CATEDRA TRAUMATOLOGIE ȘI ORTOPEDIE

USMF „NICOLAE TESTEMIANU”

TEMA: GONARTROZA

Student: Turchin Tudor

Grupa: M1806
Conducator: Ursu Sergiu, asist. univ.
DEFINIȚIA:

 Gonartroza este o maladie degenerativă a articulaţiei

genunchiului şi se caracterizează prin distrofia, uzura
progresivă a cartilajului articular şi deformarea articulaţiei.
ETIOPATOGENIE

dezechilibrul funcţional dintre presiunea mecanică înaltă asupra

cartilajului articular şi capacităţile biologice ale cartilajului, cu
ulterioara lui degenerare şi destrucţie.
Scade rezistenţa cartilajului articular care poate fi rezultatul unor
factori genetici, neurohormonali, metabolici şi de circulaţie
sangvină
dereglarea metabolismului proteoglicanilor prin deficitul sintezei
lor din cauza scăderii, chiar lipsa glucoroniltransferazei sau
degradarea lizozomală a proteoglicanilor
CAUZELE
INTRAARTICULARE
– fracturi de condili femurali, ale platoului tibial, ale rotulei, cu dereglarea
congruenţei articulare;
- leziunile meniscale sau ligamentare;
- meniscectomiile totale, care cauzează 10–15% din gonartroze, deoarece lipsa
meniscului favorizează creşterea presiunilor articulare;
- lipsa meniscului intern cauzează dezaxarea în varus şi declanşarea artrozei în 90%
- osteocondroza disecantă (maladia König);
- condromalaciile rotulei şi condililor femurali
 CAUZELE
 EXTRAARTICULARE
dezaxarea genunchiului în varus cu devierea axei mecanice a membrului pelvin
spre medial, cu supraîncărcarea compartimentului articular intern prin depăşirea
rezistenţei cartilajului hialinic al condililor medial de femur şi de tibie,
 dezaxarea în valgus provoacă supraîmpovărarea compartimentului lateral al
articulaţiei genunchiului cu aceleaşi procese patologice de destrucţie a cartilajului
articular;
 în genu flexum este supraîncărcat compartimentul femuro- patelar, ce favorizează
mai întâi dezvoltarea artrozei femuro-patelare, apoi şi a celei femuro-tibiale;
 instabilităţile rotulei, cu timpul, conduc la artroza patelofemurală;
MANIFESTARILE CLINICE
dureri în articulaţia genunchiului, pot apărea treptat,
dar progresiv
durerea apare sau se înteţeşte la urcarea şi coborârea
scărilor, la mers îndelungat, în ortostatism prelungit.
fibrozarea capsulei articulare cauzează
compresiunea terminaţiilor nervoase ale ei şi, ca
rezultat, se intensifică durerile la mişcare în
articulaţie. Din acest motiv, mişcările se reduc în
volum, bolnavul şchiopătează. Mişcările sunt însoţite
de cracmente, uneori şi de blocaje, hidroartroze
pronunţate
se produce dezaxarea gambei în varum, mai rar în
valgum, limitarea mişcărilor în extensie , dar mai
sever se limitează progresiv flexia gambei. Se
limitează şi devine dureroasă mobilitatea laterală a
rotulei.
CLASIFICARE:
Stadiul I – lezarea primară a cartilajului hialinic; se caracterizează prin discordanţă între fibrilele de colagen şi
substanţa fundamentală a cartilajului. Suprafaţa articulară nu mai este netedă ca în normă; condrocitele degenerează
şi devin de culoare galbenă, îşi pierd funcţia normală.
Stadiul II – apariţia fisurilor în stratul cartilaginos, aprofundarea lor până la stratul osos subcondral; apar fragmente
de cartilaj care excită capsula sinovială a articulaţiei până la inflamarea ei (sinovită).
Stadiul III – apariţia hiperplaziei marginale compensatorii (osteofitoză, scleroză subcondrală, dispariţia cartilajului
în zonele de maximă presiune).
Stadiul IV – destrucţia osului subcondral, formarea chisturilor, osteofitozei, îngroşarea capsulei.
Stadiul V – formarea ţesutului granulos în zonele de defect osos, deformarea severă a suprafeţelor articulare, cu
modificarea întregii articulaţii, proliferarea sinovitei, ţesutului fibrocartilaginos intraarticular.
DIAGNOSTIC:
Examenul clinic –
•sensibilitate la palparea marginilor osoase,
•marirea in volum a articulatiilor,
•cracmente/crepitatii determinate de frecarea unor suprafete rugoase, ca urmare a
reducerii cartilajului articular,
•tumefactia partilor moi,
•limitarea miscarilor active si pasive,
•deformari articulare: genu varum ("picioare in paranteza") in 80% din cazuri, genu
valgum ("picioare in X") in 20% din cazuri sau subluxatii.
•anchiloze.
Radiografia – poate arata modificari la nivelul genunchiului, cum ar fi osteofitele, ingustarea
spatiului dintre oase si depozite de calciu in interiorul articulatiei pacientului.
RMN - in stadii incipiente, el poate face diagnosticul diferential intre diferitele tipuri de leziuni
intraarticulare, aduce informatii despre starea ligamentelor, meniscurilor, cartilajului articular, partilor
moi.
Analiza lichidului sinovial (extras din articulatie) se folosește un ac pentru a extrage lichidul
sinovial din articulatia afectata. Examinarea si testarea lichidului luat din articulatia pacientului poate
determina daca exista inflamatie in acea articulatie si daca durerea este cauzata de guta sau de o
infectie.

 
Modificari radiologice:
•ingustarea neuniforma a spatiului articular (ingustarea spatiului dintre tibie si femur),

•aparitia osteofitelor marginale (excrescente osoase) la nivelul  platourilor tibiale, condililor femurali),

•scleroza osoasa subcondrala,

•deformare de tip genu varum (in forma literei O) / valgum (in X),

•corpi liberi intraarticulari (portiuni de cartilaj desprinse si calcificate),

•alte modificari osoase in cazul unei gonartroze secundare.

 TRATAMENT
Scopul tratamentului:
prevenirea progresării degenerării cartilajului articular şi păstrarea maxim posibilă a funcţiei articulaţiei genunchiului.
Tratamentul medicamentos-
preparate pe bază de iod, sulf, antiinflamatoare nonsteroide, extrase din cartilaje şi din măduva osoasă, şi altele. O acţiune favorabilă în
gonartroze are dexalgina (Berlin-Chemie), care, concomitent cu scădere a sindromului algic, favorizează diminuarea spasmului vascular,
muscular, acţionând favorabil asupra proceselor intra- şi extraarticulare.
Alflutop-condroprotector –
stimulează sinteza acidului hialuronic şi stopează activitatea hialuronidazei. Injectarea intraarticular câte 2 ml la fiecare 3 zile (5–6 proceduri)
sau intramuscular câte 1 ml/timp de 20 zile.
Injectii cu cortizon.-
Injectiile de medicamente cu corticosteroizi pot ameliora durerea articulatiei. In timpul acestei proceduri, medicul anesteziaza zona din jurul
articulatiei, apoi introduce un ac in spatiul din articulatie si injecteaza medicamentul. Numarul de injectii cu cortizon pe care le puteti primi in
fiecare an este, in general, limitat la trei sau patru injectii, deoarece medicamentul poate agrava leziunile articulatiei in timp.
Tratament chirurgical –
Artroplastii - indepartarea suprafetelor articulare deteriorate si inlocuirea lor cu componente din plastic si metal.
Osteotomii - corecţie tibială sau femurală prin relaxarea membrului care produce repartizarea uniformă a presiunilor pe suprafeţele articulare,
ameliorarea microcirculaţiei în regiunea genunchiului, diminuarea durerilor, creşterea amplitudinii mişcărilor în articulaţie.
 
SURSE:
file:///D:/Traumatologie/CarteaOrtopedietraumatologie.pdf
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/gonartroza-cauze-simptome-tratament
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/totul-despre-gonartroza-cauze-stadii-tipuri-diagnostic-si-tratament
https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/gonartroza-cauze-tratament
https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/07/15709-PCN-3212020Reabilitarea20medicalC48320a20bolnavului20cu20gonartrozC483.pd
f