ANUL X L—No.
2365
ABONAMENTE I
IN ŢAKĂ
On an ..............................................................
Şease l u n i .........................................................
Trei luni .........................................................
Pentru învgţătorl pe un a n ..........................
IN STREINÉTATE
Un a n ..................... * ....................................
Şease l u n i .........................................................
Trei l a n ! .........................................................
Num ărul 15 Bani
R ed a cţiu n ea i
Pasagiul Român N
Pâinea.
Din Bulgaria.
Ecouri.
Din Belgia.
Spirtul brut.
La Secul şi la Neamţu.
De la Lipik (Slavonia).
P A I N E A
Este fenomenală lupta electorală de
la noi. In nici o ţară din lume, nu
se făgăduesc atâtea fericiri poporului,
în timpul campaniei electorale şi ia­
răşi nicăeri nu se îndeplinesc mai
puţine din promisiunele tăcute.
Trăim în orient, am fost în de a-
proape cu turcii, am învăţat pe de
rost toate minunăţiile pe cari Cora­
nul le făgădueşte musulmanilor şi ca
alţi Mohameţi, bărbaţii noştri poli­
tici aü început să-şi alcătuiască fie
care câte un coran.
Alegătorii noştri orientali, crezând
în fatalism ca şi musulmanii, se lasă
mereü să fie ademeniţi de făgădue-
lele Mahomeţilor, că după alegere vor
căpăta munţi de pilaf şi baclavale.
Câte alegeri aü trecut până acum ?
Ar fi de sigur o statistică foarte in­
teresantă, pentru că s’ar şti exact de
câte ori au fost înşelaţi nenorociţii
alegători.
Ori cât de frumoase ar fi visele cu
cari marii oratori ai partidelor hră-
pesc pe alegători, ele ţin prea de
mult timp. Ar fi vremea ca să ne
ocupăm şi de viaţa practică.
Din pricina chipului în care se dă
lupta politică la noi, să încurajează
toate interesele meschine de coterii,
toate speciile de negustori formează
carteluri, pentru a lupta cu succes
în contra nenorociţilor consumatori,
cari de şi cei mai numeroşi, totuşi
aü remas cei mai slabi.
E ste o vo rbă veche,
«Ai carte? Ai parte!» Politicianiî
noştri aü modificat acest proverb pre­
cum urmează: «Ai carte electorală ?
Ai parte 1»
Arendaşii, cârciumarii, morarii,
brutarii, până şi contrabandiştii aü
momente, şi lungi momente, în cari
pot dicta în această ţară. De ce ?
Pentru că sunt alegători.
Ei bine, această stare de lucruri
constitue un adevărat scandal şi în
contra ei protestăm din toate pute­
rile noastre.
Ţipă toată lumea, că grâul să vinde
pe nimic, şi totuşi pâinea să vinde
cu acelaşi preţ, cu care să vindea
acum doi ani când chila de grâu să
vindea cu 120 de franci. In ce ţară
din lume, să mai poate vedea aşa
ceva ?
Şi dacă ar fi vorba de mătase, saü
de pietre scumpe, natural că nu am
avea nimic de zis, dar când este
vorba de primul aliment al oame­
nilor, suntem datori să ridicăm gla­
sul şi să cerem autorităţilor să ia
măsuri. Sunt destule chestii pe cari
putem să le întrebuinţăm ca armă
electorală, n’ar trebui să ne folosim
şi de chestia pâinei. Şi necorectitu-
dinea politică trebue să ’şi aibă mar-
ginele sale.
Dacă nu este corect să invenţi
saü să denaturezi fapte pentru a le
servi în contra adversarilor, dacă este
neleal să atribui adversarului intenţii
şi cuvinte, pe cari nu le-a avut, şi
pe cari nu le-a pronunţat, apoi este
o crimă să speculezi în contra, o
chestie ca aceasta de care ne ocupăm.
Nimic nu poate să fie pentru ţară
mai grozav, ca chestia pâinei, în a-
ceste momente de criză. Sunt sute
40 lei
20 .
10 -
50
25
15
de mii de oameni, cari n’aü ce să
mănânce şi asupra foamei lor se spe­
culează, când grâul pe care '1 vând
ei pe un preţ de nimic li se întoarce,
sub formă de pâine cu preţuri în­
zecite.
Şi să nu se confunde lucrurile. Fa-
bricele nu câŢigă nimic din această
speculă odioasă a brutarilor «de oare
ce» brutarii cumpără direct grâul şi
'1 daű ei la fabrici ca să ’1 macine,
plătind o taxă fixă pentru măcinatul
fie cărei chile de grâu.
Or cât de interesanţi ar fi aceşti
speculanţi pripăşiţi în ţară din toate
colţurile pământului, de sigur că ei
nu pot să se impue atenţiuneî noas­
tre, în detrimentul populaţiei sărace
de la oraşe şi de la ţară.
Este de datoria presei de toate nuan­
ţele să înceapă o campanie, ca să zdro­
bească specula neruşinată şi să cons-
trîngă pe autorităţi să ia măsuri se­
vere.
Şi la urma urmelor să găsesc des­
tule mijloace, pentru a se face această.
N’are comuna de cât să institue câte­
va cuptoare, saü să se dea ordin ma­
nutanţei să fabrice pâinea necesară
oraşului în care are cuptoare.
De alt-fel este şi în interesul tu-
tulor să scăpăm de domnia tiranică
şi scandalos de revoltătoare a acestor
corporaţiuni de exploatatori.
DIN BULGARIA
S o fia , 2 2 A u g u st. — „ S v o b o d n o SI o w o “ ,
a n u n ţă că d. D ragan Z an k ow , a ad resat g u ­
v e rn u lu i b u lg a r o scrisoare p rin care îl
a n u n ţă că se v a reîn toarce în B u lg a r ia în
cu rsu l a c este i să p tă m â n i. D . Z an k ow a t i­
p ă r it la V ie n a , un m a n ife st către p op oru l
b u lg a r p rin care declară că recu n o a şte pe
p r in ţu l F er d in a n d ca su veran le g a l a l B u l­
g a r ie i. E l a trim es c â te-v a ex em p la re din
a cest m a n ife st a m icilo r se i d in Sofia.
C o n siliu l de m in iştr i, co n sid erâ n d că D .
D r a g a n Z an k ow , e ste p rom otoru l m ai m u ltor
răscoale, a d e c is să nu-1 la se să se în to a rcă
care s p u n e :
în B u lg a r ia , con form le g e i de a m n istie d in
1 8 8 6 , care la să c o n siliu lu i de m in iştr i fa ­
c u lta tea de a ex clu d e u n ele p erso a n e d in
a m n istie .
IE O O TT
De peste munţi:
— Elocinţa cifrelor.—Dacă vorba e
să arătăm superioritatea puterii Ro­
mânilor din Transilvania faţă cu rasa
dominantă de acolo, e destul, credem,
ca şi in Ardeal şi în Ungaria să des­
chidem statistica, întocmită de unhni-
sit al puterii de stat.
Cifrele vor vorbi cu o elocuenţă
zdrobitoare pentru ideia de stat ma­
ghiar.
Şease din zece părţi ale populaţiei
statului sunt nemaghiarî. Şi să se no­
teze, că datele statistice sunt adunate
şi întocmite de Unguri.
însăşi slujitorii ideii de stat maghiar,
marii plastografi[,care aü „arangiat da­
tele statistice», privitor la Ardeal, n’aű
putut să scoată la iveală date mal fa­
vorabile rasei dominante de cât pe
următoarele :
locuitori
1 . Alba-inferioară 193.027
2. Bistriţa-Naseud
3. Kraşov . . .
104.437
80.77 3
4. Ciuc . . . . 114.110
5. Făgăraş . . .
6. Treiscaune . .
88 217
130.008
7. Hunedoara 267.895
8. Cojocna . . . 225 199
9. Târnava mică 101.045
10. Mureş-Turda 177.860
11. Târnava-mare 135.312
12. Sibiu . . . 148.738
13. Solnoc-Dobâca
14. Turda-Arieş
217.550
150.564
15. Odorheiu . 110.132
Dintr’aceste cincî-spre-zece comitate
Ungurii ah majoritate absolută în trei
comitate. In colo sunt o minoritate
minusculă, puşi, cum zice Românul,
pa ei uhu între holde: să sperie !
—1S aşii ş i R om ânii. «Kronstădter
Zeitung», şi mai lămurit «Deutsche
Zeitung» dip Vierţa dpsaprobä pp ar-’
EDIŢIA A DOHA
ticol în «Allgemeine Zeitung» scris,
zice-se, de «un Sas», prin care sa zicea
că Saşii nu pot face alianţă cu Ro­
mânii din Ungaria. «Deutsche Zeitung»
este foarte aspru cu acel articol puţin
politic, şi zice că la urma urmelor,
Românii vor obţine şi fără de Saşi
ce urmăresc ei. Aducându-le apoi a-
minte câte perderi aü avut din partea
Ungurilor, le mai zice că nu-i cu­
minte să se strice cu Românii, trium­
fători în viitor.
—- Dumineca trecută cunoscutul şef
al socialiştilor germani, Liebknechţ, a
vorbit înaintea unei adunări nume­
roase, asupra democraţiei sociale şi
anarchismului. Se înţelege că orato­
rul a combă tut ideea că anarchismul
este ultima consecinţă a socialismului.
La finele discursului s’a produs un
mare tumult; iar doi anarchiştî i-aü
eşit înainte strigându-î, că şi-a alterat
şi defîgurat principiul, de oare ce a-
narchismul nu face alt ceva de cât
să grăbească opera începută de socia­
lişti. La munca din ateliere se laudă
numai «faptul săvârşit», iar nu vorba.
Din străinătate:
— S t. Petersburg , 22 August.—Azi,
familia imperială a asistat la lansarea
cuirasatnlui Szem awin care este desti­
nat să păzească coastele.
— Hambourg, 22 August. —Prinţul
de Wales a sosit. El are intenţiunea
să stea aci până la 15 Septembre.
DIN BELGIA
Lupta electorală
Lupta electorală care se desfăşură
actualmente în Belgia, este demnă de
studiat şi de admirat în acelaşi timp.
Se ştie că, in urma unor sforţări
uriaşe ale poporului muncitor, această
ţară a căpătat sufragiul universal.
Până acum, Belgia în a cărei consti­
tuţie se scria cu litere groase cea mai
întinsă libertate, era guvernată de
două partide alese din crema reac­
ţionară a bogaţilor. Sutele de mii de
muncitori nu luaü parte la alcătuirea
legilor. Cele două partide cari se suc-
cedaü la putere, eraü liberalii şi cle­
ricalii.
IR , I Astă-zi sunt tot clericalii la putere;
iar viitoarele alegeri, cari vor avea
loc în curând, vor decide dacă nă­
zuinţele poporului muncitor vor de­
veni fapte, saü vor trebui să mai aş
tepte încă.
Dar, pe când clericalii sunt com­
pacţi şi lucrează pe ascuns, încet şi
sigur, partidul poporului este şi ră­
mâne tot divizat în trei grupuri :
liberalii (moderaţi), progresiştii (radi­
calii) şi socialiştii. Cele trei grupuri,
după atâtea întrevorbiri şi consfătuiri,
n’aü ajuns încă la o înţelegere, ca să
se poată înfăţişa în contra vrăjma­
şului într’o acţiune comună.
Se speră însă că, în cele din urmă,
vor sfârşi prin a se înţelege şi atunci
victoria va fi a lor.
Dacă am insistat asupra acestui
Români fapt, a fost mai mult pentru ca să
15 '■.397 arăt că şi în Belgia există doă partide
70.466
31.106
istorice, cari însă se vor topi ca ceara
în cazanul sufragiului universal, de
14.470
78.725 unde nu poate ieşi nimic alt-ceva de
17.360
238.486 cât voinţa poporului unică şi su­
133.277 verană.
49.573
62.179
56.664
98.719
H O L E R A
166.806
107.491
D u p ă câ t se ved e h o lera n e în con joară.
3.191
A fară de cazu rile sem n alate în L o n d ra , se
telegrafiază d in B ord eau x că acolo s’a s e m ­
n a la t de asem en ea un caz de h o leră a sia tic ă .
D in această cau ză to a te co ră b iile care so sesc
d in O rien t vor face caran tin ă.
B e r lin , 2 2 A u g u st.— D u p ă b u letin u l o fi­
c ia l a l h o le re i aü fo st în G erm a n ia , de la
1 3 la 2 0 A u g u st 3 2 cazu ri şi 2 3 d ecese.
VINERI, 12 AUGUST 1894
Inierţe şi reclame
SPIRTUL BRUT
Suntem rugaţi a publica urm atnarele :
Articolul d-voastră intitulat «spirt brut»
a dat mult de gândit fabricanţilor de spirt,
cari până acuma s’aü mângâiat cu ideia
că măsurile luate de d. m inistru de in­
terne pentru aplicarea art. 156 din legea
sanitară—adică de a se opri punerea în
consumaţiune a spirtului brut — vor ră­
mâne o literă moartă sau că în extrem
vor reuşi prin stăruinţi pe lângă d. mi­
nistru de interne şi d. dr. Felix a l facă
să se amâne pe un timp oareş care apli­
carea acestor măsuri. Yezând însă că şi
ziarele principale se ocupă de aceasta ches­
tiune foarte importantă, toţi d-nii fabri
cânţi din Moldova de sus s'au adunat
spre a se sfetui asupra măsurilor ce ar fi
de luat, pentru ca să fie toleraţi să pue
în consumaţiune şi în viitor spirtul brut.
După desbaleri îndelungate, s’a ales o de-
legaţiune de 3 fabricanţi care să se ducă
la Bucureşti spre a convinge pe d. dr.
Felix că spirtul brut prefăcut (destilat)
devine prin aceasta prefăcanie identic cu
cel rafinat ceea ce nu este de loc adevărat
căci spirtul prefăcut este tot atât de otră­
vitor ca şi spirtul brut, fiind că preface­
rea nu constă de cât în amestecarea lui
cu mirodenii, ca : anison, surogat ele café
cuişoare, roşcove şi prin urmare nu se ra­
finează ci capătă numai aroma şi se în ­
dulceşte. Deci credem că d. dr. Felix ca
om competent nu va lăsa se fie indus în
eroare şi va persista ca legile ţârei se fie
aplicate cu rigoare fără întârziere ţinend
seama că această lege sanitară care opreşte
consumaţiunea spirtului brut, era să fie
pusă în aplicare încă din Iulie 1893, şi
deci d-niî fabricanţi aü avut destul timp
să se îngrijească să aibă un product neo­
trăvitor.
B. D.
DI N J A P O N I A
Armata Japoneză
Căpitanul englez, John Jngles, care a
petrecut timp de şease ani ca consilier na­
val o marina japoneză, a dat în privinţa
armatei şi marinei acestor ţări, următoa­
rele amănunte interesante :
Flota japoneză, zice căpitanul Jngles,
poate susţine în perfectă comparaţie cu
ori-ce marină europeană, atât în ceea ce
priveşte năvile, cât şi ofiţerii şi equipa-
giul. Din punctul de vedere al disciplinei
ea este identică cu cea europeană. Ofiţe­
rii nu numai că lucrează mult, dar ei cu­
nosc destul de bine toate ram urile ştiinţei
navale moderne.
Inginerii japonezi aü un merit deosebit
şi modul lor de a construi maşinile este
admirabil.
Am asistat, zice Jngles, în m ai m ulte
rânduri la exerciţii de tir şi pot spune că
tirul japonez este excelent.
Când sunt pe bordul unui vas, japone­
zii nu mai seamănă cu cei-lalţî orientali.
Tot-d’-auna deştepţi şi gata a executa or­
dinele, în acelaşi timp ei sunt cei m ai
răbdători. I-am văzut o noapte întreagă,
stând lângă tunurile lor, şi pe urm ă sco-
borându-se pe uscat şi alergând cu baio­
neta în mână să atace o pogoatie.
In ceea ce priveşte forţele militare în
genere, Jngles spune că armata lu i Mikado
este singura forţă militară din extrem ul
orient, care este dresată după cerinţele
metoadeî moderne. In timp de pace armata
japoneză poate să atingă cifra de 100,000
de oam eni; în timp de rezbel ea trece de
200,000. Această armată este admirabil
echipată din toate punctele de vedere. Din
punctul de vedere fisic japonezul este un
soldat id e a l; picioarele luî fiind foarte des-
voltate, pe când partea superioară a cor­
pului mai uşoară de cât la un european.
Aceasta îl ajută să fie un pedestru exce­
lent, aproape inaccesibil la osteneală. In
sfârşit, spre a încheia căpitanul Jngles,
susţine că japonezii, constituesc rasa cea
rezistentă din toata lumea.
ANUNCIURI i
entra d u r i a oe adresa:
LA SECUL Ş JJ.A NEAMŢUL
Drumul dintre Săhăstrie şi Secul e unul
din cele mai frumoase. El merge cea mai
mare parte paralel cu părâul Secul, care
curge limpede pe un strat de prund ne­
ted ; iar în tr’un loc, pe o întindere de
câte-va sute de paşi, albia lui e săpată
în tr ’un masiv de stâncă cenuşie.
L uni 1 A ugust, pe la orele 5 după a-
miază, am ajuns ia m ănăstirea Seca.
Ca şi Neam ţul , ca şi Agapia, mănăs­
tirea Secu e mănăstire «domnească». Altă
dată erau aci peste 200 de călugări ; acum
sunt num ai vre-o 80.
La arhondărie economul a dispus să ni
se servească câte o dulceaţă şi câte o ca­
fea. Apoi am vizitat biserica şi ni s’aü
arătat, după stăruinţele noastre, odoa-
rele ei.
E de notat o Evanghelie scrisă în limba
slavonă şi făcută danie mânăstirei de că­
tre cronicarul Nestor Urechii şi un aer
lucrat în fir de aur şi dăruit bisericeî de
către soţia acestuia.
După o oră, pe la 6, am plecat spre
mănăstirea Neamţului, unde am ajuns
într'am urg, pe la orele 8 trecute.
Cu tot sdruncinul de o zi, nu ne sim-
ţiam osteniţi,—dar ne era foame.
Economul mânăslirei, părintele Daniel,
ne-a prim it cu m ultă amabilitate ; şi, cu
toată ora înaintată, ne-a servit o masă
destul de abundentă.
Ţin aci să exprim nu alâta m ulţum i­
rile noastre părintelui Daniel, pentru chi­
pul cum ne-a primit şt ospătat, cât maî
ales laudele bine meritate pe care şi că­
lugării şi vizitatorii m ânăstirei i le aduc
pentru modul conştiincios cum se achită
de îndatoririle sale.
După masă, dulcele poet Vlahuţă, ce­
dând stăruinţelor doamnelor şi domnişoa­
relor, ne-a recitat câte-va poesiî, precum :
Luceafărul, O mamă , S ’a dus amorul,
Linişte , Dormi iubito, etc.
Vocea poetului e limpede ca o apă de
m unte, şi are în ea nu ştiu ce trem urare,
asemănătoare unui murmur, unui freamăt
de codru.
L’am ascultat cu evlavie ceasuri în ­
tregi, până la miezul nopţii, şi nu ne
maî săturam ascultându-1. Şi de nu ne-ar
fi fost teamă că abuzăm de amabilitatea
lui, serata noastră literară improvizată
în acest chip s’ar fi prelungit, până a doua
zi dimineaţa, — tot rugându-1 să ne mai
spue una,— «ultima!»
Era să ne despărţim, pentru a ne culca
fie-care în chiliile ce ne erau reservate,
când de odată aflăm că în noaptea aceea,
după miezul nopţii, avea să se facă, cu
ceremonialul obicinuit, călugărirea a doi
noul aspiranţi la viaţa monahală: un preot
rămas văduv, care învaţă la facultatea
de teologie din Kiew şi un tânăr absol­
vent al sem inarului din Iaşi, actualminte
student la aceeaşi facultate.
Ne-am dus deci cu toţii la biserică; şi,
ca nişte buni creştini, am asistat la toată
slujba din noaptea aceea, care s’a prelun­
git până la 4 ore de către ziuă.
Era, în tr’adever, interesant pentru noi
de văzut o asemenea slujbă, care se în ­
tâmplă aşa de rar.
Toţi călugării şi fraţii stau cu lum i­
nările aprinse. Candidaţii sunt introduşi
de către naşii lor în biserică, ca să se
îuchine; apoi sunt din nou scoşi afară
şi desbrăcaţi până la albituri. EI aşteaptă
în despărţirea de la intrare a bisericeî,
până ce se isprăveşte slujba. Apoi călu­
gării, cu egumenul în frunte şi cu lum i­
nările aprinse trec cântând un cântec
bisericesc şi introduc din nou pe candi­
daţi. desbrăcaţi şi desculţi, numai în cio­
rapi, în interiorul bisericeî. Eî înaintează,
înveliţi în pulpana hainei naşilor respec­
tivi, până în faţa altarului, unde se pros­
tern la pământ, aşa că nuraaî picioarele
li se mai văd încrucişate. Stareţul ceteşte
slujba acestei ceremonii; apoi le tae cu
foarfecile păr din patru părţi ale capului,
«în numele Tatălui şi-al Fiului», etc. în
sfârşit le dă rând pe rând nouăle haine,
spunându-le din carte fie-care ce însem­
nează, le pune crucea în mână şi, schim-
bându-le şi numele, îi declară prim iţi în
tagma monahală.
Se zărea de ziuă. Ne-am retras la chi­
lile noastre, ca să ne culcăm puţin. Cu
neputinţă! P u re c ii,— şi poate şi alte in­
secte,— nu ne dădeau răgaz. Am aşteptat
deci să se facă ziuă. Şi ast-fel am petre­
cut o noapte albă la mănăstirea Neam­
ţului.
A doua zi am vizitat câte-va locuri din
împrejurimi, între altele un mic iaz, destul
de adânc, în care cerul senin şi brazii de
pe margine se reflectau zugrăvind pe fun-
du-î un peisagiu de o ra ră frumuseţe.