Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” Arad

Facultatea de Științe Socio-Umane și Educație Fizică și Sport

2022-2023

Depresia și anxietatea la adolescenți ca efecte ale

fenomenului de bullying

Specializarea: Metode avansate de cercetare în psihologie

Lect. Univ. Dr. Angela Bogluț
Masteranzi, an I, Ioana-Lorena Marchiș
Doru Pipelca
 Interesul pentru dimensiunea psihologică a fenomenului de bullying a apărut datorită
conștientizării consecințelor negative asupra dezvoltării armonioase și sănătoase a copiilor si
adolescenților expuși la bullying.
Scopul acestei cercetări constă în investigarea tulburărilor de afectivitate implicate în
incidențele de bullying, a problemelor de internalizare, definirea depresiei și anxietății la
adolescenti si a conceptului de bullying, explorarea unor cogniții legate de percepția bullyng-ului
de către copii și adolescenți, evaluarea unor gânduri automate negative, precum și impactul
acestui fenomen în mediul educational.
Numărul cazurilor de bullyng este în creștere la nivel global, fapt ce reprezintă o
ingrijorare reală cu care se confrunta sistemul de învățământ, copiii, adolescenții, familiile
acestora. Aceste incidente contribuie la formarea percepţiei sociale a copilului și adolescentului
asupra lumii şi oportunităților acesteia de manifestare. Intimidarea are implicații negative asupra
dezvoltării și a sănătății, poate fi traumatică și să impiedice evoluția sanătoasă în mediul
academic și in viața socială a victimei fenomenului de bullying. Adolescenții care sunt supuși
fenomenului de bulliyng dezvoltă stări de anxietate și depresie ca o reacție la stresul psihologic și
presiunea la care sunt supuși în contact cu abuzatorul. Aceștia au diferite reacții emoționale, care
pot fi însoțite de stări de agitație, confuzie, frică, putând experimenta tulburări de atenție și de
memorie.
Când vorbim despre bullying, vorbim despre intimidare, despre hărțuire, despre
comportamente agresive menite să provoace suferinte fizice sau emoționale altor persoane care
sunt percepute lipsite de apărare, vulnerabile. Agresorul este o persoană care spune sau face cu
intenție, în mod repetat, lucruri rele și dureroase unei victime care nu se poate apăra singură.
Bullying-ul poate implica un singur individ sau un grup care iși exercită puterea asupra altui
individ sau grup de persone care nu sunt capabile să oprească fenomenul. Acesta se manifestă
prin abuz verbal, fizic, emotional. Poate consta în bătăi de joc, șicanări, cuvinte obscene,
amenințări, răspândirea de zvonuri, excluderea dintr-un grup, punerea de etichete și porecle,
imbrânciri, agresiuni fizice. Acest comportament abuziv se poate manifesta atât în viața reală cât
și în online, pe diferite platforme de socializare, și pot fi publice sau răspândite doar în anumite
grupuri.
Copiii care sunt hărțuiți au mai multe șanse să raporteze sănătatea fizică, să
experimenteze o scădere a stimei de sine (unii devin semnificativ deprimați), să aibă puțini
prieteni și să evite școala în mod regulat. În conformitate cu aceste constatări, un număr tot mai
mare de cercetători au recunoscut că bullying-ul trebuie abordat și au evaluat o serie de programe
anti-bullying în școli din multe țări.

Obiectivele cercetarii

– evidenţierea unor relaţii cauzale asupra simptomatologiei depresiei şi anxietăţii, a

emoţiilor pozitive şi negative, determinate de fenomenul de bullying (bullying propriu-zis, luptă
şi victimizare) la copii şi adolescenţi.
– investigarea diferenţelor de gen asupra fenomenului de bullying (bullying propriu-zis,
luptă şi victimizare) la copii şi adolescenţi.
– investigarea relaţiilor de asociere dintre vârstă şi dimensiunile fenomenului de (bullying
propriu-zis, luptă şi victimizare) la copii şi adolescenţi.

Ipotezele cercetarii

1) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte depresia la copii şi

adolescenţi în funcţie de bullying (bullying direct, luptă şi victimizare).
2) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte anxietatea la copii şi
adolescenţi în funcţie de bullying (bullying direct, luptă şi victimizare).
3) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte emoţiile pozitive la copii şi
adolescenţi în funcţie de bullying (bullying direct, luptă şi victimizare).
4) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte emoţiile negative la copii şi
adolescenţi în funcţie de bullying (bullying direct, luptă şi victimizare).
5) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte fenomenul de bullying
(bullying direct, luptă şi victimizare) în funcţie de gen la copii şi adolescenţi.
6) Există o corelație liniară semnificativă statistic între vârstă şi fenomenul de bullying
(bullying direct, luptă şi victimizare) la copii şi adolescenţi.

Cercetarea a fost realizată pe un număr de 77 de copii şi adolescenţi, dintre care 43 de

băieţi, reprezentând un procent de 55,8% din numărul total, şi 34 de fete, reprezentând un
procent de 44,2% din total, cu o medie de vârstă de 16,79 de ani, cu un minim de 11 ani, un
maxim de 19 ani şi o abatere standard de 1,8.

Instrumentele folosite

Metoda folosită în culegerea datelor necesare în prezenta lucrare de cercetare a fost

metoda chestionarului. Metoda chestionarului este o metodă care se utilizează în cercetările
ştiinţifice cantitative deoarece se axează în principal pe ponderi numerice şi procentaje şi are o
valoare obiectivă. Au fost folosite 4 chestionare prezentate în cele ce urmează: Scala de bullying
Illinois, Inventarul de depresie la copii, Scala multidimensională de anxietate pentru copii, Scala
emoţiilor pozitive şi negative.
Chestionarele privind depresia, anxietatea, emoţiile pozitive, emoţiile negative şi
bullying-ul au fost administrate subiecţilor prin probe creion-hîrtie, aceştia fiind informaţi că
participă la un studiu privind copiii şi adolescenţii. De asemenea, subiecţilor li s-a garantat
confidenţialitatea. Toţi subiecţii au participat voluntar la studiu.

Analiza rezultatelor in raport cu ipotezele cercetarii

Ipoteza 1) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte depresia la copii şi

adolescenţi în funcţie de bullying (bullying direct, luptă şi victimizare). Concluziile care se
desprind din analiza ipotezei 1 sunt: la copii şi adolescenţi, nivelul depresiei este mai ridicat
atunci când nivelul de bullying este mai ridicat pentru toate cele trei dimensiuni ale bullying-
ului: bullying direct, luptă şi victimizare.
Ipoteza 2) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte anxietatea la copii şi
adolescenţi în funcţie de bullying (bullying direct, luptă şi victimizare). Concluziile care se
desprind din analiza ipotezei 2 sunt: la copii şi adolescenţi, nivelul anxietăţii este mai ridicat
atunci când nivelul de bullying este mai ridicat pentru două din cele trei dimensiuni ale bullying-
ului: bullying direct şi luptă.
Ipoteza 3) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte emoţiile negative la
copii şi adolescenţi în funcţie de bullying (bullying direct, luptă şi victimizare). Concluziile care
se desprind din analiza ipotezei 3 sunt: la copii şi adolescenţi, nivelul emoţiilor pozitive este mai
scăzut atunci când nivelul de bullying este mai ridicat pentru toate cele trei dimensiuni ale
bullying-ului: bullying direct, luptă şi victimizare.
Ipoteza 4) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte emoţiile negative la
copii şi adolescenţi în funcţie de bullying (bullying direct, luptă şi victimizare). Concluziile care
se desprind din analiza ipotezei 4 sunt: la copii şi adolescenţi, nivelul emoţiilor negative este mai
ridicat atunci când nivelul de bullying este mai crescut pentru toate cele trei dimensiuni ale
bullying-ului: bullying direct, luptă şi victimizare.
Ipoteza 5) Există diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte fenomenul de
bullying (bullying direct, luptă şi victimizare) în funcţie de gen la copii şi adolescenţi.
Concluziile care se desprind din analiza ipotezei 5 sunt: la copii şi adolescenţi, nivelul bullying-
ului este mai ridicat la băieţi decât la fete, pentru toate cele trei dimensiuni: bullying direct, luptă
şi victimizare.
Ipoteza 6) Există o corelație liniară semnificativă statistic între vârstă şi fenomenul de
bullying (bullying direct, luptă şi victimizare) la copii şi adolescenţi. Concluziile care se desprind
din analiza ipotezei 6 sunt: la copii şi adolescenţi, cu cât creşte vârsta copiilor cu atât bullying-ul
are tendinţe de scădere.
Psihologii, practicienii în sănătate mentală şi nu numai au descris bullying-ul ca fiind o
provocare pentru dezvoltarea armonioasă a copilului şi adolescentului, susținând ideea că
intimidarea poate fi traumatică și totodată un risc grav pentru sănătate. Conştienţi de consecinţele
imediate şi pe termen lung asociate cu bullying-ul, este necesară dezvoltarea unor metodologii de
diagnostic şi tratament capabile să intervină precoce în limitarea acestor consecinţe.
Deşi la nivel legal există metode de luptă anti-bullying, clinicianul se vede în
incapacitatea de a diagnostica un agresor sau o victimă a bullying-ului datorită lipsei de
instrumente standardizate, iar diagnosticarea se rezumă la întrebări de simţ comun.
În final, putem spune că prezenta lucrare şi-a atins scopul de a demonstra importanţa şi
necesitatea detectării implicării copiilor şi adolescenţilor în incidentele de bullying şi
diagnosticarea precoce a tulburărilor internalizate asociate atât celor care săvârşesc bullying-ul,
adică agresorii, precum şi a celor care suferă de pe urma incidentelor, repsectiv victimele
bullyingului. De asemenea, lucrarea oferă un punct de plecare clinicienilor care vor să cercetetze
în detaliu problema bullying-ului şi implicaţiile pe care le are asupra dezvoltării armonioase a
copilului şi adolescentului, sau educatorilor în demersul lor de a oferi un mediu şcolar sigur şi
cald, un climat propice performanţelor academice.