POPORULUI.

——

Câlindariu
FB -A-ZKTTTILiTT COJWLTTlxrTT

1870. ——

C o m p u s u
de

Visariona Romana.

SIBIIU,
Editur’a si proredietur'a autorului.
Biseric’a si scól’a romana din Lipova.
POPORULUI
Câlindariu
T’Tîî J3L1M-TTX.Ü COMUItfU

ISÎOf.. .
_>3^_ y g gg

Compus u

SIBIIU,
Uditur'a si provedietur’a autorului, tipariulu lui S. Filtseh
(W. Krafft.)
 Cronologia pe anulu 18T0.
nnii
Dela facerea lumii după Suidas (6000 ina. de Crs) 7870
„ facerea lumii după cei 70 de traducători ai
bibliei (5634 ina. de Cristosu) . . 7504
După calcululu greciloru noi, séu er’a bisantina
séu constantinopolitana-bisericésca (21. Martiu
ori 1. Aprile 5508 ina. de Cristotu) 7378
Dela facerea lumii după socotél’a lui Eusebiu 7070
După periodulu iulianu (1. Ian. 4713 ina. de Crs.) 6583
„ calculu vechiu alu evreiloru (4005 ina. de
Cristosu) ....... 5874
„ calcululu comunii ...... 5853
„ calcululu lui Calvisiu . . . . 5819
„ calcululu nou alu evreiloru (ecbinoptele de
primăvară 3761) . . . . . 5630
Dela fundarea Romei (după Varró 24. Aprile 753
ina. de Cristosu) ...... 2623
„ naortea lui Alesandru celu marp . 2223
„ îndreptarea calindarului iulianu prin Sosigene
(1. Ianuariu 45 ante Cristosu) 1915
„ risipirea Ierusalimului prin Romani (1. Sept.
69 după Cristosu ............................................... 1795
„ descălecarea Romaniloru in Daci’a sub impe-
ratulu Traianu..................................... 1963
„ celu d’antâiu soboru a tóta lumea din Nicea 1545
„ caderea imperiului romanu la apusu (dupace
a statutu 1230 de ani, in 476 ina. de Crs. . 1394
E'r’a dela Mahomedu............................................... 1286
Dela fundarea regatului ung. (1000 după Cristosu) 869
„ desbinarea bisericeloru resariténa sí apuséna 817
„ re’ntemeierea statului Tiéri i-române prin Radu
Negru Basarabu, Domnulu Fagarasiului 580
„ aflarea pulberei de pusica .... 528
„ re’ntemeierea statului Moldaviei prin Bogdanu
Dragosiu ....... 525
„ aflarea artei tipografice .... 430
„ descoperirea Americei (11. Octovre 1492) 378
„ reform ati’a lui Luteru ..... 350
„ caderea Ungariei la Moliaciu 341
„ desrobirea limbei romane de slavon’a prin
antâi’a carto romana..................................... 299
 3
anii
Dela îndreptarea calindariului prin pap’a Gregoriu
alu XIII. (15. octomvre 1582) . . . 288
„ aducerea cartofiloru in Europ’a . . . 286
„ introducerea prasirei tabacului . . . 278
„ venirea Transilvaniei sub cas’a austriaca . 171
„ aflarea masîneloru cu aburu . . . .171
„ mórtea lui Iosifu II............................................ .80
„ introducerea demnității imperatesci ereditarie
in Austri’a (11. Augustu 1804) ... 66
„ nascerea Maiestatii Sale Imper. FRANCISCU
Iosifu I. (18. Augustu 1830) ... 40
„ ștergerea iobagiei in Ardealu, Dumin. tuturoru
Sântiloru 6./18. Iuniu 1848 .... 22
„ domni’a Maiestate! Sale c. r. apóst. Franciscu
Iosifu I. (2. Decern. 1848) . . • . 22

Pascali’a seu semnele cronologice

pe anulu 1870.
Numerulu de auru după călind, iul. 9 după celu Greg. 9
Epact’a n n IX n n XXVIII
Cursulu Sórelui . n n n 3 n n n 3
Numerulu romanu n n n 13 n n 13
Liter’a Duminecii n D n n B

Serbatorile si alte dîle schimbatóre. *

Nascerea Domnului Vineri, mancare de carne
septemâni 7 si dîle 4. — Triodulu se incepe in 1. febru-
ariu. — Lasatulu de carne in 15. februariu, lasatulu de
brânza in 22. februariu. —SS. 40 martiri luni a trei’a
septemâna din postu. — Bun’a-Vestire mercuri a 5 sep-
temâna din postu. — Pascile in 12. aprile. — Sântu Ge­
orgia joia dóu’a septemâna după pasci. — Injumatatiarea
in 6. maiu. — Inaltiarea Domnului in 21. maiu. — Rusa­
liile in 31. maiu. — Postulu SS. Apostoli de 3 septemâni,
dîu’a loru luni.
POSTURILE. Paresimile din 23. februariu pâna’n
12. aprile; alu SS. Apostoli din 7. până in 29. juniu;
alu Sânta-Măriei din 1. până ’n 15. augustu; alu Cră­
ciunului dela 15. noemvre până ’n 25. decembre.
1*
4

Cele 12 zodii din calea sórelui.

Berbecele Leulu . . W Segetatorulu .
Taurulu . Fetíór’a si? Capriorulu
Gemenii . , Cumpan’a . Udatorulu . . fit
Raculu . . ^5 Scorpionulu Pescii . . .

Cele patru anutimpuri.

Inceputulu primăverii in 8. Martiu, — alu verii in
9. Iuniu, — alu tómnei in 11. Septembre, — si alu iernii
in 9. Decembre.
întunecimi. In anulu 1870 voru fi
patru intunecimi la sőre si dóue la luna, d’ntre cari
totuși numai a patr’a întunecime la sőre si a dóu’a la
luna se va vedé si pela noi.
întunecimea la luna vediuta si la noi începe in 30.
juniu pela 9 óre 57 minute ser’a si finesce la 35 minute
după mediulu nopții. — întunecimea la sőre va fi in 10.
decembre pela 11 ore 20 minute naintea amedii, se va
vedé bine pela 1 óra 11 minute după amiédiu si va fini
pela 2 óre 28 minute dup’ amédiu.

Regintele anului
e Sórele, care este corpulu centralu alu sistemei de pla­
nete si ca atare întrece cu marimea si mass’a sa tóté
celelalte membre ale ei. Sórele e de 350,000 ori mai
mare cá paméntulu si de 700 ori mai mare si decâtu
mass’a tuturoru celoru lalte corpuri din tóta sistem’a
nóstra planetara socotita Ia unu locu. Prin asta prepon-
derantîa a massei sale sórele silesce celelalte corpuri
ceresci a se misicâ in cariere hotarîte si impedeca înde­
părtarea loru in nemarginitulu spațiu alu lumei.

Splicatiuni de semne si prescurtări.

• insemnéza luna noua, patrarulu antâiu, ® lu­
na plina, C patrarulu din urma, Cuv. cuviosu, Par. pă­
rintele, St. sântulu, M. martiru (mucenicu), Ep. episcopu,
Pr. prorocii, SS. sântii, — c. la evangelii insemnéza capu,
v. versu (glasu), a inv. a învierii adica voscrézn’a. —
In '„calindarul u istoricu“ numerulu antâiu e dîu’a
lunei respective, numerulu din parentesa este anulu in-
templarii, * insemnéza nascerea, f reposarea celui numitu.
 5

IANUARIU, are 31 dîle. (Jerarin.

Calindarulu Iulianii. Călind. Greg. Calindariu
Joi 1 (ț) Taierea impreg. 13 Ilariu istoricii
Vineri 2 S. Par Silvestru 14Felice
1 (963) t Petru
Sâmb. 3Pror. Malachia 15 Mauru regele Români-
Dumin. înaintea botezului, Evang. dela Marcu loru si Bulgari-
c. 1, v. 5, a inv. 8. loru — 3 (1281)
f Curcubeta D.
Dum. 4 Sobor. SS. Apostoli 16 Marcelinu Bulg. si Rom. —
Luni 5 S. Teop. si Teon ® 17 Antonu pust. 5 (1634) Mateiu
Domn.Rom. so-
Marti 6 (f) Botezulu Dlui 18 Prisca sesca in Con-
Mere. 7 f S. Ioanu Botezat. 19 Sara stantinopole —
Joi 8 Cuv.Georg.siDom. 20Fab. si Sebast. 6 (1658) Con­
Vineri 9 Muc. Palievchie * 21 Agnesiu stantinii Domn.
Rom. abdice din
Sâmb. 10 Par. Grigorie Nis. 22 Vincentiu domn.—8(1587)
Duminec’a după botezu, Evang. dela Mateiu Moldovenii bătu
c. 4, v. 6, a inv. 9. pe casaci — 14
(1527)-j-Stefanu
Dum. 11 Cuv. Teodosiu 23 Logod. Măriei VI. Domn. Mol­
Luni 12 Mucti’a Tatiana C 24 Timoteiu dovei— 16(814)
t Carolu c. mare
Marti 13 Muc. Ermilu 25 Int. lui Saulu — 20(1527) Pe­
Mere. 14 SS.PP.ucisiinSinai 26 Policarpu tru Raresiu se
Joi 15 Cuv. Pav.Tiveulu 27 Ioane Chris. face domnuMol-
Vineri 16 Inch.cinst.lant.S.P. 28 Carolu c.mare dov.— 22(1200)
Pacea intre imp.
Sâmb. 17 f Cuv. Antoniu 2 Franciscu Sal. rom.sibisantinu
Duminec’a leprosîloru. Evang. dela Luca —25(1558)Mir
c. 17, v. 7, a inv. 10. cea III. se nu-
mesce Domnu
Dum. 18 f SS. Atan. si Chirii 30 Adelgunda României. — 28
Luni 19 Cuv.Macar. Eg. 0 31 Petru Noi. (1439) Consiliu,
dela Florenti’a
Marti 20 Eutimiu c. m. lFebruariu Ign, pentru unireabi-
Mere. 21 Cuv. Par. Macsimu 2 (ț) Int. Crist. seric.—29(1360)
Joi 22 Cuv.Timot.siAnast 3 Blasiu Vladu Domnulu
Vineri 24 Muc. Climentu 4 Veronica rom. iá titlu de
voivodu aluTra-
Sâmb. 24 Cuv. Xénia 5 Agata niei, banu de Se-
Duminec’a lui Zacheiu. Evang. dela Luca verinusiducede
c. 19, v. 8, a inv. 10. Fagarasiu.

Dum. 25 t Par. Grig. Teol. 6 Dorotea

Luni 26 Cuv.Xenofontu 7 Romualdu Diu’a cresce:
Marti 27 fS.Ioang.d.auru ■?) 8 Ioane mii. 1 óra 22 minute.
Mere. 28 Cuv.Efremu Sirulu 9 Apoloni’a
Joi 29 Mucen. Ignatie 10 Scolastica
Vineri 30 G) SS.Vasil.Gr.Io. 11 Eufrosina
Sâmb. 31 SS. Chiru si Ioane 12Eulalia
6

FEBRUARIU, are 28 clîle. Fanra.

Calindarulti Iulianu. i Călind. dreg. Calindariu
Duminec’a vamesiului si fariseului. Evang. dela istoricii
Laca e. 18, v. 8, a inv. 11.
l(1245)tCali-
Dum. 1 Sânt. Muc. Trifonu 13 Iordanu manu imp. Rom.
Luni 2 (f) Intim. Domnul. 14 Valentinu si Bulg. — 5
Marti 3 St. Simeonu 15 Faustu (1673) t Molier.
Mere. 4 Cuv. Isidor ® IGIuliana Co-
*
-7(1473)
Joi 5 Muc. Agati’a 17 Muc. Sabina
pernicu astron.
Vineri 6 Par. Vucolu 18 Simeonu - 8 (1513) NÓ-
Sâmb. 7 Par. Parteniu 19 Susanna goe Basarabii se
Duminec’a fiiului retacitu. Evang. dela Luca suie pe tronulu
c. 5, v. 1, a inv. 1. • României. — 12
(1468)fGutten-
Dum. 8 M. Teod. Stratilatu 20 Eleutera berg aflatorulu
Luni 9 M. Niceforu 21 Eleonóra
tipografiei__ 13
Marti 10 M. Haralampiu ( 22 Petru C.
(369) Valentiu
Mere. 11 St. Muc. Vlasie 23 Eberhardu
24 Visectu imp. rom.batepe
Joi 12P.Meletiu
Atanaricu. — 15
Vineri 13 Cuv. Martinianu 25Matia Ap.
Sâmb. 14 Cuv. Auxentiu 26 Valburga (274) * Constan.
Imp. rom. — 23
Duminec’a lăsatului de carne. Evangelia dela
(161)fTituElie
Mateiu c. 25, v. 2, a înv. 2.
Antoniu I., imp.
Dum. 15 Ap. Onisimu 27 Leandru Romanii. — 24
Luni 16 Muc. Pamfiliu 28 Renata (1702) tVilhelm
Marti 17 Muc. Teod. Tironu 1 L.Maytiu.Alb. III. reg. Angliei.
Mere. 18 Par. Leonu Papa 9 2 Simpliciu 27(1514)Bog-
Joi 19 Apóst. Archipu 3 Cunegunda danu, dom. Mol-
Vineri 20 Leonu Ep. Catan. 4 Casimiru daviei bate pe
Sâmb. 21 Cuv. Timoteu 5 Eusebiu Trifaila. — 28
Duminec’a lasatalui de brânza. Evang. dela (1523)Radu dela
Mateiu c. 6, v. 3, a inv. 3. Afumați vine D.
in Bucuresci.
Dum. 22 Afl. most. dinEug. 6 Fridericu
Luni 23 Par. Policarpu 7 Torna
Marti 24 f Afl. cap. St.Ioauu 8 Ioane Crisost. Dîu’a crcsce:
Mere. 25 Par. Tarasiu Arch. 9 Francisca 1 óra 32 minute.
Joi 26 Par. Porfire ț) 1040 Mucenici
Vineri 27 Par. Proc. Decapol. HEracliu
Sâmb. 28 Par. Vasilie 12 Gregoriu
 '7

MARTIU, are 31 dîle. Germen arin.

Calindartilu lulianu. Călind. Greg. Calindariu
Duminec’a 1 in paresimi. Evang. dela Ioanu istoricii
c. 1, v. 4, a inv. 4.
3 (tOt)Traianu
Dum. 1 Cuv. Eudochi’a 13 Rosina Imperatulu Ro-
Luni 2 Mucen. Teodotu 14 Matild’a maniloru trece
Marti 3 Mucen. Eutropiu 15 Longinu Dunăre, pe vase.
— 4 (1790) Or-
Mere. 4 Cuv. Gerasimu 16 Heribertu siova cade in
Joi 5 Mucen. Cononu ® 17 Gertrudu mân’a Austriei.
Vineri 6 SS. 42 Martiri 18 Alesandru — 5 (180) + M.
Sâmb. 7 Mucen. Vasilie scl. 19IosifuLogofet. Aureliu I. R. la
Bud’ain etate de
Duminec’a a 2-a in peresimi. Evang. dela Marcu 59 a. - 6(1486)
c. 2, v. 5, a inv. 5. Stefanu, domnu
Moldov.casîtiga
Dum. 8 Par. Teofilactu 20 Nichit’a bataia d. Seheia.
Luni 9 fSS40Muc.d.Seb. 21 Benedictu — 8 (275) fAu-
Marti 10 Mucen. Codratu 22 Octavianu relianu imper.
Mere. 11 SofroniePatr. Ier. 23 Victoru rom. la cetatea
noua. — 10
Joi 12 Cuv. Teofanu C 24 Gavriilu Arch. (1558) Mircea
Vineri 13 P.Nichif.Patr.Cons 25 (-j-)Buna-Vest domn. rom. mă­
Sâmb. 14 Cuv. Benedictu 26 Emanuilu celărește boie­
rii. — 15 (1443)
Duminec’a 3 in paresimi. Evang dela Marcu ■t'Mathia Corvin,
c. 8, v. 6, a inv. 6. reg. Ungariei.—
Dum. 15 Muc. Agapiu 27 Rupertu 22 (33) Crucifi­
carea (res Jigni­
Luni 16 Muc. Savinu 28 Malchus rea) lui Is u s u
Marti 17 Cuv. Alecsiu 29 Eustachiu Cristoru, Vineri.
Mere. 18 Par. Chirilu Ierus. 30 Cvirina — 23(1432)Vla-
Joi 19 MM. Chris. siDariu 31 Amosu du III. domn,
1L. Apr. Hugo rom. bate pe te-
Vineri 20 PP.Uc.inMon.S. ® oteni la Seve-
Sâmb. 21 Par. Iac. Ep. Cat. 2 Franc. Paulu rinu.—25(1199)
Duminec’a 4 in paresimi. Evang. dela Marcu *Ricardu inima
c. 9, v, 7, a inv.' 7. de leu. — 26
(2348) începe­
Dum. 22 Mucen. Vasilie 3 Richardu rea potopului lui
Luni 23 Cuv. Niconu 4 Isidoru Noe. — 27 (217)
f Caracala imp.
Marti 24 Cuv. Zacharia 5 Fridericu rom. —31(1545)
Mere. 25 (f) Bun’a-Vestire 6 Celestinii Mircea III. intra
Joi 26 Sob. Arch.Gavriilu 7 Albertu in Bucnresci că
Vineri 27 Cuv. Matrona 8 Dionisiu Domnitorii! alu
9 Dimitrie Rom.
Sâmb. 28 Cuv. Ilarionu ®
Duminec’a 5 in paresimi. Evang. dela Marcu
c. 10, v. 8, a inv. 8. Dîu’a cresce:
1 óra 45 minute.
Dum. 29 Cuv. Marcu 10 Ezechiilu
Luni 30 C. Ioanu dela scara 11 Leo Papa
Marti 31 Cuv. Ipatie 12 Iuliu Papa
8

APRILE, are 30 dîle. 1* rieru.

Calindarnlu Iulianu. Călind. Greg. Calindariu
Mere. 1 Cuv. Maria Egipt. 13 lustinu istorieu
Joi 2 Par. Titu 14 Tiburtiu 1 (276) + Clau-
Vineri 3 Cuv.Par.Nichita® 15 Anastasiu diu Tacita Imp.
Sâmb. 4 Cuv. Par. Iosifu 16 Aaronu Bom. — 4(529)
Duminec’a floriloru. Evangeli’a dela Ioanu Legea Iui Iusti-
capu 12. nianu sepablica
— 9 (1421) A
Duna. 5 M. Teod. si Agatop. 17 (f) S.Pasci dou’a devastare
Luni 6 Par. Eutichie 18 (f) Valeriu a Transilvaniei
Marti 7 P.Georgieep.Melit. 19 Antonia de Dana III. D.
Mere. 8 Ep. Irodionu 20 Sulpiciu rom.—10(1073)
Joi 9 M. Eupsichie 21 Anselm Grigore VII. se
Vineri 10 fVin.insept.pat. C 22 Soteru si Cai. face papa. — 13
Sâmb. 11 Mucen. Antipa 23 M. Georgie (1077) t Geza
Duminec’a Pasciloru. Evangeli’a dela Ioana regele Unguri-
c. 1, v. 1. loru.— 14 (121)
Dum. 12. (ț) SântelePasci 24 Adalbert *Mareu Aureliu,
Luni 13 (f) St.M.Artemonu 25 Marcu Evang. imper. Eomanu.
Marti 14 Par. Martinii 26 Ezecliias — 21 (1205)Ro-
Mere. 15 Ap. Aristarcbu 27 Anastasiu mânii bătu pe
Joi 16 Mti’a Agapia, Irina 28 Vitális cruciat! la Tesa-
Vineri 17 Cuv. Simeonu 29 Petru mar. lonieu. — 22
Sâmb. 18 C. Par. Ioanu • 30 Catarina (1702) Petru I.
fundéza Peters-
Duminec’a a 2-a Tomii. Evang. dela Ioanu burgulu. — 23
c. 20, v. 1, a inv. 1.
(1595) Aronu
Dum. 19 Ioanu Pust. lL.Maiu F.sîî. domn Moldovei
Luni 20 Par. Teod.Trichilu 2 Atanasiu omora boierii.—
Marti 21 St. Muc. Ianuariu 3 f Afl. Crucii 24 (2348) Cora-
Mere. 22 Cuv. Teod.Sicheot. 4 Florianu bi’a lui Noe se
Joi 23 (f) St. Georgiu 5 Gothardu opresce pe mun­
Vineri 24 Muc. Sava Strat. 6 Ditrich tele Arara. — 25
Sâmb. 25 f St. Evang. Marcii 7 Stanislau (431)Inceputulu
resbelului pelo-
Duminec’a a 3. a Mironositieloru. Evang dela
Marcii c. 15, v. 2, a inv. 3 ponesu. -- 27
(1502) A patr’a
Dum. , 26 Muc. Vasilie '§> 8 Mihailu caletoria a lui
Luni 27 Simeonu, írat. D. 9 Gangulf Columbu. —
Marti 28 Ap. Iasonu 10 Antonii
Mere. 29 SS.9Muc. d. Chizic 11 Beatrice Dîu’a cresee:
Joi 30 Ap. Iacobu 12 Pancratiu 1 óra 34 minute.
 9

MAIU, are 31 dîle. Pretarin.

Calindarulu lulianu. Călind. Greg. Calindariu
Vineri 1 Par. Ieremia 13 Servatiu istorica
Sâmb. 2 Par. Atanasie 14 Christianu
1 (1660) Const.
Duminec’a 4 a Paraliticului. Evang. dela Ioanu Basarabu intra
c. 5, v. 3, a inv. 4.
cu forti’a in Bu-
Dum, 3 M. Timoteiu ® 15 Sofia curesci.-7(1798)
Luni 4 Mti’a Pelagia 16 Ioane Nepom. Napoleonupléca
Marti 5 Mti’a Irina 17 Galata in Egiptu. — 8
Mere. 6 Injumatatiarea 18 Venantiu (1506) fCristofa
Joi 7 Mucen. Achacie 19 Sara Columbu. — 9
Vineri 8 f Ioanu Evang. 20 Bernardu (1664) Grigoriu
Sâmb. 9 Pror. Isaia 21 Felice Domn.Rom.por-
Duminec’a 5 a Samarinencei. Evang. dela Ioanu nesce a 2-a óra
c. 4, v. 4, a inv. 5. contra unguri-
Duru. 10 Ap. Simn. Zilotaff 22 Elena loru.—.10(1432)
Luni 11 Mucen. Mocliie 23 Desideriu VladuIII.Domn.
Marti 12 Epifanie ep. Chipr. 24 Ioana roman, pradéza
Mere. 13 Mucen. Glicheria 25 Urbanu Brasiovulu. —
Joi 14 Cuv. Isidoru 26 G) înalt. D. 12 (1543) t Co-
Vineri 15 Cuv. Pachomie 27 Lucianu pernicu Astron.
Sâmb. 16 Mucen. Teodoru 28 Gulielmu — 17(1653) Ma-
teiuDomn Rom.
Duminec’a 6 a Orbului. Evang. dela Ioanu
c. 9, v, 5, a inv. 6. bate pe tatari si
mold. la Finta.
Dum. 17 St. Andronicu 29 Macsimianu - 24(1316)+Lu-
Luni 18 M. Teodotu • 30 Ferdinandu dovicuX.,regele
Marti 19 St. muc. Patrichie 31 Petronilu Franciéi. — 26
Mere. 20 M. Talaleu ÎL. Iuniu. Nic. (1717) f St. si
Joi 21 (f) înalt. Domnul. 2 Erasmu Gonstan. Cant,
Vineri 22 M. Vasiliscu 3 Clotilda decapitați la Con
Sâmb. 23 Par. Mihailu 4 Cuirinu stantinopole. —
Duminec’a 7 a SS. Părinți. Evang dela Ioanu 27 (1581) t Ba-
c. *17, v. 6, a inv. 7. tori, principele
Transilvaniei.
Dum. 24 Cuv. Simeonu 5 (f) Rosalile
Luni 25 f Afl. cap. St.Ioanu 6 (f) Norbertu
Marti 26 Ap. Carpu "§> 7 Lueretia Dîu’a cresce:
Mere. 27 St. M. Terapontu 8 Medardu 52 minute.
Joi 28 Nichita 9 Gebhard
Vineri 29 M. Teodosia 10 Margareta
Sâmb. 30 Cuv. Isachie 11 Varnava
Duminec’a Rusaleloru Evang dela Ioanu 20.
Dum. 31 (f) Pogor. Spir. St. 12 Ioane Fac.
10

IUNIU, are 30 dîle. Ciresierin.

Calindarulu Iulianu. | Călind. Greg. Calindarin
Luni 1 (f)Muc. Iustinu ® 13 Anton de Pad. istoricii
Marti 2 Cuv.Par.Nichiforu 14 Vasilie 1 (282) Probii
Mere. 3 M. Lucilianu 15 Vitu I. R. bate pe ti-
Joi 4 Par. Mitrofanu 16 (+) Joi’a verde ranu in Gallia —
Vineri 5 Par. Doroteu 17 A doliu 2 (451) Atila cu
Sâmb. 6 Par. Visarionu 18 Marcelinu Huni bate pe
Duminec’a 1. a Tuturoru-Sântîloru. Evang. dela Goți.-6 (1848)
Mat. c. 10, v. 8, a inv. 1. Ștergerea ioba-
giei in Transil­
Dum. 7 St. Muc. Teodotu 19 Gervasiu
vanii. — 7 (64)
Luni 8 M. Teod. Strat. ® 20 Silverius
Nerone arde Ro­
Marti 9 Chir. Archep. Alex. 21 Aloisiu
ma. — 13 (1741)
Mere. 10 Par. Timoteu 22 Paulinu
Maria Teresia,
Joi 11 Ap. Bart.siBarnab. 23 Sidonia
Imp. se face si
Vineri 12 Cuv. Par. Onufriu 24 Ioanu Bot.
reg. Ungariei.—
Sâmb. 13 Mti’a Achilini’a 25 Prosperu
15 (1389) Bata-
Duminec’a 2 după Rusale. Evang. dela Mateiu li’a lui Mircea,
e. 4, v. 1, a inv. 2.
Domn. Rom. cu
Dum. 14 Pr. Eliseiu. 26 Ioanu si Pav. Turcii. — 20
Luni 15 Pror. Amosu 27 Ladislau (1778) f J J-
Marti 16 Mucen. Tihonu 28 Leo Papa Russo. — 24
Mere. 17 M. Manuilu • 29 (t)Petr.siPav (1391) Mircea,
Joi 18 Muc. Leontiu 30Pom.siPavelu Domn. Rom. re-
Vineri 19 Ap. Iuda frat. Dlui 1L. luliu. Teod. noesce tractatu
Sâmb. 20 Par. Metodiu 2 Cercetar. Mar. cu Poloni. — 27
(1541) Batalia
Duminec’a 3 după Rusale. Evang. dela Mateiu
c. 6, v. 2, a inv. 3. Moldovenii, cu
Transilvania. —
Dum. 21 Muc. Iulianu 3 Corneliu 28 (1509) Bog-
Luni 22 Muc. Eusebiu Ep. 4 Udalricu danu, Domnulu
Marti 23 Mti’a Agripina 5 Anselmu Mold. iá Lem-
Mere. 24 (t)^asc.StIoanuBot. 6 Isaia prorocu bergulu din Po­
Joi 25 Mti’a Fevroni’a 7 Esteru lonia.
Vineri 26 Cuv. Davidu 8 Elisabeta
Sâmb. 27 Cuv. Samsonu 9 Cunigunda Dela 9. Iuniu
Duminec’a 4 după Rusale. Evang. dela Mateiu dîu’a incepe a
c. 8, v. 3, a inv. 4. scadé. Pana a-
tunci ea mai cre-
Dum. 28 Chiru si Ioanu 10 Amalia
sce3 minute, a-
Luni 29 (f) Petru si Pavelu 11 Piu Papa R.
poi pan’ la fine
Marti 30 fSob. SS.Apóst.® 12 Enricu
scade 17 minute.
 11

IULIU, are 31 dîle. Cnptorin.

Calindarulu Iulianu. Călind. Grcg. C alindariu
Mere. 1 Cosm’asi Damianu 13 Margareta isforicu.
Joi 2 Vestmen.Précurat. 14 Bonaventiu
Vineri 3 Muc. Iacintu 15 împart. Apóst. 2 (1448) + Ro­
Sâmb. 4 Par. Anclr. Critu 16 Faust si Maria manii III, Domn.
Mold. otravitu.
Duminee’a 5 după Rusale. Evaug, dela Mateiu
— 3(1099) Cru-
c. 8, v. 4, a inv. 5.
eiatii ocupa Je_
Dum. 5 Par. Atan. Aton. 17 Alecsiu rusalimulu. — 5
Luni 6 Cuv. Sisoie 18 Simfoniu (1683) Turcii a-
Marti 7 Cuv. Torna 19 Vincentiu sedieViena.— 7
Mere. 8 M. Procopiu < 20 Ilie Prorocu (1572) t Sigis-
Joi 9 M. Pancratiu 21 Daniin Pror. mundu, princip.
Vineri 10 45 Muc.dinNicop. 22 Mari a Magdal. Transilaniei. —
Sâmb. 11 Mti’a Eufimia 23 Livoriu 11(1696) Const.
‘Duminee’a 6 după Rusale. Evang. dela Mat. Br.pléeala mun­
c. 9, v. 5, a inv. 6. te pentru apela­
rea tierii. — 13
Dum. 12 M. Proclu si Ilarie 24 Cristina
(1529)Moise Ba-
Luni 13 j- Sob. Arch. Gravr. 25 Iacobu Ap.
sar. Domn. rom.
Marti 14 Ap. Achila 26 Ana
ocupa Brasiov.
Mere. 15 MM. Chiricu si lud. 27 Panteleonu
— 17(1013) Sân-
Joi 16 Muc. Atinogenu 0 28 Inocentiu
gerós’a batalia
Vineri 17 f Mti’a Marina 20 Marta
intre Rom. si
Sâmb. 18 Iacintu si Emilianu 30 Adonu
Bulgari. — 18
Duminee’a 7 după Rusale. Evang. dela Mat. (1604) Belgra-
c. 9, v. 6, a inv, 7.
dulu se ocupa de
Dum. 19 Cuv. Macrina 31 Ignatiu L. Romani. — 26
Luni 20 (f) Proroculu Ilie 1 L. Aug. Petru (1476) Stefanu
Marti 21 Cuv. Sim. si Ioanu 2 Portiuncula celu mare învin­
Mere. 22 ț Maria Magdaléna 3 Stefanu ge laValea-alba.
Joi 23 Muc. Trofimu "g) 4 Dominicu — 29(117)|Tra-
Vineri 24 Mti’a Cristina 5 Maria Schnee ianu in Salilunt
Sâmb. 25 f Adorm. S. Anei 6 Schimb, la fag. Cilicia in etate
Duminee’a 8 după Rusale. Evang. dela Mat. de 61 ani.
c. 14, V. 7, a inv. 8.
Dum. 26 St. M. Ermolae 7 Caietanu Dîu’a scade:
Luni 27 -j-M. Panteleimonu 8 Chiriacu 1 óra 15 minute.
Marti 28 AA. Prohoru 9 Romanu
Mere. 29 Muc. Calinicu 10 Laurentiu
Joi 30 A. Sil’a si Silvan® 11 Susana
Vineri 31 Eudochimu 12 Clara
12

AUGUSTU, are 31 dîle. Masalariu

Calindarulu lulianu. Călind. Greg. Calindariu
istoricii
Sâmb. I 1 Scot, ț si 7 Mac. 113 Éusebiu
2(582) -j-Impe-
Duminec’a 9 după Rusale. Evang. dela Mateiu ratului romanu
c. 14, v. 8, a inv. 9.
Tiberiu. -— 3
Dum. 2 Mosc. St. Stefanu 14 Rochus (1601)Mihaiue-
Luni 3 Cuv. Isachie 15 (f) Măriei roulu învinge in
Marti 4 SS.7 muc.dinEfesu 16 Isacu Transilvania. —
Mere. 5 Muc. Eusigniu 17 Liberatu 4 (1456) Vladu
Joi 6 (-jj Schimb, la fagia 18 Elena Imper. Domn. Romani-
Vineri 7 Muc. Dometie fi 19 Sebaldu loru si Corvinu
Sâmb. 8 St. Emilianu 20 (f) Stefanu bătu pe Turci.—
Duminec’a 10 după Rusale. Evang. dela Mateiu 6(912) Simeonu
c. 17, v. 1, a inv. 10. Domuulu Rom.
Dum. 9 Ap. Mateiu 21 Ioachimu si Bulg. asedie
Luni 10 M. Laurentiu 22 Timoteiu Constantinopol.
Marti 11 Muc. Euplu Diac. 23 Filipu — 8 (1518) Ste-
Mere. 12 Muc. Fotie 24 Bartolomeu faau Domn.Mol-
Joi 13 Cuv. Macsimu 25 Ludovicu dov. bate pe Tă­
Vineri 14 Pr. Mihea • 26 Samuilu tari la Prutu. —
Sâmb. 15 (f) Adormir. Frec. 27 Iosifu 12(1508) fNifo-
Duminec’a 11 după Rusale. Evang. dela Mateiu nuMitropolitulu
c. 18, v. 2, a inv. 11. Romaniloru. —
13(1595) Mihaiu
Dum. 16 Aduceralcónei 28 Augustinu Domn. Rom. ca-
Luni 17 Muc. Mironu 29TaiCap.luiIo. sitiga bataia de­
Marti 18 M. Floru si Lauru 30 Roșa fecior. la Cal ngareni.—
Mere. 19 Muc. Andreiu 31 Raimundu
16(1546)7 Petru
Joi 20 Pr. Samuilu 1 L. SeptEgid. Raresiu, Domn.
Vineri 21 Ap. Tadeu ® 2 Iodocu
Mold. -17(1526)
Sâmb. 22 M. Agatonicu 3 Mansbetu Batali’a dela
Duminec’a 12 după Rusale. Evang. dela Mat. Mohaciu. — 19
c. 19, v. 3, a inv. 1. (1207)7Ioanitiu
Dum. 23 M. Lupu 4 Rosalia imper. Rom. si
Luni 24 M. Eutichiu 5 Vietorinu Bulg.-22(1512)
Marti 25 Ap. Bartolomeu 6 Zacharia Tatarii prada
Mere. 26 Adrianu si Natalia j 7 Regina Moldova. — 30
Joi 27 Cuv. Pimenu 8 (f)Nasc.Mari, ! (1382) t Ludo­
Vineri 28 Cuv.Mois. Arap. (?> 9 Gorgoniu vicii I., regele
Sâmb. 29 (f) Tai. cap. st. Ion. 10 Ni col. Toi. Ungariei.
Dnn inec’a 13 după Rusale. Evang. dela Mat.
c. 21, V. 4, a inv, 2- Dîu’a scade:
Dum. j30 Par. Alesandru 11 Emili’a 1 óra 38 minute.
Luni |.31 BrâuluPrec.Măriei 12 Tobia
 13

SEPTEMBRE, are 20 dîle. Vinicerin.

Calindarulu Iulianu. Călind. Grcg. 1 Calindariu
Marti 1 f Cuv. Sim. Stélp. 13 Maurichiu i istoricii.
Mere. 2 Muc. Mamantu 14 înalt, crucii 2 (407) f Cri-
Joi 3 Muc. Antimu 15 Nicodemu sostomu, apera-
Vineri 4 Pr. Moisi 16 Ludmila torulu bisericei.
Sâmb. 5 St. pr. Zaharia 17 Lambertu — 4(1552)+ Ste-
fanu Domn.Mol­
Duminec’a 14 după Rusale. Evang. dela Mateiu
c. 22, v. 5, a inv. 3. dovei. — 7 (86)
* Antoninu Piu,
Dum. 6 M. Eudocsie C 18 Torna ap. imper. Rom. —
Luni 7 M. Sozontu 19 Constantinii 10 (1599)Mihaiu
Marti 8 (f) Nasc. Préc. Fee 20 Eustachiu eroulu asedie
Mere. 9 ț loachimu si Ana 21 Ap. Mateiu Nicopolea.— 12
Joi 10 M. Minodora 22 Maurichiu (100) Traianu
Vineri 11 Cuv. Teodora 23 Tecla imper. Romani-
Sâmb. 12 M. Antonomu 24 Gerardu loru pleca contra
Duminec’a 15 după Rusale. Evang. dela Mat. Daeiloru. — 13
c. 25, v. 6, a inv. 4. (383) + Augustu
Gratîanu imper.
Dum. 13 M.Cornel.Sutas. © 25 Cleofasu
14 (ț) înalt, c. Cruci 26 Ciprianu Romanii. — 16
Luni
(1396) Creștinii
Marti 15 M. Nichita 27 Cosrna siDam.
se bătu de turci
Mere. 16 M. Eufimia 28 Vencesl. reg.
la Nicopole. —
Joi 17 Muc. Sofia 29 Michailu
Vineri 19 (1485) Turcii
18 Cuv. Eumenie 30 Ieronimu
ardu Suceava
Sâmb. 19 M. Trofimu ® 1 L.OctobRem.
Moldovei. — 22
Duminec’a 16 după Rusale. Evang. dela Mat. (1289) * Ludo­
c. 25, v. 7, a inv. 5.
vicii X. regele
Dum. 20 S. M. Eustatie 2 Leodegradu Franciéi. — 23
Luni 21 Ap. Codratu 3 Candidu (578) + Iustinu
Marti 22 S. Foca 4 Francisc.Sev II. ,imp. Romani -
Mere. 23 f Zem.S.Ioanu bot. 5 Placidu loru res. 24
Joi 24 Mti’a Tecla 6 Bruno (1473) Incheiar.
Vineri 25 Cuv. Eufrosina 7 Iustina păcii intre Tran­
Sâmb. 26 + St. Ioanu Evang.' 8 Brigita silvania si Un­
Dumin. 17 după Rusale. Evang. dela Mat. garia. — 25
e. 15, v. 8, a inv. 6. (1559) + Mircea
III. Domn. Rom.
Dum. 27 M. Calistratu ® 9 Dionisiu
10 Franciscu B. inBucuresci. —
Luni 28 Par. Haritonu
26(1497)Polonii
Marti 29 Cuv. Chîriacu 11 Emilianu
asedie Suceava.
Mere. 30 Muc. Gregoriu 12 Masimilianu
Dîu’a scade:
1 óra 42 minute.
14

OCTOMBRE, are 31 dîle. Brumarelu.

Calindarulu lulianu. Călind. Greg. Calindariu
istoricii
Joi 1 Ap. Anania 13 Eduardu
Vineri 2 Muc. Ciprianu 14 Calisiu 2 (1529) Turcii
se retragu din
Sâmb. 3 Muc. Dion. Areop. 15 Teresia Viena.— 3(1790)
Duminec’a 18 după Rusale. Evang. dela Luca Kusii iau Chilia
c. 5, v. 1, a inv. 7. Basar.— 4(618)
Regele huniloru
Dum. 4 Par. Ieroteiu 16 Galu se boteza la Con-
5 Mti’a CharitinaC 17 Hedvig stantiuopole. —
Luni 5 (1757) f Reo-
Marti 6 f Ap. Torna 18 Luca Evang. miur. — 6(1596)
Mere. 7 MM. Serg. si Vacii. 19 Ferdinandu A dóu’a aliantia
Joi 8 Cuv. Pelagi’a 20 Vendelinu a luiMihaiu con­
Vineri 9 -j-Ap.Iac.aluluiAIf. 21 Ursula tra Turciloru, —
9 (1740)}Detro-
Sâmb. 10 Muc. Eulampie 22 Cordula narea MarieiTe-
Dumin, 19 după Rusale. Evang. dela Luca resiei, imp. Au­
e. 6, v. 2, a inv. 8. striei.—13(475)
Romulu August,
Dum. 11 f Ap. Filipu 23 Ioanu Capistr. se face imperatu
12 MM.Prob.siTar. © 24 Rafailu Arch. Rom.- 15(1595)
Luni Consiliu belicu
Marti 13 MM.Carpu si Papii 25 Chrisantu alu lui Mihaiu
Mere. 14 (t) C. Parascheva 26 Dimitrie contraTurciloru.
Joi 15 M. Lucianu 27 Sabina 17(1451)fBog-
28 Simonu danu II., domn.
Vineri 16 M. Longinu Mol. decapitatu.
Sâmb. 17 Par. Osie 29 Narcisu — 18 (1448) Ba-
Dumin. 20 după Rusale. Evang. dela Luca talia intre Ro­
c. 7, v. 3, a inv. 9. mâni si Turci in
Serbia. — 19
Dum. 18 -j- Luca Evang. 30 Claudiu (1529) Petru VI.
domn. Moldov.
Luni 19 Pror. Ioilu "$> 31 Lupulu ep. bate pe sasi. —
Marti 20 Muc. Artemiu 1 L.NvrefT.St 23 (461) fPap’a
Mere. 21 Cuv. Ilarionu 2. Pom. Râpos. Leo celu mare.
Joi 22 Par. Averchie Ep. 3 Hubertu — 26(1497)Ste-
fanu domn. Mol­
Vineri 23 Ap. Iacobu fr. Dlui 4 Carolu Boro. dov. bate pe Po­
Sâmb. 24 Muc. Areta 5 Emericu loni. —27(1529)
Dumin. 21 după Rusale. Evang. dela Luca Petru VI. domn.
c. 8, v. 4, a inv. 10. Mold. ardeBra-
siovulu. —■ 28
Dum. 25 Muc. Martianu 6 Leonardu (1529) Petru VI.
Luni 26 (t) St. M. Dimitrie 7 Engelbertu domn. Mold. o-
cupaBrasiovulu.
Marti 27 Muc. Nestoru ® 8 Gottfridu *Mo-
— 30 (569)
Mere. 28 Muc. Terentiu 9 Teodora hamedu, profet.
Joi 29 Mti’a Anastasia 10 Andreiu Turciloru.
Vineri 30 Muc. Zinobie 11 Martinu Ep. Dîu’a scade:
Sâmb. 31 Ap. Stachie 12 Emilianu 1 óra 57 minute.
 15

NOEMBRE, are 30 dîle. llruinarîu.

* Calindarulu Iulianii. Călind, dreg. Calindariu
Duminec’a 22 după Rusale. Evang. dela Luca istoricu
c. 16, v. 5, a inv. 11.
1 (1599) Intra­
Dum. 1 Cosma si Damianu 13 Stanislau rea lui Mihaiu in
Luni 2 Mucen. Avindin 14 Serafimu Alb’a - Iuli'a. —
Marti 3 Muc. Achcpsimu 15 Leonardu 2 (565) t Iusti-
Mere. 4 Cuv. Ioanicliie € 16 Edmundu nianu I., Imp.
Joi 5 M. Galactionu Ep. 17 Gregoriu roinanu, de 83
Vineri 6 PaveluArch.Const. 18 Eugenia ani. — 4 (42) *
Sâmb. 7 33 Muc. inMelit. 19 Elisabeta Tiberiu, imper.
Dumin. 23 după Rusale. Evang. dela Luca Rom.—5(1599)
• c. 8, v. 6, a inv. 1. Mihaiu iá titlu
de Doinnu si alu
Dum. 8 (f)Arch.Mich.Gav. 20 Felice Trans.— 7(1600)
Luni 9 Mucen. Onisifu 21 Intr. Nasc. * Carolu I., reg.
Marti 10 Ap. Erastu 22 Cecília Angi. —8(1497)
Mere. 11 Mucen. Mina • 23 Climentu Descoperirea ca­
Joi 12 Ioanu Milostivulu 24 Io. G. de auru pului bunei spe-
Vineri 13 ț Ioanu G. de auru 25 Catarina rantie.— 9 (614)
Sâmb. 14 ț Ap. Filipu 26 Conradu Perșii iau Ieru-
Dumin. a 24 după Rusale. Evang. dela Luca sulimulu dela
e. 8, v. 7, a inv. 2. Romani. — 12
Dum. 15 M.Gurie,Post.Nasc. 27 Sabina (1596) Mihaiu
Luni 16 f Mateiu Evang. 28 Sostenu eroulu bate Ni-
Marti 17 Par. Greg. Ep. 29 Andreiu copolea. — 14
Mere. 18 M. Platonu si Rom. 30 Andreiu Ap. (329) Constant,
Joi 19 Prorocu Avdiu 1 L. Dec.Eligiu celu mare fon-
Vineri 20 Gregoriu Decap. 2 Bibianu déza Constanti-
Sâmb. 21 (f) Intr. in Biserica 3 Francis. Csav. nopolea. — 16
(1485) Stefanu
Dumin. a 25 după Rusale. Evang. dela Luca
c. 10, v. 8, a inv. 3. domn. Moldov.
bate pe Turei la
Dum. 22 Ap. Filemonu 4 Barbara Catlaguba.— 20
Luni 23 P.Amfil.Ep. Icónei 5 Sava (1599) Mihaiu
Marti 24 Climentu Papa R. 6 Nicolau convoca adunar.
Mere. 25 ț Mti’a Ecaterina 7 Ambrosiu generale la Alba
Joi 26 Cuv. Alipie ® 8 (j-) ZemNasc. Iuli’a. — 26
Vineri 27 Muc. Iacobu Pers. 9 Leocadiu (t588)PetruVII.
Sâmb. 28 Cuv, Stefanu 10 Iudita domn. Moldovei
Dumin. a 26 după Rusale. Evang. dela Luca bate pe Casaoi.
c. 12, v. 1, a inv. 4.
Dîu’a scade:
Dum. 29 Muc. Paramonu 11 Damascinu
57 minute.
Luni 30 f Ap. Andr. int. c. | 12 Macsentiu.
16

DECEMBRE, are 31 dile. Andrea.

Calindarulu Iulianu Călind. Greg. Calindariu *
Marti 1 Pr. Naumu 13 Lucia istoricii
Mere. 2 Pr. Avacumu 14 Nicasiu
3 (1507) Trac-
Joi 3 Pr. Sofoniu S. 15 Valeriu tatulu intre Ro­
Vineri 4 f Mti’a Barbara 16 Eusebiu mâni si sasi. —
Sâmb. 5 Cuv. Sava 17 Lazaru
13(1527) Alian-
Duminec’a 27 după Rusale. Evang. dela Luca
tia intre Polonia
c. 13, v. 2, a inv. 5.
si Moldova. —
Dum. 6 (f) Par. Nicolau 18 Gratianu 14 (1467) Ștefan
Luni 7 Par. Ambro sie 19 Nemesin intra in Sueéva
Marti 8 Cuv. Patapie 20 Teofilu triumfătorii. —
Mere. 9 f Zemisl. St. Anei 21 Torna Ap. | 16 (711) flusti-
Joi 10 Mti’a Mina O 22 Zenonu nianu II. imper.
Vineri 11 Daniilu stelp. 23 Victorinu rom. — 18 (40)
Sâmb. 12 f Par. Spiridonu 24 Adam si Eva : * Titu Augusta,
Dumin. 28 după Rusale. Evang. dela Luca Imp. rom. — 19
c. 14, v. 3, a inv. 6. (192) + Marcu
Aureliu Comod,
Dum. 13 Par. Axentiu 25 (f) Nasc, lui Q imp. rom. — 20
Luni 14 Muc. Tirsu 26 (-j-)Stefan muci (1515) t Ludo­
Marti 15 Muc. Elebteriu 27 Ioanu Evang.1 vicii XII., reg.
Mere. 16 Pr. A gen 28 Pruncii nevin. Franciéi. — 22
Joi 17 Pr. Daniilu ® 29 Torna Ap. (1785) Prinde-
Vineri 18 M. Sebastianu 30 Davidu rea lui Hora si
Sâmb. 19 S. M. Bonifaciu ; 31 Silvestru Cloșca. — 26
Dumin. înaintea Naseerii lui Cristosu. Evang. (1610) Galileu
dela Mat. c. 1, v. 4, a inv. 7. alia sateliții lui
Dum. 20 S. Muc. Ignatiu Han. 1871 A.N^ Iupiteru. — 27
Luni 21 Mti’a Iuliana 2 Macariu (1642) t Galileu
Marti 22 Mti’a Anastasia 3 Genovéva | astronomulu. —
Mere. 23 MM. din Critu 4 Titu 28 (1438) Lua­
Joi 24 M. Eugeni’a ® 5 Telesforu rea Clusiului cu
Vineri 25 (f) Naseerea Dlui 6 (f) Botez.Dlui asalta de nobili.
Sâmb. 26 (f) Sobor, Préc. 7 lsidoru — 31 (630) Mo-
hametu iii Mec-
Dumin. după Naseerea lui Cristosu. Evang.
Mat. c 7, v. 5, a inv. 8. ea.

Dum. 27 ț St. Stefanu 8 Severin Dela 10. Dec.

Luni 28 20 mii de Muc. 9 Iulianu Bas. dîu’a ineepe a
Marti 29 Pruncii cei uciși 10 Pav. Pust. cresce; pana a-
Mere. 30 Mti’a Anisia 11 Higinus turicieamai sca­
12 Ernestu de 4 minute, a-
Joi 31 Cuv. Melania poi pan’ la fine
cresce 22 min.
 Genealogi’a.
casei doninitóre austriace.
FEANCISCU IOSIFÜ I, Imperatu alu Austriei, rege alu
Ungariei, Boemiei scl., archiduce alu Austriei, mare princ. alu Tran­
silvaniei sol., sel., s’a nascutu la Sienbrunu in 18. Augustu n. 1830;
după abdîcerea dela tronu a unchiului seu Imperatulu Ferdinandu I.
si renunciarea tronului a tatalui seu archiducele Francisca Carolu, se
inaltiâ pe tronu in 2. Decembre 1848.
Soția: ELISABETA (Eugenia, Amalia), fii’a ducelui din
Bavari’a Macsu, dama a ordinelui cu crucea stelata scl.; s’a nascutu
in 14 Decembre 1837 si s’a casatoritu in 24 Aprile 1854.
Prunci: 1. Sofia (Maria Iosefa Dorotea Friderica), născută in
5. Martiu 1855 si reposata la Bud’a in 29. Maiu 1857.
2. Gisel’a (Ludovica Maria), născută íd 12. Iuniu 1856
3. Rudolfu (Franciscu Carolu Iosifu), principe de corona si
clironomu alu tronului, principe reg. de Ungaria si Boemia scl. archi­
duce de Austria, caval, alu vaierului de auru si propriei, alu regement,
de infanteria Nr. 19, nasc, in Lacsenburgu in 21. Augustu 1858.
4. Harfa Valeri’a, născută in 22. Aprile 1868.

Părinții Maiestatei Sale Imperatului:

Franciscu Carolu (Iosifu), archiduce de Austria, cavaleru alu
vaierului de auru scl., s’a nascutu la Vieu’a in 7. Decembre 1802 si
s’a casatoritu in 4. Noemvre 1842 cu
Sofia (Friderica Dorotea Gulielma), princésa regésca de Bavaria,
născută in 27. Ianuariu 1805.

Fratînii Maiestatei Sale Imperatului:

1. Carolu (Ludovicu Iosifu Maria), fostu locutiinte alu Tirolului,
proprietariu alu regement. ulan. Nr. 7; s’a nascutu in 30. Iuliu 1833.
2. Ludovicu (Iosifu Antoniu Victoru), propr. alu regement, de
infanteria Nr. 65, nascutu in 15. Maiu 1852.

Unchiulu si matusiele Maiestatei Sale Imperatului:

1. Maiest. Sa Imperatulu Ferdinandu I., nascutu la Viena in
19. Apr. 1793, ajunse pe tronu in 2. Martiu 1835, abdise dela tronu
in 2. Decern. 1848, e casatoritu dela 27. Februárit! 1831 cu
Maria Ana Carolina, fii’a reposat. rege alu Sardiniei Victoriu
Emanuilu, născută in 19. Septembre 1803.
2. Maria Clementina, născută in 1. Martiu 1798; veduva dela
10. Martiu 1851 incóce in urm’a reposarii soțiului ei Leopoldu,
princepelui reg. alu ambeloru Sicilii.
3 Maria Ana (Francisca Teresia Iosefa Medarda), dama a
ordinelui stelei cruciate, născută in 8. Iuniu 1804.

0
 Târgurile de tiéra.
Târgurile de Banatu sí üngari’a sunt semnate cu *
si cele de Romani’a cu f. •
Acele dîle de tergu, care cadu in vr’o dumineca
ori alta serbatóre legata, se muta pe dîu’a urmatóre, inse
târgurile de vite si in casulu acest’a se incepu in dîu’a
de comunu hotarîta.

I. In ordine alfabetica.
Abrudu, 17 febr., 19 apr. 12 sept.
9 decembre.
Agnît’a, 22 mart., 21 iun., 8 sept.,
9 decembre.
Agribiciu, 7 martin.
♦Agri’a, 30 aprile, 17 iuniu, 20
augustu, 17 sept., 29 decembre.
Aitonu-mare, 4 febr., 17 dec.
Aiudu, 13 ian., 17 maiu, 4 oct.
Alamoru, 21 febr., 23 augustu.
Alb’a-Iuli’a, 31 martiu, 14 iulie,
18 sept., 5 decembre.
Almasiu-mare, 11 iauuariu.
Alparetu, 5 aprile, 21 maiu, 20
iulie, 19 sept., 20 decembre.
Altîn’a, 8 februárrá, 19 augustu.
Apoldu-mare, 7 martiu, 29 nov.
*Aradu, 18 febr., 20 iul., 23 oct.
Arghiehatu, vedi Egeibatu.
Armeni, 24 ian., 30 iulie.
Armenisiu, vedi Ormenisiu.
Arpasitrlu de josu, 24 iunie, 29
sept., 6 decembre.
Asiobasiu-de susu, 2 ianuariu.
Atielu, 12 apr., 30 iul., 24 nov.
Avrigu, 1 augustu.
Baghionu, 5 iuuiu, 30 oct.
Baia de Crisiu, 8 iuuiu 6 iuliu,
8 noemvrie, 5 decembre.
*Bai'a-mare, 7 martiu, 20 maiu,
8 aug., 2 noemvrie.
Banfi-IIuniadu, 13 ian , 31 mart.,
9 septemvrie.
Bahu-a, 17 februarie, 27 maiu, 18
septemvrie.
Barotu 21 ian., 29 maiu, 31 oct.
Basn’a, 20 martiu, 20 iulie.
Bationu, 9 ianuarie.
Batosiu, 15 ian., 15 iun. 2 nov.
* Becicherecu, 29 septembre.
Becleanu, 8 iuniu, 1 decemvre.
*Beiusiu 3 febr., 22 apr., 12 iul.,
16 octomvrie.
Belcaeiu, 28 octomvrie.
Belgradu, vedi Alb’a-Iuli’a.
Berchenisîu, 27 iuniu.
Berchesu, 11 ian., 14 iunie.
Bereticâu, 20 ian., 28 aprilie, 10
sept.., 29 septemvrie.
Betleanu, 25 martiu, 6 iul., 24
augustu
Biertanu, 12 aprile.
Birou, 8 inniu, 24 noemvrie.
Birtinu, 12 aprile, 5 decembre.
Bistritia, 5 maiu, 19 aug., 11 nov.
Blasiu, 28 martiu, 24 noemvrie,
*Bocsi’a-romana, 12 apr., 30 oct.
Bodonu, 10 iuniu.
Bolcaciu, 6 martiu.
Bontihida, 18 iuniu.
Bortia, 22 septemvrie,
f Bradiceni, 8 septemvrie.
Bradu, 14 sept.
Branu, 27 iuliu, 24 sept.
Brasiovu, 8 octobre.
Bereticu, vedi Bereticâu.
*Buda, 11 apr., 1 iul., 17 sept.,
25 decembre.
Buza, 8 ian , 8 apr., 16 iulie, 14
octomvrie.
j fCalugareni, 2 febr.
Câmpeni, 3 aprile, 29 maiu, 27
iun., 16 aug., 24 octomvrie.
ț Catnpu-Iungu, 20 iulie.
Capolnasiu-Olafalâu, 12 aprile, 17
noemvrie.
fCapreni, 26 martiu.
tCaracalu, 17 maiu.
t Carbunesci, 9 martiu.
* Casiova, 8 ian., 3 aug., 7 nov.
Casonu, 19 aprile, 20 iunie, 15
novemvrie.
Cehulu din Salagiu, 19 febr., 26
martiu, 28 aug., 8 oct., 10 dec.
Cernatulu de josu, 21 mart., 23 iun.
Cetate de balta, 16 febr., 30 mart.
8 iun., 9 aug., 8 dec., 28 dec.
Chezdi-Osiorheiu, 26 martiu.
Chendi-Luna, 3 ian.,
Chesvenisiu, 28 ian., 21 aprile 8
aug., 21 oct.
Clietia, 15 maiu.
Chirpâru, 19 ian., 30 martiu.
* Ciacova, 28 sept. 18 oct,
Cicu-Sereda 13 febr , 14 maiu, 1
iul., 17 sept.,
Cicu-St.-Georgiu, 30 martiu.
Cincu-mare, 2 martiu, 21 sept.
Cincu-micu, 16 martiu.
Closdorfu, 24 nov.
Clusiu, 28 febr., 1 iun, 8 iul.,
20 iul., 20 oct., 28 dec.
Codlea, 12 aprile, 8 sept.
Cohalmu, 30 martiu, 13 iul., 28
sept, 28 dec.
Colosiu, 21 aprile, 23 oct.
Colosiu monosturu, 8 ian., 4 maiu,
18 sept.
Copsi’a-mare, 12 aug.
Corondu, 5 ian., 1 maiu, 21 iun.,
13 augustu.
Covasna, 30 ianuariu.
Cozmasiu, 13 ian., 9 augustu.
Craifalâu, 24 iuniu., 7 nov.
Crailona (Kirâlylona), 3 ianuariu.
Crasn’a, 24 apr., 25 decembre.
Cristuru, 21 aprile, 2 septemvrie.
Crisiu, 8 ianuarie, 16 iulie, 24
augustu.
*Debretînu, 12 aprile, 3 augustu,
27 sept. 25 dec.
Desiu, 25 febr., 5 iun., 9 augst.
1 decembre.
Deva, 2 ian., 1 maiu. 22 iul., 18
octobre.
Dicio-St.-Martinu, vedi Sântu-Mar-
tinu.
Ditro in Giurgiu, 13 iul., 13 nov.
Dobra. 23 aprile, 26 oct.
Dragâsiu, 8 aprile.
Dragu, 20 aprile.
Drasiéu, 8 aprile, 28 aug.
* Duna-vechia, 2 febr., 25 aprile,
14 iuliu, 17 septembre.
Ebersdorfu, 9 sept.
Egerhatu, 2 febr. 9 aprile, 8 iul.,
8 decemvrie.
Egersbech, 3 noemvrie.
*Eperisiu, 16 ianuarie 20 iulie, 8
noemvrie.
Etedu, 21 ian., 25 maiu, 17 sept.
Fagarasiu, 28 maiu, 8 iul., 28
augustu, 24 nov.
*Fagetu, 5 ian., 28 maiu, 15 aug.,
6 decemvrie.
Feldiór’a 13 mart., 2 dec.
Felvintiu, 27 maiu, 26 iuniu 11
aug., 7 nov.
* (Jarbâu-ungr., 28 ian.
Gernesigu, 2 ian., 5 maiu, 5 aug.
7 noemvrie.
Gialacuta, 13 ian., 31 maiu, 13
noemvrie.
Gheresiu, 22 ianuariu
Gherghio - Ditro, vedi Ditro in
Giurgiu.
Gheorgio-St.-Miclausiu, 8 martiu,
3 iunie.
Gherl’a, 24 ian., 19 aprile, 13 iul.
23 octomvrie.
Ghioghi, 23 aprile, 24 augustu.
Ghircinu, 7 mart., 9 sept. 13 nov.
Goroslâu-mare, 27 febr., 5 aug.,
7 noemvrie.
Gurghiu, 23 aprile.
Halmagiu, 31 martiu, 4 oct.
Hatiegu, 2 febr., 15 aug.
Hinidór’a, 21 martiu, 21 maiu,
1 noemvrie.
Huedinu, vedi Banfihuniadu.
Hundribechu, 2 noemvrie.
Iacobeni, 16 oct.
Ibasifalâu, 15 ian., 13 mart., 14
maiu, 9 sept. 8 nov.
Iernutu, 16 martie, 20 iuniu, 26
oct., 22 decemvrie.
Ilia, 6 ian. 25 mart., 15 aug., 29
septemvrie.
Jibâu, 6 ian., 23 aprile, 14 sept.
fJilav’a, 17 maiu, 20 iuliu.
Joaju-de-josu 21 dec.
Jomboru, 8 ian., 10 nov.
Lapusiu-român. 24 mart., 7 sept.,
31 decemvrie.
Lapusiu-ungur., 6 ian., 1 maiu,
24 iun., 14 sept.
Leehinti’a, 17 febr., 12 aprile, 19
septemvrie.
*Lipov’a, 19 aprile, 19 iuliu, 8
aug., 9 sept.
*Lugosiu, 29 ian, 28 apr., 9 oct.
Lupsi’a mare 1 ian., 23 aprilie.
Macfalâu, 27 aug., 22 dec.
Maghierusiu, 27 ian., 4 maiu, 17
aug. 13 noemvrie.
Malancravu, 28 febr., 18 sept.
Manarade, 8 iun., 16 oct.
Marosiu-Sereda, 12 febr. 28 nov.
Marpodu, 8 iuniu, 19 oct.
Martesdorfu, 7 mart., 24 oct,
•J-Mavrodinu 5 iuliu.
Mediasiu, 26 februar., 1 iuliu, 10
sept. 18 noemvrie.
Mercurea, 12 febr. 30 oct.
Micasas’a 16 ian. 10 octobre.
*Miscoltiu, 4 febr. 13 mart., 29
aprile, 20 iun., 14 aug., 6 oct.
Mociu, 30 martiu, 21 maiu, 9
aug., 20 dec.
Mojna, 12 aprile.
Monoru, 19 maiu.
*Muncaciu, 7 martiu, 12 aprile,
17 aug., 30 oct.
N'adasiulu - sasescu , 24 ian., 16
aprile, 19 oct.
Nagy-Aita, vedi Aitonu-mare.
Nagy-Falâu, 12 aprilie, 29 iuniu,
17 sept., 25 dec.
Nasaudu, 15 maiu, 14 aug., 3 oct.
Nocrichu, 22 ianuar., 14 maiu, 5
octomvrie.
Oboldofaléu, 5 aprile, 8 sept.
Odorheiu, 11 mart., 25 sept., 9
decemvrie.
Ocn’a, 20 martiu, 25 iul., 8 dec.
Olpretu, vedi Alparetu.
* Oradea-mare, 2 maiu, 20 iunie,
20 aug., 22 sept., 24 dec
Orasithia, 28 febr., 28 maiu, 22
sept., 24 nov.
Orlatu, 21 maiu.
Ormenisiu, 8 ian., 21 aprile, 27
noemvrie.
Osiorheiu, 26 febr., 16 aprilie, 19
iuniu, 30 oct.
f Otetelisiu, 20 iuliu.
*Paneiova, 8 sept.
Papoltiu, 26 ian., 20 iul., 13 oct.
Paraidu, 3 octobre 5 dec.
*Pest’a 7 martiu, 27 maiu, 17
aug. 3 nov.
Petelea, 30 maiu, 24 nov.
* Petro-Varadinu, 13 febr., 7 iunie,
18 octobre.
Piscoltu, 28 apr., 24 oct. 30 nov.
f Pliniti’a, 24 febr.
Poiana-sarata, 24 aprile, 3 iul.,
23 octobre.
Pozmusiu, 24 aprile, 12 aug.
Prajmaru, 22 ian., 25 iul.
Prostea-mare, 20 ian, 1 iuniu.
Racosiu, 9 sept.
Raeosiu-de-josu, 12 aprile, 12 iun.
Reghinulu sasescu, 7 februar., 30
aprile, 29 iul. 11 oct.
Rechendicu, 19 sept.
Resinari, 17 febr., 4 nov.
Resinovu, 13 ian., 29 iun.
Retégu, 29 iun., 16 sept. 30 oct.
Retisdorfu, 3 nov.
fRimnicu, 24 oct.
f Riureni, 29 aug.
Sacadate, 6 aprile.
Saschizu, 10 maiu, 12 oct. 13 nov.
Sasu-Nadasiu, vedi Nadasiulu-sa-
seseu.
Sasu-Sebeșiu, 17 ian., 12 aprile,
12 augustu.
Satu-lungu, 20 febr., 15 aprile.
* Satu-mare, 21 ian., 19 aprile.,
20 iun., 17 sept., 20 oct.
Salisce, 2 iuniu, 25 sept.
Sâmbat’a-de - josu , 12 aprile 21
maiu, 25 iunie.
Sânta-Maria, 4 aprile.
*St.-Miclausiu, 24 mart. 23 iunie,
13 octomvrie.
St. Miclausiu, 13 mart. 12 aprile,
6 iul., 9 sept. 1 dec.
Sântu-Martinu, 12 febr., 12 mart.,
19 aprile.
Sântu-Paulu, 12 augustu.
Sântu-Petru, 8 iul.
* Seghedinu, 19 iuliu, 17 sept.
Sepsi-St-Georgiu, 5 mart., 16 apr.,
13 octomvrie.
Siarpatoeu. 8 iuniu. -
Sibiiu, 21 aprile, 2 septembre, 28
decembre.
Sîcheregu, 22 jan., 12 juniu.
Sicu, 12 febr., 15 sept., 6 oct.,
18 noembre.
Sieica-mare, 17 maiu, 1 decemb.
Sieica-mica, 12 jun., 30 octomb.
Sighetulu, Marmatiei, 23 februar.,
2 jun., 27 jul., 1 oct., 30 nov.
Sigbisióra, 23 febr., 23 octomb.,
Silaghi-Cseh, v. Cehulu din Salagiu.
Sîmleulu-Salagiului, 21 decemb.
Siomleu, 7 aprile, 5 juniu. 7 au-
gustu.
Tasinadu, 2 febr., 15 juniu, 29
Septembre.
Téca, 19 aprile, 24 octobre.
‘Temerinu, 13 febr., 23 apr., 23
aug., 10 novembre.
*Terfalau, 13 aprile,
fTargu-Jiului, 15 aug., 14 oct.
Teusiu, 15 aug., 26 octobre, 29
decembre.
*Timisióra, 7 mart., 20 maiu, 17
sept., 5 decembre.
*Tirnavia, 10 januar., 8 febr., 12
aprile, 3 jun., 13 jul., 29 aug.,
16 oct. 24 novembre.
*Tocaiu, 13 martiu, 14 juliu, 9
sept., 14 oct., 9 decembre.
Trapoldu, 7 mart., 3 decembre.
Turda, 21 febr., 12 apr., 12 jun,,
28 aug., 24 novembre.
Ugra, 16 aprile, 23 augustu.
Uifalâu, 5 jan., 16 octombre.
Uivar, 30 mart.,
*Ungvar, 29 febr., 29 aprile, 20
maiu, 13 jul., 17 sept., 13 nov.
Uzonu, 7 mart., 13 maiu, 17 sept.
Vaida-Haza, 7 mart., 2 septemb.
Vaida-Rece, 6 januarie.
Varhegiu, 3 juniu.
*Vatiu, 12 febr., 12 mart., 20 jun.
4 oct., 6 decembre.
*Versietiu, 22 mart., 16 octomb.
Veticu, 20 juniu.
Vinerea, 17 aprile 29 decembre.
Vintiu-de-josu, 12 juniu.
Vintiu-de-susu, 13 novembre.
Vistea-de-josu, 25 mart., 15 aug.,
Vorumlocu, 24 mart., 29 augustu.
Zabala, 13 febr., 25 septembre,
15 novembre.
Zalau, 12 aprile, 1 jul., 12 aug.,
18 septembr., 21 octob., 1 de­
cembre, 26 decembre.
Zamu, 19 mart., 2 septembre.
Zarandu, 1 februariu
Zlatn’a, 25 febr., 6 jun., 20 aug.
Zernesci, 18, maiu, 8 novembre.
Zetelaca, 24 augustu.

II. După luni.

Ianuariu.
Transilvani’a. 2 Deva, Gernesigu, — 3 Crailuna, — 5 Ui-
faleu, Corondu, — 6 Ilia, Jibeu, Lapusiulu ungurescu, — 8 Ormenisiu,
Crisiu, Colosiu-Manasturu, Siomboru, Buza, — 13 Aiudu, Banfi-Hu-
niadu, Gialacuta, Resinovu, Cosmasiu, — 15 Batosiu, Ibasifalâu, —
16 Micasasa, — 17 Sasu-Sebesiu, — 19 Cbirperu, Crisiu, — 20 Pro-
stea-inare, Breticu, — 21 Baraotu, Etedu, — 22 Nocrichu, Sincherégu,
Prajinaru, Ghieresiu, — 24 Nadasiulu-sasescu, Armeni, Gherla, — 26
Papoltiu, — 27 Maghiarusiu, — 28 Chesvenisiu.
Banatu si Ungari’a. 5 Fagetu, — 7 Ghiuri, — 8 Casiov’a,
— 10 Tirnavi’a, — 13 Giula, XJngvaru, —16 Eperiesiu, — 21 Canisi’a
Satu-mare, — 24 Beiusiu, — 25 Carâi, — 29 Lugosiu.
 Februárit!.
Transilvanî’a. 2 Egerhatu, Hatiegu, Atielu, Tasinadu, — 4
Aitonu-mare,— 7 Reghinulu saseseu, — 8 Ajtîna, — 12 Mercurea,
Sântu-Martinu, Sicu, Marosiu-Sereda, — 13 Ciucu-Sereda, Zabalu, —
16 Cetate-de-balta, — 17 Lechinti’a, Resínaii, Abrudu, Bahnea, —
19 Cehulu din Salagiu (Szilágy-Cseh), 21 Törda, Alamoru, — 23 Si-
ghisióra, ■ Sigetulu-Marmathiei — 25 Zlatna, Desiu, — 26 Mediasiu,
Osiorheiu, — 27 Gorosláu-mare, — 28 Orasítia, Clusiu, Malincravu.
Banatu si Ungari’a: 2 Dunavechia, — 4 Misícoltiu, — 8
Tirnavia, — 12 Vatiu, — 13 Petrovaradinu, Temerinu,— 17 Sarandu,
— 18 Aradu, — 29 Kecskemét, Ungvár.
Romani’a: 2 Calugareni, — 24 Pliniti’a.
Martin,
Transilvanî’a: 2 Cincu-mare, — 5 Sepsí-St.-Georgiu,— 6
Bolcaciu, — 7 Trapoldu, Agribiciu, Vaidahaza, Uzonu, Ghircinu, Apol-
dn-de-susu, Martesdorf, — 11 Odorheiu, — 12 St.-Martinu, — 13 St.-
Mjclausiu, Ibasífalau, Feldióra, — 16 Jernutu, Cineu-micu, — 19
Zamu, — 20 Ocna, Basna, — 21 Unidór’a, Cernatulu-de-josu, — 22
Agnita, — 24 Lapusiulu-romanescu, Vorumlocu, — 25 Ilia, Betlénu,
Vistea-de josu, — 26 Cechulu din Salegiu (Szilagy—Cseh), Chezdi-
Osiorheiu, — 28 Blasiu, — 30 Chirperu, Cohalmu Uivaru, Cetate-de
balta, Mociu, Cicu-St.-Georgiu, — 31 Halmagiu, Alb’a-Juli’a, Ban-
fihuniadu.
Banatu si Ungari’a: 7 Timisiór’a, Bai’a-mare, Muncaciu,
Pesta, — 9 Ceafa, — 12 Vatiu, — 13Miscoltiu, Tocaiu, —15 Ghiuri,
— 18 Ciacova, — 22 Versietiu, — 24 St.- Miclausiu.
Romani’a: 1 Valuti’a, — 9 Carbunesci, Ciupagu, Cámpulu,
— 22 Isialnitia, — 25 Peretu, — 26 Capreni.
Aprile.
Transilvanî’a: 2 Cicu-Sepvizu, — 3 Câmpeni, — 4 Sánta-
Maria, Colosiu, — 5 Alparetu, Oboldofalâu, — 6 Sacadate, — 8
Buza, Drasiâu, — 9 Egerhatu, — 12 Birtinu, St,-Miclausiu, Mojna, Sasu-
Sebesiu, Turda, Bezoten, Atielu, Sâmbat’a-de-josu, Zalau, Racasiulu-de-
josu, Nagyfalu, Capolnasiu-Olafalâu, Codlea, Lechintia, — 13 Iaches-
dorfu, — 16 Nadasiulu-sasescu, Osiorheiu, Sepsi-St.-Georgiu, Ugra, —
17 Siomleu, Vinerea,— 19 Teaca, St.-Martinu, Abrudu, Gherla, Cazonu,
— 21 Sibiiu, Chesvenisiu, Ormenisiu, Cristuru, — 22 Borza, Marosiu-
Ludosiu, Rodna-vechia, — 23 Ghioghi, Sîbâu, Dobra, Felső-száláspa-
tak, — 24 Pozmusiu, Crasna, Poíana-sarata, — 28 Bretícu, — 30
Reghinulu-sasescu.
Banatu si Ungari’a: 11 Buda, — 12 Beiusiu, Debretinu,
Muncaciu, Tirnavi’a. —13Terfalau, — 19Lipova, Casiovia, Satu-mare,
— 23 Temerinu, — 25 Dunavechia, — 28 Lugosiu, Kecskemét, —
29 Becicherecu, Misícoltiu, Ungvaru, — 30 Agria.
Maiu.
Transilvanî’a; 1 Lapusiulu-ungurescu, Corondu, Deva, —
3 Gernesigu, — 4 Colosiu-monosituru, Magiarusiu, — 5 Bistritia, —
10 Saschizu, — 13 Uzonu, — 14 Aitonu-mare, Ibasífalau, Nocrichu,
Cicu-Sereda, — 15 Nasaudu, — 17 Sieic’a-mare, Aiudu, — 18 Zete-
laca, Zernesci, — 19 Monoru, — 21 Hinidóra, Alparetu, Mociu, Sam-
bat’a-de-josu, Orlatu, — 25 Etedu, — 27 Bachnea, Felvintiu, — 28
Orastia, Fagarasiu, — 29 Baraodu, Câmpeni, — 30 Martesdorfu, Pe-
telea, 31 Gialacuta.
 Banatu si Ungari’a: 2 Canisia, Oradea-mare,— 3 Giula, —
9 Carâi, — 17 Ghiuri, — 20 Timisióra, Baia-mare, Ungvaru, — 27
Pesta, — 28 Fagetu.
Romani’a: 7 Siegarcea, Tergu-jiului, — 12 Runcu, — 17
Caraealu, Jilava, — 21 Luciu, Sălciile,
Jnniu.
Transilvani’a: 1 Clusiu, Prostea-mare, — 2 Salisce, Sighetulu-
Marmathiei — 3 Varheghi, — 5 Baghionu, Desiu, Siomleu, — 6 Zlatna,
— 8 Becleanu, Bircu, Manarade, Cetate-de-balta, Siarpatocu, Marpodu,
Cincu-mare, Odorheiu, Osiorheiu, — 11 Brasiovu, Cehulu-din-Salagiu, —
12 Vintiulu-de josu, Sieic’a-mica, Sîntereagu, Racosiulu-de-josu, Turda, —
14 Sighisióra, — 15 Mercurea, Teac’a-vechia, Batosiu, Tasinadu, Pa-
poltiu, — 18 Ormenisiu, Bontida, Cicu-Sepvizu, — 19 Osiorheiu, Za-
bala, — 20 Cazonu, Blasiu, Ernutu, Veticu, — 21 Corondu, Capol-
nasiu-Olafalâu, Agnita, — 23 Batosiu, Ibasifalâu, Cernatulu-de-josu,
— 24 Lapusiulu-ungureseu, Craifalâu, Arpasiulu-de-josu, — 25 Sâm-
bata-de-josu, •— 26 Sicu, Berchenisiu, Felvintiu, Ghieresiu, — 27
Câmpeni, — 29 Hiuidóra, Reteagu, Nagyfalu, Resinovu.
Banatu si Ungari’a: 3 Tirnavi’a, — 7 Petrovaradinu, — 12
Tocaiu, — 27 Agri’a, — 20 Lugosiu, Vatiu, Misicoltiu, Oradea-mare,
Satu-mare, — 23 Sânt-Miclausiu, — 29 Panciova.
Juliit.
Transilvani’a: 1 Mediasiu, Cicu-Sereda, Zalau, Poiana, — 3
Poian’a-sarata, — 6 Betleanu, Sântu-Miclausiu, — 8 Egerhatu, Fagarasiu,
St -Petru, Clusiu, — 13 Gherghio-Ditro, Cohalmu, Armeni Gherl'a, —
14 Alb’a-Julia, — 15 Mergeln, Clusiu, —■ 16 Buza, Crisiu, — 20 Clusiu,
Basna, Alparetu, Papoltiu, — 22 Deva, — 25 Ocna, Prajmaru, — 27 Branu,
Sigetulu-Marmatiei — 29 Reghinulu-sasescu, Rodna-vechia,— 30Atielu.
Banatu si Ungari’a: 1 Buda, — 8 Beiusiu, — 10 Ghiula,
Ghiuri, — 13 Tirnavia, Ungvar, — 14 Tocaiu, Dunavechia, — 19 Se-
ghedinu, Lipova, — 20 Aradu, Eperiesiu, Kecskemét.
Romani’a: 5 Mavrodinu, — 20 Campu-lungu, Otetelisiu, Lu­
ciu, Jilav'a.
Augusta.
Transilvani’a; 1 Avrigu, — 5 Gernesigu, Goroslâu-mare, —
7 Sîmleu, — 8 Chesveniesiu, — 9 Cetate de balta, Desiu,. Cosmasiu,
Mociu, — 11 Felvintiu, — 12 Sasu-sebesiu, Copsia-mare, Posmusiu,
Zalau, Gerclie, St.-Paulu, — 13 Corondu, — 14 Nasaudu, Vulcisioru,
— 15 Teusiu, Hatiegu, Ilia, Vistea-de-josu, — 16 Câmpeni, — 17
Maghierusiu, — 19 Altîna, Bistritia, — 20 Zlatna, — 23 Alaraoru,
Ugra, — 24 Gliioghi, Zedelaca, Crisiu, Betleanu, — 27 Macfalâu, —
28 Fagarasiu, Turda; Drasieu, Cehulu din Salagiu, — 29 Vurumlocu.
Banatu si Ungari’a: 3 Casiovia, Debretînu, Canisia, — 8
Baia-mare, Lipova, — 14 Miscoltiu, — 15 Fagetu, — 17 Pesta, Mun-
caciu, — 20 Agria Oradea-mare, — 23 Temerinu, — 27 Ghiula,
Ghiuri, — 29 Tirnavia.
Romani’a: 6 Luciu, — 15 Térgu-Jiului, Vertescoiulu, — 29
Riurenii peste Oltu.
Sepfeiubre.
Transilvani’a: 2 Sibiiu, Vaidahaza, Zamu, — 7 Lapusiulu-
rom., •— 8 Oboldofalau, Agnita, — 9 Banfihuniadu, Ibasifalau, St.-Mi-
clausiu, Ghircinu, Lechintia, Racosiu, Ebersdorfu, Poiana. — 10 Me­
diasiu, Breticu, — 12 Abrudu, — 14 Jibâu, Lapusiulu ungur. , — 15
Sicu, — 16 Retégu, — 17 Etedu, Cicu-Sereda, Nagyfalu, Uzonu, Sa-
lasipataculu de susu, —18 Alba-Julia, Colosiu-Manasituru, Malencravu,
Codlea, Bahnea, Zalau, — 19 Rechendicu, Alparetu, — 21 Cineu-mare,
— 22 Marosiu-Ludosiu, Orastia, Barséu, — 24Branu, — 25 Selisce,Zabala,
Odorheiu, —28Cohalmu,— 29Ilia, Tasinadu, Arpasiu dejosu, Bretieâu.
Bana tu si Ungari’a: 2 Carâi, — 8 Panciova, — 9 Lipova,
Tocaiu, — 14 Kecskemét, — 17 Timisiór’a, Agria, Bada, Dunavechia,
Segedinu, Satu-mare, Ungvar, - - 18 Terfalâu, — 22 Oradea-mare, —
27 Debretînu, — 28 Ciacova, — 29 Becskerék.
Octobre.
Transilvani’a: 1 Micasasa, Sîgetulu-Marmatiei, — 3 Nasaudu,
Paraidu, — 4 Aiudu, Halmagiu, — 5 Nocrichu, —■ 6 Sieu — 8 Brasiovu,
Cehuludin Salagiu, — 9 Ghieresiu, — 11 Reghinulu sasescu, — 12 Sas-
chizu,— 13 Papoltiu, Sepsi-St.-Georgiu,— 14 Buza, — 16 Iachesdorfu,
Uifalâu, Manarade, — 18 Deva, — 19 Nadasiulu sasescu, Marpodu, —
20 Clusiu, — 21 Zalau, Chesvenisiu, — 23 Sighisióra, Gherla, Colosiu,
Poiana-sarata, — 24 Martesdorf, Teaca, Câmpeni, — 26 Jernutu, Te-
usiu, Dobra, — 28 Balcaciu, — 30 Osiorheiu, Sieîc'a-mica, Mercurea,
Eetégu, Baghionu, — 31 Baraotu.
Banatu si Ungari'a: 4 Vatiu, — 6 Miscoltiu, — 9 Lugosiu,
— 13 St.-Miclausiu, 14 Tocaiu, — 16 Versietiu, Beiusiu, Tiruavia, —
18 Petrovaradinu, Ceacova, — 20 Carâi, Satu-mare, — 23 Aradu, —
30 Muncaciu.
Romani’a: 14 Térgu-Jiului, — 15 Valea-Tőncului,— 24Eimnicu.
Noemvre.
Transilvani’a: 1 Hinidóra, — 2 Hundribech, Batosiu, —
3 Egerbechu, Richisdorf, — 4 Resinari, — 7 Gorosláu-mare, Felvintiu,
Craifalâu, Gernesígu, — 8 Ibasifaláu, Zernesci, — 10 Siomboru, —
11 Bistritia, — 13 Vintiu, Gialamta, Ghircinu, Ditro in Giurgiu, Ma-
ghierusiu, Saschizu, — 15 Zabala, Cazonu, — 17 Capolnasiu-Olafaláu,
— 18 Mediasiu, Sicu, — 24 Turda, Fagarasiu, Orastia, Bircu, Blasiu,
Closdorfu, Atielu, Petelea, — 27 Ormenisiu, — 28 Maros-Szereda, —
29 Apoldu de susu, — 30 Sighetulu-Marmatiei.
Banatu si Ungari’a: 2 Bai’a-mare, — 3 Pesta, — 7 Ca-
siovia, — 10 Temerinu, — 13 Ghiuri, Kecskémet, Ungvar, — 18 Epe-
riesiu, — 24 Tirnavia, — 26 Canisia.
Decembre.
Transilvani’a: 1 Batlénu, Sántu-Miclausiu, Desiu, Zalau,
Sieic’a-mare, — 2 Feldióra (lângă Brasiovu), — 3 Trapoldu, — 5
Alb’a-Julia, Paraidu, Birtinu, — 6 Arpasiulu do josu, — 8 Ocna, Ce-
tate-de-balta, Egerhatu, — 9 Abrudu, Odorheiu, Agnita, — 10 Cehulu
din Salagiu, — 17 Aitonu-mare, — 20 Mociu, Alparetu, — 21 Joajulu-
de-josu, — 22 Ernutu, Macfaláu, — 25 Nagyfalu, Crasna, — 26 Za­
lau, Cicu-Sepvizu, — 28 Clusiu, Sibiiu, Cohalmu, Cetate-de-balta, —
29 Teusiu, Vinerea, — 31 Lapusiulu romanescu.
Banatu si Ungari’a: 5 Timisióra, Sarandu, — 6 Fagetu,
Vatiu, — 9 Tocaiu, 22 Carâi, — 24 Oradéa-mare, — 25 Buda, De­
bretînu, 29 Agria.

însemnare. Domnii antisti comunali, arendatorii vâmiloru de

térgu si toti pe cari i interesâza, ori cari voiescu a ne face nóue si
poporului nostru unu servitiu placutu si folositoriu, suntu rugați, a ne
incuuosciutiâ oricâudu atâtu despre erorile aflate in compunerea térgu-
riloru, câtu si despre schimbările obveninde din tiinpu in timpu. Noi nu
numai vomu primi cu multiumita ori ce descoperire, ci vomu fi si gat’a
a face îndreptările si complinirile necesarie. Scrisorile se potu adresă
in asta privintia ori candu catra compuitorulu acestui calindariu, post’a
Sibiiu. —Scrisorile sosite anulu trecuțu le-amu folosita.
 Istori’a Ardealului
cu privire la Români.

Periodulu alu IV. — Anii 1629—1699.

(Continuare.)

Lui Gabrielu Betlenu i urma in domnia soși’a

sa veduvita Catarina de Brandenburg, conformu ar­
deiului de lege dietalu din 24 Maiu 1626. La alegerea
sa Catarina se oblegase la 13 puncte, cari mărginiră forte
multu potestatea ei. In sensulu acelor’a ea eră restrânsă,
intre altele, a gubernâ principatulu in co’ntielegere cu lo-
cutîitorulu de pan’atunci Stefanu Betlenu, fratele prin­
cipelui reposatu si cu alti 12 asiá numiți consiliari națio­
nali. Inca in decembre 1629 primi Catarina aproba­
rea Sultanului Murád IV. Cu tóté aceste maimarii tié-
rii se disgustara curéndu de domni’a muierésca, mai ver-
tosu dupa-ce principés’a se aplecase multu in partea roma-
no-catoliciloru si din amóre câtra Stefanu Clachi si-
propusese a predă acestui-a domni’a. Cele siepte comi­
tate ale Ungariei, cari se detera lui Gabrielu Betlenu,
se rupsera érési de catra Ardealu.
Stefanu Betlenu fu unu coregentu forte necredin-
tiosu, fiindu-ca voiâ s’ajunga insusi la domnia. In diet’a
ce se tienu in juliu 1630 la Mediasiu urmara conflicte
atâtu de grele intre partisanii lui Stefanu Betlenu si ai
principesei, in - câtu eră p’aci se se verse sânge. D’aci
ur’a asupr’a principesei crescu intr’un’a, in - câtu o parte
a fruntasîloru tierii dete sultanului o plansóre grea contr’a
ei, invinuindu-o intre altele, si cu aceea, ca ar stâ in in-
tielegere secreta cu cas’a austriaca. Pentru acést’a eapetâ
infruntâri si admonițiuni, pe care inse ea se sili ale aco­
peri prin tramiterea regulata a tributului si prin o scri-
1
2

sőre de loialitate si supunere. Cu tóté aste in a dóu’a dieta

tienuta in 20 Septembre aceluiasiu anu la Clusiu, Catarin’a
fu silita a renunciă de domnia si a se retrage la posesiu­
nile ei din Ungari’a, de unde mai tardîu trecu în Ger­
mani’ a, acolo se casatori in a. 1640 a dóu’a óra cu Fran-
ciscu Car o lu, duce de Lauenburg si muri in 1649.
După abdîcerea acestei-a, nobilii se impartîra in trei
fracțiuni; unii erau pentru Stefanu Betlenu, alții pen­
tru favoritulu Catarinei Stefanu Ciachi si alții pentru
Georgiu Racotî, fiiulu fostului principe Sigismundu
Racotî. Cu tóté aceste in 21 Septembre 1630 fu alesu
de domnitoriu alu tierii Stefanu Betlenu, preste aștep­
tarea sa. Inse Georgiu Racotî se puse a-si face par­
tida in Transilvani’a, veni apoi si c’o armata impuitóre,
cá se detroneze pe Betlenu. Acest-a se infrică, pasî
la tocméla cu Racotî, apoi se invoi, câin diet’a din Oc-
tobre aceluiasiu anu tienuta la Sighísiór’a se fia alesu in
domnia Georgiu Racotî I., pentru care staruiâ multu si
detronat’a Catarina, voindu a si-resbună asupra lui Bet­
lenu pentru infidelitatea lui.
Sultanulu aprobă acesta alegere, imperatulu Fer-
dinandu II. inse nu eră multiumitu cu ea, din care
causa tramise pe palatinulu seu Nicolau Esterhazi, că
se-lu silésca a resigna. In anulu 1631 veni tréb’a la ar­
me, trupele palatinului fura bătute, éra imperatulu se ve-
diü silitu a recunósce pe Racotî. Impregiurarea acésta
a ridicatu multu védi’a lui Racotî. Pe Catarin’a,
carea basa multu pe amiciti’a lui, a sedus’o se primésca
de fiiu adoptivu pe feciorulu celu mai mare alu seu Ge­
orgiu si se-lu faca mostenitoriu alu castelului Mun-
caciu. Mai tardîu Racotî lipsi pe Catarina si de ca-
stelulu Fagarasiului, apoi persecută pe toti amicii si par-
tisanii ei, carii din asta causa fugiră la pasi’a turcescu
din Timisiór’a. Pentru caus’a Catarinei se mai amestecă
si imperatulu germanu, contr’a cărui Racotî fu spriginitu
si de protestanții Ungariei, mai cu sama de haiducii d’a-
colo, cari ticneau de religiunea reformata. 4000 familii de
 â

acele cu conducătorii, muierile si copii loru trecură atunci

si se asiedîara cu totulu in Transilvani’a.
Pela inceputulu anului urmatoriu 1632 erá se erupă
in comitatele unguresci anectate la Transilvani’a o rescóla
a tiereniloru contra principelui, pe care inse o supri­
mară norocosu ducii Bet le nu, ténerulu si Z oly o mi.
Principele Georgiu Baco ti I. si-puse de acumu
înainte tóta silinti’a pentru marirea casei si pentru înavu­
țirea familiei sale. In diet’a dela 10 Maiu aceluiasiu anu
elu esoperâ urmatórea lege:
„Toți nobilii, carii au moșii in Transilvani’a, au se
remâna in tiéra. Ér daca ei in acelu timpu petrecu in
alta tiéra, ori stau chiaru in serviciu strainu, au se se in-
tórca fara amenare indereptu si se nu mai parasésca nici
candu Transilvani’a fâra învoirea domnitorului. Carii voru
lucra in contra, si-voru perde bunțtriletf.
A se tiené legea acést’a, erá preste putintia si prin­
cipele prevedea, ca averea sa va cresce insemnatu prin
asta dispusetiune nedrepta.
Unu domnu de Haller, p’atunci colonelu imperi-’
alu in Satumaru, Ladislau Kun, Ladislau si Stefanu Clă­
dii si mai multi alții, cari se aflau p’atunci in posturi si
misiuni mai importante prin străinătate, fura toti d’odata
sacrificiulu acelei legi hotiesci. Inca in aceea dieta li se
luara bunurile la toti.
Se intîelege, ca prin mesur’a acést’a principele a
aruncatu in tiéra seménti’a urei in contra-i, carea crescea
apoi cu atâtu mai rapede, fiindcă nesatiulu seu mérse si
mai departe. Nu numai bunurile privatiloru, ci si unele
fundatiuni ale predecesoriloru sei si unele averi de stătu
si bisericesci le trase in partea familiei sale. Numerulu
celoru, cari voiau rescóla in tiéra spre a-si resbuná asu­
pra principelui crescea pe tóta dîu’a. Unu nobilu Sigis-
rnundu Prepostvari urzi o conjuratiune contr’a vieții
domnitorului, care inse fu descoperita si Prepostvari
caută asilu la imperatulu germanu.
Unu omu de mare inflluintia si cu védía erá, p’a­
tunci in Transilvani’a generarulu armatei contele de Al-
1 *
4

bis, care îndemna multu pe Racotî se intre in aliantia

cu puterile acele protestante, cari si- propuseră a ester-
minâ pe toti catolicii din Ungari’a si Germani’a. Ra­
cotî nu se invoi si pentru indresnél’a lui Albis puse
mare ura pe acest’a. Acestu conte Albis fú, care prin
descoperirea complotului lui Prepostvari mântui viéti’a
principelui. Dreptu recunoscintia pentru acést’a princi­
pele continuă persecutiunile sale contr’a lui Albis, pe
care in urma lu-prinse la Vásárhely, ilu aduse înaintea
dietei din Alb’a-Juli’a, unde in 21 aug. 1633 fu osenditu
la inchisóre pe viétia cu perderea tuturora bunuriloru
sale. Tóté rugămințile de agratîare fura indaru. Serma-
nulu Albis nevinovatu, fu trarnisu la Chioaru, unde
intr’o temnitia intunecósa a trebuitu se petréca 17 ani
triști, fára se mai véda pe altu sufletu de omu afara de
temniceriulu seu, 'si fara d’a capeta altu nutrementu afara
de apa si pane. Mosîele lui le impartî tiranulu principe
intre fii sei.
Pe acestu timpu Racotî numai pentru folosulu pro­
priu se amestecase si in trebile Tierei-romanesci, unde
domniâ p’atunci Leonu Vodă. Unu Mateiu Aga din
Romani’a, venindu in nesce conflicte cu vodă, fugi cu
mai multi boieri fruntași la Racotî in Transilvani’a. Ace­
sta i-primi cu plăcere, si, cá réu vecinu ce era Valachiei,
dete voia lui Mateiu Aga se-si adune pe ascunsu óste
in Ardealu, mai vertosu in tienutulu Hatiegului si Hune-
dórei. Mateiu trecu apoi cu acea oste in Romăni’a asu­
pra lui L e o n u Vodă. Acesta inse prinse curendu de
veste si venindu c’o armata buna înaintea lui Mateiu,
lu-batu. Mateiu s’a gatitu mai tardîu a dóu’a óra in
Ardealu, a navalitu de nou in Romani’a si atunci i-au
succesu a scóte pe Leonu Vodă din domnia. „Pe timpulu
acest-a“, dîce cronic’a lui Sîncai, „mai multu de o suta de
mii de florinti au smulsu printiulu Racotî dela domni­
torii romani, din care bani o parte pana la o vreme o au
tienutu in Fagarasiu.“
Mateiu Aga a ajunsu in scaunulu Domniei in lo-
culu detronatului Leonu. Racotî încheia apoi aliantia
 5
cu acestu Mateiu si atîtîâ intre densulu si Domnulu
Moldovei Lupulu cérta, din care causa in 1637 se escâ
intre densii resboiu. Racotî tramise lui Leonu ajutoriu
de óste contra lui Lupulu Vodă, care fu silitu apoi a
se retrage.
In anulu urmatoru, 1638, Lupulu Vodă pióca de
nou cu óste contra Domnului Munteniei Mateiu, carele
érasi ceru ajutoriu dela aliatulu seu unguru. Inse Ra­
cotî capetase intr’aceea porunca aspra dela Porta, că se
nu mai cuteze a se amestecă in certele aceloru Domni­
tori. Matei nu avea scire de acea porunca si Racotî
s’au pusu acumu se-si bata jocu si de densulu. A tra-
misu p’unu generalu cu armat’a in Tiér’a-Bursei, că cum
ar merge intr’ajutoriu lui Mateiu, afara d’aceea mai tra-
mise la curtea lui pe unu Koprontzai, că se-lu ase-
cureze, ca vinu ostile. De alta parte a tramisu pe A c a-
tîu Barcîai la Lupulu Vodă, câ se-i spună, ca nu
va ajută pe Mateiu Vodă. Lopulu plecă cu oștea
asupra lui Mateiu si ilu bătu reu.
In octobre alu aceluiasiu anu solii Lupului, Dom­
nului Moldovei, si ai lui Matei, Domnului Valacbiei, vinu
la Racotî in Belgradu, că se se consulte despre împă­
ciuirea loru. O mai urîta degradere nu se potea, incâtu
cronicarulu Sîncai e silitu a face frumós’a observare:
„Réu destulu, ca Moldovenii si Muntenii, fi-
indu ei totu de unu sânge, asiă se mancă pe
sine si alergă la neamuri străine se-i impace.“
Puterea Calvinismului eră forte mare pe acele tim­
puri in Transilvani’a si Romanii erau persecutați preste
intipuire pentru credinti’a loru. La anulu 1638 Mateiu
Vodă recomendâ lui Racotî pe unu calugaru anume
Elia Ioresci, că se fia episcopu Romaniloru ardeleni.
In 1643 Racotî desbracâ si bătu in nuiele pe numitulu
episcopu, apoi lu-dete afara din Belgradu, luandu-i tóté
bunurile, intre cari s’au aflatu si nesce scrisori grecesci
si romanesci, ce le adusese mai nainte din Romani’», in
care eră scrise tóté tesaurele cele îngropate pela mona-
stiri si pe alte locuri din Romani’a si din Ardealu. De
6

scrisorile aceste s’au folosîtu apoi Racotî forte. Intre acele

erá un’a, care aretâ, ca lângă Sibiiu la Orlatu sub munți
aprópe de riulu Qibinu se afla ingropata vistieri’a cea
mare a regelui Ioanu II. Racotî a sapatu multu după
acele averi; nu se scia inse, daca le-a gasitu ori nu.
Scrisorile, cari spuneau de vistieriele îngropate pela mo-
nastirile din Romani’a, le-a tramisu Racotî lui Mate iu
Vodă, care inca s’a folositu multu de dénsele.
Contr’a urei crescende in tiéra asupr’a lui Racotî,
elu încercă a se asecurâ prin donarea unoru libertâti se-
cuiloru, cari erau férte asupriți din portea nobililoru.
Cu tóté aceste port’a otomana aflâ de avaritî’a si
volniciele lui Racotî, pentru care sultanulu se maniâ
si dete unu ordinu, in poterea cărui Racotî se se alunge
si in locu-i se se restitue érasi Betlenu.
Patim’a avaritîei este de comunu împreunată cu frica
si omenii cei rigorosi se teréscu bucurosu, cându cadu in
mânile unui maitare. Si pe Racotî lu-cutrieră multu a
sta intorsetura a lucruriloru, mai vertosu ca sciâ, ca are
multi inimici. De o parte Betlenu nu înceta cu agitările
in contra-i, de alta parte imperatulu germanu nu potea
se-lu sufere si érasi de alta parte mulțimea nobililoru
scosi din averile loru prin legea blestemata așteptau cu
sete ocasiunea, se-si resbune asupr’a domnitorului. Inse
Racotî, prelanga tóta iubirea sa de arginta, avea si o
mare ambițiune. Acést’a lu-facü a se imbarbatâ si a se
resolvi, ca mai bine se-si pérda viéti’a, decatu domni’a.
Principele Betlenu cu Pasi’a dela Buda plecara c’o
armata in dóue colóne spre Transilvani’a. Racotî tra-
mise pe Sigismundu Cornisiu c’o parte a trupeloru
sale înainte. Cornisiu cu 15,000 călăreți dete pe ne-
sciute preste armat’a turcésca de 24,000 feciori la Salont’a
si se pomeni intr’o batalia sangerósa, care dură o dî in-
tréga, fara a se decide lupt’a. A dóu’a dî sosi si princi­
pele si taberî la Borosiu-Jeneu. Turcii se retraseră la
Lipova si blândulu Betlenu făcu propuneri de pace. Se
convocă apoi o adunantia la Alb’a-Iuli’a si după câteva
septemâni Racotî se impecă atâta cu B e 11 m u, câta si
 7

cu Sultanulu. Betlenu si- recapetâ bunurile si 50 dintre

fruntașii Transilvaniei trebuira se garanteze despre secu­
ritatea casei sale. Astfeliu i s’au mai inseninatu lui Ra­
cotî, care putea se traga bune invetiaturi din intemplarile
aceste.
Betlenu reposâ după ore-câti ani, in 10 Januariu
1648, si prin elu se sténse apoi cu totulu familia de
I c t a r.
Racotî, ca inimicu alu catolicismului, lipsi pe epi-
scopulu catolicu de poterea sa si si-reservâ sie dreptulu
de a emite ordinatiunile necesarii catra preoțime in trebi
bisericesci éra asupr’a bisericei române dispunea cu unu
despotismu ne mai audîtu.
In anulu 1640 Racotî câștigă fiiului seu celui mai
mare demnitatea de Capitanu alu Oradiei, ér’ fiiulu celu
mai micu fu denumita de generalu alu secuiloru, de cari
voiâ se se asigure cu totu pretiulu.
Cea mai mare parte a tiérii se alaturase acum in-
cetu cu incetulu la bunurile camerali ale principelui,
incâtu averea lui eră colosala.
In o dieta convocata la Alb’a-Juli’a in dîu’a de 4
martiu 1642 principele înduplecă staturile tierii a alege
de urmatoru alu seu pe fiiulu seu celu mai mare Geor­
giu, care inse numai după mórtea lui se intre in dom­
nia. Porta aprobă acésta alegere si Georgiu purta de
aci nainte titlulu princiaru. In anulu urmatoru, 3 Febru-
ariu 1643, acestu Georgiu se casatori cu Sofi’a, fiea
lui Stefanu Batori.
Nunt’a se serbâ cu mare pompa in Alb’a-Juli’a, la
care luara parte solii mai multoru puteri si ambii prin­
cipii Romaniloru in persona.
In 10 Octobre 1643 a datu Racotî cunoscutulu
„diplomatu“ in privinti’a bisericei române, prin care in-
taresce de episcopu alu Romaniloru pe Stefanu Simo­
nié dele Alb’a-Júlia. In decretu se dîce, ca-lu apróba
de „superitendentu" la Români, in urm’a recomandării
Domnului Stefanu Belen, episcopulu bisericiloru un-
guresci. Aprobarea, séu mai bine denumirea de episcopu
 8

alu acestui Simonié urmâ sub 15 conditiuni vatematóre

de tóté drepturile bisericei nóstre. Prin alu 2-le punctu
alu aceloru conditiuni episcopulu eră oblegatu a introduce
la Romani unu catechismu calvinescu tiparitu anu­
me spre acestu scopu de Racotî. In punctulu 6. i se
demânda, că crucile si icónele din biserica se nu se mai
onóre câ pan’ aci, ci se se privésca de o simpla podóba
a bisericeloru. Prin punctulu 8. opresce a se mai des­
parți casatoriele, de catu din o singura causa, candu o
parte séu alfa s’ar duce din tiéra in străinătate si nu s’ar
mai audî de ea nimica in 4—5 ani. In punctulu 10
episcopulu se deobléga a nu lucră nimic’a in contra a
celoru Romani, cari ar trece la relegea calvina „drept-
credinciósa“, ci se i onoreze intocma câ pe credin­
cioșii sei. In punctulu 11. episcopulu se indetoréza,
a tiené in totu anulu sinodu sub priveghiarea episcopului
ungurescu, care va avé se revéda si se apróbe totudeuna
conclusele sinodali, éra in punctulu 12 se obléga,ca denu­
mirile si depunerile protopopiloru le va face totudeauna
cu scirea si aprobarea episcopului magiam din Transil-
vani’a. Prin punct. 13 se dispune, câ forulu apelatoriu
bisericescu in multe cause se fia episcopulu ungurescu.
In punct. 14 se oprésce, câ popii romanesci se nu mai
cunune, nici se despartă, nici se boteze, nici se ingrópe
mai multu pe nici unu unguru. In punct. 15 episcopulu
romanu este oblegatu a plăti principelui in totu anulu
unu biru séu contributîune si a-i dă pe totu anulu pei
de samoru treidieci si dóue, si pei de rîsu patru.
Sub asia impregiurâri si sub asia legi despotice, ce
mirare, daca românii nu poteau se dea nici unu semnu
de viétia naționala? Astu modu ei treceau cu mulțimea
la relegea calvina, prin care mai tardîu si - perdeau
naționalitatea, astu modu națiunea nóstra fü lipsita incetu
cu incetulu de tóta aristocratî’a sa.
Dar’ nu numai pe romani, ci si pe ungurii catolici
i siliâ Racotî de multe-ori a ee calvini, incâtu renumitulu
nostru Sin cai observa la pag. 43,: „De au facutu acé-
st’a Printiulu Greorgie I Racotî cu ungurii, cei-ce se
 9

iieneau de biseric’a apusului, cari erau totu de unu neamu

cu dânsulu, ce gandesci ca n’au facutu elu cu Romanii
cei de sub stepanirea sa, carii se tieneau de biseric’a
resaritului si nu erau de unu neamu cu dânsulu? Pe Ro­
mani neputéndu-i abate dela credinti’a loru cea adeverata
altumintre, le-au tiparitu cârti pline de eresu calvinescu
si Archiereiloru dimpreună cu preoții loru le-au poruncitu^
că cărțile acele se le citésca si invetie înaintea norodu­
lui, intre care cea mai înveninata si mai plina de otrava
au fostu Catechismulu celu calvinescu intorsu pe
romania. “
Intr'aceea imperatulu Ferdinandu II. reposă in
15 Febr. 1637 si lui i urmă fiiulu seu principele Ferdi­
nandu III., care împreuna cu imperatî’a moșteni dela
tatulu seu si bigotismulu religiosu si indata la inceputu se
arată neamicu protestantiloru din Ungari’a, din care causa
se escara acolo multe frecări religióse. Protestanții Un­
gariei fura preste mesura asupriți, incâtu insusi regele
d’atunci alu Franciéi se vediü silitu a tramite pe Du
Bois la principele Racotî, pentru alu înduplecă, se se
pună in fruntea protestantiloru.
Racotî tramise înainte de tóté unu solu la sulta-
nulu Ibrahim din Constantinopole, spre a se asecurâ
din partea acést’a. Sultanulu incuviintiă planulu lui Ra­
cotî si demandă pasîloru sei dela frontaria astăladispu-
setiunea lui. In urm’a acestor’a Racotî incheiă in 18
Februariu 1644 unu tractatu cu Franci’a si Svedi’a pen­
tru aperarea protestantiloru din Ungari’a si dechiară
apoi Imperatului resboiulu pe fagla . Comitatele Unga­
riei începură apoi pe röndu a dechiară pe Racotî de
rege alu Ungariei si-i detere spre dispusetiune o armata
de 70,000 parte unguri, parte romani.
Imperatulu nu respunse nimic’a la dcchiaratiunea de
resboiu a lui Racotî; se sili inse a face pe suditii sei
din Ungari’a se créda, ca acel-a numai din ambițiune órba
si cu scopu d’asi face famili’a ereditara in Transilvani’a,
începe resboiulu, éra Ungariei nu-i voiesce nici unu
bine, ci are de scopu s’o jefuésca, că apoi se anecteze o
 10

parte a ei la Transilvani’a, o parte s’o dea turciloru si a

trei’a parte Svedianiloru.
Racotí concrediü domni’a fiiului seu, se puse apoi
in fruntea armatei sale de 70,000 si plecâ spre Ungari’a.
Generalulu Buchbeim erâ tramisu din partea imperatu-
lui c’o ositire multu mai mica in contr’a lui Racotí, ca se
nu-lu lase a trece graniti’a.
Indata-ce Racotî se puse in misicare se ridicară
in contra-i mulțime de inimici, mai vértosu in urm’a unel-
tiriloru imperatului Ferdinandu. Domnulu Moldovei
Vasilie Lupu voiâ se intre in Transilvani’a, indata-ce
Racotî va esî din tiéra, asemene amenintia si regele
Poloniei. Aceste si alte impregiurâri făcură pe Racotî
a nu se indepartâ dela margini.
Intr’aceea atâtu imperatulu, câtu Racotî se vedeau
aplecați la împăciuire; încercarea inse nu reesî, de - óra
ce pretensiunile celui din urma pareau imperatului pré
mari. Racotî cerea, intre altele, anectarea la Transilva­
ni’a a tuturoru Comitateloru unguresci ocupate pan’ aci
de elu, de cari tienea mai tóta Ungari’a de susu.
Asiâ-dara inimicitîele se continuara. Racotî, de
altumintre bunu politicu si bunu strategicu, alerga cu o
parte a óstei sale la Göding in Moravi’a, unde se uni cu
armat’a Svediana. Acésta apucatura a inlesnitu si grabitu
impacatiunea mai multu, ca ori-ce. Imperatulu, amenintiatu
astu-modu, se invoi a intari drepturile protestantiloru,
chiaru si a tiereniloru, după cuprinsulu contractului dela
anulu 1598, ordonă reintórcerea preotîloru fugăriți, redarea
bunuriloru bisericesci, aspr’a pedepsirei a calcatoriloru
legii religionare. Lui Racotî i dete siepte comitate din
Ungari’a, spre a le folosi pre-câtu va trai; a pretinsu
inse, cá densulu se ésa din alianti’a Svedo-frânca.
Racotî, fiindu- ca erâ amenintiatu de intrarea tur­
ciloru in Transilvani’a, a primitu pacea sub conditiunile
memorate si s’a intorsu in Transilvani’a.
Se nu se créda, ca Romanii din Ardealu sub domni’a
lui Racotî, mai nainte de elu si după elu au fostu amor­
țiți cu totulu si n’au luatu nici o parte la misicârile ace-
 îl

lorii timpuri, cu atâtu mai puținu se se créda, ca princi­

pii Ardealului purtau desele si însemnatele bătălii numai
cu soldați unguri; pentru-ca unguri pe timpulu aoel-a erau
mai puțini in Transilvanî’a si de-catu astadî. Ci tote ositile
domnitoriloru Transilvani se compuneau in mare parte
si din duci si ostasi români. Chiaru si oștea, prin care Ra-
cotî a storsu dela imperatulu austriacu o pace atatu de
favoritóre lui, se compunea in mare parte de Romani, mâ
in acea ositire a lui Racotî se aflau si armate din Romani’a
si Moldov’a. Eta ce scria despre amintitulu resboiu Igna-
tius Brentanus (in „Epitome chron. Mundi christiani ad an.
1642“): „In Ungari’a se face nóua rescóla de unguri si
Români asupra imperatului din indemnulu mai vertosu
alu galiloru si alu Svetîloru. Romanii, nu departe de
Vien’a Austriei, se împreuna cu Svetii.“ Fiindu-ca isto-
riculu dîce de oștea Transilvana a lui Racotî, ca „Romanii
se împreunaurméza, ca acea óste in partea cea mai
mare se compunea din Romani.
In anulu urmatoru 1646 cetatienii Sibiiului făcu o
revolta. Soți’a senatorului magistratualu d’acolo Gotts-
m ei ster fii dovedita, ca ar’ trai in précurvia cu alții.
P’atunci atari pecate se pedepsiau publice. Cetatienii
Sibianu pretinsera deci pedepsirea vinovatei; inse fiindu
ea soți’a unui membru de magistrata, află părtinire, din
care causa apoi urma rescularea formala a cetadeniloru.
Racotî inca era unulu din acei principi, cari nu puteau
se rumege pe sasi. D’aceea elu dete acelei revolte o es-
plicatiune nefavoritóre sasiloru, privindu-o de rebeliune
de stata si inferârdu pe Sibiani cu not’a infidelității, pen­
tru care i condamnă la o pedépsa de 10,000 fiorini, de
care apoi abia prin intrepunerea Universității sasesci pu­
tură se scape. Totuși principele bătu o moneta de rusîne
despre asta intemplare, unde d’asupr’a mareei sasesci se
vede vulturulu tienéndu in ghiar’a sténga o sabia.
Imperatulu convoca diet’a Ungariei prin juniu 1647
pentru punerea in lucrare a pâcii Racotiane.
Pórt’a otomana, din caus’a estinderii teritoriale a
principatului lui Racotî prin cele 7 comitate din Ungă-
12

rí’a, pretinse acum dela Racotî in locu de diece mii, 15,000

galbini tributu anualu. Nevréndu Racotî se platésca
noulu adaosu, sultanulu d’antunci Ibrahimu pleca cu
óste mare asupr’a lui. Totuși prin mórtea grabnica a
sultanului tréb’a nu veni la bataia, fiindu-ca urmatoriulu
seu capetase intr’aceea altu-ceva de lucru.
In anulu urmatoru, 11 Octobre 1648, muri si Racotî
după o domnire de 17 ani si se ingropâ in Alb’a-Julia.
Insusîrile acestui principe erau: politicu bunu, ageru,
inse perfidu, egoistu, avaru, multu promitietoriu si pușinu-
implinitoru, dealtu-mintre precautu, tacutu, moderatu si
forte regulatu. A fostu unulu din cei mai avuti principi
ai timpului seu, si acel-a, care s’a silitu mai multu de
câtu toti a calvini pe Romanii ardeleni. Pe multi dintre
acesti-a i-facea nobili sub conditiune, se-si parasésca reli-
giunea. „Eu însumi/ dîce Sîncai la pag. 41., „amu ci-
titu cârtile nobililoru din Alamoru, care asia suntu date
de Racotî, câ indata ce se voru lasâ de sânt’a unire cu
pravoslavnicii adica cu Calvinii, indata se-si pérda si ne-
raesiugulu si iosagulu, carea conditiune după numitii no­
bili intielegendu-o despre unirea cu biseric’a Romei, câ
se nu-si pérda boierimea, numai singuri au remasu uniti
in totu Alamorulu, tienându legea bisericei resaritului.“
Atari diplome se gasescu la Alemoreni si astadi.
* (Vá unná in anulu viitoriu.)

Magi’a si magii.
i.
Magi’a e o maestria, de a produce unu efeptu de
miratu prin medilóce secrete, si crediute de supranaturale.
Magi’a insemnéza incantatura, infermecatura, spre a face
ceva, si descantatura, desfermecatura spre a strica atare
efeptu alu magiei. — Cuventulu romanu „amagescu“ tre­
buie se si - aiba originea in magia, si intielesulu lui e
sinonimu cu încântare, infermecare. —
 13

Magii erau preoți persiani; — membrii unei caste

de preoți, carii se tieneau de unu neamu (câ si levitii la
jidovi) se numiau magi, si după spresiune mai curata
„maghi.“
Magii aveau cunoscintie frumóse de unele sciintie,
deosebi naturale, fisice, si ei faceau datinile sânte a le re-
ligiunii loru. Sciinti’a loru se numiâ, magia si invetiaturile
loru magismu.
Cea mai vechia magia, erâ basata pe astrologia,
adeca cunoscinti’a de stele si anume pe închipuirea cea
falsa, că stelele suntu locuite de demoni, adeca spirte,
duhuri, si aceste au influintia asup’a vietiei ómeniloru,
— si pe aceea credintia desiérta, câ ómeniloru li este cu
putintia de a se pune in corelatiuni cu demonii din stele
si ar’ inediloci lucruri de mirare, si câ omenii s’ar’ im-
puteri de nesce poteri misterióse de a poté face magii.
Lucrurile miraculóse ce se credeau a se poté face
prin magia, era: domnirea viforiloru, aducerea mortîloru,
chiamarea duchuriloru, prespunerea din liniele palmei
maniloru, deochiarea, de a se face intaritu, nevediutu,
adeca nevatematu, beuturi de farmece, si alte multe.
Eta aci originea cunoscuta a oredintiei desierte, ce
s’a imprasthiatu la multe popóre si esista si adi la Romani.

II.

In timpulu celu mai vechiu — despre care e vorb’a

— numai cast’a preotiésca la perși, apoi la medii
caldei, fenicieni, arabi, si egiptieni, aveau cu-
nosciintia despre natura si fisica si despre poterile loru. —
Inse ei ascundeau sciintiele loru dinaintea poporului si
dîceau câ suntu in poterea unoru misterie, adeca poteri
demonesci, ceresci etc. si asii poporulu vedea in acei
magi, nesce fiintie mai innalte, de cari porta frica, éra
ei trageau folóse din fric’a acést’a.
Magii scrieau acele misterie, adeca sciintie a le
loru in hieroglife, adeca in icóne si semne, si asia nu
potea se le invetie cineva fara de voi’a loru.
 H

Poporulu nu avea idei de acele m isterie, éra preoții

’si-faceau capitalu de traitu, respectu din acele, si abusâ
de ele.
Mai tardîu s’a descoperitu descrierea acelora miste-
rie; de aceste se tienu :
1- iu Numerulu sântu alu magiloru erá 7, pentru că
’si-cuprindeau secretale natúréi intru 7 icóne, ce le numiau
icónele planeteloru, si aveau pentru ele 7 sigile.
2- a Totu lucrulu avea geniu bunu, séu geniu reu,—
si fiacare obiectu — in secretele loru — avea geniulu seu.
3- a Imperiele natúréi, si objetele poterile ei, le-au
impartîtu magii după o sistema in cele 7. icóne, si asia
adusera in ordine misteriele loru.
Esperinti’a mai tardîa a aflatu, că magii s’au ocu-
patu in misteriele loru deosebi cu medicin’a, ce erá atunci
din cunóscerea unora ierburi, séu alte idei fantastice, de
cari lumea.de adi rîde forte.
Magii descriendu o iérba, puneau sigilulu, semnulu
geniului, si insemnetatea ei, anume morbulu. Dintr’ unu
manuscrisu, tradusu pe latinia s’a aflatu, că pe geniulu
bunu ’lu numiâ „Satinas,“ pe celu réu „Tudogriel“ si
cel-a se aduce, acést’a se menâ prin „Sobriel.“ D’ar
s’a decifratu secretele, si s’a aflatu că Satinas e Sanitas
(sanetate), Tudogriel e Egritudo (morbu) si Sobriel e Sobrie
(desteptu), numai silabele suntu strămutate, si la cele cu
vocale in fine se punea 1. Intielesulu e, câ se fii sane-
tosu, se traiesci trézu, si apoi se duce morbulu. —
Serenu Samonicu magú, câ si medicu vindicâ de
friguri asiá, câ scriea pe o cédula „abrucadabra“,
unu cuventu de magia, fara insemnetate, — cedul’a o
legâ in marama, si maram’a de grumazulu morbosului,
apoi morbusulu trebuiâ se dîca mai de multe ori preste
dî acelu cuventu asiá, incâtu in fia-care rendű viitoriu lasâ
câte o litera dela inceputu si capetu, séu numai dela in-
ceputu. Inse sermanulu morbosu credea, că i se ajuta,—
si póte că si mediculu a crediutu.
 IB

III

Egiptienii si deosebi fenicienii câ negutiatori au

trecutu din Orientu peste mare, pe tiermulu dela Pelopo-
nesu si s’au asiediatu in Epidauru, si aci in Greci’a au
latîtu’ei misteriele magice, si cultulu sierpelui ce se tie-
nea de religiunea loru, — si din acestu timpu se datéza
magi’a in Europ’a.
Curéndu s’a formatu in Epidauru o secta de preoți,
adoratori sierpelui, si i-a redicatu templa. —. Sierpele eră
simbolulu credintii câ si a inteneririi; éra misteriele cre-
dintiei era cunosciinti’a ierburiloru, si vindecarea morbo-
siloru. Firesce, poporulu credea, că sierpele câ dieu,
face minuni.
Unulu dintre preoții cei mai vestiti era As ele pios,
séu Aesculapu, si a fostu indieitu câ si fiiulu lui
Apollo, — si s’a redicatu si lui templu câ unui dieu. —
Esculapu, in sensulu strinsu a fostu medicu, — in
se secretele, cunoscintiele de ierburi de vindecare le tie-
neau preoții numai pentru densii si famili’a loru, din ur­
mători in următori. Mai tardîu s’a organisatu o céta de
preoți medici sub numele „Asclepia di “, si s’au juratu
se nu spună secretele. Femeile din neamulu preotiloru
au invetiatu misteriele, au formatu si ele alta céta, si sub
firm’a „cultulu sierpelui si a lui Esculapuu au latîtu ma­
gi’a, si respective medicin’a popurala, in Greci’a si Ita-
lf’a. — Acesta e inceputulu fermacatoriei, vrăjitoriei, in-
cantatoriei etc. la poporulu grecu si romanu vechiu.
In templu se aduceau jertve lui Esculapu; acele erâu
plat’a preotiloru, — si se faceau multe abusuri.

IV.
Preoții lui Esculapu si-au imultîtu incetu cuno­
scintiele ascunse, si au inceputu a cunósce si poterile
natúréi. A urmatu, câ acele éra se le prefaca in poteri
magice, câ se ascunda sciinti’a loru dinnaintea poporului,
si se traga folose dela elu.
In templ’a lui Esculapu a inceputu a vindecă prin
 16

geniulu bunu, numitu „Siv Catinegan?' pipaindu si

atingând u-se de morbosi. —
In templ’a lui Apollo preoții chiamâ o fiintia divina
pe „EctrumeD, care aprindea pe nevediute foculu de pe
altariulu pentru jertve.
Mai tardîu cunoscendu-se unele misterie a le Idru
s’a aflatu câ „Siv Catinegatn“ e vis magnetica (potere
magnetica) si „Ectrumel“ e electru. Adecă ei avea cu-
nosciintie despre aceste poteri ale natúréi, — inse faceau
lucru magicu, divinu din ele, câ cu atât’a mai indîeiti
se apara si ei, se aiba reverintia si folosu din sciintie-
le loru.
Modulu, prin care se descrieau aceste secrete erâ, pre­
cum am amintitu, prin strămutarea silabeloru in cuventu
si adaugerea lui I, si prin numeri arabici. Se scrie a.
b. c. intregu si dela a se începe cu numerii arabici, asia
incatu tóta liter’a are numerulu seu, si totu cuventulu se
scriea cu numere. Ei se folosiâ de ar ni ca, pentru că­
dere, vatemare, si s’a aflatu câ arnic’a erâ scrisa cu
A r n i c a
1. 17. 13. 9. 3. 1.
Innainte de asié cuvinte scrise cu numere se punea
inca adeseori S. séu T. adeca Satinas, séu Tudogriel,
precum erá medicin’a, aducatoria de senetate, séu inve-
ninatória. —
V.
Despre magi se credea, câ suntu in contielegere cu
tóté duhurile ce aru trai in aeru, pamentu, apa si stele,
— si demonii stau spre ascultarea loru. Magii sciu car­
tea sortii omului, bă si a tierii, au pétr’a intieleptiunii,
si potu trai 20—30— de ani fara cá se mânce, si alte
multe nebunii.
Destulu câ vrajitoriele, fermecaturele, strigoneriele
si altele — despre cari cu alta ocasiune — purcedu din
timpulu magiloru, — multe au trecutu chiaru si la preoții
romani păgâni, si adi se afla la poporulu romanu câ si
nesce ruine ale cultului paganu.
 17

Poporale suntu cá copiii, si ele au pruncia, barba-

tîa si maturitate. Lips’a de cultura a gramaditu peste
popóre mulțime de diei, si astfeliu de religiune lc-a adusu
in confusiune. Cei mai destepti si preoții loru, s’au folo-
situ de nesciinti’a loru si le-au intaritu in credinti’a de-
siérta.
Pentru acést’a, poporulu superstitiosu, flăcărui lucru,
ce nu ’lu potea cuprinde cu mintea sa slaba, ’i atribuâ
potere divina.
Pe timpulu magiloru se credea in demoni, adeca
duluni, spirte, de dóue feliuri: bunu (ormuzd geniu)
si reu (Arimanu ~ satana). *) —
Duhulu reu a avutu mai multi închinători, pentruca
omenii avea frica de elu. Unele popóre începea rugatiu-
nea loru cu: „Nu me omori!" Duhulu bunu mai putieni
închinători, pentruca nu avea frica de elu.
In acestu modu s’a stracuratu la multe popóre, totu
feliulu de fiintie cu natur’a rea, fara cá acele fiintie se
fia in lume, — in acestu modu poporele neculte si adi
credu in vrăji, farmece, strigoie, muroni, pricolici, verco-
laci, Martiséra, caii lui Santoteru si alte nebunii, ce tra-
iescu numai in capetele celoru prosti.
Nu strica, cá noi aceste tóté se le scriemu cum suntu
in credinti’a desiérta a poporului, căci numai intielegan-
du-le elu le vá cunósce de povesci copilaresci, si nu vâ
mai crede in ele.

At. Marienescu.

*) Si dieii luminei si ai intunerecului.

2
18

Invetiaturi agronomice.
(Urmare din anulu trecu tu).

Plante de nutretiu.

Nutretiulu pentru vite e de trei feluri, nutretiu de

pasiune, nutretiu verde pentru grajdu (staulu) si nutretiu
uscatu. Locurile destinate pentru crescerea nutretiului se
dîcu pasiune, livade, fenatiu, lunca.
Livedîle se impartu in naturale, unde iérb’a
cresce de sine nesemenata de omu, si in artificióse
(măiestrite), in cari iérb’a se sémena.
Pasiunile numai atunci si acolo suntu cu scopu,
unde deosebite impregiurâri locale, climatice, agronomice
si economice le făcu de trebuintia neaperata si atunci,
candu loculu de pasiune, intrebuintiatu pentru livedi arti­
ficióse ori pentru agru, n’ar putea s’aduca mai mare
folosu.
La noi nunumai, ci pana acum in tóté tierile, locuite
de Romani se ’ntempla in asta privintia unu abusu dau-
nosu, câci cele mai multe locuri de pasiune s’ar putea fo­
losi altu-cumu multu mai bine.
Si pasiunile sunt de dóue feliuri: continue séu
naturale sí schimbatóre séu măiestrite. Sub cele
d’antâiu se’ntielegu locurile, cari remanu totu deuna in
starea loru naturala, necultivate de omu, si se folosescu
numai de pasiune. De clas’a acestor’a ar trebui se se
tiena numai locurile muntóse si acele, cari nu suntu aco­
modate pentru alta intrebuintiare mai folositóre. Durere
inse, ca la noi nu e asia, si ca pana si grădinile de langa
casa au aspectulu unoru pasiuni; ér măiestrite se dîcu
pasiunile, candu loculu loru este semenatu anume cu unele
plante de iérba alésa.
De cele d’antâiu n’amu alt’a de dîsu, decatu ca se
se reducă catu se póte numai la locurile corespundietóre
 19

si pe care le amintiramu mai susu; ér in privinti’a pa-

siuniloru măiestrite, de cari omenii noștri nu se folosescu
inca de locu, insemnezu aici urmatórele.
La alegerea seminției de iérba trebe avutu privire
la trei lucruri: la calitatatea pamentului, la timpulu câtu
are se tiena pasiunea si la animalele pentru care ea e
destinata. Candu pasiunea are se fia numai pentru unu
timpu scurtu si clim’a si pamentulu e uscatiosu, atunci
partea cea mai mare a seminției se fia din specii de plante
foióse; éra candu pasiunea se pregatesce pentru timpu
mai lungu cum si candu clim’a ori pusetiunea locului e
umedósa, atunci seménti’a se fia in partea cea mai mare
de plante paióse. Pasiunile măiestrite suntu asiádara séu
pe mai multu timpu, séu ele se schimba cu plantele agro­
nomice, adica se sémena p’intre bucate si alte fructe pen­
tru ingrasiarea locului si pentru tragerea de mai mare
folosu. Sementi’a de nutretiu penrtru pasiune se sémena
de comunu intre fructele spicóse. Candu se sémena d. e.
grâulu, secar’a, ovesulu, alaculu, etc. se arunca totu-odata
si catimea necesaria de iérba de nutretiu, carea resare mai
tardîu si cresce la radacin’a fructului de bucate, după a
cărui secerare loculu remâne verde si provediutu cu unu
nutretiu scumpu, care se pasiunéza apoi prin vite cu mare
folosu De multe ori acésta iérba de nutretiu, carea după
secerarea fructului spicosu se pune in crescare rapede,
se cosesce odata si apoi se pasiunéza loculu. Pamentulu
prin acést’a nu numai nu sufere nimic’a, ci din contra se
ingrasia prin rădăcinile plântei de nutretiu. Se intielege,
ca atare procedura se póte urmá numai acolo si numai
cu acele locuri, care si după luarea fructului principalu
suntu oprite si reservate spre liber’a folosire numai a pro­
prietarului, care impregiurare inca este unu motivu pen­
tru restrângerea pasiunatului si introducerea dreptului de
liber’a folosire in totu timpulu si după plăcu a pamentu-
riloru prin proprietariulu séu posesorulu loru. Ca pentru
acuma sunt la noi si alte impregiurari, cari se potu pune
in cumpena cu motivulu aratatu si cu alte o miie ase­
mene motive, inca e adeveratu. Inse noi voimu a lati
2*
20

principiele agronomiei rutîonale, fara de care ori-cuin,

agricultorii noștri nu voru pute s’ajunga nici cându la
acea stare buna, ce trebe se li-o dorimu. Din acestu
puntu de vedere si apoi din sigur’a prevedere a refor-
meloru viitóre ce le aduce preste noi torintele putinte si
neimpedecabilu alu timpului — trebe se infașisiâmu lu-
crulu asiâ, cumu este.
Destulu-ca prin tierile mai cultivate ale Europei
agronomii séména cu fia-care fruptu spicosu totudeuna si
iérb’a de nutretiu ori de pasiune.
Pentru cei cari potu si voru se urmeze acestei in-
vetiaturi folositóre, le recomându urmâtorele reguli:
1. Seménti’a de iérba se nu s’arunce raru, ci desu,
câci cresce mai bine, si «trebe ingrigitu, câ se nu stea
d’asupr’a pamentului, ci se fia câtu-decâtu acoperita.
2. Seménti’a de iérba se fia câtu mai mestecată
adeca si paiósa si foiósa, câci cu atatu cresce mai bine
si cu atatu nutresce mai bine vitele; totuși
3. Numai dacele plante de iérba se se sémene la
unu locu, cari se suferu un’a pe alt’a si nu se impedeca,
déspre care inse numai esperinti’a póte se invetie pe fia-
care economu.
4. Daca loculu, ce lu-semenâmu cu iérba, cugetamu
a lu-lasâ mai multu timpu de pasiune, atunci seménti’a
se fia mestecată cu ierburi ce crescu mai curéndu, si cu
ierburi cari se desvólta mai tardîu, pentru-ca in modulu
acest’a vit’a va afla apoi in fia-care anotimpu pasiune
pe locu.
5. In alegerea seminției s’avemu privire si la aceea câ
plantele se marésca un’a Ia alt’a valórea nutritóre, res­
pective se delature insusîrile stricacióse si se se imbuna-
tatiésca reciproce. D. e. chiminulu direge trifoiulu rosiu
si acest-a érasi imbunatatiesce chiminulu. Petrănjelu si
chiminu aruncatu in câtime de ’/io parte intre sementi’a
ierbei de pasiune scutesce vitele rumegatóre de înflatura,
éra pimpanéu’a (pétranjelulu selbaticu) este buna intre
trifoiui, pentru a scuti vitele de cufuréla. Plante amare
si aromatice mestecate ajutu mistuirea. Corpulu animalu
 21

are trebuintia de multe substantie, spre a fi tare si sane-

tosu si spre a aduce folosulu celu mai mare posibile; p’a-
cele substantie elu le afla mai curendu in amestecare de
multe plante, decâtu intr’o singura planta si tocma d’a-
ceea nutretiulu semenatu e de asiá mare pretiu.
6. Sementi’a e bine se sî-o prepare omulu de pe
locurile sale, la totu casulu este bine a face mai antâiu o
mica proba cu ea, ca se nu fia in parte stricata; fiindu
ca daca nu resare tóta se témpla de multe ori de si cea
resarita pere, căci cumu amu mai dîsu iérb’a in desime
anumita cresce mai bine.
Agronomii mai invetiati mergu mai departe si si-
prepara pasiunile ori nutretiulu semenatu după feliulu vi-
teloru. Pentru ca sunt anumite ierburi mai princiióse,
pentru vite cornute alte ierburi, pentru oi etc. érasi al­
tele. Aici inse noi nu ne putemu estinde mai departe.
Câtu pentru folosirea pasiuniloru atâtu naturale, câtu
si preparate vine a se observă, ca e bine a se impartî
după putintia in mai multe párti, spre a nu se pasiunâ de
o data, ci pe rându. Căci candu animalele âmbla totu-
deun’a preste totu loculu, pasiunea slabesce, multe plante
se calea si se nimicescu, cându e róua si plóia se incarca
cu nesipu se implu de necuratienii si animaltilu nu Ie mai
mănâncă si câtu mănâncă, inca-i e stricatoriu. Este asiâ-
dara o mare economia a impartî in anumite table loculu
de pasiune, cari se se folosésca apoi pe rendű. Pasiunea
tiene de diece ori mai multu, animalele se satura mai
curéndu si nu trebe se amble o dî intréga cu gur’a după
pasiune sí sér’a se fia totuși de multe ori flaménde; au
timpu d’a odihni, unu ce neaperatu pentru mistuire si în­
tărirea tempului, éra gunoiulu remâne mai concentratu si
lucréza mai cu efectu. Nu numai pasiunile private, ci si
cele comune aru trebui se se imparta astu-modu. Cei
mai luminați de pela sate ar trebui se staruiésca a con­
vinge pe poporu despre atari folóse si a-lu îndupleca se
primésca din candu in candu câte o reforma binefacatóre.
Mai sunt unii, cari tienu, ca si in pasiunea impar-
tîta mai vertosu privata vit’a se nu âmble libera ci se fia
22

priponită (legata) din causa, că fiendu libera ea calea,

strica si murdaresce pré multu, alege numai ce e mai
bunu din pasiune si rupe numai vérfulu ierbii, ér ce e
mai reu remane de cresce si se lemnusiéza, incatu mai
tardîu vit’a nici in stare flaménda n’o mai póte manca.
Era candu vit’a e priponită trebe se mănânce intr’unu
cercuitu de locu totu fâra alegere, éra încolo remâne
loculu curatu.' Iérb’a, daca e binemâncata, cresce mai
uniformu. Se dîce ca prin priponirea viteloru in pasiune
se curatia bine loculu de ierburi rele, mușchii si alte bu­
ruieni se sterpescu. Asta metoda de pasiunare mai are
si folosulu, ca vit’a nu álérga, nu s’alunga, nu se’mpunge,
nu se lovesce, cî pasiunéza liniscitu. Priponirea ar fi
asiâdara unu feliu de subimpartîre a tableloru de pasiu-
natu. Metód’a asta e introdusa cu deosebire in Schleswig.
Prin livedi, fenație etc. întielegemu locurile de­
stinate pentru crescerea nutretiului de cósa séu uscatu.
Si livedîle inca sunt, câ si pasiunile naturale séu
artificióse.
Cea d’antâiu grige a economului in privinti’a live-
diloru este a le curați primavér’a de timpuriu
de tufâri si de musinóie. Totu acésta operațiune este a
se face si după cósa. -Primavér’a după curățirea locului
si oblirea tuturora musiunóieloru, loculu trebe grapatu
bine si p’intre dinții grapei trebe puși spini, căci astu-
modu nu numai se curatia livadea bine, ci se si ster­
pescu si mușchii, éra paméntulu prin sgariere se afénéza,
incatu umediél’a si aerulu atmosferei si caldur’a póte se lu-
petrunda bine. In alte parti sunt grape anume pentru livedi.
A dóu’a grige este sterpirea góngéloru siani-
maleloru stricătore. Acele sunt
1. furnicile, cari devinu prin aceea stricatóre
ca cu musiunói^le loru făcu livadea neóbla, care impre-
giurare nu numai ingreunéza cositulu, ci impuginéza si
iérb’a. Furnicile se delatura mai bine prin apa, daca se
póte slobozi unu riu preste livade, ca se o innece odata
tóta bine, asemene si .prin zoi séu zém’a de gunoiu, care
totodată e si un’a din cele mai bune gunoiri. D’aceea
 23
economulu, in a cârui curte védi curgéndu zém’a din gu-
noiu pe ulitia, este réu grigitoriu. Musiunéiele de furnici
se nu se risipe cá si musiunéiele de soboli, câci atunci
loculu, unde au fostu ele, remâne golu si numai mai tar-
díu se iníerbéza. Mai bine e a se taiá musiunoiulu in
cruce, a se desface frumosu, a se scóte si risipi totu pa-
mentulu de sub ele, a pune apoi gli’a érasi la locu cu
iérb’a in susu si a o calcá se se asieze bine. Astu-modu
in câteva dîle nu se va mai cunósce c’a fostu musiunoiu.
Asta procedura se póte observá si la musiunéiele vechi
de soboli crescute cu iérba.
2. Grerulu face gâuri multe prin pamentu prin
locuri, unde bate sórele. In dîle frumóse cânta tóta dîu’a.
Vér’a mănâncă plántele de iérba. Preste iérna s’adun-
cesce in paméntu de % cotu, unde si-face apoi cuibu.
Se póte sterpi numai prin geruri mari.
3. Sobolulu (cârtiti’a) se póte sterpi prin ploi
multe, séu prin manarea vre unui rîu preste livade, unde
se póte. Dealtumintre acestu animalu numai atunci e
stricatoriu, candu se afla in pré mare mulțime pe unu
locu, altu-cum este in multe pnvintie folositoriu. Sobolii
se mai potu omorî prin turnare de apa in găurile loru,
prin padîrea si prinderea loru cu sap’a. Ei lucra de trei
ori pe dî, diminéti’a dupa-ce s’a luatu róu’a 1 óra, la
amédiu si sér’a câte 20 minute. Acest’a e timpulu, candu tre-
bue pândiți si omorîti. Musiunóie próspete in livade sunt
semne, ca se afla soboli. Candu prin musiunoiu aflâmu
o gaura mare, e semnu ca sobolulu a parasitu acelu cuibu.
Musinóiele cu pamentu uscatu si cojosu si cari au o ga­
ura mare dirépta, arata ca nu mai sunt in ele soboli.
Timpulu, in care acesti-a lucra mai multu este din maiu
pana in finea lui juniu si dela inceputulu lui juliu pana’n
finea lui octobre. Mai cu sama in timpulu acest’a trebe
pândiți.
4. Siórecele de câmpu este de multe ori forte
daunosu nu numai in livedi, ci si in agrii (araturi). Prin
găurile sale lungi rădică plántele insusu si le róde rădă­
cinile. Dupa-ce siórecii au mancatu intr’unu locu, se muta
24

intr’altulu, unde afla nutrementu. Emigrarea loru se face

mai cu sama tómn’a in direcțiune dela resaritu spre apusu.
Le mai place loculu fragedu, afenatu, farmiciosu, fugu de
locu nesiposu, câci găurile se făcu in acela cu greutate.
Cându vremu 'a impedecâ imultîrea loru, atunci se gri-
gimu bine de primavér’a, câci in acestu timpu, daca se
arata cu ocasiunea aratului sióreci tineri, e semnu ca va
fi anu de sióreci si trebe se ne punemu cu totu adinsulu
a-i sterpi. Midlócele de sterpire suntu
a) Menâmu o turma de oi indesata preste locu de mai
multe ori; ele le calea urm’a si le astupa găurile,
care daca se repeta desu, siórecii se muta.
b) Menâmu mai de multe ori porci preste locu; ace-
sti-a prindu si mănâncă siórecii.
c) Vérímu in gaur’a siórecelui crengutie subțirele de
6—8" lungi de căcădusi (trandafiru selbaticu) ori
iuniperu, de paducelu ori acatîa.
d) Prin aratulu locului se strica locuintiele sióreciloru
-si se alunga.
e) Muiâmu grauntie de orzu, grâu ori alacu in lesîa
tare din cenușia de stegeriu, le lasâmu intrens’a
atâta timpu, până se înfla tare, le uscâmu apoi si le
aruncâmu prin găurile cele próspete ale sióreciloru.
f) Turnâmu apa in găurile 'loru, prin care de multe
ori se innéca.
g) Ocolimu loculu cu unu siantiu, in fundulu caruia in
anumita depărtare ingropamu óle mari smăltiuite, in
cari se potu prinde siórecii cu mulțimea.
h) Topimu intr’o cantitate corespundietórie de apa férta
2 loti fosforu, ap’a acést’a o turnâmu apoi preste o
cantitate de morcovi taiati in bucâti mici. Verîmu
bucâti de aceste prin găurile sióreciloru, de cari ei
apoi moru.
i) Suntu si curse anume si forte practice d’a prinde
sióreci. Cine se intereséza si voiesce, le póte pro­
cura cu usiurintia.
5. Rima strica plânteloru tinere prin aceea, cale
trage in găurile ei. Se sterpesce mai cu sama prin ara-
 25

tulu locului si prin preserarea cenușiei de cărbuni de pó­

tra primavér’a *).
A trei’a grige la livedi, are d’a fi curățirea loru
de plante d aunó se, cari séu suntu ne sanatóse pen­
tru animalu séu scadu valórea nutretiului. De acestu fe-
liu de plânte séu buruieni se tienu tóté cele cu paiulu
tare, lemnosu si pérosu, toti mușchii, lihanele, rogosulu,
etc. Aceste plânte stricatóre pórta de-comunu numele
mărăcini, burueni, si trebuescu sterpite din livedi
si fenatie, Acést’a sterpire se face:
1. prin sapare ori smulgere din rădăcină. Este
procedura cea mai osteniciósa, inse cea mai sigura.
2. Prin taíerea flóréi pân’ a nu se forrná seménti’a.
2. Prin grapare, după cum s’au aratatu mai susu.
4. Prin ararea livedii si semenarea ei de nou cu
sementia de ierburi bune.
5. Prin gunoirea locului cu varu, cenușia, marga,
vitia de cartofi (crumpene), centinodu (piru) etc.
6. Prin prefacerea livediloru umedóse in uscate.
7. Prin folosirea livediloru astu-modu, că schimbata
se se cosésca si pasiuneze.
8. Prin cositulu de timpuriu inca se inpuginéza bu­
ruienile.
Plántele de livade stricacióse cari trebuiescu totu-
deuna sterpite sunt mai cu sama aceste: macrisiulu, va-
lerian’a, mercurél’a (bri’a, slobonogulu), pipirigulu (rogo­
sulu), barb’a tiapului, calcea, gentîan’a, Alicea (fereta),
buruién’a gâsitei, lihan’a, egopodiulu, laptuc’a, genist’a, ie-
der’a, piciorulu cocosiului, crést’a cocosiului, ononid’a (su-
derea calului), ochiulu boului, scaiulu, cuscut’a, prasulu,
muslchii, ism’a (mint’a), tresthi’a, patlagéu’a (plantagin’a),
laptele lupului (aconitu), cép’a ciórei, etc. etc.
Cu timpulu cositului nu trebe se ne orientâmu
nici-cându după calindariu, ci după âmblarea timpului,
după starea si calitatea ierbei. Omenii nosti au gresiél’a,

*) Despre sterpirea âstorn animale vecii si calendarulu nostru

din anulu trecutu pag. 28 si 29.
26

ca de-comunu cosescu pré terdîu, adica dupa-ce s’au for­

mata si in parte scuturata seménti’a ierbei. Ei dîcu, ca
atunci ese nutretiu mai multu si mai cu sporiu. Casti-
gulu acesta in cantitate se perde cu totulu prin daun’a
in calitate. Câci atare nutretiu e d’aceea cu sporiu, fiin-
du-ca vitele-lu mănâncă cu anevoia, cu neplăcere. După
atare ratîonare gătejele séu crengile de arboru uscate
ar urmă se fia unu nutretiu si mai spornicu si mai multu
tienétoriu. Scopulu nutretiului inse este, câ nu numai se
sustienemu viéti’a in ósele vitei, ci si câ ea se fia fru-
mósa, sanatósa si tare. Acelu scopu s’ajunge cu atatu
mai bine, cu câta nutretiulu va fi mai bunu, mai plăcuta,
mai nutritoriu. Nutretiulu astu-modu cosita se póte numi
mai multa paie de iérba. Celu mai bunu timpu a cosi
o iérba este, cându incepe a inflori, atunci da iérb’a fé-
nulu celu mai bunu si mai nutritoriu. Chiaru si loculu
nu se slabesce atâta prin cosirea timpuria a ierbei, de-
ora-ce e sciutu, ca celu mai multu sucu trage plant’a din
pamentu prin formarea seminției sale. Chiaru si intipui-
t’a dauna in cantitate se delatura prin cositulu timpuriu
alu fânului, considerându, ca in acelu casu se va face cu
atatu mai multa si mai buna otava. Mai cu sama in
fenatiele (livedile) apatóse (acre) nu trebe intardîatu cu
cositulu, căci altu-feliu nutretiulu nu va fi de nici o
tréba.
In fenatiele séu livedile, unde cugetâmu a puté cosi
de trei ori in anu, ierb’a trebe cosita totu-deuna
mai nainte de inflorire, asemene si livedile, luncile ce
suntu espuse la inundări de apa. Dupa-ce inse iérb’a
este inundata, nici chiaru partea ce se póte intrebuintiá
nu trebe cosita mai nainte d’a veni o plóia buna, câ s’o
spele. Nutretiulu noroiosu, este nesanetosu pentru vite.
De mare însemnătate e la cosita âmblarea timpului.
Fia-care agronomu ar trebui se aiba la cas’a sa unu in­
strumenta, care arata mai nainte cumu are se se schimbe
timpulu daca este d’a se aștepta plóia, ori sőre; acelu
instrumenta se dîce barometru si se afla de vendiare
in fia-care cetate. Proroci’a vremiloru din calindare suntu
 27

totudeun’a minciuni si după acele se nu se iá nimene.

Acei cari scriu si vendu atari prorocii de calindare,
suntu de compatimitu, ca si cei cari Ie cumpera. Eu in asta
privintia svatuescu pe fiacare agronomu, ca, daca-i da mâ-
n’a, se-si cumpere unu barometru; va fi bine si daca mai
multi vecini se voru insogi a-si cumpera unulu prin con-
tribuiri. Se’ntielege, ca candu barometrulu va aretá plóia
ori timpu scbimbaciosu, nu trebe se cosésca nimeni chi-
aru si daca a sositu timpulu, ci se aștepte până candu
barometrulu va prevesti timpu bunu.
Timpulu cositului depinde de multe ori si dela so-
iulu viteloru. Oile iubescu nutretiu crudu, care asiádara
trebe a se cosi mai nainte de a dá flórea. Caii din con­
tra ceru unu nutretiu mai vértosu, din care causa fenulu
destinatu pentru ei trebe lasatu se dea bine in flore.
Pentru locurile, cari se potu cosi de trei ori, celu
mai bunu timpu de cósa este in antâi’a jumetate a lui
Juniu, in ăntâi’a jumetate a lui augustu, si pela incepu-
tulu lui octobre; pentru livedile de dóue cosîturi casîtulu
ântâiu se face cându iérb’a superióra e in flóré deplina,
ér cositulu alu doile (otav’a) de comunu in a dóu’a ju­
metate a lui Septembre, ér fenatiele, cari numai o data
se potu cosi, cându partea cea mai mare a ierbii a in-
floritu.
Celu mai acomodatu timpu alu dîlei pentru cositu
sunt orele dimineții pana-ce nu s’a luatu róu’a.
Afara de livedi naturale nutretiulu, cum amu mai
dîsu, se póte procură si prin semenare anume in lo­
curi arate. Nutretiulu semenatu este in tóté cașurile mai
bunu si mai scumpu câ nutretiulu comunu.
Economulu trebe a se sili, câ se traga catu mai
multu folosu după lucrulu si din pământurile sale. Nu­
tretiulu semenatu intre fructele spicóse, cum e grâulu,
secara etc., nu numai nu strica nimica locului, ci din
contra-i folosesce. Prin acést’a omulu iá dóue folóse de-pe
locu, antâiu fructulu de bucate si a dóu’a érb’a de nutre­
tiu, ce se póte séu pasiuná séu cosi. Pentruce dara se
nu faca acést’a fia-cine? Afara d’aceea multe locuri cu
28

bucate se mai potu folosi odata in acelu anu prin aceea,

ca dupa-ce luâmu fruptulu, daca pintre elu n’a fostu se-
menatu dela inceputu seméntia de iérba, ilu arámu indata
ilu semenâmu cu nutretiu, pe care tómn’a tardîu lu-co-
simu cu bunu folosu. Daca nescine n’a semenatu asiá-
dara nutretiu in fructulu de bucate, atunci semene nutre-
tiulu după secere si nu lase la nici unu casu loculu ne-
folositu. Unele frupte d. e. grâulu de tomna se secera vé-
r’a forte de timpuriu, incatu loculu sta câ mirisite nefolo-
situ 3 si 4 luni, cându daca s’aru fi aratu indata după
caratulu fruptului si s’ar fi semenatu cu seminție de iérba
amu fi pututu castigâ o mulțime de nutretiu, care putea
se pretiuésca câtu si grâulu, prin urmare puteamu face,
câ loculu se ne aduca folosu indoitu si intreitu. Dîcu in-
treitu, câci vine se considerâmu aici nu numai nutretiulu,
ci si imbunatatîrea locului. Prin aratulu indata după se­
cere, mirisîtea si buruienile dintr’éns’a n’apuca se se usuce,
ci se îngropa indata prin brazd’a plugului in pamentu,
unde apoi putrediescu si prin acést’a loculu se gunoiesce.
Plânt’a de nutretiu, care se sémana si cresce, provede lo­
culu cu alte rădăcini nóue, cari mai tardîu inca servescu
de materii gunoitóre, adica dupa-ce se ara loculu. Daca
plant’a de nutretiu este foiósa, si-trage partea cea mai
mare a nutrementului ei din aeru si prin acést’a pamen-
tulu remâne crutiatu. Destulu-ca aratulu mirisîtiloru si
folosirea loru a dóu’a óra in anu prin semenatulu nutre-
tiului este in tóta privinti’a unu mare casîtigu pentru
economu.
Dar si afara de mirisiti si de semenatulu împreuna
cu alte frupte de bucate, nutretiulu merita a fi semenatu
anume si singuru in locuri arate si bine preparate, fiindu-
ca va remunerâ totudeun’a bine ostenel’a economului.
Cele mai bune plante de nutretiu pentru semenatu
sunt cele foióse, de aceste se tienu
Hirisica, carea daca se sémena mestecată cu ma­
zăre in mirisite după secara, ripsu, ori rapitia da unu nu­
tretiu forte bunu, dupa-care vacile dau multu lapte.
Cicórea semenata in locu aratu afundu da mare
 29

mulțime de nutretiu. Loculu se póte apoi lasá de

iérba, fiindu-ca plánt’a acésta tiene 6—10 ani, cresce de
timpuriu, incatu se póte cosi antâi’a óra priu aprile. Spo-
resce laptele si este bunu nutretiu si pentru porci.
Mazérea da nutretiu forte nutritoriu si sporitoriu
de lapte; vitele lu-manánca cu piacere. Cá se nu cada
si cá se se póta bine cosi, mazerea de nutretiu se sémena
mestecatu cu seméntia de papusioiu (cucuruzu), ovesu őri
orzu. Se póte cosi inca de pre in maiu si este nutretiulu
celu mai bunu pentru cai si vite cornute.
Sparset’a (esparseta). Cu privire, c’acésta
planta de nutretiu cresce bine si in pamentu mai slabu
si nu alege multu clim’a ea este de mare pretiu pentru
plugariu. Cá se prospereze si se tiena multi ani, ea cere
trei lucruri, cá paméntulu se fia varosu, adencu lucratu
si se nu fia umedosu. După frupte de sapa se face mai
bine; totuși cresce si dupa frupte spicósa. Se sémana
primavér’a de timpuriu de-comunu sub unu fruptu spi-
cosu mai bine sub ovesu, adica astu-modu, cá anulu acéla
loculu se fia pentru ovesu, si cá dupa secerarea lui espar-
set’a se se véda resarita si inierbata la rădăcinile fruptu-
lui. Cu tóté aste sparset’a se póte semená si singura.
Loculu trebe forte bine grapatu. Semenatulu si grapa-
tulu e bine, daca se póte, a se face candu paméntulu e
umedosu, câei atunci seménti’a prinde si incoltiesce mai
curéndu. De comunu sparset’a se cosesce odata, numai
in locuri forte bune de dóue őri. Daca se sémena, tiene
10—12 ani.
Trifoiulu trebe totudeun’a semenatu sub unu
fruptu spicosu, cá in umbr’a lui se incoltiésca si resara.
Paméntulu trebe forte bine lucratu, bine maruntîtu si bi­
ne curatítu. Plant’a cu care se sémena, póte fi séu unu
fruptu spicosu de tómna, séu unu fruptu spicosu de véra.
Celu d’antâiu e bunu in paméntu mai umedosu, alu doile
in paméntu sventatu. Se sémena mai cu sama intre orzu,
ovesu, secara. Ovesulu e de preferatu orzului, fiindu-ca
se secera mai curéndu. Candu fruptulu e de véra, atunci
 30

mai antaiu se sémena acesta, se grapa si s’acopere bine

apoi se sémena trifoiulu.
Intre inimicii trifoiului se numera purecii, siórecii
si melcii: d’intre buruieni i strica centinodulu (pirulu),
care după putintia trebe totudeun’a sterpitu.
In totu anulu primavér’a, dupa-ce loculu de trifoiu
s’a sbicitu bine, trebe grapatu c’o grapa grea de feru.
Atare grapare i prinde forte bine. Mai nainte de gra­
patu aruncâmu in locurile desierte semântia de sacara de
primavér’a.
Suntu cu totulu la vr’o 7 specii de trifoiu, cari in
parte ceru si mânuire deosebita; economulu care se in-
tereséza se póte usioru face cunoscutu cu ele séu prin
cârti, séu prin ómeni preceputi si cari s’au ocupatu de
densele.
Lupin’a, daca se sémena mestecată cu mazeriche
si mazare, dâ unu nutretiu forte scumpu. Fiinduca lu­
pin’a se usucă cu greu, este bine a se cosi dupa-ce i-aú
cadîutu florile. Daca se sémena primavér’a de timpuriu,
se póte cosi prin juniu. După lupina se face bine seca-
r’a fâra gunoire. Lupin’a cresce si in verce pamentu
usioru si slabu.
Lutiern’a este unic’a plânta de nutretiu ce se mai
cultiva si pela noi. Are dóue ihsusîri fórte bune: e tare
spornica si nu-i pasa nici de secet’a cea mai mare, pe-
candu adica de-comunu tóté nutretiele pieru. Daca se
sémena odata, tiene mai multi ani si se cosesce pe anu
de câte 4—5 ori. Ea e dara mai de recomendatu ca
ori-ce alta plânta de nutretiu, si fiacare economu ar tre­
bui s’o semene in toti anii. Prin aceea, ca lutiern’a si-
intinde rădăcinile forte afundu in pamentu, ea imbunata-
tiéza loculu. In regiuni muntóse nu se face bine. Pa-
mentulu trebe aratu adéncu si bine curatîtu; câci rădă­
cinile lutiernei petrundu in pamentu până la adencime
de 12' si cu catu ele suntu mai neimpedecate in petrunde-
rea loru, cu atatu plânt’a va dâ rodu mai abudante, si
cu atâtu mai indelungu timpu va tiené. Pamentulu, in
care se sémena lutiern’a se fia bine gunoitu. Pentru bun’a
 31

lucrare si curatipea locului, in care vremu a semenâ lu-

tierna, e bine e semenâ in elu doi ani mai nainte după
o-lalta cartofi (crumpene) prelanga gunoirea locului in
ambii acei ani. Prin acést’a loculu se curatia si guno-
iéza bine si in alu treile anu lutiern’a se pote semenâ cu
buna sperantia, celu mai bunu témpu pentru semenarea
lutiernei este primavér’a de timpuriu. Daca pe timpulu
resarirei plântei cresce pré multa buruiéna, loculu trebe
plivitu. Lutiern’a tiene câte 4 ani intr’unu locu, si daca
pamentulu e bunu si impregiurarile favoritóre póte se
tiéna si 12—15 ani. După lutierna pamentulu remâne
in stare buna, si mai multe frupte de bucate se făcu si
fara gunoiu. Inse intr’unu locu, in care a fostu odata
lutierna, nu trebe se se mai sémene lutierna mai nainte
de 9—12 ani.
Ripsulu este bunu semenatu după seceratulu unui
fruptu spicosu de tómn’a pela finea lui Juliu. Prin no-
emvre se póte folosi séu de pasiune séu si de nutretiu.
Se póte semenâ si mestecatu cu papusioiu, mazere, ovésu ;
astu modu va da unu bunu nutretiu si ne va pune in po-
sitiune, d’a puté folosi loculu de grâu de dóue ori.
Mazerichea e un’a din cele mai folositóre plante
de nutretiu chiaru si pentru locurile muntóse. Este ma-
zeriche de primavéra si de iérna. Cea d’antâiu se sémena
primavér’a, cea din urma tómn’a. Dupa-cum are omulu
trebuintia de ea, s’alege séu un’a séu alfa. Daca ne tre-
buesce nutretiulu mai tardîu, atunci o semenâmu prima­
vér’a; ér cându vremu s’avemu primavér’a de timpuriu
unu nutretiu verde, atunci o semenâmu de tómn’a. P’in-
tre mazeriche e bine se fia si unu fruptu spicosu mai
vertosu ovesu. Daca o cosîmu de timpuriu, se face si
de dóue ori pe anu. Este unu nutretiu bunu, si mai cu
sama vacile dau lapte multu si bunu de elu.
Uscatulu, ca si Ia trifoiu si lutierna se face mai bine
pe piramide de pari (dupa-cum s’a aratatu odata si espli-
catu prin ilustratiuni in acestu calindariu)
(Se va continuă in anulu viitoriu).
32

Calindariulu
preste totu, si deosebi la noi *)
I.
La strămoșii noștri in Rom’a, patricii (clas’a frunta-
siloru) sub îngrijirea pontificiloru (preotîloru mai nalti)
porta grijea timpului anului, deosebi a serbatoriloru,
avendu „fasti calendar?' de a-i compune. Poporulu
nu’i cunoscea.
In acești fasti calendari, cele 12 lune a le anului
era impartîte in Calendae (diu’a l-a a lunei) in no-
nae (diu’a 5-a in unele, si a 7-ea in altele luni) in nun­
di na e (a 9-a) si in Idus (a 13, ori 15-dî). Totu-deu-
data era puse si dîlele de serbatori, jocuri, comiții,
si fer iele judecatoriloru. —
In fia-care Calenda, unu pontifice vestiâ poporului
serbatorile si insemnatatîle lunei ce se începea. Acést’a
erá publicitatea Calendariului, si poporulu nu cuprindea
sciinti’a pontificelui.
In an. 304. dela facerea Romei, edilulu (am poté
dîce architectu) Cneiu Flaviu — ca poporulu se nu se
mai tiena in mistificatiuni pontificale — a publicatu fasti
calendari pentru poporu, sapându-i in tabla de pétra, si
punendu-i la publicu.
De atunci a inceputu a se pune in publicu acești
fasti, si in alte orasie. Iuliu Cesare, an. 46. ant. Cristu, a
organisatu fasti calendari, dar’ cu caderea imperiului ro-
manu si venirea crestinetatii au peritu aceste table pu­
blice. —
Maffeu, in seculii mai tardîi a aflatu aștfeliu de fasti
in Rom’a, depe timpulu lui Augustu, pe marmore, — si
tabl’a a edificat’o in palatiulu séu, dar’ adi nu esista afara
de o copia dela Pighiu prin bibliotecele Romei.

*) Vedi si articululu „Calendariulu" aparutu in celu d’antaiu anu

alu „Amicului poporului", in 1861.
 33

Fasti calindari, adeca calindariulu Iui Juliu Cesare

a tienutu peste 1600 de ani, pana ce pap’a Gregoriu XII.
a aflatu de lipsa, câ se-lu mai îndrepte. — Si de atunci,
catolicii se tienu de calindariulu lui Gregoriu pap’a, éra
gr. or. de a lui Juliu cesare.
II.
Deosebi dela reformarea calindariului prin pap’a
Grigoriu au inceputu a se tipări calindarie, mai alesu in
usulu bisericei, — adeca alu preotiloru — pentru serba-
tori, posturi si alte socóte de timpu.
Fiindu-ca la romani se mai portă — deosebita si
fasti consulari si magistratuali, in carii se însemnă nu­
mele domnitoriloru si demnitariloru, — acești fasti con­
sulari s’a impreunatu cu cei calindari, si a inceputu a se
publică demnitarii hierarcbiei si ai statului, — si mai
tardîu a se publica si térgurile in Calindariu, tienendu-se
de socót’a de timpu.
Aceste trei parti erâ părțile esențiale a Ie calenda-
riului, pana cu 1—2 vécuri mai nainte, carele pentru cu-
prinsulu seu, deosebi pentru serbatori a inceputu a intră
si in casele poporului.
Esperiindu-se, că calendariulu e unic’a carte de ca-
rea se intereséza poporulu, a inceputu a se mai adauge
in calindariu si alte cunosciintie pentru poporu, si nesce
fabule, anectode de petrecere.
In acestu rnodu cartea de calindariu s’a făcuta is-
vorulu celu mai antéiu a culturei generálé a popóreloru,
sfatuitoriulu, petrecatoriulu si amiculu de tóta dîu’a alu
popóreloru, — si adi e totu acel’a.
Aflandu-se inse că Calendariulu are influintia mare
asupr’a vietiei poporaloru, începură a se scrie cu nescari
tendintie, p. e. a aduce a minte si celoru crescuți deto-
rintiele supusiloru, si a-i intarí in religiune, iéra mai tar-
diu cu tendintie de civilisatiune si cultura, de natiunali-
tate, si cunosciintie despre economia etc.
In secululu prestate mestecandu-se pré multe objecte
in calindariu, câ se nu fia o carte pré mare, se începu
3
34

a se scria mai multe feliuri de calindare speciale, în­

tocmite anume pentru clasele poporului, si pentru lipsele
si gradurile culturei loru, remanendu in tóté numai so-
cót’a timpului cu partea bisericésca cá comune.
III.
La noi romanii de adi de dincóce de Carpati calin-
dariulu mai vechiu erá celu din Bud’a. Unu lucru din
oficiu, de atare censoru séu translatoriu romanu, facendu
după usulu vechiu, si dóra receptu, câ câte dose de cul­
tura si naționalitate se póta dá romaniloru? *)
Inca cu pugini ani nainte ni erá rușine de elu, secu si
seracu in tóté. Tiparitu la tipografia universității. —
La Klosius in Sibiiu, inca se tiparesce unu Calin-
dariu romanescu, — cu buchi — totu de aceea calitate,
este inse bunu pentru acei betrâni, cari cu privire la re-
stulu micu alu vieții loru, nu mai aflara de lipsa a inve-
tiâ citirea cu străbune. Apoi nici Calindarulu din tipo-
grafi’a mitropolitana dela Sibiiu nu se pré ostenesce câ
se faca progresu — cu națiunea, tipariulu acestui-a e mai
buchiatu si de câtu alu lui Klosius.
In timpulu mai vechiu (1804) Stefanu Négoe fo-
stulu invetiatoriu romanu in Pest’a, si repausatu la 1868
in Bucuresci, (unde erá secretariu la eforia școlara,) a
fostu edatu unu calindariu, antâiulu ce cuprindea objecte
mai corespundietóre si cu tendintia natiunala. Erá pla-
cutu cetitoriloru.
In timpulu mai nou Georgiu Baritiu, natiuna-
lisatoriulu nestru, cu calindariulu seu din Brasiovu a fa-
cutu epoca in literatur’a calindaria, pentru ca a scrisu in
limba mai frumósa, si l’a inzestratu cu feliurite objecte
de folosu publicu. Pecatu, ca nu se mai continua.

*) Substituisem odaia in Bud’a pe fia-iertatulu canonicu Aron,

si retiparindu-se unu „Ciasoslov“ m’ain scapatu de amu pusu cu­
vinte romane, in loculu unoru slave, — dar’ directorulu tipografiei a
turbatu a supra mea, pentru ca atare Vlădică a fostn turbatu a supra
lui, cii. nu a bagatu de séma la corectura. Se póte vedé ce receptu de
cultura erá si Calindariulu din Bud’a.
 35

De acést’a epoca se tiene si Calindariulu, Dlui V.

Romanu „Amiculu poporulu iu, carele acum intra in
alu X-lea anu.
Unu calindariu e acest’a — dupa esperintia — astep-
tatu in casele romane. Pretiulu lui celu internu l’a re­
dicatu, de se tiparesce pa na la 3000 de esemplarie, la
care numeru inca nu a ajunsu in timpulu nostru alta
carte, alta scriere romana.
Se vede, ca a strabatutu la tote clasele poporului, a
strabatutu dara si acolo, unde e mai mare lipsa, pe sate,
si in acele locuri, unde dîarele si alte cârti romane inca
nu a potutu străbate!
Din tóté aceste se vede, că calindariulu s’a adeve-
ritu pana acuma si la noi de mediloculu, canalulu celu
mai direptu de a porta civilisatiune si cultura la poporu.
Si diregatorii acestui canalu se fia precauti, de a immultî
cultur’a generala, ideile morale si natiunale, ca calinda­
riulu bunu se remana totu-deun’a unu óspe doritu si bine
venitu in cas’a romaniloru
La frații de preste Carpati esu mai multe calindare
bine compuse; pecatu, ca din caus’a libreriloru, cari ni
le procura, ele fiindu pentru noi pré scumpe, se latiescu
pré pucinu intre romanii de dincóce. Ar fi de doritu
odata, câ vre unu Românu órecarele se întreprindă si la
noi dincóce o librăria.
Dr. Mari enescu.

Biseric’a si scól’a romana din Lipova.

(Védi icón’a titulara.)
Caletorindu nescine din Transilvania la Ungari’a
prin locurile romantice si incantatóre dela Zamu, pe tier-
mulu celu manosu alu Muresiului injosu, ajungéndu la
Mari’a-Radna si intorcendu-si privirea in sténg’a asupr’a
Lipovei, va poté se observe, ca celu mai placutu si mai
atragatoriu obiectu, ce i se infacisicza ochiloru din acelu
3 *
 36

opidu, este: Turnulu celu maretiu alu bisericei romane

d’acolo.
Deca si-va luă timpu, a trece puntea Muresiului,
biserica romana va páré la totu pasulu mai frumósa,
mai incantatóre, incatu după o suta de pasi cu anevoia
va mai poté se resiste atractiunei fermecatóre, d’a merge
pana lângă murii ei, spre a se re’ntórce c’o recompensa
însutită pentru timpu si ostenéla.
Dîseiu însutită, fiindu-ca caletorulu are se véda unu
orasiu romanescu frumosu si curetielu, cu strade regulate,
clădiri frumóse, locuitori industriosi, o clasa respectabila
de comercianti romani, are se se convingă, ca cei-ce sci-
ura a ridica cas’a de ruga atâtu de pomposu, nu putură
se uite nici de templulu museloru. Lângă biserica in
frontulu piatiei se afla si edificiulu celu frumosu alu scó-
lei române.
Icón’a nóstra titulara represénta ambele aceste edi­
ficii privite din fagia de-spre piatia.
La prim’a privire din afara in-giurulu bisericei si
scólei, caletoriulu va avé se observe indata semtiulu de
curatienia si bunulu gustu alu locuitoriloru.
Se seia, ca Lipova a fostu in vechime resiedîntia
episcopésca si biseric’a d’acolo si astadi se póte dîce ca­
tedrala.
S’a zidita acesta biserica la anulu 1732, după cum
arata scobitur’a in pétra din paretele stengu alu ei; inse
atunci nu in marimea-i de adi. Inmultiendu-se populatiu-
nea si inaintându purure cu timpulu, la 1791 s’a strafor-
matu clădirea bisericei, pentru a o face mai spaciósa.
Edificarea a duratu pana la anulu 1798 si a constatu
16,035 fi. 15’/2 cr., după cum arata protocolulu d’atunci
alu socóteloru bisericesc!, fiindu subscrisi intr’énsulu, câ
martori, pentru intarirea adevărului Tamasiu Fogarasî,
Crainicu, Georgiu Saviciu, Josa Nicoli, jurați, si Georgiu
Martinu, toti români.
Grosimea zidului bisericei este mai bine de unu
sténginu.
Dar’ cea mai frumósa, mai artificiósa parte a edifi­
 37

ciului este turnulu, de care vederea omului nu se mai sa­

tura. E inaltu de 37 sténgini, acoperitu cu tinichea
(plevu) si inmfrumsetiatu cu multe lucrâri de arta. Si
pana la clopote turnulu infacisiéza mai multe forme îm­
preunate cu gustu; inse dela clopote in-susu varietatea
formeloru de constructiune este atâtu de mare, incatu pri-
vitorulu trebe se se mire, ca cum a fostu cu putintia a
se esecutâ si a se legă intr’unu intregu.
Despartieinentulu nemidilocitu d’asupr’a clopoteloru
infacisiéza in patru direcțiuni ale lumei patru tablouri ro­
tunde, in cari suntu depinsi cei patru evangelisti de pe-
nelulu unui pictoru academicu renumitu. Dela acestu des-
partiementu in distantia cá la l*
/ 2 sténginu lungime in-susu
stai se dîci, ca nu se mai afla nimic’a ziditu, ci dela acea
distantia insusu incepe partea superióra a coperisiului.
Este adeveratu, ca după cumu arata gravur’a nóstra, asta
parte razima pe patru stélpi frumoși, asiediati pe despar-
tieméntulu cu evangelistii; inse acești stélpi suntu atâtu
de finu construiti, si astu modu resuciti si incovoiati, in­
catu se pare, ca ei atârna in josu din coperisiulu superi-
oru numai cá de lucsu, cá de podóba, ér nu pentru cá se
tiéna ei coperisiulu.
Privindu la crucea din vérfulu turnului, i vine omu­
lui a crede, ca ea numai in minutulu acela s’a asiediatu
acolo, atâtu e de lămurită, de straluciósa. Ea e forte
massiva si in partea cea mai mare de auru. S’a facutu
cu spesele reposatului epitropu primaru O nu Gr ui co-
stândulu 1000 fiorini in moneta convontionala.
Turnulu se renovase preste totu in anulu 1853, cu
pastrarea tutororu fomeloru primitive.
Biseric’a insasi e de 20 stângeni lunga, de 5 lata si
de 4 inalta (din nauntru); prin urmare unic’a observare,
ce ar putea se faca privitorulu, este ca marimea ei nu
sta in proportiune cu a turnului.
După atate vederi frumóse din afara, curiositatea
nu te lașa îndepărtă mai nainte d’a fi vediutu si interio-
rulu bisericei.
Tocma anulu acesta (1869) biseric’a s’a coloratu in
‘38

nauntru de nou si cu multu gusta. Pictur’a întrece tóta

așteptarea. Desî biseric’a dispune de frumóse midilóce,
creștinii noștri se întrecu totuși cu donurile. Chiaru si
la purtarea speseloru cu depingerea interna participa
mai multi dintre demnii parochiani. Intre alții Domnulu
Juliu Misiciu luâ asupra-si unu despartiementu alu ceriu­
lui (plafonului), unde cei patru evangelisti sunt cu deo­
sebire frumosu depinsi. Totu cu spesele sus-mentionatu-
lui Domnu s’a facutu in anulu trecutu si corulu pentru
cantareti.
Tâmpla e scobita, aurita si zugrăvită in anulu 1785
forte eleganta. Tóté icónele si tipurile de pe dens’a
spunu privitorului, ca sunt esîte din penelulu unui mare
artista.
Biseric’a mai are si multe pretíóse si obiecte splen­
dide, cari merita a fi vediute de ori-cine. Intre altele
11 candile de argintu massivu, 2 cadelnitie de argintu,
dintre cari un’a e forte vechia, 2 cruci mari de argintu
aurite, intre cari un’a este o raritate, 3 evangelii legate
in argintu si aurite, intre cari icónele depinse de unu
academicu de Vien’a evidente pe un’a din aceste cârti
storcu tóta admiratiunea omului, 3 potire de argintu, dóue
aurite, dintre cari unulu este érasi o raritate, cu mai
multe icóne mici inpregiuru-i, inse pré frumosu lucrate,
unu lithieriu de argintu masivu érasi frumosu lucratu.
Ornamentele preotiesci ar potea se faca onóre ver-
cârei biserici catedrale.
Intre insemnetâtile acestei biserici se numera si
mormentulu Domnului, pe care astu-modu construita in
pușine biserici d’ale nóstre se va mai găsi.
O parte din obiectele bisericesc!, suntu cum amu
mai dîsu, donate din partea zelosîloru parochiani, intre
cari unu locu de frunte ocupa nobil’a familia Fagara-
siana, carea a donatu orologiulu de turnu si unu clo-
potu scumpu, éra Domnisiórele Fagarasiane mai
avutiescu si astadi biseric’a cu lucruri scumpe si fine de
propriele mâni.
Numai putina bucuria va casiunâ privitorului scól'a
 39

Lip o vei, zidita inca la anulu 1816. Celu mai insem-

natu meritu la edificarea acestui frumosu institutu lu-are
fostulu jude opidanu de atunci, bravulu naționalista Gre-
goriu Filipu, care in sfer’a sa de activitate n’a lasatu
in timpu de 20 ani nimicu ne intrebuintiatu pentru in-
frumsetiarea opidului. Marimea staruintieloru sale puse
intru realisarea nobilei sale idei: de a fondá o scóla buna
romanésca, se póte judecă si din impregiurarea, ca tim­
pii erau p’atunci törte vitregi romaniloru.
Dar fapt’a bravului Lipovanu Gregoriu Filipu
mai e törte instructiva si pana adi pentru noi toti; ea
ne arata
1. ca staruirea cu perseverantia catra unu scopu
învinge ver-ce greutâti, si
2. ca pana nu voru avé si romanii din sinulu loru
amploiati in proportiune drépta in tote sferele, — nu e
nici o mantuintia.
Alti barbati meritați pentru ridicarea acestei scóle
a fostu zelosulu Nina Rosiu, care a contribuitu 2000 fi­
orini la clădirea ei; alta suma considerabila a contribuitu
Vichentiu Marianu (mosiulu Domnuului At. M. Marie-
nescu).
Nu sciu, daca mai avemu in multe locuri atare
scóla frumósa. Este zidita c’unu etagiu, cu încăperi pen­
tru patru clase si cu cortele pentru invetiatori, cari cu
timpu usioru se potu preface érasi in clase, in acelu
timpu adeca, pe care eu nu lu-tienu departe, candu bra­
vii lipoveni de adi voru dovedi, ca virtutea parintiloru
loru are se se păstreze din generatiune in generatiune si
ca donatorii generoși pentru scóla si biserica nu voru în­
cetă nici candu. In-curendu se voru mai afla in Lipova
Filipi si donatori, cari si-voru concentra tóté poterile morali
si materiali pentru a-si ridică scól’a la inaltîmea timpu­
lui, prefacendu_o nu numai intr’o scóla capitala cu publi­
citate, ci după impregiurâri (căci putintia este) împreu­
nată séu c’o scóla reala inferióra, séu c’o scóla agrono­
mica, séu póte cu unu gimnasiu micu pentru onórea si
folosulu nu numai alu orasiului Lipova, ci si pentru aco-
40

perirea maréi trebuintie, ce se simte in intregu tienutulu

acel’a frumosu romanescu. Comunele satesci inca ar contri­
bui tóté de buna sama. Numai astu-modu facéndu, orasiulu
si-va păstră si pe viitoru caracterulu romanescu, si se va
paralisă influinti’a elementului strainu, care amenintia
astadi greu in Lipova.
Caletorulu după tóté aceste nu se va departă din
Lipova, pana nu va intrebâ si după cunoscutii sei, si cu-
noscuti in Lipova are totu Romanulu. Cine ar fi acel-a,
care se nu fi audîtu de Preotulu Banatului bravulu
si energiculu Protopopu Joane Tieranu? — siede ’n
acésta comuna! Cine se nu fi audîtu de numele Dr. At.
M. Marienescu, autorulu atâtaru scrieri populare si
poetice din dîlele nóstre: — este loculu nascerii sale.

Déca fiiinâiiiii tutuim. se-la sciinu cultiva.

Déca Europ’a cea civilisata nu s’a sfiitu a invetiâ
dejositórea folosire a tabacului dela Americ’a cea rosîa
si impenata, déca obiceiulu celu urîtu intru atât’a ne-a
impresuratu, câtu fâra t ut unu séu t ab a cu, cum i dîcemu
noi, nu mai potemu fi, — déca amu ajunsu la acea sórte
gelnica, câtu nici nu e iertatu a sădi tabaculu fâra a
plăti verde si a dóu’a óra dare crunta pentru pamentio-
rulu scaldatu de atate ori cu lacrâmi de sânge, — déca
după legea monopolului voimu a sădi tabacu pentru folo-
sulu casei: atunci, multu iubiți frați in scrumulu de lula,
se cuvine, câ se scimu si cultivă tutunulu, tabaculu, du-
hanulu, ori cumu voiti a lu-numi.
Nu mi-e este scopulu a lungi si îndrugă la lectiuni
pentru producători de meseria; ci dorescu mai virtosu a
dă unu indreptariu scurtu aceloru economi români, cari
se ocupa cu plantarea tabacului pentru folosulu propriu
că diletanti, si in mesura mai mica, — ba speru a face
O. Publicu unu servitiu bunu, descriindu in acestu bunu
si credinciosu „Amicu11 alu nostru modulu cultivării ta­
bacului, după care eu in vér’a trecuta pe unu teritoriu
 41

cam de 20 stengeni patrati (4° latime, si 5° in lungime)

platindu ecuivalentulu finantialu de 5 fi. am produsu la
50 de punti de tabaeu placutu, bunu, aromaticu, si destulu
de tare., —
Sementi’a se casciga din soíulu celu mai bunu, si
numai sementi’a cópta póte dá si plante perfecte si des-
voltate. Spre scopulu acést’a se alegu din firele cele mai
frumóse unulu séu dóue, cari remanu neciuntate (ne ju­
gănite de seméntia), pe unu firu se lașa câte 9—10 cap­
sule (bobóne) a se céce, si candu aceste incepu a crepá,
se taia, se usca, apoi se punu la locu sventatu, — se­
menti’a de pe unu anu e destula pentru 10 ani. —
Semenatulu se face de timpuriu in straturi calde,
— se póte semená si tómn’a — cá in lun’a lui maiu se
se póta resadi. —
Paméntulu sub tabaeu se ingrasia din tómna cu gu-
noiu putredu, cându deodata se si ogoresce, cá óuale de
insecte periculóse preste iérna se inghetíe, primavér’a éra
se sapa de dóue őri, cá buruenele, alesu volbur’a, se se
sterpésca, — dupa a dóu’a lucrare, care trebue se fia câtu
de esacta — menuntíndu paméntulu bine — se resadescu
plántele in depărtare amesurata de l*/ 2—2 urme, calcu-
lándu estinderea frundieloru desvoltate, cá acele un’a pe
alt’a se nu se umbrésca.
Eu impartu cei 20 de sténgini dupa lungime in 8
straturi, pe fia care stratu punu 2 síre de plânte, câte
de 20 fire intrunu sîru, adeca pe unu stratu 40 de fire,
pe 8 straturi vinu 320 de fire, si tabaculu meu musca-
telu rosiu priesce in asta depatare forte bine; inse unu
soiu de tabaeu cu frundie mai late trebue pusu mai
raru.
Dintre tóté plántele de cultura dóra viti’a de via, si
tabaculu este, care pretinde preste véra mai multu lu­
cru, si déca unulu din lucrurile graduate ’lu lenevi mu, ne
aduce dauna insemnata.
Ocupatiunea ce o pretinde tabaculu se estinde mai
alesu a) la sapatu, b) la curatîtu, c) la culesu, si d) la
uscatu.
42

a. Sapatulu.
Sapatulu se întâmpla de 3 őri in primavéra, si a 4
óra in véra, cându taiemu trupin’a dupa culesulu celu
d’antáiu, — dóue săpături dintâiu suntu simple, a
3 óra tragemü pe radacin’a planteloru pamentu meruntu
cá la cucuruzu. —
b. Curatítulu.
Curatîtulu se face asiá, ca lasandu pe fiacare planta
numai cele 13—14 frundie a se desvoltá, vérfulu de flori,
tóté odraslele si puii indata ce se ivescu le rupemu, la
care ocupatiune se poftesce mare bagare de séma, cá
frundiele se remana ne vatemate, — totu la 5—6 dile
odraslele éra suntu de curatitu, asiá catu afara de cele
13—14 frundie pe coceanu altu ceva se nu remána.
Dupa unu témpu frundiele incepu a se cóce; cóce-
rea se cunósce depre aceea, ca vérfulu frundieloru ingal-
bininduse se pléca in josu, ér preste tóta frundi’a se for-
méza nesce pete incretîte si galbine; in starea acesta
apoi se potu culege. —
c. Culesulu.
Déca ne-amu convinsu, cumca frundiele de tutunu
suntu din destulu de cópte, atunci intru o dí fára plóia
de catra séra le culegemu, si inca séu tote pana in vérfu,
séu numai cateva de desuptu, crutiéndule de sfarmare si
struncinare, — acumu se punu intr’unu locu scutitu la do-
spéla pe scânduri ori pe paie asiá, câtu numai 5—6 frun­
die se vina pe un’a gramedióra, ér in dospéla sa stee nu­
mai 48 de őre, de aci se insîra pe atie asemene de lungi
tóté, cu dosulu câtra olalta, si raru, câ ventulu se le
strâbata bine.
d. Uscatulu.
De aci sfórele de tabacu se acatia la locu umbrosu,
dar unde străbate si ventulu, unde voru stâ neclatite pana
la uscatulu jumetate, candu apoi trebue puse pentru 3
nopți la rouă, si 2 dile la sóre, Róu’a si sórele impru-
 43

muta tabacului colóre frumósa roșia, si arom’a receruta;

In urma tóté sfórele se acatia intr’unu podu sventatu, de
unde numai in lun’a lui noemvre le vomu misîcâ, cându
trebue netedîte si legate in păpuși, — netedîtulu séu obli-
tulu se face in tempu nuorosu, dar nici de câtu in tempu
ploiosu, — păpușile se cladescu in podu cu virfurile câ-
tra olalta asiâ, câtu in midllocu se remana resuflatore,
apoi in starea asta ilu si indesâmu cevasi.
Otav’a tabacului.
In-data ce amu culesu tóté frundiele vechi, facemu
pregătire pentru cascigarea otavei. Spre acestu scopu tre­
bue se taiâmu tóté cotórele (cocenii goli) dela pamentu
asiâ, catu numai unulu séu doi ochi se remana pe ieși­
tura, — acum mai sapamu odata totu loculu, grigimu cá
pe fiacare tesîtura se se desvólte dóue ramuri din cei doi
ochi, aceste apoi totu cu acea diligintia le curatîmu de
pui si odrasle, le curatîmu de flori, lasâmu pe fia care
ramu érasi cele 13—14 frundie, si in tempu scurtu ni se va
cóce si otav’a acésta prima, dândune dreptu resplata pen­
tru usteneal’a pusa unu culesu pe de dóue ori mai
bogatu cá celu d’antâiu. Culesulu, dospitulu, usca-
tulu se intempla totu cá antâi’a óra.
De urméza o tómna priinciósa si fâra bruma, atunci
ni se cóce si alu II-le róndu de otava, care insa ne dâ
apoi frundie multu mai anguste, totu-odata inse si
múltú mai gustóse. Unii producători taia frundiele copte
cu cotóre cu totu si asiâ le acatîa la uscatu, alții in pe-
riodulu galbinitului taia in giurulu cotorului la pamentu
unu ânelu, si in cateva dîle galbininduse, dospitulu devine
superfluu séu de prisosu, altcum massim’a culturei taba­
cului este:
Sémena-lu de timpuriu,
Culege-lu câtu de tardîu.
Busitia,
44

Turnu - Rosiu.
Confiniele naturali ale Transilvaniei, munții ce o
’ncungiuru asemene unoru muri de fortarétia, nicairi nu
sunt mai compacti, nicairi nu si-radica fruntea mai maie-
stosu, nu se infagisiéza mai impuitoru, cá in partea sudu-
ostica unde despartu Transilvani’a de Romani’a. In in-
trég’a întindere a loru, mai vertosu dela Sibiiu pana la
Brasiovu, natur’a numai ici-colo a lasatu cate-o trecatóre
angusta in tiér’a vecina. In acesta grupa a Carpatiloru
se afla si celu mai inaltu dintre tóté piscurile de munți
Ardeleni, Negoiulu de 8046 urme.
Inse loculu, unde natur’a provoca mai multu ad-
miratiunea privitorului, este, unde riulu Oltului, ne-
voindu a mai uda d’aci si pana la reversatulu seu
in Dunăre, altu pamentu decatu celu romanescu, la
satulu Talmaciu si-intórce deodata cursulu seu de­
spre apusu spre media-dî si trece pela satulu Boiti’a
prin spartur’a ce si-a facutu in mass’a ingrozitóre a mun-
tiloru, in Romani’a, formându astu-modu celu mai frumosu
si mai insemnatu pasu (trecatóre) din totu Ardealulu.
Pasulu acesta se dîce Turnu rosiu, nume imprumutatu
dela unu turnu-rosiu d’asupra fortificatiuniloru mici ce se
afla dincolo de Boiti’a in fagi’a drumului ce vine din Ro­
mani’a. Este uniculu pasu in partea sudostica a Tran­
silvaniei, unde trecerea in Romani’a e fâra suisîu.
Cei din Romani’a numescu acestu pasu „punctulu
Riu-Vadului.“
La maréti’a opera a natúréi din acestu locu a adausu
multu in dieceniulu trecutu si mân’a omenésca prin con­
struirea unei siosele pe tiermulu Oltului, incepéndu dela
Boiti’a si pana la satulu Caneni din Romani’a. Este unu
drumu artificiosu acest’a, de-cum mai frumosu nu se afla
altulu in tóta Transilvani’a si care a costatu pana acum
milióne.
 45

D’aceea e neesplicabilu, ca regimulu nostru, tocma

acum, candu tóta lumea astépta înmulțirea midilóceloru de
comunicatiune si cându din partea României se lucréza
cu multa energia la construirea de siosele prin Romani’a-
mica, pe cari se le’mpreune cu punctulu Turnului-Rosiu,
pentru a pune Transilvani’a in positiune d’a trage pe ca­
lea comerciului si industriei mari fölöse din Romani’a
mica, tocma acum dîcu, s’a decisu a parași intrég’a siosea

incepéndu dela satulu Vestemu si pana la marginea Ro­

mâniei. Este mai multu câ siguru, ca viéti’a comerciala,
ce trebe se’ncépa si pela noi in pugini ani, va afla de
necesitate a se reconstrui acelu drumu, prin urmare a se
versâ de nou sumele acele enorme, cari prin intretie-
nerea lui ar deveni de prisosu. Oierii din Transil­
vani’a din partea Sibiiului o se simtă amarii cassarea
acelui drumu. Surpaturile cele mari, ce se’ntémpla na-
turalmente in totu anulu, voru astupa in pugini ani tóta
46

calea si trecatórea va trebui se urmeze cu spese însutite

si pericule mari pe d’asupr’a tiancuriloru de mai susu.
Este de însemnătate tergulu de porci, ce se tiene in
tóta septamân’a in pasulu acest’a pe tiermulu Oltului la
reversatulu riului Lotriór’a langa frontari’a României.
Mai cu sama satulu transilvanu Boiti’a (locuitu numai de
Romani) porta insemnatulu comerciu cu acei porci pana
pela Pest’a, Vien’a Prag’a etc. Asia dara tergulu la Lo­
triór’a se face intre dânșii si intre vendietorii de Tiér’a-
Romanésca. Este interesantu a vedé acelu térgu, unde
vendietorii si cumperatorii nu vorbescu, ci se’ntielegu mai
multu din semne, incâtu pana nu prinde omulu de sama
totu tergulu se decide. Boicenii sunt cei mei buni ne-
gutiatori dintre toti romanii din tienutulu Sibiiului, co-
mun’a loru infloresce in modu imbucuratoriu.
Nu numai din punctu de vedere alu comerciului,
ci inca mai multu din punctu strategicu este de mare
importantia pasulu Turnului-rosiu. Se dîce, ca respectulu
acest’a strategicu se fia fostu caus’a, pentru care nu s’a
potutu face învoirea intre) Romani’a si regimulu nostru,
pentru împreunarea linieloru de drumu feratu la Turnu-
rosiu, din care causa linia nóstra s’a dusu acumu dela
Teusiu la Blasiu si se scóte pela Mediasiu, Sighisiór’a,
Brasiovu etc. la unulu din păsurile Moldovei.
Dar’ • daca interesulu comerciului de lume va pretinde
totuși a se construi lini’a ferata si pel’a Turnu-Rosiu?
Pentru acestu casu lini’a de pe-la Mediasiu ar remané cu
totulu de prisosu. Si cine ne sta bunu de acest’a?

Ce-a patîtu Sanetatea pe paméntu.

A venitu odata pe paméntu, tramisa de zeulu Joie,
O’ stea in trupu de omu, se vénda sanetate.
— „Sanetate, sanetate de vendiare", strigă ea, „cine
vrea sanetate?"
— „Sanetate vindi?" o ’ntrebara de tóté parti.
 47

— „Da, sanetate de vendiare! Cumperati!11 Nu tre­

cură cinci minute si s’adunâ ’mpregiurulu ei mulțime de
ómeni; tóta lumea cerea, tóta lumea voiâ, beat’a stea nu
scíá de care s’asculte.
Dar’ cea mai mare parte din cei cari întindeau ma­
nile spre multu fericit’a marfa, ucisesera de-multu sane-
tatea intr’énsii si corpurile loru infacisiau cadavre vii.
Astu-feliu sanetatea, carea avea amorulu séu propriu, nu
voia nici cum se intre in locuri, de unde fusese esgonita.
Alții întrebau:
— Ore scumpu e nutreméntulu sanetâtii?
— O ba, zeu nu, — respundea stéu’a.
— Ce mănâncă, ce bea, cu ce trebe s’o tiéna cineva
daca o cumpera ?
— Sanetatea mănâncă cu cumpétu, bea apa curata,
i place lucrulu, se culca si se scóla timpuriu.
Atunci omenii deteau din umeri si dîceau:
— Negutietorés’a ast’a nu-si lauda marf’a; mai
bine se se faca cineva pustnicu, decâtu se cumpere
sanetate.
Cu tóté aste erau dóue clase de ómeni, cari dîceau:
— Daca marchedan’a ast’a si-va vinde marf’a, sun-
temu perduti.
Erau doftorii si cioclii (ingrepatorii de meseria).
Dîseiu dóue clase de ómeni, dar 'trebuia se dîcu o
singura clasa; câci in cetatea aceea mare, unde se cobo-
rîse mai antâiu tramis’a lui Joie, medicii séu doftorii si
cioclii erau asociati si formau împreuna societatea numita :
„Omorulu si Compania11.
Doftorii si cioclii se adunara si hotarîra se se scape
cu ori-ce pretiu de negutiatórea si de marf’a ei.
Cioclii primiră grigea pentru marfa, medicii grigea
de marchedana.
Unu cioclu i si fura indata vestmentulu, in bozunarulu
cărui ea avea sanetatea.
— Tâlharii! Prindeti-i! Mi-au furatu sanetatea! striga
negutiatórea.
Unu doftoru, care se află aprópe in drumu, i dîse:
48

— Vina ’ncóce, mititica, vina, se tî-o dau eu.

Marchedan’a vediu. unu omu cu fagia respectabila,
bine-imbracatu, de sî intr’unu modu cam lugubru!
Ea avu incredere si merse dupa doftoru.
Elu o duse la spitalu.
Cându beat’a stea cunoscu loculu, unde se afla, voii
indata se ésa. Dar pórt’a spitalului si tóté ușile se ’nchi-
deau in urm’a ei. Vediu atunci, c’a cadiutu in cursa.
— Domnule medicu, dîse ea, domnule medicu, fia-ti
mila de mine; sum sanetósa.
— Te ’nsieli draga, i dîse mediculu, esci fórte
bolnava.
— Dar’ manâncu bine.
— Rea simptoma.
— Beau bine.
— Rea simptoma.
— Dormu bine.
— Rea simptoma.
— Amu vedere curata, pulsulu liniscitu, limb’a rosîa.
— Rea simptoma, rea simptoma.
Dupa-ce stéu’a in deplin’a-i cunoscintia, ca e sane­
tósa, nu voii nici se se desbrace, nici se se culce, omulu
celu negru cbiamă patru feciori voinici, carii o desbra-
cara cu sil’a si o legara intr’unu patu:
— A! pasare buna, dîse doftorulu, tu te-apuci a
vinde sanetate, cându noi traimu dupa bólé. In locu se
ne propuni o tovarasîa, tu vini se ne faci concurintia, se
ne strici; ei bine, vei vedé ce vei patî.
Mediculu chiamă indata pe colegii sei si tienura
împreuna svatulu acel’a, pe care medicii lu-numescu „con­
siliu doftorescu“, éra cioclii, asociații doftoriloru din acea
cetate, lu-numiau „judecata de morte11.
Hotarîra, cá stéu’a se fia supusa la o cura patologica,
cea mai espeditiva din tóté curele.
O puseră in-data la o dieta stricta, neîntrerupta.
Pe urma-i lasau pe tóta dîu’a câte o mesura de
sânge.
Mai tardîu, sub pretestu, ca dórme pré multu, somnu-
 49

lintia, ce putea s’aduca apoplesiea, puseră câ s’o gâdile

la tălpile picióreloru de cate-ori ar vrea se inchida ochii.
Din fericire, in calitatea sa de stea, vendietórea de
sanetate erá nemuritóre.
Ea nu muri, din causa ca nu putea se móra, inse
se bolnavi forte reu.
Din norocire érasi, intr’o nópte, pazitorulu ei adormi.
Serman’a stea, putu cu mare anevoia a deslegâ un’a
din sforăie, cu cari erá legata, pe urma dóua, pe urma
si-scapâ unu picioru, apoi celalaltu.
Eliberata deplinu din legaturi, se dete incetisioru josu
din patu, deschise si mai incetisioru o feréstra, lega o
sfóra de grathia, se invali bine si se coborî in gradin’a
spitalului.
Gradin’a era închisa cu ziduri, inse prelanga ziduri
erau copaci inalti. Se sui ’ntr’unu copaciu, din copaciu
pe zîdu, de pe zidu s’a lasatu de cee-a parte.
Cum se vediu afara, beat’a stea începu se fuga pre-
catu o duceau piciórele.
Fiindu spitalulu in vecinătate cu cemeteriulu (tînte-
rimulu), păzitorii si omenii cari o vediura, nu credeau ca ese
din spitalu, ci din cemeteriu, si in locu s’o privésca d’o
bolnava fugatóre, o luara de unu’ spiritu, de o nălucă ce
ese din morménturi. Vestméntulu in care erá imbracata
spriginea multu parerea desiérta.
In locu se o prindă cinev’a, tóta lumea, chiaru si
sentinel’a (straja) ce veghíá la pórt’a orasiulu, se feri de
ea si o lașa se tréca.
— Ah, dîcea ea in sine, daca Joie mai are vre unu
teancu de sanetate pentru pamenteni, póte se’nsercineze
pe cine scia, câ se i-o tréca; inse eu un’a pe pamentu nu
voiu mai calea.
Câtu despre marf’a ei d’antâiu' ea nici ca mai cer­
cetă, ce se făcu.
Noi inse aflaramu din documentele spitalului amin-
titu, ca cioclulu, care furase vestméntulu stelei, in alu
cărui bozunariu erá sanetatea, l’a dusu la sogii sei se le
spună, ce conține.
4
50

Atunci toti împreuna au sapatu o grópa mare, larga

si adenca, in midîloculu cemeterului. Au aruncatu in-
tréns’a sanetatea, apoi au astupatu gróp’a.
Astu-modu nimeni n’a profitatu de bunatatea lui Joie
decatu — mortii.
Din timpulu acel’a mortii suntu atâtu de sanetosi!

Gâsce cretie.
Nu este destulu, cá economulu bunu, rationalu, se
tiéna animale domestice, ci elu trebe se fia cu mare aten­
țiune si la soiulu loru. Intre tóté animalele de casa se afla
soiuri bune si soiuri rele; se scia ca cele d’antâiu aducu
folosu indiecitu mai múltú, cá cele din urma. Sunt d. e.
porci, din care unulu aduce atât’a profitu, câtu diece alții
de soiu réu; oi, a caroru lâna după calitate si cantitate
pretiuesce, câtu lânile dela cinci oi de soiu slabu; vaci,
cari dau de optu ori atâta lapte, câtu altele de soiu slabu.
Asiâ e si cu órale (galitiele, sburatórele de casa). D. e.
de cati-va ani incóce se introduseră sí in partile nóstre
unu soiu de găini mai mari cá cele pamentene, si cari
se tragu de prin Cochinchin’a. Le aflâmu astadi pe tóté
satele; d’aceea economii noștri potu fi in stare se judece,
incâtu acele gainu aducu mai multu folosu, cá cele mici
ale nóstre.
Prin tóté aste vremu numai a convinge pe econo­
mulu nostru, ca o detorintia principala a sa este, a fi cu
atențiune si a se sili, se si-imbunatatieze, séu cumu se dice,
se-si nobileze soiurile tuturoru animaieloru sale domestice.
Maiestri’a acestei inbunatatîri, inobilâri, firesce nu
se gasesce pe uiitia, ci cere óre-care bataia de capu,
adica trebuesce invetiata. Ea forméza o parte însemnata
a sciintiei agronomice. Dar invetiarea ei ne va implé
pung’a si astu-modu va adauge la bunăstarea si buna-
aflarea nóstra.
Copii noștri voru invetiâ acea măiestria prin scó-
lele agronomice, pentru a caroru infiintiare trebe se ne
 51

dâmu in curéndu cruceriulu din urma, daca vremu cá

următorii noștri se nainteze cu timpulu. Era noi cești mari,
câroru ne este rușine a mai merge la scóla, o putemu in-
vetiâ, prin esperintia (patiania), din cârti si dela alții.
Prin esperintia, facendu cercări; din cârti, daca ni
le vomu procură si daca vomu sprigini pe cele cari ne
aducu asemeni invetiaturi, si dela alții daca nu vomu
tiené de rușine a întreba pe cei mai invetiati si mai spe-
rimentati, si intrabându vomu urma invetiatur’a si sva-
tulu loru.
Pre-câtu ne este cu pulintia ne silimu si noi prin
acestu calindaru a contribui la deșteptarea ómeniloru no­
ștri in asta privintia.

Estu-timpu vremu a atrage atențiunea cconómeloru

nóstre la unu soiu nou de gâsce, numite gâscc cretie.
Sunt, pre cum arata ilustratiunea nóstra, forte frumóse,
dar mai cu sama pentru penele| loru fine, si cretie cc
atârna pana la pamentu, suntu si folositóre.
1*
52

Aceste pene, puténdu se suplnésca multe alte pene

de paseri scumpe aduse cu mari spese deprin alte párti
de lume pe sam’a fabricantiloru de flori, si de bucheturi,
s’ar plăti forte scumpu pe locurile nóstre. Chiaru sí óu-
ele si carnea acestora gâsce suntu mai bune, mai gu-
stuóse la mancare. In unele parti ale Ungariei (prin tie-
nuturile dela Tata si Neszmély) se afla deja introduse,
aceste gâsce. Prin urmare, pentru celu ce se intereséza
procurarea loru nu e fara putintia.

Populatiunea monarchiei austriace

după nationalitâti.
După datele statistice din marele principatu alu
Transilvaniei publicate in acésta fóia amu simtîtu trebu-
inti’a de a mai pune sub ochii lectoriloru nostrii inca
si alte cateva cifre din cele culese si constatate totu
pe cale oficiale, apoi publicate in estrasu de dn. Hugo Fr.
Brachelli, profesoriu la institutulu politechnicu din Vien’a.
Regimulu culesese acelea date in a. 1864 si 1865
prin urmare cu 4 ani nainte, pre candu Veneti’a inca
nu erâ perduta. Dn. Brachelli stergendu cifrele adunate
din acea provincia, isi compuse grupele sale in a. 1868
numai din celelalte provincii remase la cas’a Habsburg-
Lotaringi’a. Din acelea grupe noi scótemu aici numai
urmatóriele :
In provinciile representate politicesce in parlamen-
tulu de astadi din Vien’a, adica in Cislaitani’a se afla in
a. 1864 pe 5453 miluri patr.
locuitori 19,602,736
In provinciile representate la Pestea
pe 5584 mii. patr. numai 14,830,154
)
Trtdür3p3p9Ő
*
Prin urmare in Cislaitani’a locuiescu pe unu milu
patratu cate 3595, din contra in Translaitani’a numai cate
2534 suflete.
*) In acesta suma armat’a nu este coprinsa.
 53

Cil respecta la populatiunea monarchiei întregi, ace­

eași dela 1808 incóce cresce pe fiacare anu numai cu
cate una fracțiune de 0.7 procente.
Din tóté cifrele oficiali statistice publicate de dn.
Brachélli sunt dupa a nóstra opiniune cele mai interesante
acelea, in care populatiunea se destinge si grupéza dupa
nationalitatile genetice, séu cá se dîcemu asia,
dupa rase (soiuri).
Dupa acesta categoria populatiunea austriaca in a.
1864 se arata asia:
In Cislai- In Trans- In In monar-
tani’a laitani’a armata chi’a intr.
Germani.................... 6,963,000 1,670,000 150,000 8,783,000
Cechi, Moravi, Slavaci 4,638,000 1,763,500 110,000 6,512,400
Poloni......................... 2,340,000 — 40,000 2,380,000
Ruteni......................... 2,490,000 450,500 45,000 2,985,000
Sloveni.................... 1,130,000 57,600 15,000 1,203,600
Croati si Șerbi . . . 548,000 2,321,000 47,000 2,916,000
Magiari..................... 13,000 5,312,800 75,000 5,400,800
Italieni, Friauli, Padini 580,600 1,500 7,000 589,100
Romani.......................... 201,900 2,635,100 47,000 2,884,000
Israeliti.................... 682,600 428,500 10,000 1,121,100
Țigani .................... — 149,800 3,000 152,800
Bulgari.................... — 26,000 500 26,500
Armeni ..... 5,900 10,600 500 17,000
Albanesi.................... 1,500 2,000 — 3,500
Greci si Macedorom . 2,100 1,100 — 3,100
Alte sementii străin . 2,600 100 — 3,700
Sum’a: 19,603,000 14,830,000 550,000 34,983,000
Toți barbatii practici, cunoscători de tieri si popóra,
Ia vederea acestora cifre se invoiescu in reflecsiunea loru,
câ acestea cifre, de si oficiali, nu numai că nu sunt esacte
ci că ele stau departe de numerii, carii se afla in reali­
tate. In mani’a toturoru incercariloru de a castigâ in
Austria date statistice, totuși acestu scopu nu s’a potutu
ajunge nici pana astadi. Câ se tacemu de nenumeratele
celatiuni cate se făcu chiaru in familii, mai alesu de fric’a
recrutariloru, tristele revalitati naționali si confesionali,
adesea lenea si nepesarea unoru comisiuni de conscrip-
tiune, provocara in multe provincii falsificări saritórie in
ochi. Asia de esemplu noi scimu din alte combinatiuni
54

de cifre, cum-că romanii (dacoromânii, séu cumu le dîcu

acumu in Vien’a cea oficiala', Ost-Romanen) in monar-
chi’a intréga trecu cu câteva sute preste trei milióne;
atata si mai multu nu, inse nici mai pucinu, éra in acésta
cifra nu se coprindu cei renegați.
Cu tóté acestea cifrele grupate mai susu 3unt si
remanu de mare interesu in mai multe respecte; lipsesce
numai, câ ele se mai fia comentate si cumu amu dîce
ilustrate inca si cu alte cifre, pentrucâ fiacare dintre noi
se tragemu din acelea invetiatur’a forte seriósa, pre care
suntemu oblegati a o trage neaperatu sub pedéps’a unei
penitentie grele si póte prea tardîe.
In Cislaitani’a din 1000 jugere de pamentu sunt
necultivate séu necultivabile numai .... 104
Din contra in Translaitani’a remanu . . . 156
In Cislaitani’a erâ industriari (profesioniști
si fabricanți).............................................. 357032
In Translaitani’a numai............................. 148050
In Cislaitani’a era comercianti si speculanți 338299
In Translaitani’a numai.............................. 111973
In Cislaitani’a erâ 2325 machine de aboru cu potere
miscatória de 35,837 cai.
Din contra in Translaitani’a se afla numai 480 machine
cu potere de 8134 cai.
Poterea unui calu se considera in mechanica “
poterei unui numeru de 21 barbati. De aici urmeza, câ
pana in anulu 1864 maehinele in Cislaitani’a lucră câtu
720577 barbati, éra in Translaitani’a numai câtu 170814
barbati. Preste acésta se mai cuvene a insemna, câ cele
mai multe machine lucra dî si nópte preste totu anulu,
chiaru si in serbatori, afara de 5 séu 6 din cele mai mari,
éra duminecile unele pana la amiadi, altele tóta dio’a.
In Cislaitani’a la destantia de câte 9 miluri se ve­
nea 1 milu de cale ferata; din contra in Translaitani’a
numai la câte 18 miluri erâ unu milu de cale ferata.
Importante si pline de mai seriósa invetiatura sunt
datele statistice, care ne infatiosiaza nóua starea instruc-
tiunei publice din ambele parti ale monarchiei austriace.
 55
Dupa acelea date scólele popularie stau asia:
In Cislaitani’a pentru 19,603000 locuitori erá 11550
scóle popularie séu elementarie cu 33524 docenți si 1
milionu 657639 școlari si scolaritîe. De altmentrea prunci
si prunce in etate de a poté merge la scóla era 2,218184,
prin urmare nici in Cislaitani’a nu mergu toti pruncii la
scóla; intr’aceea se nu uitamu, că de Cislaitani’a se tiene
si Galiti’a, Bucovin’a, Dalmati’a, Carinti’a si Carnioli’a,
unde elementele negermane sunt multu negrijite.
In Translaitani’a pentru 14,830,000 locuitori erá in
1864 16164 scóle cu 28001 docenți si 1,161494 școlari si
scolaritie din 440,378 indatorati a merge la scóla.
Din acestea s’ar parea, că in Translaitani’a aru fi
mai multe scóle popularie; aici inse trebue se distingemu
strinsu intre tieri si tieri, de unde apoi ar urmá, câ se
ne tragemu paralele separate, de ecs. intre 2 milióne lo­
cuitori din archiducatele Austriei si intre Transilvani’a,
intre Boemi’a si Ungari’a propria, candu diferenti’a s’ar’
aratá in adeveru spaimantatória pentru noi.
In Cislaitani’a cu finea anului 1864 erá 94 gimnasia
de umanióre cu 30314 școlari si 46 scóle reali cu 11446
școlari, cumu si 6 gimnasia reali cu 1081 școlari.
In același tempu dincóce in Translaitani’a erá ce e
dreptu, 142 gimnasia cu 30000 școlari, inse numai 25
scóle reali cu 9195 școlari si unu gimnasiu reale cu 75
școlari.
Cislaitani’a are 6 universități, in care la a. 1866
erá 6981 studenti. In Translaitani’a numai 2 universi­
tăți, in Pestea cu 1726 si in Agramu (Zagrabi’a) cu 88
studenti.
In Cislaitani’a sunt 6 institute politechnice, in care
la 1866 erá 197 profesori si 2716 studenti. In Translai­
tani’a este numai 1 politechnicu in Bud’a cu 29 profesori
si 273 studenti.
Ne aducemu aminte, că noi mai publicaseramu date
statistice de natur’a acestora inainte de acesta cu vreo
cinci ani in duoa diaria romanesci; tînemu inse mente si
atat’a, că multi omeni le trecu cu vederea, câ si cumu
56

acelea áru fi nesce Jucării din scólele elementarie. De

câte ori se mai memoramu őre, că sciinti’a este po-
tere; de câte ori se mai citamu cunoscutulu adeveru:
Mens agitat molem! Surit câteva provincii din Cislaitani’a,
care intrecu departe pre tóté celelalte provincii ale intre-
gei monarchii in tóté ramurile sciintieloru si ale arteloru,
in comerciu si industria. In acelea provincii vei afla si
alte institute de cultura, precum u suntu cele militarie,
nautice, agronomice, montanistice etc. etc., pre care asta-
data nu le mai scótemu si aici in cifre. Cu tóté acestea
este adeveritu pe deplenu, că chiaru provinciile austriace
care ti s’ar parea ca au ajunsu la culmea culturei ome­
nești, se afla remase, departe pre urma altoru tieri ale
Europei apusene. Ore inse cumu stamu noi in fati’a
acestui adeveru?! Déca insasi capitala monarchiei austri­
ace cu aprópe 700,000 locuitori ai sei mai are inca se in-
vetie forte multu dela străini si invétia ne’ncetatu si ne-
curmatu, apoi ce ne astépta őre pe noi?
„De ani duóadieci incóce, adeca de candu Prove-
dinti’a si Europ’a luminata ajută si romaniloru a’si recâ­
știgă una parte din libertățile cuvenite loru, au facutu si
ei totu ce au potutu pentru asecurarea vietiei loru nați­
onale." Camu acesta e respunsulu stereotipu, pe care
ni’lu damu unii altor’a mai alesu cinci ani incóce. Bunu
respunsu pentru a ne consolă unii pre alții in multele
nóstre calamitati; pecatu numai si érasi pecatu, că acelu
respunsu pate una mulțime mare de esceptiuni. Sunt
vreo patru luni, de candu câteva diaria mari din Bud’a-
Pestea, ne mai voindu se ascunda pisic’a in sacu, o spunu
pre fatia si in audiulu lumei, că de trei ani [nu numai
scólele, ci populatiunea intréga fara multa distinctiune
in locu de a propasi in cultura preste totu, mai vertosu
repasiesce intr’unu modu infricosiatu. Acestu veridictu
alu diaristicei din capital’a Ungariei in casu de a coprinde
in sinesi adeveru, ar’ fi din tóté punctele de vedere unulu
din cele mai intristatórie si umilitórie. In totu casulu
elu merita, că se fia luatu in cea mai de aprópe consi-
deratiune: cu alte cuvente: noi că si alții, séu mai bene
 57

noi mai múltú de câtu ori-care alții suntemu datori a ne

adresă catra női insine si a ne intrebá in fric’a lui Ddieu
si in cugetu curatu, déca inaintamu séu repasímu, séu
incaiu că numai câtu stamu pre locu, ceea ce inca ar’ fi
unu lucru férte intristatoriu. Se ne luamu sama prea
bine, câ tocma retragerea nóstra de pre terenulu pre
câtu lunecosu, pre atâtu si sterpu alu lupteloru strinsu
politice din dîlele acestea, ne impune obligațiunea îndoita
si întreita, de a trece prin revisiune severa tóté celelalte
acțiuni ale nóstre; éra de cumva amu aflá, că in ade-
veru asia numita lene romanésca a inceputu a ne împin­
ge spre repausu, spre dolce far niente, se ne impulpamu
iute, se o scuturamu câtu colo, se apucamu barbatesce
înainte pre tóté calile, câte ducu de siguru catra adeve-
rat’a cultura si fericire. Cumu stamu in punctulu mora-
litatei? Cumu ne stau scólele? Cumu ne mai cultivamu
pamentulu? Care este industri’a nóstra? Care ne este
comerciulu? Pana in câtu ne pasa de limb’a si literatur’a
nóstra si câtu ne place a sacrifica in favórea ei? La ace­
stea si alte asemenea intrebatiuni avemu se ne damu noi
insine respunsu curatu si respicatu. Nu voimu se negamu
nici se micsioramu nimicu din câte s’au facutu pana astădi
in favórea conservarei si a onórei nóstre naționale; vo­
imu inse si trebue se reducemu tóté câte s’au facutu, la
adeverat’a loru valóre, pentra că ar’ fi vai de noi, déca
sedusi de nu sciu ce vanitate, amu voi se ne legamu noi
insine ochii si se nu recunóscemu, că pre langa câte s’au
facutu pana astadi, se mai potea face multe bune si sa-
lutarie. G. Bari tiu.
(Transilvani’a.)

Dóue documente antice romane de mai

nainte de strămutarea garnisónei preste
Dunăre urmata de Aurelianu la an. 974.
După ilustr’a gloria repurtata de armele romane sub
principele Mircea in satulu Rovine, districtulu Jalomiti’a
in Romani’a contra a 200,000 inimici, pe carii intr’unu
58

pré micu restu i persecută până la Adrianopole, din mul­

tele familii române locuite prin munți din caus’a alterna-
tiveloru invasiuni a diferiteloru ginți inemice, mai cu
sama in partile campene, urmatórele familii se stramutara
in Transilvani’a cumu se vede mai josu.

Dela Magistratului Scaunului Sebesîu.

Fragmente din inscrisulu magistratului de
Sebesiu datu la mân’a dîseloru familii spre
ase rei mp amenteni acolo.
„Prin acestu inscrisu alu nostru, pre care ilu dâmu
la mânile acestoru fugari străini din Tiér’a-Romanésca,
aici in Ardealu, a lui Vladisla Clocociocean, Matei Vite-
jescu, Vladulu Socolu, Torna Dorobantiescu, Dragomiru
Vornicelu, Lupu Siabaucea, Oprisianu Soldatiescu, din
semintî’a Bacâu, si la toti urmașii acestor’a, se face cu-
noscutu, ca din caus’a multoru suferinde de câtra Danu-
bianii vecini si a necurmateloru pradatiuni de câtra Tă­
tari, parasandu-si numitii patri’a, si pe Mircea Pringiulu
loru, au confugitu in teritoriulu nostru si venindu la sca-
unulu nostru, au facutu rugatiune, câ se le dâmu locu
ereditara pentru locuintia...........
„Asia si Noi, in puterea înscrisului legatu ce ne
detera, le deteremu voia, câ după plăcerea loru se si-
gasésca locu pentru locuintia, carii cu multiumire, alesera
partea de locu, ce se numesce Culmea dealului Cse-
nii, aprópe de munți (urméza descrierea locului) . . . .
„Pe care locu, fiindu-ca este domenu, ér’ nu neme-
siescu, lu- deteremu loru cu tóté confiniele (hotarale) si
cu munții sei se lu- domine dreptu proprietate eterna . . . .
„Dar pentru mai buna asigurare a restaurării loru,
ceruremu dela dénsii documentele proprietății loru de
paméntu ce au avutu si au dominatu in Tiér’a-Romanéca,
si care proprietate a loru din vechime se numiá C1 i -
vulu, ér’ acum’a se dîce Clocociogulu, aprópe de
rîulu Oltului si de tergulu Slatin’a, precum se adeveréza
din dîsele documente, intre care amu vediutu si dóue
 59

documente forte învechite si putredîte, cuprindietóre de

natiónea acestora ómeni, din care nu amu pututu descifrâ
bine nici sigilele nici dat’a; (le-amu cunoscutu inse pré
bine, ca sunt făcute mai nainte de strămutarea Daco-Ro-
maniloru preste Dunăre din ordinele autocratorului Au-
relianu), ci numai parte din ele abiâ traduseremu, pe
care, dreptu curiositate demna de audîtu, după atâti se-
coli, nu le potemu trece cu tacerea. Unulu din aceste
documente cuprinde unmatórele in latinesce:
„ „I ti-dâmu totu variabilulu modu de domin atiune,
„mai cu esceptiune ’ti comandâmu se conservi promisiunea
„ce ai datu, ca nu te vei arata pentru teritoriulu patriei
„tale cu mai pugina desideria decâtu faimoșii tei stră­
buni Romani, din carii te deduci si tu, si carii s’au co-
„mandatu cu coloniile romane din departamentele Italiei,
„spre paza acestoru teritorii, de catra Cesarulu Trajanu, a
„cărui gloriósa suvenire se conserva până astadi nemuri-
„tóre ...... Care cu propri’a sa voluntate si neinvin-
„gibila potere a imperatîei sale impartîndu netiunei ro-
„mane teritoriu pentru patria, lu- lasă de ereditate spre
„imortala demustratiune a mariloru sale triumfuri: pre-
„cum a datu la manile Nóstie glorióse ordine, câ totu-
„de-un’a se tienemu sub jugu pe națiunea supusa prin
„arme a Getiloru si Daciloru.
„Dar acuma, fiindu-ca n’au potere imperatorii no­
ștri si inimicii s’au imultîtu, de nu vomu putea se ne
„opunemu sortéi, celu pucinu inse se cuvine, câ [triumfa
*
„tori, se murimu pentru patria cu armele sangerându, câ
se nu se laude inimicii- noștri si se iá mai multu cu-
ragiu.“
Er celalaltu documentu cuprindea urmatórele:
„Confiniele pamentului numitu Clivulu langa riulu
„Oltu si tergulu Slatina: mai lauda si benecuventa pe
„soldați, ca in dóue mari distinctiuni trecute ale statului
„bravúr a loru aparase pana atunci pamentulu patriei de
„totala pustiire.......... “
„Lângă acestea/' continua inscrisulu Magistratului,
„fiindu-ca amu luatu acele dóue documente romane dela
60

manile numitiloru, amu socotita de cuviintia a-i însemnă

si cu descrierea costumului vestminteloru loru, care sunt
pré curióse si multa diferite de ale celorulalti ómeni.
Ei, in locu de căciulă de óié, porta chivere de pîsla né-
gra; vestmentulu celu mai largu si mai ped’asupra este
totu negru de lâna si mai lungu dela genunchi injosu,
cu mânecile aruncate din-dereptu si lungi până la căl­
câie Ciórecii loru pana la genunchi sunt largi, ér d’aci
injosu forte strimtî si lipiți pe pulpe. Cămeșile loru scurte,
cretie preste cióreci; au mintene de dimie albastra forte
strimte si mânecile mai largi si despicate dela cota in­
josu, cu galóne galbine si roșii pela pieptu, pe dupa gâtu
si pela mâneci; cu opinci nerase de peru, cu obele si
cu nojitie de peru negru infasiurate forte strénsu mai
pana susu la genunchi; cu brîne roșii de lâna tiesute si
infasiurate de mai multe ori preste midilocu. In dîle de
serbatóre ísi-ornéza chiverele cu pene alese si inalte de
vulturu si de sioiumu.<!
Magistratulu descrie apoi mai pe largu in documen­
tata seu, cumu a supusu Traianu pe Daci, cum a colo-
nisatu totu paméntulu Daciei cu o mulțime mare de fa­
milii romane din tote clasele, cu îndoita si întreita nu-
meru de câtu alu aborigeniloru; cumu a asiediatu scau-
nulu gubernului totu acolo, unde a fosta si alu tai Dece-
balu, aci in Ardealu aprópe de rîulu Muresiu, cumu, din
ordinulu tai Traianu, s’au fosta implutu tóté aceste pa-
menturi, dar mai cu osebire Ardealulu si Romani’a-mica,
de diferite monumente, de edificiuri colosale, de inscrip-
tiuni si de siosele; cum au curmata mai pe urma multe
rescóle in tienuturile de-josu prin intrigi secrete din par­
tea Schitiloru de dinsusulu Mârii-Caspie, din care causa
au fugita mai toti locuitorii in Ardealu, unde gubernulu
romanu totu mai esistá in putere; cumu a venitu mulți­
me mare de Huni, si Unguri din Asi’a, si coplesîndu
Ardealulu, Romanii ér au inceputu a se trage in tierile
de josu si apoi s’a formata si gubernu românu sub Ne-
gru-Voda Basarabu, dintr’o familia strălucită din Basarabi’a.
Dupa tóté aste Magistratulu Sebesianu încheia asiâ.
 61

„De aceea si acum, pe muntenii ce au nazuitu la

scaunulu nostru, i-amu primitu câ pe nesce adeverati
oborigeni ai acestoru pamenturi de Ardealu, si le-amu datu
spre eterna ereditate loculu cuprinsu in acestu inscrisu
alu nostru, dupa cea de buna-voia a loru fagaduiéla data
catra Noi, ca voru fi supusi la tóté cele de o potriva si
fâra esceptiune legiuirei statului Nostru ....
„Dreptu aceea s’a scrisu si acestu sinetu in Magi-
stratulu de Sebesiu, s’a trecutu in condice prin propri’a
Nóstra vointia si cunoscintia in anulu dela Cchristosu
1396, lun’a Noemvre.
„Marcu I. minst. Joanu Baronulu. George Alec-
sievu. Torna Sebesiu. Martinu, inspectoru alu Princi­
patului. Si eu secretarulu dictatoru acestui inscrisu Ni-
colae Dimitrovici, din foburgulu Seghedinu, adeverezu.
Diaconulu actualu Naum Clococioceanu din Banatu, subt-
adeverezu, ca acésta este copia intocma dupa originalu,
pe care amu scris’o cu insusi mân’a mea.“
Adeverezu si eu I. G. Gorjeanu, ca amu gasitu
tóté aceste in originalu scrise latinesce, si prin ajutoriulu
Domnului Stanciovici, inspectorulu turnului de astronomia
din Bud’a, la anulu 1826 le-amu tradusu precumu se védu.

Omenii grași si slabi.

Sunt unii, cari îsi imagina ca cine este mai grasu,
este si mai senatosu, si candu voru se faca unu compli-
mentu cuiva, dîcu: t’eai ingrasiat domnule! Acésta idee
este o erőre; prin ingrasiare nu castigamu nimicu in for-
ti’a nóstra, ci din contra grăsimea este de multe ori unu
semnu de descadintia a fortiloru vietiei.
Fisiologi’a a demonstratu tóté acestea c’o mare evi-
dintia, noi inse ne vomu margini acum numai la câteva
observatiuni in privinti’a acest’a.
Ce este grăsimea? de unde provine? la ce serva,
si daca toti omenii, chiaru cei mai slabi au grăsime in
corpulu loru ?
62

Aste suntu întrebări, la care vomu se respundemu

acumu.
Daca chimistulu face o analisa de scrobéla, zacharu
si d’o materie, care se numesce Pectina (care se afla in
morcovi, napi si postanacu) vede cu mirare, ca tóté aceste
differite corpuri sunt compuse d’aceleasi elemente chemice,
ba inca elu este in stare a schimbă scrobél’a in zacharu si
zacharulu in grăsime (tóté aceste corpuri sunt i s o m e r e).
Asta ne esplica cum gâscele si porcii, care mânca multu
porumbu, se ingrasia (fiindu-ca in porumbu se afla scro­
béla) si cum boii si vacile, care stau var’a la islasuri, ear
se ingrasia (căci in érb’a islasuriloru se afla zacharu). Din
grăsime nu se face nici o data carne, fiindcă carnea cu­
prinde unu elementu (azot), care lipsesce cu totulu grasimei.
Asiá dar grăsimea, care se afla depusa in corpu, nu va
forma nici o data o parte integranta a vietiei nóstre; fi-
indu ca d’intr’însa nu se va face nici o data nici őse, nici
mușchii, nici cele-alalte organe care jóca unu rolu asiá de
mare in actulu vieții. Inse este remarcabilu ca, pe candu
putemu se schimbamu cându vrem scróbel’a in zacharu (tur-
nându preste o solutiune de scrobéla, ceva acid sulfuric
sau spuma din gura), schimbarea de zacharu in grăsime,
se face numai in întrulu unui organismu viu; precum nici
unu omu nu e in stare sa faca din zamurile pământului
unu firu de érba, asiá nu este in stare a face dintr’unu
firu de érba, grassime; acést’a se face numai in corpulu
unui animalu viu.
Eaca dar ce e grăsimea si de unde provine. Dar
daca grăsimea nu iá o parte activa si immediata in ac­
tulu vieții, la ce serva?
Spre respunsu la acést’a a treia cestiune, dîcem cele
urmatóre.
Corpulu viu are trebuintia de unu mare gradu de
căldură; fara căldură, resuflarea nu se face in plumâni,
si fara resuflare, nu e viétia; apoi grăsimea este midîlo-
culu celu mai puternicu spre a intretienc caldur’a corpului,
întocmai cum producemu căldură si lumina, candu aprin-
demu séu, séu untu de lemmi, séu ori ce felu de grăsime,
 63

asiá se produce o căldură considerabile, candu punemu in

corpulu animalu (prin mâncare) materii grase, căci si in
corpulu viu s’aprindu aceste materii si se topescu. Cu
dreptu cuvéntu, fisiologistii compăru aotulu vieții cu actulu
combustiunei séu arderei. Espressiunea de „flam’a vitae"
nu este o espressiune poetica, ci reale si sciintifica. A-
césta importantia a grasimei pentru essistenti’a nóstra si
a animaleloru inferióre, a facutu ca Natur’a a respanditu
acesta materia pretutindene intr’o abondantia forte mare.
Nu esista nici unu animalu, in care se nu fia ceva gră­
sime, macar atât’a de vcdiutu numai prin ocbénu (precum
carnea macelariloru noștri in tempu de 9 luni pe anu);
intr’o mulțime de fructe si semintiele plânteloru se afla ase­
menea grăsime, s. e. untu de lemnu, seminție de inu,
cânepa, rapitia, migdale, nuca, etc.
La intrebarea a patr’a, daca toti omenii, macaru cei
mai slabi, au grăsime in corpulu loru, respundemu ca
asia este. Chiaru la acei ce au muritu de oftica, la care
corpulu loru arata numai pele si őse, totu se gasesce gră­
sime in nauntrulu ochiloru, impregiurulu reniciloru si sub
palmele mâneloru si talpele picióreloru. Cându unu omu
grasu s’a bolnavitu d’o boia lunga si zace multu, atunci
se slabesce multu, incâtu nul’ mai cunósce nimine. Ce
a devenitu grăsimea din corpulu lui? Ea s’a topitu si a
intratu in riulu sângelui, servindu pentru mantînerea vietiei
in acestu timpu, pe cându omulu n’a mâncatu nimica. Eca
ca grăsimea ce o purtamu in corpu serva dreptu magazie
de reserve pentru dîlele rele de bólé delungate. Dar ori
cum, sunt unii omeni, cari au pré multu d’aceste maga­
zie ; ei porta in tóta viéti’a loru o greutate forte incomoda
numai pentru unele dîle rele, care póte. ca se voru în­
tâmplă vr’o data, si la care ei insusi nu se gandescu nici
o data. Dr. Bar as iu. („Natur’a")

Apoteca de casa
Nu in tóté comunele sunt doftori, si nu toti omenii
au midilócele cerute pentru aducerea doftorului din de-
64

partare; afara d’aceea nici nu este bine, câ pentru tóta

durerea de capu omulu s’alerge Ia doftoru si apoteca. Cu
câtu póte nescine se ocolésca mai multu medicin’a séu
locurile de apoteca, • cu atâtu mai bine. Inse omulu e su-
pusu bóléi. Bóléié sunt mai usióre si grele. Este bine
a folosi pentru vindecarea celoru d’antâiu midilóce de casa,
inse este si o detorintia a fia-cui, câ in cașuri, unde cu-
noscinti’a, esperínti’a si midllócele nóstre n’ajuta, se céra
svatulu doftorului si se urmeze prescrieriloru sale. Un’a
inse trebe se recomându totu omului, care este silita a se
folosi de svatulu doftorescu, adica se nu mérga nici cându
la doftoru cărpaciu, ci totu-deun’a la celu mai bunu.
Cheltuelile sunt totu acele, de nu mai mici, pe-cându sva­
tulu doftorului bunu va folosi insutitu mai multu. De
câta doftoru slabu, mai bine de-locu.
Avéndu asia dara detori’a a cerca vindecarea mor-
buriloru mai usióre mai antâiu prin midilóce de casa, se
cere se le si cunóscemu, se le si posedemu acele. Vréndu
a contribui si din partene la latîrea acestei cunoscintie,
vomu insîrâ in cele urmatóre midllócele amintite cu de­
scrierea insusîrei si aplicării loru.
Este consultu, câ ele nici cându se nu lipsésca din
cas’a omului.
1. Zacharulu este unulu din cele mai însemnate
midilóce de vindecare intr’o apoteca de casa. Puterea lui
vindecatóre e de multe feliuri, multe sunt si modurile de
intrebuintiare. Zacharulu este o sare si in morburi are
calitâtile folositóre ale tuturora sâriloru; e totu-odata nu-
tritoriu, fâra d’a produce efectulu iritatoriu de stomacu
alu altora sâri. Zacharulu este unulu din cele mai bune
midilóce recoritóre. După inferbentarea trupului
nu e nimic’a mai bunu, câ unu paharu de apa in care
amu pusu 2 loti de zacharu. Bune servicii face zacha­
rulu de multe ori si in friguri cum si in morburi cu fer-
bentiéla, mai cu sama inse după spaima, întristare si ma­
nia, cându are acclu bine, ca alina si desiérta ferea inta-
rîtata. Zacharulu mícsioréza mai departe insusîrea irita-
tóre a unoru lucruri; d. e. caféu’a beuta cu zacharu nu
 65

intarîta atâtu, cá fara zacharu. Zacharulu subtîe muco-

sitatea, séu sucurile ingrosiate si este unu prejudetiu, ca
zacharulu le-ar ingrosiá; acést’a póte se urmeze numai
dupa o intrebuintiare pré désa si îndelunga prin slăbirea
stomacului. Inse insusîrea lui mai d’aprópe este solutiva,
d’aceea la mucositate de stomacu, ori de pieptu,
la cataruri, harcaeli si tuse fara lapadare nu este
nimica mai bunu, câ zacharu in apa. Zacharulu curatia
stomaculu si efectuéza desiertarea lui. Este bunu asiâ-
dara, candu stomaculu e pré incarcatu, fiindu-ca irita pu-
șinu stomaculu si ajuta mistuirea.
2. Otietulu de vinu este unu midilocu forte folo-
sitoriu. In tóté cașurile de învenina re (otrăvire) prin
materii ametitóre este celu mai putericu contraveninu,
daca se bea in mesura mare ,si daca din afara pe capu
si pârtile stomacului se pune otietu. La ametiéla (lesînu)
este mai bunu decatu alte sari si ape de mirosu, daca Iu-
tienemu la nasu si spalâmu cu elu mólele capului, fași’a,
mânile si píciórele. In tóté bóléié putrede, ori cându se
nasce mirosu reu, nu este nimica mai bine, câ a stropi
prin casa cu otietu, inse nu, cum de-comunu se face, alu
stropi pe cărbuni ori pe cuptorulu ardiente, fiindu-ca prin
acest’a gasulu devine nesanetosu. La tóté frigurile cu
mari ferbintieli, la ver sari de sânge (emotosia), ap’a
mestecată cu pușinu otietu de vinu este o beutura fór-
te buna.
3. Spirtulu de sapunu este la strivituri, contusi-
uni, scrintituri, chiaru si la reumatisme mai usióre unu
midilocu atâtu de bunu, incâtu este pecatu se nu se ga-
sésca in tóta cas’a. Fia-cine póte se-si gatésca insusi
acestu spirtu folositoru in urmatorulu modu eftinu si usi-
oru: Intr’o carafa de sticla (intr’o glaja), care se tiena
cam 2% punți apa, bagamu 10 loti sapunu albu, bunu
curatu si 1% puntu vinarsu (rachiu) bunu, tare de bu­
cate. Sapunulu se taia in bucatiele fine, suptîri si asiá se
pune in sticla. Gur’a sticlei (glâjii) o legâmu bine cu
besîca séu tipa uda, in midiloculu carei-a implantâmu unu
acu cu gamalia (bongosiu séu acu cu măciuca), asiediâmu
5
66

apoi sticl’a pe unu asternutu de paia intr’o caldare im-

pluta cu apa, punemu caldarea la focu si lasâmu a se in-
caldî, inse numai la atâta, catu póte tiené omulu man’a in
apa, tienemu ap’a o óra intréga in temperatur’a asta si
scuturâmu sticl’a din candu in candu, pana ce se topesce
sapunulu de totu. Atunci deslegâmu carafa si mai adao-
gemu 1 lotu de potasia (unsórea cenușiei), apoi le scutu­
râmu bine tóté si mai punemu odata carafa la focu cá
mai nainte, dupa ce amu legat’o érasi. Lasâmu dup’a-
ceea se se recésca totulu si ses’asieze; dupa-ce s’au lim-
pedîtu, scurgemu fluiditatea cu grige de pe stratu si —
spirtulu e gafa. Cine vrea, cá acestu spirtu se aiba mi-
rosu bunu, póte pune oleu de lavanta, de pergamota si
si de lămâie din tóté câte 8 picaturi. Mai tare va fi spir­
tulu daca in locu de 10 vomu pune 12 loti sapunu si
vomu adauge in spirtulu gafa 8 loti spirtu de salmiacu
(Salmiakgeist), 1 lotu oleu de rosmarinu.
4. Flórea de socu si suculu de socu. Dintre
tóté florile a socului este cea mai vindecatóre. Se intre-
buintiéza de comunu la stomacu stricatu, la receli si alte
rele comune. Se gatesce asiâ: Florile culese le asiediâmu
subțire lângă olalta intr’o sita si le punemu la unu locu
aerosu, inse unde nu bate sórele. Daca s’au uscatu, le
punemu intr’o cuthia la locu uscatu. Cându mistuirea sto­
macului e impedecata, cându ni s’a stricatu apetitulu, ori
cându amu recitu si asudórea e impedecata: facemu mai
nainte o misicare buna, apoi luâmu atâte flori de socu,
câte putemu cuprinde intre dóue degete, turnâmu preste
ele o cantitate corespundietóre de apa ferbinte, le lasâmu
se stea acoperite asiá unu patraru de óra si bemu apoi,
o tava dupe alfa, ap’a tóta in stare câtu mai ferbinte. Sto-
maculu prin acest’a se’ncaldiesce, se produce o asudare
usióra a corpului si in timpu de 24 de óre, daca nu e
alta boia grea, réulu se indrépta de-plinu. Si bobónele
cópte ale socului au putere vindecatóre. Le stórcemu,
stracurâmu zém’a prin pânza sí o ferbemu cá ciru. Pen­
tru greutâti in peptu este unu midîlocu bunu, solutivu si
asudatoriu.
 67

5. Aline. Este unu ce cunoscuta chiaru intre tie-

ranii unoru tienuturi, ca 1—2 linguri bune de afine uscate,
ferte intr’o cantitate corespundietóre de apa, si beuta do-
móla ori rece impreuna cu afinele, opresce curéndu de-
multe ori urdinarea (diaré’a) cea mai rea fâra alta
reactiune daunósa si e probabilu, ca acesta midilocu sim­
plu si nevinovatu póte se faca bune servicii chiaru si in
cașuri de coléra. Económ’a buna de casa, precumu se
va ingrigi in tóta vér’a, a pune pe érna o cantitate ore-
carea de flori de socu, intocma se va sili a se provedé
cu câte-va copuri de afine uscate pentru cașuri de neno­
rocire, mai vertosu unde suntu copii. Si foile ténere de
afine culese cu grîge si puse bine, dau unu teu bunu,
care va avé cam acelesi efecte.
6. Degeratura. Câ midilocu probata contra de-
geraturei recoménda D-rulu Kriiger unu balsamu, care sta
din 1 parte de Tinctura pulsatillae si din 100 parti spirtu
de vinu (Weingeist). Punemu dóue linguri din acesta
balsamu intr’o carafa de apa rece, mai nainte férta, scu-
turâmu totulu in carafa bine câ vr’o 5 minute si apoi ne
folosimu de mistura in modulu urmatoru: frecâmu partea
suferinda a corpului cu o lingura de asta fluiditate atâta
timpu, pâna-ce loculu remâne érasi uscatu. Aceste infre-
câri se făcu diminéti’a după sculare si sér’a înainte de
culcare, in cașuri grele si preste di 1—2 ori. Daca ma­
nile ne sunt degerate, le spalâmu diminéti’a % óra ina-
inte de frecare, cu apa rece; dar’ sér’a nu. Asemene si
piciórele se spala cu upa rece numai odata diminéti’a.
La înfiaturi de degerare cu puroi muiâmu unu petecutiu
de pânza in ap’a amestecata cu balsamu, lu-stórcemu si
lu-punemu pe degeratura, ér’ preste elu infasiurâmu alte
legaturi uscate. După ce petecele s’au incaldîtu si uscatu,
le inoimu, numai se nu uitâmu a spelâ ran’a bine odata
pe dî cu apa rece.
Bunu midilocu e si urmatorulu: 2 loti unsóre de
porcu o batemu d’asupr’a focului până se face tóta spu­
ma, o mestecâmu apoi cu unu dramu de borace (Borax).
Ungemu cu acésta unsóre membrele degerate.
*
5
68

Altu midîlocu cu bunu succesu intrebuintiatu in Ru-

si’a este cój’a de crastavete uscata. Scoți din crastave-
telo bine coptu simburii, éra cój’a cu cealalta parte mole
a crastavetelui o puni la sőre se se usuce. Cându e a se
intrebuintiâ, moi cój’a asiá uscata a crastavetelui in apa
calda si o pui cu partea cea din intru pe loculu degera-
turei. Dupa câteva minute se alina si cele mai mari du­
reri, ér inflatur’a si rosial’a peru. De câte-ori cój’a se
usucă, o premenimu cu alt’a.
7. Unsóre de arsura. Se compune simplu din
pulbere de cărbuni. Desiertâmu besîcele arsurei prin îm­
punsături fine, inse cu grige, câ pelea cea de-asupr’a se
nu s’atinga de-locu, presarâmu apoi preste loculu arsurei
pulbere de cărbuni in grosime de ’/4 policaru (Zoii) si
lu-legâmu c’o fâsîe usióra. Daca dupa câteva óre pulbe­
rea se umediesce, punemu alt’a.
Contr’a arsuriloru nóue, fia câtu de mari, este unu
bunu midîlocu creosotulu (Kreosot) topitu in 80 párti apa
si pusu ca cataplasma (oblojea). Durerea va incetâ cu-
réndu si daca midîloculu acest-a se va ’ntrebuintiâ destulu
de curendu, nu se va nasce nici inflamare.
Bunu este si oleulu de salata (Sálától), daca ran’a
de arsura se unge cu elu indata si apoi se presără
cu sare.
In tóté cașurile de arsura, chiaru si cându s’a dusu
pelea, este unu midîlocu probatu urmatórea unsóre: Me-
stecâmu in parti asemene oleu bunu de lemnu ori de inu,
albusiu de ou si smăntena, o intindemu grosu p’unu- pe-
tecu de inu si o punemu pe arsura. Peteculu trebe schim-
batu desu, adica luatu si pusu altulu.
8. Săpunii, cenușia de lemnu, lesia. Aceste
materii se ticnu de un’a, fiindu-ca tóté si-au efectulu dela
alcalina (sare lesiósa). Se potu prin urmare intrebuin­
tiâ cu folosu la tóté invcninarile (otrăvirile) cu arse-
nicu (siorecica) si sublimatu, dar astu-modu câ intr’aceea
se se bea totu-deun’a lapte multu.
9. Laptele e unu midîlocu principalu la tóté înve­
nina r i 1 e (otrăvirile) grele, mai vertosu prin substantie
 6&

animale. In multe cașuri are bolnavulu se bea lapte

câtu póte de multu; asemenea trebe pusu cataplasma de
lapte pe fóle.
10. Smantâna, unta, oleu. Cá grăsimi usióre
sunt smăntân’a si untulu de fölöse imultîte; dar’ untulu
are se fia pfóspetu; câci indata-ce o grăsime se inveche-
sce ori râncediesce, incéta d’a mai fi midllocu alinatoriu,
din contra așitia atunci, in câtu prin grăsime forte rân­
ceda, ori prăjită pelea se póte infocá, éra stomaculu se
póte iritá la vomatu. Untulu cá midilocu de vindecare
nu trebe se fia nici-cándu saratu. Daca e scutitu d’ace-
ste insusîri, atunci untulu cá si smăntân’a se potu intre-
buintiá in locu de unsori de apoteca din afara in tóté
acele cașuri, unde sunt d’a se alinâ dureri, spasmuri
(sgârciuri), constrângeri, încordări de fibre etc. In ase­
mene cașuri frecâmu partile bine si multu cu untu ori
oleu caldutiu, si efectulu va fi cam totu acela, cá si alu
unsoriloru moi de apoteca. La inveninâri folosirea in­
terna a oleului ori untului topitu in apa calda, nu se póte
destulu recomendâ. Acestu midilocu se póte impreuná
cu beutur’a de lapte. Celu mai bunu oleu pentru intre-
buintiare medicinala este acel-a, care e mai próspetu; de
altu-mintre oleurile grase au asemene efectu, totuși ole-
ulu de mandula, de macu si de inu sunt pentru folosulu
de susu mai bune. La musicatulu albineloru,
vespiloru si altoru asemeni insecte, celu mai bunu si
mai siguru midllocu e, a frecă loculu indata cu oleu timpu
de % de óra. Inca si la musicatulu de vipera si
de sierpe folosesce a frecâ mai multu timpu nu numai
loculu musicatu, ci intregu membrulu cu oleu caldutiu.
11. Untura de iepure. Se póte vindecă cu ea
degeratul’’a, daca pela inceputulu iernii frecâmu cu
ea pârtile degerate diminéti’a si sér’a, éra preste nópte le
acoperimu cu ea. Untur’a de iepure are o putere pro­
pria vindecatóre, si este buna chiaru si in contra gu-
sîloru, daca frecâmu cu ea grumadiulu intregu, si con-
tinuâmu acésta procedura timpu mai indelungatu.
12. Urluiéla de ovésu, orzu curatîtu Seu ar-
70

pacasiu. Ferbemu séu din urluiél’a de ovesu séu din

arpacasiu unu ciru séu decoptu subțire, care va fi o me­
dicina forte buna contr’a tusei, urdinârii (diarelei)
si in cașuri de urinare grea, durerósa. Mai e buna
asta fluiditate si pentru clistire antispasmotice (adica pen­
tru alinare de dureri cu spasmi).
13. Clistirulu tienenduse intre midilócele cele mai
însemnate si mai usitate, nu trebe se lipsésca din nici o
casa. Pentru folosirea clistirului luâmu de comunu 2 lin­
guri de urluiéla (macinéla) de ovesu ori orzu (arpacasiu),
ori seméntia de inu, si totu atâte flori de musietielu ori
de socu. Ferbemu aceste lucruri intr’o cantitate amesu-
rata de apa si adaugemu in urma 2—3 linguri de oleu
de inu ori de lemnu si 2 linguritie mici de sare. La
copii mici luâmu tóté aceste numai pe jumetate si in locu
de sare punemu atâtu zacharu. Aplicarea se face fire-
sce mai bine prin săring’a séu pump’a adica masîn’a de
clistiru (Klystierspritze); iri lips’a acestei-a inse se póte si
prin o besîca de vita cornuta ori de porcu, in care asie-
diamu bine o tieve subțire, rotunda, neteda, la verfu ce-
vasi muchiata. Fluiditatea se nu fia mai calda decâtu
laptele de curéndu mulsu. Mai nainte de folosire, aerulu
d’asupr’a apei se se scota totu-deun’a din tieve, asiá cá
se nu intre, decâtu fluiditatea. Luarea clistirului se face
asiá, ca bolnavulu se culca pe partea drépta, tievea pum-
pei ori besîcei se unge cu oleu si se vera incetisioru in
matiu pana 1—2 policari; cu mân’a sténga tienemu ma­
sîn’a ori besîc’a, éra cu cea drépta apasâmu incetisioru
pump’a. Midiloculu acest’a este unulu din cele mai si­
gure si mai binefacatóre; câci nu póte nici cându se strice,
ci ajuta, ori celu pucinu aduce usiorintia in tóté bóléié.
Cu deosebire bune servicii face la morburi de prunci,
unde de multe ori nu se mai cere nimic’a alfa. Folo-
sesce, cu deosebire la spasmi, la incuiatu si la ur­
mările acestor’a, la colica, vomare multa, dureri
de spinare si la inceputulu friguriloru grele, nu
se póte din destulu apretiui.
14. Apa rece si calda. Ap’a rece este buna la
 71

tóté vatemârile prin cădere si strivire. Daca

indata la inceputu vomu pune cu serguintia cataplasme
(oblojele) de apa rece, cari se schimba de câte-ori se in-
caldiescu, atunci vomu fi scutiti de înfiaturi, de concen­
trări de sânge, de slăbire si alte urmâri rele. Ap’a rece
intrebuintiata din afara este bunu midilobu si contr’a
curgeriloru de sânge. Ap’a caldutia este celu mai
bunu midilocu alinatoriu atâtu in nauntru câtu si din
afara. In 'nauntru, beuta cu ceva flori de socu ori de
musietielu, folosesce la strângeri in stomacu, la co­
lice, vomâri, dureri de capu etc.
15. Scald’a de piciére inca e unu midilocu co-
munu. Folosesce mai cu sama contr’a dureriloru de
capu, a ametieliloru, a vuetului de urechi, a
greutâtii de resuflatu, a dureriloru de pieptu,
a dureriloru de fóle, a coliceloru, a dureri­
loru de siele, a receliloru si a imbuldielii sânge­
lui in capu, cum si a casuriloru de durere si de spasmi
in periódele muieriloru. Inse pucini ómeni pricepu
a luă o scalda de picióre asíá, cá se folosésca. Daca e
pré calda si o ’ntrebuintiámu pré lungu, in locu s’aline,
se liniscésca, va inferbentá, va intarítá. Regul’a e acé-
st’a: Ap’a se mesteca cu 2 mâni bune de sare si se in-
trebuintiéza in starea caldurei de lesîa, adica in tempe-
ratur’a laptelui, cându se mulge. Piciórele le bagâmu
până la pulpi in apa, le tienemu acolo numai ’/4 de óra,
le stergemu apoi si le frecâmu cu o pânura de lâna si
ne pazimu atunci de tóta recél’a, din care causa e bine,
câ indata după scalda, se te culci.
16. Seméntia de inu, turta de inii. Ambele
sunt bune de intrebuintiatu, unde avemu lipsa de ca­
taplasme muietóre, d. e. la întăriri inflamatóre,
la dureri si spasmi interni. Punemu intr’o tigaie semin­
ția de inu cu musietielu si ceva apa, o inferbentâmu, pu-
nemu cirulu grosu intr’o panzatura si-lu asiediâmu catu
se póte suferi de caldu pe partea patiminda; dupa-ce ca-
taplasm’a si-a pierdutu caldur’a, trebe inoita. Din se­
méntia de inu se póte face si teu (beutura) vindecatóre,
72

daca vumu ferbe intr’o oleica de apa o lingura de se *

méntia de inu nesdrobita si vomu adauge, pentru mai
bunu gustu, cateva picaturi de lămâie. Acestu teu este
bunu contr’a tusei séci, a tusei cu sânge, a co-
liceloru, mai vertosu la dureri de rerunchi, la
urinu ardietoriu etc.
17. Musitaru, hrénu, piperiu. Musitarulu si hré-
nulu servescu mai cu sama pentru prepararea implastru-
lui (Pflaster) de musitariu si hrénu, care ‘e unu férte
bunu midilocu la dureri mari de capu, de dinți,
la ametiéli, la vuetulu de urechi, la spasmi de
peptu si de stomacu, la resuflâri grele, la du­
reri de féle si de siele. In anumite cașuri, cum in
cașuri de apoplesia (guta) si astupări in peptu,
acestu implastru póte se mantue viéti’a. Se gatesce in
modulu urmatoru: 2 loti seméntia de musitariu se piséza
maruntu, mastecâmu o lingura de hrénu rasu, totu-atâtu
aluatu si pucinu otietu, astu-modu cá totulu se devină o
massa de implastru. Intindemu acésta massa pe unu pe-
tecu de pânza câtu palm’a, o punemu pe partea suferinda
ori in apropiarea ei si o lasâmu asiâ 15 minute ; apoi o
luâmu si frecâmu loculu incetisioru cu unu postavu duru.
Daca se născu inflamări si dureri, celu mai bunu midilocu
alinatoriu este a pune smântână dulce ori untu nesaratu»
— Piperiulu este midilocu bunu de întărirea sto­
macului dara nu pisatu, căci atunci pré intarita. A
inghitî in tóta diminéti’a pe nemancate 6—8 fire întregi
de piperiu si a continuă acést’a mai multe septemâni,
este o buna cura pentru intarirea stomacului, pen­
tru imultîrea poftei de mancare cum si in contr’a
vânturiloru din intru, a mucositâtii de sto­
macu etc.
18. Vinu si vinarsu (rachiu). Vinulu este unu
midilocu de întărire si inviosiare si in cașuri de mari
slabitiuni, osteneli, întristări, lesînâri ori
bólé de slabitiune, póte curéndu reintari puterile.
Totuși intrebuintiarea lui in bólé se nu se faca nici-cându
fără scirea unui medicu. Numai innecatiloru, inghiatiatî-
 73

loru si astupatiloru le putemu túrná tutudeuna ceva vinu,

cându au inceputu a înghite. Spalarea cu vinu a mâni-
loru, picióreloru si obrazului inca intaresce in asemene
cașuri. La striviri si lovituri din afara inca e bunu vi-
nulu. Este folositóre spalarea pe tóta dîu’a cu vinu cal-
dutiu a aceloru copii mici, cari arata inceputulu bóléi
anglesesci si nu vreau se invetie a amblâ. In lips’a
vinului putemu folosi in tóté cașurile aratate vinarsulu
(rachiu) mestecatu cu 4 parti de apa.
19. Flori de musietielu, majoranu, minta (séu
isma crétia), minta piparósa, melisa, nalba, Aceste
ierburi ar trebui prăsite in fia-ce gradina si ar fi se nu
lipsésca din cas’a omului; câci, ferte si beute câ teu
(zéma), au folosu inmultîtu: musietielulu, melis’a, mint’a
si mint’a piparósa suntu fórte bune ca beutura contr’a
spasmiloru, slabitiunei de stomacu, a lesînâ-
rii, — nalb’a e buna la inflamări (dureri) de gâtu in-
trebuintiata câ teu de gargaritu (gălgăitu) in gura. Mai
folosescu tóté aste ierburi si din afara câ cataplesme la
curgeri, dureri locale, focu-viu, artetica
(Gicht), spasmi etc.
20. Tarîtie implute in seculetiu micu, incaldîte
asiâ bine pe cuptoriu si puse pe loculu durerii folosesce
multu in reumatisme, spasmi, câ midilocu pentru
alinarea durerei, ér la înfiaturi câ midilocu de des-
inflare.
21. Lâna, flanelu,. tafeta ciruita. Materiele ace­
ste sunt cele mai bune si mai sigure midilóce de casa
la curgeri si dureri de reumatismu. Invalimu pertea su­
ferinda cu lâna peptenata ori flanelu, si deca aste n’ajuta
— cu tafeta ciruita (Wachstaffet).
22. Implastru de resîna (Pechpflaster). Topimu
resîn’a si o intindemu pe unu petecu de pele mólé, câtu
palm’a. Folosesce in cașuri de tusa, daca se pune in­
tre umeri si se lașa acolo, pana cade de sine.
23. Implastru de stomacu (Magenpflaster). Este
o materia cirósa făcută din cója de până, vinarsu (rachiu),
piperiu, gimberu (Ingwer), si alte plante aromatice. Cându
74

suferimu de stomacu, folosimu acesta materia cá catapla-

sma pe stomacu.
24. Bumbaculu este celu mai bunu midllocu la
arsuri. Partea vatemata se invalesce cu elu.
25. Este fórte bine se tiene omulu la casa totu-
deuna si câteva lipitori, asemene unu scaunu de nó-
ptea si o cada de scalda.

POESII.

Rug’a Sclavului.

Tu! alu cârui tronu strâluce, Tata! nu voiesci ta ore,

Cununatu d’eternitate;
Tu! a cărui sânta mâna
Plâsmuesce si conduce
Lumile nenumerate,
Intre ceru si ’ntre tierâna!
Că fiintiele urzite
Si la viétia destinate,
Se se bucure de söre
Si se fia fericite:
Se se misce ’n libertate?

Vedî-me, imperate mare, — Da, câci tu grijesci de verme,

Gârbovita de dîle grele,
Cumu plecu umilit’amî frunte
Si genunchii la altare,
Că se tornu plangéndu pre ele
Negre lacrime si crunte!
Ce prin pulbere se perde;
Tu grijesci de pesci in apa;
Tu grijesci d’alu plantei germe;
Paserei dai codrulu verde
Si isvorulu, ce -o adapa! ... .

Vedi-me si ’ti fie mila, Singuru omulu se nu sorba

Si urechi’a nu’ti ascunde;
Nu-ti abate-a ta vedere
De faptur’a asta vila;
Ca de multu la ceru petrunde
Plansulu ei si’a ei durere! . .
A ta grija parintésca?
Nu’i si elu a ta făptură ?
Cumu de lași natur’a órba
Se-lu freménte, se-lu tárésca
Prin discordia si ura ? !

Tu esti mintea nesfersîta: N’ai pusu lege armoni’a

Nu uită ca si pre mine
M’a zidita man’a-ti cea tare;
Si tierén’a plăsmuită
Nu uită ca dela tine
Lua sufletu si mișcare!
Intre toti si intre tóté,
Ce se mișca pre sub sőre?
N’ai data omului fratî’a ?
Deci o Dómne cumu se póte
Omu pre omu se se omóre?
 75

Pentru ce muri pe cruce •Place’ti, candu unu slavu, ce vine

Fiiulu teu, Eternu Părinte?
Ore nu câ prin jertfire
Pacea lumei a aduce?
Elu voi ginte eu ginte
Se le ’nnóde prin iubire!
La altaru-ti se te-adóre
Si sa-ti céra mângâiere,
Câ sa traga dupa sine
Lantiuri lungi, injositóre
Pentru sântele-ti altare?

Templulu teu e mărturia Déea tu gâsesci cu cale

De-a lui Cristu opera sânta;
Câci in elu vru se unésca
Pre toti ómenii ’n fratîa.
Aretandu-le cá tînta
Amoru in pace fratiésca!
Numai reii a protege
Sub egid’a ta inalta;
Dâ aventu vointiei tale,
Fa din crima a ta lege
Si din hotiu a ta unélta!

Si tu suferi adi, Divine, Leului di se devóre

Legea ta si-a ta vointia
S’o restórne omenimea,
Si se ’naltie pén’la tine
Miserabil’a fiintia
Tirani’a si crudîmea ?
Totu ce ’n codrii locuesce,
Vulturului se sfasîa
Ale tale sburatóre,
Chitîloru le poruncesce
Marea s’o lase pusthia.

Fiic'a nopții lași se frângă Ca de multu in omenime

Ale iadului zâvdra
Si se-si pună tronu ’n lume:
Se strivésca si se sténga
Creatur’a ce’ti adóra
Chiaru martira santulu nume!
Ghiar’a, dintele rapace,
Făcu se fumege altare,
Ingrosiate de victime . . .
Ah! si-a ta mânia tace,
Dumnedieu cu indurare!

Séu iti place Domne, tîe
Fumulu, care se ridica
Dup’altarele spurcate,
Unde négr’a Tirania
Junglie, cruda, si dumica
Victime nevinovate ?
Nu mai esti aeelu ce-o data
Ai dîsu.apeloru se inghitia
Lumea négra de pacate?
Adi o vedi mai vinovata
Si de crime ’ncaruntîta . .
Dar nu vrei sa-i faci dreptate!

Candu sub glótele tirane

Cét’a dreptiloru e sclava, —
Sverle-ti fulgerulu mai bine:
Schimba globulu in vulcane,
Si la grósnic’a lui lava
Pasceti ochiulu teu, Divine! . . . .
I, Lapedatu.
76

Astâdi.
Privíndu in giuru, o négra întristare,
O cóbe rea apasa gândulu meu;
Câci nu gasescu o cale de scâpare,
Si vediu ca ’i forte greu!

Crescutu in lantiu si fâra de lumina,

Din jugu s’a smulsu Românulu pre-tardîUj
Purtându in peptu otrava de rugina,
De si mai este viu!

Fugarulu robu, dup’o tortura lunga,

Deabiâ suflându, o clipa s’a poprita,
Si tremura, câ nu cum-va s’adjunga
Stapânulu celu cumplita!

Dar dî’i acumu, ca nime nu’lu gonesce,

Si éta’lu uriasiu dintr’unu piticu;
Si rîde, sburda, striga nebunesce:
Nu’mi pasa de nemicu!

Vai inse cându vr’ unu suuetu îi aduce

Unu tainicu semnu de biciulu infernalu!
Elu nu mai scie încotro s’ apuce:
La vale séu la dealu!

Si clătinata câ tresthi’a din balta,

Se totu întreba insusi elu: ce vrei?
Amestecându pe tóté la o-lalta:
Unu chaosu de idei!

Si-atuncea, candu Destinulu îi suride,

Dându sclavului uuu picu de adapostu,
Cu ori-ce pretiu aru vrea se fia gîde,
Si uita totu ce a fosta!

Crescutu in lantiu si fâra de lumina,

Din jugu s’a smulsu Românulu pré-tárdíu,
■Purtându in peptu otrava de rugina,
De si mai este viu! . . .

Privindu in giuru, o négra întristare,

O cobe rea apasa gândulu meu;
Câci nu gasescu o oale de scapare,
Si vediu ca ’i forte greu ! . . .
Hajdeu.
 77

Singurătatea.
In nopți d’ amărăciune si in dîle de plăcere,
De cându in umbr’a vietiei eu pasî-mi ratacescu,
Vediut-amu pretutindeni o tinera părere,
Frumósa, ideala, cu chipulu feeiorescu.

Divin’a’i frumusetie pe privitori imbata

Câ dulcile dorintie ce prin suspine trecu;
Cositi’a-i e umbrósa si fruntea’i e curata,
Dar palida’i e fati’a si lacrimile-o ’necu!

Candu ea se arata mie in seri de desfătare,

O vedu plecandu-si capulu pe mân’a s’a visându;
In locuri singurateci ea mie imi apare,
In serbatori voióse ea vine lacremându.

Adesea pléca fruntea pe fruntea’mi abătuta;

Pe sinulu ei vérsu lacrimi si me rapescu d’amoru:
Atâtu e de frumósa, poetica, plăcută,
Candu lacrimele sele pe fati’a ei cobora!

Voi ce de fericire ve bate sinulu forte,

D’amorulu ei celu tinera, o fratiloru, fugiți
In sufletele nóstre amoru’i pórta mórte:
Candu ati iubitn feciór’a, mai multu nu mai iubiți.

Eu amu iubitu acésta bizara frumusetie

Si de atuncea lumea mereu o paresescu,
In sinulu ei se stinse frumós’a’mi tineretie,
Singurătatea este fantasm’a ce iubescu.
D. Bolintineanu.

Reinturnarea in Patrie.

Ceriu frumoșii alu tierei mele, Că ce stea fericita

Locu in care m’amu nascutu, îmi este favorita
Se ’lu mai vediu ér, ce plăcere ! Se ajungu cu norocire
Ce visu, ah! dulce, placutu! . . In tiér’a mea iubita?
Intorsu cu multiamire
O! tu sőre plinu de gratii Se vediu pe toti ai mei,
Ce reversi mari avuții Setosu de fericire,
Pe pamentu si intre nații, Se fiu ér’ intre ei?
Rege alu lumei câ se fii!
 78

Câtu eramu in depărtare In ori ce diminétia

N’aflamu pace pe paméntu; Auror’a se privescu,
Sufletu-mi erâ o flore Doriamu in asta viétia
Abătută de unu ventu ! Aici cá sa traescu!

Dintre mii de suvenire Suridia-mi dar marétia

Cine ah! nu va simți Sublim’a ei cununa,
Ca a patriei iubire Marétia si Divina
Cea mai scumpa póte fi! Cá glori’a străbună!

Intorsu dar, dupa tóté, Suridia-mi dar senina,

In tiér’a mea iubita, Cu ea se me falescu,
Simtiu inim’a-mi ea bate Câei de unde mi-amu viatia
Si este fericita. Si voiu cá s’o sfîrsiescu!
A. Pellmimu.

Hotiulu si Domniti’a.
Frundia verde de aluna! • Dar copil’a-i amarîta
Trece voiniculu pe luna Cá se fia despartîta
Si codrulu voiosu resuna. De Moldov’a multu iubita,

Trece hotiulu haulindu, Si in gândurile sale

Pe carare coborindu, Ea se róg’ amaru cu jale
Din frunzisiu mereu pocnindu. Cá se ésa-unu Zmeu in cale . . .

Mâi voinice, voinicele, Frundiulitia de bradu mica!

lati taisiulu de plasele, Ese hotiulu din potica,
Pune man’a pe otiele. Singuru, veselu, fâra frica,

Ca se primbla pe potici Si apoi zice: Cale buna!

Trei desagi de irmilici „Unde mergeți împreuna
Si de galbini venetici, „Dragii mei, nóptea pe luna ?

Er in urmale, calare, „Decâtu la curtea craiésca

Vine-o mîndra fata mare „Mai bine in lunc’a hotiésca
Gătită pe maritare. „Lâng’ o inima fratiésca.“

Ea-i mirés’a unui Craiu Frundia verde stegerelu!

Si se duce cu alaiu Hotiulu pleca sprintenelu
Peste munte, peste plaiu, Cu Domniti’a lângă elu.

Earb’a cresce ’n calea loru

Si Domniti’a, scumpu odoru.
Veselu calea pe covoru.
V. Alesandri,
 79

Stelele.
De Ia mine pan’ la tine Versat’-amu multe din ele
Numai stele si lumine! Pentru sortea tierii mele!

Dar ce suntu acele stele ? Multe pentru cei ce suntu

Suntu chiaru lacremile mele Pribegiți de pe pamentu,

Ce din ochi-mi au sburatu Multe lacrimi de jelire...

Si pe ceru s’au aninatu Er de dulce fericire

Cumu s’ anina despre diori Ah! versatu-amu numai doua

Róu’a limpede pe flori! . . Si-su luceferi amandóua!
V. Alesandri.

N. Balcescu murindu.
„De pe plaiu ’nstrainarei —„Radia vie calatóre,
„Unde zăcu si simtiu ca moriu „Unde mergi cu dorulu meu?“
„De amarulu desperarei —„Amu solie ’nvietóre
„Si de alu tierei mele doru, „Dela sântulu Dumnedieu,
„Vedu o pasere voiósa „Se depunu o sărutare
„Apucându spre resaritu, „Pe alu tierei tale sinu.
„Si o radia luminósa, „Si s’ aducu o alinare
„Si unu nouru auritu. „Jalnicului teu suspinu.11

„— Paserica sburatóre, Nourasiu petrunsu de sőre,

„Unde mergi cu dorulu meu?
— „Amu solie ’ncântatore
„Dela sântulu Dumnedieu,
„Se ducu glasu de armonia
„Tiermuriloru Romanesci;
„Se vârsu dulce veselia
„Inimiloru ce jelesei! “
„Unde mergi cu dorulu meu ?“
—„Amu solie roditóre
„De la sântulu Dumnedieu,
„Se me lasu in Românie
„Cá se crésca mii de flori
„Pe frumós’a ei câmpie
„Ce o plângi adese ori!“

—„Dute radia strălucită,

„Dute mica -pasarea,
„Si pe tiér’a mea iubita
„Mîngaieti-o ’n lips’a mea !
„Iar tu, nouru de rodire,
„Fa se crésca ’n sinulu seu,
„Cu verdi lauri de mărire,
„Flórea sufletului meu! “
V. Alesandri.
80
Romanc’a din Ardealu si caletoculu.
Ardelénca sârma alba
Multu esti tineriloru draga!
Draga esti fecioriloru,
Câ lunc’a pastoriloru
Si cá róu’a floriloru!
Ardelénca, peru cu flori,
Cându resai pe munte ’n diori,
Eu nu potu se sciu anume,
Din diori născu radiele ’n lume,
Ori privirea ta senina
împle lumea de lumina ? !
Ardelénca scumpu odoru!
Tu esti salb’a feteloru,
Tu esti mândr’a mândreloru
Cosânsean’a dîneloru!
Tu din lume de-ai lipsi
Lumea lume n’aru mai fi!
Tu ’ncununi acésta lume
Cu doiosu’ti gingasiu nume,
Cu glasu’ti dumnedieescu,
Cu farmecu’ti angerescu!
Candu guriti’a ta imi ride,
Par’ ca raiulu se deschide; .
Candu iubirea pe-a ta facia
Misica valuri de rosiétia,
Precumu misica bórea lina
Garofitiele ’n lumina, —
De-asiu fi chiaru unu imperatu,
Asiu uită alu meu palatu,
Scaunu de-auru asiu lasă,
La picióre’ti m’asiu plecâ,
Tîe ’n veci m’asiu închină I ...
Dara inca ochii tei,
Blandi luceferi mititei,
Poesii populare
(din colectiunile Domniloru Pompiliu, Domide, Sioroboténu si Mariam.)
1.
Nu mai potu de ostenitu,
Totu umblandu după iubitu,
Se te uiți mereu la ei:
Nici se manei si nici se bei!
Se ’i desmerdi, se ’i netediesci,
Cu gur’a se ’i recoresci,
Lumea alba se traesci!
O romanca mil’a mea,
Sufleteloru draga stea!
De candu fati’a ti-amu diaritu,
Fati’a mea a ’ngalbinitu;
De candu galesiu ochiulu teu
A lucitu in drumulu meu,
Stau pe locu incremenitu,
De doru tainicu chinuitu!
Duce-m’asiu iu calea mea —
Dar tî ’i fati’a tinerea,
Nu me potu lasă de ea!
M’ asiu intórce éru a-casa,
Dar ai umbletu de craésa,
Si cositia de metasa,
Si sînu fragedu de mirésa,
Ce din cursa nu me lașa!
Puisioru, flóré de doru!
Fia’ti mila de-unu fecioru,
De-unu fecioru doiosu câ mine,
Farmecatu amaru de tine!
Hai se ’ti dau simburi de nuci,
Tu se ’mi dai buzutie dulci;
Hai se ’ti dau ciucuri de fragi,
Tu se ’mi dai buzutie dragi;
Ca’i pecatu de Dumnedieu,
Că se moriu de dragulu teu,
Singurelu intre străini
Câ o flóré intre spini,
Singurelu in pribegia
Câ o pasere ’n pustia!.........
Mironu Pompiliu.
Si nimicu n’amu folositu;
Mințile mi s’oru smintitu,
Unghile mi s’oru tocitu,

Tălpile mi s’oru belitu,
Potecile ’ncrucisiându,
Buturugile izbindu
Si glodurile loviudu!
Nu sciu alții cum gasescu
Si pe placulu loru iubescu,
Câ mine uu jinduescu?
E v'r’unu farmecu Ia midilocu?
Ori ca ’su eu fâra norocu
Si ursitu se ardu in focu?
Dorulu meu nu are leacu:
Ca cui plăcu, mie nu’mi plăcu!
2.
Pe de-o lăture de satu
Merge-unu paunu retezata,
Dar nu-i paunu retezatu,
Ci’i baditiulu farmecatu.
— Si cine l’a fermecatu ?
— Mândruliti’a lui din satu,
Cu trei maci din trei grădini,
Cu apa din trei fântâni.
3.
Frundia verde de scumpie,
Cine sci ce’mi place mie?
Mâru rosiu si paduretiu,
Bade naltu si albenetiu:
Candu pasiesce
Zdruncanesce
Si vorbesce
Voinicesce!
4.
Ionele chica crétia,
Fara tine nu’i viétia!
Chic’a ta e de inele,
Gur’a ta faguru de miere!
Ionele budié moi,
Muta’ti cas’a langanoi!
Amu unu peru cu pere moi,
Si le-amu manca amendoi!
Ionele peru sucitu,
Sedi la noi dac’ai venitu;
Siedi la noi se ne iubimu,
Ca noi bine ne lovimu
81
Si la ochi si la sprîncene.
Câ doi porumbasi la pene!..
5.
Me dusei pe vale’n josu
Se’mi alegu fecioru frumosu;
Arnaru de alesulu meu,
Căci ales’amu, Dómne, eu
Eadacin’a poneloru,
Urgi’a sateneloru;
Radacin’a floriloru,
Urgi’a fecioriloru!..
6.
Asiá’i réndulu feteloru,
Cumu e rendulu mereloru,
Pena ’su mere mititele
Stau in dómba falosiele,
Daca crescu, candu bate véntu
Pica tóté la paméntu,
Pica josu si putrediescu,
Nimerui nu trebuescu.
7.
— Cine trece p’ânga noi?
— Unu carutiu cu patru boi!
— Dar in caru cine’i culcatu?
— Ghiorghitia mortu de beatu,
Daru nu’i beatu de beutura,
Ci de rea farmecatura!
— Si cine l’a farmecatu ?
Dóue fete din Banatu,
Cu aschitia
Din ulitia,
Cu paméntu de sub temnitia,
N’aiba stare,
Alinare,
Câ Dunarea, candu e mare
8.
Baditi’a cându m’a iubitu,
Cu-amendoi ochi amu durmitu;
Dara candu elu m’a lasatu,
Cu-améndoi ochi l’amu cautatu!
9.
Foia verde, floricea,
Câtu fusei la maic’a mea,
6
82
Nici sapai
Nici secerai,
Nici torséi, nici pusei pânza,
Ci numai dîsei in frunza !
Dar daca me ’nstrainai,
Si sapai
Si secerai,
Si torséi si pusei panza,
Si-o lasai pusthiei frunza!
Foia verde, érba rea,
Catu fusei Ia maic’a mea,
Mancai pita de sacara
Cernuta prin sita rara,
Si-o mancai rîdiendu pe-afara,
Dar dac’ajunsei la socru
Mancai pita de grâu mândru,
Cernuta prin sita désa,
Si’o mancai plangéndu la masa!
10.
Frundia verde si’unu banutiu,
Nu tsa lumea intr’unu dragutiu;
Ba sta, zeu, daca’i mandrutiu! —
Frundia verde si’o fragutia,
Nu sta lumea ’n tr’o dragutia;
Ba sta, zeu, daca’i mandrutia !
11.
Cucuie, popa serbescu,
Vina se me spovedescu,
Ca nu amu multe pecate,
Num’unu caru si jumetate
Si cate-oiu mai duce’n spate.
12.
Ce folosu de pérulu cretin
Daca nu’su porci iu cotetiu?
Ce folosu de pérulu lungu
Daca nu suntu boi in jugu?!
13.
Ifrudia verde de dudâu,
Marióra din Borgâu,
Amu audîtu ca ti-i reu.
Dar’ nici mie nu mi-i bine,
Ca nu poci veni la tine !
M’a lovitu boia de siele
Totu stringendu-ti buruene
Diminéti’a la recóre,
Preste di la vrejitóre... .
Amu ologitu de picióre!
14.
Frundia verde trei măsline,
Plânge initn’a in mine
Câ copilulu de trei dîle.
Copilulu plânge si ’ncéta
Inim’a mea nici odata.
15.
Frundia verde si-unu banutiu,
Ce ’mi e mie d’unu dragutiu.
Eu din capu voi clatină
Siépte-optu mi-oiu capeta.
Eu, candu ochii voiu deschide,
Doi-spre-diece m’oru cuprinde:
Mai de soiu si mai de neamu,
Nu câ tine de tieranu.
Mai de soiu si mai de vitia
Nu câ tine-o remasitia:
Remasiti’a satului
Si proptéu’a gardului!
16.
Cate flori pe Putn’a ’n susu
Tóté cu badea le-amu pusu,
Si-amu naimitu de le-a plivitu,
Câ se fia de iubitu
La feciori de daruitu,
La feciori far’ de mustatia,
Ce se ’nvati’a-stringe ’nbratia
Si’a sărută cu dulcétia.
Candu au fostu de pelevitu
Eu cu badea m’amu sfaditu.
Candu au fostu de seeeratu,
Eu cu badea m’amu ’pacatu!
17.
Mâi baditia, mâi Vasile,
Pune cas'a langa mine,
Ca vomu trai forte bine,
Si dâ fat'a dupa mine
C’oiu tiné-o forte bine,
Ca mi-i mór’a langa casa
Cu piscóia pe ferésta,
 83

Si’mi curge faina’n casa, Candu citesce

Unu cocosiu Me topesce.
Tórna ’u cosiu, 19.
O gaina Vai de mine ce se fie,
Ia faina, C’asteptu baditi’a se vie ;
Doi gansaci Baditi’a de peste dealu
îmi tienu saci Aru veni si n’are calu.
Unu bobocu Pentr’unu puiu de omu frumosu
Sufla’n focu, S’a trudi badea pe josul
Doi tîntiari 20.
Bucătari Mâi femee, tu-mi cânți mie?
Făcu vardiari, — Ba, barbate, nu-ti cantu tîe!
Doue musce D’asiâ merge canteculu,
Făcu galusce. Bata-te ’ntunereculu 1
Dóue curci
Torcu in furci, 21.
O cocóra Cine’n lume a' vediutu
Matura ’n móra, Capra négra potcovita
Doi ratioi Si țiganca spovedita ?
Stringu gunoiu. Cine’n lume a vediutu
Cărăbușii Érba verde pe cuptoriu
Deschidu ușii. Sî’o fata la doi feciori?
Prepeliti’a Erba verde sub părete
Cu barditi’a, Si’unu fieioru la doue fete ?
Si-unu guzanu Cine’n lume a vediutu
C'unu ciocanu, Iepure var’a cosindu
Randunic’a Iepuróic’a adunandu,
Cu ulcic’a, Fata gura la mosiu dandu? . . .
Stau in locu
Pe latocu, 22.
Si unu cucu Ardca-i lume ’n focu si ’n para,
Pe-unu butucu, Ca ’n tine n’avui ticnéla:
Si cârcimarulu Ardea-i lumutia in focu,
Unge carulu, Ca’n tine n’avui norocu ;
Cârcimaritia N’avui norocu nice bine,
Tigaiti’a ! . . . Lume, de traitu in tine 1
Ardea-i lume de trei parti,
18. De trei parti cu lemne verdi,
Frundia verde mararasiu, Si d’o parte
Me iubescu c’unu dascalasiu, Cu uscate,
Ca cându cânta Ca n’avui norocu si parte
Me incânta, Fara de străinătate.

6
*
 84

VARIETATE
încercări, de a prăsi bumbacu in tierile nóstre.
Ne aducemu cu totii aminte de resboiulu americanu
dela 1862, ale cârui influintie s’au semtîtu in tóta lumea,
mai vertosu in privintia comerciala, si mai cu sama din
unica causa, ca a fostu lipsitu tóta Europ’a de b u m -
b a c u. Scimu, câtu erá de scumpu in acelu anu si in
cei următori bumbaculu si pela noi. Propriamente bum­
baculu erá caus’a, pentru care decurgea acelu resboiu,
prin care se inchisesera sute de fabrici, cadiura mulțime
de milionari si remasera mii de ómeni peritori de fóme,
Numai in Sheffield 12,000 de ómeni se ocupau cu acelu arti-
culu si remasera in acea ierna espusi ticăloșiei celei mai mari.
In desperarea d’atunci mai multi capitali sci englesi
si americani amblara prin tóté tierile, a caută pamentulu
acelu roditoru, in care se se faca bumbaculu. Se infiin-
tiara societâti de esperimentare in Angli’a, Itali’a si Fran-
ci’a. Chiaru si Ungariei i se impartesî prin intrepunerea
consulatului englesu cu totulu vre-o patru mâji (cen-
tinare) de seméntia de bumbacu.
Voru fi unii negresîtu, carii voru alunecâ a crede,
ca este unu ce ridiculu a ne ocupâ cu asiá ceva, unu ce
absurdu a cugeta la prăsirea bumbacului prin Europ’a si
chiaru in tierile nóstre. Acei ómeni inse se păru a uitâ,
ca d. e. cartofii (crumpenele) pela finea seclului trecutu
se prasiau pela noi prin óle de flori si se tieneau in fe­
rești, éra florile de cartofi se intrebuintiau in pérulu da-
meloru si damiceleloru pela baluri, éra astadi — se ingra-
sia cu ele porcii. Sunt multe plante adi la noi, cari sunt
aduse din alte párti de lume, cari odinióra nu erau de
locu cunoscute si numai mai tardîu s’au impaméntenitu
aici. Urméza dara, ca mai potu fi inca atari plânte, la
cari nici putemu adi cugetă, si cari totuși voru fi óre-
cându introduse cu mare folosu si la noi.
Este dreptu, ca bumbaculu iubesce climele cele mai
calduróse; inse sunt mai multe specii de bumbacu, cum
 85

d. e. Gossypium herbaceum, care după spus’a natura-

listiloru, prosperéza pana la gradulu 43 alu latîmei nor­
dice. Tierile nóstre trecu ce e dreptu si preste alu 44°,
inse d’aceea totu uu e imposibilii, câ se se aclimatiseze si
la noi.
Viti’a de viie nu se póte nici cumu impamenteni
(aclimatisâ) in America. Daca o sédescu acolo, cresce si
infloresce de mai multe ori pe anu, dar’ nu rodesce; desî
e sciutu ca viti’a de viie iubesce caldur’a. După multe
cercetări omenii aflara totuși unu soiu de vitia, care a
produsu struguri si in Americ’a.
Ore nu va puté fi si cu bumbaculu pe la noi asiâ?

Ilustratiunea nóstra este unu producții cercatu din

acea semântia in Ungari’a. Nu este tocma perfecta, inse
e d’ajunsu pentru a incuragiâ încercările mai departe.
86

Cititorii, cari n’avura ocasiune nici a citi, nici a vedé

fruptulu arborelui de bumbacu, si-voru pute face prin
acést’a o idee despre densulu.
In paméntulu celu multu mai fruptiferu si mai caldu-
rosu alu României, credemu, ca atare incercare ar reesî
multu mai bine.

Nuineriilii Româniloru in diferitele provincie ale

Daciei antice.
(Dupa diariulu „Albin’a").
1. In Banatu cam pre 600 mile Q ■ ■ 660,080;
(alu popóreloru neromane totu aci . . 550,000;)
2 In Crisian'a siMarmati’ae. pre600m. f i 850,000;
(alu poporeloru neromane totu aci . . 600,000;)
3. In Transilvania, cam pre 1000 m. | | 1.380,000;
(alu popóreloru neromane totu aci . . 700,000;)
4. In Bucovin’a cam pre 170 mii |~i • 300,000;
(alu popóreloru neromane totu aci . . 180,000;)
5. In Romani’a libera cam pre 2300 m. |~] 5.000,000;
(ér alu neromaniloru......................... 400,000;)
6. In Besarabi’a, anume si in insulele
cele mari de Romani preste Nistru,
pre unu teritoriu cam de 1000 m. I I 800,000;
(alu poporatiunei neromane totu acolo. 300,000;)
7. In Șerbi’a, Dobrogi’a si pre totu ma-
lulu dreptu alu Dunărei, cam pre
270 mii. □................................... 400,000;
(alu poporatiunei neromane totu aci . 300,000.)
In totale pre unu teritoriu de 5950 m. FI 9.390,000. Rom. 3,030,000 Ner.
Numerulu Maeedo-Romaniloru in partile Albaniei, Macedoniei,
Epirului, Tesaliei, Traeiei si Greciei, unde ei locuescu indesati si
compacti, este pe unu teritoriu de vre
1600 mile □........................................ 1,750,000;
Si asiâ numerulu totale alu Ro-
maniloru in Oriinte pre unu teritoriu de
vr’o 7550 mile Q este.................... 11,140,000 suflete.
 87

Receptu contr’a bóléi de gura si de picióre a vite-

Ioru cornute.
Ból’a de gura si de picióre a viteloru cornute a adusu vér’a tre­
cuta mari daune eeonomiloru noștri. Urmatorulu receptu este probatu
de celu mai bunu in asemeni bólé.
1 fí de vitriolu de chipru (Kupfervitriol) lu-topimu intr’o vadra
de apa, si spalâmu cu acést’a gur’a si piciórele vitei mai cu sama p’in-
tre copita (unghie) ; punemu dup’aceea pe radecin’a limbei 2—3 linguri
de faina de cvesu mestecată cu pótra acra pisata.
In timpulu bóléi nutretiulu se se dea vitei taiatu ori sdrobitu.

Altu receptu :
Contr’a durerii de gura. Preparâmu o fluiditate din ur-
matórele substantie: oe.etu de vinu si miere câte 8 loti, faina 4 loti,
apa 3 patrare de copu, si prin o gomolótia de pânza spalâmu gur’a
vitei pe di de câte 4—6 ori, inse numai dupa-ce s’au luatu pelea de
pe besîcele din gura. Ér’ la ból’a de picióre, cându este atacata
si unghi’a (copit’a) si coptur’a a naintatu pana la déns’a, folosimu ur­
matorulu midllocu: 1 parte salmiacu (Salmiak, tîperigu), 1 parte vitri­
olu venetu, 1 parte pótra acra, 1 parte sulfatu de soda (Glaubersalz),
>/4 parte salitra (Salpeter) si ’/4 parte rugina de arama (Grünspan), le
pulverisâmu, Ie, amestecâmu, le ferbemu si mestecâmu atât’a timpu in-
tr'o tigaia, pana-cându mass’a face besîci mari; atunci o turnâmu in­
tr’unu blidu curatu si o lasâmu a se reci. Pentru intrebuintiare luâmu
din acésta massa câtu unu ou de gaina, o amestecamu intr’o cantitate
de apa de 3/4 copu si ungemu cu acesta cantitate copit’a bol­
nava. Afara d’aceea taiâmu josu fota partea de unghia, câta se arata
desfăcută. Vit’a trebe tienuta intr’unu grajdu (staulu, poiata) tempe­
rata, unde nu trage ventulu, si trebe provediuta cu așternuta mólé si
uscata, i dâmu nutretiu mole si usioru de mestecatu in gura cum si
beutura cirósa, in care amu picatu ceva oțetu.

Predîceri de timpu din calindarulu

babelorn.
Sér’a cându e umedósa, arata plóia séu nuoru,
Er’ candu este uscaciósa, va fi timpu dogoritoru.
Cându nu arde foculu bine sî luminarea frumosu,
Se fiți siguri ca ne vine de undev’a unu noru grosu.
Vălvătai’a candu se primbla pe pirostrii ori pe vasu,
Se scii, ca timpulu se schimba peste unu minutu de ceasu.
88

Cocoșii candu cântu de vreme sér’a la culcusiulu loru,

Nu avemu altu a ne teme decatu de plóia si de noru.
Pisic’a cându se va pune cu spatele lângă focu,
Frigu séu ninsóre ne spune, peste pucinu séu pe-locu.
Cându pocnesce usi’a, lad’a, ori mas’a, ori altu-ceva,
Aceste ne sunt dovada, ca timpulu se va schimba.
Cându oile ’n bătătură voru sari si voru jucâ,
Nóue ne spunu fâr’ de gura, ca timpulu se va strica.
Vrăbiile candu s’aduna pe garduri si se sfadescu,
Timpulu séu vremea cea buna ca se va strica vestescu.
Ciórele strénse gramada candu pe susu ciuindu sboru,
Iérn’a ne vestescu zapada, ér’ var’a plóia séu noru.
Sórele cându pré pripesce si muscele muscu, inghimpu,
Plóia negresîtu sesesce peste câtu de pușinu timpu.

Gacituri.
Siervetielu invargatu
Preste mare aruncatu
(nțnoqnoano)

Campulu albu, oile negre

Cin’ le pasce, le cunósce
(bojjvo)

Dóue fete ce portu salba

Un’a négra si-alt’a alba,
Ne’ncetatu se totu gonescu
Si in veci nu se sosescu.
(uoțdou țs v(tnp)

La capu peptene,
La spate secere,
La midilocu pepene.
(nisoooo)
 89

UMORISTICU.
Caniaretii de nóptea.
In tóté comunele bine-organisaté sunt veghietori (păzitori) de
nóptea, cari pentru plata din cuthi’a comunala au tóta nóptea se am-
ble pe stradele comunei, se grigésca cá se nu se nasca undeva focu si
cá ómenii rei se nu pericliteze viéti’a si averea dormitoriloru cetatieni.
Se’ntielege, ca prin cetâti acești păzitori de nópte sunt mai bine orga-
nisati. In multe locuri mai e si acum vechiulu usu, ca acei păzitori
de cateori bate ór’a, trebe se cânte pe strada cate unu versu anume
compușii pe sam’a loru.

Unu atare pazitoriu. din cetatea S. . . in Transilvani’a, fîindu

imbetranitu, si-facea servitiuln séu calare p’unu asinu (magariu).
90

Canteeulu de magariu se scia cum e de frumosu. Intr’o nópte

pe candu betrânulu pazitoriu erâ se cânte ór’a 11. din intemplare si
magarulu si-incepú toem’a atunci canteeulu melodiosu.
Betrânulu audîndu-lu întrerupse cu cuvintele:
„Apoi, daca ser mai bine decatu mene, cânta dara tu.“

Scriptur’a dupla (doppelte Buchfiihrung) după cumu se afla pe la unele

bisereci d’ale nóstre.
Erâ intr’o Dumineca, cându Dlu M. avendu o trebuintia la A1.-I.
a mersu la un’a din bisericele nóstre romanesci d’acolo. Voindu a
se întâlni si vorbi cu preotulu respectivu, a asteptatu in biserica pana
se si -finesea acést’a tóté afacerile sale. In cele mai multe locuri ul-
tim’a lucrare a preotului nostru in biserica este socotél’a venitului
după discu, respective numerarea si înscrierea baniloru adunați din
acea dî in protoeólele de computu in presenti’a curatoriloru bisericesci.
Mai in tóté comunele socotél’a veniteloru bisericesci se face, firesce, după
scriptur’a simpla (einfaclie Buchhaltung); amiculu nostru inse află spre
cea mai mare uimere a lui, ca in biseric’a, de care ne este vorb’a, cata-
stisiele bisericesci se tieneau in partida dupla, si éta cum.
Unu curatorn bisericescu, celu, care amblâ si" cu disculu, a nu-
meratu banii in presenti’a preotului.
„Câți sunt ?“ lu-intréba Părintele.
„2 zloti si dóue baucutie fara doi cretiari11 — respunde curatorulu.
Dialogulu se încheia. Preotulu apuca unu condeiu si p’unu
petecu de hartliia câtu palm’a scria urmatórele: „In duminec’a slăbă­
nogului intrare 2 f. 18 cr.“, apoi indoiesce harthi’a si eu mân’a
sténga o baga in bozunarulu stângu la sine, intr’aceea cu mân’a
drépta aduna venitulu dîlei, lu-baga in bozunarulu dreptu, si se duce.
— Dar ce ai platitu popii, bade Tódere? intrebâ cunoscutulu
nostru pe curatorulu bisericescu, după depărtarea Părintelui.
— Nu i-amu platitu nimic’a, ci amu socotitu cu Santî’a sa ve­
nitulu discului de adi.
— Dar ce a scrisu Santî’a s’a pe acea tiedula?
— A scrisu sum’a venitului de adi, câ se se scia câtu i-amu datu.
— Apoi bine, Părintele a bagatu si tîedul’a aceea la sine inbozunariu.
— Si
— • Si a bagatu si banii.
- Si,
— Éra Dta n’ai nimic’a la -mâna
— Nu.
— Frumosu !
Dvóstra, cum vedu eu, duceți protoeólele in partida dupla, adeca:
Unu bozunaru alu popii controléza pe celalaltu.
 91

Unu tieranu rugâ p’unu advocatu, de a-i primi unu procesu pen­
tru vetemarea de önére. Advocatulu i refusâ, dîcendu-i: „Procese
d’aste mi-sunt, forte urîte; lasatî-ve, nu mai amblati pentru tóta nimic’a
la judecata. Cându asiu stâ si eu se tragu in judecata pe toti acei-a
câți mi-au dîsu „porcu-de-câne,“ „misielu," „insieletoriu“ ete. apoi. ...
„Ei, domnule," lu-intrerupse tierannlu, „la Domni’a-Ta e altu-
eeva, dar’ unulu câ mine nu o póte suferi."

— Sparia-me, dîcea unu sgarcitu câtra amiculu séu.

— Dar de ce ? ilu intrebâ acest’a.
— Sughitiu, . . . si de me vei spariâ mi-trece.
— Ei bine, imprumuta-me cu 100 fiorini
— Destula, ca mi-a trecutu.

Documenta filologicu din timpulu nostru.

„Publicatiune despre tractare prin oferte spre asigurarea trebu-
intiei materialiloru si requisiteloru pentru c. r. depoti materialiloru ca-
ratorii militaresci in Klosterneuburg."
(„Telegrafulu Romanu" diu 26. octobre 1869 Nr. 85).
92

Comunicatiune poștala
I. Intre Sibiiu si Alb’a-Juli’a.
a) Pléca dela Sibiiu in tóté dîle la 6 óre sér’a si so-
sesce in ATb’a-Juli’a la 2 óre nóptea, punendu-se in
legătură cu carale calei ferate, cari pléca dela Alb’a-
Juli’a la Aradu in tóté dîle diminéti’a la 4 óre
41 minute.
b) Pléca dela Alb’a-Juli’a la Sibiiu in tóté dîle dup’
amédiu la 4 óre, séu la 2 óre după sosirea trenului
mestecatu dela Aradu, sosesce in Sibiiu după me-
diulu-noptii. Primire de 3—4 caletori, plat’a 46 cr.
de mila.

II. Intre Sibiiu si Clusiu.

a) Pléca dela Sibiiu pe tóta dîu’a la 10 óre nainte
de amédiu, sosesce in Alb’a-Juli’a la 6 óre 30 min.
sér’a si in Clusiu la 6 óre diminéti’a.
b) Pléca dela Clusiu la Sibiiu in tóté dîle la 4 óre
dup’amediu, sosesce in Alb’a-Juli’a la 2 óre 50 min.
diminéti’a (punendu-se in legătură cu carale calei
ferate ce pléca la Aradu in aceeași diminétia la 4
óre 41 minute) — si sosesce Sibiiu la 11 óre
45 minute înainte de amédiu.
Primire de 3 — 4 caletori, plat’a 46 cr. de mila,
séu preste totu 10 fi. 1 cr. de porsóna.

III. Intre Sibiiu si Brasiovu.

a) Pléca dela Sibiiu in tóté dîle la 2 óre nóptea, séu
2 óre după sosirea deligentiei dela Alb’a-Juli’a, so­
sesce in Brasiovu la 6 óre 30 minute sér’a.
Se impreuna cu deligentiele române, cari pléca
in tóté dîle diminéti’a la 6 óre dela Brasiovu la Bu-
curesci.
b) Pléca dela Brasiovu la Sibiiu la 7 óre sóra, adica cu
2 óre mai tardîu după sosirea deligentieloru roma-
nesci dela Bucuresci.
Primire neconditiunata de caletori (pasageri),
46 cr. de mila, séu preste totu 8 fi. 51 cr. de persona.
 93

IV. Intre Sibiiu si Bistritia.

a) Pléca dela Sibiiu in tóta luni-a, mercuri-a, vineri-a
si sambat’a la 2 őre diminéti’a, respective 2 ore după
sosirea poștei dela Alb’a-Juli’a, — sosesce in Bistri­
tia in tóta duminec’a, marti-a, joi-a si sambat’a la
óre dimineti’a si se impreuna cu deligentiele ce
pléca in fia-care dumineca, marti, mercuri, joi si
sâmbătă dela Bistritia la Sucéva.
b) Pléca dela Bistritia in fia-care luni, mercuri, vineri
si sâmbătă la 8 óre sér’a, adica după sosirea deli-
gentiei dela Suceava, si sosesce la Sibiiu in fia-care
dumineca, luni, mercuri si vineri la 53/4 óre dim.
Primirea de 3—4 caletori, plat’a 56 cr. de m.,
séu preste totu 17 fi. 22 cr. de persona.
In celelalte trei dîle din septemâna, umbla in­
tre Sighisiór’a si Osiorheiu post’a de scrisori, éra intre
Osiorheiu si Bistritia post’a de curieri.

V. Intre Sibiiu si Csikmârtonfalva.

a) Pléca dela Sibiiu in fia-care dumineca, marti si joi
la 2 óre nóptea, adica 2 óre după sosirea deligen-
tiei dela Alb’a-Juli’a, sosesce in Csikmârtonfalva in
fia-care luni, mercuri si vineri la 7 óre 5 min. di­
minéti’a si se impreuna cu deligentiele ce mergu
dela Brasiovu la Gyergyo-Sz-Miklos.
b) Pléca dela Csikmârtonfalva in fia-care dumineca,
marti si joi la mediulu-noptii, adica după sosirea de-
ligentieloru mergatóre dela Gyergyo-Sz-Miklos la
Brasiovu, — sosesce in Sibiiu in fia-care marti, joi
si sâmbătă la 53/4 óre diminéti’a.
Primirea de 1—2 caletori, plata 56 cr. de m.
séu preste totu 14 fi. de persona.
In alte dîle âmbla intre Sighisiór’a, Csikmâr­
tonfalva si Gyergyo-Sz.-Miklos post’a de epistole, incâtu
intre Sibiiu si dela Cristuru pana la Gyergyo-St.-Miklosiu
comunica pe tóta dîu’a post’a de epistole.
Plat’a de o persona dela Sibiiu pana la Gyer­
gyo-Sz.-Miklos 18 fi. 34. cr.
 94

VI. Intre Osiorheiu si Turda.

a) Pióca in tóté dîle dela Osiorheiu Ia 9 óre diminéti’a
si sosesce in Turda la 6 óre sér’a.
b) Pléca dela Turd’a in tóté dîle nóptea la 12 óre
si sosesce la Osiorheiu la 9 óre 20 minute înainte
de amédiu.
Primire de 3—4 caletori.

VII. Intre Aradu- Timisiór’a.

Pléca dela Aradu in tóté dîle la 4 óre după amédiu,
éra cea dela Timisiór’a sosesce la Aradu in tóté dîle
sér’a la 8 őre. Cu 3—4 pasageri.
VIII. Intre Soborsînu-Lugosw-Timisior’a.
Pléca dela Soborsînu in tóté dîle la 10 óre dimin.
Sosesce in Soborsînu intre 4—5 óre diminéti’a.
Cu 3—4 pasageri.

Serviciulu telegraficii.
Unu telegramu simplu sta din 20 vorbe. Telegra-
mulu are se fia scrisu curatu si cu negréla. Dinainte
vine adres’a, apoi cuprinsulu, in fine subsrierea trimitiâ-
torului. Numai cuvintele, cari nu sunt mai lungi de 7
silabe, se priveseu de unu cuvéntu, ér silabele câte trecu
preste 7 se iau de altu cuvéntu. Cuvintele compuse, daca
se scriu intr’un’a si nu făcu mai multu de 7 silabe, se
priveseu de unu cuvéntu. Numerii scrisi cu cifre pana
la 5 cifre se priveseu de unu cuvéntu. Intrepunctatiunea
dintre numeri inca se numera. — De reuniunea telegra­
fica austro-germana se tiénu urmatórele staturi: Austri’a,
Prusi’a, Bavari’a, Sacsoni’a, Wirtemberg, Annovera, Ger-
mani’a-de-josu, Meklenburg-Scbwcrin si Baden. In cu­
prinsulu acestei reuniuni se platescu după telegrame ur­
matórele tacse: de unu telegramu simplu in depărtare
pana la 10 mile 40 cruceri, — dela 10 pana la 45 mile
 95

80 cr., — dela 45 mile in-susu i fi. 20 cr. — Dupa te­

legrame mai lungi se platesce dupa fiacare 10 vorbe mai
departa jumetatea taxei telegramului simplu.

Stațiuni telegrafice in Transilvani’a

sunt: in Brasiovu, Bistritia, Desiu, Deva, Ibasifalâu,
Fagarasiu, Clusiu, Alb’a-Juli’a, Mediasiu, Osiorheiu,
Aiudu, Gherla, Orasithia, Reghinulu-sasescu, Sighisiór’a,
Sibiiu, Odorheiu, Turda.

Prim’a cale ferata transilvana»

Lini’a Aradu - Alb’a - Juli’a
Ordinea plecării.

I. Dela Pesta si dela Aradu II. Dela Alb’a-J uli’a la

la Alb’a-Juli’a. Aradii si Pesta.
— óre min.
óre min.
Pesta pleca 5 19 sóra Alb’a-Juli’a íléca 4 41 dimin.
Aradu »» 6 12 dimin. Vintiu-de-josu 11 5 15 11

Giorocu 6 54 î, Sibotu 1> 5 41 11

Paulis »> 7 6 n Orasthia 11 6 7 11

Radna 7 24 n Pischi 11 6 47 11

Conopu 7 53 Deva 11 7 7 11

Berzova n 8 15 7? Branicica 11 7 31 11

Soborsînu n 9 7 11 Ilia 11 7 53 11

Zamu » 9 43 11 Zamu 11 8 33 11

11 ia 10 27 11
Soborsînu 11 9 12 11

Banicica >> 10 46 11 Berzova 11 9 58 11

Deva n 11 16 11 Conopu 11 10 15 11

Pischi j. 11 47 11
Radna 11 10 47 11

Orasthia j? 12 21 dup’ a. Paulisiu 11 10 59 11

Sibotu 5» 12 44 11 11 Giorocu 11 11 14 r
Vintiudejosu „ 1 25 11 11 Aradu sosesce 11 50 ii

Alb’a-Juli’a sosesce la 1 óra 45 m. Pesta „ 8 40

 Scar’a tacseloru de timbru
d’iinpreuna

cu aruncatur’a estr’aordinara.
SCAR’A III.
SCAR’A I. Tac sa SCAR’A II. Tacs’a
pentru document. pentru contracte de
pentru politie. societate sol.
fa. cr. M cr.
fi. li. ii.
pana la 60 5 pana la 20 pana la 10 — 7
pesta 60 120 —- 10 peste 20 40 peste 10 20 — 13
120 140 — 20 40 60 20 30 — 19
240 360 — 30 60 100 30 50 — 32
360 480 40 100 200 50 100 — 63
480 600 — 50 200 300 100 150 — 94
600 720 _ 60 300 400 150 200 1 25
’ 720 840 _ 70 400 800 200 400 2 50
840 960 _ 80 800 1200 400 60G 3 75
960 1080 _ 90 1200 1600 600 800 5 —
1080 1200 1 — 1300 2000 800 1000 6 25
1200 2400 2 2000 2400 1000 1200 7 50
2400 3600 3 — 2400 3200 1200 1600 10 —
3600 4800 4 — 3200 4000 1600 2000 12 50
4800 6000 5 4000 4800 2000 2400 15 —
6000 7200 6 — 4800 5600 2400 2800 17 50
7200 8400 7 — 5600 6400 2800 3200 20 —
8400 9600 8 — 6400 7200 3200 3600 22 50
9600 10800 9 — 7200 8000 3600 4000 25 —
preste 8000 fi. vine a
sí asia mai depatrte la se respunde dela fia- preste 4000 fi. se respunde
fia-care 1200 fi. cu 1 fi. care 400 fi. o tacsa cu de fia-care 200 n. o compe-
mai multu , unde apoi aruncat, de 1 fi. 25 cr. tintia de 1 fi. cu aruncatur’a
sî restulu mai micu unde sî unu restu mai de 25 cr. unde érasi unu
de 1200 fi. vine a se micu de 400 fi. trebe restu mai micu de 200 fi.
luă intregu. socotitu câ intregu.) vine a se lua intregu.