Revisto muzeelor

1-1985 "..,...,.,_.,----=-
) . A. .I.
B!BLtorr.cA
.,. :)
1
i
si monumentelor
~- · --.a;..;:·~9.1':;..
_v·_. --......,.·-

http://patrimoniu.gov.ro
CONSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE

revista muzeelor si monumentelor

~ ,

- - - - - - - - N r . 1 •1985 - - - - - - - -

ANUL XVI --------

http://patrimoniu.gov.ro
 O.M. A.S.J.
Co11c1·1n I
1
Nr. ?n v~- ~~.~J];~~
Bo ri : Caragea, Mo nu mentul Victoriei (Co ns t a n ţa )

Cop1!rla a 1\/-a

Palat ul Cantacuzino cl in F l o reşt i (judeţul P r ahova)

În meda li on: Deta liu

„ Hev ls ta rn 11zoo lo r şi rnou a m eutelor - Uou:im ~ nt e is to:ice ş i d ~ a r tă " co ntinuă „ B11letl11 1tl Comls lun li Monnmcutclor Is to l'icc", fondat iu 19011

http://patrimoniu.gov.ro
 9 MAI 1945-9 MAI 1985

MONUMENTELE VICTORIEI

MJHCEA DEAC

şi
storia, faptele ei eroice mO)_l1 enLelc emnificativc pen-
Itru conşt iin"ţ- a
unui popor sînt consemnate, ver idi c au
s imb ol i . .în lucr ăr il e ele artă pl ast i că ş i cu prioritate în
arta monumentală care, prin proporţiile, durabilitatea şi
for\ a ci exp r es iY ă ş i e moţională. dobîncl cştc o importanţă
d eosebiLă pentru memoria ş i d stinul unui pop or. În general ,
t recutul i toric a fost un n eîncetat izvor de inspiraţie al ar-
ti şt i lor deoa rece ci au văz ut în trecut oglinda traiectoriei .. i
perspectiv le v iitorului lor. Îndeosebi mom entele c u semni-
ficaţ. ii ma jore , istorice ş i sociale, s î.n t sursele celor mai multe
monumente. Evenimentele dramatice din v iaţa poporu lui ,
marile fi guri a le istori ci, luptele pentru I ib ertatc, grandoarea
realizăril o r soc iale au devenit, pentru sculptorii contemp o-
rani , to t ::i tîtea prilejuri de a .întruch ipa în form ele monu-
mentelor r idicate în piatră ş i bronz, în statui ş i busturi ,
un conţ inu t uman gennos şi de o st r ă lucit oare for~ă expr s i vă
ş i emopon a lrt. În cadru l acestor multiple teme, cc au preocu-
pat pe art i ş lii contemp orani , lemn Victoriei se co nstitui e
cu mai multă in s i stc n\ ă ca fiind nu numai de o mare ş i
uni că amploare emoţio n a l ă dar şi sc ump ă întregului popor.
Cuvîntul „Victorie", rostit la 9 Mai 1945 de milioan e de
oameni din \ara noa tră. alrtturi de fo r\.ele şi na ţ iunil e anti- Mo numentul eroi lor pa iriei din B u cu reş ti (co l <' cli v co ndu s d
M:iri11s B utunoi11 )
hit leriste afl ate p c întreg globul , ca o d ep lină afirmare a
înfrîngerii fasci smului ~i fără d e l eg il or lui , avea multipl e
sensuri cl ar. în prirmil rînd , exprima bucuria n e'(:ărmurită
ş i gîndul că lupta ş i sacri[i c iul ostaş il or r omâ ni nu fu seseră
za darni ce.
Cîntecul ş i s trigătul „Victori e !", cuvînt el e lungii tradi\.ic
l ati n ă, a paq.i nînd biruitorilor, co n s finţeau ju steţea continu-
ăr ii lupte i r cv oluţ.ionarc ant ifa sc iste şi antiimp eriali ste d
la 23 Augu st 1944„ care a permis României să treacă cu toate
for\:ele, cu toate rcsur ·ele sa le material e ş i uman e, a lături de
armata sov ietică, de coa li\.ia antihitleristă , la dobîndirea
deplinei lib ertăţ- i ş i a ind cpenden\ ci ţ ăr ii . Schimbări stru c-
turale, fundam ental e ş i comp lexe a adu s revo luţia de elib e-
rare na·\ ion a lrt ş i soc i a l ă, a n t ifa sc i stă ş i antiimp erialiste'\ din
Augu t 1944, care avea să dobînclca · că şi mai strălucitoar
perspecti ve pr in Victoria el la 9 Mai 1945. Cucerirea întregii
puteri poli tice, înfăptuirea naţionaliz ă rii principalelor mij-
loace ele p ro ducţi e ş i a a ltor tran sfor m ăr i revolll'ţionare , au
permi s inLrnrea într-o cpodt nou ă, aceea a e difi că rii s oci etă­
ţ ii socia li t .
1n astfel el e concli'ţii , consemnarea art isti că a zilei Victo-
riei nu a fot un act ingular a l marcă rii unui moment ca len-
dar ist ic, ci lega rea semnifi caţ i e i ci ele un trecut de glorioase
lupte. Aceasta a fost ş i un a din ca uzele p entru care t ema
monumentu lui Victoriei a preocupa t intens pc a rti ştii pl as-
tici căutînd ac le forme, ima g ini , mat e ri ale ş i tehnic i ele cre-
aţ i e, ca re să c uprind ă p e ma i multe planuri, docum entar ,
simb oli c, si ntct i ş i de l a rgă genera lizare, sensul Victori e i.
Martori ocula r i a i z i! lor Iierhinţi de augu t, a i lupte lor
purtate p c leriLoriuJ H omftni e i. nga ri ei .; i Ceh os loYac iei .; i Mon wnenlul Os laşu/ui Ilomân - T g. Mur eş, Pclrc Ba log

http://patrimoniu.gov.ro

Jn sur ec/ia din A ugust HM~ , Gh eor gh e Lab in
ai zi le i luminoase, prirnăv ă rnti cc ş i ele marc b ucurie , el e 9
rna i, Ion Ja lea, Mac Co nsta ntinescu, V id a Gheza, Bo ri s Ca ra-
g ea, C. Ba r asch i, Ion Irim esc u, Mar ius B unesc u, M . II. Uaxy ,
Corne li u Mcclrca, Şt. Consta n ti nesc u, A urel J iquid i, Ion
Vlas iu, E ugen Popa, Gh. Lab in, Iulia O ni\.ă, aurn Co r-
ee cu, Spiru C hinti l ă, A nclra ssy Zo ltan, Ştefa n Szonyi , Octav
Ang h e lu ţă, Pau l Atanas iu , G. Cova lschi , Mih a il G ion, Li g ia
Macovei, losif Ross, Eugen Taru, Gh. Ch i r iac, Traia n [in-
\.escu ş.a., au r ememorat în operele lor a utent ic itatea faptelor
tră ite. devenite veritabile documente încăr „'.a 1:e de f ior emo-
ţ.iona l ş i este suficient să c ită m în acest sens lucră ri ca „TolM
penim front , totul penim Vic torie", af i ş d e G. Gusti, Insurec /ia
d e Spiru Chinti lă, Luptele de la D e bre ţin ele Paul Atanasi u,
Luptele partizanilor în D e llă ele Ion Pacea , Victori e de Naum
Corcescu, Vic tori e de Gh. Anghel , Insurec fi e de Petre Abru-
http://patrimoniu.gov.ro
clan, Vic tori e el e Virgil Almăşanu, Vic tori e ele E ugen Popa sa u
v irul en tele desene ş i caricaturi anLifasc istc a p a rţinîncl lui
Aurel Măr c ul cscu A . Jiquidi , Ios if Ross , Mihail G ion, E ugen
Ta ru , Gh . Chiri nc, Gh. Iva nce nco, L ig ia Macove i, F lori ca
Cordcsc u :;; .a.
În memori a a rt i şL il o r <lll ră m as in că v ii l'ap Lelc , lupLe lc
a nLifa sc isLe în ca re fuses eră a nga ja (i aproape 600 OOO de
os La ş i ro mâ ni ca re :1u co nl.ribuiL la e lib erarea a 1 237 dr loca-
lit[t\ i î n U ng ar ia J 722 în Ce hos lovac ia ~ iau lu a t 11 7 79::>
ele pr izon ie ri . Fnpt le e ro il or rom ~111 i a u rost e le mai i 11 cp ui-
znh il c s urse de ins pira \i c pentru lu trăr ilc de a rt5. monu -
me nta l ă r idicaLe în z il e le noasL re, ciupi:! z iua V ie i.o ri e i, ~ i r ăs­
pînclite pe înLrcg Le riLoriul ( ă rii , ,·orbi nd oa menil or de az i
::; i d e mî in c de sac rif.i c iil e e roilor , ci r v ido riilc rc purl·a tc în
1upte le p en Lru ati ngcr ea id ea lu r i Ior de 1ih erta te ::i le poporu-
1ui nos Lru. Astfe l,asemenea monum cnLC' de arLă au d evenit
nu numai ope re de f'o r publi c c i lu nări c1L larg i i111pli cat ii
soc ia le-, estetice ş i ed uca li ve.
Primu l monument de a mp 1oa re. ca re a i I ustra t s Lră I uc i tor
z iu a Victor iei, a fost Nfo numenlul J:.:ro ilor Pa iri ei ridi ca t. în
1958, în Bucureş Li , în faţa Academiei M ili ta re. E l a fo s L rea-
l izat el e un co lect iv de sc uipi.ori co nsLituit clin Ma riu s Butu-
noiu (sc ulpto r acL ivî nd î n ca drul s tudi oului de cren\ic a l
Armate i ş i auto rul m on um entului M ih ai V iteazul, de la Clu j-
Napoca şi a l lui Suuorou), Zoe Bă i co i a nu , T . N . Ionescu ,
I. Dărnăcca nu ş i C . Baraha . . Mo numen t ul propriu-zis î 11[ă­
·ţişeazi1 trei osta şi, un in[a nLeri sL. un :1v ia l or ~i un ma ri nar ,
pr imul , în mij loc, ~ in încl î n mîna dr capLă r idi ca tă deas upra
ca pului o ramurii de lau ri . Propo r pi !e gra ndioase n!e monu-
menLu lu i sta u în a nsa mblul a cestu ia care r e un eşte uniLa r cele
tre i statui a le ostaş il o r avî nd o înălpmc de 7 metri , fi ind
turnaLe în bronz, cu scă ril e din pia ;t ră de Bamp oLoc, slujind
la urca rea s pre cele d o u ă rampe la monumentul a l că rui
soc lu este îmbrăcat în pl ăc i de g rani t de Măc in ş i cu ce le
două ba sordi cfllri latera le, î n arc , î n [ă [. i ş înd sce ne clin isto ria
popor ul11i nos tru . Mo num c11Lul se însc ri e adm irabil în arhiLec-
t ura ansamb lului Pi e ţ i Academ ie i Mi li tare .
D escă tuşa rea, Boris Ca ragca
Eliberarea, Zoltan Kovacs
Ceea ce este important d e remarcat îl constitu ie faptu l că
elementul centra l închinat Victori e i este legat de luptele
seculare a le poporului român , ele diferitele sale eta p e istorice
a le e lib e r ă rii naţi o nal e.
Un alt monument, co ncep ut în aceeaşi idee d e a lega Viei
toria ele lupta ero ică a clase i muncitoare, este Monumentu,
Victori ei, r idi cat în 197 1, la Constanţa, opera sculptorulu-
Boris Ca ragea. Boris Ca ragea a fost un sculptor romantici
crezîncl, fără reţineri, puternic în oameni şi în idealurile so-
cia le a le omenirii. E l este ş i autorul Monumentului Os taş ului
Sovietic, rid icat la Iaşi în ac e l aş i timp cu Monumentul Osia-
 Os la şii ro111â 11i şi sovieti ci lll /11pta
p enlrn eliberarea Celios louac iei de
sub dom i naţia f'a .~c i s lă, Mircea
Dumilrcsc u

V ie/oria i11s11rec(iei arma le, Na u m

Coree se u

~ului Sooie ti c, ridicat în 194G, la Bu c urcş Li , ope ra sc ulp to- (arii. Şi aceas ta pentrn cil m-am s tr ăduii s ă nu semene c 11 altele"
rului ConstanL in Barasch i, ş i cu ce l ridi cat la R oman rea li- (ap ucl Gheo rgh e I. Badea , Ghez a Vida , artisl mililanl , E ditura
zat el sc ulp toru l Max imili a n Sc hulman. Pe aceraş i l ini e. Dacia , Cluj -Nap oca . Hl80 , p. 88). ln ad evă r , monumentul,
a gene r a li zăr ii sentimente lor el e pri ete ni e :;; i a lu pte i co mune la rea li za rea cărui a a parL ic ipat ~ i a rhiLecL ul Anton Dîmbo-
a ostaş il o r româ ni ş i sovi et ic i se înscr ie ş i monum entul lui ianu , a rc un pu te rni c d cct vizual. Robust, p lin de v ita litatea
Dor io La zăr Monumentul ap ări/iorii Păcii , ridi ca L la Bude şt i e los ului popu la r, cu o s L ructură p ia. t i că de s ine s lă tătoare
{G iurg iu ). cc se însc ri e a rm oni os în s pa \;i u , s uge rînd amp le desfăşurări
Bo ri s Caragea a şt iut, la momente le opo rt un e a le c\·olu- de ba la de epice, monumentul este de o ori ginalitate ş i i postază
ţ i e i sa le a rtistice ş i în co ndi ~ iil e soc ia le favorab ile, să s im Lă l'Stctică ined i tă ş i uni că. E l a const itui t o eta pă imp o rtantă
~ he marea s pre exprimar ea adevă rului grand ios a l arte i în
sculpLura . a monume n tală. În lu cră ril e monumenLa le : Vic-
lori a, L enin , P esc arul , D escă tuşare a , Fiil-Frnmos, Disco bolul
.a pare îmbina rea roma ntismulu i r e volu~ionar cu sc nLimentelc
liri ce de o se ns i bi l ă poezi e . Prin te mp erament, e l a fos t încli-
nat întotdea una sp re monumenta litate ş i , în adevă r , a r e u şit
să rea li zeze l u c r ă ri de mari propor~i i , dar întotdea una ma ni-
fest înd ş i o te ndin~ă căt re poet izarea fo rm e i sc ulplura le. N u
întîmplător, fi gura centra l ă a monumentulu .i să u V ictoria,
de la Co nsta nla , este rep rezentată ele o f i g ură fem inin ă, t î-
nără, av în tată în elanul să u , înă ]\. înd deasupra cap ului la urii
v ictor iei . Monumente le ş i statuil e sa le, portretele ş i co mp o-
z iţiil e (Păi Frnmos, Ma lernilale, G. E nescu, M uzica etc.)
ipostaz iază artistic viaţa , av înd un mode la j e locvent, ade-
s eori patetic, impunîndu-se prin simb oli s mu l ş i rom:rnLismul
lor eroic .
Una dint re cele mai expres ive ş i ori g in a Ic lu c ră ri monumen-
ta le închinate e lib eră rii întregului teritor iu a l patri e i, de s ub
-Oc up aţ i a hitl e ri stă ş i h orthy stă, est e J\flonumenlul os taş ului
român, ridicat în 1965 Ia Carei, opera sc ulptorului Gheza
Vida, di st ins, p entrn reuşita acestui monument, cu în a lt u I
t itlu ele Artist a l Poporului. Vid a s-a insp irat în ac •st monu-
ment ele Ia unele elemente a le arhitecturii p opulare mar amu-
reşe ne, ceea ce i-a imprimat o l egătură p rofundă ş i ex h a ust i vă
~u luptele ele seco le purtate de poporu l român. „A lunei cînd
l-am concepui, mărturisea Vida Gheza , mă gîndeam la deta-
liile acesluia: capul de Jăran, simbol al răscoa le lor fc!răn eş li
din România ; poarta j ertfei; masc a morjii; conlinuilatea vi e(ii ;
ţăran c a care sădeş t e flori; so ldatul eliberator al or aş ului Carei
.şi apoi flacăra veşnic aprinsă care seam ănă cu turnurile mara-
mureşen e din lemn. Toi ceea ce am gîndit am ş i realizai. B lo-
curile din pialră pe care am sculptat detaliile amintite consti-
tui e acum un tot unitar, o colectivitate de oameni . Pot s ă sp un
că monumentul de la Carei este o op eră uni că în felul ei, în V iclori c, Gri gor e Minca

http://patrimoniu.gov.ro
 cu un talent remarcabil în modelarea lui expresivă, cucer ind
un loc decisiv, îndeosebi în arta portretului, printre portre-
tişt ii ele prestigiu pe lini a sculptorilor Gh. Anghel, Ion Jalea
şi Ion Irimescu. Artista alege doar acele portrete a căror formă
implică o anumită spiritua litate capabilă să tran smită o stare
de cmo~ion a litate ş i adevă r . În bronz, în stră luc i rea ele a ur
solar sau în bronzul patinat, ea a rea lizat un adevărat recilal
al trecuLului glorios prin portretele l\!fariei de Mangop, Doarn-
nei Stanca, Ana Ipi'Llescu , E Zena Cu::a. în afo ră ele asemenea
portrete cu caracter istori c, ea a fost îndelung preocupată
de tema Victoriei în compoz iţ .ii sLat uare ca în V ictoria sau
Evocare . Şt iinla sa portretistică ş i. tenclin\.a spre monumen-
tal izare i-au dat posibilitatea să atace ş i un alt monument,
de asemenea legat de luptele muncitorilor împotriva fascis-
mului , ridicat la Turnu Severin ş i închinat Găr:;ilor palriolice,
în care elemente le csenpale se co nstituie în expresiv ita Lea
porlretclor muncitorilor ele o rară putere revelatoare a cnrac-
tere lor lor de dîrji luptăt or i.
Alt monument închinat Ostaşului Român a fost realizat
la Baia Marc , între 1958- 1960, de sculptorul Andre i Ostap .
Sp iritu 1 seu Ip Luri i tracl iţional e este evident în acest monument
evoc încl patria ma m ă ş i figura ostaşului român apărăto r al

lnloarcerca eroilor vi c torioş i , Mi hai R11su

in crea\ ia sc ulptorului , continuată unitar şi în a lte lucrări ,

în majoritate rea li zate î n lemn, ş i strî ns legate de arhitectura
ţ.ă răncască sa u de fo lclor, av înd scmnil'icaţ. ii major şi de o
impresionabi litate remarcabilă. Etapa sa următo a re, în arta
monumentală , este conturaLă de Monum eniul l\ll arlirilor de
la M oisci, un s imb o l al luptei anLifasciste, simbolul sacrifi-
ciului adus ele popor p e altarul libertă \.ii. Tema monumentu-
lui a fost in s pirată ele asasinatele în ma să · ăvîrşite de ocupan-
ţ ii hitl er i şt i şi horthyşli în octombrie 1944, în comuna Moisei,
împoLriva unor g rupuri de ţărani român i din jude·ţele Mure ş
ş i Clu j, concenLra\.i, în acele zi le, într-o tabără el e muncă for-
ţată în zona Vişeului. Aceştia, încercîncl să eva deze p entru
a se alătura ş i împotrivi cu al\i ·ţărani maramure şeni ocupa-
ţ iei hitl eriste, au fost ucişi la 14 octombrie 1944. „Acesi momz-
menl, scria Gheza Viela în ,Magazin", la 28 ianuarie 1967,
am 1Jrut si'L fi e curat marwnur eşan .. . IVI ode lele sînt măş li . M'<lş­
tile 1Jechi maramureşen e , expresive, cw·e redu c expres ia la esen-
ţial. L-am lucrni cu fi'Lranii din Moisci ş i din împr~jurimi .
A m cioplit cu ei împreuni'L . .. Toi timpul ei au soco tit monu-
mentul al lor. Ce11a din suflelu l lor" . Monumentul exprimă
un destin uman. Metaforele realizate de Gheza Vida înt pu-
ternice şi impresionante, sînt unice în arta noastră. El se
eonstiLui c ca o aclev~irată capodoperă a artei monumental e
contemporane. El poale fi asemuit doar Coloanei f ăr i'L sfîrşi t
a lui Brâncu şi. lVJonwneniul martirilor de la Mois ei est e in pi-
rat şi din cultul Soarelui , cul t frecvent în Maramureş , avînd
o formă în cerc, cu 12 raze ce s imb o li zează ş i cele 12 Juni
a le anului , la ca pătul fi ecă rri r aze fiind ridicat cîte un stîlp
cu o figmă-mască exprimîncl chipuri clîrzc , se meţ e, v iguros
ciop lite, reprczentîncl totodată lupt.a omu lui dintre via\ă şi 'l'riplicul eroilor. Ton Vl ~1s iu Au1n.l soci a /ist , Co n sl nn Lin T.t1cac i
moarte. Integra r ea monumenLului în natură este fire ască,
os moLi că făcînd clin ansamb lul său un pios Joc de recu leger e .
Jni~ial , realizat clin lemn , el a fosL refăcut ulteri or în piatră traclj\ iei ~i libcrlă\ii , devenite [i g uri s imboli ce ş i expre-
dînclu-i-se as L[el o respira\ie mai gravă ş i so l e mn ă, durabilă siYc .
ş i ele tragică v ictori c. Alle asemenea monum ente au mai fost ridicate la: Păuli .
Paralel c u l\1onumentul eroilor pairiei ele la Bucureşt.i şi (Monumentul Eroilor), sculptor I. Vitrocl ş i un colec-
c u ce le de la Constan\a ., i Carei a ll fo s L ridi cate ş i alte monu- t iY ele arhilec\i. la Ara d , în 1961, 01 era sculptorului Gavri l
mente închinate osLaşu lui r omâ n. AsHel ,·,1a Oradea , în 1958, Co va lsch i - a ul or ele porLrete ş i comp ozi ~ ii figurativ e cu
în loc ul în care ·-a u purtat lupte grele între unităţile româ- tenclin\c romantice impres ion iste. monument masiv, impună­
neşti şi ce le Jasci sLc, care. înclrştatc în ncesL ora:; spe rau să tor , ri guros stud iat. La Sntu Ma rc , Timişoara Tg. Mure ş,
reziste aLacur il or impetuoase al e Lrupelor române, a IosL Sf. G he org he - fi gmil c os t aşului :român d om ină pie\cl
r idicat 1l1onumentul os iaşu lui român în hronz, opera sculpto- ce ntra le sa u pil rcurile o r <.1 şe lor , conscrnnîncl simboli c Victo-
riţei Iulia Onj\ă. Ea l-a conccpuL înL r- o imagin e in g ul a r ă ri a ş i în[rîngerca fas cismului.
a unui ostaş în picioare avînd p c umeri o manLic cc cade în Majorit.a l ea monum cn Le lor Victori ei sînt dovezi peren
fa lduri , ca un s imbo l al eroismului . Juli a Oniţă s-a rcmar- a le conL inuită!ii is torice a poporului român rcflectînd, ca ele-
cnt ca o a rti stă co n sacrată concep \ ic i IiguraLive în scu lp ttiră ment. esc n(i ill, accesu l larg, s imb oli c, ele legare a tracli~iilor
ş i de inspira~i e i sto ri că. De asemenea , s-a impu s printr-o ele luptă pentru I ih ertate şi incl cp e ncl c nţă ele aspira·\.iilc actua le.
şt iin!ă imprcsionantrt a arLe i portretului, e v id entă ş i în rno- Desigur, terna V icLorici nu s-ar zumat în ar.La plastică doar
numcnLu l Cores i (bronz, 1966, 1 îr gov i şte). Ea a manifestat b monum entele în chin ate ostaşi l or şi eroilor patri ei. ln diic-
o marc pa si une ş i aten\ ie în observarea ş i redarea unei figuri , rilc materiale ş i forme, în mani ere cli[erite şi ·ub di ve rse sim-

http://patrimoniu.gov.ro
 Trec ui şi prc:eu l (tap ise ri e, Ti. rg ovişt c), Gh eo rg h e S piridon

boluri , artişti i , sc ulpto ri , p icto ri grafici eni ş i deco rato ri ,

au reprezentat co nt inuu această măr ca \.ă temă. Astfel,
impr cs i ona nlă ca formă e l ansată în spa~ iu , înt ru chipîndu-
se ca ni :;;te st eag uri fluturate în băta i a vî ntului , este lucrarea
<lin ce ram i că a lui Coste l Badea, r idi ca tă în 1970 la Costi-
neşti. Ace l aş i simb ol îl sugerează ş i lucrarea din o\;el, A vînt,
a sc ulp to ri ţe i Rodica Stanca Pamfil ridicată la Oradea, în
1Q71, ca ş i Steag de Anton Ebc rwein, din beto n, înălţat în
1072, la Costineşt i, Avînt socialist de Constantin Lucaci sa u
Vi ctori e de P avel Bucur, ori Co loană de Peter Bal og la
Ga l aţ i . O me n~iun e sp ec i a l ă, r evela toare şi se mnifi c ativă ca
rea li zare sc ulpturală, merită statuia Victoria a lui Gheorgh e
Anghe l, autoru l şi a l a ltor monumente-statui pătrunse de
patrioti sm şi de dra goste p entru cultura na\.ion a l ă, cum s înt
statuile Enescu, Em inesc u, Luchi an, Andreesc u sa u Pal-
lady. Scu lptoru l Gh. Anghel a descop erit, mai corect ar fi
să spunem că a rea ctu alizat ceea cc Paciurea introdusese în
sc ulptură, „s ufl etul" celui portret izat ş i tr ă ir ea inten să inte-
ri oară cu o religioz itat e afectivă. An.erh ei a reuş it să matc r ia-
lizeze în c ulptură an imarea suprafe \.ci exter ioare din imb ol-
duri ş i mobiluri venite din sentiment ele ş i crediu~ e l e sculpto-
rului .
Portretele ş i stat uil e lui Anghel se remarcă prin profun-
z imea eseuţia l ă în definirea unei p ersana lit ă \;i. E l ocvenţa
gestului reţinut, st at ic chiar , forţa se nz ua l ă ş i subtilitatea
spiritua l ă, structura a nato mi cr1 sol id construi tă , discrc \.ia
Trec u t şi {lre:enl - dc La li u ( Lap isc ri c, Tir g ovi ş Lc) , Gh eo rgh e piriclon
ş i simplitatea modelaju lui , puter ea ele t ransfig urare moti vă
a s upra [e ţei prin cîteva accente, ex primarea t r ă irii interioare
ajutoare militarilor <le pc fr onl ele 1. Trifan , E liberatorii ele
iutcnsc sînt numai cîteva clin trltsăt uril e fondamentale nle Romeo Zaml'irescu, Evocare de Mircea Velea, E liberare ele Ga-
c r eaţ i e i lui Anghel ce a u incitat în sc ulptura r omân ca. clt re- bri ela Adoc Ma nolc, Steaguri ele Geta Caragiu Gheo rghi! ă,
acţia împ ot ri va schematismu lui , a sculpturi i ilustrativi stc ş i Sacrif'i ciu de Miha i Bucule i, A m învin de G h. Coman, E li-
festiviste. berarea de Zolta n Ko vacs, l\Jorea Vic tori e ele vVilhcm D eme-
1n pictură , ca ş i în tapiseri i, a fl ă m, el e asemenea, nume- ter, Copiii soarelui victori a· el e Ioana K as ·arg ia n, V ictori e el e
roase momente clin lupta ş i v icto ria împ otri va fascismului. Grigore Min ca, P r ă buş ir e a lirani.ei de Marce l C hirn oagă, Bi-
E le sînt totuşi abundente a p ă rîncl a n de an , în n oi in terp re- ruin/a de Neagu Geo rgesc u, Vic tori e ele Damian Petrescu,
tări, în expoziţiil e de artă pl ast i că. Este sufi cient să a mintim
V ictori e asupra întun eri cului ele C. Mi stor i că, P rim ăvara re-
cîteva: Fo rfarea Tisei de Aurel Nedei, Curcubeul românesc de publicii de s~ve r F rn n ţ iu ş.a.
Val Gheorghiu, Trei wlori cunosc pe lume de Sanda Saram \. Prin tra diţi e, ar ta m o num e n ta l ă ş i , cu atît mai mult, cea
Pop escu, Odă natiunii ele Dan Constantinescu, Vic torie de înch inată Victoriei , ca ş i lu c r ă ril e de pictură , sc ulp tur ă şi
Traia n Bră dean etc. În genul tapi eriei, Gh . Sp iridon (Tre- gra fi că c it ate, ex prim ă va lor i uma ne, marcîncl dimens iu-

cut ş i prezent) , Il ea na Bolotă, Viorica Iacob ş . a. au a dus, ele nile ero ice a le eve niment ului ele îns e mnătate mondi a l ă . Eve-
asemenea, un omagiu biruinţ e i ş i Victoriei prin lu cră ri oma- nimentu l celor 40 de an i ele la z iu a Victo rici împotr iva
giind ziua Victor iei. Mai amintim ele asemenea lucră ril e de fasc ismului este marcat de n oi lu c r ă ri el e artă plastică
pi c tură, sculptură ş i graf i că Luptă torn l pen iru liber late ele C. B lcn- ş i noi monumente, ca re s imb o li zează, unitar şi gra ndi os,

dea, Victoria insurecti ei arma te, 1.944, cleNa umCorcescu, Omagiu
de Va leriu Boborclu, Evocare ele Maria Costa, Cîntare Vouă ele Vir-
gil Dav id, Bucuri a păcii de Tra ian Gaga, Elib erarea ele E lena
Grec ulcs i, Insurectia armată de Dan H atma nu, Victori e de
Sever Mermeze, Omagiu de F lorin Niculiu , lnarmarea defi-
nu/ilor politici ele C. Piliuţă , E roi de neuitat de Angela Popa
Bră clea n, Primirea solda(ilor români eliberatori ele Mihai Ru su,
Frnctele j ertfei ele Ion Sălişteanu , Feme i lransilvqn ene oferind
lupta ._i v ictoria de finit i vă a poporu lui român pentru liber-
tate ş i i ncl ep encl e n\. ă na \;iona l ă.
Nll putem încheia fă ră să am intim una dintre lu crăr il e
ac tua le ce red ă sugest iv legarea biruin\.ei ele viitorul nostru.
Ea a p ar ţine pic torului Mihai Rusu şi este sugestiv inti-
tulată Aniversare. O tînără femeie se ridică semeaţă de p e
ogo rul românesc l inîncl în mîna stî ngă un buchet ele flori ele
cîmp.

http://patrimoniu.gov.ro
 VALORIFICAREA MONUMENTELOR
ÎN ACTlVITATEA CULTU~AlkEDUCATIVĂ DESFĂSURATĂ
'
DE MUZEE

î. n <'iu s tea telu i th•-al XIII-iea Conwe. al l,artidului
Comuni ·t Homfm , la Or:HIPa , s-atl d1• s i'ă ş 1nat , îu zilele dt•
G-7 noiembrie 1 !1111 , luc r:ldlc s im11ozionului „1\'lnzcul con-
tcmpornn - factor activ în rcalizania t'dt wa-ţici socialis te a
omnrn ilor mu 1w ii'-. A~jun s ă la cca dt·-a VII-a cd iţic , Jll'CS ti-
gioa sa mauik tan~ a 1·cunit muzcograi'i , . lll'cial.i ş ti ai ofici-
ilor pcn trn va tl'imon iu I cu li urai m1Jiona1 , c erectă lori , 1u·oîe-
sori , lucrători de la Arhivele Statului , 111·eoc upaţi de folo-
si1·ca vienară a f·olccţ. iii or muzeale în organ izarNt unor
activităţi cclucalivc 1·u ei'icicnţ:I s porită.
Lucrările ·im11ozionului , ca şi la ediţiile i1rcccdcnlc , au
cu11rins .-cs iuuca ele comunitări , vcrnisarm1 unei expoziţii de
arheologic ş i dezbaterea cu lllma: „Valoriîica.rpa momuncu-
tclor . în activitatNt tultural-edutativi"t clPsî:lşurntă ele mu-
zee". Iniţiată de redatţia revis tei noa s tre , în colab01·m·e cu
l\'lnzcul din Orndea , dezlmtcrca s-a hucurat de o largă 11a1·ti-
ciparc , luările de tnvînt şi intcrHuţ.iilti dovedind interesul
s peciali ş tilor îal:I de 111·0blcmelc pc care le riclic:I conserva-
rea şi ntBiz:u·ca momimentclor , <hi toate 1·alegol'iile, în mmwa
de formare a omului orîncluil'ii noa s t1·(• socialis l1•.
În continuar1· , pr1•zcntăm o s elecţie din luările dt• <•uvînl
nfo lHtrtitip:rnţilor la dnbatcre:
rn ente lor. De a l tfe l, Legea paLrirnoniului s tabile şte o scri e dc-
alr ibu!.ii cc rev in mu zee lo r .în această privin~ ă.
Un a lt co ns idercnL î l r eprezintă faptu l că nu ex i s tă loca-
lita Lc în care să nu se a fl e monumente ele diferite pro[il e:
is tori ce, de a rtă, de ar Ui popu l ară , de arhi tectură, memoriale,
r e z e r va ~i i natura le, m onum ente r .id icatc în memoria unor
eve nimc11Lc clin istoria patrie i sa u a unor ero i ai neamului.
Inte rvine apoi ş i faptul că la fi eca re din acest e m onum ente
se des fă şoa ră o ga mă var i aLă de a c ţiuni. Des igur , intens i-
tatea, amploarea ş i eficicn\a acestor manifestă ri dife ră de
la monum en t la monum ent, de la loca litnte la loca litate,
de la jud e!·· la .it1d e \, ş i aceasta se datoreşte atît pr eocupării
muz ee lor p entru valorificarea monumentelor, cît ş i sprij inului
pr.i mit sau neprimit ele la ce il al!.i factori ce se implică sau
ar trebui sfi se implice în activită\, ilc cultural-educativ e cc
se d csfi'tşoarli la mon11menlc.
Tocmai pentru a impulsiona acţiunea ele valorif icare a m onn-
men telor, inel iferen l. de natura sau profilu I lor, înc a drată în
ampla act iv itate pol iLi co - c clu ca tivă d es făşurată ele partid ul
nosLru penLru rorrna rea omului nou, consLru c tor co n ş tient al

GA VUJLĂ SA UAFOLEAN ,
nev ista Jllll7.eelor .; i monumrn ll'lor
' Lim aţ i L ovu r ăş i ,
Simp oz ionul n o ·t ru se d esfăşoară în prea jma ce lui de-al .....
XIII-i ea Congres al Part idului Comunist Român, evcnirn e n L
de .în semnătate i s L or i că în v ia\a p a rtidului , a n a ·ţ iunii n o2s trc
soc ia li s t.e, ca r e, prin h otă rîril e sa le privind direc'ţ, iil e de dez-
vo l tare pentru cincina lul 1986- 1990 ş i orientări l e de p er-
spect ivă. pîn ă în anu l 2000, m a rclw ază trece r ea la o nou ă
etap ă , sup er i oa ră, de r ea lizare a P rog rnmu/ui de {<1urire a so-
c i e t ăJii socia liste 11111l!ilaleral dezvoltate ş i înaintare a Româ-
niei spre comunism. În s piritul doc umenLelor pub li cate, sar-
ci11 i el e o imp o rta n~ k't d eose biLă rev in acti v ităţii ideologice
ş i p oli t ico educa Li ve a partidu lui . „Va fi dezvo ltată act ivila-
tea polilico-educa li uii - se s ub 1i n i ază în D irect ivele Congre-
s ului - pen/ru c r eş t erea conş tiin{ e i socialiste a mase lor şi f'or-
marea omului nou„. Se vor crea, în con tinu are, condi{ii pentru Asp ect clin Li1npul dez bat erii
dczv0Ha1·ca eull1u·ii ş i :ulei ·ociali.· te , în florir ea întregii 11i efi
spirituale a popom lui , se va i n lensi f'i ca activi/alea de f'ormare soc ia li mnlui ş i co muni smului în p atria n oas tr ă, a m ini~ia t
a oamenilor mun cii în spirilul îna llului umanism al socielllti i această dezbate re.
noastre, al principiilor eti cii ş i echil<lfii socialiste" . L a baza întreg ii ac\,iuni de va lor i[i ca re c ultural-educativ ă
În lumin a acesto r obiecti vc ş i conform un e i tradi ~ii cl e jn
a monume ntelor t rebui e să stea prog ramul ideolog ic a l pa r-
încetă!· enit e în cl es iăşurn rea simpozionu lui nostrn , re clacţ.i a
tidu lu i, adoptat de Pl ena ra l ă rgită a C.C . a l P.C.H. din
Revistei muz eelor ~ i monumentelor . cu sprijinu l mu zeului
iuni e 1982 ~ i aprobat de Confcrin~a Na~iona l ii a P.C.R. din
gazdă , a inj\.iat ş i la această edi~i e o dezbate re av înd ca
decembrie 1982, în care se aprec iaz{t că , ln centrul activilllfii
subiect act ivitatea in ·tru c li v-eclu ca Li vă a muz ee lo r.
noastre politice. educaliu c trebui e S l'i slea d<'zvo llarea dragostei
D e data acea sta ne-am gîncl i t cr1 ar ~fi deoseb it el e util ă
faf ti de ./arâ , faf ti de popor, f'af ă de ca uza soci alismului , dezvo l-
ş i ar stîrni int er esul participant,il or o dezbatere av încl ca ternă:
tarea patri otismului revolujionar".
„Valorificarea monumentelor în :wlivilat1•a cultural-educa-
Conside r ăm că largul schimb el e opinii ş i el e ex p er i eff\: ă
tivă desfftsm·a t:l de muzee".
N e-am 'ori en tat spre 1.111 asrmenca subi ect din ma i rnulLc cc se va rea li za cu acest pril e j va constitui un punct ele ple-
considerente. cn r e sp r e n oi rea liz ări în mun ca fi ecftrui a dintre p a rticip a nţ i ,
în primu l rîncl. n precicm că monum e1rtele, prin încărc ă­ cît s i a tuturor cititorilor r ev istei noa str e, întrucît ce le ma i
tura lor emo~ion a l ă, prin posibi litaten de a evoca evenimen- imp ~ rta ntc punc Le el e vedere, cele mai semniiicat i vc ma ni-
te, date, fapte ş i oameni , se co nstitui e într-unul din cele np i festări orga nizate de dumn eavoast ră ş i r elatate a ici , vor fi pu-
eficace mijl oace prin ca r e se poate ac!.iona asupra conştiin\ei b li cate în „Rev ista muz eelor ş i. monumentelor", seria „Monu-
oamenilor, prin ca r e se p oate rea li za edu ca ! ia lor şt iiff~if.ică , mente isto rice ş i de artă".
patr i otică. ·· ·· Pentru bu na desfăşu rare a dezbaterii , r edac pa n elabora t
Apoi , intervine faptul că toate muzee le s înt, sau ar tre- u11 I uncta j tematic ce urmă r e ştc ob~ in crea unor răspunsur i la
bui să fi e, impli cate în va lorificarea ş i înLre\.in er ca monu- urm ă to a r e l e într ebări :

http://patrimoniu.gov.ro

Aspect clin Limp11l d ezbaterii
- Care s înl .i'ormclc de activit:1.ţi cultural-cdul'ali\'c pc
care Jc dcs fă şuraţ.i la mo1mmcntc? Dintre acestea, pe care Jc
l'on s idcrati ca avind o eficientă s por.ită?
- Există asemănări între a~tivităţile l'll pulJlicul de fă·
. umte în ex11ozitiilc muzeale si cele organizate la mom1mcn-
tc? Dar diferenÎe'! ' ·
- A vin el în · veelcrr existenţa diverselor tipuri ele monu-
mcn tc - ele arheologic , de is toric , de arhitcctu.rtl , de artă -
se poate vorbi ele acţiuni s1rncificc muli anumit tip de mouu-
mcnt? Care sînt acestea?
- Cc categorii ele 1n1blic beneficiază cu Jll'ioritate ele acti-
vilătile cuhural-eclucative orqanizate la monumente? Există
111·ef~rinţc în cc Jll'iveşte un 'anume 1 i]> de acţiune'?
- Cind in ·titutia muzeală se află intt··o clădire-monu­
ment sa 11 are în i1:;..cel ia ta .·a ' ' CC in:1 ta te monumente , Iucru I
acesta JlOlenţează activit:1ţil1• cultural-eelucativc cc . e cles·
făsoară în s ălile de mnzt•u? Si invers - Ja monumente?
' - Care .-int, dU]lă părrrc:; d\'. , mi,iloaccle de rreş tcrc a
efic ienţci acţiunilor clll t.u ra l-ed11ca Ii ve organiza te• la monu-
men tc? Cum pot fi în aecs t s en s mai 11.iJrn valorii'i('al.e divrrs t•
ti1md ele monumen tc'!
- Cc factori , în ai'ara muzeului şi oficiilor ,indeţcnc ele
patrimoniu, se implică .-au a1· trebui să se im11licc în activi-
1.ăt ilc cui tura I-educa I ivc cc ·c de.Jăsoar:1. ·i a mouumcn t:c? Cum
c~laborcază muzeele cu aceştia? '
- Cum colal1orcazt1 muzeul cu eleţin:1.torii d1i mon11m1•nte
în actinnt~a de valorHicare si întrC-tinere a rnonmuentclor?
Dar c 11. oficiile judeţene de '.1.1nisrn?'
0
- Care sînt Jo1nrnlt\ 11e care le llractic:rţ i pcn tl'U JIOlHllari-
zarca monumentelor? Cum se fa ce aces t lucru în expoziţiile
muzeale de bază sau tcmJlonue?
- Ce măsuri concrete se imJllUL, d1q1ă opinia dv. , )lCllll'll
o plenară valol'ificarc lJC linie cultural-eclucativ:1. a monu·
meutelor diJ1 raza ornşuh1i şi judt'ţului dv.?
Aşteptăm cu deosebit interes opi niil e dv. asupra acesLor
probleme sau numai a unora dintre ele.
OCTAV MONOilANU ,
Muzeul Judeţean Sucea va
Alături de patrimoniul muz eal , monumentele de orice
natură - istorice, memoriale, de artă, etnogr af ice şi de ştiin­
ţ:ele naturii - constitui e un important mijloc care ne stă
la dispoziţie în vederea realizării unor ac Liv i tă!:i instructiv-
educativ e de un înalt nivel şi efi cac i ta te, aşa cum ne-o cer
documentele programatice ale Partidu lui Cc mun ist Român.
Monumentele pot contrib ui plenar la ridicarea conşt iin ţei
maselor şi, în primul rînd, a ge n eraţ iil o r tinere, la făurirea
omului de tip nou , omul soc i etă \· ii soc iali ste de astăz i şi
comu ni ste de mîine .
T ematica s upu să dezbaterii o consider deosebit de ge ne-
roasă ş i ·ţin să mulţumesc organizato ril or ac\iunii pentru
prilejul oferit de a împărtă ş i din experienţa noa stră în munca
educativă ce o desfăşurăm la monumente. Colectivul Muze u-
lui Jude-ţean Suceava a primit cu interes punctajul tematic
a l redacţ:iei „Revistei muz ee lor şi monum ente lor ', fiindcă
http://patrimoniu.gov.ro
el cuprinde principal e le aspecte şi probl eme c u ca r e n e con-
fruntă m în activita Lea noastră de zi cu z i. Dup ă cum ştq:i ,
în jude tul Suceava avem toaLe categoriile de monumente:
arh eo logice, istorice, etnog raf ice, m emoriale, de artă ş i a le
na turii. Ne preocup ă m p erman ent de con servarea lor în con-
clilii opt ime. Co l abo ră m foarte bin e cu d eţ inător ii de monu-
mente atît p e lini a gr ijii fală d e e le c ît ;i p e aceea a va lorifi-
că rii l or p entru marel e publi c.
Oraşul Suceava dc!.in e un număr irnpres ion a n t de m o nu-
rn.ente. Totu ş i , aceas tă bogă (.ie nu poate fi cunoscută de că tr e
un turist n eav izat, fiindcă ce le mai multe dintre monumen-
tele ora ş ului s înt plasa Le prinLre ansamb luril e noi de loc u-
in~ e sau s în t acoper ite de co nslru c ~ii ac lu a le de mari propor-
( ii . A!)a se [ace că, în sol ind un t uri s t s tr ă in ,c u g re u am r e u ş i t ,
ln siî r ş iLul une i zil e întreg i de plimbare pc s lrăz il e oraşu lu i
să îl conv in g de [apL ul că Suceava are un bogaL Lrec u t is Lori c.
A ic i poate a r Ji caz ul să- i c riLi că m p e unii a rhitec( i ca r e nu
au ş Liut să inLegrcze ş i să valorifi ce m onum e nLe le m edi e-
vale a le Sucevei în n oua urbani sti că.
Preocup a rrn penLru Yalori[i ca rca din pun c L de Ye der e
edu ca ti v a monum entelor es le mai vec he c hi ar decît muz eul
nostru . Ma re le p oe t M iha i Emi nesc u orga ni za Ja Pulna , în
1871 , o m a re serba re, de inte n să trăir e românească , într- o
perioadă cîncl o parle din Le riLoriul lării se a fla s ub s lăpînir e
s trăină. S-a u să rbăLo riL al un e i 400 de ani de la terminarea
e difi că rii Măn ăs tirii Pulna , loc ul unde es lc î nm ormîntat
vo .icvod ul Şte fa n ce l Mare. ln l 904, la SuceaYa , p c ruin el e
CeLăţ ii de ca un , a av ut l oc o a llă marc rnanifc Lare pril e-
juită d e împlinirea a 400 de ani de la s tin ger ea din via~ă a
lui Ş l c fan ce l Marc. Putna ş i S uceava cleYen ea u în fe lul acesta
Cetatea ele Sca un a Su cevr i, progr am a rti sti c prezcnt:il el e elev ii Liceu lu i
m ilitar „Ştefan cel Mar c'· clin Cî mpulun g Molclov cn r fc
locur i pentru c unoa şterea trecutului istori c, pentrn cd u caţ, i e
patriotică , făcută , fireşte,
atunci , nu de muzeu - fiindcă
acesta nu rxista - c i ele intele ct ua li patrio\i.
Educa pa o facem astăzi mai bine datorită mijloacelor
de care dispunem ş i personalului c u înalLă ca lifi care şi ex p e-
rien (.ă pc care îl avem. Ne preocupăm permanent de inventa-
rierea n tot ceea cc în · ea mnă monument sau Joc isLoric de pe
raza un e i I oca Ii tă'(.i. Dup[t operaţ iun ea de invcnlari erc Lre-
cem, împrenn ă c u In spectoratul şco l ar jude\.can ş i e lev ii clin
c omună , la ac\.iun ea de popularizare a tuturor categor iil or
de monumente clin c uprin sul aceste ia. R ealizăm numeroase
exp un er i, evocăr i , informări .în aşa fe l încît cop iii şi tinerii
aj un g să cunoască foarte bin e o serie d e date ş i fapte legate
de monum entele a fl ate în h ota rul l oca lităţii unde trăiesc. Nu
ex agerez cînd a firm că orice t uri st care aj un ge Ja Stupea
întrebînd, p e primul copi l întîlnit, despre Ciprian Porumbescu
ş i mărturiile legate de acesta existente în comun ă va afla o
serie de lucruri deosebit de interesante. Acela ş i lucru se va
întîmpla ş i cu turistul a .juns la Voroneţ:. Pot afirma că la
monumentele din cadrul judeţului re a liz ăm a devărate acti-
vităţi de mas ă.
 Ca lendar din 1845, Vas il e Alecsa ndri n ota că is Lori a t r ec u tă
se învaţă u şo r prin fa p te le lui Şte fa n cel Ma r e, 9i aslăz i mulţi
"ţăra ni de prin pă r !: il e Suceve i sp un desp r e ori ce zid vec hi ,
va l de apf1ra re, fînt înă, orice ob .icct frum os Iucra t că „de la
S tefa n ce l Ma re ne v ine".
' în punctajul tema tic, pus la d ispoz q.ie de către redac p e,
ex i stă o înt r eba r e r eferi toare la modul cum se poate face
l egăt ur a între exp oz i ţ i a muz ea l ă ş i m onument. 1n mu zeul
n os tr u aces t lucru se r ea li zează, pe de o parte priH imag ini ,
doc umente, date despre mon umenLe le din ca drul jude!.ului
eta late în expoz i ţ i a el e b ază, iar pe de a lLă parte p r in macro-
cl ior a ma ame n a j ată tot în să lil e m uze ului ş i în ca re s-a r e-
co nstit ui t sa la tronului lui Ş t efa n ce l Ma r c cl in Cetatea Suce-
ve i. Prin aceasta se com pl etează imag inea despre Cetate a
celor care a u v izi tat ma i în t îi monumentul ş i apo i m uze ul.
No i, la Suceava, co n s i de ră m că ma i avem m ulte de făc ut
pe lini a va l o rifi că rii mo numentelor ş i , în spec ia l, a ce lor

A lba Juli a - Sa la Un irii

Pe lini a edu ca (,ie i pal ri oLi ce or ga ni ză m bogate ş i va ri a te

m a nifcs Lă ri la Cetatea .· ucevei , la t upca ş i la Mă, lini . U ne le
d intre aces Lea a u un caracte r pe ri odi c . Astfel, la Mă lini ,
anua l, se o r ga ni zează un concurs de p oezi e patr i ot i că pen tru
t ineret . Cu acest pril e j, p oeţ i co n sacraţ i , l a ur ea ţii concursu-
lui , p a rt i c ip a n ţ i , împ re un ă cu elev ii ş i t ine rii din co mun[l,
r ea li zea z ă ma ri sp ec taco le de p oez ie ş i mu z i că pa L r i ot i că
la ca r e as i stă un num e ros publi c. La Stup ea, a nu a l, a re loc
un co ncurs mu z ica l na (,iona l int it ul at „Li ra de a ur ', cl esl.i-
nat t in eri lor in te rpr eţ i in st rum e n t i şt i . V in cu acest pr il e j
t in e ri clin înt reaga ţa r ă. Pe o p e ri oa d ă de şa pL e z il e, c ît (.ine
co ncu rs ul , o r ga ni ză m , p e b aza unui ca lenda r, v izite la Mu-
zeul memori a l ,,C ipri a n P orumbesc u" ş i la monum entele di n
împre jurimi , s imp oz ioa ne dedi cate crea ţi e i a r t istice a co m-
poz ito rulni „Tri co lorului ", pro iectarea de film e documen-
ta r e ş i a rList ice ş i , bin eî nţe l es, co nc rte ş i sp ectaco le mu z i-
ca le la ca re in v i tă m , în afara pa r t i c ip anţ il o r la co ncurs,
repu tate form a\:ii a rt ist ice.
La Cetatea de Sca un se orga niz ează numer oase ac \,i uni
în spec ia l cu utec i ş tii. ln con t inuar e mă vo i referi la cî teva
d intr e ele. La „Zi lele t uri smului pe ntru t ineret" pa rt i c i pă
t ineri din ju deţe l e limi trofe . Se v i z i tează Cetatea u nel e se
p r ez in tă isto ri cul aceste ia, a poi t rec uLul oraş ului , d up ă ca r e
se r ea liz ează un t ur p e la mo numente le ş i mu zee le acestui a . lat ui a lui Cos lachc Negr i d in Ga l a~ i , rn n nir csln r c orga ni zală c u elev ii
„Se rb ăr .il e Cetă ţi i" r e pr ez in tă o ma nifesta r e d eve ni tă, de mul t, î n c ins l ca z ile i de 24- I a nua ri e
tra d iţ i o na l ă . Ea se d es făşoa r ă în lunile iuli e ş i a ug ust, î n
zil ele ele s îmb ă t ă ş i dumini că. P e plato ul Cetăţ ii a u loc spec- istori ce ş i de a rLă medi eva l ă. Se impune o ma i l a r gă p opul ari-
taco le ar tist ice din ca r e nu lip sesc p oez ia pat ri ot i că, muzi ca za re a tuturor vest igiil or . T r ebui e să e di tăm cît ma i multe
t în ără ş i da nsul. Prog ra mele a lc ăt uite, de co mun acord cu plia nte pe ntru toate mo nu men te le d in judeţ .
n oi, sî n t s u sţ inut e el e fo rmaţ ii a rti st ice din înt r eprind e ril e Prezentarea de căt r e ghi z ii O.N.T . sa u O .J.T. a muz ee-
ş i in st i t u ţ iil e o rF1ş ului. în ca drul acesto r serb ă ri , t ineril or lor ş i monum entelo r l asă mult de dorit în ceea cc p ri veşte
le este înmînat ca rnetul de membru a l U .T .C. Fo rmaţ:i il e ri goa rea şt iin~ifi că. U nii d int re e i prac tică un sistem de
a rtist ice a le ce lor d o u ă licee clin jude !:, ce p oa r tă nume.le îndruma r e, în ca zul g rupuril or ele stră ini, p e care, p er sona l,
m are lui vo ievod Ştefa n . ce l Ma re - unul din Suceava, ia r îl co nsider o sfida r e la adresa t recutului n ostru istori c . Auto-
ce .l ă l a l't din Cîmpulun g Mo ld ovenesc - s u sţ in an ua l, în in- carele c u turi şt ii st ră i n i urcă p înă pe platoul C etăţ ii , g hizii
c in ta Cetăţ ii , un ma r e sp ectaco l sub generi cu 1 „Ş tefa n , Ş tefa n debi tea z ă c îteva date despre acest monument, fă ră a inv ita
d omu ce l Ma r e" . ~ n - sez o.uul t uri sti c, Ia Cetate a u loc sp ecta- p e turi ş ti să cob oar e ş i să se ap ropi e de ziduri , maş in a dă
cole de sunet ş i lumină . In afara aces t or acţ iuni , ţ in să a min- ocol plat oului ş i , în g rab ă, se întoa rce în o raş . L a numeroa-
t esc fa ptul că Cetatea dev ine ca drul so lemn în ca r e mulp sele noastre prot este as upra unui asemenea sist em a m p r imit
copii din muni c ipiul Suceava s în t p rimiţi în r înduril e Orga- răspuns că m onumente cum est e Cet atea nu intră în progra-
niz aţ i e i Şo imii Pat ri e i ş i a le Orga ni zaţ i e i de Pi oni er i. Acest mele de v izitar e a le turi ş til or din afara gra niţe l o r ţării. Mă
m oment să rb ă t o r esc se întip ă r eşte în memori a copiilor pe n- înt reb , atunci, ce li se o feră spre v izitare?
t ru toată v i aţa d ato ri tă ş i ca drului în c~1r e el a av ut loc .
Plat oul Ce tăţ ii est e loc ul unde e lev ii clase lor a IX-a depun VIOilEL FA Ull ,
jur ă mîut ul în ca drul pregă tirii t iner etului pe nt ru apărarea Muzeul din Oradea
p,at ri ţ i. ln a nul 1984, pl,'!nt ru prima dată, la so lemnitate au
p art i c i pat . ş i doui;i li ~ee clin municipiul B acă u , cu un număr Aprec iez ini ţ i at i va „Rev istei muz eelor ş i m onumente-
de 1 opo de elev i. D e f ieca re da tă, cu acest p r ile j, muzeogra- l or" el e a pune în dezbater e o p robl emat i că l ega tă de m onu-
~l i n oştri evocă princ ip a lele m omente a le lupte i p op orului m ente f iindcă, incontestabil , ea este de o acu tă actua l itate.
'r omâ n pentru lib ertatea patri ei, cu un accent deosebit pe Chi a r clacă avem ma i multă sa u ma i pu!:ină exper i enţă în
lupta dusă \n t impul dom ni e i lui Ştefa n cel Ma re împ otr iva contactul ou marele publi c, cun oaştem că omul de astăz i ,
Imp eriul ui otoman. cu un sentiment ma i p ronunţat a l trec ut ului , este interesat
D oresc să ma i spun ceva în ca drul dezbaterii. Mul ţ i v iz i- să şti e mult ma i mult desp re mărturiil e rflmase dec ît ceea ce
tatori româ ni ş i stră ini a u r ema rcat faptu l · că la Suceava p oate el singur desc ifra atunc i cîncl se af l ă în pr ea jma un or
ma rele vo ievod Ştefa n ce l Ma re este la el acasă . înt r-un m onumente .

10

http://patrimoniu.gov.ro
 Hczrn·a \i a d e a rh i Le tur ă
po pul a r ă clin S ig h et u Mn r-
m a \ ic i, rn n ni fcs l a r c a rli s-
Li că

Ca Lego riilc de publi c c u ca re se p ol organi za ac \iuni ln ge rm a n o-h o rLh ys lă la 12 oc Lombri c Hl44) la t oate m onum en-
monumente s int foa rLe di ve rse. Perso na l, a m dobîndit o te le milita re, ob e li sc uri ridi ca t e în memori a os t.aş il o r rom âni
v a l o r oasă ex p c ri en ~ă J en· a Lă de ce l ma i r ecepLi v ş i ele p erspec- căz u~i în lupt ele cu du ş m a nul , p e loc uril e unci e s-a u d es făş u­
ti vă publi c: t in eretul s Lud .ios . Cu acesta a m realizat c îtcva rat b ătă lii s-a u realiza L, cu partic ipa n\ii la maq, evocă ri ,
ac \:iuni dcosebiLe p e ca r e, d acă nu a r fi fo st această dezba- s-a u purtat di sc u\.ii cu ofi(.eri , cu parti c ipa n\i la evenimcn-
t ere, l e- aş fi împ ă rLăş it înLr-u11 a rLi col în p ag inil e rc,·is Le i Le lc d_e atun ci, cu profeso ri ş .i s p ec i a li şti din domeniul ist o-
noa trc de spcc ialiLa Lc . ri ei . In aceas tă a q ·. iun e s-a u „re descop e rit' o seri c de monu-
D e mulLe ori tin e ret ul es te stimul a L în c un oaş Le r c a monu- mente ~i loc uri ca re fusese r ă uiLat c, s-au făc ut cun oscute o
mente lor ş i a evenimen telor , de ca r e e le se l eagă, de că tr e sc ri e de a mănunte pri v ind d esfăş ur a r ea un or b ă tă lii. Cu
profesori. 1n acest sens ex i s Lă o co n ve rgenlă ele interese între acest prilej mi-a m da L sea ma că multe dinlre monum entele
profo sor ş i mu zeogra f p e ca re, acest a din urm ă, Lrebui e să legate de lupta ş i biruin\ a p op ornlui nostru pentru libertate
o val orifi ce. Soco tesc că ma i mul t dec ît un document sa u o ex i stă sub un cva s i an onim at. D e aceea , cons ider de da Lori a
a ltă pi esă muz ea l ă , un monument isLori c sau memori a l est e n oastră , a muz eogr a fil or , să le fa cem cunosc ute, să le inLro-
incomp a rabil mn i efi c ien t în procesul edu ca·\ ie i p a Lriot ice. du cem în pl a nuril e n oas Lre de ac ~iuni a dresa t e di ve rselor ca t e-
Cons ide r că dup ă dezba ter ea n oas tră t r ebui e să ne preocu- gorii de publi c .
p ă m ma i mult de afl ar ea Luturor acelo r m onum ente ca r e a u Împre un ă cu o c l asă de elev i de la Li ceul de fil olog ie-i sto-
o va loa re d eosebiLă ş i ca re să ne p e rrniLă să d es făş ur ă m o ri e cu ca r e mu zeul n ostru co l a b o r ea z ă intens , a m pa rcurs, în
mun că i n st ru c Liv- e du cat i vă s u sţi nută. Ar fi necesar, d acă v~ira care a t recut, Mun\ ii Apuse ni . Exc urs ia s-a int it ul at
îmi p ermi te \ i să m ă exp r im aşa, ca ac Liv itatca la monum ente „de studiu " dar , de fap t, a f t o vizit ă la toa t e locuril e legate
să d ev in ă o conLinu ar e f eri c ită a l ecţ iil o r , î ndrum ă ril o r ş i de ma rea r ăscoa l ă a ·t ă ra nil o r co ndu să de H or ea , C l oşc a ş i
s imp oz ioa nelor din muze u. C ri şa n . C un oştea m zo na fo arte bin e, c un oşteam m onumenLe le,
ln Ora dea e:x i s Lă ma i rnulLe monum en te ist ori ce semni-
Va lea T e lcn j cnului - s lrnluri ci l' m a rn 5
fi cati ve . U nul dintre ele cs Le casa in ca r e, la 12 oc Lombri c
1918, a fo st con ce pută Declara/ia de a uLodeterminarc n a ~i o ­
n a l ă, docum ent p r .i n ca r e româ nii din Tra nsil va ni a se expri-
ma u p enLru dez legarea de m onarhi a a 11s Lrn-un ga r[t ş i î ş i p ro-
clama u indep end en\a . Casa a rc aşeza L ă p e Ia\ a cT ă o plac ă
come m o ra t ivă . În prea jma aceste i c l ă di ri ş i în interi orul ci
a m su s~ inu t cîLeva lec (.ii de o efi c i en( ă, o consider cu , m ax im ă.
Acţ iuu ea a în ceput s i mp 1u . Am lu a t l egătura cu profesorul -
diri g inte al un e i clase de la Li ceul p edagog ic „ Iosif Vul ca n" .
Împreun ă a m studiat tema ş i locul a cţ iunii. ln z iua s tabi -
1ită am plecat cu g rupul de eiev i la casa res p ec ti vă und e .l e-am
vorbit desp re sernni f i ca ~i a ei în istori a p a Lri e i noastr e. În
timp cc eu prezentam dat ele ist ori ce, s-a u opri t să ascu!Le ş i
a l ţ i oa meni ce t r ecea u p c acolo. Văz înd un g rup de t ineri ,
era u c uri oş i să afl e ce se p e Lrece . P î n ă la s [îr ş it , ş i elev ii şi
trecăto rii au a udi at cu in te res expun er ea mea. Dup ă aceea
ne-a m îndreptat spre cimitirul oraş ului unde se găsesc a lte
monumente - de dat a aceasta, funera r e . N e-a m op r it , mai
întîi , la m ormîntul lui Iosif Vulca n car e a fo st un milita nt
activ p en t ru unitat e na ·p on a l ă, iar, ap oi, la m onnîntul doc-
torului Aurel La z ă r , p ersona li tate care p enLru Bih or exprim ă
pl enar ideea de unitat e n aţ i o n a l ă fiind unul dintre c titorii
Marii Uni ri de la 1 D ecembri e 1918 . Prin acest circuit, în
ca re a m v izitat t r e i m onumente de profiluri di fer ite, am ev i-
tat o expunere ab s tr actă, fără fin a litate în con ştiin~a t in eril or .
Dimp otri vă , p e t ot p arc urs ul v iz ite i a u ex ist at o comuni ca re
v ie, o că ldu ră în raporturil e dintre ce i impli ca ·~i în ac ~iun c
ş i , des igur, enwţ ii exprimate sin cer el e către e lev i.
De curînd am ma i făc ut o e:xperien\ ă cu r ezultate va lo-
r oase . D e c î ~ i\' a a n i, Comitetul jud c \ea n U .T. C. B ih or orga-
ni zează un „Ma r ş a l t iner etului ", av înd o a numită tem ă. Anul
acesta (1984) el s-a in t it ul at: „Pe urm ele ostaş i lor româ ni
e liberatori" . Incepînd de la Vaşcă u , partea de sud a jude ţu­
lui ş i p în ă la Ora dea (ca re a fos L e l i b e ra tă de sub oc up a~ i a

11

http://patrimoniu.gov.ro
 ... .( .,
tăţile pe care le de sfăşurăm în muz ee ş i la monumente. Se
ştie că o pătrime din popul a \:ia \.ării o formează tinere tul de
pînă la 28 de ani. Acest a este primul nostru b enefi ciar. Ate nţi a
p e ca re o acordăm tine rei gen e ra ţ ii se ju s tifi că, ce l pu\:i n, din
dou ă pun cte de vede re : unul r ezultă clin neces ita tea tînăru­
lui ca om a l soc i etăţii soc ia li s te iar a l doil ea , din cl orin\:a de
c un oa şte r e ş i recepti v itatea la to t ce co ns titui e o nouta te,
sp ec ifi ce t inerei ge ne ra ţ ii. Deci : jumă l a tc din drum în mun ca
inform a ti v-form a ti vă- e du ca \. i o nal ă îl p a rcur o·em n oi - mu-
zeog rafii iar , p e cea l a lLă jum ăta te, v in ci - tinerii. Vîrsta
a treia b e n e fi c i a ză ş i ea de ceea ce îi putem ofer i. Sînt num e-
roase a utoca rele cu oa meni în v îr s tă ca re se opresc la p or\il c
muzeelor sau la monumente . L a a cea s tă ca t ego ri e de public
interv in e, p e lîn gă curioz ita te, reg retul de a nu Ii put u t cu-·
noaşte la ti nere \c sa u ma Lurita Le o se r.ic de I ucrur i. Ceea cc
ne întri st ează es Le absen \.a, ap roape tota l ă, a v îrstei a dona -
matu r ii. P opul a \.ia act iv ă a rc nevo ie de ins Lrnirc tot a t ît
el e m11l t ca ş i tine1·cLul. Ce se r e ali z e ază as tăz i p ent ru tineri
v a da rezulta Le p este 5, 10, 15 a ni. ln sc himb , în caz ul v îrst ei
a doua, r oa dele munc ii noastre se p ot vedea imedi nt în ca drul

Mo num entul el e la Pnclcş , ac \.iun c c u Lin cre Lul

se mnifi caţ i a lor ş i , L olu ş i , nm fo st profund c mo~i o na t v1z1-

t înd împ re un ă c u e lev ii acest P a nlh eon a l istori ei n oast re .
Am în ~e l es că o pn rtc din sen t im ente mi-au fost t r a nsmi se
de intensa t r ă ir e a tin e ril or ca re vedea u pentru prima d ată
aceste loc uri . O ma i ma rc re u ş ită - pe lini a acti v ită ~ii edu-
caţ i o n a l e - dec ît cea tr ă i tă în Munţii Apuseni nu îmi p ot
imag ina .
Trecî nd de ln ce le tre i exemple concrete p e ca re le-a m pre-
ze ntat, doresc să t rag unele co ncluzii . Se pune o întreba re :
pot fi monumen tele interrrnte ac ţiunii genera le a muz ee lor
pe ntr u edu ca \.ia p at ri o ti că, mora 1-c etă ţe n ească, es teti că a
v izi tato ril or ş i în sp ec ia I a tinerei genera ţii ş i de informa re
l a r gă asupra a ceea ce ex i s tă ca pat rimoniu cultural na \:io-
n a l? Sa u p ăst r ă m o a numită rez e rv ă ş i nu înce rc ăm o ma i
l a r gă deschidere în acest sens? Cred că putem face luc ruri
ex tra ordinare, monumente le oferind mult iple p os ibilităţ i
p entru a fi intenTate în a mplul ş i vn rintul p roces edu caţ i ona l.
Persona l, p c b aza experien\:ci ac umul at e, vo i p ersevera în a şa
fel încît, p ara lel cu munca în muzeu, s ă d es făşo r o int e n să
act ivi tate la monumente .
Dintre p robl emele care ma i p ot fi d iscutate, m- aş op1·i II::mul lui J\fa nuc d in B u c ur eş ti , m on u ment d e a rhit ect ur ă
la co la bora rea cu O.J .T. T rebui e să spun că noi s p ec i a li ~t ii
din mu zeu avem o pă r e r e c ri t i că as upra .îndrum ă rii p e ca re act i vi tă\. iiproduct ive p c ca re o desfăşoară în fa bri ci, uz ine,
o r ea li z ează pe rso na lul O.J .T . Ghid a jele a u un s lab con ţ inu t gosp o d ă rii ag ri cole et c. Muzeele din mar ile centre, cum s înt
ş t iin ţ ifi c . D e aceea, propun să o r ga ni ză m o dezbatere la ca re B u c ur eşt i , Ia ş i , Cluj-Na p oca, Timi şoara, Cra iova, b e n e fi c i ază
să in v i tă m ofi ciil e jude \.e ne de turi sm din ţară î n vede rea de faptul că aici se o r ga niz ează de c ătre in s titu ~ ii cent ra le
sta bilirii unei c o l a b o ră ri t eme ini ce . D acă nu se p oate as ig ura p erfec ţ i o narea ca drelor la nivel de 'ţară . ln programul cursu-
o bun ă pr e găt ir e a g hizil or, atunci să se ap eleze, co nt ra cost, r il or de p erfec \:ionar e sînt prevă zute vizite, colocvii, dezba-
la ser vic iile muzeog rnfil or. Cred că ofi ciil e .i ude(.ene de turi s m teri la muzee ş i monumente. E ste un av anta j pe care nu trc-
p ot fi se ns ibili za te pe lini a a i g ură rii un or ghida je de ca li - lrni e să îl pi erdem din veder e . Da r ex i stă ş i numeroşi a nga j aţ i
ta t e . ca re î ş i rea li zea ză p erfec \:iona rea la ni vel :judel ea n ş i chiar
Jude \:ul Bihor are un pa trimoniu foa rte b oga t ş i se a fl ă loca l. î n ca zul aces·bira este n ecesa ră o recomandare di n p ar-
printre primele jude \:e în ceea ce pri veş t e p o te n ţ i a lul turi s- tea mini s te relor de resort , a central elor industria le ş i trustu-
t ic . Este un jud e ~ ca re p oat e a r ă ta nu numa i frumuseţ i natu- ril or ca o z i din cele 7, 17 sa u 27 de zile dedi cat e a cti v ităţ ii
ra le ci ş i numeroase m ă rturii spiritua le . P oate a ră t a o se ri e de ridica re a niv elului de c un oşt inţ e să fi e rez erv ată vi z ită rii
de elemente ce sî nt p roprii loc uitoril or de a ici dintotdea una, muze ului sa u muz eelor ş i monumentelor din loca litat e, rea-
a jut îndu-1 p c turi stul s tră in să n e în ţe l eagă ma i bine . Cred liz ării unui contact cu muz eogra fii ş i sp ec i a li ştii de la oficiile
că stă în puter il e noast re să rea li ză m acest lucru . p entru pa trimoniul cultural nal ioua l. ln felul acest a, cred eu,
v om îmbun ătăţ i structu ra publi cului n ostru ş i nu vom avea
LIVIU Ş TEFĂ NESCU ,
doa r extremele : tine ri-bă trîni .
Muzeul de l s loric ş i A1·lă al Municipiului Bucurcşli
A doua ch estiu11e p e ca r e doresc să o abord ez este aceea
E ste necesa r să mu(\:umesc orga nizat oril or dezbater ii p en- a sp ec tacolului. E xc ursia est e un mijl oc car e va dă inui ş i se
t ru că ne-a u pus la înd e mîn ă un asemenea mijl oc util ş i de va a mplifica . Specta colul , pornit ca un exp eriment, a prins .
î n a ltă forţ ă în dezvo lta rea ideil or ş i pr eoc up ă ril or n oas tre, D e aceea în acest sens es te nP.v oie de ma i multă ini\:i a ti v ă.
mai a Ies în ceea ce est e ese nţ ial în muz eografi e : met oda co m- Tineretul ele as tăz i est e t alentat ş i dorni c de a se ma ni[esta
p arati stă . P op să munc eşti foa rte bine a ni de zil e da r , u eav încI p e pla n arti sti c . Mulţi chi a r an o p regătire realiz a tă sub îndru-
dec ît dimensiunea t a, să mt îţi da i sea ma c ă a i făc ut lucruri marea unor profeso ri de specia lita t e. Muz eografii , împ reună
utile . Atîta vreme cît nu a i pos ibilita t ea să le comp a ri cu a le cu cadrele didactice, trebui e să fol osească aceste t a lente. In
a ltora nu p o ţi a vea o certitudine . D ezbaterea de astă zi ne dă faţa unui m onument, într-un a numit sp a \:i u din muzeu t rebui e
a c eastă pos ibilitat e . rea lizat un plus de emoţi e . Acesta se poate obţine, adău g înd,
Prima chestiune pe care doresc s ă o abordez es te a ceea a la tot ceea ce n oi întreprindem, un sp ect acol a lc ă tui t şi sus-
cat egoriilor de public ce b e n e ficiază cu prioritat e de activi- ţinut de tineri.

12

http://patrimoniu.gov.ro
 În l egătură cu c reşterea eficien(:e i econom ice a act i vităţ. ii
01oastre d oresc să suge rez tre i mijloace . Pr imul cu care putem
.mări e fic i e n ţ.a est e di vers ifi carea mijl oace lor util izaLe în
mun ca n oast ră. „Exc urs ia" este un t ermen gene ral. Ea p oate
'f i în să de n e num ă r ate tipuri. „Specta colul " es te un ge ne ri c
·d ar e l l.rebu ie să a ib ă, de fi eca r e d a tă , a It con\ inut ş i să îm-
·brace o a l tă fo rm ă . Cu cît met odele uLilizate de n oi vo r fi
ma i difo riLe, c u atît l egă t u ra dint re ex ponatele muz ea le, de
m are va loa r e, sa u monumente va fi mai dir ec tă cu publi cul ,
•C U at ît ne vo m p e rf ecţ i o n a mun ca . A l do il ea mijl oc p e ca re
îl sugerez es te op t imi zarea bin omului : efort-rez ulta t. Ex i slă
în fi eca re d inLre noi res urse - l e-aş numi de gospoda r - ca re
t rebui e ma i des puse în mi şca re . G îndinclu-ne cum se p oate
ob\.in e un max imum el e efec t educativ cu minimum el e efo rt
f ina nc ia r, a junge m la neces itatea p erfec \ i o n ă ri i act ivi Lă \ ii
.n oas tre. Al t reil ea m ijl oc este r ea lizarea un e i solu !ii soc ia le
·de co nLinu ă pr eze n\.ă la monument. Ş Lim eă se a l ocă fo nduri
pentru r es La urarca ş i co nserva r ea m onum enLelor. Pî n ă nu
·d e mult ma i exista u s p ec i a li şt i care g încl ea u că dup ă ce
.ş i- a u înd ep lini t misiun ea de a r estaura un monument nu î i
ma i pri veş Le pe ei ce se întîmp l ă cu acesta ulteri or. D acă
monumenLul se deg rada , se ce rea u din nou ba ni pentru r esta u-
ra re . As Lăz i g înd irea n oast r ă est e cu ·tot ul a lta: nu se p ot
·chclt u i p e ri odic ban i p entru repa rarea ac e lui nş i monument
., i, în co n scc in\. ă, se impune o g rijă s p ec i a l ă p entru ca invc.·-
:t iţi a făc ută o d a tă să nu se p i ardă . Fo los irea co mpl exă, cît
mai judi c i oasă a unui monument îi as i g ur ă o ex i s t e n ţă înd e-
lun gată. Dă m în aces L sens un singu r exe mplu : Hanul lui
Ma nu c din Bu c ur eşt i . Cî nd în urmă cu 20 de a ni s-a r es ta u-
ra t ş i a [os t des ti na t să a dăp os teasc ă un resta ura nt, hoLe l ş i
mai mu lte m nga zine am c rez ut că e l se vn ruina foa rle r epede.
T impu l ca re a trecut mi-a do,·edit c ă am g îudit g r eş i t. Monu-
mentul este ::istăz i ma i întreg ca ni c i o dată înainte. Idea l a r
'fi ca fi eca re monument s[t d ev ină un muzeu dar aşa cev::i,
:ştim foarLc b ine, este imp os ib il. D eci , co nco mitent cu lu cră­
r il e ele r es laura re trebui e gî nd iLă dest in a (.ia lui ş i , în co nsc-
-c in\.ă, b cnrficinr ul care îi va purta de gr ij ă clu pă cc meşter ii
rest a uratori vor fi pl ecat . U n b enefi ciar aLe nt, co n şt i e nt că
:a re în g rija sa un monument în sea mn ă o economi e ca r e se
face în bu o-eL ul s ta tul ui ş i , totodată o ga ran\i e a dă inuirii
2ccst u ia.
Sta luin lui Şt efa n cel Mnre din Inş i
http://patrimoniu.gov.ro
....-~ ~ . ,. - ~·=1
~ „ ~ '\ ~-
..
• . f t
- ~„ t" : : r- . . ·~„
--" _ . ,.
~ ~
C url r u J 1>11111 cusdi din T î r govişlc , şc clin\ ă a c c•rc 11J11i „Tin erii is lorici"
TlllEHI U J U ilCSAK,
Muzeul din Oradea
1:11 in ter vc n( ia mea n ca u t;ă mă refer la acele monumente
car e în mod [ircs Lreb ui c să stea, în ega l ă măs ur ă, în atcn-
1.ia muz eog rafil or. Este vo rba de monumentele naturii ş i r e-
zer va \ iil e natural e. F ieca re dintre acestea este un muz eu în
ncr liber, un ma ter ia l pat rimonial. ru cx i s Lă însă, întotdea-
una , o co nlucra re între of i c i a l ită ~i l e p e raza cărora se a fl ă
::istfe l de m on umente ş i r cze r va ~i i , ce i care Je ex ploatează ş i
no i, muz eograf ii.
Î n jude \ ul nost ru monumente a le nat ur ii se a rl ă, în sp ec ia l,
în cent rnl mas iv ului B iho r iar reze r va i iil e natura le ses itu enză
la bordura acest uia. l n bună măs ură ' ele s înt va lorificate de
orga nele de turi sm dar, în pu~ i ne ca zuri, prin intermediul
unor ghida je sp ec ia le . Mă r efer la co ndu cerea acestor excursii
de căt r e oa menii co mp e ten(.i: muz eogra fi sa u profesori de
~ t ii n\e l c na Lurii . Aş putea da ca exemplu p oz it i v doa r excur-
· iilc orga nizate la P eştera Urş il o r. Colega n oastră Ann Maro-
ssy co l a b o rea ză cu O .J .T .-u l, g h idînd g rupuri el e exc u rs i onişti
la această p eş t e r ă .
Cu s prijinul mate ri a l a l ma i mu ltor organe ş i in st i tuţ ii ,
Peştera U rş il or a fost a me na j ată clupă ce .î n prea labil , a fost
ce r ce tată el e s p ec i a li ş Lii Ins Litutului de Sp co loo ie ş: ai muz eu-
lui n ost ru . Este o rra li za rc cu care ne putem mî ndri chiar
p e pl a n mondial. P entr u educarea materi a l ist-şt iinţ.ifi că a
mase lor, acest nnsamb lu , un adevăraL ep isod din istor ia na-
t ura l ă, a rc o marc va lon re . Din ca uza une i p r ă bu ş iri o întreagă
poru la \;ie de urş i a fost s urprin să în peşteră . Astfe l, la niv e-
lul p l anşeului sta lact i t ic s-a u păst r a i. urme le t ipului de urs
ce v i ţ ui a în p er ioa da respectivă în zona ( ă rii noast re . Spre
a fa c ilita cunoa5 ter ea co nc luzii lor ce rccLtiri lor ş i a ceea ce
nu poa te vedea t uri stul (acesta nu a re acces în ga leria infe-
r i oa ră), a m procedat la in st a la r ea unei exp oz i ţ ii în car e
ex plicăm fenomenul produs , oferim de talii a upra tuturor
ga leriilor ş i intrînduril or p eşte rii , eta l ă m piese minuscule -
o seri e ele spec ii ca r e se pi erdea u p rin tre pi etre ş i culcuş uri
existen Le într-un mare număr . Se ex plică v izitatorilor că
ceea ce văd e i în peşteră r epr ez intă unele dintre puţine l e ca-
z uri de sch elete de urş i bine co nserva Le în conexiunea a nato-
mică. Cons ider că la ora actua l ă, P eş tera U rş il or n u est e ex-
pl oatată aşa cum a m dori noi. L a amena ja rea c i s-a lucrat
t imp de trei ani. O .J .T .-ul arc monumentul în custodie .
În ca drul expoz q;iei de bază a Secţ i e i de ştiin\.el e naturii
o ser ie de cxe mp li[i căr i Ic-a m axat p e monumentele naturii
din jude ţ , preze ntînd ori g in ea lor în co ntextul caracterelor
ecologice. Co leg ii mei care, în mod cnrent, pn l ecţ ii în mu-
zeu, fo losesc datele ş i p iese le din expoz i ţ.ic pentru a-i îndemna
pe elev i să cunoască ş i să se apropie de monumentele naturii.
D or esc, în continua r e, · ă sublini ez cîteva lu cruri referi-
toar e la relat. ia muzeu-m onument. ln E mi fera borea l ă nu
ex i stă o a lt ă rcz er va\.ie te rma l ă ca aceea a izvoa r elor clin Sta-
ţ.iunea 1 Mai - Orad ea . Dat o rită apei ca lele, o se rie de ele-
mente de ori gin e m ed i teranea n ă ş i- a u găs i t a ici r efugiu l.
S-a spus că muz eul n ostru va avea în custodie această r ezer-
vaţ. i e . Da r el nu î ş i poate îndep lini această sarcină fără spri-
jinul orga nelor de stat . Amen a j ăr il e ş i m ăs uril e ce se impun
13
 bui e ce rceta t e, ia r rezul ta Lele acestor inv est i ga ţi i să fi e ut ili-
zate în mun ca e d u ca ti vă ce ne propunem să o d e sfă ş ur ă m .

S l'E llAN'ţ'A J)JAC ONESCU ,

Ofic iul pc11 trn 11atrimon iul cu ltura l na ţional al m uni c i ~
]I ittl U i fl llClll' CŞ t i

Capita la '! ă ri i n oastr e a r e un num ăr ma r e de monum ente

istor ice, de artă ş i memori a le. Unele se a f l ă p e lis ta m onu-
mente lor , a l te le nu , N umeroase monumenLe de a rlă ş i memo-
r ia le sînt plasate în c ur ~ il e sa u în in c int a unor instiLu\ii ceea
ce face ca ele să nu fi e cun osc ute nic i chi a r de căt r e sp ec ia-
li şt i . De ex i s L en ţa lor a fl ă m cu Lot ul în Lî mp l ă L o r . Unii d int re
b enefic iari i aces tor m onumente nu şt iu ce va lori p osed ă. 1~
ur ma amp lelor p refaceri urban istice p e care Bu c ur eşt iul le-a
cunoscut, în specia l în u l t imii a n i, un ele m onumente de a rtă
au Iost r eamp lasa Le. Pent ru o p ar te din ele op era \,iun ea s-a
făc u t în bune concl j\iun i . Pen tru a lte le, î n să, rea mp lasa r ea,
lip sită el e atcnpa sp ec i a li ş Li l or, a dus la di s p a rJ~i a un or ele-
mcnLe - soc lu l, basor eliefu l, in scripl ia - ceea ce le face,
aproa pe, de nerecunoscut. O ev id en \ ă a t ut uror m onum ente-·
lor afl at e în interioru l sa u în c ur ~ i l e unor c l ă diri nu ex i stă­
N ici despre o bun ă p arte d in m onum entele de a rtă rea mpla-
sa Le nu p ose dă m dat ele necesa r e unei ev id en~ c clar e _
Se impune, dec i, ă acţ i o n ă m sus \,inut pentru înreg istr area
acest ora iar , într-o eta p ă ult e ri oară, ă efec Lu ă m o se l ecţ i e·
a lor - în func\;ic de simb ol u l lor, de ca litat ea ar ti sti că şi
va loarea autoru lui - pent ru a le cuprind e, p e cele ma i im-
po rta nte, în li sta m onum ente lor. Av em da tori a să p un em ht

Suceve i , m a nH cs l nr c c u ocaz in p rimiri i ln

r! ud uri le o rga ni za ! ie i el e p ioni t·r i tt şco lar i lor

a f i lu a Le în YC derea p rote j ă rii reze n ·a \ ic i 1 Ma i s.în Lnum eroas

şi ele dep ăşesc pu te rile n oast re.
Pe rso na I, consid e r că unele rezerva ţii sî n L în p eri col.
Ex i stă o n e p ăsa r e p rin n ecu n oaştere fa \ ă el e vn lori lc p c care le
d eţ in r ezer va \ ii)('. Ex i tă ş i i nter csc a căror rea I izare
nu t rehu ic să se [acă în dauna rczcrva [.ii lor. în ce nt ru l
mas ivului B ih or obî rş i a r îu lui C ri ş ul cg ru a rc d o u ă ra muri .
Cea prin c ip a l ă p o rn eşte dint r-un p lat ou ca rst ic prin tr-UJ1
s iste m, aşa-n u miL. end ore ic (s iste m ele sc urger e ma i întîi
i nte rn ă iar a poi el e s up rafa 1 ă) ~i fo rm înd Canioa nele Ga lbene.
Aceste<i, împr e un ă cu Cetă \, il e Po noru l ui , zona de o bîrş i e a
C ri ş u l ui cgru , pl a Loul c<i rst ic av înd t urb ă rii , relicve glac iare,
floră ş i [ a nn ă in Le rcsa ntc, sî nt în p er icol, Contrar în d rumă­
r il or date ş i a e lemcn Lc lor s Lipu la te în p la nur ile de a mena ja re Brn~ov - Bast'i omi'I Tesăto r il o r , monum en t nn dc a u l oc 1111 mc ronsc mn ni -
a aceste i zo ne, d rumul forest ie r t ra sat a el istru s o pa rte eli n fcslii ri a rl isli cc
cani oane împr r un ă cu num e roase p eşte ri ce nu fusese r ă cer-
cetate î n că clin p un ct de vede re speo log ic ş i arh ro log ic. Mai
avem şi a lte caz uri . Dato ri tă un e i st ruc turi sp ec ifi ce, în
Mu nţii Apusen i cx is L[t foarte multe peşter i. O sc ri e d int re ele,
pî n ă tî rz iu, a u r ă m as neumb late . Una di nt re ele este Peştera
Ciurul l ui Jzlrn c. Ase m ă n ă L oa r c cu Peşte ra U rş il or, cl ar dr
pro p or~i i ma i reduse, ea n fost ce r cetată de un co lectiv ele
speolog i d in Cluj- apoca. Au ros L descoperi te n um eroase
c u lcu ş mi de urşi. ]med iat speolog ii clu jeni au ceru t în ch i-
derea peşter ii . Am ref uzat acest lu cru considerîn d nen ormal
ca peştera slt nu fi e cu n oscu tă de cît mai mull i oa meni . Ne-au
cerut, atun ci. să [acc m un o·r i la j p rin ca r e să o prote j ă m . Am
fost de acord. În ech ipa care a executat g ril a ju l s-a afl at,
d in păcate, ş i un speo log amato r care, a ntre nîn d ş i l lll p rofe-
sor cu elevi i să i , a u i ntrat în peşte ră ·,distru gînd toate ur-
mele . Astfe l că, la ora act u a l ă , avem doa r fotograf iil e făc u te
in i·\.ia l. 'ste un exemp lu de cc se poale îniîmp la atun ci
cinel li pseş t e o strictă supravcghrrc a m on ument ului naturii ,
Dacă la cele isLor ice, de a rtă, ele a rh itectură sa u etnogra fi ce
stricăci un i l e mai pol fi repa rate , la cele a le na Lur ii aşa ecva
nu este posibi I.
Pc p lan jude\ea n avem n umcroasr pos i b il ită~ i de a va lo- c etatcn c~ l latis

rifica Defileul C ri şulu i în ava l. Pc1~ ~ru a fac il ita v iz iLarca

acestei zone sî nt necesare unele a m e n ajăr i cc se pot r ea li za d i spozi~ i a m uzeografilor o evide n \ă c l a r ă a t ut uror monum en-
cu spri jinu l organe lor de. Lat ş i a l O. J .T.-u lui . În folosi rea te lo r cli n raza o r aş u l ui pent ru ca, pe baza c i, să-ş i poată
defileul ui se impune o co labora r e înt re secp ilc mu zeul u i n os- a l că tu i progrnme de ma ni festăr i in s lruct iv-ccl ucat ive per.a r e
tru, întruc î t a ici se a fl ă o seric ele sta p un i a rheologice ce tre- Ic d es făşoa r ă la acestea.

14

http://patrimoniu.gov.ro
 O a lLă sa rc ină importantă ce ne revine nouă, lu crător il o r
<ele la ofi c iil e p enLru patrimoniu l cultura l n a ~i o nal, este aceea
.:a a l căt uirii une i docum e ntaţ ii r eferitoa re la monumente ce
.a u di spă rut în dec ursul epoc il or. Pe baza ce r cetăr ilor ele a rhi-
-v ă bibliografice ş i ele teren putem reco nst it ui d osa rul mul-
tor vest ig ii ca re a u pierit. Este o ac !.iun e de lungă durată ,
·da r ca se im pu ne d acă vrem să c uno aşL e m c it ma i bine crea (,ia
· în ai nt a ş il or .
MATEI OLARU ,
Oi'ic iul 1rnnlru 1mtl'imoniul cullun1l naţional al
Cat a ş · S<iv<ir in
1
l n jud e~ul nostru ex i stă o se ri oasă preocupare pentru
-conse rv a rea ş i va lor ifi carea monumentelo r . Avem d eja , in
.acest dome niu , o expe ri enţă b ogatiL Pe raza jude!:ului a u fost
<Constitui te ma i mu lte rezervaţ ii natura le, ia r o parte din mo-
n ument e le a rheo log ice sa u de profil etnog raf ic sint păstraLe
„in situ" . Înţelegem neces itatea de a sublinia , prin toate mij-
loa ce le ce ne sta u la dispozi ţ i e, valoarea monumentelor pe
<Care le avem ş i de a des făş ura la e le o muncă educat i vă s us-
ţinută in r ea liza rea omului de tip n ou , patriot înflă cărat ,
1nilitant act iv pentru co nst ruirea soc i etăţ ii soc ia lis te multi-
Jat era I dezvo lta te pe pămîntu 1 României.
L a multe clin monumentele istorice ş i a rheolog ice am or-
ga niz at expoziţii men ite să ofere vizitatori lor date priv ind
istoricul monumentului , mesa jul lor, locul p c care îl oc up ă
în istoria judeţ:ului ş i a patr iei. Astfel, la castrul ş i aşezarea
rn m a n ă de la Jupa s-a amenajat, în incinta un e i anexe gos-
Şant i e rul arh eolog ic de la Suc idava, v i z i tă de s lu d iu
isto ri e
podăr eşt i, o ex p o ziţi e
ce ilu str ează eta p ele c e rcetă ril or arheo-
log ice ş i pr ez intă în vitrine materia lul i eş it din să p ătură.
Expozi ţ i a, d eş i are un pronunţat rol ci iclact ic, a [ost integra Lă
.circuitului turistic fiindcă se a flă la numa i cîteva sute ele
met ri ele Şoseaua interna (:ională nr. 94, care străbate cu loa rul
Timiş-C e rna. O serie de monumente din ep oca feuda lă a u fost
restaurate ş i conservate pe dea lurile Obli\,a şi Cetate (Ildia).
Acestea se află la limita viitorului Parc n aţ i o n a l „Cheile Nerci-
Beu şniţa", acolo unde este permi s accesu l turiştilor. Un alt
monument restaurat şi intrat în circuitul turistic se află în
apropierea şose l e i ce leagă loca litatea Moldova Nouă de Or-
şova : este vorba ele Vil la romană de la Gornea. După amena-
jări a fost dată în circuitul ele vizitare p eşte ra cu picturi ru-
pestre Ga ura Chindiei de lin gă T esca ni. Tot p e linia va lori-
ficării monumentelor, amintesc conservarea şi resta urarea
clădirii celui ma i vechi teatru românesc d e la Oraviţa în ca re,
pe lîn gă sala ele spectaco le, s-a a mena ja t , de către muzeo-
grafii r eş i\: e ni , o expoziţie foarte frumoasă, cu numeroase
documente şi expo nate referitoar e la culturr. c2. r ăsea n 9
L a monumentul eroului Ştefan Plavăţ din Vă liug se orga -
niz ează d e căt re muzee le din jude\:, împreună cu şcolile, vi-
zite . În prea jma a niv e rsării un or eve nimente din istori a pa-
t ri ei şi a partidu lui , a ic i a u lo c e m oţ iona nte evocă ri a le luptei
comu ui şti l or p entru li bertate n a ţională ş i dreptate socială.
Totod a tă, mul ţ i co pii primesc a ici cravata roşie d e pionier,
iar t ineril o r le este inmînat ca rn etul ele membru al Uniunii
Tineretului Comunist.
1
:jnd<iţului
V csli g iil c C ur ~ ii Vechi din llu c ureşli
Pc lini a va l o rifi căr ii monumente lor naturii ş i a rez erva-
\ iil or natura le din jucle\:ul Caraş-Severin, Muzeul clin Reşiţa
a orga nizat o ser ic d e s imp oz ioa ne avîncl ca temă ocr otirea
naturii. De un d eosebit succes s-a bucurat s imp oz ionul inti-
tulat „T ur ismul ş i protec!:ia mediu lui înco njurător" d es fă­
ş urat la Băi l e Herculane ş i la ca r e a u participat s p ec i a li şt i
clin întreaga \.a ră . S-a u realizat ş i o serie de expoz i ţ ii itin era nte
în numeroase loca lită"ţ i. În cad rul cursuril or de perfecţionare
a muz eog rafil or el e la src !.iil c ş i muzeele de şt iin\:e l e naturii,
:i 1111o r p rof eso ri d e Snrmi zcgc lu sn, zidu l ce l ii\ ii
în a nul (1983, tot la Băi le H erculane, a avut loc ses iu-
nea-co locv iu cu Lema „M uzee le ş i r ez ervaţii l e naLurii din jude-
ţ ul Caraş-S e verin" .
Din cele prezenta Le v - aţi putut da seama că în jude \,ul nos-
t ru ex i stă o act iv itate fru ct u oasă în ca re factorii muzeu-mo-
nument s înt din p lin impli caţ i. Totuşi, nu pot omite că se
înregistr ează ş i une le aspecte negative . Astfel, la unele monu-
mente cu caracter probatoriu ş i memo ri a l s paţiul din jurul
acestora fi e că este în para g ină , fi e că, printr-o în"ţelegere
greşită a clispozq,iil or privind valorificarea deplină a supra-
fe(:elor de p ă mînt din vatra satu lu i, a fost se mănat cu cartofi
şi varză, ceea ce co nst itui e o impi etate . Organele locale din
aseme nea aşezări, ş i aş aminti Iezer i ş ul ş i Răcăşclia, fac do-
vada une i tota le n ec un oaşteri a valorii monumentelor pe care
le a u în raza lor teritorială . La aseme nea mo1rnmente nici nu
poate fi vorba de organizarea unor acţ iuni cultural-educative.
Socotesc, în caz u I de fa \: ă, că cel ma i bine ar fi ca monumen-
tele clin lo ca lităţ il e respective să fi e date în îngrijirea şco li­
lor. In judeţ avem două castele: Castelul Atanasievici de la
Valea Mare ş i Castelul Juhas de la Zăgujeni . Primul se află
într-o avansată stare d e degradare fiind fo losit ca . spaţiu p en-
tru cazarea muncitorilor sezo ni eri, ce v in să lu creze la C.A.P.
Valea Mare sa u în satele învecinate. C e l ă lalt castel adăpos­
teşte o Staţiune de maşini şi tractoare. Aici a existat un fru-
mos pa rc d endrol og ic care s-a distrus d ator ită scurgerii ule-
iului ş i benzinii de la tractoa r e şi a lte utilaje agric ole . P en-
tru a se remedia s i tu aţ i a, ne-am g îndi t ca cele două cast ele
să a ibă un benefici ar a l lor care să le restaureze şi folosească
15
http://patrimoniu.gov.ro
 sau chinr uitate . în acest sens, c red că r edescoperirea unor
monumente ş i integrarea lor în circu iLul act ivită~ilor cultu-
ra I- educat ive el ev ine o îndatorire patriotică.
Tinînd sea ma de existenţa ma i multor t ipuri de monu-
mente, se poate vorbi de un anumit spec ifi c a l manifestărilor
desfăşurate la aces tea . Specif icul nu \.ine atît ele formă cît
de conţ:inut ş i de sco pul propus. Astfel, Ja monum entele ar-
heolog ice, isto rice, memori a le ş i de a rtă se va urmări , cu pre-
cădere, dezvo lLarca palriotismului, a clrn gos lci fală de tr ·-
cut ul de muncă ş i lupLă al poporului nostru. L a m onumentele
el , natură e tno gra fi că ş i ele arhitecLură se p oate ev id e nţi a
sp iritul creator , ingeniozitatea înaintaşi l or. Ln unele m onu-
mente de artă ş i arhite ctur ă se va peda la pe sensibi li zarea
gus tului est.etic a l parLi c ip an~ il o r la ac \.iune, în Limp ce la
m onumcnLele naturii :;; i r eze rY aţ ii naLural e va prima e du ca~ i a
şti in \ i[i că şi cetă \. cnească el e ocrotire a acestui patrimoniL
de Ya loa rc in es Limabil ă . În ce priv eş Lc forma, ca ş i în caz ul
ac \iunil o r muz ea le, în momentul de fa\. ă cxisLă o preferin\ă.
d in partea ma re lui publi c pcntrn forme eo rnpl cxe. D e aceea ?

Monumcnlul eroilor di11 Hi'\z JJoiul pentru incl cpcnclcn \u , 1877 - 1878.
clin Cala f'n L

în mod corespunzăLor.
Unele aspecte nega ti ve , pri v ind ocr otirea mediului încon-
jurăt or, sînt ge ne rale chiar de organ .i zarea un or manifestări
sub eg ida Comitelului Jud eţea n de C ultură ş i E du caţ i e Socia-
li.stă ln -..u\ n .1\. · ă.n.1i a \"un ·l,. i o ncază. Con s iliul d e îndrumare
pentru ocroLirea na turii. Anual au loc . ă rbători ale florilor ,
devenite tradiţionale: „ Sărbătoa rea liliacului " (c e se d es fă­
şoară în aprop i 'rea r ezerva \ iei de la C.iclova Montană , la
Cheile Rudăriei - E [Limi e Murgu ş i la Che il e Caraşu lui -
Caraşova) ş i „Sărb ătoa r ea narciselor" (ce se d esfăşoa ră în rc-
zerva\·ia de lîlia ă oraşul Caransebeş). La acest e sărbători par-
tic ip ă o mare mas ă de oa meni. P e lîn gă manifestăril e arL is-
tice, fiind vorba de mult ă lume, se practică ş i un activ
l
comeq , num eroa se uniLă ~i comer ciale fiind prezente cu
tara b e . Se a du c mari ca n t ităţ i de băutur ă . La siîrşitul zi lei ,
majoritatea oamenilor pl eacă cu buchete imense de flori .
Acestea se a lc ăt ui es · prin rup erea a numeroase crengi a le
a rbu şt il or de lilia c ş i smulgerea narciselor cu bulbi cu tot. O
co n sec in\ă a pra ct ic ii acesteia o constituie restrî1wcr ea perio-
dic ă a ariei de răspînd ire aLît a lili acu lui cît ş i a narci selor .
De aceea se impun e ca organizatorii acestor m a nife stă ri să
vegheze la ocrot irea fJ oril or fiind că , altfel, p este cîţiva ani nr1
vom ma i avea ce sărhă L or i în r c.ze rva\iil e r espective.
Ac Li viLat c cu r lcv ii ln E difi c iul roman c11 mozni c clin Constan1n
ANGJ,IE;L PAVEL ,
expun erea , eYocarca , co locv iul vor trebui asoc iate c u specta-
„Rev ista muzcchll' ş i momrrn1•nt1•l01"'
co lul muzica l-li terar, ele sunet ş i lumin ă şi, chiar, dramat ic.
Este cunoscut faptul că muz eele d es făşoară o inte n să ac- Eficien~a ac \.iunil or culLural-eclucativc organizaLe la monu-
tivitate instructiv-edu ca Livă. 1n acest domeniu s-a acumulat mente poate spori , în primu I rîud , printr-o teme inică pr egă­
o exper i eir\ă uriaşă ce m erită să fi e c unoscută. De aceea, re- t ire a acestora şi chi ar noutatea modului cum sînt abordate
daclia revistei noa stre a propus ca temă, p entru dezbaterea di versele componente a le t ern ei propuse . În a 1 doil ea rînd ,
ele azi, modul cum sînt vn lorificate, în această muncă, monu- efic ien\.a poate creşte prin organizarea ele manifestări la mo-
mente) . num ente mai pu~in sa u chiar deloc cunoscute. In acest caz se
Consider că între muzee şi monum ente uu se poate face stimu l ează dorin!a majorifaţii publi cului de a vedea şi cunoaş­
o sep araţ ie: muzeele reprez intă locul unel e se tezaur iz ea ză te Iocu ri ş i I ucru ri noi. ln a I treilea rînd, prin antrenarea la
patrimoniul cultura l mobil iar monum entel e formează patri- ac\iuni a unui public cît mni divers . Copiii, tineretu l sînt
moniu l cultura I imob i I. Pe tPritoriu l patriei noastre ex i s Lă principalul n ostru element asupra căruia ne îndreptăm aten-
un număr impresion ant de monurnellte - de toate profil ele lia . Dar, \.inînd cont c[t o se rie de monum ente se află p e
- ce trebuie să fie cunoscut. el e to~i oamen ii şi, în primul rînd, teritor iul unor comune 11u trebuie să pierd em clin vedere
ele tineret. Monumente le a rheo l og icc, istori ce, memori a le , ru:lulţ.ii. I rin comisiile de femei , cu ajutoru l consi liil o r popu-
etnografice, ele arU1 şi arhiLectur[1 se constjtuie într-o ndevă­ lare" conduceri le C .A .P .-urilor putem antrena la ac\,i uni şi
rată ca rte de istori e. popu la! ia elin genera! ia a doua. Mai mult cl ecî t atît, unele
O va lorificare a monum entelor. în procesul mun cii educa- monume nte pot fi date în .î ngrijirea comisiilor de femei , a
tive trebuie să înceapă prinLr-o bună cunoa ş lere a tuturor unor brigăzi el e mun că etc . Mi li tar ii în termen constituie şi
celor aflate în raza de activitate a muz eului. Se impune, dec i, ei o categori e de public receptiv a tît la diversel e manifestări
alcătuirea unor li sLc ca r e să co nţin ă clenurnirc~1 monumentu- or ga nizate la monumente cît ş i la activitatea de r eparare ~i
lui , locul unde se află el nmplasa t, că il e de acces, semni[i ca- conse rvare a acestora .
ţ ia ş i valoarea lui. Numai avînd o asemenea ev id e 11\ ă , pers o- ln vede rea ob\ineri i unor rezu ltate deosehi1 c în activita-
nalul de specialitate a 1 muz eu lui p oate trece la a l cătuir ea tea insLru ctiv-ccl u cat ivă , aşa cum cc re con el ucerea parLidul u i
unui progra m complex de ma11i[estă ri ce se vor d esfăşura fo nos Lrn, se impune o m obilizare gen era lă a întregului front
monumente. Nu es te bin e ca, în activitatea lor, muz eog rafii muz eist ic pentru ca manife stăr il e des făş urate la monum ente
.să se rezume doa r la dour1-tre i monum ente cunoscute de toată să fi e tot atît ele num eroase si să se ridice la ace lasi nivel
lumea, ci e impun e s[t va lorifice şi obiective mai pu\in ş L.iuLc ca ş i cele organizate în muz eu'. '

16

http://patrimoniu.gov.ro
 nu a u ·\.i11u t să verifi ce p un ct cu p un c t fi ecare ciată ·au infor-
m a~ i c. Ghiduril e ş i p li antele cu gre~c li se di[u zeaz[t , iar masele
r ece ptează ce le cuprin se în ele a şa cum s înL. Ex i stă o ps ih o-
log ic gen e ra l ă : oa menii a u mai multă în cr edere în ceea ce
e Le L i părit dcc .i t în cefa ce le este comuni ca t pe ca le ora i ă .
O l og i că exi s Lă. Se presupune că s-a \'c rifi cat în a m ăn u nt
ţot cc se a [irm ă in :cri s, în timp cc în vorbire grqe liJ es lrc-
curate nu ma i p ot fi cont rolate.
R cYenincl la a cti v itatea n oastră , a muzeografil or, trebui e
s ă af irm că a m ob\inul r ezu lla'Lc deosebite în pri vin\ a or ga-
ni ză rii de ac \ iun i Ja m onum ente le na Lurii ş i la rezc n' aţ ii. Am
rc uş iL să atrage m în s[era n oas Lră ele pr e o cu pări copiii şi în
spec ia l pc ce i de 5- G a ni Es te ş Liut că im pres iile p e ca re
le înr eg i s lr ează copi lul de az i schi( cază maturul el e mî ine .
P re şco l a rii s înt un pub li c foa rte gcrn-'ros . La m onum ente ale
natur ii ş i la r cze r va~ ii , comp ortam ent ul copii lor a fost ire-
proşab il iar inLe re ·ul p enLrn ceea ce li ·e preze nta n eaşteptat

J\ l!Ja Tuli n - J>onr l n Cetfi\ ii

ANA J\'[AHO~ S Y.
l\'111zm1l din Orad 1•a

Probl eme le lega le de mo num ente , i 11di fe re11 L crt es le ,·orba

de ce le de islo ri e, ar ti s li cc, etnogrnfi ce sa u a le na lurii , sînt
multiple a tun c i cî nd este vorba de edu carea p ub li cu lui larg.
Scopu l t uri smului este c un oaştc r c~i de că tr e cî L ma i mul\i
oa meni a patr im oniului cultu ra l ;; i s piritua l a l \ ă rii . Organe le
de tur ism care se oc u pă de orga nizarea v iz it elor la m onumente
ţ in semna, fireşte , ;; i de un ele aspe cte econom ico-admini s-
trat ive: mijl oace de l.rnn sport, caza re , a.sigunHca hranei etc.
Aces lea sînt în să i1 i ştc a cceso rii . Di n păcate , de mu!Lc ori,
se p une u n accent prea ma r e pc e le, iar latura educativ ă este
trecută p e planul a I do il ea . în toate r e;;ccl in\e le de .iude~ se
organ i z e ază c ursuri p en tru ce i ca r e în soţesc g rupuril e de v .i-
z itato r i - gh iz ii . Te matica cursuri lor este foarte ge ne r oasă .
în jude (ul n os Lru mu zeog raf ii sî nt so li c itaţ i să prez inte expu-
ner i la as lfcl ele curs uri . Ce i care le urm ează p rov in din d i[e-
r ite ins l i tu\.i i ia r r ăsp un s uril e p e care le da u la co locv iul
f in a l, s int s labe dove dind o pr egă t ir e supcrfi c ialft. Totu ş i .
sînt acccpta\:i ş i cl c\'in a·hi zi a i 0 .J.T.
Rezultate le edu ca\ iona lc a le un e i excursii s La u în mîn a
ghidu .l ui. Da că aces ta nu arc c un oşt in ţ e teme in ice, scop ul
ins tru c ti v poaLc [i raLat. P ersona l co laborez cu O.J.T.-ul
fi in d in vitată să condu c un ele orupu ri ele t uri ~t i . Arn , aslfcl,
la di sp oz i(,ie încă o p os ibilitate, p c lîng ă ce le de J ac tm ă mu-
zea l ă. p entru eclu c;1rea oa meni lor mun c ii. Pi in d de fo rm ::iţ i
bio log , m ă opresc, cu pr ecă d e re, la educa ·~ i a eco l ogică , clar n u,
p ot să exclu d e du ca~ i a patri o Li că, m o ra l- cetăţe n ea · că. es te-
tică . Aceasta fiindcă pc un tra seu c um es te Orad ea - P eştera
Ur ş il o r , avîncl o dur ată el e o oră ş i jum ăta te , trebu ic să prez in t
caracteristici le geogr afi ce a le zonei, să menti oncz punc tele
Tnl c riorul T rn trulu i vrchi din Ornv j\ a , m nni frs ln r c nrtis li ci\
arheo log ice ce se a flă în apr op ier ea traseului , m onumente Ic
istorice, de artă ş i arh i tectură . Prin prezentarea tut uror aces-
t ora deschid turistului , ven it clin toate con ur il e \ ăr i i la trata- ele marc. D es igur, c i e ra u farni l i ~H i za (i dina inte , în să l i l e ele
ment la Bă il e Feli x , un nou uni vers. Mul P d intre ci devin muzeu , cu rnonum enLe le naLurii prin prezenta r ea un or ex1 -
cur i oşi ş i încep să se .intereseze şi el e a lte a p ec te ş i problem e.
nate ş i pro iec (ii el e cli ap oz iliw. Deş i parc paradoxa l, noi ob-
~inem r ezultat e edu ca t ive asup r;1 nclu l\il or pr in cop .ii . Aceş­
O oră ş i :jum ătate, cî t dur ea ză dep lasarea cu autobuzul , ac-
ţ i on ez asupra g rupului. Cum oamen ii nu pot părăs i a utobu-
t ia cer părin \ i'l or. în fun cl. ir clr ec r a cc au ,· ăz ut la muzelil
ş i la monurn enLc, să a ibă un a numiL comp orta meuL fa ( ă de
zul , de vo ie, el e nevo ie, m ă ascultă. În acest interva l de
t imp mă s tr ă dui esc să le ca ptez atcn~i a ş i r e u şesc să le tran s- a n imn Ic, p ăsă ri . a rb ori , II ori etc .
mit o scrie de info rm aţii care contr ibui e la îmbo gă ~ ir ca uni - Ecl ucu l ia pc ca re muz cogrnfii o r ea l izează la m onum entele
versu lu i lor spiritual. N u ui t că sînt m uzeograf ş i fo c ş i o nat11rii ş i în cciclrul r ezr r,·a·(iil or natura le arc nu numai o
bună propagancl [t pentru in stiLu\i il e muzea le d in jude\. l a tură mon1 lrt c i ş i un a matcri a rn. Comportam entul civ ili-
O allrt problem ă cr se r idi că, l egată de orrra nizarca exc ursi- zat, g r ij a fa\ ă ele m ed iu l în co njurăto r duc Ja diminuarea chel-
il or , este aceea a p li ante lor ş i ghiduril or . D acă se con s u l tă t ui elil or legate de p ăs Lrnrc a şi întreţ in erea acestui a.
di versele p lianlc cdiLa te de ofi c iil e .iud c \cne el e tu ri sm , se
co n sta tă o seri c ele g r eşe li ca ş i mcn~ i on a r ea un or date sa u lu-
LUl\U NJ'fA H Ă ilJHl LE SCU WALLNEU ,
cruri nesemnifi ca ti ve. Pen tru a mă referi p e p lan loca l, Ghi - l\'111z('u I ci i11 Luuo.i
du l oraş ului Oradea a rc, în numai şas e pagini , peste LlQ de
g reş e l i, fără a ma i vorbi de unele inforrn a ·~ ii cc nu a u va- Jn s titu\.iil e muz ea le atrag un num ăr important el e v izi-
loare sa u care p ot să îi de ru teze p c cit itori . Toate acestea f iin d- ta tori dar aceştia sînt, în marea lor majorit at e, elev i. Cred
că ce i care l-au redactat a u folo it l ucrări vechi , d e p ăş it e , că nu este su[i c ient să avem ca part i cipanţi la acl iunile noas-

17

http://patrimoniu.gov.ro

„ muze u p oate ridi ca, în ochii oa menil or, va loarea monumen-
„„
Sla l11i a lui Pc lru I. M u şat, Suceava , pi on ier ii Şco lii gc11 erul c nr. 1 s u s~ i -
11 in cl, î n cadrul une i evocă ri , un p ro g ra m de versur i ş i 11111 z ici\ pat ri ot i că
trc do ~n· copii . T rebuie să ne î ndr ep tă m at en\.ia ş i as upra a lLor
caL::go rii de publi c . Din această ca uz ă t rebui e să co l a b o ră m
str îns cu cen t rele ele crea \:ie p o pul a ră, cluburil e el e t ineret ş i
el e înLreprindere, casele ele c ultură ş i ofi cii le ele t uri sm.
Monumentele se a dresea z ă, în ega l ă măs ur ă, tuturor cate-
gor iil or de v izitat ori iar cl acă, la acestea nu ne mul ~ umim
să r ea li ză m doa r s impl e expuner i ci o r ga ni ză m s imp oz ioa ne,
înt îlni ri cu p e r so na lită~ i , spectaco le etc ., ele - p ornite doa r
p cnt rn elev i - vor a junge să îi a t ragă ş i pe maturi. Şco lil e
co l a b o r ează cu muzeele ma i mult pe lini a l ec~ iil o r de istoric
p c ca re Ic ! in în să lil e de expoz q.ii sa u la monumente . D a r,
a r t rebui ca ele, la r înclul lor, să fo că o e du caţ i e mu ze i st i că
în se nsul :c ns ibili ză rii t ineril or pentru ceea cc vo r vedea ş i
a uz i la mu ze u ş i la monumente .
Muzeele rea I i zează ev id e n~a monnmen te lor, se pr eoc up ă
de po p11 !ari za rca ş i va lorifi ca rea lor e duca ti vă cfar nu a u p os i-
b ili tatea p ract i că de a le supraveg hea ş i îng riji p e toate.
Or, şco lil e, respec Liv elevii ş i p rofeso rii , din di ve rse le loca li-
tă \,i a le jude \.ului , p ot co nt ribui la în t re \.inerea ş i chi a r la
rea li za rea un or r ep anrţ ii la monumenLe. Nu es te nevo ie s[t in-
s ist as upra faptului că î n trec utul nu p rea înde p ă rta t , el in
i ni~i at i va unor şco li ş i ca dre didac ti ce, pe raza a numeroase
l oca li tă \. i, a u fost ridi cat e monumente ce cinstesc memori a
uno r fii ai co munei ca re ş i- a u dat v ia \:a p e ntrn a p ăra r ea f rnn-
tarii lor patrie i sa u care, prin întreaga lor act iv itate, a u co n-
trib uit la dezvo ltarea şt iin ~e i au culturi i r omâ n eşt i. De
aceea c red că a r f i b ine să iniţi em orga ni za r ea unor cercur i el e
pr ie teni a i monumen te lor în cit ma i multe aşezăr i ş i care,
pe lîn gă a lte ac~ iuni ce le vor desfăş ura, să a ib ă ca sarc ină
pr i ncipală î ntreţ in e rea monumen telor . Pe lî ngă aceas ta , la
nivel ce nt ra l, se poate trasa - în cad rul u nui procrram un i-
tar - ca sa rcină tut uro r aşezămi n te l or cul tura le să pa r Lic ipe
la rea l izarea ma n ifes tări l or ele la monumente. Muzee le să
as igure co nţ i1wtul ş t i inPfic a l acţiuni l or, iar su s ~. i n e rea pro-
gra mulu i artistic să dev ină o oblig aţ i e a instituţ iil o r ele cul-
tură . Cred că a şa a r spor i ş i număru l celor care asistă şi cali-
tat ea m a nifestă ril o r.
În cadrul expozipei ele h ază a Muz eu lu i cl in L ugo .i , pe
linia popu l arizării monu mentelor, am urmă r it ca la fi eca re
moment d in istorie, p e nt ru care avem monumente în zonă,
să le me n ţ ionăm ş i chia r să le pr e z e nt ă m pr in intermediu l
imaginilor fotog rafice ş i a l mache telor. Am · o propunere pe
I ini a contrabalansăr ii i nadve r te n ţe l or cc se î nt îlnesc în ghi-
duril e edita te de O .J .T . Fiecare ghid ele m uzeu, p e lîn gă
prezent1rca expoziţ i e i sau expozj\.ii lor de bază, să a i bă la
s fîrş i t o a nex ă în care, s ucc int, să fi e prezentate monu men-
tele ş i loc ur il e isto r ice cl in ju d eţ, mun icip iu sa u zonă .
Doresc să mă opresc ş i la un a lt aspect, acesta fi ind , de
fapt, u na cl in p robl emele for mulat e ele redacţ i a „Revistei ,
m uzeelor ş i monumentelor" : d acă preze nţa monumente lor
în ap rop ierea i n sti t u ţ i e i muzea le este de natur ă să p atenteze
act iv itatea aceste ia. Răspuns ul nu poate fi clecît afirmativ.
Pornesc de la ideea că în orice oraş monumentele - istori ce,
18
http://patrimoniu.gov.ro
de artă , ele arhi tectură sau memoriale - s în t puu c tc d e r ef c-
rin\,ă atît între locuitorii a cest uia cit ş i prntru cei venj\.i din
a l tă par te . D es igur. o c l ă dire <le muz eu, aflată lîngă un monu-
ment , a tra ge ma i rep ede atcn\.ia v iziLat orilor ~ i inYc rs , un
te lor <lin prea jma sa . Spun aces tea h az înclu- mă p e un exemplu
co ncr et. ln muni cipiul Lu goj, în id eea ma i l a rg ă el e intc r-
ve n~i e în nrha ni st:i ca sa, în sensul r evenirii la vec hiul as pec L
a rhitectoni c a l c l ă diril o r ~ i a l arm o niz ă rii edifi c iil or vechi
c u cele n oi, s-a c reat u n spa\iu cultura l în cadr ul că rui a Mn-
zeului de is tori e i s-a atribuit o c l ă dir e me nilă si a dăp ostească
exp oz i ţ i a d e cli ca Lă ist ori ei cu!Lurii lugo jen . Si t uarea aces-
te i c l ă diri p c platforma c ul t u ra l ă nou c r ea tă, unele se a fl ă
ins titu ţi i ele tradq.ie cum es te Li ceul „Cori ola n B rccli cea nu"
~ i unde s1n t a mp lasate sta tuil e un or mari p e rso na li tăţ i a le
oraş ului , a mu ta t dintr- o da tă interes ul publicului de la c l ă­
d irea vechiului muze u la aceea a n oii exp oz q.ii. A m obse rvat
că ele c înd a u înce put am e n a j ă ril e la aceas tă nourt sec \:ic,
As pect din rezer va ţ i a Mas ivul P int ra Craiului
şco lil e o r ga ni zează tot ma i multe a cţiuni în acest p erimetru.
Iată cum muzeul p oate duce la „redescoperirea" un or monu-
mente t ot aşa cum acestea p ot ve ni în sprij inul act i v ită pl or
instructi v-educat ive rea li za te de in st ituţ i a mu zea l ă .
JWDICI\. CÎUCĂ ,
Oîiciul pentru Jmtrimoninl cnltnral naţional al judeţului
Bi bol'
În ul t imii zec.e a ni în ju cle~ul B ihor, un de nu măru l monu-
mente lor es te foar te ma rc - începî ncl cu cele arheolog ice,
con t inuînd cu cele et nograf ice, ele arhi tectu r ă , de artă, memo-
ria le ş i term inîncl cu cele ale nat urii-, aflate toate sub con-
trolul Ofici ului ju de ţea n pe ntru paLr imon iul c ultura l naţ i o­
na l, dar avînrl ca propri etari diverse orgauisrnc el e stat sa u
instituţi i , s-a re u şit ca aproape 90% dintre el e, şi cu priori-
tate cele supuse une i degradă r i rapide, să f ie res taura te . Cele
dezafectate a u fost st r ămutate pen tru o ma i b u nă co nserva re.
Greutăţ:i mai mar i avem în Ora dea . Cetatea Orăz ii se a fl ă
într-un stad iu ava nsat de degradare. In interiorul ei sînt o
ser ic de dep oz ite . Sp erăm ca din anul 1985, cu a jutoru l Con-
si liului Popular Municipal, să efect u ăm lucrăr i de conso li-
dar e. În c l ă direa „Ş i rul Ca n on i ţ i lor", aflată vizavi el e muzeu ,
au intrat d ife r it e in st i t uţ ii . Acestea -au grăbit să-ş i p un ă
ln vedere firmele, car e ma i de ca re ma i colorate, băltind fata-
da clă di ri i . La Caza rma husarilor avem ş i aco lo u;1ele p{·o-
h leme el e co nserva r e . Cred că s i t ua ţ i a accsLor trei monu ment e
o r ă d en e se d atorează fapt ului că pen t ru ele nu s-a u găsit încă
n i şte b eneficia ri ca re să le fo l os ească în mod ju d icios ş i , în
ace l aş i t imp , să le îng rij ească . Va t reb ui, împreu nă cu Con-
siliul P opula r Municipa l, să găsi m aceşt i b enefic ia ri.
P ornind de la necesitatea c un oaşte ri i de cătr e c ît ma i
mul ţ i oameni a v alorii monumentelor, vom organiza o expo-
zi\ ie intitulată „Monumentele din Bihor - conservarea şi
r esta uran~a lor" . Inte ff\. ionăm să o itin eră m în cit mai multe
local ită~ i.
Propun ca muz eul. împreu n ă cu lu crătorii Oficiului pentru
patrimoniul cultural naţ;ional , să ini ţ i eze o ac \.iun e cu t i11 erii
în \' ederca c un o a şt e rii de către aeeşt.i a a el ementelor de arhi-
tectură ş i a e \ ·o luţi e i ::i rhitectura lc a o ra ş ului Ornd ea prin
l ec ţii tema ti ce. Suge rez o asemenea ac\ iune fiind că, întîm-
plă tor , am as is tat la o discu(.ic între ni~tc Pl ev i care afirmau
despre c l ăd ire n li ceului lor că cs1e co nstituită în st ih:! H e-
11 a~te 1 ii 1ra n s il\'ăn e n e: era , ·o rba de c l ă dir ea Li ce ului de filo-
log ie-i s tori c . Inl c rvc 11ind în di sc u\ie , am af lat c ă elevii pri-
miseră aceasU:i i11[orma\ ie .î n ca drul orei de diri ge n~i c. Ea
este t ota l erona ·t ă. De aceea cr ed că ţin e r e a un or exp un eri
pc st răz il e o rn ş ului. în Ja\a di\' erselor c l ăd iri , a r fi birn~ve­
nite c u ccndi\i a ~:r1 fit• n 1s\i m1 fr de s p ec i a li şt i .
UOINA H; NAT ,
M1Lzcul din Oradea
Educaţia v .iz ilatorilor , ren] i zată prin mul! ip .l e m ijl oace
şi în forme cît mai var ia te„ co11sl itui e, la ora act u a l ă , prin-
cipa la sa rcină a muz eogra filor. Vorh im de val orifi ca rea pa-
trimoniului. Dar. această va lorifi ca re trebui e făcut ă numai
în scopur i edu ca Livr. în toate exp un eril e şi cu vî nl ăr ik , secr e-
tarul ge neral a l part idului , tova r ăşu l Nicolae Ceauşesc u , s u-
blini::iz ă neces itatf"a ridicării nivelullli de pregătire a l Lllluror
cetă \. eni l o r pntriei , fă urir ea, o d aLă cu constrllirca soc i et ă ţii
socia li s1c multil:1tcrnl dezvollat e, a om ului el e t ip noll . D e
aceea nu t rebuie precllp e \.it nici un C'fort, nu trebuie ~că pa t
nici un pril e j p entru a d esfăşura o act iv itate instru cti v-edu-
cat i vă cfic i e11 l ă.
Ca speciali st în a rh eo log ic urm ă r esc r ea lizare::i nu numai a
educaţi e i
pa Lri oticc c i ş i pc cea malcrialist-şt iin\iJi că. Nume-
roasel e descoperiri ne pc 1rniL ,[1 ckm o n st 1 ăm , clar, eYolu\i a
omului , fapt ul c~i e l s-a dezv oltat ş i s-a perfec \,i onat d ato ri tă
muncii. De asemenea, nu mă r ez um doar la t impul cînd sînt
în muzeu p entru a-m i înd eplini misiun ea e ducativă. Şi atunc i
cînd mii aflu p e şant i er, la cercetăr i ac\.ionez în acest sen s .
Astfel , invit elevii, tinerii ş i oamen ii mun ci i din loca litatea
p e raza că r e i a se găseşt e şantieru I a rheol og ic şi Ic prezin t
ce am descoperit, cxpli cînclu-l e modul de v i a \ ă a l oamen il or
în epoc il e pal eo liti că şi n eo li tică. T o\ i ma niJestii un interes
deosebi t. Astfr l că v izita se transformă într-un a d evă rat
simp ozion în ca re ce le afirm ate s în t exemplificate cu pi ese le
descop erite . Este o ex p er i e n ţă clrosebit de inler es:rntil ş i , cred
eu, 11 ti Iii.
http://patrimoniu.gov.ro
CLEOPATltA IONESCU,
Muzeul Judcţl':m Dimboviţa-Tirgoviştc
În afara obişuuitc·l o r lec(.i i re ca pitul a tiv e p e ca re profesorii
Ic \.in la monum entele din municipiul TîrgoYişte ş i clin judeţ,
la Comp lex11 l muze a I Cur1 ea D o mn ească se d es făşoară spcc-
ţ a co l c de t eat rn ist ori c, pril e juite de ed i ţ iil e a nua le ale F es-
t iva lului de teatru ist ori c orga nizat e d e Ccm itetul municipa l
dr cul t ură ::; i e du caţ i e soc i a li s t ă. Au deven it frec \' ente acţ. i­
unil e p olit.i co-edu ca tiYc d c5Jă~ urate la Co mpl ex ul muzral
Curtea D o mnea s că în ca drul c ărora s înt primi\ i noi nwrnbri
în Organizaţia dr Pi oni eri ~· a u în U niun ea Tinerc1ulu i Comu-
n ist.
În in cinta Cc mplexului muua I Curtea D r mnea s ('ă ~c orga -
ni zează exp oz i\ii tempora r e ~ i jubi lim c privind lup ta poporu-
lui r omân pentru lib ertate , dreptate ş i unita te na\.iona Iii,
figuri ele d omnitori , eHrc au rezida t la Tîr govi ştc . Expoz i-
zi(i ilc sî nt in so (ite de simpczicane. Ase menea expoz il. ii ş i
s impozi oane se ·\in ş i la M ă[ăE 1ilCa Dea lu.
As e mănăril e între act ivită\. il e cu publi cul d es fă ş ur ate în
exp ozi\iile muzN1le ş i ce le or ga nizat e la m onumenlt ' co nsLau
în [ap tul că ace l eaş i t ip uri de manifestări se pot d es fă şura
atît la muz ee c ît ş i la monum ente. Cons ider că la m onumente
ac \ iunil e cu publicul capii 1 ă un plus de eficieff\ ă datorită
perceper ii monum entului aut ent ic, a mbianţ e i evocatoa r e a
unor ep oc i trecute el e care ~e Je aaă momente istori ce cruc i-
a le p entru istoria p oporului r omân. Acest lu cru exp li că fap-
tul că la Curtea D o mnc a .: că avem public ma i num er os dee ît
la Muz eul Cărţi i Vechi R o mân eş ti ş i Muzeul Scriitoril or
Dîmbov iţ, en i a fl ate în aceeaş i zonă.
Ca ş i în ce leia lte jud e ţe , publicu I ce l mai num eros, care
v izit ea ză m onumentele ~i muz ee le, este format din elev i. Ei
b e nefi c i ază cu prioritalP ş i el e activităţile cultural-educative .
Preferinţa e lev il or ş i , în ge nera l , a tineretului este pentru
ac\ iunil e comp lexe : s imp cz icanc , ev oc ări, exp un eri co mbi-
nate cu spectaco le l it erar-art is li ce.
Cî nd in stilu\ia muzeală se a fl ă într-o c l ăd ire -rn rrn um c n t
cum cslr caz ul la 11 o i cu Muz eul Tip a rului ş i Cărţii Vec hi
T urnul ele nord-est nl C d:l~ii
m ecl icvn le n Scv crinului
Vestig iil e C urţii Domn eş ti
ele la Curl cn el e Arge ş
R o mân eşt i (o constru cţ i e în st il nearomânesc, ridicată peste
b ec iurile case i în care a copilărit sto lni cul Consta nt in Can-
tacuz in o) ş i Muzeul de Arheo logie, care se a fl ă în imediata
apropiere ::i Mă 11 ăs tirii Stelea ş i a bu sturilor d omnitoril or
Ma t e i Basarab şi Vas il e Lupu , acest lu cru contribui e la impul -
sionarea ac Li v i tă W o r cultural-edu cat ive cc se de sfăşoară în
să lil e muz ee lor. Muzeu l Tiparului este un cad ru potrivit,
aprec iat el e publi cul amator de muzi că ş i poezi e . Aici, lunar,
a r e Ioc „Hotoncla Muse ion". La această manifestare participă
oa meni el e toate categor iile: mun citor i, medici , ingineri ,
e lev i.
1n act i v il ă~ il e cultural- educative am urmăr it să impli-
căm cit mai mult şco lil e, o rganizaţiile de copii ş i tineret.
19
 bater i ( „C lubul Mu e um") în cad rul cărora punem în discu\,i a
celor prez enţi (c reatori populari , muncitori , profesori , ca dre
sa nita r e) p roiecte le n oastr e de va l orifi ca re exp oz d i o nală a
unor bunuri c ultura le, inc lus iv m onurnel1'1 e prec um ş i co n-
servarea aces tora.

MAHGAUETA r.uzrnc,
Muzcnl Judeţean Ga la ţ i
Con s id er că csc rq.ia lul as upra m o clali l ăţ il or el e Y~tlori[i­
carc :i monumentP. lo r î n ac tivitatea 11111 zec lo r s-a eviclc n\ i:1t
în discu~i il e s u sţ inu Le c11 pa inne, el e că Lr e colegi i mei. Ş i ,
c um ac\ iu n il e organ izate de co lec Liv ul muz e nlui n os Lrn pen-
t ru va lorifi ca rea monumc nLrlor se încad r cază în for mele
<> nun~aLe, nu voi m a i fa ce o prezr nLare a lor . Sub sc riu la
op iniil e co leg il M , c u a Li t ma i mulL c u cît mul Le clinL rc aces lea
a u un co respondent în 1 r eoc upările noasLre. Monumen t ul î l
aprec iez ca un oh iecL iv că ruia Lreb ui c să i se co nfrrc o Y:i l oa re
muz.e i Lică d eose b i tă, pr in ca re acL iv iU1 Lea ecl u ca~ i o n ::i l ă se
poate exte ri ori za , chi a r în absen\.a facto rulu i s ubiec ti v
muzeogra ful.
Sit uat în exte ri or, m onumen Lul c.s lc avn ntajos ra ~ă de
exp onat ul cl in in te ri ornl muz eului , printr- o auLova lor iJi ca re
acces ibilrt pub li cu lui co Lid ia n . Des igu r , va l ori[i ca rea l ui
c ultural-ed ucaţ iona l ă nu poate fi l ăsa l ă la vo ia î ntîrnpl ă rii.
Eficieff\ a acp unil or orga nizate este co n st::iLa Lă ş i, în acca .s L[t
<iirecţi e, se impun e o intens ifi ca re a l or.
O evocar e, o l ecţ i e sau orice a !Lă manifes ta re o rga ni za lă
l:i un monument de1 ăşesc li miLe le teor etic ului , r edîncl aces-
·1u ia carac te rul mater ia l , c u p rofunde cfec Le e mo\ iona le .
Acestea se întip ărc c în m emoria , î n s u[l eLul fi ecă rui parti-
!". ip a nl. Din ;,1crst r m ol i\'e esLe necesar a se· i nte ns ifi ca ş i opLi-

S i g hi şoo rn - Turnul c u ceas

Muze ul co l a b o r ează p erm an e nL cu aces Lea penLru co nse r va rea

monumenLclor el e a rhit ec Lur ă, memori a le ~ i el e a rtă . Bus t u-
r il e person a lil.ă \. il o r isto rice . ş Liinlific e ş i r 11lLura le ale ora-
şu lui s înt date în g rija un or d e ta şn m e nt c de p ioni eri . Co la-
bora rea c u t in e re l u l se ma te ri al i zează cn pr ecă d e r e în orga-
n iza rea ~1ct i vită~i l o r c ul Lural-eclucat ive d es făş urnL e la m onu-
m e nte. Co nc urs ul „Pnt ria Homână, ţară ele cro i", orga ni za t p e
p lan jucl e ~ e an , este co nstitu it din do u ă p ă r\. i : o pa r te t core-
L i că ş i una practică. P a rtea practică es Lc r ea l i za t ă î n una
cl in s ă l il e de muze u pr in de pi s ta rea de ob ie cLe is Lo ri cc, înLoc-
m irea de m onog raf ;i şco l a r e, r ea li zarea d e m ac hete, a lbume,
j urna le ş.a . D e ase me nea, la conc urs ul „Ani el g lori , a ni
de lumină " parLic i pă t ine ri de toaLe ca tego riil e, i nl clccL ua li ,
m un c itori , \ ăra n i, pioni er i. Faze le mun ic ipal ă ş i jude \e:in ă
se organizea ză la Comp lexul Curtea D omnea ·că . Exam ina-
to rii sî nt muzeografi. Men\ ionez că p e lîn gă muz e ul nost ru
fun ° ţ ioncază ce rcuri d e p ri eteni , organ izate în Lrci g rup e
de vî rstă, ultima fiind în m ăs ur ă să e la boreze r cCcra te p c tern e
de .i s torie l oca l ă ş i să le prezinte în fa\.a publicului şco l a r ,
în cadru l unor es iuni de r e rerate ş i comuni căr i. D e aseme nea ,
sînt instruiţi ş i fo l osiţi ca a ju toare la ghidarea grupuril or
de e lev i şi la efec tuarea săpăt urilor arheo loo·ice, sub îndru-
ma r ea p ersona lului de s pec ia li tate.
Cola b or area c u b e nef icia r i i de monume nte ş i O .J .T . es te
infructuoasă, c u excepţ i a monume ntului d e la D ealu, intra t
în c ircuitu l t uristic de i 'Jteres na-ţiona l şi internaţiona l. A ici
s-a orga ni zat depozitul de cart e vec he p ~ întreg jude \.ul şi
î n p er s p ect ivă, se va orga niza depozitul dc 'artă fe u da l ă. Î nLre-
prinderea ju deţeană de go podări e comuna l ă ş i l ocat i vă, ca re
d e ţine imobil e-monumente, i g n oră leg isla \,ia priv ind lu c ră­
r ile de între ţine re ş i reparaţii care trebu ie fă c u te c u aviz ul miza va lorifi carea mon ume ntelor î n act i itaLea c ulLural-
organe lor de specia 1itatc. c du ca \; i o n a l ă
a mu zeel or .
Printre forme le de popu la rizare p e ca r e Ic pracLicăm a tît U n ele ca dre didacti ce clin oraşul ş i juclc~ul nosLru au avut
pentru m uzeu cît ş i p e ntru monume nLe s înt ce le obişnuite : ca t e me, p e ntru l u c r ă ril e de exa mene de ara dc, fo los irea le-
p li ante, af i şe, că r\. i poşta l e i lustrate, diapoz iti ve, g hiduri m entcl r ele is to ri e l oca l ă în p redarea l ecţ iil or. Ca urmar ,
t uri stice, pa nou ri ş i săgeţi de ori entare t uri s Li că, a rLi cole s-a constatat din partea acesto ra un interes m ai marc p e nLru
apărute în presă, f ilme de te lev iziune etc. P e nt ru populari- istoria l oca l ă ş i a u fost so l i c i taţi ma i mulL pe ntru sus\.iner ca
zarea expoziţii l or şi formar ea unui pub li c p erma n e n t ele mu zeu unor l ecţ ii la monumen te. D e und e ş i conc luz ia c[t M inisterul
o rga ni zăm , la sediul muzeului, în să l i l e de expoz i ţ i e, dcz - E duca~i ei şi înv ă ţămîntu l ui ar t rebui să inc lu dă un num ăr

20

http://patrimoniu.gov.ro

S la l11in lui A lcx:u1 clru loa 11 C11 z::i din Gn la\i. manif csla n : o r ga ni zn l ă
·ocaz ia Zil l' i ele 24 Tn1111 a ri t•
mulL ma i ma rc el e ase me nea subi ecte în Lf' rna Lic il e exa me-
n e lo r pe ntru g ra de.
Co la b o rn rea, în d i rec\ ia va I o ri [i că ri i rnon u me nte lo r î n
:act iv itatea c ulLura l-ed uca (.io11<1 l ă, c u or ga ni za \„ia d e pion ie ri
·ş i şoi mii p ~1 Lri c i, U .T .C „ uniLăţ i le mi li Lare, s in el ica Le ş i O .J .T.
~ ci<1L r cz ult:ate sa t i s [ăcătoarc. Es le n ecesa ră, to Lu ş i , o in Lc r-
ve nl ic m a i e n e r g i că la nivel centra l pentru in tcn ' ifi ca rca
.aces Lo r co l a b o r ă ri . Dup ă c um este necesa r a se aco rda o m ai
m a rc al. e n~i e formelor d e p opula rizare a m o nume n te lo r prin
·ediLa rea d e p li a nLe, că r\i poşta l e ilLJ sLratc sa u însc rie rea lor
.cor cc Lă î n ghiduril e 0. J .T .
Cu pr iv ire la co n se r va r c~1 m onume n Lcl or , m ă a l ăt ur , d e
:ase me nea, co leg il or ca r e a u s Lă ruit p c nLru resp ecta rea ş i ap li-
c ar ea el e că i.re or ga ne le Jn drept a leg isla \ ic i în v igoa r e. Ş i î n
.această d ir ec~ i c, co interesa rea un or î11Lrcpri nderi , in s LiLu\ ii ,
()rga ni za \ii şi chi a r persoane par :-i c ul a re în co n cr a rca ş i
res ta urarea m onume n te lo r este sa lu tari'i. La Ga la \.i , c 11 spri -
j inul orga nelor loca le, a m r eu ş it. cîtcva co laho ri'ir i d e a · 'SL
2·en.
D ez b ate rea p c t em a va l o rifi că rii monum n tclo r în acLivi-
taLea cu ltur a l -e du cal i ona l ă a muzee lor , ini ţ i a l ă de recla c \i a
r cv is Lei noasl re d e pro[i l, o găse s c o p o rtun ă. D in schimJn tl
<le p ăreri, d in exp er i enţe l e un or colect ive ca r a 11 fosL a r ătat e
î n acest ca clrn , a m p ut u t să a d ă u găm co nv in geril o r n oastre
u n p lus ele inter es pentru val orificarea p l e n ară a m onu men-
t elo r în ac Livi tatca ed u c a '\.ională.
http://patrimoniu.gov.ro
THAIAN uns ,
Oficiul 1rnntm patl'imoni11l cult.1u·al naţional al j11deţulni
]\{a l':lllllll'l' Ş, Ua ia ]\{a l'C
fo va lo rifi ca r ea monumenLe lor aş porni d e la fapt. ul că
e le l.rebui c rcsta uraLc ş i ap o i co nscr va Lc cu g rijii. L u c rul
:iccsta n e d ă p os ibili tatea să Ic fo l os im ş i chi a r să Je d otăm
c LÎ o ser ic el e e le menLc ncccs:oi r e proces u lui instruct iv-educa-
l.i\'. La Bai a Mare , ex p oz j\.ia Sec \. ie i d e istor ie, din ca uza
repa rnPilor la cl ă cii re> , es Le înc hi să de m a i mul[:i ani. De
aceen a trebuit să a p e l ă m ma i mult la monumente le d in
o r a~ ~ i jud e ţ p e nLru a s uplini accasLă Jip ă clin p e isa jul nos-
t rn c ulL11ra l.
Pc ra za j ud e ( ului a,·em mai rnulLc co mp lexe - muzeu-
m o nurnc nt - c u pr'ofil me mo ri a l . Ce l ma i cunosc ut este Com-
p lex ul „Vasi le L u cac iu" (S i seşt i ) unde a n loc primiri în rîn-
dul o rga ni za\,îe i de pi oni eri. Împr eună c u mi c ii elev i , v ii-
Lo rii p ion ieri , v in pări n\ii acestora. Festiv i ta lca la ca r cas i stă
~ i . a p o i, v iz ita rea co mpl exului sens ibili zează a tît p c copii
cu c î t ş i p c a duqi . Să dau un exe mplu concret. Numai în ulti-
m e le d o u ă săptă mîni (octombrie 1984) , d e la Şcoa l a gene-
ra l ă nr. 11 d in B a ia Ma rc s-a u dep lasat la S i seşt i p este 150
d e e lev i pe n tru a pr.i mi c ravata el e pi oni e r. Cop ii a u fost
î nso \,iVi d e un număr ega l de p ă rin'ţ i. Astfel , M uz eul jucl e~ea n ,
care a av ut ini ~ i at i va o r g anizării acţ iunii , ş i -a put ut exer-
c ita din p lin fun cţ i a e du ca Li vă. EsLe, într-un fel , o formă
voa l ată ele at rage r e a m at uri lo r . Da ::[t c i nu v in p e ntru inte-
re ·ul ş i c ultura lor, o fac p c ntrn cop ii. E bine să acţio n ă m
ş i aşa . ln ultimă in sta n ţă, important pen t ru n o i nu este
ca uza p e n t rn ca re se v ine la muz eu c i ceea ce reuş im n o i să
orga ni ză m în aşa fe l încîL s~-i se n s i b ili zăm .
U n a lt muz eu m em or ia l este cel dedicat lui Ioan Pop d e
Bftseş Li ca re, d e ase me nea , o[e r 9. spec ia li ş Li lor el e la M uzeul
jude \.ea n pos ibi li tatea d es [ă~ urări i un o r mu lLip le acţi un i
i nstrnct i v-edu ca tive.
De c urîncl a fost r c s Lau r ată casa ce a apa rpnu t lui Ioan
S ugari u d in B ă i\a , un os Laş-er o u maramur' ş ca n căzut la 1
feb rua rie Hl4 5 în lupi.ele penLru e lib erarea Ceh os Jovric iei ş i
unde p r e c o n i z ă m ca, în fi eca re a n, în prea jma z ile lor de I
Mau sol e ul d e ln Mără şcş li ridi -
c:1L in m e mo ri a o s l aş i l o r croi
c:hu\i în timpu l pr imu lui
război mond ia l
Cc la l cn J li s lria
feb rua ri e ~ i 9 Ma i, să o rga ni zăm ev ocă r i ca re să rc împrosp ă­
Lcze, î n m e moria parLic ipa n\ i lo r, aclele de ero ism şi acrifi-
c iu a le poporu lui nos t ru în lupi.a împoLriva fo scismuluj.
În anu l 1982, la M isc i, s-a orga ni zat o e xpoz i ţ:ie dedi-
c ată m :ut iril o r ele acolo .1n com ună ex i sLă şi un monument
r ea li zat de regreta Lui scu lpLor Vida Ghcza . Monume nLul e ste
c unoscut de foarte mulL ă lu me . ln pre a jma lui a u l oc specta-
cole d e c înLecc ş i poPzie patr i ot i că , d e muz i c ă şi dans uri
21
 tat tit lul : „Horea-200 de ani , 1784- 1984". Cu pr il e jul
aceste i ultime cx p ozi ţ; ii au av ut l oc numeroa se evocă ri.
Prop un ca în ca drul c urs urilor d e p erfecl iona rc a factori-
lor educa\.ion a li a t ulu rn r categoriil or de act i v i şt i impli-
ca ţi în munca c u t ine rii să se in c lud ă pre leger i priv in d monu-
rnenLclc prin ca re să se sub lini eze Ya loa rea acesLo ra în edu-
ca pa paLri o ti că, reYo luţi o n a r ă, m o r a l- celăţe n ea s c8 , c s lcti că~
eco l og i că.

lnff. VALE H 1.U GIU Hi\ N,

Timişoara

Co ns id e r d eosebiL de util ă publi ca r ea un or se Luri de p i i-

a nte la ni ve l jud eţea n cuprinzînd un m ate rial in[orm at i
cîL m a i b ogat. Pornin d de Ja di cto nul lat in ,Verha vo la nt,
sc rip ta ma ne L'', chiar ce le m a i interesa nte inform a ţii da le
de ghi z i înLr- o excurs ie, clupă un Limp se pierd ş i d e aceea
cu llrnlt inleres se r[tsfo iesc, ul terior , pentru reîmprospăta­
rea c un oşt in \e l or, mate ri a le le d oc um e ntare. De aceea a r H
foarte bi ne da că Ia urca r ea în a utocar, e:xc ur s io11i şt il o r li s-ar·
ofrr i un g hid a I zone i pe ca r e o vor v izita , cuprinzînd infor-
ma~ii ele ·p r e m uzee, l oc uri istorice, mani festă ri cu l turale ~
o h a rLă av înd p u neta te monu rnenLe le is t or ice, oper el e de
a rlă p l as Li că mon um entală , p l ăc il e com emor at ive ş i una sau
ma i mul te că r\.i poştale ilustrate. Acest set de mater ial e în--
fo rma t ive - ca Ya l oa r e - se poate includ e în costul ex-
curs ie i .
O ~il tă propu nere se referă la amp lificarea ac \.iu ni l or el e·
prezentare a m onu menLe lor atît prin inc lu der ea l o r în p la-
nuril e temat ice-turi stice a le of ic iil or jud e~ene de t uri sm şi'
birouril or el e turism pentru tineret, c ît ş i prin c icluri d c-
Monu 111 e nl11l E roiJor Aerulu i cli11 B 11 c 11r e~ li
emi siuni la telev iz iu ne. Muzeele pot orga ni za ş i ele cursuri ,
pe hază ele în scriere, cu p erceper ea un e i taxe, care să aibă
populare ş i spectacole t emati ce p lin e de fi or dramati c. No ul ca terna Li că prezentarea tuturor Li puri lor ele m onumente din
muzeu ca ntin e o se ri e de d oc um e nte şi mărturi i care a min- jud eţ,, fo los indu- ·e p c lî ngă exp une ri , di apoz iLive, fotografi ~
tesc de re~ i sten\a e ro i că a popu la \iei ro m âneş li din Nord- şi filme d ocumenta re . Ar mai fi încă un aspect: emis iuni fi la-
Vestul Transi lva niei î 11 t impul oc upa \i e i h orthystc în p e- teli ce pri v ind m onurn enLe le din ca drul jud eţului. Asemenea
r ioada 1941 - 194'1. De ase me nea , s în t exp use o ser ie de obi ecte e misiuni , r ea li za te pe haza une i temat ic i, i-ar inte resa foarte
p ersonal e a le ce lor '.29 de martir i ca r e au fost idenlifica1.i .
Prin co mpl exul d e la Mo ise i - m onum ent, rxpoz i\.ie - în -
ce rc ă m să facem c un osc ută această l oca li tale care se asea-
mănă ca destin c u Lid icc ş i Oradour - r csp ecti'" m asa -
c rul ş i d istruge rea sa lului (peste 260 de crospo d ăr ii ).
ln anul 1\J8'1 s-a desch is cx1:ioz i( ia m emori a l ă „ I mm
Miha li de Apşa", m embru a l Aca d em ici Român e care a
rea lizat c unosc ula ş i va l oroasa lu c rare „D i.plome maramu-
reşene " . 1n expoz iţi e esle evocată via \a lui Ioan l\1 ih a li şi
se face o prezen Lare a Lreculului istoric a l Com itat ului Ma-
ramure„.
L a Som c u \a a m orga niznL o cxpoz i~i e care YO rbeşLe des-
pre şcoa l a veche din seco l ul a l X VIII-I.ea, un a elin m u ltele
e difica'Ll' prin s Lăr uin\a lui G heo rghe Şincai. C l ădi rea , cla-
tî nd din 1781J, s-a păsl r at pînă în z ilele noasLre. PenLru a o
pu Lea valorifica a Lrcbu i L să o stră mutăm . în acest l ăca ş
se fac frumoa se evocă ri clin is Lo ri a c ulLurală a M::namureşu lu i
şi lu i Ioan BuLen nu , r evo lu\i onar paşoptist , n ăscut la Som-
cu ~a .
Am insis tat pe monumenLele m em orial e fi ind că ele au
o va loare clco · ehită în e clu caţ ia patriotică, î i im p li că afecLi
J1C parLic ipan\ i, iar a Lunci cînd trăi r il e l or sînt puterni ce ,
ca muz cooTa [ ~Li i că slr ăcla niil e ta lc au fost încununal e ci
succes.
Vc s li g iil Cctii\ii Neamţulu i
Muzeul din Bai a Mare are mu lte iniţi at i ve legate de orga-
n izarea unor ac~i uni pentru copi i şi tinere;t. Dar cred că şi
benefic iarii direq i a r trchu i să in i ţiezc , cer i nd sprijinul nos- mult pc pas iona\ ii ele f i Intel ie.
Cred că e impun e rea li zarea un o r monografii ale m onum en-
t ru , asLfel de manifcslă ri. Aceasla fiind că muzeografii nu
tel or ~ i pl ăci l o r memor iale , aşa c urn s-a r ea li zat în judeţul
pot c ull oa~Lc toate d or in\ elc şco lil o r.
Argeş. Asem enea lu c r ări a u o Ya Ioa r e in form ativă ş i ed u ca-
ln municipiul Baia Marc ş i jud e\. aYelll posihi li La Lea el e tivă d eoseb i tă.
a organ iza periocli expoziţ. ii temporare în ed ificii-monument.
Astfe l, în „T urnul m ăce l ari l o r ", s ingu rul care a s up rav i e"ţ. ui t
d in Cetatea Băii Mar i , a m r ea li zat numeroase expoz j\ii . U na GEOHf;E l\fffilA N,
dintre e le a evocat v ia\a ş i lupta lui Pinten V iteazul ş i tova-· Mnzcu I Ju 1l1• ţc:m Rn1 ~ o v
răş ilor săi împotriva stă pînirii h absb urg ice. Expoz i~i a am În ultima peri oa dă muzeul no "tru , împreună cu Oficiul
organizat- o în acest turn fiind că la h aza lui, la 14 a u g ust :jucl c \ea n p entru patrimon iul cultura l n a-ţ, i ona I, s-a ori entat
1703, Pintea a fost împu şc at. O a .ILă expoz i\.ic a c uprin s s pre va l orifi carea monumentelor de eroi. Desigu r, la Bra şo
a rme feuda le fo los i Le pentru apri rarea oraşului , iar a lta a pur- ş i în jud e \. avem mu lte ansambluri de arhitectură medi e-

22

http://patrimoniu.gov.ro
 Curl ca Domn ească din Tirgo -
vi ş tc, spectacol d e teatru istori c

Monnnic ntul de la Ti ş iţa rid i-

ca l ln memoria biruinţ. c i d e
la M i'ir:'iş c şli

va i ă, monum enle arli s li cc ca rt' a u făc u t obi ec lul - în dc- scbităa Lunc i c înd îmbra că fo rma un or ac~ iuni co mpl exe din
<: ursul anil or - a multor studii atît el e că tr s p ec iali ş Lii care nu l irscsc ex puneri le, ev ocă ri l e, rec ita lnrilc de li rică şi
loca li c ît şi de c ălr c ce i din Bucureş ti ş i Clu j-Na poca. Astrei, mu z i că p a Lri o ti c ă.
•cea mai marc parte a monumente lor noastre medi eva le s înt
<le ac um c unosc ute. ln vara a nului 1978 a m înce pu t o cam- STOICA J~ L\.."C U,
p a nie de repcrtoriere a t uturor monumenlelor el e eroi clin Muzeu l de istoric na~ional:'i ş i arhcolouic - Constanta
primul ş i a l d oil ea r ă zb o i mondial , din mi şca r ea r evo lu\ io-
·nară , dem oc r a ti c ă ş i c omuni stă. 1 e baza dat elor cu le. c a Am să înce rc pun cLarca a cîtorva dintre te m e l e-întrebări
fo st întocmit un sis tem ele ev id e n\.ă cu o fi şă a na li ti că, în so- cc ne-au fos L puse de rcda c\.ia „R ev is tei muz eelor ş i monu-
·ţ ită de imag ini fotog rafi ce . S-a putut co nstata , as tfel, că pe mente lor" .
r aza jud e \ ului avem numeroase asemenea monum ente ca re Ş i în jud e~ ul Co nsLan\ a ne co nfrun Lă m c u ace l eaş i pro-
.se impun a fi va lorifi ca t e pe linia edu ca \.iei pa lri oli ce.
Din 1983, colectivul Muz eului .Jucl e ~ca n Br a ş o v , impui-
. ionat ele C o n s fă luir ca de la Manga li a p e prob lemele mun c ii
ideolog ice ş i edu ca ti ve, ş i- a redime ns ionat p la nu l de a ct i-
v itat e la monumentele de cro i p e lini a r ea li ză rii unui num ă r
sp orit de ma nifestă ri , cu ca rac le r co mpl ex ş i a nlrenînd c ît
ma i mulp pa rti cip an\;i, în spec ia l tin eri. Au Ios L lu at e, în
u ncie caz uri, mă s uri gos podă r eşti p cnLru a pc rm i te dcs făş u­
rn rca ma nifestă ril o r. Astfel, s-au rep a ra t o seri c el e monu-
mente ş i s-a r eamena ja t s p a~ iul clin jurul a ltora .
Din g rup a monumc nLclor el e ero i a m propus ca un numă r
de 2G să fi e va loriii ca Lc în scopuri cclu ca Li ve nu numa i ele
căt re muzee ci ş i de a lte in s Litu ţ ii de în vă \. ă mîn t ş i c ultură.
D oc um cnta \;ia pe ca re o ave m ş i o punem la di s poz i(.ia t ut u-
ror celor ce doresc să o co nsulte este sufi c.ient de b ogată pen-
t ru a per mite ja Iona rea a numeroase t ipmi de ma nife stări
-cc se p ot rea li za la fi ecare monument de erou , cu ocaz ia u nor
d at e a ni ve rsative: 1 D ecembr ie, 9 Ma i, 23 Aug ust , 25 Octo m-
br ie etc. Vesti g ii! · Ccl:'tţi i Cap iclava
Prin acti v itat ea n oastr ă de cercetare în ter en a m ma i
·depis ta t ş i co nsemnat o serie el e locuri cu se mnifi caţ i e isto- bl cme ca re s-a u ridi cat în ca drul di scuţ iil or <l e a ici. Cu deo-
r i că ş i c ultur a l ă d eosebi tă ca re nu sîn t ma rcate prin însemne sebirea că în .iucl e~ ul n os Lru mar ca ma jori tate a monum entelor
.c o r esp unzătoa r e . P en t ru aces tea a m în toc mi t fi şe care cu- ·înt de nal ură a rheo l og i că . Aceas ta u s ur cază, înlr-nn fe l, va-
])rind: 4 monument e is tori ce, 8 loc uri unde s-a u p cLrcc ut eve- lorifi ca rea lor da r , în ~cclaş i t imp , rc's trîn gc a ri a m od a lită ţi­
nimente deosebite, 14 c l ă diri care au a d ă p ostit sedii ale mi ş­ lor de ac\.iunc c u publi cul. Probi ma ma nifestăr il o r or ga ni-
·că rii mun c it oreş ti sa u comunist e, l!J casc în ca re au t ră i t ş i zate cu elev ii nu o ma i re ia u fiind că ca este uni v e rsală . Şi
.a c t ivat p e rso na li tăţ i a le v ic \ii n oastre p oliti ce, cultura le ş i la n oi t ine rii formeazrt, în a n otimp uril e rec i, ma joritatea
a rti s tice . Aceste obi ecti ve vor fi ma rea t e de căt re consil i il c p ubli cului v izitato r as up ra cărui a ac (.i onă m pc multipl e că i.
popul a re loca le, în raza cărora se găsesc, cu semne evoca- E lev ii în t perma nent în să lil e muz eului ş i tot lor le or aa-

- toare .
Nu a rc rost să ins ist as up ra t ipurilor de ma nifes tări p e
·ca re n oi Ic r ea lizăm la monumentele de cr oi. El e s înt ace leaş i
care au fo s t amintite de mul(;i coleg i . Eficien\;a lor est e dco-
niz ă m cele mai multe a c \;iuni la monumente . Consider a cest
lucru insufici ent ş i de aceea trebui e să ne îndreptă m ma i
mult aten ţ i a , aşa cum de a ltfel s-a ma i spus a ici, către v îrsta
a d oua ş i chi a r a t r eia . Adul\.ii-acti vi constituie g rupa pe

23

http://patrimoniu.gov.ro

. pas ul de prîn z a l multo r g rupu r i el e turi ş ti s tr ă ini. N u s Li u
Drob c ln -Turn11 Sc\'e r in . i\ l on um t'n lul -n i pl~ n i C' ro il o r cli n p ri m ul r i\z boi
m o n d inl
ca r e a m d o ri să o ca pa c ilă m în ac li \' ita lea de Ya l o rifi ca re [I
p a trim oniului c ullural m obil ş i im obil. 111 a fara scz o11ului
esti va l, la Co nstnn\ a se orga niz r a ză num e roase curs uri dl'
p erfec \.i ona r e a ca d re I o r . T o \ i p a rti c ipa 11 \ii la acest ea v in Ja
muz e u ş i ia u pa rle la ac \iuni în să lile d r cx p oz i(i e :;; i la mo-
num e ntel e de la : Ili s Lri a, Ca ll a ti s, Tropa eum Trai a ni e le.
O a ll ă categori c o form ea z ă ce i care urrnr ază c ursuril e Sco l ii
Judc \c nc el~ P a rlicl . P ent ru a ceşti a aY0m o zi din săptămîn ă
cînd îi în so \.im î nlr- o exc urs ie Lc m a ti că la unul din m onu-
mente le din a fa ra oraş ului. Atun c i c înd timpul nu pe rmite
asemenea d ep l asă ri , n e du cr m ş i Je \ in em expun eri despre
monum en tr lc din judeţ în so\ itc d e prezenta rea un or di ap o-
zit i ve co lor. Din p rac ti ca p e r so n a l ă a m ses iza t ca r e es te efec-
tul ş i , în ultim ă .in sta 11\ ă, c î şti g ul nostru în do meniul edu-
ca ·~i e i : at un c i c înd v o rh eşl i de sp re un m onum en t c şli ascul-
tc1 t c u mai mul t sa u ma i p u\in int er <:'S da r în cnul Yi z iLc i
la m onum en t se co n s l a lă o puLc rni cft p a rti c ipa re a fe c li vă ,
o c uri ozila lc s p o rit ă fo \ ă de t oL ceea cc vă d „pc Yiu" .
Cum va l or ifi că m m onu11w i1 tc le din jud e\? Aş \TCa să
a mintesc c îtcva aspre le din cxperi cn \a n oastră. În ult imi i
do i a ni î ntr eg ul L itora I l-a m împîn z it cu af i şe a dnd tex Leit'
reda c tate î n limbi d e c irc ul a\ ic in tern a~ i o n a l ă. Asrm enca
a fi şe a u fost lipite pe pa nouri s tra da le, în s p aţii come rc ia le,
să li de ·p ectacolc, î n r cs L:ni ra nt e et c . A m ti pă ri t ş i pli a nt('
difuza te p r in h o teluri. C un oaş ll' m faptul că în :rnumi tc h ote-
luri s înL ca z aţ i 1u r i şt i dintr- o a numit ă ţa r ă ş i atun c i î n ca-
mere a m pl asat pl ia nte se ri c în limba g rupur.il or resp ec ti ve
sa u în un a acces ihil r1 accsto r::i.
O a !L[t fo rm ă de p ro p aga nd ă o r ea l iză m prin inte rm ediu l
p r ese i l oca le . 1n r ev ista „To rni s" a\'e m .în fi rcn re lu nă o p :1-
g i nă de p ubli citate în ca re oferim da l e despre un m om1m r 11 t
sa u chi a r ma i m ulte . Zi a rul est iva l ,.Litora l" co n\in r să p Lă­
mîna l un mate ri a l ce pr ez i11 Lă un m onum ent istori c din jud e\.
Pe lîa gă aprec ier ea va lor ii :;; i datele refe ritoa re la el , se o[cr ft
in fo rm a ţi i c u pri v ire la m odul cum se p oa te a ju nge p în ă aco lo,
cc se ma i p oate ' ' iz ita pc t rase11 e tc.
O fo rm ă i1w cl ită de p opul a ri za re a monum e ntcl o1· o race m
c u aju torul e mi s iunil or postului „R a di o vaca n\.a". P c lîn gă
r e c o m a nd ă ri clircc Lc p ellt ru v iz ita r ea el e rn o num enlr ş i ca rp
se int e r ca l ează între di fe rite r rni s iuni , ex i s tă d o u ă c icluri ,
prezenta Le î11 m a i mu I te 1i mb i st ră in e . U nu I este de istor ir
ş i în e l se v o rb eşte des pre ves ti g ii ·a u loc uri de răs un e t i 11
t r ecutul n ostru , ia r a l d o il ea prez int[t cetă \ i a nt ice de pc te ri -
to riul jucle \.u 1u i .
Cred cft în acL iv itaLea in s Lru ct iv- edu ca ti ă la monum ente
ş i despre m onum en te el e un r ea l sprijin ne-a r fi dacft n m avea
24
http://patrimoniu.gov.ro
ma i mulLe scurtme traj e despre e le, rea liza te d e Studioul
el e film e „Al. Sahia ". Aces tea ar putea fi p rogra ma Le în moci
regulat, î n sezonul es ti va l, sub form ă de co mple ta re ln fil-
mele a rti s ti ce. As Lfcl s-ar rea liza o efi c i e ntă pr o p aga nd ă în
scopul v izită rii d e c î\i mai mul ţ i t uri ş ti a m o nume ntel or dirh
jud e ( ul n ost ru ş i din întreaga ţa ră .
T o t. pc lini a un o r p ro pune ri c red că trebui e să sta bilim o
co la b o ra re m a i st rîn s[1 c u U J COOP. D e ce s pun acest lu c ru ?
P în ă în a nul 1\)83 în prea jma Cetă! ii Ili s Lri a ex istau
un bufet foa rte bin e a prov iz io nat ş i un camp in g . O.N .T.-ul ,
( inîncl sea m a de pos ibilită Pl e bufetului , or ganiza, a ic i, p o-
clin ce ca uză in te res ul U J COOP-ului fa! ă el e bufetul d ~ la
Hi st ri a a scăz ut. E l nu ma i este bin e ap rov izi on a t. Astfe l,
ni ci O .N .T .-ul nu ma i a du ce foa rte multe g rupuri de turi şt i _
1 um ă rul v iz ita t oril or la Cetatea Hi stri a s-a diminu at.
U n s istem de edu ca \ ie ca r e stă la cli sp oz q.ia mul to r muzee
es te ce l pe ca re o să-l prezin t în cont inu are . L a săp ă turil e
arh eo logice fo los im ca mîn ă de lu c ru e lev i din c lase le supe-
ri oa re ş i s tuden\.i o rga ni za li în ta b ere c u sp rijinul Comitetu-
lui .Jude \.ea n U .T.C. Asemen ea tab e re a m av ut la Alb eşt i ş m
Hi stria . E le au fost a d evă rate şco li d e edu ca ţ i e p a tri oti că _
Prin inte rmediul lor am insufl a t t iner etului nu numai dra-
gost ea fa ~ă de trecut ul p at ri ei ci ş i g rija p entru prezerva rea
m ă rturiil o r acest ui t recut . L a un şa nt i er p a rti c ip ă 20- 3()
de tin eri ce se co nstitui e în t r-o g rup[t av înd o dev iză m obi -
lizatoa re . In a nul acesta (1984), la A lb eşti , dev iza a fos L:
„Cetatea ant i că să o descop erim ş i să o c on se rvă m" . În ca drul
p rog ra 11111lui d e lu c ru ş i în afa ra aces tui a, s p ec i a li şt ii îi pur11
în te m ă pe t in e ri vorbindu-l e despre ceea ce se urm ă r eşte pri11
ce rce tare, in tc rpr c Lr az ă d escope riril e etc. Tin erii dev in con-
~ Li c n\ id e mun ca pe ca re o [ac, o ia u în se ri os ş i d ev in p as io-
na \ i.
N e-am propu s să cli ve rs ifi c[1rn n c Li v ilă! il e c ultural-edu ca-
t ive . P e 11tr11 anul 1985 es te progra ma L să ;1p a ră u1l!
g hid a l muni c ipiuh1i C on s t a nţa. ln c i am in c lus ş i a lte m o-
num ente dec î t ce le a rh eo log ice : ca se ca rr au npa r( inul un or
pc rsonaliUt\i , fr ontu r i de co ns Lru c \ii ma i w chi claLînd di m
a doua jum ătate a seco lului t recut , c l ă diri lega le de is t ori a
mi şcă rii mun c it o r eşt i ş i n P. C .R. S p e r ă m ca la obi ect iY e k
acestea să pr og ram ă m c ît ma i multe ac \iuni .
În l egăt ură cu apropi er ea dintre muze u ş i m onum ent şii
Ya \orifi ca r ca r ec ipr o că a:;; d ori să nu a nţ e z pu\in probl ema _
La Hist ri a, ac um. d oi ani , s-a rea liza t un foa rte frum os mu-
Zl'U a d ă p ost i L în Lr- o c l ă cl i re n o uă , con strui Lă sp cc ia I. Ceta-
tea a trecut pe pl a nul al d oil ea. Mul!i g hizi O.N.T. spun :
da că a m văz ut mu ze ul , ca r e cuprind e o a mpl ă prezenta re
a Cetă ţii , nu ma i este n ecesa r să vedem ş i ves ti g iil e . În mult
cazuri timpul a [ec La t v i z ită rii Hi stri ei est e de 30 el e minu te _
În acest inter n ii de t im p nu se p ol YCdca ş i Muzc11l ş i Ceta-
tea . A lun e i se op L rază p entru unul din ce le d o u ă obi ec tive.
Ghizii O.N.T. pr e f e r ă Muzeul. Aco lo v iz ita se poa le ma i u şm·
înca d ra în t imp. -La Ce tate est e ma i mul t de mer s, Yi z iLa t o ri ~
se m a i di · pcr sează f;' i, în fin a l , se p ierd mul te minu te pîn ă
cc g rupul se r c un eş L c . P ornind d r la faptul c[t la Hi st ri a cai
ş i la mulLe ce lă ! i din jud e ţul n ostru , va l oa r e a u mo11umen-
tc lr, muz ee le fiind r ealiza t e p ent rn n sublini a aceast[t va loare,
condu cer ea Compl ex ului n os tru mu zea l a h o tă rît sii nu se·
p ermită g rupuril or accesul în c l ă di rea mu zeului d acă nu s-a
Yi z itat ma i în tl i m onum e nt ul . La Edif ic- iul ro ma n cu m oza i
d r la Const an \a s itu n\ ia es lr i11Ye r~: ă. Turi ~tii \' i z ilcază E di-
fi c iul ş i rc nun\ă sft ma i vn dii rn11 Zl'lll. Mul! i vi z it atori r o-
mâ ni spu n : un edif ic iu c u m oza i ' 1111 ve dem î n or ice jud eţ
p e c înd 1111 mu ze u de is lor ic există în fi C'ca rc ce n tru jud e \ra n,
oraşe ş i c hi a r comun e.
T in să su b li11i ez că n oi mu zeogra fii a \·cm la înd e mîn ă,
în mun ca n oas tră in s Lru c L i\'- e du c~1 ti vă , un ma rc po t en ţ i a]
p c ca r e v a ln' bui s ă îl fo los·irn cît rna i pl en ar. F.s Lc vorb a d ·
mo num ente . Jncli[crc nL de p ro fi lul lor, l' l<' . î nt 1111 mi jlo
id e;d pr in care pu te m a c! irrn a ~1s u p n1 s piritu lui oa m enil or ,
scns ibili z înclu- i la tot ecra ce es te t rec u t ist oric frum os s ~
va lo ros. ' .
Uozliat.crc 1·calizat:I şi co11 s cmnat:'1 1le:
ANGHEL l'AVEL , GAVHILĂ SAUAFOJ. . EA
 STUDII ŞI COMUNICĂRI
PROCEDEE TEHNICE, MATERIALE ŞI MEŞTERI c·ONSTRUCTORI ROMÂNI ÎN EVUL MEDIU*
D refr ritoare la evo lu\.ia t ipuril or
eş iavem în li teratura el e sp ec ia lit ate st udii te meini ce
pl a nimet ri ce, stru clu-
ril or spaţ i a l e sa u plast icii decorat iY e ş i monumenta le a le
vechil or cons lru c(.ii medi eva le ro m â n eş ti , pîn ă în prezent nu
s-a cfcclua t ni c i o ccrcrta rc s i ste m at i că ş i cu prin zătoare
pri v ind c:xtragcn• l1 , prel11 crn rea ş i pun erea în op eră a materi a-
lelor ut ilizate de m eş te ri a u toh toni ,p r ecu m ş i as up ra proce-
dee lor tehni ce co ncepute de a c eşti a în rea li za rea un ei arhi-
tect uri naţ i on a l e de o rea l ă origina li tate .
Asemrnea i1w cstiga \ii de deta liu , ce a r pu tea să a pa r ă
la prima Yeel ere ca nesemnifi cat ive ş i lipsite de un interes
ma jor , p ot avea în să, Ia o exa minar e ma i ate ntă, o imp or-
tan\;ă deoseb i tă nn numa i prin va loarea lor teoret i că de na-
tur ă i stor i co-d oc um e n ta ră, ci , mni a les prin va lo:l rea prac-
ti că, de re al ă utilitate, d ato ri tă p os ibili tăţ;i i de a furni za in-
fo rma ( ii necesare sp ec i a li ştil or car e lu cr ează în domeniul
c o n servă rii ş i restaură rii vechil or monumente el e arhi tectură .
Aceste prec iz ă ri pot ad uce ev id ente cont ribul ii a tî t la c un oaş­
t erea circulcrp ei fo rme lor, cît ş i la prec iza rea locului de pro-
veni en\ [t a m eşte ril or el e di verse sp ec i a li tă \i. Prin ident ifi ca-
rea ace lor elemente prelu nte ş i , de cele ma i multe ori , pre-
lucrate creator, d eş i sînt. ad esea consid erate impropriu ca
fiind simpl e „ influe u ~e", se poate stabili ceea ce es te contri-
hu \:ie ori g in a l ă, sp ec ifi c rom â n ească, în cY o l uţ i a fe n omen11I11 i
a rhi tectu ra l nl ev ului el e mijl oc clin \.ara nonstrft.
D e-a lun gul seco lelor , p c p ă mîn tul R omâni ei au fo st
ridicate el e căt re pop orul nostru un num ă r imp res iona nt de
edifi cii impun ă t oa r e, cu ca ract er defensiv, civ il e ş i r eli g ioase,
clin lemn , p ă mîn t sa u zidăr i e, dintre ca re mul te, judeca t e
as tă zi în p erspect iva t impului , impr es i o n ea z ă nu numa i p r in
dimensiunile ş i p rop o rţ iil e lor remarca bile, ci ş i prin perfec-
ţ iun ea rea liz ă rii t ehn ice ş i a rt istice. Este ev id ent că înt r eg
acest efort constru ctiv p resupun ea, pe lîn gă ex i ste nţ a unor
b ogate resurse materi a le ş i acumul a rea un or a mpl e cun oş­
tinţe tehni ce, p ri v ind atît extragerea ş i tra nsp ort ul mat eria-
lelor de co n st ru cţ i e, e ît ş i prelu cra rea ş i ut ilizarea lor.
Mat eria lele sa u materiil e p rim r fo los ite de m eşteri i n oş­
tri, ofer ite cu dăr ni c i e de mediul natu ra l al meleagur il or ·\ ări i,
au fo st rare ori adu se di n afara h ota relor. Ca prin cip a le mate-
ri a le tra di·\i onal e utilizate, rn e n\i o n ăm că r ă mid a, p iatra ,
lemnul , \'a rul , n iEipul ş i ·, în ma i mi că m ăs ur ă , . meta lul ş i
cerami ca .
Constrn cLor i i mc cli e\'a li d in \ara n oas 1 ră a u acorch t că ră ­
mi zii o aten\i c cl eosr bit ă, în pr imul rî nd pent ru fap tul că ma-
* Textul arli colu lu i de faţ.i\ 11 r ep r od uce cu m inim e schi mbăr i, in e-
rente pregăt irii sa le p en t ru tipnr , p c ce l a l co muni căr ii , cu nce l aş i lillu ,
prczc nl nlc J11 cadru l Sim p oz ionuh1i n a p on a l de is lori a c i v ili za ţi e i rom â-
m•ş li , S ib iu , 11 i1mie 1 981 .
http://patrimoniu.gov.ro
Dr. arJ1. CHI STIA N .i\ 'lOI SE SCLi
leria p rimă n ecesa ră co n fec~ i o n ăr ii , lut ul, consL iLui a un ma-
ter ia l loca l u şo r de proc urat ş i de prrlucrat ce ofe rea p os ibili-
tă \,i tehni ce ş i pl ast ice de l a r gă ext ind ere. Sub aspect tehni c,
p ermitea ob\.in er ea un or for me stru ctural e tra ini ce ş i specta-
cul oa se cum a r f i ar cele, bo lţil e semi c ilindrice, .î n cru ce,
„ a 11ella ' ş i cu mu chii i eş i te, cupo lele şi semi ca lote lc.A na li-
z în d co ns ider en te le de ordin art ist ic, co n s tată m că acest ma-
ter ia l , că r ă mid a, prin a ltern area sa cu pi atra da r , ma i a les,
cu t encui a la oferea o combin a·\ i c c r o m at i că arm oni oas[1. ca l-
d ă , în dep li n consens cu gus·tul elr\'at pent ru frum os a l ep oc ii .
Constituind ce l ma i t imp uriu r lement p refa bricat, că r ă ­
mid a p rezen ta , p e de a ltă pa rte , nva ntajul că putea fi con-
fcc\ i o n a l. ă în serii ma ri , cu d imens iuni a p:rox imal iv consta nte
în cn drul SC'ri ei. Totodată, oferea pos ibilita t ea coufccţio nări 'i
cu u ş uri n \ ă a un or fo rmat e diferi te, Ya ri i nd în fun cl ic de
Jocul unde urm a să fi e a m p l asa tă în constrn q .i e. P ent ru soc lu
ş i pent ru hrîu se ut iliza că r ă mi da cu profilul în sfert de cerc
(ca \'et), p ent ru b r îu se ut il iza , de asemenea, cea în formă
de tor sa u cea dr eptun ghiul a r ă di spu să în zim\ i de f i e răstră u ;
tot o cără midă semirotundrt, cl ar de fo rmat ma i mi c, era fo lo-
sitrt Ia r ea li zarea ciubu ce lor, du pă cum p ent ru con11 şa era
înt rebu in ! ată o că ră mid ă clreptun gh iu l a r ă, ma i în g u stă, cu
v îrf.
De ob ice i, că r rnnid a era pr egăt i tă în că din a nul a nteri or
deschid erii şn n t i e rului , dator i tă t impului îndelun gat recla-
mat de fa br icarea sa, Ia care intervenea u op era \ ii ş i procese
obligator ii de extragere, fr ă mîn tarc ş i macerare a lut ului ,
dup ă care urmau ce le de confect ionare a că r ă mizil or crude,
în form e, ap oi de usca re naturaUt a lor ş i , în sfîrş it , de coa-
cere .
în a inte de în cep erea confec ti o n ă rii că ră mizil or, cără mi­
darii t rebui au să c un oască nu numa i ca nt itatea ce o aveau de
fab ri cat, c i ş i dimensiunil e şi format ele nrcesare, elemente
sta bilite de m eşterul de lucră ri sa u protoma istrul , a di că de
arhi tectul ş i , în ace l aş i t imp, şe ful şa n t i e rului. Stabilirea se
făcea în fun c( ie de dim ensiunil e edifi ciului p e care acesta îl
avea dr rea li zat ş i , b in e în ţ:e l es, de pl asti ca sa d ecorat i vă
atunc i cîncl in k rvenerrn în ornamentaţ. i e lezene, firid e ( oc niţ e),
a rca l.u r i . brî ie . corn i şc ş i socluri cu o p rofil at ură sp ec ia li'i.
Că r ă mid a era fo l os i tă, toto d a t ă, ca materi a l de p a rd ose al ă
sa u în com1rn1wn'a un or co loane de sec'(: iune rotund ă sa u oc-
togon a l ă . D imensiunil c o hi ş nu itc a le că rămizil or de form at
cl r t>ptunghiul ar era u de 3,5-4 cm grosim e x 12- 14 cm l ă­
i ime x 24- 28 cm lun g im e . U tili zată cu p r e c ă d e re în arhitec-
tura Tă rii Ro m â n eşt i Ia r ea liz ar ea ziduril or verti ca le, că ră­
micln c u11 o :i ştc o ma i rcstrîn să fo losire în Moldova ş i Transil-
va ni a , p rov in cii cu numeroase cari ere de pi a tră, p î n ă în .·c-
co lul n i X VII-i ea, cînd dev in e prin cipa lul mat eria l de con-
stru c\ ic fi e Ia monumentele civ il e, fi e la cele reli gioa se.
Constru c \iil e defensive, cu rar e ex c epţ;i i , au p refera t pi a-
tra tot pîn ă în seco lul a l XVII-i ea, dup ă care cetă ţil e con-
25

struite după s istem ul Vnuban (Alba Iuli a, Oradea, c iLadele le
ele la S ibiu ş i Braşov ele .) au acordat prioriLaLc că r ă mizii.
De la m.i_jl oc ul seco lului al XVIJ-lea , odată cu adoptarea ş i
exti nd er ca unor sisteme de bolti re mai comp I icatc, cu 111 au
fost trompa de co l ţ ş i cup ola pe pa ncla nti v i, ut i I iza Le de
acum în a inte ş i la co n st ru cţ iil e c ivil e - în spec ial la acope-
rirea beciurilor - că rămid a evo lu ează căt r e formate mai
rn1c1, devenind curen te dimensiunil e 3-3,5 x t2 x 22cm .
Se co n stală, LotodaLă, ş i o decădere a tehni c ii ele ardere, ca li-
taLea că ră mizil o r în seco lele XVIII ş i X IX fiind in[crioarft
celei folosite anLerior.
Pentru executa rea zidăriei, legarea că rămizil o r se r ea liza
cu morlar de var hidra ulic, caracteri zat printr-o înLărire, o
a d ere n ţă şi o reziste nţă bună, .inclusiv în med iul umed. Acest
tip de morlar se co nfec\:ion a imedi a t îna inte de a fi pu s în
oreră prin stingerea zarului bulgări ce era ap o i amestecat
cu ni sip .
Pentru a ob\.ine mortare cu proprielă\. i hidrauli ce sporite,
alături de va rul hidrauli c, în co mp oz i ţ i a mortarelor ob i ş­
nuite se adă u gau s ub sta nţe cc conţi neau s ili c iu (S i0 2 ) ş i a lu-
mină (A l2 0 3) s ub o formă activă , ca re putrau reacţiona uşor
în co mbin a\.ic cu var ul. La vechil e noastre const ru q ·. ii se fo lo-
seau în acest scop mici fra gme n te ce r:imi ce sub for m ă de că­
rămidă pisată. Deşeurile ceramice (cărămida pisaLă) sî nt î11-
tî lnitc în mod frccYent la mortarele utilizate pe ntru zidării,
la tencuieli inle ri oa rc ş i exter ioa re, precum ş i la mortarel e ele
frescă a le monume nte lor med ieva Ic.
Prezc n\a unor particul e de că rhun e din lemn într-o ser ie
de rnorlarc ele Lcncuieli sau ele frescă, s i tuaţ i e ses i zată în nu-
meroase caz uri , pa rc să fi e abso lu t înlîmplfitoan„ proveni e11\.a
lor putînd fi ex plicală ca rez ullînel din co mbustibilul lemnos
rămas în piatra de va r clupă a rd e rea aceste ia. Prin propri e-
tă \.i le lor absorha n te, pa rti cul e le de cărbune pot însă co n Lri~
hui la păsLra r ea un ei umidi tă\: i mai înde lun gaLe a 111 orla rul111
de var , esLc adevăraL neconvenabilă z idăr i e i datorită prelun-
cr irii ]Jroccsu lu i ele priză , clar favo rab il ă, tocma i prin accasLă
"'în uşir e, mor ta rului utiliz a t la pictura în f rl'scă, a I ătu r1.
de a lte co mponente cu proprielă~i asemănătoare , Îl!Lre care
mcn\. ionăm c îl ţ ii , paiele tocale sau pleava ca re _juca u, co nco-
mitent, ş i r olul de armătură a t encui e lii .
Nis ipul ce l mai bun pentru r ea li zarea pnui morlar de Yar
csLe cel cuar\.os spă l at el e impurită\i a rgi loase aYi nd , în moci
normal , o granu la ~ i e de 3- 4 mm, ca re a_jungea, în a numi te
caz uri , pînă la ce l mult 7 mm.
A na lizîncl gra nul ometri a agregatelor u ti lizate, se co n stată
că vechii meş teri putea u stabi li în mod judi c ios proporţia din-
t re nisipul cu g ra nul e mici fa~ă ele cel cu <l'ra nul e mari.' penlr.t~
a obţine o masă compactă, cu cît mai puţ in e 0 ·olur1 (spa! 11
libere) ce urmau să fie umplute de li a nt .
O problemă tehnică de dificultate deosebită, cu care erau
confr unta\:i vechii no şt ri meşteri, o constituia timpul prelun-
g it de efectuare a prizei mortarului ele var hidraulic,_ a di e~ ele
încheiere a fe nomenului ele combinare a componenţilor h an-
26
http://patrimoniu.gov.ro
C:1 r:1111i clii cu in c izii găsi l ă în
z iclii r.in chiliilor ansamblului
m ăn:hlir csc de ln ll orcz u cu
pri lcjul lu c rărilor d e r cs lnu-
r:irc, î11fii !. i şind s ilu eta b ise -
ri c ii şi o scmnălură de m c şlc r
tului cu apa , da to ri tă căru i a pasLa ele var trece clin sta r e
plastică în sta r e so lid ă ş i în urma că rui a capătă ca l iLă\: i d e
rezisten\.ă meca ni că . Ae cst proces care dura cca \10 de zile ,
crea mari inconven iente r ez ultate clin neces itatea asigurării
stabilităţii zidăriei pc tot I.impui exec u\.ie i. li ceastă as ig urare
a stabilită\,ii zidăriei era impu să nu num ai de ceri n ţa inl.ro-
ducerii în cît ma i sc urtă vreme a co nsln1C\,ici în sarc ină ş i
deci în exp loata re, dar ma i a les de pericolul dezagregării
mortarului prin înghe\., atun ci c înd durata de exec u\.ie se
prelungea ş i în sezon ul fri gu ros .
As ig urarea sta bililă\. ii zidăriei pc toată durata excc u\:iei,
pînă la în che ierea prizei, se rezolva pe ele o parte prin dimen-
s iona rea exage rată a grosimii zidurilor portante, care aveau
în mod ob i ş nuit 1,2- 1, 5 meLri ajungîncl ad eseori pînă la
2 met ri şi chiar mai mult, iar pe de a ltă parte prin intro-
ducerea în masa zidftrici a unor tiran\.i clin lemn, dispuşi pe-
reche de la fundaţii pînă la corn işă, la distanţe vertica le me-
dii el e cca 2- 2,50 m.
P entru a se CY i ta dczagrega rea mortaru Iui prin îngheţ,
lu crăr il e de zidărie urmau să în ceapă cel mai tîrziu la începu-
Lul verii, adică în luna iunie ş i să fi e încheiate ce l mai tîrziu
în luna octombr ie pentru a păstra rezerva de timp necesară
desăvîr~irii prizei. N umai aşa ne putem ex pli ca durata relativ
sc urtă în care era u realizate co nsLruc \;iile medievale executate
cu mortar de \' a r hidrau li c, am putea s pune chi ar graba ele
care e rau stăp înj\. i meşlcrii co nslructor i în acea vreme . Ast-
fel, spre a da un s implu exe mplu , în cadru l fostei mănăstiri
Drăgă neşt i , pe Vedea, a fosl ridicat, în anul 1647, clin porunca
lui Matei Basarab, un cd iJi c iu el e cult de dimensiuni medii
în numa i 26 ele zile lu c rătoare1 , acesta fiind un record de timp,
din c îte c unoa~Lem, în r ea li zarea unei co n strucţ ii medievale
cu această func\.i e în ţara noastră.
O a l tă l a rJă utilizare a cunoscut mortarul de var hidrauli c
la o b ~ in e r ea tencuielil or inter ioare ş i exter ioare. Dator ită
co ncli(.iil or ci imat ice exces ive ex iste n te iarna, încă de la în-
cep uturil e sa le, a rhiteclura n oasl ră veche a utilizat la majo-
ritatea monumcnlelor din cărăm idă o acoperire a faţade l or
cu un strat pro lector de tencui a I ă s ub\ ire, în ca r e au fost re-
produse apoi, prin in c izi i ş i cu loa r e, diferite forme a le un ei
decora\,ii (J'eometrir.e. flora Ic sa u figurative.
Un a l t ma t erial ca re a cunoscut o l a rgă ext in dere în r ea li-
zarea co n st ru c~i il or medi evale româ neşt i a fost piatra. Între -
buinţată în mod curent s ub formă de bolovani ş i lespezi cu-
lese clirec l din văi l e rîurilor , precum şi sub formă ele blocuri
brule sau sparte ext rase din ca ri ere, piatra era folosit ă la cxe·
cutarea funcl a\,ii l or sau în e levaţie, ele multe or i, în a l te rn a n(,ă
cu că răm id a , avî nd ca liant mortarul de va r . Sub formă bru-
tă, adică în blocuri neregulate ca formă ş i mărim e , piatra
1 Jnscrip{iile meclieoale ale României. Oraşul Buc ureş ti , I , Bucur ~ şti,
1965, p. 481, nr. 580. În pisani e s m J nţion ~ ază că monum J nlul „s-a 111cc-
pul 1n lwta iunie 30 :ile şi s-a i sprăvii în lww augus t 1 :i" .
 a fost mult folo s i tă ca material de constru c \.i e în Tra ns il van ia
ş i Moldova între seco lele XIII- XVI II , mai r a r în Tam Ro-
m ftnească . Pialra de ca ri e ră ca ş i pi a tra de ta lie debitată sub
forma unor blocuri tăiate reg ul at. de Jonn{t paral e lipip e dică ,
a fost u1ilizată în toate provin c iil e isto ri ce româneşti, alît
p e ntru exec u la rea unor e lcrnen Le deco ra Live, c um a r fi an ca-
dra men tc Ic de n ş i ş i fe rest re , soc lu r il e, corn i şe l e, pisaniil e,
balustrad ele, sup orturile de c ru c i, cît şi Ia co nfec \,i onarea un o r
e lcmc nle strn cl ivc, între ca re amintim co11 so lc le, ncrvurilr ,
co nt ra fo rturil c sau la mu chiil e de zicl [tri e de la co l\uril c edi-
ficiil o r . Prin rezistcn\n sa la uzur[1, piat ra fasonată a fost
d co polrivă î ntreb nin\ a Lă ca dal e de pa r d osea l{t ş i LrepLc.
Dator it[t fiabilităţii pi et rei , car e dacă ar f i fost pr e lu c r ată
se putea deteriora în timpul transportului. bl ocuril e extrase
din car i e r ă era u ad use în star e brută p e şant i er , und e urma
ap oi să se execute fa so narea şi dă l t uir ea . Procedeul era p e cît
de difi c il p e alît dr costisitor, clacă \ in em sea ma de faptul
că din vo lumul unui b loc din pi atr[t brută , a du s uneori cu
mijl oace de transport rud im e n La re de la d istan \ c apr cc ia-
bi le, se pi e rdea prin pre lu crare a pro x imat iv o treime , repre-
z e ntată de d eşeuri (c i op litur ă), ca re, î.n final, trebui a din n ou
în cărcatr1 ş i e va cuată de p e )ani.ier. CerccLî nd c u atcn\ie faţa -
<l e le sc ulp tate în pi atră a le bise ri cil o r m ă n[1sLirilor Dea lu ,
Argeşu lui sa u T re i Iera rhi din I aş i, ne vom con vin ge că în
afara a rgu mcn tu Iu i invocat mai s us ş i teh ni ca de execu ~ie
obliga la prelu crarea pietrei p e ~anti e r , atît pentru a as igura
o p e rfectă cont inui tate ş i îmbinare a clemente lor deco rn Li\' c
alăturate, cit ş i da to ri tă n ecesiLă\. ii ele a m ăs ura ş i ve rifi ca
permanent, la fa\.a l oc ului , dim en.· iunil e l ocaş uril o r el e mon-
tare în zidăria constr u cţ i e i. cu cele dup ă ca re se ce rea u co n-
fecţ.io n atc elementele fini te din piatră.
în zona de c irnpie. und e piaLra lipsea cu desăv .îrş ire . ea
- trebuia adusă de la mari distanţe , mai a les atunc i cind era
vorba de co nstru c\.ii de n p ăra r e, a C[1ror zid ă rir impun ea fo lo-
sirea acestui mate rial. devenind ex Lrem el e cos tisitoare. Ast-
fe l, pentru lu crrtr il e de co nstruire :i C <'l.ăţ ii (.; iurg iului , z idită
http://patrimoniu.gov.ro
de Mircea ce l Băt rîl1 , după cum re l atează cron icaru l burguntl'
Wavrin la 1445, nu era ,„Nici o pialri'i în acel' cas lel ·care fiu..1.l
fi costa l (p e ctitor, n .n .C.M.) nn boloucm de sare care se scoale
din slîncilc din Tai·a Ron'iâneascl1" 2 •
O altă cerinţ-ă obli gato ri e penLru piaLra de ta li e r·ra aceea
ca dup ă extragt'l'e ş i fasonare, să f ie di s pu să în con st ru cţ i e
cxa'ct în se nsul stra turilor natu ra le după ca rr se produ sese
sedimenta rea î n carieră . Această aşeza r e în op eră a blocurilor
de pialră e ra o r eg ul ă e l e m e ntară ob li gator ie p entru fi eca re
m eşte r p iet rar, deoarece as igura materia lului o p e rfect~t r ez is-
tenţă la compres iun e, conferin d construcţ i e i o d eplină so li-
di tate3.
Atun c i cî nd era fo l os iLă în e l e \' aţic sub formă de b l oc uri
brnLe sa u lespezi ş i b olovani de rîu , a lternarea pi etre i cu trei
sa u pat ru as iz e de că r ăm i dă e ra n ecesară p ent rn uniformiza-
rea pc oriz o nta l ă 'a eforturilor in ega le tra nsmi se de fo rma sa
n e r eg ulată, îrnpi ecli cî nclu- se astfe l produ cer ea fisurilor în
zidă ri e ca urmare a tasă ril or dife ri te din fundaţii. De a ltfe l,
aceasta era o vech e tehn ic[t de constru c\;ie el e origine bizantină ,
pr e lua tă de m eşter ii n oş Lri ş i a d aptată un or material e .local e.
Acee a ş i s ur să o avea ş i z iclă ri a larg util i zat~i în ar hi tectura
munte n ească el e zid , rea liz a t ă din bol ova ni ele rî u avî nd o
Cărăm idă c u in cizii găs ilă in z iclrt-
ri a biseri c ii de l a Clocociov, lnfil-
ţ iş'iIHl chi ar silue ta sa
Cărămid ă incizam găs il ă ln zidurile
casei eg um e n eşti el e la Clocociov,
tn f ă ţi ş înd silu et a une i biseric i
formă r otund ă, di spu ş i 'in casete , pr in în ca drarea lor cu c îte
do u ă dtrăm i zi vert ica lr ş i tre i-patru rînduri de că rămizi
orizonta le.
Zidăria din piatră brută se mni exec ut.a prin ridi ca rea trep-
tată a ce lor d o uă fc \e cxteri onrr din lespez i lega te între ele cu
2 N. Jorga , Cronica lui W avri11. ş i românii , 111 „B ul ct i11ul Co mi sie i
I s lori cl' n J~o m:î ni c i" , VJ , 1927, p. 132 . ·
a Accs l „ 111 qll'şug " este în că binr cunoscul ş i astăzi pi etrarilor noşlri
care· a u moş l c n il ml' se ria di11 t a'l:I in J'iu , ti mp de g rncmţii (cf. ce lor r ela-
la le în a nul 1967 de pi e trar ul Gh . Neacşu clin B ughca de Sus, jude ţul
Argeş). Pc şa nti ere l e ma ril or cn lcdr'ale ale go ti culu i, companionul care nu
respl'da acc s l pr in c ipi u ck aşeza r e n pietr ei er a a lun gat ele pc şa ntie r (M.
Vi t•ux, I .11mca co 11sln1clori/or m edieva li , Bucu reş ti , 1981 , p . 162-16~).
27
mortar, dispuse orizonta l p e înălţimi ce nu d e pă şe au un
metru , după care inte ri orul e ra umplut cu bolovani şi s p ă r­
tură de pi a tră, de ma i mici dimens iuni , înecat e în morta r ,
formînd un e mpl ecton. Acest procedeu d e exec u ţ i e es te de
o rigine roma nă , de unde a fo s t prelua t a poi d e biz a ntini prin
inte rmediul cărora a ajuns în ţă ril e române . N ecostis ito r ş i
în a ce laşi timp r eziste nt, a cest s iste m cons truct iv a fost
utilizat c u precăde re la cl ă diril e de a rhitectură civilă 4 • ln
s it ua \.ia de scri să ma i sus, zidări a e xte ri oa ră juca rolul de cofraj,
ca pu tînd fi d e opo t ri vă e xec uta tă atît din lesp ezi de pia t ră,
c ît şi din cărămid ă în alte rn a n ţ ă cu piat r a .
U n alt m1terial d e c o n s tru cţ i e cu o l a rgă utilizare în
arhitect ura noa s tr ă v eche a fost le mnul. F olos i t s ub formă
brută, ca bil e ş i popi p e ntru sch ele ş i la su s ţin e r e a cintrelor,
sau fa so na t s ub form!i de lante ţi , g rinzi , scînduri sau dula pi
p e ntru şa rpan tă , t îm p l ă ri e, mobili e r, c intre şi tiranţi sa u d e
ş i!: ă, şindril ă, p n r c ~ a ş i draniţă la înve litoa r e, le mnul a v ea
un rol impor ta nt în rea liz a rea co n s tru c ţiilor ş i la confe rirea
urrni asp ect pl as ti c d e o rară frumu se ţ e.
Es te a s tă zi t ot m '.l i pu ţ in c un osc ut vechiul p roced eu d e
pregăLire a lemnului înain te d e a fi ex tra s, fa sonat ş i prelu-
crat p entru a fi pu s în o p e ră ş i ca re îi a si g ură o lun g ă dura-
bili tate în tim;:i . C î ţ, i m1i ş tiu , as tfel , că t oa mn '.I, tîrziu , dup ă
încheie rea p e ri oa clei veg e ta ti vc, t runchi ul a rh orel u i e ra tă i a t
la b a z ă numa i pîn ă Ia jumfita t ea inimii , dup ă ca re e ra l ăsat
s ă se usuce prin e limina rea seve i ş i um ~z e lii , ferindu-l astfel
de putrezire . Cî11d se co ns id era că usc:i rea este p e rfec tă , la sfîr-
ş itul ie rnii , dec i îna in te d e începe rea une i n o i p e ri oa de d e
v egeta ţie , arborii era u d ob orî ţ i , a p o i co jiţ,i ş i c ufund aţ i în a p ă,
uneo ri p e ntru c j\:iva a ni , as ig urînclu-li-se astfel o r ezi s t e nţă
in co mpa rabil ma i bun ă în t imp" .
D eş i în \:ara n o ,ls tră exi s ta u b oga te z ăcă min te de a ramrt
ş i d e minereu de fi e r, metalurg ia fi e rului fiind , d e altfel ,
c uno s cută din cele ma i vechi t impuri , met a lul a cunoscut o
ma i r es trîn să utiliz ar e î n co mpa raţ i e c u celelalte m a te rial e
a mintite, d ato ri tă cos tului să u ridicat . Din met a l era u co n-
fe c ţ i o na te a tît c le mentele d e fero ne rie : b a la ma le, cl a nţ e ,
înc ui eto ri , g ril e de fe res tre, fe re cături de u ş i, a p o i elemente d e
prinde re, prec um c ui ele, piroa n ele ş i scoab ele, c ît ş i sc ul ele
!j i uneltele fol os ite p e şa nti e r la preluc ra r ea ş i m onta rea m at e-
rial elor de co n s trucţi e . în t re acest ea me n\:io nă m: barda, fi e-
ră s trrtul ş i dalta p e ntru tîmplări e ş i dulgh eri e, cioca ne şi d ă lţi
p entru c ioplit pia t ra, s fred elul , mis tria d e zidit et c . D eosebit
d e inte r esa ntă în a ces t sens, prin va loa rea sa d oc um e nt a ră ,
es te sce na redată în fresca t imp a nului de n ord a l na osului
Bi seri c ii D o mn eş ti de la Curtea d e Ar geş, ca re re pr ezintă a n-
sa mblul lu c ră rilor de co ns trnc p e a une i case ş i princ ipal e le
un e lte u t ilizate .
Ca mate ria l de înve litoa re, meta lul e ra utiliza t s ub fo rmă
d e plumb num1 i b c li to riil c d o m n e :ş ti , un c[e se pu tea u in vest i
sume b ă n eşt i impo rta n te ş i , în co nsec in\,ă , se putea r!'curgc la
m ater ia le cost is itoa re . L a înce putul seco lului a l .XV I-i ea ,
fol os irea plumbului ca nn tc ri a l d e în ve litoa re ca r ă tă o m a re
ex tindere în 'fa ra H. o m frn ească, fiind cl ocum ent:itft la bise ri-
c ile m1nrts tirilor D ea lu, A rgeş , Ti s mrn a :; i M it ro p oli a clin
T irgov i ş t e. In aceeaş i p e ri oa d ă, în Moldova sîn t c un osc ute
r epeta te le cereri a le lui B ogda n al Ill-lea c ă t r e p o loni , p cntrn
a i se d a plumb în sco puri ase m ă năt oa ren .
în sfir.;; it , ul t imul m:i te ri a l p:! cue îl vo m men\:iona în
rînclurile d e faţă es te cera mica . A tît ca ma te ria l Comp onent
a l d ec o raţ i e i a rhitect ural e, c încl este d ~ nurni t'.i c u un te rme n
gene ric , m o num e nta l ă", s ub fo r ml d e bu,to n i, disc uri , p I ă c i
sa u c ă ră m idă s m1 l ţ uită, c ît ş i c<t m1tc rial' el e învelitoa re s ub
formă d e \:i g le ş i ola ne, ce ra rni c1 a fos t uti I iz a t ă în c ă d e la
4 Între alte monumente , procedeul respecti v a fo st utili za t ş i lu co u-
s lruirea z i dă ri e i din pi a tră a beciurilor casei d o mne ş ti . ridi c a tă d ~ Mircea
cel Bă trîn, la sfirşit ul s co lului a l X lV-lea, în cadrul C ur ţ ii Do mn e şt i din
Tir g ov i ş te, dar ş i la z idă ri a cu f aţ a d e din că r ă midă a b isericii-p aracl is,
co ntemp orane şi a l ă tur ate beciurilor.
5 Metoda mai era încă utili za tă tn urm ă cu p atru decenii de că tre me ş­
t eri i dul gheri din zona Sl ă ni c- Praho va, ca re puneau la „murat " i n apa
sărată a b ă lt,ilor, p entru un timp de doi-trei ani , bu ş te nii d e stin aţ i co n-
fecţ ionării pilonilor p ~ ntru poduri (inform a ţi e de la N iţ ă T or c ătoru din
G ro şa ni); M. Vicux , op. cil„ p. 89-90 .
0, E. Hurmuzaki , Documente, II /P 3, p. 15, 29.
28
http://patrimoniu.gov.ro
cele dintîi cons trucţii ro mâneşti de zid, la Curtea de Argeş
în secolul a l XIII-iea, la Cotm eana- A rge ş, Sire t-Su cea va ş i
Tîrgovi şte în secolul al XIV-iea, s ub formă. de mic i di scuri
smălţuite. ln Moldova , în timpul d omniei 111 i Ş Lefan ce l Ma re
s-a ajuns, în ev o lu ţ i a arti s tică a aces tui ma le rial , la compo-
ziţii deco rat ive orig ina le, co nstîncl din t r-o friză s i t uală s ub
cornişă, alcătuită clin trei rînduri de di sc uri , unele ornate cu
m otive h eraldice, ia r alte le punc tînd s pa \,iile dintre arce le
firidelor.
D a r ce ramica , ce l puţin într- o s i l: ua ţ-i e c un osc ulă la bi se-
ri ca Mănăstirii Ti s ma na , da t înd ele la începu t ul seco lului al
XVI-iea, a fost u t iliza tă ş i ca m ate rial p e nt ru realizarea iz o-
l a ţiil o r hidrofuge oriz onta le . L a aces t monume nt , deasupra
soclului , au fo st a şez ate în gros imea ziduril o r, p c tot co nturul ,
do uă r înduri de pl ăc i ce ramice g lazura te p e muchii ş i p e o
faţă, pentru a împi edica a sce ns iunea p este a cest niv e l a umi-
dită ţii de capil a rita te, foa rte b oga lă în z ona pl atforme i slîn-
coase p e care es te aşe zată bi se rica , d at o rită fap t ului c ă est e
s tră bătută în s ubte ran de nume roa se ca nal e ce pre ia u apa
izvorî tă din muntele Stîrmina.
Ti g la, g lazurată sau nu, a fo s t u t iliz a tă la m onume nte le
ro mân eşt i din Trans il va ni a încă din ce le mai vechi t impnri ,
ce l dintî i exe mpla r c unoscut f iind ce l a I bi seri c ii din S Lrr i-
Sîng iorg iu, jude \:ul Huned oara, co nstrui tă la c ump ă n a dint re
secol ele a l XI-i ea ş i a l XII-iea. Pe ntrn ola ne ave m o me n\:iune
d o cum e nt a ră clin a d oua jumă t a t e a seco lului al XV-iea , c încl
T e p e luş ce rea bra şove nil o r să i se t rimi tă un m eşte r zidar
„care ş ti e să înv e leasc ă cu cc"irămidâ sco bilă" 7 , ele fiind în srt
d epistat e prin cercet a re a rheo l og ică încă de la sfîrş i tul seco-
lului a l X III-iea la bi se rica de la Niculi\:el-Tulcea.
Din cerc et a rea d oc umentelor v re mii r ezul tă că încep er ea
construirii unei clădiri nu se fă cea îna inte de a fi fos t pr egătite
t oat e m at e ria le le t rehuinc ioase . D e a p rov izi ona rea c u materi-
a le ş i de coo rdonarea a dmini s tra t i vă a lu c răril o r se oc upa
ispra v ni c ul ca re nu era a ltceva, în î n ~e l es ul actua l a l cuv în-
tului , dec ît un diri g inte d e şa n t i e r , ca r e îl rep rezenta p e ct i-
t or, co mandita rul ş i b e nefi c iarul cons truc \:ie, i în toate ac \:i unile
lega t e de r ea liza r ea a cest e ia la terme n ş i în bune c o ndiţiuni.
Totod ată, is p rav ni cul , ne înd o i ţ lni c om de m are încrede re al
ctitorului ş i rrt s plăti t c u dă rni c i e de a cesta p e ntru mun ca
de pusă, t rebuia să d ea sea ma p eri odi c ele ch eltuielile făc ute,
dup ă ca r e primea a lte n oi s ume în ava ns, p e ntrn fin a nţ a r ea
co ntinuării c o n strucţ i e i. P ra ctic, func \ja de isp rav nic nu er a
o m ese rie, ci o îns ărc in a r e te mp ora r ă care era d eţ inută atîta
t imp cît dura şa nt i erul. C încl era vorba de co nst ru cţ ii de ma re
a mploa r e r ea lizate din ini\:ia ti va d omni e i, în să rcin a rea de
ispravnic r evenea unor îna q:i dregă to ri r ec ruta ţi din r îndurile
ma rii b oierimi , în timp ce bo ierii , l a r îndul lor , î ş i a legea u
ispra vni c ii dint re mic ii b ~ieri sa u dintre s lujba ş i sa u clerici.
Func \:ia de gcst inne ş i d e a d mini s tra re a isprav ni c ului era
se p ara tă d e cea a m ş te rului luc ră rii sa u proto ma istorului
ca re avea în ex lus iv itate sarcina de co ndu căto r tehnic al c l ă­
dirii. E l era ce l ca re imag ina co nfi g ura ! ia v ii toa rei construc-
~ii , co nfo rm în\:elege rii inte rveni te cu c litorul , ră sp unzînd de
res pec ta rea stri ctă a cel or co nve nite . De obi ce i, p e n t ru rea li-
za rea unui edifi c iu se lua drept m ode.I un a ltul preex ist e nt
la care meşterul de luc ră ri î ~ i a ducea p ro pri a sa co ntribu ţ i e
în îmb ogăţ irea fo rmel or pl a nimetrice, s tructuril or sp a\; ia le
sa u a pl ast ic ii m onume nta le ş i deco ra ti ve, hine în\:c les, în
limitele cerin\,el or ct itorului ca re, la rîndul să u , îş i imprima
o pute rni că a mpre ntă as upra asp ectului fina l a l const ru cţ i ei.
Fă ră îndo i a l ă că p e ntru rea li za rea unei co nstruc \,ii , meşte rul
m edi e va l nu ela b ora pl a nuri sa u p r oiec te a rhitec tural e dup ă
r igoril e ş i de felul celor actua le, ci se mul ţ umea, se p a r e,
numa i cu exec uta r ea unor ma chete clin le mn sa u arg ilă. În
a lte cazuri , meşterul lucră rii exec uta cu cărbunele sa u cret a
imag inea v iitoa r e i c lădiri sa u numai a unor det a lii a le a ces-
t eia, p e p a nou ri de sc înduri , p e zi d u r i vă ruite sa u pr in incizie
cu un v îrf asc u ţ it p e că ră mizi crude, care era u a p oi a rse
(fig. 1-3) .
Meşte rul luc ră rii era un hun c un os căt o r a l ş tii n \:e i trasă rii,
exec uta r ea const ruc\.i ei se r ea liza direct pe t eren , fă ră o ela-
b ora r e minu\.ioasă în prea labil.
7 I. Bogdan , Rela/iile Tării Ro m â neş ti cu Braşovul ş i T ara U ngurească
în sec. XV - XV I , B u cur e ş ti, 1905, p. 177.
 l n momentul deschiderii şa nti e rului , imedi at după ce in-
ter ve nea în\.elegerea dint re ctitor ş i meşte rul lu c rării asupra
eos tul ui şi termenului de rea liza re a cl ă dirii, în func ţi e de
dimens iunil e ş i fo rma sa, principa lele mat eri a le de construc-
ţ.i e era u as igura te în ca n t i Ut ţ il c ş i so rt imentele necesare.
Mă r t uri e, .în acest se ns, avem sc ri soa rea lui Vint il ă, mare
vo rni c din Co rn ă~c ni , datînd din a nul 153G, prin ca re ce rea
hra şoV(" nil o r să-i trimită pe Petru zidarul pent ru a-i fa ce d o uă
bi se ri c i, prec izî nd că „mi-am pregălil toi ce a fosl de lrebuinf<l
-~ i ciiriimidcl ş i uar de pialr ă" 8 •
Ce rin\.a dup ă ca re c ti to rul prin isp rav ni c avea obliga \.ia
:să as ig ure clin t imp a prov iz iona rea şa n t i erului cu toate mnte-
ri nlelc necesare, e ra indi spe n sa bil ă î n acea v reme.
Co nst i tu irca cehi pei co mp onente de muncito ri spec ia Iiza ţi
p<~ mese rii revenea în să meşte rul ţii de lu c ră ri.
Pe lîngă echipa de z ida ri , car e avea sa rcin a ridi căr ii zi d u-
ril or co n st ru cţie i , p e şa nti e r ma i e ra obli gato ri e pr ez e n ţa
p ictra ri lor ca re pregătea u a nca d ra mentele de u ş i ş i fe restre
:sa u sculp ta u pisa niile, a dul gheril or care exec uta u schelele
~i t ir a n ţ ii din lemn a s c un ş i în gros imea zidurilor, a fi eraril or
:sa u „fa uri lor" care co nfecţ i on a u , ascu\.ca u ş i r epa rau se u lele
:ş i unellele de mun că t rebuin c ioase .
Toate aceste ec hip e, a lcăt ui te din ca lfe ş i uceni ci ş i co n-
d 11se de meşter i pc s p ec i a lităţ i , se sub ordona u meşte rului
lu c ră rii sa u protoma istrului. P ent ru meşte rul lu c ră rii , ri d ica-
rea unor co ns tru cţ ii nu const it ui a numa i o sa rc ină tehnică,
.::1 unei bune exec u ţ ii , c i ş i aceea de a co nduce ş i orga ni za, în
cadrul p roces ului muncii , p e toţ i ce i ca re se afl a u pe şa nt i er.
·Ca li ta t ea de priceput orga nizator a l muncii pe ca re t rebui a
:să o de ţină p roto mai st rul e ra ese nţ i a l ă pentru bunul mers a l
1u cră rii .
As up ra loc ului de p rove ni e n ţă a uno r meşte ri avem nume-
roase şt iri d ocumentare . P î nă la mijloc ul seco lului a l XV I-lca
-c u noaşte m , din documente le v remii , că se ap ela la exp erien\.a
;imor meşteş ugar i pietra ri , z ida ri ş i dulgheri de orig ine trans il-
vă nea nă, p rovenind în specia l din atelie rele ele la Sibiu ,
B ra şov, D e j ş i Bistri(:a care deţ inea u o b ogată exp e ri e nţă în
·dome ni ul construc\;iilor. Amint im în t re exemplele ca re n e
s înt cunosc ute, p e lîn gă ce le me n ţ i o nate ma i îna inte , p e ce i
-do i d ulgheri , cu c îte trei ca lfe fi ecare, ce ruţi b raşoven il or la
17 noiemb r ie 1476 de p îrcă l a bul Cîrstia n p entru ridi carea
unei case la Tîrgov i şte , pe acel meşter construct or s ibi a n
M ichel (pi xenmeister) , solicita t de Vlad C ă lugărul în prim ă­
va ra a nului 1494 să c onstrui ască tot în acest o raş „o casă sa u
8 Ş t. Oltea nu , C. Şe r ba n , Meş teş llgllrile di n Tara Românească ş i
<loua ln cmz l m ediu , B u c ureş ti , 1969, p. 75 .
http://patrimoniu.gov.ro
un castel" 9 sa u p e pietra rii s ibi eni saş i , G iorg ius Zige lerus ş r
J oha nnes Ahs, a l ă turi de ca re lucra un ro mâ n, Dineă, p ent ru
definiti va rea lu c ră ril o r de pi et rări e a le bi se ri cii Mit rop oli e
tot din Tîrgo vi şte, la 151910 . La rîndul să u , Tc p e luş cerea b ra-
şovenil or doi zida ri huni („~ n a no6 p a 3]1t Ţ(ap a") ca re să- i
co nst rui ască o m ă năs tire din că rftmidă ş i pi at răll. 1n Mo ld ova ,
Şte fan ce l Ma rc ş i , ma i a les, Pet ru Rar eş cerea u în mai multe
rî nduri la Bist rj\:a pi etra r i ş i z ic!a ri12 ; un meşter z idar din
Itali a era sem na lat în Mo ld ova la 1481!1 3 .
Cu toa te acestea, ponde rea ~ i a port ul meşte ril o r stră in i
ră min e relat iv neî nse mnat în ra port cu num[irul ş i inte nsa
acti v itate a m e şte ril o r a utohtoni. Co n s i de ră m că meşte rii
venj\:i din afa ra hota relor \.ăr ii era u so li cita\;i în cazuri cu totul
sp ec ia le, ma i a les p ent ru const ruirea de fo rt i f i caţ ii ş i clădir i
cu un caracter a pa rt~, sa u doa r atun c i c înd , în pe ri oa de de
mar e avî nt co nst ructiv, meşte rii loca lnic i e rau n e înd estul ă ­
tori . N uma i astfel p u te m să ne ex pli că m fa p tul că în a nul
1542, la Coz ia, „Ma:i.;im maislml , înuil Jiilorul de ::. idări e",
neînd oielni c ro mân , co nducea o te me ini că ec hip[t de constru c-
tori loca li , fondînd o adevărată şc oa l ă, cu a jutorul cărora a
dat la i vea l ă ace l chi vot de a l easă ş i meşteşu g i tă i sc us in! ă
ca re este h iscr ica b ol ni!:ei .
în seco lul a l X VII-iea numele meşteril o r care ac ti vea z ă
pe ma ril e ş i numeroasele şa nti e r e clin Tara Ro mâ n ească,
dovedesc, fă ră excep \:ie, că era u de ori g ine româ nft. Din cei
care ne s în t cunosc u\i , a min t im astfe l p c meşte rii Sto ica de
la Go l eşt i , Sta n de la St reha ia, Lupu de la B rebu, G u ţă Ia ru
de la Gu ra Mot rului ş i pe Dragomi r de la B ă j eşt i ş i Cornetu.
Metodele ş i r_,rocedeelc co nstruct ive novatoa r e folos ite de
meş te rii r omâ n i din a cea vreme, ca ra cterul spec if ic, orig inal
a l vechil or cn n stru cţ ii ro mân eşti dovedesc p e rma ne nţ a un or
şa nt i e r e a u tohtone v iguroase, rezultat a l unei act i v i tăţ". i înde-
lungate, ver i fi cată t imp el e seco le p rin rea li ză ril e ele excep\:ie
ob ţ inu te . Acestor îndelungate expcricn \:c ş i t racl i!ii a legeniu-
lui creator a l meşte ril o r 11 oş t.ri le d ato ră m r idi ca rea pe între-
gul pă mîn t ro mâ nesc, a n umeroase edific ii va Io roase, ca re
ilu st rea z ă în ce l ma i r idi cat g rad impres iona nta dezvolta r e
ca re a u av ut- o ş i o a u şt iin ţa ş i a rta de a co nst rui în ţa ra
n oast r ă.
0 Pa ul Cc rn ovodc:rnu , Un meş t er construc tor sas la T irgo1;iş le , în 1494,
„St11clia Valac h ica" 2, T ir gov i ştc, 1970, p . 225-235 .
lo Cri s ti a n Mo isesc u, Tir(Jo1; iş tc. !Vlonwncn te istorice şi <ie artâ, B ucu-
n·ş li , 1979, p. 185.
LL l. Bogda n, op. cil ., loc . ci t.
1 ~ N. Io rga, S tudii .~ i clocumcrtlc, X.X. l l[, p. 312; H urin uzaki , op. cil„
X.V/P , p. 3 17, 325 , 1l32, 4. 17- ·148.
13 Şt. Oltcmrn , C. ~crb an , op . cil., p. 74 .
14 Prczcn ţ. a acestui Max im la Cozia clovccleşte ex i stenţa, ln t impu l
Mo l- ev ul ui mediu ro miinesc, n un or me şte ri cons tru c tori s p ec i a li zaţi chi a r în
si nul obşti il o r că lu gă reşti
 COMPLEXUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURA STELEA DIN ZONA
CENTRALA A MUNICIPIULUI TIRGOVISTE
'
as lă zi r epr e zin tă
C eeade ceconstruc
numin Compl exul Stelea , o zonfl
\ii r idi ca le p c pa r curs ul ap roape a pat ru vea-
curi , ult ima, co nsid cra t ft c ron olog ic, Iiind ctito ria din 1645
a lui Va sil e Lup u 1 . \ cum , dup ă ~ai s prezcce ani de cîncl şp ac lul
ce r cetăto rului a p ă trun s pe nt ru prima o ară în p ă mîn tul îngră ­
mă di t de vr emu r i în jurul aceste i bi se ri c i ~, şt im că ş i m ănăst i­
rea lui Stclca C up e~uP este p oste ri oa ră a l tor constru c!.i i, de
caractere diferite, ca r e a u fun cţ i o n at în zo nă îna intea apa ri-
·ţ ici a ic i a o ri că rui a)eză mî nt m ă năs tir esc, încep înd el în p eri-
oa da cea ma i vech e de ex i ste n\.ă, cun osc ntkt pîu{t asUtz i, a
oraşului medi eva l Tîrgov i ştc 4 •
M ărg ini t p e o la t ur ă de fos la Ca le Domll ească (azi: s tr .
N . Bftlccscu ) - vechea axă de comp oz i!:ie plani metri că a
l oca li tă\;i i -, e l se găseşte la 150 m s ud- es t de Curtea Dom-
n ească 5i la 200 m n ord de ansa mblul fos te i Mi tropo lii (fig . 1).
D enumi rea de comp lex sa u a n sa mblu este ju s tifi ca tă , în
c iuda mare lui num ă r de cons tru cp i cu rosturi dife rite, căc i
z ona est e c uprin să î nt re pa t ru s tr ă zi : a ctua la stra d ă Ni colae
Bă lc esc u ex ista ÎD c[t din veac ul n i X J V-l cn", actua la st rnd rt
a Muz eului ([os lă SLc lea) este veche, des ig ur , căc i lat ura de
vest a Mă n ăst i r ii , cu turn ul de intra r e, es te a liui a'fii la ea,
iar t r onsonul î nwc in a t din str a da L ib crtăl ii p a re sfl fi const i-
t uit clement ul f in n l al unui vechi ş i imp o rla nL drum ; zona
este co mp actă . cu o a numi tă unitate arhiL cctu ra l ă ş i î n s u ş ir .i
p Ian imet ri ce co r es pu nză t oare .
Pe nLru isto ria a rhitect ur ii ş i a urba ni sm ului , zona este
se mnifi ca ti vă, căc i ca reprezintă un fra gment .de o ra ş în evo-
lu\.ie, p rin t.re con sLru c ţi i l c ei găs indu- se monum ente imp or-
ta n te , care l ă r gesc c un oşt inţ e l e n oas Lre despre a rhitectura
vechr: loc uin\ c cli11 ,·ca cul a l X IV-l ra , ci nel Tîrgov i ştea nu
ajun sese ca pita l ă în că. o co ns Lru c\i e de le mn rc lat i,· î nt in să ,
d in ultimii a ni a i ,.l' a cului sa u primii ani a i ce lui . urm ăto r ,
t rei pi vni( c din z id ă ri e a le un or cu nslru c \ii din Ycac ul a l
X V-i ea. o ma rc ccrnsLrn c\ ie h o llit ă , clin aceea şi \ ·rem e; o
bi ser i că din Ycac ul a l Xl V-l('a . un a din ul t imul sl'e r L a l YN1-
cului a l X V-l ea. cu turn c l o p ot ni! ă, co nţ in î nd cfrm enle :d e
a rhi Lec l.u ri i m onu mc11Lc lor Iu i ~ tc fa n ce l Ma re; Mă n ăs Li rea
lui Stelca Cu pc•\ul. ri d ica l[1 în n doua .iumă Ln lc n Ycacului
a l XV I-i ea ; o ma re co nstru c[ ic ridi catlt în in cinta Jn ă n ăs L.irii ;
ap oi bi se ri ca lui Vas il r L up u, ziduri de in c inlf1, turnuri de'
p o artă ş i a l Le le, cu nsLiLuind m ă n ăs tir ea vea cului a l X VJl-lc'a;
fa ze de refa ceri ş i extind eri înt reprin se de că tre Male i Basn-
ra b ş i Co nsta ntin B rîn coYca nu ; t re i stră zi Ycchi (amin t ite);
fosta casf1 Vese li (di s p ă ruL[t în prezent); fos tul ,.Ha n Ga lben",
1 P. P. J' an a ite sc u . T;i ser ic a Slc /e11 di n T i rr1 ov i .~ l c. 1\'olc i8/o rice , „ 1-\ P-
vista i s tor ic:i Ho m ~ 11 i'1 ; · . V - V I, 1935 - 19:16, p. 3'8H - :rno .
G h . ). Ca nta c u zi11 0. G. i\l ihă esc u , Cr . J\'lo iscsl' u , ] Ju lc p rc/imi ttare
asu p ra ce /'/' c lări/ o r arhcolo{l icc cf'ec lua lc la an8a mb/11/ m ci 11tis fi rcsc S ic/cil
( 1969-H.170), .,S tudi :i Val ac hi cn'" . 1970 , p . 173.
a P . ) '. l'nn a i tcsc u . op . cil . . p . ~190; Gh . .I . Ca nt acu z i 11 0. V cc/1ea biscricli
S lelea d in Ti raov iş le, ,.Jl ev is ta mu zee lo r ş i 111 011u111e ntl' IOr - J\ lom11m' ntc
ist ori ce ş i de n rt iio;, l, t 974. p. :l9-12.
4 Co rne liu Joncsc u . Co n side ra/ii asupra arliilccl11rii ş i u r l111n is11m/11i în
ornş ul T îrgoviş lc i.11 a do u a j11111 ă l a le a veacu lui a l XJY-l ca. „H(•v is ta 11111 zc l'J o1·
s i monum ente l or - Mo1111111c 11tc is to ri ce ~id e n rt t1'" , 198:l , 2 , )J. 65 - 67 ; în
~ani a nului 198:j a u ros t d csrnpc rilt' un 11i vc l d e vi c \11i1'(' ş i o lo<:ui rr\ l'1 di11
p rima pa rt • a veac ului n i Xl \'- Je:i (c v e 11tu ~ J ultima pnrl.c a cl· lui de a l
X IH-Jca 'l) (info rrn a \.ic T . 1\lu scii, autorul d escop e ri r ii , l· :"1ruira ii 111ul\11-
mim ş i pc accas t:1 cnlc).
° Corn e liu Joncsc u , op. cil ., p. u7 .
.3 0
http://patrimoniu.gov.ro
al'h. COBNEUU IONESCU
o sc rie de c l ă diri exte ri oa re in c intei mă n ăst i r ii , a dosate zidu-
lui de sud a l aceste ia , descop e ri te cu ocazia lu c răr i.l o r în z o n ă-
Cu exce p\'ia bi seri c ii lui Vas il e Lupu , edifi ciil e a u fost cu-
n oscu le p c ca le arh eo l og i că . O şt ire c(oc umen ta ră poate ft
l ega tă de bi se ri ca din veacul a l X IV-iea; cîteva documente·
se re fe r ă la mă n ăs lir e în vea curil e X V I ş i XV II, a I Le le m enţi o-·
nc ază s tarea pr e ca ră a aşez ă mîntului în veacul a l X IX -iea ,
prec um ş i n1 omen te din v ia \.a bi seri c ii pa rohia le SLc lea Ia răs­
cru cea veac uril o r X IX ş i X,'{ . În rest, pisa nii pi erdute şil
con s tr u cţ.i i c iv il e topite în fr ea m ătul t imp ur il or, uneor i mi s-
t uite în foc ul n l.ac uril or unor cot ropi to ri , ca de ex emp lu ,
în a nul 1391.c; .
F iind vorba el e o zo n ă urb a nă, a Ic că r e i înt inder e ş i cronolo-
g ic dep ăşesc dura ta de ex i sten"ţă ş i p robl emati ca Mă n ăs ti r i i
Stelea , este necesar să întreprind em mai întî i o a na liză urba-
ni st i că asupra stru ct urilor vechiului o ra ş; căc i acest e edific im
s înt elemente cons ti t ut ive înt r- o stru ctură urba n[t v ie, din:
ca re sî nt iz vorîl e; ele se r ap ortează la a nsa mblul urba n , ca <>
pro iec! ie a sa, ca ma nifestă ri log ice ş i dete rminate a le uno i-
st ru cturi mni generale; vom socoti acest e comp onen te în reln-
~ iil e lor el e inLe rcl epc nd e n\ ft ş i de sub o rdona re fa ţă de st ructura
urba11rt, ca ş i în reia \ ii le lor rec iproce, care, dup ă cca 1397.
vor că p ăta o co l orat ură ma i compl exft în ca drul o ra ş ului:
ca p ita l ă. O raş ul T îrgov i:; Le îl vom pri v i ca o succes iun e dc-
proccse, un s istem de rela\.ii spec ifi ce , un o rga ni sm v iu , ct1
exigen\e le ş .i d etermin ă ril e sa le, cu imag inea lui ca re co ntimm
se form ează din cea a moment ului a nter ior, ş i , supus, de ase-
menea, r igoril or unor comanda mente ma i ge nera le , t otul , ca
pro i ecţ i e a t imp ul 11 i care se scurge, or a5 care, în veacu I al'
X IV-i ea se :!fla pc ca lea d ezvo l tă rii soc ia l-economice7 .
Es Le necesar să p ri v im o raşul medi eva l ş i zone le sa le ca
mani fes t.a re gl oba l ă a par ţ inînd une i per ioade mar i, dar, srt
păt rund em ş i î n intimi tatea st ru cturil or lui , ca r e de-a lun g u C
t imp uril o r s înL di[e ri Le ş i din cc .în cc ma i co mpl exe. Co nce p-
Lul el e o ra!? medi eva l, în ge ne ra l. ra po rtat la înLrcg ul ev mediu,
a re v al abilita Lc în m ăs ur a în ca re se rcfcrft la probl e me ge ne-
ra le ş i rămîn e în s fe ra gc nna liUt !il o r . În acea s tă pe rsp ec ti vii
B iseri ca Ste lea 11u este numa i rodul împ ăcă ri i dint re Ma teii
Basarab ş i Vas il e L upu , căc i ca se co n strui eşte pe un J:~'.l~.n ?
unde, cn c irca o sutft şa i zec i dr ani ma i de\'remc, a p ă ~·
" J d em , p . 65 ş i note le 3 - 5. A111inli111 t: :i , arh eol og ic, i n sc hema s lra -
li g rafi că a T î r gov i ştc i se imegis lrcn z:"1 , p c întreaga a ri e ocu p ată d e o ra ş în
vcnc ul a l XIV- iea , un 111011wnt el e incc n el iu globa l , d a t a bil , pc b azn ma te -
rialului nu111i s11 1:1li c ( pe n t ru a cărui id c 11Lil'i t:nr c 111ul ţ u m in1 ş i pc accas tii
ca lc lui Oc ta vian ]l icsc u). 111 p ri111a pa ri:(' a ultimului d eceniu diu veac u ~
a l X l V- .lc a. Or. evc ninw ntul c un osc ul. ca re n zdru11c i11n t a cc· ş li a ni , este
ca n1 p:rni :1 d e i11 sp ă i111i11t n r r ş i pl'dcps irl' 'i11trl'pri11 s:\ !11 a11ul 13B4 p c tc ri-
lor ii ma ri din T arn Ho111 :l m·nsd rk c:i tr" l ru pd e spl' c iali zat · a le lui B ai n-
zid Jldiri111 ; doc u11u•11 t ul a r heo log ic, limpe d (' ş i IJ oga l , s ig il a t h1 pă nlinlu »
T ir g o v i şlc i (a lte docunwnll' nu S( ' c un osc in c:'.!). este ex pres ia gestului d is-
tru ct i v n i lui Da inz id , cl csl'i\ş u rn t ş i i11 acc·s t o m ~ ca re p r ob a bil , ii nt.răscst:
nle n\.in .
Pt·ntru ncl·asln , 1110111c 11tul 1. 3!H v a ma i fi c\'ocn t in c uprin s ul mntl'-
ri a lului de faţ ă.
111 il' gă tu ri1 c u ec oul î n tex.tc k rloc u111 c11Lc lo r ş i c ro ni ci lot' n mome nte-·
lor l'k a p a ri\.ic :1 l[i cnş u ril o r 111ai in Sl' 111llal C in:1J\.atc d e Jc u dn litnlcn l a ici't
ş i cc lcz iasti <:i'1 d in T am Ho1 m\11 c nscrt ş i J\ lo ld ova, a se vech!n: H:'\zva11 T h co-
do rcsc11 . llinerarii m cc/iwa /c, J:l u c un•ş li , l!J7 9, p. 28 - :JO.
7 N. Co ns ta nlin csc u , Corn e liu l oncsc 11. J\s u p ra lwbila l11lu i 11rba 11. de-
la Tiryov i ş lc ante 13!14. R epere din va tra Cur/ii J) om n cş li , .. Studii şi ce rce-
tă ri ele is lor i(' vec he ~ i arh ro log ic ", 3·1, .l!J80. t , p . 73 ş i no la '16.

])iscri cft c u e lemente clin arh itectura m onume ntelo r Jui Ştefa n
.cel Mare, ca o manifest a re a co n şt iinţ e i unui s ing ur popor
r omâ n. B iser ica lui Stelca Cup e \.ul va urma sp iri t ul acesta ,
<Cftc i naosu l e i nu arc p il aşt ri de t ip Coz ia , panda nt iv ii r czc-
mîncT , des ig ur, în solu\:ia moldoY e n cască pc a r ce în conso li.'i;
ln mat e ria lul de faţă , ·o m înfă\i şa co n st rucţ iil e ş i compl e-
xele arhitectura l e, solu\,iilc de r esta urare 8 , inclu s i v topo-
,g rafi a î n zonft ş i modul de in teg rare a co mpl ex ului el e monu-
m ente restaurate în sistemat izarea zon e i centrale a muni ci-
p iului Tîrgov i şte , c u atît mai mult cu c ît problema integ rării
vechii arh itecturi ş i a vechil or ansamb luri în s iste mat iza rea
.co nte mp ora nă este un subiect la r g dezbătut astăz i ş i deosebit
<le acut iar, nneori , n e în ţe l es ş i nu întotdea una solu\.ionat de
eăt r e ce i ca re lucreazft î n dome niul s iste matizării teritor iului
.ş i l oca li tă\. il o r urba ne ş i ru ra le.
In s i s tă m asupra fapt ului urba ni sti c, deoa rece t otul s- a
p et recut într-un cadru 11rhan determin at, într-un proces c u
sen s u ni c .
S ituaţia urhanistidi în zonă
V1iaeul a 1 XIV~lt•a.
Cu a jutorul date lor a rheo log ice, re lativ a bund e nte, clohîn-
<l ite pînă astăz i 9 , se pot iclc nLifi ca ş i reco mpune, s ufi c ie nt de
p recis, sch e ma, s tru ctura, elementele co mp oz j\.ionalc d e ba zft
~ i re l a ţiil e cJ' int re e le - a le a l căt uirii urb a ni st ice a Tîrgovi:;-
Lei în a d oua jumă tate a veacu lui a l X IV-l ea, sau , chi ar , la
s Acţ iu n ea de r esta urar e, con ser vare şi pun ere 111 va loar e a întreg ului
:ansamblu a i11 ccput ln 1982 , ln u rm a h otărlr ii organ elor ju dc \ rnc de
pa rtid ş i el e stat. P roi ectu l de r e.s tn urar e a B isericii SlcJea ş i a turnu lui d e
intrare a fost înto cmit în cadru l D ir cc'ţi ci Patrimon iului Cultural Nnpo-
nn l.
9 Corn eliu Ion escu , op. cil., p . 65 ş i nota 1.
http://patrimoniu.gov.ro
l . P la nu .I de s itun\.ic n i zo-
n ei ce n tra le a muni c ipiului T'îr-
g ov i şt e . Con t urat c u lini e puncta-
tă: Co m p lex ul is to ri co-n rhit cc-
t urnl S t cl cn ; C.DOM = Curtra
Do mn ească; M = B ise ri ca li-
t ropol ie i (rl'fiicut:I d e a ril . A . Lc -
comt c uu Nnli y) ; SPJ\ = Sccliul
Co11 siliul11i Popular Judeţ ea n ;
CUL = Ca sa el e Cultm·ii a Sindi-
ca t elor ; PH = Prim ăr i a ; cu lini e
continu ii est e co nt urnt ă zon a cen-
tru lu i vechi ; c u n eg ru sînt r e-
prezentate pri n c ipale le m on11 -
m cnt c, h nşurn d ubl ii = constr uc-
·p il e cr nt rului nou.
mijl oc ul lui. Ne interesează aceasta p ent m a cău la l ocul ş i
func!ia zo ne i Ste lea în cad rul a nsa mblului urban const it uit .
Tin c m sea ma de faptul că o aşeza r e ome n e as că r epr ez i ntă un
act a I , ·o in( e i ş i co n ştii n\. e i co lect ive , îmbracft o st ru ct ură,
chi a r s impl [1, că nevo ia el e struct ur ă este o co n s tantă a fiin!:e i
urna ne, cft în c ursu I un e i ev o lu! ii norma le stru cturi le urba ni s-
tice pr e zinLă o a numit ă s Lahilitatc ş i co n tinu ita t e ş i , că e le
pres upun ex isten\ a unui nu c le u ce nt ra l unde se m a nifestă
ş i se r e pr ezi nLă p e rso na li tatea c i v i că a co l ect i v ită\: ii.
În oraş ul , ·racului a l X IV-l ca, co nturat c u a jutor ul a rheol o-
gie i 10 , se des pr i ndc o sc h e m ă ax i a l ă a lu ngitrt, p e rt urbată exact
la limiLa s ud- est i că a zo ne i S Le lea, de int e rsecta rea cu un drum
ve nind clin latera l (az i, strada L i hertă\ ii ). P e axa ca r e a
g e n crataceas Lă sc h e mă , axă co nst itu i t[t din Ca lea Dom n ească,
se dezvo ltă o z on{t ce ntra lii, d u pă aceca~i sch emft a lung ită
a x i a l ă . U nnl cl in p o lii zo ne i es Le punctu l de m a i s us, und e
axa es te inte rsectată de căt r e drumul la t e ra l. În acest pun ct
se impl a nt ează prima din ş irul s ucces iv de biseri c i s uprapuse
din s ud-es t ul zo ne i Stc lea ([i g . 2, 1). Sublini em că în jurul
h iscri c i i s-a u găs i t m ormin te de dregător i , acoperite c u les-
p ez i de p i atră. Cel de-a l d o il ea p ol a l zone i centra le se afl a
u nd •va pc axă spre n ord- vest, la Bă ră ~ i c, p o lii pr i nz încl între
c i zo na Ste tea „
U na din ca rac Lcri sticil e zo ne i central e o co ns tituia , des ig ur,
den s itatea m are a gosp od ăr iil or , avî nd fr o ntul la stradă r edus
(cca 15 m - l'i g. 2) 11 ş i , co r esp unz ă to r , fo rma a lun g ită a p la-
nului lor , prec um ş i , fără înd o i ală , une le trăsătur i econ om ico-
soc ia le s uplim e nta re pc care le avea u acestea fa\.ă de cele
a l'l ate în zona de loc ui t propriu-zi sft.
Sc he ma de mai s us va fun c~ ion a pînă că tr e s fîrş i tul vea-
c ului a l XVJ -lea .
10 Ibid em , p. 65-67, fi g. 1 - 2.
11 Ibidem , p. 67.
31
 :2. P lnm1l ge neral al zonei Stl·lca.

1. Locuin\.c clin vcnc11l al X lV-l ca ; 1 a - locuin\.i'l cca 1400 ; 5 b -locuin\.a din c11rlcn Înln•prindcrii ele morărit şi p aniJi c:r \.ic, prima jumălnl c
n secolului al XV-lea ; 2 - biserica el e tip moldoven esc din a cloun jumftlatc a secolului al XV-ka ; 3 - turnnl bisericii , a doua :iumălutc a secolulu i
ni X V-le a; 4 ; 5; 5 a -pivnilc ale loCUl n~clor din a doua jumi'rlate a secolului al X V-J cn ; 6 - cu sa bolli lă din veacul al XV-iea ; 7 - Casn Vest· li ; 8 -
b iseri ca milnăstirii lui Ste lcn Cnpelul, a doua jumi'tlnte a veacului al XVI-lca; 9 - turnul de intrare !n mănă stir e din secolul al XVl-lea; 10 - Casei
!„N ifon"; 11 - pivnj\:n case i cl in v aenril c XVI-XVIJ; 12 - Biserica Stclca 11 - 1645 ; 13 - rcstnmarca case i clin veacul al X V-lea , cfec luată ln veacu (
a l XV ll-lca („Schola gr acca el latina'·?); 14 - cl1ilii secolul a l XVll-lca; 15 - ziduri ele incint ă ale mănăstirii clin veacul al XVII-lca, eventu al peste
!mprcjnrnirca din veacul nl XVJ-lea ; 16 - ponrtu de vest, v eacul a l XVJl-lca ; 17 - „Ilann l Galben"; 18 - co nstru c \:ii civil e, exte rioare a le incintei milnă­
stirii , wacmil e XVJJ , XV lll ; A - l1oklt1l „Valahia "; B - Muzeul jucle~cnn: C - Cnsa Pe nsio11 nrilor ; D - Bloc locui nţe P + l ; E - Mnzcul d e
I storic , 11)35- 1936 , arh N„ G hilrn - B u cil'ş li .

Astfel , compozj\ia urbană a Tî r go\'iştei în \'eacu l al
XIV-iea se hazrază pe o a xă (reprczentînd şi axa circuhr\.iei),
un centru liniar dezvoltat de-a lungul axei ş i zona de locuit
alungitrt. Zona Stelea se găseşte pc segmentu I core spunzător
centrului civic al axei.
1n incintele gospodăriilor , a l ături de case, care erau re-
trase cu 25- 40 m din axul străzii, se găseau construc!ii ane-
xe, acareturi, ateliere , cuptoare c u diferite func·ţiuni unde
îşi desfă ş ura ;ictivitatea diurnr1 familia , ca unilate economică
productivă complexă; se mai aflau pu\uri de apă (în 1982 au
fost descoperite două exemplare de p lan circular, unul la
vest de c lădir ea din v eacul al XV- lra acoperită cu hol\i ş i
unul în terenul de sub ea - fi g. G) , g ropi pentru dep ozitarea
deşeurilor de diferi Le feluri; cur\ ilc· <'rau frl' C\·ent pavate cu
ca lclarîm clin bo lovani de rîu ~i , de sigur, se găsea u ş i gră dini
c u pomi, zarzavaturi ş i. poate , flori.
în\.clegcrea ca racterului econom ic productiv ccmpltx al
fam ili ei vechi este necesară pe11Lru a :1prec;ia în r ealitat ea ci
gospodări a complexă (pre\'ăZ nff1 ş i cu 111]clee de produc\ ic
me şteş u gărească) ş i locuin\ a, domc 11iu de importarr\ă excep-
\.ională al isto ri ei arhitecturii noastre vechi. Gospodăria , în
aceas tă a l cătui re , constilui a ce 1u la de hază , ca re dădea ca-
racterul a d evă rat a l oraşu lui veacului a l XTV-l·cn , semiagrar,
semiinclu str ia l, ce asigura par·t ia! nccrsa nil de bunuri popu-
Ja ·ţiei , alături ele bunuril e p roduse în cadru l cur\ il or boie-
reşt i ş i ele cele proven ite din impor1.1 i. •
Caraclern l urban , caraclernl rural. Intervine repetat (a.n-
trellÎJl(l .î n dc sfăş urarra ei şi zon::i Stelea clin oraşul medie-
va l Tîrgovişt e) problema ca racterului urban sau rnrnl a l ora-
şelor noastre .în epoc ile vechi . Deoarece unel e însuşiri sint
genera I valahi le categoriei de oraş, iar a ltele s.înt specifice
unor teritorii m:1 i restrînse , este necesa r ca ea să fi e privită
cn di sta nţarea corespunzătoare fa!ă ele aspectele caracteris-
tice nltor zone ale Europei şi studiată în specificitatea ci pe
teritoriul lării noastre, sprijiniţi pe princ ipiile teoriei urba-
ni smului , cu prudenţă pc datele istoriei universal e a urbanis-
mului (cîtă vreme nu este constituită di sc iplina „Istoriei
urbanismului pc teritoriul Homâniei"), dar pc suportul ofe-
rit de cc rccLarra arheologică.
Prob lema co n ţ in e d o uă comp onente: a) tipuri ele oraşe
medievale; 1)) tipuri de oraşe mcdicYale în Ţ'ara Româneasc[t
şi Moldova. Prima che stiun e a fost expusă într-un studiu
semnat de Şte fan Pascu ş i Samuil Goldenberg13 : .1). „Oraşul
medi eval es t„ de o varietale e:rtraordinar ă, de o lipsii flagrantil
de uni./'onni!a/e în evoluţia sa, ceea ce fac e dificil studiul silu
comparativ, pc teritoriul un ei (iiri sau un ei regiuni ş i cu alîl
mai vîrlos în =one şi fări difnit c" ; 2). „Oraşul occidental n-ct
e:ris ta I decî l în marea sa divcrsi tale, după cum ş i oraşul sud-
es tu lui Europei medievale a e:rislal în varie tat ea ş i diversi ta-
tea sa"; 3). „apari fia oraş e lor aici nu a fost nici uni[ormi'i.

13 Ş l cfa n Pasc11, Sa muil Golclcnbe!'g, D espr e oraşe l e mediev al e di n

12 P . P. Pnnniicscu , Introdu cere l a istoria culturii ro 111 â 11 cş li , Bucu- w ie / e furi dunăr e n e, „i\nuarul Jn stii1 1tului de Jstori c ş i Arheolo g ic" Cluj ,
r q l i . rnoo. p. 284-288. XJV , 1971 , p. 30 -31.

32

http://patrimoniu.gov.ro
 cca 1300- 1400)

:i. ·i::vo l n[i:i ~c h l' m r i r c ln \ii lo r d int re

cn t cgo ri i Ic urba ni s ti ce 111 zo 11 n Stc· leu
in v~ n c 11r ilc X IV- X \ '11

F aza 1: veacul x n ·. F un cj ia co ns umului , SL'p:i r u li:\ î n 1111 ca 111 ib11ril ele funcţ i a procl11cli vă. neccs il i:\ o j) i a ţ ţ1 pu[.in cl ezvo llat (1 cc sul isl"n cc n evo ia tlc
cllirnb în t re Jlu x urilc dn11m1l11i rn m cr ci n l (C 1) ş i JJu x urilc in tc rn l' a le J oca lit ă~i i . Hc j cn u n el e sch imb ar c o str ucturi\ lin canl. or gnni zn li\ p c axn co mcr-
c inlrt B l ; A l = gosp odrll"ii ; D 1 = flu xu l L·co11omi c pro cl ucliv cu c ircui t in tern n i g os p o cl ă r il' i . Fu=a 2 : d11 p<I JJOO - cca 1600. F un c \.in co nsumului se sepa ri\
clin cc l n cc rnni rnu I t el e Jun c \.in p r odu cti vii. Pres iun e cr cscîn clii n g osp o dăriil or J\ 2 asuprn ci:\ i i el e t rn n sp ort B 2; flu x u I co mer c inl ni că ii ele trn 11s po r l. C 2,
este din cc în cc m n i sol ic ita t ele cil lrc p n •s iun cn D 2 cxc r c itn l i:\ el e gospo lilr ii nsuprn c i. Re \e::rn u el e schimb Jin cn r ă se elczvo ll ii progres iv pî n:1 la u n
m ~1 xi m , co n el uc ln cl la npn ri\i a m ă n iis lirii Stckn. E 2 = flu x ur i co ml'l'c inlc din sp re cn lcn el e tr::111 sp ort spre gosp ocli:\ rii . F a:a J: dup ă cca 158 0 - vcuc11 L
XV II . S tru c tura lin ean"i inlr ă î n r eg res da l ori l:l p cTllll'b:i \ i i lor inlro lusc ln s is ll' muJ c i el e c:l lrc j\ Ji:\ n iis lirca S te ka (M 3) ş i Cm ten D o11111 enscii (N 3)
precum ş i ele cillr c Th litr opoli c (03) . E le c xc rc il i\ o p rcsi1111 e P as1 1prn cil ii d · l rnnsport ca re , J ş i cl ev inri't JJ11 x uril c co m cr c inlc C 3 inlr- o 11ou ii zo n:I X 3, cc
va deve n i ceea cc nu111i111 :1sl ă z i „cc11Lrul \'t' cl1i ". aY incl o nxrt Y :l - nclu a l a s l rn cl ii 10 l cee mbri r.

o raş ul Ycc h i r omâ nesc „ef' a [ ... ] o uni/al e, o mieri 01ganizafi e,

P.tfil_/ cuprinzînd un centrn urban, /Îf'f]Ul propriu-zis înconjurai de

m oş ii ş i sa/I>, auînd o conduce/'C un icei, deose bi lă de a j ude{ulu i
ş i a /inululu i" 14 ; 2) . tîrg ur.i le (o r aşe l e ) m o l d ove n cş Li ş i mun-
te neş L i
aveau un ca r ac Le r p rep ond erent co me rc ial , e ra u cen-
Lre de sc himb , în ca r e r d es făş ur a ~ i o a numit ă act iv iLa lc de

1'1 P . I' . l':in:i il escu. 111 /er p r c/1/ri rnrnti n c.~ li. S tud ii de i s l orie rco n o mi că
şi soc ialii. B u U l'l'Ş li. 1 9H. p. ·1611- 165.

4. Evolu \.in sch emei s isl crn ul11i zon ei ccntrnlc a oraşu l ui Tirgovişlc
!n veacuril e X I V-XVIT. Faza 1: veacul al X IV- iea, anl e 13!N - s is t em
l inear b ipoJnr, avlnd polul A 1: zona b iserici i cu 111ormi11lc el e dregil tori
(viitoa r ea zonii Stelcn). polul B 1 - zona Bării\ ici şi. cctorul nxinl C 1 -
sectorul r e ţ el e i el e schi mb el e s tructură I in cnr:i. Fa:a 2: cca 1400 - cca
11580 : apar e a l trcilcn pol - Curl.cn Dorn11 cnsci\ veche (CDV), cnre crcenzi\
o scm inxă CS, co nslituiHt cl in seg mentu l fina l nl drumului Curtea el e Ar-
geş - Tî rg ovişt c (ax11l s is t rm11lu i bipol ar el e capitale), n s tă z i , por\i1111 i
clin străzil e Jon I-Jeli nd Hilcl u l csc11 ş i Pirvan P opesc u . Acest e clo uii l'il' -
m ent c dezvolt ă s ist emul zone i ccntrnl c. A2, B2, C2 = cl e m ente le clin raza
1, în stad iul reţ ele i el e sc ltimb amplificate. F a:.1t 3: cca 1580-1711 : tT:ms-
formnrea sistemului l ini a r !n tr-un sistem complex, în s11 pra Ia Ii\, c11 s tru c-
turi mai sp cializnte ş i m a i cl ifcrcn\int c. j\JJ 'J' = Th li lropolia 'fi:\r ii Hom f1-
n •şti; A3, B:3 = po lii clin faza 1 , lran sfonn a \i pr i n cYol u\i c; Bii.riifi::t
intri:i în r egr es; \'Cehea axi:i C cl cv in c pr eponcl cn nt r cz icl c11\ inlil , ele r epr e-
z cu tare, ofi.c inJrt (Z); scn1ia xa CS îşi p i er ele impo r lnnţn ln 11.r n ia d cs fi in \ii-
rii cap italei d e Ja Argrş. L = conllln1J gc 11 rrn l a l zo n e i cc11trnlc in fa za:~.

nici sinrronic<I sau posib iW la o limilare pr ec isă sub !'aporl

cronologic. D epinde dl' /f'ad i /ie , de permanm(a sau persislen{a
unor forme de organi zaf'e w emergll loare, de in f luen /e, îndeo-
sebi ins t ituţionale exlerne. ele." ; 4). ,Formulele apliertbile unu i
tip de oraş n u sînt aplicabile alluia".
Este mcriLul lui P. P . Pa na itcscu de a Ii cvidcn ~ i at ca- 5. O Jocu in\i:\ din vc::icul :i ·1 XIV-iea c11 o part e a sobei cl in ca h le -oal a
racLerelc de bază ale oraşe l or noa s Lre în epoci le wch i : 1). pr ă b u ş i i
ii (scctorll l de nor ei-v es t al zonei Stelcn).

33

http://patrimoniu.gov.ro
 Stud ii r eferitoare la înLreaga probl em at i că a oraş ului
arată că îna inte de izbuc nirea re ,· o lu ţie i incl11 s trial c, toată
mu J!.imea cTe oraşe, c u cxce p \i a c î tor Ya, au fos L oraşe- t îrg uri ,
care reprezenta u tipul sta nda rd de o r nş . E le avea u o p o pul aţ. i c
red u să ca număr as ig u ra 11 anurniLc se rvi c ii popui a p ci rura le
din te ritoriu , l oc uitorii l o r tră i a u în pnrLc d in ag ri c u l tură.
ş i , ca să poată e xis La, a u Lrcb uit să fa că comc r·t c u re <J iuni
din afora limi tel or l o r n. ' "'
Sf'lrş ilLLl seco lu lui al X I V-lea- in ccp u tul sec · ilului al X V- Zea.
Pe sch e ma anter ioa r ă se î nl oc ui eş Le fon dul co nsLru it, se mă­
resc ci i mensiuni le co ns truc\:i i lo r m en \·inînclu-se m a Lerialc le
de construc~i i. D is Lan\.a fron t uril or co nstruite fa \.ă de ax ul
străzii se rcdncc la 10- 15 m 22 • C l ă diril e el e mari dime ns iuni ,
c u pi vniţe adînci din zidări e, ridi cate î n a doua jumăta te a
veac ului a l XV-iea, rcsp ectî nd lo Li zarca veche, a u distru s
urmele multora dintre aceste casc.
A doua jwnâlate a secolului al XV-Zea. !n această e tapă
imag inea urba ni st i că, deş i p e sch e ma ş i l o tizarea veche, se m o-
difică radica l, deoarece c l ă diril e se a propie de axu l s trăzii
pînă la 7- 7,50 m , ampriza frontu ril or ajung înd la 14- 15 m ,
I
faţă d e 50- 80 m cu un secol mai devre me, dimen s iunile
...., .·~1 '.::: ,.
caselor se dubl ea ză în genera l , se p ă răs esc vec hi.I c materia le
6 . Vedere a fi11Unii un ei Jocui11\ c cli11 Vt"n cul ni )( I \1- lca , î n Sl'c'lo rul de construcţ ii care fac l oc zidăriei de pia tră şi cărăm id ă ,
de NV :i I i 11cinlci plnn şeul cfrept al bolţil or cu una sau două deschid eri. Cunoaş-

7. Locuin\.a din v eac ul a I

X IV -iea (LXTV) , cl ement e a le bise-
r icii clin veac ul a l X IV-l ca , su -
pr:ipusc (eXlV ), ş i fa za 1 a bi se-
ri cii cu ca ract er ' moldov e n eş ti
din veacul al XV- iea. Plan .
mX l.V - Lespedea mormîntului
1mui clrcg<'ilor din veacu l al XIV-
Jea. pXIV - pardos a la (fra g- O 1 2 3 4 5M
m ent) bi eri eii din veacul a.I ·~
X IV-iea .

produc \.ie m eşteş ugă rească, co ncurată de produc\.ia de p e
moşii l e boi ereşt i ş i mă nă st i re şt i 1 5 ; 3) . în aceste o r aşe „ lîrgo-
ve ţii araLL şi semănaLL ca adevăraţii agricu llori" 10 , p e ntru că
„o mare pw·te dintre orăşeni nLL sînt m eş teş ugari saLL numai
m eş teşugari, ci se ocupi! cu agricullllra pe ocolLLl rural ce se
afla în jurul oraş ului " 17 ; 4). „lucrarea (pămîntu lui ) se făc e a
în sistemul obş tilor fărăn eş li " [ .. .] „în Ţara Româneasc ă ş i
M olclova avem arase obslii , arase derivate clin dewollarea in-
ternii a obştii să teşli , care păs trează, devenind oraşe, ş i formele
vechii clevălmâşii s ăteş li " 18 ; 5). „existenta în Ţara Român eascâ
ş i Mo ldova a LLnor o raşe de lip medi eval anleri oari1 celor douâ
state feudale", [ ... ] în fiin far ea o raşe lor în aces te regiw1i trebuie
pusâ în legâtw·ă w cvolufia socieiâfii în dir ec ţia form ării S ta-
tului"19; 6). aceste o raşe „sînl o crea/ie soda l ă specific româ-
nească, o so luji e româneascâ în cadrnl clewolti1.rii vi e ţii o r ilşe­
n eş ti clin E uropa mecli evalâ ş i în marginile pcl.trnnclerii ş i orga-
nizârii aces tei vi eJi w formele sale mai generale, caracteristi ce
SLLd- es lu lui european" 20 .
1 5 Ib idem, p. 211 ; Idem, In l rodu ~ere la istoria culturii româneş ti ,
p. 285.
16 V. Costăch cl , P. P. Pana itcseu , A. Cazacu , Via ţa feudală tn Ţara
Românească ş i Mo ldova (secol ele X IV-XVII) , B u cu r eşti, 1957, p. 415.
17 P . P. Pana itescu , Introducere la istoria cu lturii româneş ti , p . 284.
is Ibidem , Joc. cit.
19 Ibidem, p. 288.
20 Ibidem , p . 284.
tem în zonă cinc i consL ruc \:ii civil e : t re i la nord ş i est de
Biserica Stelea, una la nord-vest ele biseri că ş i una în extre-
mitatea de vest, v iitoar •a, în seco lul al XX-lea, casă Veseli 23
(fig . 2) . A doua jumătate a seco l ului a l XV- lea aduce o bi se-
rică de piatră în care, p c nLru prima d a tă în istoria Tării
21 Arno ld To yn l cc, Oraşel e în. mişca re, Tmduccrc de Lcontrn a. Moga,
B u c ur eşti , 1\l79, p . 11, 50, 1.05. A se vedea ş i P ierr e Lavcdant, J eanne
IIugu enay, L'urban.isme au J\!lqyen Age, Gcn cvc, 1974, p. 2-6 . în l egă­
tură cu oraşul T!rgovişt c, o prim ă ana li ză asupra evoluţi ei urbanismului,
a ~c vedea în : Gri li an Mo iscscu, 1'lrgoviş l e . .Mormme nie istorice ş i ele artă,
B u c ur eşti , 1979, p . 9-27.
22 Datele au fost obţi 6nrtr ele la d o u ă l ocu in ţe, una v i zavi ele Stel ea
!n cur lca Inlrcprin clcrii ele m orări t şi panifi caţ. i cşi una. la sud-est de incinta
Stcl ea (fi g. 2).
23 Citcva consiclcrcnl c n e conduc l a presup un erea :,ipa rt cn cn ţ, ci pivni-
ţelor Casei Veseli la cca el e a dou a :ium ătate a veacului al XV-l ca sau
!nccputul celui de al XVI-lca: planul divizat !n două dcscllicleri, asemă n ă­
tor cu cel a l un ei.a din pivniţ el e clin sec. XV. descoperit e !n 1969 la Stel ea
(Gh. L Can lacu z ino, G. Mih ăcsc u , Cr. Moiscscu , op. cil „ p. 176) ş i de dim en -
siuni apropiat e cu aceasta , al ături ele sist emul de bolt ire, cu dou ă bo l ţ.i
(semi cilin drice d espă rţite prin pil c masive de z idări e l egate cu arce; in exi -
stenţa un ei alte ca c mai t impurii ca ş i mai tir ziu p e t er enul imediat încon-
jurător, cercetat in 1982 ( săpături: P. Diaco n escu) ; in veacuril e XVII sa u
X VIII, ar fi avut, poate, o arh i tectu ră m a. i apropiat ă ele ceea cc se obiş­
nu ia in e po că : plan patrat cu stilp central , acoperit cu patru cupol e sau
cu două grinzi p erpendi cul are ş i p lanşeu drept , sa u, o s in g ură deschidere,
acoperită cu bo lt ă se micilindri că, cu sau făr ă arce clublouri (Cristian Moi-
scscu, op. cil., p . 68-73 ş i fi g. 73-90; E ugenia Gr ecea nu , Ansamblul ur-
ban medieval Pil eş ti, B u cureşti , 1982, p. 35, 76, 98 şi fig. 26-29).

34

http://patrimoniu.gov.ro
 /

~~
'Q>

/ co
o
"'~
/
/ c9
'0.,y

8 . B ise r ica cu c k ml' nl c

a le nrlti lcc l nrii lui Ş l da n cel
J\ larr (utlima pa rl c a vc·ac u tui
o 2 3 4 '.5 M a l XV- iea). Pla n . SL' pr l'z i11t3 şi
clc m cn l clc bi ser ic ii d in vea -
c ul ni ); ( \T-kn

9. F r agment clin per e lele sudic (cu porn ir ea abs ide i) a l na osu l ui ş i 10. B ise r ica cli n v cnc ul al XV-l ca, c11 cl eme nte m ol doven eş ti. Frag-
contrafo rtul aJJ at în dr cplu l z idu l u i ele p3r (it or d int r e ll :l OS ş i p ronaos, ment u l cl in zid ul su cli c nl naos ului: 1. as ize cl in conslru c(.in Cazci 1 ; 2.
al b iser icii c 11 elr mrll le 111 o t dovcn c~ li cl in vcncu l n i X\' - tcn pr ima as i ză cl i11 faza 2 ; cn iL•s c p u\ ill !n co n so l ă. pc a locuri , fn\ă de
faza 1 , pc11 Lr11 co rcclnrcn cldcc l c·10 1· el e t raseu a l p la nu l ui p ri mei

Ro m â n eşL i , îş i cl ădea u
111 îna arhi LccLura munL c n ească ş i cca
m 0 Jcl ovc n c~1 scă.în căuLa r ca el e no i expres ii arh it ect ura le
(fig. 2 ş i 8). B iser ica accasLa poale să fi Ios L, cl upă cum , lu
vremea e i, ar fi p ut u t să Iic ş i cca din veac ul a l ~ IV-lra a fl aLă
clecl esubl , metoc ul vech i i M itropolii a Argeş u l ui .
Probabil <1ic i „i-a desfăşura t activ ilatea mi tropo litu l (o
[
A
EEEH3 B
ipoteză, des igur), car , în a doua jurnrttatc a veacu lui , făcea
•.
parte di n D iva nu l cl c mnc~· c 2 4, fii nd n vo it as t.l'c l să-~ i pe- „.
treacă un ele pe1i oaclc în T î rgov i şte, şi poa t e ch ia r Patri arhu l ..····
···....
Nifo n a l Ii- lea a l Consta ntinopo lu lu i să f i ac Li vat a ici : „A lu nei
şe deară sui n jea sa (Patriarhu 1 N ifon) la metocul Me iropo li ei
Arg eş ului , cu hram ul prea sliivil u lu i m uceni c Gheorghe din
Tîrgo uişte ·20 .
Seco lele XV I ş i XV 11 . Pînă la np::11 i\ in Mănă~ tir i i SLc lca 30, 20
nu se ma i înreg i Lrcază eve ni me nt e ur bani st icc ( n o t ăm, to-
11. Casa bo lli l3 cl in veacul al XV-lcn, plnn. Se prez inl{L ş i o i potez ă
d e compa rli mc•n lnr e Lrn nsvrr ·nl ii(A),în rnporl cu ·o lu \ ia plan ului r e făcut
în veac ul XV JT (B)
24
Gll . Mo isefc ll , Ş t dn n Luna. J\ l Dmiclrn I' i liţn ~c 1 1 , Jstoria l:Jisericii
Romdne, Bucureş ti , 1957. p. 258; Cri >. l iMt MoiH[C11 , op. cil ., p. 183; M.
Păcu rn riu , Jstoria Bi~ericii Or/ulol·e Rtn cir. c. vo l . l , Euc u rrşti , 1981,
p . 357-358. L uş i , prczen\ a urmel or une i C<J c bo i e r eşt i da Lab il ă în veacu-
25 „Cllronogrn {ul Argeşu l lli : rcpro1: 1,ecn· ci111: :'\ Co n clicn cca · în l ă n r ile XV J- XV II, în col\u l de sud- st a l zonei). Apariţia
Pa t ria rhil or d i11 Cc1m t:mlino i- 01•·, f iln 'i!l . rn ul mc!11c Hrnlli l, cit at clu p{1 : mă n ăst irii sch imb ă confi rrura\ia zonei, cnre î ş i pierde carac-
I. D. Pctr eEcu , T1rgovişle. 'chi /e istoric e ş i tor cgro {icc, Tîr i; ov i ştr, 1888 , tc rnl str ict ci v il. În vencul a l XV IT-lca se ri di că biserica
p. 40 . Ce r cet ă ri v .iit on r c vo r confirnrn in 11 nu idrntifo l cn ace sto r edif icii lui Vas ile L upu , se r eface. cu aceast ă ocaz ie, biserica din
cu cel e c it at e în cloct111Hnl , pncum ş i vcr idic it at rn con1m 1·11 L11lt1i îns11 ş i .
1n l eg ăt ur ă cu b ise ri ca cl in vc·nnli a l X l \' - ]{::i , :wîncl , p robab il , o fu nc ţi e ,·encul a l XV- iea care sufe ri se, probabi l ca ş i cca a lui St elea
deoseh il 3, a se vedea mai jos . Cupc (ul , el e pc urma cutremurului clin februar ie 1637, se

35

http://patrimoniu.gov.ro

12. 1 aş l c ril bo l\ il or cn rc acopL'l'l':lll prillll' lc <1011:1 deschid eri di n-
spr e r ăsă rit ale case i din vcnc ul XV
13. Vedere n firid .:i pructicnte în z idul el e la ca păLul d e sud a l case i
bo l Lil e din veac ul XV, ma sca L ă prin dublar ea a ccs Lui z ici ln c lapa 1640-
16'15)
îuf iin~ ează , în inc inta mănăs Lirii , . chola gracca ct l at ina ··~G.
1n vre mea lui Consta ntin Brânco veanu se cxcculă lu c ră ri
de r epa ra\.ii , un pridvor la biseri ca din veac ul nl XV- lea.
Se cun ons Le că în veac ul a I XV II-lca mă n ăstirea constituia
ş i un loc ' ele refurriu ş i apărare a loc uitori lor la v r emur i ele
rcstr i şte 27 •
După 171 4 zo na intră în faza de reg res, ca el e a ltfel , între-
g ul oraş. pre sfî rşitul seco lului a l X IX- iea ' tclea d ev ine
bi serică parohială avînd s ub jurisdic\.ia ei ş i bisericile Tîrgu-
lui ş i fînta Vincri. 28 li lipsesc fonduril e pentru r eparaţii 29 ,
ceea ce conduce ş i la un confli ct cu a ut oriLăţ il e în legă tură
2G V. Papacostca , Originil e 1 nvăfă111l 11.lu/ui s uperior 111 Tara Romil-
n ească, „S tudi i", 196 1, 5, p . 11 39 - 11 67; id em , Les origi11.es ele l 1 cin seig11e-
m enl s u per icur en Valac hie, „Hev uc des E Lucl cs Suci-E st E uropccnn L'S ",
1963, 1 - 2, p. 7- 39; SL. Birsă nesc u , „Se/L o la gra eţa e t latina" clin T1rgo -
v i ş l e (1646 - 1651), "Din i toria pedngo giei rom fm cşfi ", C ul eger e el s luclii,
II , B u c ur eş li , 1966; N. SLoi ccsc u, Cri s Lian Moiscscu , Tirgo1J i ş / e a ş i monu-
menl e le sal e, B u curcş Li , 1976 , p. 133 - 134 .
~ 7 N . Sto icescu , L e R 6le des monas l cres el des cgli ses /'o rlif'iCes dans la
de{en se des paus roumain es, „H ev uc Houmn inc d'I-li sLoir c" . XV JTJ , 1 ,197!),
p. 185 ; „ Că lători sLr il. ini ", VJ, 1978 , p. 77 - 95 .
2sCf. tin ei scrii d e a ct e clin nrhiv a bisericii, ln spec ia l , sln Lc d e platft
a salariil or ş i act e de ln chiri cr e a unor pră vă lii ş i a unor terenur i a flat e
ln propri et atea biseri cil or Tlrgului ş i Sf. Vin eri , pc ca r e I c lnchiri a bi seri ca
SLcl ea, ca for parol1 in I.
29 Cr ist ian Moiscsc u, Gh . I. Cantac uzino, op. cil „ p. 11 - 14 ; Cri sti an
Mo isesc u, Tlrgovişle, Monument e istori ce ş i de artă , p. 151; ad resa nr . 3 /13
ma rti e 1878 cătr e Mini sterul Cultelor ş i Jnstru e\.iunii P ubli ce, prin ca r e
se informa: „clopolnifa es te ruinată ş i tabl e luale de vini dup e bisericcl"
(arhiva biser icii) .
36
http://patrimoniu.gov.ro
cu c lădiril e pc care le d e \.inea 30.
Ora şul se depopulase t repLat, un fond co ns Lruit, va l oro ,
rămas în pa ra ire 31 , va fi înl oc uit dup ă 1850 cu altu l, ca re,
şi ci avea să dispară în mare parLc .
In fl•r111·ct:lr i i:- tor ieo-ur han îs tiec
1n veac ul a l X IV-lcn, gospodă r i il e apar ca un i Lă\. i eco -
nomice co mpl exe , ca r con tin în mi j loc ul lor casele, înco nju -
rale de ce l !alte sccLoare procl uct i\'e.
Î mpreună cu slrada, gospodăr iil e a i că Lui au un s iste m cu
două s Lru ct u ri compo nrnLc a fl ate în 1·e la\"ii ele sch imb de
intensitale r ecl us[t, ca r e Ic pl3sează înLr-o sta re ele aparenLă
i nd . ifcrc n\ ă reciprocă ~f i g. 3 .1). ln Lcrscc Larca Jluxul ui căii
de transpo rt cu localitaLca , proces des ig ur normal ~ i de la
in e în\.elcs, nu a vea nevoie de cvc ni'm cntc arhitect urn l-nrba-
nisLice spec ia le p r. ntru me nţine r ea ş i p r opăşirea ci, în o· ăcluincl
o di s tan\ ă ma rc î11L rc casă ş i s Lrad ll .
De la :Iîr ~ iLul veac ului al X IV-i ea accas Lă indife re n ţă
a pare ntă ce d ează LrepLaL Joc ul 1111ui inLcrcs din cc în ce mai
14. Ved ere cxlc rioa r:'\ a pl'l'cle lui el e la capăLul ele 11ord al casei bol-
lilL' clin vcnc ul a l XV- iea (ele la lin ia nolală 11 in sus, z idul a fo st refăcut
! 11 clapa 1640 - 1645)
ma re a l Lîrg ov i ~Lca nului fa~ă ele ca lea de Lrans port , asupra
că r e ia va exe rcita o pres iune co ntinuă ş i c r csc îndă prna î n
, ·cac u l a l X VII-lca. Apropierea progr esivă a case i fa~ă de
30 Prin scri soarea nr. 1065 cl in 11 aprili e 1878, prumu:ia, conform
un ei decizii :mt erio ar c car e prevedea: „orice clădire ce se va afla !n proastei
s lare ele solicl ilat e lnc!l să am e ninţe cu cădere şi perico l Pl'Oprielarii s ă le
cles f'iin/ e: e, iar la ca~ ele n eurmare Primăria să l e dărlme !rt comp lul proprie-
larului", adr esa so ma\ ic că lr c rn ăni:ist ir e el e a dări ma „case le fos te Rallea
p cnclinle de j\[1/nl/Slirea S le lea , ce le are ln s uburbia S ie /ea, S trncla Mare"
ca r e „s unt ln s tare de ruinii, l n c!t rm mai pol fi to leralc" . Scrisoar ea nr .
1227 /26 npril ic 1878 a Pr im ăr i e i , ca urmare a un ei tnttmp i nări a protoi e-
reului , este r pc la r ca porun c itoar e a somaţ tlci ; scri soarea nr . 5865/6 iuni e
1878 a Prefectur ii comuni că un I c r epr esiuni î mpotriva protoi er eului
(n rhiva bisericii Stel en ).
31 N. Stoicescu, Cristian Moiscscu , op. cil „ p . 114, 118 şi nota 7 de la
capitolul III ; Cr istian Moi scscu, op. cil„ p. 67 ş i nota 71, p. 79.

15. Vede re a z irlllril or lon g illldin n le in tcrnll'd inrc (Li. ş i L 2 ) a le pr i-
~ nciLrn vc i d e la Slld n casei IJollil e clill veac ul n i X.V- il'a . clcst:opcrilc i n
1.982, s llb pnrclo sc li k din veac ul n i XV ll -lcn
.n xu l sL ră zii , el e la 25- 10 m în vea c ul a l X lV-lt'a, la 15 m
în prima parte n ce lui de a l XV- !Pa , pînă la 7,00 m în a doua
j um ătate a lui , casa inLrînd înLr-o lu ptă dir ec Lă cu sLra da
măr ir ea co ntinuă n dim ens iunil or case i şi sc himba rea mnLe ria-
lelor de co nstruc\.ii ş i a st rucLurilor co ns Lru ct ive par a Ii
· emnu I aces Le i prcs iun i, rez 11 lta tă ci i n dorin \.a i n Lcmp es Li vă
·d e a-ş i in sL itu i un co ntro l LoL ma i puLe rni c ş i ma i efi c ient
.:as upra flu xu ril or de Ya lori 1naLe ri a lc ce se scu rgeau pc arLe-
1·ele o ra ş ului.
Pres iun ea accasLa (f ig. 3.2 .) va modif ica rad ica l, în de-
•c urs de 50- GO ele ani, sL ru c tura gospodăr i e i , ca rt• î:; i va
păstra în genera l (după ce le c unosc u te az i în zonă) carac Le-
rnl de uniLate eco n o mică co mpl ex[t, dar va transfera Iunq,ia
-coord onatoare case i (ca elc rne nL co mpl ex - l oc uin\.ă, ate li er ,
magaz in, depozit, loc ele urm[t rire a circu la \.ie i co me rc ia le).
<Casa se va ma nifes ta tot m a i pronun\:aL ;;i ma i inci s iv, ca
ter itoriu a l stăpînirii act i v iLă \.ii eco nomi ce ş i a v i eţ ii publi ce
în general , va ocupa zona dinspre st r adă a c ur\ ii, stra dă sp re
·care va îna inta impla ca bil, pină cinel nceasta, nmenin\'ată
•C U gîtuirca, va exerc ita propria sa pres iune as upra c:::ise lor,
în cadrul unui proces ele autoreg la r e, în urma că rui a prospec-
tul va rămîne Iix: 14- 15 m (pînă în a doua .iumătaLe a seco-
lului al XIX-iea, c încl părăsite ş i ruina te, maj oritatea clin
ma rile case boi er eş ti-n eg usto r eşt i , construite pînă în \Temea
1ui Constant in Brîncoveanu , vo r Ii cl ă rîmnte). Aceste feno-
m ene nu s înt stră in e de impl antarea Cur\:ii D o mn eşt i , ca re
punea o ra şului proble me no i, oblig înd la o rev izuire a s iste-
mului soc io-urban ex ist ent ş i cleterm inînd un salt în strucLu-
rile lui socia le, econ omice ş i urbani st ice (proble me privind
ea za r ea ş i hrana personalului a dmini st rat iv, militar ş i ele
.s e rvire, prec um şi asigurarea cel orla lte bunuri necesa r e aces-
tuia, probl eme d e comunica\' ic c u ter i toriu l , prob leme de
reprezentare, cu accentuarea cosmopolit ismului ca racLeristic
<> ra şe l or cap i ta l ă 32 , sau aspecte privitoa r e la at rac~ia c resc îndă
32 A rnold Toy nb ec, op. cil., p. 201.
http://patrimoniu.gov.ro
excrciLată atî t as upra p opul a ! iei autohtone c ît ş i a s upra n e-
g us Loril or s trăini, reo rgani za rea spccL rul11i ps ih ol og ic, cul-
t ura l ş i soc ia l a l co n şt iin\. c i colec Li vc etc.).
T rn n sfo rm ă ril e din veac ul a l XV-i ea vor [i înso!.itc de un
dc mc' nt no u : c rc:; Le rea rolului ban.ului , ses izat în a d evă rat ul
:ă u în\clcs el e că Lr e min\il c ava nga rdi ste ale t impului (ş i ca re
\'a duce ş i la apa ri( ia l10! il or de ha ni , împoLriva că r o r a VI.a d
Trpeş va ap li ca legea pedepse i cap ital e). Perionda d omni ei
lu i V lad Tepcş, ş i cea următoa re, cs Lc tocmai cea în care, în
zo na n oas tră, apar co n sL ru c~ iil c d in z id ăr i e, c u pivni~e spa-
~ ioase , h olL iLe, pc lot uri îngusLc , cl esr , :;;i care, în înainLarea
lor co nLinuă s pre ca lea de c ir c ul a~ i c, mocl ifi c[t prospecLu l
:i c•sLe ia precum ş i carac Lern l imag inii urbani st ice . Aceas ta
<'SL<> şi pe r.ioa cl a .în .ca re c in eva î~i îngroapă cele peste şa. e mii
de m onede, descope rite ac um d ouăzec i de ani, în g ră dina
„Paraschiv" din ca rti e rul S uscni , p e ri oa d ă în care, dec i,
ex is La 11 perso:rne în TîrgovişLe ca re r e a li zaseră acumulări
imp orLan tc de m o n e d ă, cc i ş i ·taLua univcrsaliLaLea în schim-
b uril e cco nomi cE'.
În ceea ce pri veşLe ca ra cte rul ele zonă eco nomi co- comer-
c i a l ă, zo na p ie (,e i (pia\:a nu es Le decît o a l tă denum ire pentru
re \.ca ua ele sc himb 33 ) a secto rului cl in Ca lea Domnească a
Ti'r'gov i ş Lc i co ns tată m că această rc \ea el e schimb (cc p oate
f i ele l'oa rLe multe felurP 4 ) avea un pl a n ş i o desfăş ura r e axială,
I ini ară, în lun g ul traseu lui a rter e i co me rc ia le de traHzit -
Cn lea Domnească (J ig. 3. 1, 4 .1) , dep ă;; in d ch iar limitele fi-
z ice a le Lronsonu lui Ste lca. So lu ţ i a aceasta es te îngăduită,
ba eh ia r d ete rmin ată, d e forma pl a nului o ra ş ului în veac u-
ril e X IV- XV, co mpus stri c t lini ar pe drumul comerc ia l ;
un oraş liniar nrc ş i o piaţă ca ş i un centru lini a r (fi rr. 4 .1 , 35 ).
Sinte m ob l iga\.i să facem referire cl co p o Lri vă la zona co-
me r c i a l ă a „Bă ră \. i e i ", aflată în p a rLea de n o rd-vest a axei,
dar în zo na reţele i de sc himb lini a r e, ca c le ment int rin sec al
aceste ia (I ig. 4. 1, <1.2). Ce le dou ă sec toa r e - a utohton ş i
s tr ă .in - a le zo ne i pi e \:ei nu numa i că nu se exclud r ec iproc
(ca ş i a mpl asa rne n Lc le l or), da r con st ituie doi poli necesari
a i acrsLcia ; primul transpare din fapte le arheo log ice, a l d oi-
lea es Le ins ufi c ient cercetat prin sftpf1Luri dar me n\:i onat
d oc ume ntar ş i Lrnn s mis în t oponimia unui punct pe ha i;ta
Tî r gov i ştc i. Ele co mpun în acest mod ş i fizionomia zonei cen-
t ra le a oraşu lui (fi g . d.1, 4.2).
În zona Bă ră~ i e i , în veacu l a l XVII- iea, se afla o pi a \,ă, în
în\.eles ul res trîn ş i pa rt icu lar a l n o\iunii , acela ele platformă
unel e se v indea ş i se c 11mpăra (pe care o vedea episcopul
cnto l ic Petru Bogdan B nks ic la 1640 3H), .î n mijl oc ul e nclavei
co lon ie i de n eg usto ri s Lră ini , căc i aceasta avea nevo ie de ma-
nifestar ea co n ce n trată, s ub rap ort s pa\.ia l, a interese lor sa l e
economi ce, op usc ce lor a le păturii n eg ustor eşti autohtone,
care, probabil , c uprinsă ele la î nceput î nt r- o organ izare socia l-
cco n o mi că s ufic ient de matur ă ş i d c~ inînd prioritatea în
v ia \,a co m e r c i a l ă a ca piLa lei (precum, probabil , ş i în capitala
ma i veche - Curtea el e Argeş , unde sectoru l s trăin n-a l ăsat
urme) a făc ut ca pute rea e nclavei st răin e să se reducă destul
d e r ep ede . Această pres upun e re este întă rită de faptu l că
bi se ri ca cato li că din Tîr gov i şte, aşa cum rezu !Lă clin mă rtu­
riil e că lă tori l o r sL r ă ini , se găsea înt r-o stare extrem el e pre-
ca ră în că clin prima jumăta te a veacului a l XVII- lca, sau
chiar clin a doun jumăt ate a celui el e a l XVI- lea, ca ş i de fap-
t u I că urma acesLu i ce ntru di s pa re ele p e harta oraşu lui , iar la
Curtea ele A rgeş este absentă în tradi(.ia l oca l ă. Aceasta, în
c iuda unei a numiLe încu r a j ă ri clin partea D omni ei, aşa dup ă
c um a r s ugera- o d oc ume ntele . Bărăţia --a a fl a t excentri c în
planul o r aş ului , în capă tul ax ului strucLuri i r eţe l e i el e schimb,
p enLru că, des ig ur, a clmini st ratia l oca l ă (în orice formă a r
fi fost a l cătuită) i-a fi xat a rnpl asa m entul acolo .
în veac ul a l XVI- iea, Stclea şi-a a mpl asat ctitoria într-o
zo n ă famil i a ră lui , uDdc probabil îşi avea l oc uin~a şi centrul
de a faceri , o zo n ă ca re î i fa c ilita o asemenea ac ţ iun e.
33 Alv in Torflcr , Al Treilea Val, Lrnclucc1·c d e Geo rgeta Bolom cy Şi
Drăgan S loinnov ic i, Bu cn r cş li , 1 983 , p. 79 -82 , 373 - 374.
34 Jb icl cm , p. 371.
35 V ez i as tăzi oraş e lini a r e prin exc1· l c nţă , cu centr e li n iare: Curt ea ele
Ar geş, A brud , C'imp cni , P uc ioa sa et c . , oraşe „el e va le" ş i oraş e „ele drum ".
36 „Că l:ltori str ă ini ", V, op. cil „ p. 19.
37

16.. Vede r e a ca pii lului sucli c a l z idului ex l cr ior l on g i t u d in a l ves t
a l casei hollit c cl in veacul al XV- k a, pest e care 1 11 a nii 1570 - 1580 se
aşează z .icl ul ele norei a l Lurnului l\llă n ăst irii lui Stclca C up c ~ul (î n clr capla
fot ogra fi c i). Î n stîn ga S(' văd funcla \i a ş i p rim e le ns izr nle refacer ii c::isci
cl in etapa 1640- 164.5.
P e el e a ltă pnrle, zonn econ o mi că- co m erc i a l ă ex i ste n tă a
creat, ca un sumum a l e i, Mă n ăst irea SLelea nu numn i ca o
da nie făc u tă ora şului cl ar ş i ca o so lu ~ i e de fol os ire optimft ,
în sensul t impului , a surplu sului pe c:i rc ncg us Lornl Stclea
îl dobînd isc de pe urma act i v i tăţ ii comerc ia le . O d a tă consti-
tuită, Mă n ăst ir ea a deve ni t un sistem a uton om ca re va per-
t urba zona ş i caracterul economi co-come rcia l a l străz .ii prin-
cipa le, cxercitînd p ropri a sa pres iun e asup ra mediului urba n .
Conjugată cu pres iunea exerc i tntă el e pr oasp ăta ext ind ere a
Cur\ ii D o mn eşl i , a seg men tn t ca lea el e tra nsp orL, de lerm i-
n în d dev ierea, lntc ra l, a zone i ac Li v it ăţii eco nomi ce-come r-
ciale ş i a flu xului aces lc ia, înt r-un nu cleu n ou care va putea
absorbi nceas Lă pres iune, ş i ca re, de la s fi rş i tul veacului a l
X VI-l ea, va const it ui n oul nu cleu comerc ia l a l oraşului (con-
sf in ţ:i t la ](354:i 7 prin c Li to ri H 1ui U dri şte Năstur e l , bi seri ca
Tîr gulni ), nu cleu ră mas pîn ă as tăz i (fi g . 3.3, 4.3). Noul cen-
t ru se afla la cli sta n~ă ega l ă de Curtc:i Do mnească ~ i el e n oua
mă năst i re, cl a r cu desfăş ura re pri ori tnră spre Stelen, ca zon ~i
pri mară comc rc i n l ă. Curtea D omn ească, în v i rtuten ei de
cent ru a l puterii p olit ico·-a dmini strative, î ş i exerc ita p ro-
p ri a-i p res iune, difu zînd clemni ta t c<l ş i a utoriLntca Statulu i,
ca s istem up erior p oli t ic, soc inl ş i economi c.
Cinel neg ustorul Ste tea proiec ta n oua m ă n ft s Lir e, el p ro-
bn bil nu î ş i cl ă d ea sca ma că devc11i se co-a uto rul unui proces
el e ruptu ră al vechiului echilibru , cu impli ca ţii mai p rofund e
în t ru ctur il e urba ni stice a le l oca li tă \. ii ş i care du cea u la cre-
a rea un ei s tru cturi sup eri oare a aceste ia: a pari ţ i a ce lei el e a
doua axe, cc traversa n oul cent ru co merc ia l, ca re ş i el se dez-
volta în su prnfa \ ă, p r in schimba rea modului de gînclire a
structurii re \e le i de chimb , el e la cca lini a ră, cn r • int ra în
regres la un a de t ip nou, în sup rnh\ ă (fi g. 4.3), redi str ibuiri
în zo nifi ca rea func \. i on a l ă a o ra şului (prin schimba rea carac-'
terului zone i, muta rea ccn Lrului come rcia l ş i rcor ien Larea
37 Cri li ~n Mo iscscu , op . cil „ p. 19.
38
http://patrimoniu.gov.ro
genera lă în pla nul loca litit Pi), ap a riţia el e direc\.ii noi p entru
ext inderea suprafe\.ei oraş ului etc .
D e acum înco lo Ca lea D omnească v a căp ă ta (clup ă toa te-
sugcstiile da te de con stru cţ iil e cunoscute nzi, ca ş i de ce lc-
ofer i te de documente) un caracter rez i d enţi a l , ră mînînd reze r-
va tă v îrfuril or soci etăţii legate de Domni e ş i structuril or
legate ele d es făş urarea v i eţ ii el e stat .
Mă năst ir ea Stelca, rezultată din dezv oltarea econ orni co-
soe i a l ă n oraş ului va cont ribui , a l ă turi ele a l!.i fa ct ori, la
inst ituiren unui n ou model urbani sti c, cu structuri ma i com-
plexe, mni dife r e!l'ţi ate, p c lini a ge n e ral ă a dezvo l tă rii , a
d es fiin ţării vechil or s truc turi ş i a a mplific ăr ii altora, co res-
punzăt o ar e n oil or sta dii de dezvolta re p e care le p arcurgea
societatea ro mâ n ească a v remii (fi g . 3, 3, 4 .3).
* *
*
Zona t elea n pa rcurs în veacuril e X IV-XVII t rei fazc-
mari , av înd carn cte re d i t in et e, cărora le-au corespuns, la
limită, t rei t ipuri el e struc turi soc io-urba ne fl ex ibil e î n car e-
a fost îng l o bată, p es te care s-a suprapus s istemul , ele ase-
menea fl ex ibil , a l structurilor juridi ce . Contura rea, dezvol-
t a rea, di sp a ri ţ i a ş i dra mele lor au fos t aduse de pres iunilc-
ş u voa i e l o r flu x uril or econ omice, p oliti ce , soc ia le, culturale,
demografi ce, tehni ce, juridi ce, ps ihologice, p e cn re timpu f
le-a r evărsa t în creuz etul o r a ş ului , a ltfel ş i altele în fi ecare
moment, care s-au a mest eca t , au diz olvat succes iv s tă ri şi
a l că tuiri anteri or progres iste, cl ar care, a liment încl schim-
ba1:ea, î ş i înch e iau mi siun ea pe măsur ă ce si nteze n oi, într-ur11
p roces de feed-back p oziti v, se n ăşte au în sînul lor ş i , trcc î11 C:f
prin ni vele ele compl ex ita t e a mp lifi cată , î ş i ur ma u t ra iectoria
că tr e n oi sc himb ă ri.
Am văz u t că zona a nsa mblului Stelea a const ituit un fra g-
ment a l r e ţ e l e i ele schimb , a şa cum se confi gurase ea în const e-
l aţ: i a oraşului , r ez e mată p e ax a ele corner\:, mergînd el e la
sta dii cu va lori scăz ute la un max imum în a d oua jum ătate a·
veacului a l XV I-i ea (fi g . 3 .1 , 3 .2) clup ă care ca în săş i va
i nflu enţa r e \.en ua, în urm a apar i~i e i m ă n [tst irii.
l n a l doil ea rî ucl zo na s-a nfl at ·înt r- o stru ctură urbani s-
ti că p ermanen t .în t ran sformar e, reorga nizar e ş i a mplifi ca re,
sub impulsuril e un or s is te me el e so li c i tă ri venite clin interi or ,
prin nevo ia de re formulare succcs ivft a sp ectru.lu i ps ih olo-
g ic, cultura l ş i soc ia l a l co l ect i v ită pi urba ne, ca ş i clin ext e-
ri or , în ca dr ul p rocesului de evo lu ţ i e ge n era l ă (fi g . 3).
1n a l treil ea rîncl , t eritoriul s-a afla t în sist emul zoneii
centra le a oraş ului , a l căre i reg istru ev olut iv, plec încl de la
schema ini ţ i a l ă lini a r-bi pol ară s impl ă, s-a încheiat dup ă
sa lturi s ucces ive spre n oi niv ele ele compl ex ita te, într-o struc-·
tură co mpli cată , în ca re vechil e modele nu se ma i rec un oştea u .
Î n acest ca dru zonn s-a găs it mereu în a lte asoc i aţ ii (fi g . 4).;.
Aces Le Lre.i ca Lego ri i (rep rezenta t e sch emat ic în fi guril e
3- 4) a u, cel p ul in p e a loc uri , te ritorii comune ş i p arc că
una o p resupun e p c cen l a l tă sa u că decurge clin ea; în ori ce·
ca z ele sînt în interd e p e ncl e n\ ă; din colo ele aceas ta, ele sînt
categorii cliferile, nrn i prec is, m a nifes lă ri di st in cte, a le uuu ii
ace lui aş i proces : evolu\.ia.
Zona ce n tra l ă a a nsn mblului SLclca era mulLiiun q.io n a l ă :.
p rocluc~ i e, schimb , r eprezrntare, cul tură, rez icl en ţ ia l ă. Stru c-·
t ura p onderii , cli stribu[i ei ş i modului de grupa re între ele a
func~ iunil or a var iat de-a lungul t impului; s-a u amp lifi cat îrn
complexitat e ş i în n u mă r , au a p ăru t fun cţ: iuni n oi: re li g i oasă ,
(o d ată cu în[iin[ area în veac ul a l XV I-lra a M ă năs ti r ii tc-
lea) de apăra re ş i rcşe din\. ă of i c i a l ă .
Caracterul iirle rn a~ i on a l p c ca r e î l dft cl ca ora şului mi şca ­
rea cont inu ă de persoane de difer ite etnii cu di fc ri k profes ii :
mili ta ri , slujitori, negus lor i, cleri ci, el ipl om a ţ i etc. 38 , genur i
de oa meni care nu er au ataşal i el e un l oc anum e, n traşi de
inlerese difer it e, în l euătură cu orga ni zăr i p ol it ico-soc inle şi
r eli gionse clin te riLorii mn i mult sa u mni pu \.i n înd e p ărtate„
a le căr or sfere el e interese se intcrsect nu a ici, ca ş i mobili ta t ea
pe care o avea u di fer ite cntegorii de a utohtoni , făcea u să se
împ rosp ăteze cont inuu un mod el e v i n \ ă, flu xuri el e s i tuaţ: ii ,
p siholog ia p opula ţ i e i , clin ca r e decurgea u p oz iţii n o i, ce p ă-
38 „C[ll ~ L OJ'i s ldi in i ", 11J, 1). 17, 5tJ.; icl l'l11 , V, p. 213 , 216, 269, 390 .
 17. Biserica Mlnăstirii
lui Stclcn C up c ţ. ul, cca 1570-
o 1 2
~·__!
10m
1580 (plan, releve u D. M. L A. )

D
37 I-
18. Casa Nifon, Planul pivniţ e i.
o 1 2 5
'
trundeau în conştiinţă şi o modelau, creau relaţ ii noi cu oa- Această stare era favorabi l ă, desigur, dezvoltării culturii.
menii, cu mediul organizaţional ş i cu mediul instituţional, O c ultură este o rezultantă a co nlu crării ş i prelucrării în
relaţii de idei ş i de curente, de informaţi i.
forme specifice, într-o mare diversitate, continuu pe axa tim-
O lume p es triţă care venea ş i pleca în toată lumea , p entru
a reveni ş i a repeta ciclurile, făcea legături , imprima mi şcare pului, a intersecţiilor fluxurilor comp lexe şi schimb ătoare
ş i aducea a dieri ale lumilor de unde veneau ş i unde se du- care curg ele-a lun gul ş i de-a latu l lumii , cu fondul propriu din
cen u: grec i, „care m erg în fi ecare an cu ceară la Vene/ia, ş i teritor iile pe care le traversează, teritorii care şi ele emit şi
al fii [ .. .] în Germania şi Polonia ş i în toată Turcia, armeni care difuzează clemente ale c unoaşterii. În acest cadru apar, în
v in de la Cons tantinopol şi din alte părţi ale Turciei", italieni,
anumite momente ş i în diverse locuri, culturi care transmit
turci, poloni , unguri, slavi, sîrbi ş i alţii 3 9. Această lume
aducea un aer internaţional, mai mobil şi mai fl ex ibil, condu- presiuni puternice pc orizonta lă şi pe vertica l ă. Acolo unde
dnd la nivele superioare de manifestare psihologică, cultu- aj ung, ele intră în dialog cu structuri le pe care le întîlnesc.
ra lă, soc ială , politică etc ., aşa cum o sesiza cu multă fineţe
şi Petru Bogdan Baksic în 16404-1.
Construcţiile în zona ansamblului SteJea
30 Idem, loc. cit.
40 Idem, V. p . 213. Locuinţe din veacul al XIV~Jea. Evul mediu a fost o

39

http://patrimoniu.gov.ro
 3.95
_ 19,0Q_ _
-l
5 10m
lum ' a lemnului , s-a sp us 41 . Treb ui e adă u gal, în ceea cc ne
priveşte: o lume a l emnului ş i a lutului , ăc i , d acă lemnul
a dal nota ge n era l ă Yo lum et ri că, ·t ru ctura l ă ş i d e te xtur ă
(s\tb raport v iz ua l) a exleriorului , lutul a modelat interioa-
re le, a serv it la co nieq ionarea imp orta ntelor piese ele inte-
r ior: sobe le - care din ce l de a l doi lea sfert a l Yracului al
X IV-lca invadează l ocuin ~clc în mediul orăşe n esc ro m â nesc
(fig. 5) 4 ~, iar la const ru c\ iil r avîncl parclosrala a clîn ci Lă fa~ ă
ele nivelul so lu lui a formal an umiLe pi ese ele mohilicr fix (e le-
mente clin lut c ru\ aL - o scu l plură în n egativ) . Judecîncl
clemenlcle ş i propor·\iilc înLî lni tc la con Lruc\iil c d in zonă
(opt l ocuin\r şi o h i sr rică) , ca şi la alLe lc contemporane din
oraş, poporul , ev id e nt i i11du -şi stru cLu rile a1'L istice proprii 4a,
serv indu-se ele aceste două material e (loca l •), a creal o arlti-
tectură de valoare ridica lă.
Unrlc locuin~c au pivni\ă, săpa t ă la cca. 2 m suh nive lu l
de că l care conlempora11 , alte le .fără pivniţă, au pard osea la ,
ele la niYelu l solului , pînrt la 40-GO cm sub acesta. Dimensiu-
nile variazi't în jurul a 4- 5 rn; sislrmul constructiv este: fir
din pari ele lemn cu împkliLură de nuiele şi l ipitură de Iul ,
fie din pNc\i ele lemn masiv; zonclP adînciLe şi piYnqcle sînl.
din pari şi loazbc , planşeele: de lemn, iar pardose lil e, din
lut sau scînclură.
Iliseriea din Vt':il'ul al XIV-le:1. Din ncPst ccliriciu au fos l
descoperile pînă în preze11L: un fragment din soc lul din zidă­
rie de că r ămidă cu morlar ele Yar , npar\inînd !alurii ele r ă să ­
ril; la est de rl, la cqiva cc11limeLri dislanl,ă, era un mormînt
acoperiL cu lespede ele piatră. La cqiva melri spre vesL , o par-
dosea l ă din ă r ărniclă rectangulară , decorată pr in şenţuirc
cu un moLiv gromrtric simplu - un chenar şi un X clupă
41 Jacques l l' Goff , Civili;a/ia Occide11/u lui J\ledi evo I, Bucu r eşti ,
1970,. 280; Cor ina N icolrscu , Ca se . conac e, palul e oec!ti ron:linc.~li. Bucu -
reşti , 1979, p. 19.
4 2 Nico lae Cons tant ine scu , Cur /ca de J\rr;eş , 1200- UOO; J\s11flra 1nce-
pulurilor Ţării RomOneşli, Bucm·cşli. 198~, p. 1:37 ; iclrrn , Jlaport nsuprn
cercct i'lrilor arheo logice din :rnu l 1983 la Curtea ele Arf:lcş , n 1~s nflnt l a
Jnstitutul ele Arheologic.
43 Riizv:l!l Thcodorcscu op. cil. , p. 30 .
40
http://patrimoniu.gov.ro
19. Casa N ifon . P J:mul n i-
velu lui s up er ior. Hc Jcvc u
di ago nal e le cl rep Lung h.iu lui , ş i clin aceeaş i că r ă mid ă s m ă l ­
·~ui tă în ve rde o li v prec um ş i din cără mizi de mari dim ensi-
u ni decornte prin imprim a re cu un moLiv c u r cli efu r i a l cătu i t
din comb in n \ii dr forme c urb e ahstrac Lc. J\tfa i multe dungi
de lu t sug e renză o seri c d e r efaceri a le pn rdoselii. Supras Lru c-
t urn a rost elin Jcmn44.
Din p ăcate numeroasel e mo rmin te ullerioarc au di Lru.
cea mai marc parte clin ceea cc ră m ăsese ele p e urma incen-
di ul u i în cnre a p icrit ccl i[i c iul , Iăcîncl ca pî n ă în prezent srt
nu poată I i identif icat p la nul b iseri c ii (fi g. 7). Nu este exclu s.
n ici ca p e re i.ii să i să se fi o-ăsil Îll parte pe traseu l edifi ciu lu i
din veacul a l XV-lca, a mpla sat pc acest l oc, ş i care să Ii de-
zafectat nstfel co nstrn c \i a veche.
R idi cată c înch·a în a doua jumltl ate a l veacu lui n i XIV-
len (în nivelu l ele folos ire s-a u gf1s il monC'cle din p ri ma part
a domniei lui Mircea cel BăLrîn 45 ), biserica se găseşte în ori-
zontul cli stni s de BaiazicJ4G.
Con s iderîncl că biserica aceasla arc oarccnre irnportan\.ă ,
clnt fiind înmormîntărik un or func(ionari d e s la l-, în mormin-
te acoper ite cu lespezi ele piaLră, se poate lua în cons id erare
posihilil.ntca idcnti"lă\ii dintre bi serica mcnţionaLă în Crono-
g raful A rge şului şi aceasta.4 7
în n doua jum ă lale a waeul u i nl XIV-iea, aproximnLi
în ccnLrul ora ş ului , a exis lal, prin grija poale a oficia lită­
(il o:r o biserică ele lemn pc 1111 soclu din z id ărie de eă r ă­
midă, ele dimensiuni în jm de 6 x 14 mdri (dară edifici ul ul-
lerior s-a suprap us în linii mnri pc s lr planul nccsleia). Pro-
babil planul a IosL drepLunghiular cu absida ultnrului poli-
go nal ă . Amplasa m entul a fos L slabilit rvcnLual printr-o deci-
zie colectiv[t or.i ofi cială, în l r-o zonă aglomerată a oraşului ,
după o scrie dC' indicii zona ccuLrală , prin scoaLerea din c ir-
cu iLul l oc uin\rl or n unui a s:n1 a mai multor lotmi. Edific iul
a an1L o semn ifi cn( ic publică mai acce n1u~1t ă , clupă cum ar
sugera-o unel e elcmrntc arhilecLurak şi arl1rologice.
44 Într cg11 J compl c:x era acoperit ele un strat gros ele drbunc rrprczcn -
1lnd r ămăş i\ el e nrcstc·i suprnstru cl1rri .
ar. \'czi s upra nota G.
4G J bidcm.
47 Vez i st1 prl1 nola 25 .
 o 1 20 . Casa N ifon. Secţiu n e
1, t.d transve rsa lii; rrcon li tu irc !n
ipo t eza c u pla n şe u drept

lli ·cl'icilc din Ycacul al XV-Jca. După da la la care bi seri ca

vech e di spare, în curte, apoi ş i pc locul c i f un c \. i o n ează
un cimit ir pînă î n a dour.i jumătate a veacului a l XV- lca 48 •
cîncl î ş i face ::ipari\ia o bi se ri că cli n z id ăr i e de piatrrt ş i as ize
clin că rămid ă (f ig . 7), ocup încl în li nii mari amp lasamentul
p ri me i . Dup ă o Iunqi onarc scurtă cî nd se d egra d ează poate
din ca uza traseulu i defe ctu os a l curb e i abs id elor ce punea
prob leme d ifi ci le s istcrnu l ll i el e boltire, este refăcu Lă cu u şoa re
m o difi că ri, cl a r, î n genera l. pc ace l eaşi Iuncl::r~ ii . Vom prezenta
întîi cel de-a l do il ea ed ifi c iu , deoarece acesta mai a les ridi că
un ele prob leme în ca drul evo ltr~i ei arhitecturii din Tara Ro-
mân ească, pr imul (faza I) putînd fi cons id erat o fază de tran-
zit ie.
Este un edifi ciu el e p lan triconc avînd lun g imea de 23,20
metr i ş i fa~ i mea el e 9,00, cu gros im ea z iduril or exterioare
între 1,70- 1,80 şi a z idului dintre naos ş i pronaos el e 1,50 m
(fig. 9). Are a l cătu ir ea ca racter isti că : prona os, naos ş i altar.
Cîteva caraclerist.i ci o ev id en\. i ază în ca drul monumentelor
cunoscute din Tara Româ n ească: în primul rîncl , cin c i con-
t raforturi mas ive, din care d ouă, în dreptul z idulu i d espă r ţ i ­
tor dintre na os şi pronaos, unul în ax ul a ltaru lui ş i alte d o uă , 21 . Vedere el în timpul J u c r ăr i lor el e r est:n1r:u·c, p n mavara anulu i
de dim ens iuni mult mai mar i, în dreptul proscomidi e i ş i clia- 1983. 1n prim plan se veci e, p::t r \.ia l , ni velul su per ior a l casei Nifon , cu
coni conului: nao u l este lips it de ce i patru p il aştr i care, la z idu r il e piislra'lc p in ii l ::t cota ele cca 1 m; în st in gn: bi seri ca lui Vas il e
Lupu; ln spate: t urnul el e intrar e cl in veacul al XVI -i ea
edifici il e ele t ip Cozia, fl a n chează acest compa rtiment. Absida
a ltarului pl eacă, fără decroşurile prin care se redu cea el e ·-
ch iderea acesteia, direct din extrem i tăl il e de răsririt a le abs i- Biserica Sfintu l Nicola e din Răclăuţi 49 , rid i cată cu peste un
del or la tera le ca r e ava nsează spre interioru l bisericii cu cîte secol mai dev r eme, ca re prohab i l nu a constituit un model .
54 cm fiecare, l ăţ imea naosului în acest punct f iind cu 1,08 m Pronaosul este un dreptun ghi foarte u şor a lun git. Î n exte-
mai mică dec ît în dreptul ex tremită~ii vestice a abs idelor r ior, absidele sînt poligonale, cu cin ci laturi , iar în interior
(4,30 m la e. t, 5,38 m la vest) . Aceasta creează un p lan tra- sînt ci rcular e. Abs id a altarului are tot cinci la tmi în exterior
pezo id a l părţi i ce ntral e a naosului ş i r idică prob lema boltiri i dar mu lt mai lun gi, co r espunzător d ezvo ltă rii p e ca re a căpă­
cu dou ă ipoteze: ori arce le p e care rezemau la interior ca lo- ta t-o în inler ior; con lrafort uri lc latera le au lun g imi de 85 cm
ş i 100 cm ş i lă'ţimi el e 1,50 ş i 1,35 m (f ia'. 8). Cont rafortul
tele absidelor era u paralele, ele putînd :rezema la est pe co n-
din capătu l el e est a l ax ului long itudin a l are 90 cm lungim e
sole; în< cest caz pandantiv ii erau identici ; ori ele urm ăreau ş i 165 cm l ă\ irn e. Ed if ic iul se p ăstrează la nive lul pardoselii
p lanul trapez oid a l ceea ce dăd ea 11aştcre la doi pa nd antivi (fig. 9, 10) .
spre est, de a lte forme ş i dim ens iuni ca a le ce lor de la vesl Este co nst r11i t din ns izc din lespezi ele pi at r ă de rîu unele
ş i crea unele clifi cul tă\ i în rezemarea Lurl e i, în so \ ită de afec- uşo r ciop lite la para ment cle spă rţ:it c între ele, la cîteva rîn-
ta r ea staticii acesteia. Lăţ im ea a lta rului se mi cşo rea ză pro- clu ri , p rin as iz e d in cărăm id ă (fig . 9 şi 10).
gres iv mer gînd spre r ă<ăr i t, laturi le sa le el e n ord ş i de sud Tr ăsă turil e acestui p lan au dou ă origini . na p l ea că din
nefiind paralele, iar curba estică a abs id ei are o a lură para- arhilectura munt e n ească cu particu l ar ită(:ile p e care le con-
bo li că a lun g ită. ceasta este o so luţi e n o u ă n e înl.î lnilă pînă ~ in monum entele ridicate ante ri or în Tîrgovi ştc , faţă de care
acum în a rhitecturn mun tenea că. So lu ~ i a se întî l n eştc .la reprez i ntă o urm ătoare fază de evolu\:ie (biserica veche Dom-

48 În naosul ci, în tr-un 111orn1îJJ't , s-a g:'.1 s it o n1onC'di\ em isii de i\ fatci 4 0 Gri gor e Jon cscu, I s toria arliit eclurii 111 Romdnia, I, Bucur eşti , 1963,
Corv in ln 1459. p. 120 - 124, Jig. 65.

41

http://patrimoniu.gov.ro
 ncască ş i , în sp ec ia l, bise rica Sfinta Vineri 50 ) , ş i anume : absi-
del e lat·e ra lc relativ st rîmte la in ter io r a mintind rapoarte le
de la Sfînta Vineri; lip sa d ecroşi'i. rii a bside i a Ita rului fa\. ă de
naos, d eş i la ce le d o uă monumente clin Tîrgoviştc este foarLc
mică; abs ida aJLarului adî n c i tă aşa cum este şi la Biserica
. [în ta Vin ri d eş i în m a i mică măs ură; lung imea pronaos ului ,
ele 6,04 m, cu 30 cm ma i marc ca l ă~ imea, asemă nătoare c u
proporţiil e biseri c ii Mănăstirii Coz ia 5 L . A doua s ur să de inspi-
rn\:ie o co nst it uie a rhiLect ura mon umentelor de p lan trilobat
ridica Le clin p or unca ş i cu chelLui a la lui Ştefa n ce l Ma re în
Moldova. înLr-adcvii r, o se ri c de alcă l uiri p lan imetri ce St'

,, -
întîlnesc p enLru prima d ată la a ces Le ed ifi c ii: e limi narea clin
naos a pila şt rilor el e tip Coz ia, tur la ş i acope rirea naosului
urmîncl a reze ma p e co nso le, particu lar itaLe pe care arhiLcc-
t ura moldoven ească a infă ~işaL- o în că din veac ul al X I V- iea
la Bi serica Sf. Treime din S ir c L 5 ~ ş i care se întîlneştc în în-
treaga a rhi tec tură mo l dov enea scă de pla n t ril obat din timpul
lui Ştefa n ce l Mare; p ro naos ul , foarlc uşo r a lungil'i 3 ; 'i ş i. fac
1-.. '{-., 11,'f' .. · .
ril ·· ....... ·(?,!
il
a pari\ia două co ntraforturi în dre p t ul z idului dintre naos
ş i prona os, unul în axul a lta rului , precum ş i d o u ă co nL ra- ' ]" ...... .. ."1
fo r turi-rcza li te avî nd 2, 10- 2,30 mcLri lung ime ş i i eş ite clin . „/ 8illJ ·1· ·.
conturul c l ă dirii cu 1,30 m eLri , rezu lt at clin co ntopirea co n- .„ _ 4,80_ ,"·.

traforturilor o bi ş nuiLe, cu dec roşu l ca re apare la o g rup ă de

m onumente mo l doveneşti clin ca Lego ri a amintită 54 : Voronc\:, ·· ~~iw ~·· · ·
SL Gheo rg he d in I-Iîrlău, bise ri ca În ă l\.ăr i i de la MănăsLirea 8 ,:>0
Neam~ului 55 • Spre deosebire de aceste m onumente, la b iseri ca
de la Tîrgovi~te contraforturi lc aflate în această zonă, în- 22. P la nurile Lurnul11i el e inlra rc clin veac ul a l X\T f-lca. A = parter,
g lobate în masa z idă r fo i clecroşu lu i care se amp lifi că, con tri- B = ·Lajul 1, C = claj ul 2
bu ic la o fizi onomi c specifică a planu lui , prin aceasta însă
nediminuînclu-sc carac terul său moldovenesc. în acord cu
aceste dccroş uri , prosco midia ş i di aco ni co nul au fost tratalc
ca la edificiile mold ove n eş ti amintiLc , sub forma a d o uă mi c i
încăperi 56 .
Avîncl în vedere aceste ca racte ri st ic i a le planului ne pulem
î11treba , fără a avansa nici o ipoteză , ş i asupra unor eventual e
a ILe caractere moldoveneşt i p e ca re ar fi putut să le- con\. in ă
a rhitectura de ansamb lu ş i de deta liu a monumentului , cum
a r fi: b oltirea cu arce pi ez iş e, ocn i\.e la partea superioară a
ziduri lor , acoperişuri difer e nţiate etc . La o se ric de monu-
mente ridicate în veacu l al XVI-lea în Tara Românească, p c
lîn gă e lemen te el e pl a n moldoveneşt i clin arhitec tura lui Şte­
fa n ce l Mare, întîlnite şi la acest edificiu, ca de pildă: la Co-
bi a - lipsa pila ş trilor de t ip Coz ia şi laturile a ltarului nepa-
ra lele; na os trap ezoida l, pr e v ăz ut num a i cu o pereche de pi-
laştr i la biser ica Mănăstirii Sr. Tr o i\: ă din Bucureşti; p rosco-
midi a ş i clia co niconul foarte dezvolLatc, în aşa fe l încît la
exteri or reza litul se un eş te cu abside le latera le ca la bisericile
foste lor mă năst iri B u covăţ, Miha i Vodă, bi se ri ca rcfă cu lă
a Mănăsti rii Ti sma na; deco rul de f irid e înalte cu arcaL uri
la abside tot la Tisma na , bi ser ica Bunavest ire - G rec i din
Piteşti 57 ; naosul făr ă pila şt ri la Că luiu , la bi serica Mănăstirii
+6,56
lui Stclca Cup e\ ul la Tîrgo v işte ş i la Comana; proscomidia
ş i di acon ic onul la bi serica Cu rtea veche clin Bucu1 eşt i; p e
.-[-
lingă acestea la faţa d e a pa r : ş iruri de oc ni\ e la partea sup e-
rioară a z iduril or, la Curtea vec he din Bucur eş ti , oc ni\ c cu
arcaturi la Bo lni ţa Coz iei, la Cobia .
Aceasta cs Le o lini e pc care a evo luat arhiLccLura Tării
Ro mân eşt i în veacul a l X VI-iea ~ i ca re ş i -a av ut des ig ur

:;o Gh . 1. Cn 11Lacuzi no , Aspecle a le evol u{ici wrni vechi monument din

Tlrgoviş l c: B iserica Sfin la Vi neri, „Valachi ca", 1, 1969, p . 61 - 70; Crislian
Moiscscn, Collsidera (ii asupra arhilec lurii bi sericii S f. Vineri d in Tîrgovi ş te,
„Va lacbicn", 1, 1969, p . 71 - 82; N. Sloiccscu, Crisli::rn 1\1o iscsc u, op. ci l „
p . 70 - 71, 74 -77; Cr istian Mo iscsc u, Tî rgovişle ... , p . 123- 12 , fig.182.
51 Gri gor e Ionescu, op. cil „ fi g. 135, p. 133, ffg. 75.
52 Id em op . cil. , p . 141 - 143, fi g. 85,; Ho ri a Tcocloru , Con lribu{ii la
s ludial originii şi cvo lu/iei pla11ului lriconc ln Moldova , „B uktinul l'lfon u-
mcntclor l storicc", an ul X.,XXIX, 1 , 1970, p. 31 - 33 fi g. 17.
5 3 Glt. Balş, Bisericile lui Ş l e {a n cel JYiare, „B ul cli11ul Com isiunii

Monumcnlclor Istorice", an XVII I , 1926, 43-46 .

64 Grigore Ionescu, op. c( l „ p. 231 - 239, fi g. 147, 153, 162 .
55 Gh. Ba l ş, op. cil ., fig. 35, 61, 140; Grigore Ion escu, op . cil . fi g.
? l__ 4m
153, 162, 243.
56 Deş i stru· r.a el e conservare a monumentului nu l asă să se vadă nccslc 23. Turnu l de intrare din veacu l X VI , secţ iun e
an exe, grosimc3 zidulu i ele 2,50 rn l n această r eg i unc, fa~ă el e 1,70 - 1,SO ' m
ln rest, ca ş i clezvo)tarca rezalit elor ln ext erior conduc la ipot eza un ei
a~tfcl el e so lution ăr i .
punctul de plecare în acest monument de la Tîrgovi şte, chiar
fi7 E ugcni·a Grcccan u, Ansamblu l urban m edieva l Pi leş li , Bu cureşti dacă ulterior s-a ma i putut ma nifesta ş i d irect dia logul celor
1qR2, p . 94-90, fig . 38. două arhitecturi a le ţărilor surori, linie în cadrul căreia aceste

42

http://patrimoniu.gov.ro
 ~ -- „ ~---.:::==:=..,~

••

5 10 15m 24 . De sfă ş11 rn r ea dinspr e

I l l J I L........__L__ _ J
s tr. Muz eului a ansa mblulu i

elemente au fost asimilate, prc lucraLc ş i integrate crea tor în

spiritul propriu al arhitecLurii muntencşti. " 8
Deteriorată probabil de cutremurul din l februari 1637,
biserica este dărîmată pînă la cota pard ose lii ş i refăcută în
forme tot mo ld oveneşti în vremea ridicării. Biseri c ii Stelea II
de către Vasi le Lupn 5o.
Prezenţa acesLui monument în capiLala Tării RornâncşLi
este normală. Din colo el e sentimentul orig.i nii comu ne şi al
unită ·ţii ele neam ca r au ani mat elin LoLclea una poporul romfl!1Go ,
legăturile strînsc ale lui Ş Lefo n ce l Marc cu Tara Rom f111cască
în tot timpul domniei sa le, lc gă Luri începute chiar înainLc de
urcarea p c tron şi continua Lc apoi în ideea luptei comun e
contra perico lulu i otoman, ca şi inLcrvcn~ii l c repetate mili-
tare dincoace el e Milcov cînd unii domnitori munteni încer-
cau o abdicare de la această luptă, creau conclj\:ii pentru l egă­
turi active ş i .î n domeniile cultural şi ec nomi .0 1
în lcg~iLură cu func~iunca posibi l ă a aces tui ediiic iu pîn ă
la inaugurarea în Tîrrroviştc a cl ă dirii noi a Mitropolici Tării
I omâncşti de către J agoc Basarab, cînd această inst itu\ ic
25. Z id ul ext eri or el e incinlii de ln vest. În planul tlin run d se văd
se mută aici, dacă se ţine cont ele men\.iunca afla tă în Chrono- urmele ):or\ ii . \ 'Ldc rc cii n tim p ul ccrre t ilri lor d cctunl c în nnul 1982
gra ful Argeşului cita tă mai sus; el e tra di"ţia lo ca lă care fa ce
s~t crrav itczc numele Patriarhului ifon în zona Bisericii
Stclea (amintim casa din ca drul ansamblului cuno cută sub U ng rovlahi eir; 4 , ş i ele p oz j\ia în lcrcn a bisericii în d iscu\ ic;
că din a doua jum ă tate a veac ului a l XV- iea Mitropolitul
acest nume), care apare astfel ş i în desenul din 18GO- 1861
făcea pa rte elin divanul Tftrii 65 , fiind n ece s ară as lfel prezen~a
al lui Caro l lslcr 6 2 ; cla că se fa ce o apropiere între rn en\ iunl'a
din Chronograful Argeşului, c l ădirea căre ia tracli\ ia îi atri- sa co ntinu ă în preajma Domnului , se poate. credem , face
bui e cal itatca ele Io u irc a lui N iion în peri oa da de şe der e a presupunerea - bineîn\ clc s cu pruclcn\a n ecesară - că această
biserică ar Ii Iosl. b iseri ca cu hramul SJînlului Gheorghe
sa în Ţara Române[1scă 6 ~ , cîncl a con ci us trebur il e Mitropoliei
(continuînd hramul ce le i di spă rute clin veacul al XIV- iea),
metocul Argeşului , uncie siI-şi fi d es făşurat activitatea Mitro-
•a l re?:en\c m o J tlov l' nC' Ş ti
în nrh it c·c t11ra rno1111111 rr1l l'lor riclicnl în politul pînă la sfin ţ irea noii bi scri ia M it ropolici clin Tîrgo-
Tarn l~ om ti n c nscil. ln veacul a.I XV l -.lea , emu ev icl 11\.h1l c încil clin l !lOS ti c ' ' i ş tc . Acea. ta în con diţiil e în ca re în zonfi nu se c un oaşte
etltr c N icola e Jorgn (N . Jorgn. I storia 13isrric ii Jlom Ci n eş li ş i CI vie{ii re ligi -
pînă acum un alt edificiu s imil ar .
oase CI romOnilor, J, Vi\l cnii de Munte, 1908 , p . 1:17- 138) la bolni\.n Coziei ,
Tismana , Verb iJn. Ln bi eri cn Milui\st.irii D C'n lu istori cul semnnlcazii : rnza I a hist•1·icii clin sec·olnl al XV~lc•a. (fig . 7). Înainte
„f iride ln douâ r ine/uri ca la bisericile lui .<;1efan Vodci. ş i linii fn re lief, care ele ridicarea bisericii de ca r e a fost vorba, s-a exper im enLat o
I c deosebesc, lnc inylnd biserica. /oal e silpa tc l n piatră 1n locul discurilor o/Jiş­
primă so lu\ ic ca r e s-a clC' o~cbit el e aceasta prin modul în care
nuil c în Nfoldova" (op . cil.. p. 11 5).
u9 Fnzn 164 5 , ele fapt , cs l c cl cscri sii 111 arti colul : C. Jon es 11 , Urt a spec t s-a străduit să conJi gurczc im osul. Anume , abs id ele latera le
11 ec w1oscul al re la{iilor mo lrfo-mw1t e11 c. C lilorii din tim pul lui Ş t e fan cel s înt mai în gus Lc ş i , Ic aceeaşi adîncimc cu cele el e la faza a na-
Mare l a 1'1 rgov i ş l e, „Valnchi en ", 9, 1977, p. :345-351, clnd înci'i nu se d es- lizată mai s us, cl ar par mai aclînci. Dar carac Ler .istica princi-
coperi se fa za vech e. Cu a cest prile:i 11 c !11gilcluir11 sil menţionăm n cces ilnl ea
p a lă a naosului acestei faze o const itu e evaza rea lui începînd
revizuir ii corespunz iHonre a plmn1lu i monum cnlului , r epro du s după nc<'st
articol , lu h1 cri"u· i ap ărut e ult~rior: Cri stiau Moiscscu , 1'1ryovi ş te, J\lfonu- de la 1,80 rn est de peretel e din spr e pronaos, adică , un naos
m enl e is torice şi de artă , B u curcşt i , 1979, fi g . 211 , ş i Vasil e Dril gu~ , Aria în pîlni e care se deschide spre abside le latera le ş i care apoi
roman e a scă, Preistorie, A11 /i chitate, Ev. J\ll ed iu, Renaş t ere, Baroc, Du cu - se închide puterni c, căc i deschid erea în puncLul est el e sos ire
rcşti , 1982, planu l d e la p . 165.
GO 1• Sloi ccscu , Un i/ alea românilor 1n ev ul m ediu , D u cu rcşt i , 1983, a abs id elor laterale cs Lc ele 4, 10 rn fo\ă ele 5,60 m la pl ecarea
in clusiv b i blio grnfin. lor dinspre vest (o difere nţă de 1,50 m). Restul elementelor
61 „l storin Homilnici ". JT, Ducureşti , 1 962, p . 509-510, 523-528 ; planu lui sînt id enti ce , cu ex cp~ia clcLaliului clin zona pasto-
L e/opise /ul anonim al l\Joldovei, Cronicile s lavo-romdn e din seco lele XV- forii lor , care , se parc , emu so lu\ ionat e obi şnuit ca ln edificiile
XV J. Publicate de Ioan l::lof/dan , ccliţ.i c r evăzrit:i ş i compl etaH1 el e P . .P . r idicate el e Stefan cel Marc: Siîn ta Cruce din Pălrăuli, Sf.
P:rnait esc u , Du c11rc şti , HJ59, p . 18; Barbu T. Câmpi11a , Cercelilri cu pri -
vire la baza soc ială a puterii lui Ş t e fan ce l l\ l are, ,.Studii cu privire la Şte­ Procopie din' Mi li şău\i SJ. Ili c clin Sîntilic lîn gă Suceava ,
fan cel Mar e", Bu cure şti , 1956, p. 87; J. Focşcm·a 1111 , Gil . Di:.t co1rn , JJa - • f. Nico lae Domnesc clin la ş i e le .
ze le puterii militam a lui .)lefan ce l Mare, ,.St11clii cu privire Jn , tl'f:rn cel E dificiul rămînc în s ă un mart or al Iri\mînlrtri lor ş i cău Lă­
Mar c", p. 136-137; N . Sto iccscu , op. cil .. p . 17- 42 .
62 Bibl iol cca Acnclcmici RS.R .. Cabin!'lul de Stampe, cota D .A. J. ri lor cre at oa re a le rnc~tcr .il or clin a d ouH jumăt ate a veac ulu i
10, Ca ietul de sc hi(e al /ni Ca rol l slcr: ..Odaia unde au torni/ Patricir/1u
Ni[on la Mdnilslirea S te tea din '1."1ryovi ş t e, an J MIO" .
6 3 Gh . J. Mois cseu , Ş tefan Lupşa , Alexandru Filipaşcu , I stor ia lli se-
ricii Jlomft11 e, Buc11r cşti , 1957, p . 305 - 306 ; I irct' ll Pi:ic urn riu , op . cil . 64 lVlirccn Pi\curnriu , op. cil. , Jo c. cit.
p . 419 . Gu Vr z i su1Jra n. 24.

43

http://patrimoniu.gov.ro
 _ _ _ _ _ _ 2YvJ

26. Casa clin veac ul a l

--------------'L•9,·~·~------------------ j_ X VJJ -l ca a fl ată la n o rei d e t urn
(„Schola gracca el lat in a "), ricli -
ca l ă pri o r es'Lru clurarr::1 ra ci ica I ă

o1 2 5 10m in 16,10- 1645 , a case i IJollil c din

veac ul a l XV- iea (P lan)

a l XV- lea, pe drumul căt r e no i so lu ~ ii p lan imelri cc ş i s truct u- longitudin a le ş i , impli c it, co nL rav înLuirea n ecesa ră, pc ca re
ra le . bo[\i le nu o rea liza u dec ît p a rr.ia l, ad i că nu se puLea rea liza
Casa boltită din veacul al XV~ l ca. Î n prima parte a veacu- cutia ri g id ă n ecesa ră p entru prelu a rea so li c iLă ril or dina mice .
lui a l XV- iea se rid i că o co n s lru cţ i e de lemn de dimensiuni O a dou a probl e mă es le aceea a funcţ iunii posibile a c l ă dirii.
relativ mari 61;, care, în a doua lui jumătate, es te în l oc uită în aceaslă s ilua~ i e e greu de făc uL o pres upuner e. N u se poate
cu o c l ă dir e din zid ă ri e mi xtă în case te de piatră ş i cărăm id ă , ş ti, du pă e leme nte le păsl ra Le, d acă ce le d o uă desch ideri extre-
av înd g ros imea z iduril or de 65 cm- 70 cm. Ori entată cu faţada me, de 1,45 m ş i 1, 90- 2,70 111, au fost pri sp e sa u numai
lun gă spre răsărit ş i cu cea seuri ă spre Calea Domnească , prima , ad i că cca de cs L; ma i e de a minLiL că z idul long iLuclinal
avea dimens iunil e de 30 ,20 m lung ime ş i \J,55 m l ăţ ime (fig.
11) . Capăt ul de s ud nl laturii de vest este u şor curbat spre
i nterior, astfel încît latura de s ud es te de nu ma i 9,25 m;
a re tre i deschide ri de la est spre vest: 1,45 m , 3,50 m ş i l,\JO m
pînă la 2,70 m (I ig . 11). P e toată lun o·imea case i nu a fost găs i t
ni c i un zid transversal inter ior ceea ce co nd uce la a a dmite
p la nul cu tre i să li lungi d e28, 70m ş i avî nd l ăţ imil e arătate
ma i s us . Aceste deschider i au fost acop erite cu bo l ţi semici-
lindrice cu generatoarele în lungimea case i , rezemate pc zidu-
ri le longiLud ina le. Na şter il e bol ţ il or de la cele d o uă deschi-
deri dinspre răsă rit a u fost <răs i te în ca p ăt ul de sud a l c l ădir ii ,
a lipite zidului t urnului ele inLrarc clin veacu l a l XVT-lea
(fi g . 12), zid în ca r e se afl ă ş i o firidă (fig. 13); efc pornen u
de la înă l\: im ea de c irca 3,00 mele la ni vel ul probabil a l pardo-
selii . P e une le porţ.iuni ziduri le exter ioa re avea u un prag de
5 cm în eleva \: ie . Fu nd aţi il e avea u o a clînc ime de 65 - 70 cm
de la cota de săpar e '$ i a u fost executate clin h olova ni ele rîu
lega \,i cu mortar el e va r foarte dur. E le aveau un pra g ele 10- 11
cm faţă de eleva \.i e (f i[(. 14, JG).
D imensiunile că r ă mi z ii fo los it e la z id ă ri e sî n t el e 26 x 14-
14,5 x 4 cm cu rosluri orizonla le de circa 3 ·m . "Nl.orlarul de
z idări e es te compact, dur , neomogen , conjin i11 d mici wibu ri de
var carbona /al. Parlea i n so lubil ă in ac id clorhidric ce re pr ez intă
54 °/r, esle i:ompus ă din nisip de rîu f'in . ce con(ine mîl ş i bucă­
fele de cărămidă ( .2- 6 mm) f11 mi că can lilale' · 0 ~. Z i dăria î n gene-
ral nu p ăstrează urme de t e n c ui a l ă, decît numai materia l ul ce
a ieş i t din r os turi la fini sarea lor. F inisa jul rost uril or este făc ut
cu g let a lb de var, dur.
O probl emă o co nstituie diafragmele t ra nsve rsa le: au fost
exec utate sub zidurile tra nsver a le a le fazei sec. XVII, sau
a u fost din a lt mate ri a l, eventua l lem n, c;.;i_re a dispărut com-
plet, sau a u fost numa i trei să l i lung i cît toată lungi mea clă­
dirii. Nu a fost găs it nici un zid tra nsversa l dar nic i urme a le
vreunuia din zid urile long itudinale dintre ca re, cele interi- 2 7. Casa clin veacul a l XV lI -l ca (firidă). Se văcl: r a ftul de l em n de
la pa rtea in f e rio a r ă ş i l ăcaş uril e celorl a lt e dou ă r a rttu"i. F il"iclelc a u fost
oare a u fost deca pate i ntegral. Pe ele a l tă pa rt e, diafr ag me le p r evăz ut e cite un a la fi ecare ca mer ă, p enlrn a servi ca du lap ur i liiziclitc
transversa le de lemn nu p uteau as ig ura încast rar ea în cele
de vest p e u ltimii 2 m se cu rb ea ză spr e inter ior, casa av înd
00 U rm ele i, ses izate ln 1983, ocupă o lun g im e el cca 20 m în zo na
lat ura de sud de 7,75 m. O ipoteză comodă ş i posib il de luat
marii casc boltite clin v ea cul al XV-l ca.
în considera\.ie est e aceea a unor rosturi neg ustoreşt i. !n orice
6 7 Institutul el e Arte Plastice „N. Gri gor escu", B u c u1· cş li , Laborator ul caz cons truc lii c ivi le ele asemenea dimensiuni , în această
ele ch imic - ing . Ioan Istuclor, Mâ nă s tirea S ielea di11 1.'i rgou i ş l e, Bu letin vreme, la Tî~gov işte . nu cunoaştem dec ît la Curtea Domneas-
de analize, 1982, probele nr . 1 şi 3. că : casa D o mnească ridicată de către Mircea ce l Bă trîn.

44

http://patrimoniu.gov.ro
 L otul monetq. r nume ros descoperit face mai probab il ă prima
ipoteză, an urne că mă n ăst ir ea a fost rid i cată în a intc de anul
1580 , poate în per ioa da 1565- 1580.
Dup ă cTi s pa ri(.ia casei , a mpl asamentul ră mîn e nefolosit,
în co lţul de s ud-,·es l spr e tu r n apar tasăr i , poate pe Joc ul v re-
unei pivnj\.c rn a i vec hi ca r e se ni ve l ează cu d eşe uri men a jere,
între ca re ce r am i că s 1wc ifi că v remii lui M ihni Vileazul.
Îrl ceea ce pri veşte restul in c inte i , presupunem că l imita
sa p c !alu rile de s uci ş i de cs l a fost ca p e ca re o vn avea ş i
refacerea lui Matei Basarah, avînd .în vedere abscn\ a mnrto-
ri l or a rh eo log ic i, pe ca re, poate, reman ie rea de la Jli 115 îi va
c vncua co mpl el. in in c inlă a u fo st c0n struc~ ii p u\.in e. Latura
d~ nord era al ini ată la Cn lca Domnească. Î n afa r ă dec i de bise-
r i că, t urn , casa din seco lul a l XV- iea, casa N ifon şi de resturile
de lipitură el e Iul a'rsă, nu a u fost ckpislate pînă în prezent
a lte con struqii , ce l pul„in în perimclrul del.imi lnt d e z idul
de in c intă a l lui Matei Bn a ra b 73 . N u a av;1t pnraclis.
L im ila ci• \1 es l a in c intei s-:ir fi putut întind e c u o primă

28. Casa din vcnc ul a·1 XV ll -lca, ca mer a eli11 co l ~ul el e sud -ves t în
Liinpul lu cri\ rilor el e rcs launi rc d in 1982. ·c vi\ d ce le două fcr csll'c
vec hi astupalc, înlocuilc cu un a s in g ur ă, 1n oelil'icată ş i nccns ta ! n
seco lul a l XX-iea

J\iffrnă s lirca din \'Nttlll al XVI~lca, ctitoria ncuu s to1·ului

teica
A c.::as i_ă prim ă mănăs tir e se constru i eş l e c îndva în a d ona
jumătate a veacu lui a l XVI-i ea, inc luzînd în a nsa mblul c i şi
cl ă dir ea de ma ri dimens iuni ridi cată în a doua jumătate a
v eac ului al XV- iea, ca re va fi re p arată 68 ş i va primi o Iun c ti-
unc nouă. în afară de această c l ă dire, de bi serică 69 , de casa
N ifon (clacă aparţine sec . XVI) ş i ele turnul de intra re, care
.a u fost din zidăr i e mi x lă ş i clin z i dăr i e de cărămidă, r es lul
clădir il or a u fost clin .l e mn . La aceas tă co ncluzi e conduce un
.strat gros de lipi tură de lu t arsă cu tiparu l bîrnelor ele le mn
p e ca re fu sese aplicat, d escop er it în 1982 ş i 1983 sub niv e lul
d e co n s lruc~ i e a l edifi ciilor clin veacul a l X VIC-lca în zona
turnu lui de intrare, pînă la o clistan~ă de circa 20 m etri sud-est
-ele aces la , prec um ş i lip sa un e i incinte de z id ş i a a I t or construc-
ţii din ace l aş i ma terial a nteri oa r e epocii lui Malei Basarab.
Mănăslirea ex ista la 7 mart ie 1582 cînd este m e oţi o nală
p c nlru prima dată într-un document des c ilat , emi s de Mi im ea
Tnrcitul7o. As upra da le i la care ar fi putut fi co n st ruită ex i stă
c îleva indi c ii se mnifi cat iv e, anume: turnu l de intra r e nu numa i
eă se a lip eş te lat urii de s ud a case i din veac ul a l XV- iea (l' ig.
16), da r z idul lui de nord , de la cota n aşter ii b o l~il o r case i,
se s uprapune cu 30 c m peste z idul de sud a l case i , zid care
rămîne nstfc l numai cu 37 cm i eş it în afa r a turnului. P e de
a ltă p a rtc, o serie de monede emise între 1545 ş i 1585 aflate
în m oloz ul ş i pămîntul depus în camerele dinsp re s ud a le
~ase i , după di struger ea acesteia , constitui e elemente d e da tare
ş i pcnlru momentul distru gerii case i clar ş i p entru cel a l con-
:struc~ i e i turnul ui ş i implicit a mă năst irii. Monedele ar s ugera 29. Nnş l r rn arcului un ei uşi cxlcrionr c, pc fa \acln est
<listru ger ea case i înainte ele 1580 sa u în jurul acestui a n, poate
l a v reun cutremur71 , cinel turnul ex ista . Donal ia din 7 mart ie c mte pîn ă la ac lua la slradă a muzeului, und e in veac ul al
1582, în urma că r e i a mănă st ir ea intra în p oses ia unor va lori XV II-lca se va ridica z idul împre jmuito r exterior , s uprafaţă
m a te ria le, nu se şt i e d acă ar fi facilitat r efacer ea case i distru- î n ca r e, aşa c um arată cerceta rea, clupă clispari\ia l oc uinţe­
.se, caz 1n care distrugerea nu se petrecuse poate . Ceramica din l o r din \ •cac ul a l X IV- iea, nu se mai con lruie ş te nimi c pînă
nivelul p os tdis trugcrc, coroborată cu acest e date, ar putea în z il ele n oaslrc. În ori ce caz incinta a av ut o s 11pral'a ţă re-
p lasa momentul în jurul anu lui 1600, p oate chi a r la 1595 î n dusă.
-c ursul asediului Lurcesc, c înd Tîrgoviştea a con sl iluit un Mai este de făcut obscrva \.ia că în alcătuirea a n samb lului
obiectiv centra l , sa u la c utremuru l din 1590 . Dificultăţile a coex ista l co nstruc\.ia de lemn cu cca din pi atră ş i cără midă.
€con omi ce pc care le-a avut apo i m ă năst irea 72 a u în g reun at Asupra a l to r prob le me privind .î n a nsamb lu m ănăstirea
probabil posibi li tăţile un e i asem en ea ac~ iuni de refacrre. r idi ca tă de Stelea nu vom insista, deoa rece ele au fost de ja
prezentate74 • Vom me n\:iona totu ş i ac tel e: cel amintit din
os În 1981 a fosL obser vat un slrat ele va r în ni velul cor rsp un zii Lor
<!pocii lnl'iinţării mănăstirii. 73 Pc un te r en clin orbit.a mă n ă: tirii , la sud el e turn , s-a co nstruit in
oo Gli. l. Cn nlac u zi no , Vec hea bi se ri că Sie/ea din Tl rgou i ş l e, „Hcv isln 1935- 1937, clin iniţi a tiv a ş i cu sprij inul lui N. lorga, după planurile
Muzeelor şi Monum ent elor - l\llomnn cnt e istorice şi el ' a rl ă" , 1 , 197,1, arhit ectului N. G h ilrn-Bucl rşti, cli\ dir cn muz eului ele islor ic, ocazie cu
1> · 40-42. ca re nu s-a inlrcprins ni c i o cercetar e a rh eologică .
?O „Doc um enl c privind isto ri a Ho mânic i ", B, Tarn nom â n cască , xv r, 7 4 P. P. Pana it cscu, 13isericCl S le lect din Tîrgou i ~ l c , No le istorice, „Hcvista
vo i. V, p . 50-51. Istorică l om â n ă, V - VI , 1935 - 1936, p. 388-393; Cri st ian l\fois cscu,
71 1569, a ug ust 17. Gh . J. Cn ntacu zino , 13isericCl Sle lect , Bu cur cş li , l 968; N. Sto iccscu, Cris-
72 „Doc um enl e privind isto ri a Homfrni ci, B, Ţa r n :R om f1n cnscă, vene t ian Moiscscu , op. cit„ p. 233-2:34; Cri stian Moi scscu , '1'1 rgouiş l e„„ p.
X VII , vol. II, p. 257-258 . 144-146 ; Gh. l. Ca ntacu zino , op . cil . p. 39-42.

45

http://patrimoniu.gov.ro
 7 marti e 1582 prin ca re Mihnea Turcitul întăreşte mănăst i rii
b unu ri le donate d e Ste tea Spătaru l , în ·cmnarea de pc di scul
dăruit în 1600 d e Doamna Stanca, soţ i a lui Mihai Vitea zuF 5 ,
un mormînt din 1609- iuli e 27, văz ut d e Nicolae Iorga în
stînga turnu lu i de intrare76 , hotărîr ea din 8 martie 1614 a
ju deţu lui ş i pîrgaril or din Tîrgovişte, prin ca r e se întăresc
Măn ăst irii Stclca „grcldinilc cu iol locu l, lîngă Tîrgov iş lc,
pes te apă, între rîuri , lîngă moara Spic ului7 7", a ctul din 2
aprilie JG17, prin care A lexa ndru V o dă_ Ilia ş cl.ă hri sov Mă n ăs~
tiri i să facă slob oz ie la satul lor everinul „din susul ornş ulu t
Tîrgov( le" 78 , d ocumentul clin 162379 •
Iliscl'ica Mănă s til'ii n egu s torn lui Stclca este el e p la n t ri-
lobat, cu d imens iuni de c irca 21 ,50 m lun g ime ş i 7, 15 m
l ăţime (11,50 m l ăţ ime în dreptu l a bs id el or laLera)(' ş i c ir ca
12,50 m în dreptul pridvorului - f ig. 17) . Cuprind e împăr­
ţ irea obişnui te~· pron aos, n aos şi a lta r , precum ş i un pridvor
amp lu , p e trei laturi , pl ecîncl din extrcm ilatca de vest a
a b id el or laterale. Abs ida a lta rului curbă la inlrrior, avea
şa pte laturi la exterior. Planul să u pr ez in tă cîteva parti c ul a-
r ită \,i: 1) în n aos li psesc cele două perechi de pi i aşLri d e tip
Coz ia; 2) pronaosul este d e tipul „D ea lu", con ţ inînd spre
est patru stîlpi a n gajaţ i , d estinaţ i să preia sa r c inil e date de 30. Dazn sob e i din veacu l n l XV TT- lca în cn m e l'n el e nortl -rst
două turl e mici , aşa cum vedeau ct itorul ş i meşte rii la cele-
bra ctitorie din apropiere; 3) p ere \ ii de n ord ş i de sud ai a lta-
rului se a il ă în conLin ua rea cel or a i na osului , făr ă ni ci un dc-
croş, ca la aceeaş i ctitor ie cu elemente m o l doYeneşti de mai
s us . Spre deosebire de aceea, în să, unel e la naos deschiderea
est i că crn mai mi că d ec ît cea vest i că, a ici clesch iclrrile s în t
ega le; 1) p rid voru l dezvolt at pc t re i laturi , dup ă mod elul
unor prid voa r e s imil a r r c:xec u'L<1 te a nte ri or în Tam R omâ-
n ească : ln Vo di~ a - în ceputu l secolu lui a l /V-l ea 80 , Ti s-
ma na - s iir ş i t ul :ecolu l ui a I XV- lra - î nceputu l secolul ui al
XVI- lca s i care se vor executa dup[t aceea ş i la a I Le monumente
(Stă ncşt i ; Că l uiu , Bftltcn i- Jl fov 81 ). După un t imp , acest pricl ~
vor este î nl ocuit cu a lLul di spu s num a i la vest el e pronaos ş1
care avea st îl pi de sec \iun c c irc ul a ră din cărămi cl [t. Odată
c u reman ier ea :rn sa mblului în t impul lu i Mate i Basarab, .î n
fund a \ ia z idului el e in cinUt care conti nu a casa de mari dim en-
s iuni d e la vest, că Lr c Ca lea Domnească, s-a u fo los it rragrn c11 Lc
din aceşti stî lpi , de scoperite în a nul 1982.
Ca a „N ii'on". Ail ată la n ord- n ord wst de b isNi ca lui Str-
lca, clin ea se pă s Lrcază pi vnj\ a a dîn că (fig . 18) z idu ril e pa r-
terului pînă la o cotă de sub para pet ul Icrr strclor (Ii g. HJ, 21) ;
a rc zi d ă ria pcre ·~ il o r exec u tată din bo lovan i, pere \ ii la Lcra li
înclin a·(.i spre interi or de la n aştere a bol\i lor în jos c u c îLe 28 31. Casa cl in vencu l a l XV TT-lca. V ede r e clin 1982, c încl s-n u d escoperi t
c m de f iecare parte a latur il or lun g i (fig. 20). P lanul piv ni\ ci în pod . rcfolo s ili cn popi ln şn l' pn n ta cxccnt a l ă l a în cep ui.ul seco lulu i
este dreptun ghiul a r, av încl un s tî lp central ş i d oi a closa\i la n i XX-lca. st'ilpi el e lemn el e la pri spc ll' vechi. Sr ve ci e ş i l in coş ele f u m ,
executat în a cloun jum ă tall: a seco lulu i n i XV HT- ka, cl up ă s upralnii l\ n -
ca p ete; a fo st lu mi n ată pr in patru fere ·tre , cîtc dou ă p c Ii ecar!' r ca z iduri lo r ş i rda ccr cn phrnş c u lui ş i acoper i ş ului
l a tură, deca lat e p e ce i d oi pe re(i latera l i op u şi (f ig . 18) . 1n
ca pătu l ele nord se rrăsesc dou ă mi c i î n căper i , ta ini\ e bo ltite. .t
fozci or ig inare a pivni(ci , se obscrYă uu e le asemă n ă ri cupl a-
Acoper irea pi v ni( ci se fa ce c u d ou ă b ol(i sem ic ilin d r ice de nuri m o ld ovc neşL i excc uLatc în n doua j umătate a vcnc ulu i
că ră m id ă c u arce- duhl ouri. lnă )\ imea b oJ\ il or la chei e este a l XV-iea , p ivn i\ cle case lor clonmeşL i de la P iat ra Nea mţ sz
d e 4,38 m c Lri . Accesul se făcea p rin tr-un gîrli c i bo lti t, ~1fl aL ş i de la Suceava 83 . Acest fopt n e iace să n e punem prob lema
în ca p ătul de sud , di11 ca r e se intra p c latura scurtă . În fundul p os ihiliLă ~ ii ca această casă s[t fi fo st ridi cată în curs ul vea-
gîrli c iu lu i, ca ş i î n ta ini \e se găsesc firid e. U lter ior s-a rcnu n- cu lui a l XV I- iea.
1at la vechiul g îrlic i ş i s-a exec utat un a ltul pc latura de vest, Î n desenul lui Ts ler se vede casa ca r e pe a l ocuri se p ăstra
in ace l aş i t imp cu m ă rir ea l ă \ irnii case i p c această parte, cînd pînă la corn hă, cu un ele mo difi că r i ale a rhiteclurii el e deta-
s-au astupat ş i ce le dou ă ferest re co resp unzătoare de la latura liu , modifică ri ca re dup ă aspec t apa J'\.in v ea cu lui a l X lX- lea.
d e vest a piv ni ~ e i. În comp leta r ea p la nului pivniţe i , la nive- Se vede !;i i o pa r tc ci i n a cop eri ş; se obsel'\'ft un brîu ele cără mid ă
lul partcru li1 i se mai găseau cîtcva în d tp eri (fig . 18). pe lini a de sepa ra\ ic a cel or două niv ele. La foişorn I de la vest,
Ni velul superior cuprind ea şapte în căper i din ca re d ouă ale că rui arcade se văd umplute c u z idăr i e în care se pra cti-
de dim ens iuni mari la Yest (f ig. 19) . În ceea cc priv eşte p la nul case o fercnstră, hrî ul este m a i hit ş i di spus la partea de sus a
parap etu lui. e ma i vă d o u,')ă şi d o u ă fere stre p c fa\ a da el ~
sud . Sca r a de la sud fu sese d esfi ill'\ată. Nu se ob serv ă clar
75 i colnc îo l'gn , Jn sc ri p /ii d in bi sericil e l?om1i 11iei . T, p. 11 5. da că ni velul superior Iu scsc acop er it cu pl a n şe 11 drept din
7r. lb id ern . lo c . c il. lemn sa u cu b ol(.i. Invr li toarea est e el e ola ne , cu streaş in ă
77 ,.Documrnl e p l'i Vind i slorin I orn frni e i", B, Tnrn Ho m il n c n seă , ven e
pro nu u\aLă. Pc fa\ a da el e est se vă d n aşterea a rcului ele Ia fe-
X VII , vol. lJ , p. 257 - 258.
reastra dinsp re b .i serică , şpa l etul de z id ărie afl at .înLrc p ere-
7 8 Id e m , voi. lll , I · l .1 2- 11 3.
ch ea el e fer estr e de la camera clin co]\. ş i el e la cca urm ătoa r e.
7D J\ ea ll cm ia H. S. l'l ornil n ia , D C XXX. lV /112; „DII ", D, 'Ţ'nr::t Homii -
n cnsc:t , vene XV JJ. p . 248. 257. 259 ; n se vr d rn ş i P . I. l :rnn itcscu , Turnul de intrare. A li pit l aturii d e sud a case i ex istente ,
Biserica Stet ea,„. p . 388 -3 9:! ; N. Stoi cc•sc u . Cri s li an Moi sesc u , op. ci l „ av î11d axe le sub un un g hi fo ·[ ă el e cele a le biseri cii , pe care o
p . 233; Cri sU:m l'> lo isc ·c11 , Tlrgou i ~ l c„„ p . 1.44.
80 GJ1. J. Cn nLncu z in o , Probleme ale cro no log iei ru in e lor {os iei m1/n1/-
s liri Vodi{a , „S tudii ş i ccrccl:'IJ' i de isl ol' ie wch e" , XXll. 1 971 , :3, p . '174 - 8 2 Gr igort· Ion rse11 , I storia a r/1Uec lurii in J?omâ11ia , J, B u c ur cş li ,
475 , fi g. 1. l!J6:1 . p. 216, f i g. 135.
81 • Sto iccscu , Cri sti an :Mo i sc~c·u , op. cil ., p. 239; Cri s li n11 i\ loist' scu , 83 L 11 c i:rn Ghiţ e sc u , Cercelllr i arlieo log icc, la Cnr lea Dcn: new·cii 1/iit
T!rgov i ş te„., p. 146 . S ucecwa , în „Ccr cctilri nrh col og icc ", 3.

46

http://patrimoniu.gov.ro
 , __________.,___________________.
148 62
C)
C)
\!)
142
o 1 2 5
3;3 , Hcfac1:rcn d in et a pa .1()4 5
n bisericii cu clenH'nl c molclove-
1H·ş l i din veac ul a l XV-len. Plan
:J2 . D c lalin dcslilp de la pris -
pele casei clin v eacul u l XV Ul-l eu
intîmpină oarecum excentric, de plan aproximat iv patrat,
; upriude trei nive le : parterul, unde se a flă un gang de acces,
~tajul unu , cu o came ră, şi etaju l doi, und e stau clopotele
fig. 22); este structurat în două registre , ce l inferior ~rup_înd
primele două niv ele. Funda\,iile se aşaz[t peste prag unle fun-
<' a\:iilor casei din secol ul al XV- iea.
P lanu l parterului , avînd la Lu rile opuse de 8,75 şi O, 15 ~n
ş!i res pectiv 8,50 şi 8,15 m , are ziduril e groase de 1,50 m d111
zidărie mixtă în casete şi por\;iuni numai din cărămidă.
Scara de acces la etaje este înglobată în grosimea zidului de
nord. în cra naul de la parter sînt prevăzute două firid e dispuse
în jumătateab b .
e i de est; gangu l este acop ent cu o 11° . .
)0 ta sem 1c1-
lindrică pc console din cărămidă ele format s pecial , „în po~­
co avă" . Intrăril e sînt acoperite, de asemenea, cu arce scm1-
c ilinclrice, avîncl crros imca de o cărăm idă şi jumătate (fig.
23).
Pe faţada de apus, în axul intrării se află o ocni\;ă (fig. 37).
lncăp erca ele la eta jul I, acoperită cu o boltă semici lindri că
pe aceeaş i direcţie ca aceea de ln parter, este iluminată pr·i·n
două ferestre încruste şi înalte, di spuse în lunetel e bol~u.
Scara de acces, lată ele 85 cm, es te acoper i tă cu o s uprafa \ă
cutată. cu laturile cutelor ele 6- 7 cm. I'artea e i inferioară a
fost practicată pari-îal în grosimea z idului ca sei clin veacu l a 1
XV-iea (fig. 22) .
Nivelul superior r efăcut la începutul veacu lui a l XVIIl-
lea, destinat clopotelor, este prevăzut , în p e reţii exteriori
groşi ele 85 cm, cu 4 goluri.
Faţa dele r eg istrului inferior sînt tratate în arhiteclura
spec ifică celei de a doua jumătă\;i a veac ului al XVI-lea, în
panouri dreptunghiulare ele tencuială, a lternate cu cîte trei
as iz e de cărămidă şi des părţite ele cîte două cărămizi aşezate
pe muche (fig. 24, 37). Terminaţ;ia părţii superioare a acestu i
http://patrimoniu.gov.ro
22 .90
registru este d eco rată cu un şir de ocniţe retrase de la faţ. a·
zidului , a le căror arhivolte prez intă, de ase menea, o r etra-
gere, după c um şi arhivolte le arce lor de la intrări sînt retra se .
Hcgistrul superior a fost refăcut des igur după modelul celui
vechi dărîmaL.
M:lni'i s l.irea din veacul al XVII-iea
ln prima jumătate a veacu lui a l XVII- iea, în afară ele
constru irea de căt r e Vasile Lupu a noii biserici, după dărî­
marea ce le i \·echiB 4 , se refa ce împrejmuirea din zidărie în ca-
sete de piatrrt şi cf1 r ăm icl ă, cu grosimea de 95 cm- 1 m, se
construiesc un şir de chilii la sud ele turn , se reconstrnieşte
pe ace l aşi contur, dar cu alt plan, casa din veacu l a l XV- iea,
se r efa ce casa „Nifon" , se reface biserica ele tip moldovenesc
din veacu l a l XV- iea, se construiesc a doua pînză de ziduri
şi o poartă la vest (fig. 25) etc . Incinta păstr ea ză forma, su-
pr a faţa şi dimensiunile celei din veacu l anter ior. Nici această
fază nu a avut para cli s.
Într-o a doua etapă, ş irul de ch ilii ele la sud de turn a
fost comp letat, la vest de zidul de in c intă, cu un a l doilea
rîncl de chi lii . Incinta a fost fortificată în scopuri de rez·is-
te nţă şi apăra re 85 . În interior , în diferite locuri a fost desco-
per it un pavaj a l cătuit dintr-un pat de mortar de var dur cu
foarte pu\;in ni s ip .
Casa din veacul al XVII-iea al'lal.:1. la uo1·d de turnul de
intrare. Către anul 1640, peste e l evaţ ia ziduri lor casei clin vea-
cul al XV- iea se ridi că o nouă clăd ir e av încl planul format
clin zece ca mer e ele c irca 4, 00 - 4,20 m latura, clin care opt
sînt grup;1te în jurul a trei holuri , iar două a u acces inde-
pend ent, direct clin exte rior. Ziduril e transversa le sînt dispuse
într-un u şo r eva ntai de la sud spre nord (fi g . 26). Lungimea
totală a edificiului este de 29,50 rn iar lă~im ea de 10, 15 m;
gros imea zidurilor ele 60 cm executate clin zidărie ele cărămidă
ele 28- 28,5 x 14-14,5 x 4 cm, iar pe a locur i clin asize clin
zidărie mixtă în casete; rosturile orizontale între asize sînt
de 3-4,5 cm, iar rosturile vertica Ic, de 0,5 - 1,5 cm. Morta-
rul de zidărie este „compact, dur" în ca re se remarcă prezenţa
a numeroa se cuiburi ele var carbonatat ş i clin ni sip de rîu fin,
a !bicios, în prop o rţi e de 58- 59 % .8 6
Plan şe ul , la 3 m deas upra p ardose lii contemporane din
seco lul a l XVII-i ea , a fost din grinzi de lemn din care au
fost găsite ca p ete putrezite în l ăcaş uril e de 13 x 14 cm practi-
cate îu zid uri. Ziduril e au av ut centuri de lemn, c îte o pereche
84 P. P. Pana it seu, Biserica S ie /ea din T\rgovişte, p. 389-390.
8& „Că l ă tori străini", VI , p. 107, 228-250; N. Stoiccscu, Le r6/e
des mo1wsli!res el des eg lises /'orli/'iCes „ ., p. 185.
ao lnstitulul de Arte Plast ice „N . Gri gorescu" , Laboratorul ele chimic,
ing. Ioan lstudor, op. cit „ probele nr . 4 ş i 10.
47
 l ară c u l ă \im ea de 6 cm ş i în ă l ţ im ea de 8 ,5 cm, f iind aşezat
direct p e zidărie. Spre exteri o r se măr 11 in ea c u tencuin la g la-
fului , de 3,5 c m, ia r sp re inLer ior , c u un g la f el e sc îndură g roasă
de ste ja r de 3,5 c m aşczală p e un pat de mortar de 2 cm ş i
ca r e ve nea pînă ln foţn z idului . Aceste g lafuri d e le mn au fost
el escop eriLe la toate fercs Lrele . E le c uprindea u , dinLr-o s in g urft
bu ca tă, a mbele ferest r e, trec înd p e sub ş pa le Lul de zidărie
ş i se în cas Lra u ln tera 1 c îtc 30 cm în z iduri ca ş i capetele
raJtu rilor de la firid e. A fost descop er iL, de aseme nea, un frag-
ment: de toc el e la o fereastră pracLicată la 171 5 în p e retele
fa\.a de i ele norei . Acesta avea un profil mai comp li cat.
A u fost descoperi Le baz e de sobe în toate cnmerel e (fig .
30). E le se găsea u la c irca un m etru el e col(.ul în ca re se găsea
coş ul ele fum ş i era u alcăL ui te dintr-o diafragmă de z id ăr i e
spr perete ş i pi c ioare în col ~ uri , p e care rez emau arce car e
sus \.ineau sup rnsLructurn sob e i, alcătu i tă clin cahle 87 . După
reface rea p a rd oselil or la 1715 se r efac ş i sob ele, clin care a fost
d escoperi tă în camera do i par lca inferioară reprodusă identi c
după cea vech e . În mai mu lte camere (acolo unde s-a u păstrat)
au fost scoase la iv ea l ă peste două straturi de s p o ială cu
var, la h aza pereţ il or, b e nzi de zugrăvea l ă cu roş u , g r oase de
c irca 20- 25 cm, ca r e se r idi ca u ş i p c ş p a l e \ii u ş il or; c ul oarea
roş i e din zugrăveală este ob\. inută din p igm entul ocru-roşu
(a rg il ă p i gmentată cu oxid de fier anhidru) 88 . Acop er i ş în două
a p e ; la nord , spre Ca lea Domn ească, era un timpan în conti-
nuarea zidului de inc in tă, în vi rtutea caracterului p c care- l
avea asezămîn Lul , acela de incintă fort ifi ca Lă.
L a l71 5 au fost executate repa raţii 8 9 c încl în unele ca mere

34. D etal iu a l Lurlci el e p c prnm11 sul B ise ri c ii Sl ekn 2 (1G1 5), ridi -
cată el e ciltrc Vns il c Lupu

la cota pardosel ii ş i un a s ub cota pl anşe ulu i , d 11 x ll cm

sec \ iun c, descoper i Le putrezi t.e în cana le le lor.
Pardose lil e au fost di n cără mizi de 27,5- 28 x 14 x 4 cm
montate p e un p at el e mortar de var, aş ezat pe un strat de
n is ip de 9 cm; a u fost găsi Le inlac Le aceste pardose li în pro-
cent de c irca 50 % din tota lul su prafeţe i ; că rămizil e sînt aşe­
zate în ş iruri a lLernate: unul p c lat, unul pe lun g.
Ten cuielile au fost executate din mortar d e var dur, cu
nisip fin, în g rosime de 5 mm.
Z idul de la capătul el e nord , ca r e fusese exec utat p e o
funclaţi e n ouă , cl eca l a lă spre inter ior faţă d e z idul vechi , da-
tor i tă ta săr il or, la sc ur Lă v reme clup ă con struire s-a deteriorat
ş i a fost refăcu t exacL deasupra celui din , ·ea eul a l XV- lea .
F undaţi a lui a fost găs it ă pe Loată lun g imea a l ături el e z idu l
vechi. A fosL r e făc u1 , de ase men ea, z idul d espărţiLor dintre
primele d o u ă ca me re ele la nord, precum ş i z idul dintre ca-
mer a patru ş i h ol ul c in c i (f ig. 2G).
Fu nd a~ iil e a u fost. excc ulatc clin zidă ri e el e bo lovan i de
35. Aco pni şu l 1n r esta urar e a l cnsci cl in veac ul nl XV lT-lca. P c pcrc-
rîu ş i sp ă rLură de că rămid ă cu morLar de var dur, pe pi lon i Lcl c el e nor ei ol Lurnulu i d e inl ra rc clin vcacu·1 a l XVI-l cn (in umbr ă) se
d e lemn de ste ,i a r rca ri sa ţ-i , de sec [iun e 10 x 10 crn , pl asa\j vă d sub con sola in s lnl a~ i c i el ec lricc, ·xccutnt ă !n dr ccn i.u l trc ·ut , urm a
la di sLa n(ă d e 25- 47 cm înLrc e i. F und aţia iese în afară fa [li mortar ului cnrc n etnn ş at ro s lul dintre vccl1iul acoperiş a l ca se i ş i pere-
d e zidu ri c u 5-25 cm ş i a r e a dîn c imea el e 65- 70 cm de la tele h1nn1l11i
nivelul de să pare .
Fiecare ca m e r ă rsle preYăzuLă cu c îLe dou ă frrestre (fig. (de exemplu nr . 2, în co]\ ul de no rd-est) s-a înălţat cota par-
28) , o u şă ş i o firid ă (fig. 27) p l asat·ă în z .i dul op us uşii sau dosel ii c u c irca 20 cm ş i s-a exec utat o n o u ă par d osea l ă din
ferestrei or. că ră mizi el e 23 x ll XL1 c m arse s lab , precum şi c îte o co rni şă
G lafur ile dinsprr cxler ior a le fe rrstr e lor sî nt pe rpendi- p e faţade l e lun g i, la est, dinLr-o c[trămiclă în potcoavă , iar
c ulare pe fa ( adă, ce le din spre in Lerior sî n t cva za Le. la vest, clinLr-o că rămidă în p o Lcoavă ~i una în cavet, cl es-
A u fo s t cl escopcriLe n a!j ler ile arce lor tuturor uşilor vech i pă rlilc ele o că ră mid ă aşeza Lă pc lat.
(fig. 29). U na d in u ş i la c~He s-a r e nunţ at la în cep utul Ycacu-
La s f"îr ş itul veac ului a l XVIII-lca sau în ceputul celui el e
lui a 1 XV III-i ea, ·înd g o lu l s-a umplu t c u zidăr i e, a fost
al ; IX-i ea ş-a procedat la o .nou ă în ă l\ are a pardoselii; cu
găs i tă in tac tă. G J[]fur il e arce lo r sî nt pcrj~ endi cula r c pc Iele le
această ocnz ie s-a r c nun[ at la vechi le fe restre ca r e au fost
zid uril or, iar g la furil e vcrLicalc sî nt. evazate; la u ş il e cxLe-
nstup atc ş i înl ocuiLe cu c îLe un a la fie ca r e cnmcră , di spusă în
r ioa r e g lafur il e din sp re faţadă, pe11Ln1 uniLatea cu ce le a le
ax. Uş il e ri u fo st înă l[ atc core. punzăto r , ca ş i p l anşee l e. Ar-
fe restre lo r, sî nL de aseme nea pe r pe ndi cul a re pr zi d . Arc ele
ce le ca re acopr rca u golurile fr resLr elor ş i w; il or ;icestr i faze
sî nt c u pro fil în mîn cr de coş, c u c in c i razr.
e ra u în segment de cerc. Acum a u fost co nstruite ş i d o u ă
Firid ele, adînci de c irca 45 c m, s înt acoper it e c u a rc în
plin c intru, cu gros im ea ele o jumăLatc el e că r ă mid ă, ~1 u în ă l­
ţ im ea l a che ie el e 1 ,30- 1,50 c m, l ă \. im ea el e c irca 75 cm şi
87 Rosc ninri r Fra n z, ] Je r l\a cflelof'111 u11d 1'" un slg escllicill licl.e Rn l w i ck -
c îLe tre i raftur i din scî nclur ă de stejar (f ig. 27). ' /un g vo11 flifill eloll er bis : wn Ausga11g cles J( /a ss i: i smus, Crnz , .l\r1strin , 1 96!),
În ceea cc p ri vcş Lc tîmp l ă ri a, a fo s t desco prriL in silu prn- cap il ol 11l despr e sob el e veac ului n i X VJJ-l rn .
g ul toc ului un e i fe res lrc clin cLa p a Ma Lei Basarah, p es Le care 88 Jonn l s ludor, op. cil ., probn nr. 15.
se zidise într-o epocă ulLeri oară; arc secţ iun ea <lrepl.ungl1iu- 8 9 Cri slinn Mo iscscu . Ch. 1. C:rn ln cu zino . op. cil ., p. 11 .

48

http://patrimoniu.gov.ro
pri spe c u slî lpi d e le mn p c fa~ade l c lun g i. Şap l c dintre sLî lpi
au fost. găs i ţi î n p od, refolos i\,i ca popi în şa rp a n tă, la r e-
sta urarea de la sf îrş ilul seco lului a l X JX- lea - în ceputul
seco lului a l XX-i ea (f ig . 3 1, 32). P ri s pele ş i st îlpii se văd în
[olog rafia exec u lată d e Caro l Popp el e Szatmary î n 1867 90 ,
cînd casa avea înv e li loa rc d e ş i( ă . S-a u gf1s it funda\i il e clin
că ră mid ă a le acesto r pri spe .
D up ă un ele Jrag me n lc scoase din săpătur i se pa rc d't în\·c-
liloa rea ini\ i a l ă e ra din ol a ne . ToL în şa rp a n ta cxcc u lată î n
juru l anu lui 1900 a u fosl d esco perile o se ri c d e p iese d e lemn
reio los ilc, pr evăzu t e c u gă uri el e ce p ş i c h c rtă ri , a că r o r ve-
chim e nu a pulu t fi pr ec iz ată, d ar ca re prove nea u d e .la
acoper i ş uri Ic \·ec h i a le casr i . La această ul t im ă asezo na re a
case i c u s iLua\.ia ş i nC' voi le t impului d e la s [îr ş i t ul seco lului
a l X IX- iea sa u în ce puLul ce lui urm ă L o r, pri s pe le c u stî lpi d e
lemn a u [ost în loc ui te cu s tîlpi ş i parapet d e z id ă ri e pe funda-
ţ ii de beton , s-a r e făcut şa rp a nla, s-a exec u tat o înveli toa r e
de ~i g l ă trasă, s-au înăl\at din nou pard oselil e pîn ă la un
melru fa \ ă d e eta pa Male i Basa rab , s- a u exec utat t e nc ui e li
slab e din m o r ta r d e va r c u mult ni s ip ş i mîl , du ş um e l e clin
scî ndură d e b ra d ş i , ulte ri o r , sobe ele te r acolă ca r acte ri st i că
peri oa de i a nte ri oa re ce lui d e-a l d oil ea r ăzbo i m ondi a l.
l n exte ri o r a u fosl d escope rite un pan1 j d e b o lova ni , în
lung ul fa\:ade i d e vest . ş i t rol uar din că răm i dă (spă rluri ) la
r ăsă ri l, ca re se co nl inu a c u un pa va j clin ace l aş i m ate ri a l că lr c
biser ica lui S 1·e lca Cupe !ul. cec~i ce a r a rli la că. î 11 p rima .iu-
mă lalc' n sC'co lului n i X V IT-l ea. p oa l e> 1n1 muli, /1 111 i11 le de JIJ .J().
:l6 . P ri 11lre 8ise ri cn S l clcn. t ur1111I cil' i11 l ran· ~ i M u ze ul prnie c lal
ele N. G hi ka -B 11 dcş li se , ·cd e co n struc\ i:1 11out1 n bl ocu lui C(i d in zo na
ccnlral i'\. P r czl' nţ n lui nu disl0111·azi'\ c u ansani l>lul nr l1i leclura l- is luri c.
prima b i se ri că S te lea e ra în fun c\ iun e ~ i casa se r ef ăc u se
(eve nt ua l a u [un c \.io nat s im ulta n o sc urtă p e ri oa dă) ;; i că edi-
fi c iul c iv il de care di sc ută m a fost co nst rnit în a inlc cl C' ridi-
ca r ea bi se ri c ii II d e către Vas il e Lupu la 164.5.
Se pune întreb a rea ce func\:iun e a avut aceast[L c l ădire?
Probab il că a av u t fun cţ iun ea un o r chilii . Dist ribu\. ia ş i am-
p loarea p la nului îndr ca plă g îndul ş i în a l tă dircc~ i e; se
şt i e cfL Mate i Basarab, pc lîngă şcoa l a de s lo\·e ni e ex is-
tentă, a înfiin ţat o a d oua şcoa l ă: „Sc h o l a g raeca f'l la ti na"rn .
Ne întrebă m dacă această n o u ă şcoa l ă nu a Iun e \ io n a L c um va
î n cad rul lYfă n ăst irii Ste lea, chi a r î n accas ·t ă c l ă dire, co nstr u-
ilă an um e în acest sco pu~ , ş tiind că m ă n ăs tiril e era u p rin c i-
pa lele ce n t re d e c ultură m e di eva l ă. Î n l egă tur ă cu aceastft
oo B ibli ot.ccn J\c::i d erni t• i H.S.H .. Cnb im lul dC' S lmi t)J!'. F.N. 8112:-i.
Dt Vezi supra n o ln 26.
9 2 O d cl cga \.i c ln docu111 cnlar e U.N .E .S .C.O „ vc nil t1 h t 1982. in p ro -
b leme el e val orifi ca r e a rnoştrn irii arhit cct. 11rnk, ::t l dL11iU\ cl in arhilrc \. ii :
:Jor ge Scbas li no Mallos ele Br it.o c Ab r cu şi S l enm nn, 111 fa\n p lanu lui cl ă ­
d irii , a in clin::r t dit.r e fun c \. iumn d r şcoa l ă.
http://patrimoniu.gov.ro
ip ot ez[L. amintim că în ă l~im e a d e 3 m n ca me re lo r pare ma i
pu\ in p ot rivită pe nt ru ni ş te Ioc uin\ e d e că lu gă ri , c u atit ma i
mult c u c it casa s-a co nstrui t înainle d e bi se ri ca lui Vas il e
L upu ( \' eZ i ma i s us), în cadrul mă n ăst irii vec hi uncJe co n-
st ru c\ iil e c iv il e era u din le mn c nm a m ma i a rătat , aceslea
î 11l oc ui ndu-se c u co n str u cţi i din z idă ri e la lGLJfi .
În veac ul a l X VIII-i ea a ic i fun c \.iona o şcoa l ă ca r e- ş i
d es făş u ra ac Li v itatea ş i dup ă 1847, în „Cliiliil S ielei [ ... j
1
unde din oechim e a f'osl ş i şcoa Ui qreceascâ" ş i pcnlrn ca re se
ăcea u unel e• m od ifi că ri în co ns tru c l. i C'!I~ .
1\ltl' l·on s t.me ~ ii din sectorul nst
La s ud d e lurn~II d e inlrare a cl osnl z idului de in c inlă în
st'co lul a l XV II-l e<i se a fl ă un tron so n fo rm al dinLr- o sa l ă
l ată d e 2 rn ş i d o u ă ca mer e p ă lralc c u lat u ra d e 4,20 m ş i
g ros im ea p e re\il o r de 60 cm din z idă ri e mixlă, c u pa rdosea la
clin că rămid ă, f o l os i tă. De partea cea l a l lă a zid ulu i dl' in c intrt
s-a adăugat a ll :;;ir d e co n s lru c~ ii s imil a re .
Zidul de intintii cxll'l'ior şi poarta de la \'t•s t
in fo log ra [i a m e n\i o nată :1 lui Szatmary se văcl. î n fa \.a
ca se i c u pri spe, u n zid d e in c inlă el e z i dăr i e, în ca se le c u
por\iu ni el e z id ărie din că r ă mid ă, prec um ş i o poartă acope rită
c u o În\'e lil oarc 1n pat ru ape, clin .5 iJ li. pcs l c d o uii a 1·cc în p lin
c i11/n1 s 11 prnp11sc . ce l i11 frri o r r e / m s fo(ii d e c c/ ;i/a// . 111 HJ8 1
11 fosL dPscoper i L a l îl z idul cî L şi poarLu ( fi g . 25).
J> oa rt.a a [ost amp l asa tă în ax ul Lurnului din veacu l a l
~\II-i ea, la limila t rot uarului acl na l d e pe stra d a M uze ului .
Este a l că luilă di n două m as iv e clC' z id ă ri e a dîn c i el e 3 ,30 111
!;i i late d e 2 ,30 m , av .î nd go lul între e le d e 3,60 m . La cl rca pln
si la sLî nga go lului s pre st r a d ă, în co qul z id ă ri e i , se a fl ă c île
\\\'\ \)\ t \)~I c\~\\\)\\) ~\ <,\ ~ \)h\x'i. l;~ n \n \\J\ \\\~, \w\ \ '0-\ \ \î
şl'L rn ge r e el e 60 c m , I a lă d e 40 cm, pcStC' ca re reze mau a rce le.
Deschi derea de 3,30 m era aco p e rit ă cu o b o llă se mi c il i ndri că.
Funda! ia es le din bo lova ni de rîu c u mor tar d e va r . Se p ă ­
sl r ează prima ş i , pc a loc uri , cca d e a doua as i ză de că r ă ­
miMt din c leva\,ie. La para me nt a fost impl a nlaL un eo ri în
z icl il ric c îte un bl oc d e pi al r ă. Poa rhi a put ui fi r e făc u lă î n
sec. a l XV IJl-IC'a .
La sud d e poartă afosl desco pe ri t z idu l el e in c in Lă pe o lun g i-
m c clc53 111 ~ i . la nord , peo lun g im c d e34 m, ca ş i înloarcerea lui
p e la lura el e s ud , a poi z idu l pe !a lura d e nord pînă la casa d e la
n o rd de turn ,c u al căre i p e rete face corp cornu n, a fost d escope r it
~i z idul dinlre această casă ş i s trad a N ico lne Bălcescu. Zidul
a re o g ros im e d e 95 cm- 1 m ş i este a l cătu i l clin z i dă ri e mixtă ,
Jn casete d e cără mid ă d e 28- 28,5 x 14- 14,5 x 4 c m ~ i bo lo-
va ni de rîu , p e fund a\ ii dC' bo lova ni de rîu c u rno rta rd c\'a r,
c u prag d e 10- 15 cm.
He f'ace rea din seco lul al XV II-iea a biseri cii din veacul al
XV- lea. Vech ea bi se ri că r idi ca t ă în veacul a l XV- iea se re-
co n sl rui eşte în v r e mea domnie i lui Matei Basarab , c u ace l aş i
p la n , excep·~ i e Iăcînd abs ida a ltar ului , ca re C'S Le po li go n a l ă
~ i Ia inleri o r (f ig. 33). Turl a sa va fi împodob i tă dup ă modul
în care a u fost împodob ite tur le le b iser ic ii Ste lea 2, cu ele-
mente d e ce r a mi că s m ă l!u ită în VC' rd e găs i te în d ă rîrn ăt ură,
ia r pardose lil e vor fi din că ră mid ă h exago n a l ă. Se pune
întreha rea d e ce aceas tă so lu\ io na re, a a ltar ului , neo bi ş nuită
pent ru un cd ifi c iu ortod ox.
în e poca brl'ncove 11 e::1 scă. ea urm are a n ă ruirii tu rl e i la
v reun cu Lrem u r , co l(.u ri Ic na os u I u i ş i pro na os u lui se î ntă r csc
cu p il n~Lri d e z id ă ri e, pcsLP ca re se rrfnce t url a di st ru să ş i
se ridi că î n că una peste pro n ~1os , iar la in tra re se a d a u gă
un pr id vo r , dup ă c um s-a procedat la o sc rie d e a lte m o nu- :
m e nte vechi. Mn numc nlul Sl' veci e cu această înfă\ i şare în p la-
nul d o i a l lilog ra fici execu ta le el e Caro l Is ler în 1870, repre-
zcnLîncl vechea M itropo li e din T îr gov i şte 04 . După această
d ată mo numc nlul dispa re ia r a mpla sa m entul să u ş i a l turnu-
lui clopo ln i ţă, resta ura t ş i el în veac ul a l XV II-iea, este in-
!) :J N . Sto iccsc 11 , Cri s ti a n Mo iscsc u , op . cil. , p. 133-134 , 142 - 143,
2:l6 , 247.
04 J\cn d c min n.s.H. , Ca bin et.ul ele sta mpe, F.l. , 9388.
49

:17. Bloc ul A3 Y ăz ut cl in ·urlca complexului monu111c 11 tn l "t clca
38. Tip uri ele cărămiz i ele
for.mat sp1•eia l fo los it e la con-
st ru c\ iil c cl in cad rul Complex ului
Mo nu menta l Stcl ca. A = diră­
miclă el e pa rdo seală , casa bolt i tă
clin veac ul a l X V- l ea; B- C =
® ®
cărămizi ele corn i şă, epoca br in -
~r[l
covcncască; D = că r ăm idă l"olo-
s ilă la co nsol ele bo l\il or şi arce-
lor, la turnu l de intrare cl in se-
co lul a l XV I-iea (Lipu l se folo -
seşt e ş i 1n c orniş el e clin epoca
h rin covencască) ; E = cărăm ichi
fo l os i tă la corn i şc l c biser ici i St e-
l ca 2 (1645); F = cărăm id ă Jo- Zv-28
Jo sitii la sti lp ii pridvorului bi-
ser icii Slclca l ( 1570 - 1580). ® CD
vadat de constru c\.iil e c ivi le a le oraşu lui - l ocui nţe cu pră­
vălii , pînă în 1977, cînel acestea se d e mol ează ş i începe act i-
v itatea de cercetare.
P rec i zăm că în p e rman e n ţă acest edificiu a rămas în afara
in cintei mănăsLirii.
Soht lii ele 1·eslaurare
F iind vorba de un comp lex cu atîtea componente, este
evident că so lu \.iile de rest au rare au fost dif e r enţiate de la un
mon ument la monument. Nu vom vorbi a ici de restaura rea
Biseri cii Ste tea II a lui Vasi le L upu . Pentru toate co nstruc\:i il e
aflate în ruină s-a stab il.i t so lu\:ia de resta urare în această
stare. La construcţi il e păstrate întreg i sau la care starea de
conse rvare, martor ii descoperiţi precum ş i imaginil e grafice
păstrate îngădui e read ucerea lor la imaginea iniţială , s-a
adoptat această so lu ţ i e, folosindu- se bin eî nţ e l es t ehnica ş i
unele materi a le mode rne . Astfel: turnul de intrare clin veacu l
a l XVI-iea, păstrat întreg, cu u şoare mod ifi căr i , a fost rea-
dus la aspectu l de la începutu l veacu lui a.! XVIII-iea, prevă­
zîndu-i-se ş i un acoper i ş cu pante repez i ·(f igura 23) .
Casa alip i tă acestu i turn la nord, la care martorii găs i ţ i
sînt sufici eu\:i pentru reco nstituirea ei fără exagerări, a fost
adusă la imag inea veche, la care s-au păstrat corn i şe l e de la
începutul veacu lui a l XVIII- iea şi pr ispele el e la sfîrşitu l
ace lui aşi veac, ca etape poz it ive în evo lu ţ i a monumentului.
Astfel au fost refăcute go luri le de u ş i ş i ferestre , s-au recon-
struit ziduril e demolate în secolul a l X IX -lea, s-a u destupa t
firidele, s-au adus pardoselile la cota iniţială, s-a executat
un p l anşen din beton armat la cota planş eului vechi, urmînd a
se monta grinz i şi tavan de lemn după modelul orig inar, sub
50
planşeu l de b eton, s-a refăcut şarpanta în so l uţia găsită,
exec utată la sfirşitu l seco lulu i a l XIX- iea, !ja rp a n tă care
reproduce desigur so lu ţii l e vechi , aduse însă la colele indi cate
de martorii păstra~ i p e pere tele de nord al tur nului (fig . 35);
s-au refăcut dec i prispe le, dar la cole le impuse de noua s it ua-
ţie a n ivelului t erenulu i, pardoseli lor, corn i şelor, p l anşee l or
ş i învelitorii , mod ificîndu-sc u şor înăl!, imil e sl:îlp il or cores-
punzător noilor cote fl 5 ; s-a u refăcut co rnişe l e, c ioplite la sl'î r-
ş itul seco lului a l XIX-i ea, reproclu cîncl în s{t p c ambe le faţade
so luţi a s implă găsită pe fa\,acla vest, s-a renuntaL la frontonul
aflat iniţia l pe fa~ada nord înlocuindu-se cu o apă cTe acope-
r i ş (avînd în vedere nu aLît faptul dt azi ob iectivu l şi-a pier-
dut caracte ru l de a nsamblu fortific a t , clar ma i a les va loarea
plastică pe care o prezintă o ata re so lu\.ie în contexLul urba-
nistic actua l). Tîmplăria feres trelor pe tocu ri , pro iec tate clupă
modelul ex iste nt , a fost prevăzut ă dublă, p entru a micşora
p ierde rile de că l dură; uşile inter ioare s-au proiectat după mo-
delul celo r de la Ca a Bă l aşa d in cadrul Cur\:ii Domneşt i din
Tîrgov i şte, iar cele exterioare , pr in interpretarea unor so lu ~ ii
întî lnite fr ecvent în arhitectura popu larft. Au fost co nsoli-
date s uprafeţ. el e de tencuie li vechi pă st rate în interior p înă
la înă l ţimea el e 70- 90 cm ele la pardoseala resta urată, la
adă post ul ump lu turii de s ub pardose lile mod erne, prec um şi
27,5 - 2.8
~j 11_
[~> 1
D
_
, . _ _ j- - - -
®
porţiuni de tencuia l ă exter i oară pe fa\:ada nord. Două camere
s-au amenajat în scopuri muzeistice şi mai a les cu lt ura le,
dar şi pentru a face vizib ile z idurile şi pardoselile presupuse
(d up ă elementul de pardoseală descoperit: o cărămidă în spic)
din veac ul al XV-lea, prin decuparea practicată în pardo-
sea la veacului a l XVIl- lea. S-a u reconstituit pardoselile din
veacul al XVII-i ea, din cărăm idă el e ace l eaşi dimensiuni cu
cele vechi , precum şi sobele, avînd la bază documentarea
extern ă 96 , clar cu cahl ele cunoscute astăz i din epocă, descope-
rite pînă acum în Tîrgov i ştc ş i p e baza elementelor păstrate
din sobe le vechi. Menţ i o năm că în comp lexele descoperite în
Tîrgovişte a u fost găsite sobe prăbuş ite în componenţa cărora
intrau pînă la zece t ipur i ele ca hl e.
Păstrată sub forma unei prisme de zidăr i e, Casa Nifon,
co nse rvată în stare ele ruină în an ii 1973- 1975 de către Direc-
ţia patrimoniului cult ural naţional, monumentul se află azi
într-un proces act iv şi cont inuu de degradare. î n camerele
nivelului super ior aflate sub cerul liber apa pătrunde nestin-
gherită sub pardose li , ziduri le se deteriorează , para mentele
ş i şape l e ele protec\.ie a zid urilor se desprind, paramentul se
95 SocotitHl-o etapă pozitiv:!, ele cooperare a a rhitecturii m edieval e
cu cea popu l ară , dur , fiind etapă tlrzie, care trebuia adaptată situa \.ici
arhitectural e a unui moment arhitectural anterior, am socot it această
so lu ţie ca o cal c în spir itu l p rincipiilor acceptate astăz i ln domeniul resta u -
răr il or (Gh . Curin schi, Restaurarea monum ente lor, Bu cu reşti, 1968, p . 96,
129-130; Eugenia Grecea nu , R es taurarea caselor egumeneş ti şi a tu rnu lu i
de poartă ele la mănăs tirea B rl ncoveni , „B ul et inul Monumentelor Istorice",
1971, 2, p. 12-13).
96 Hosemarie Franz, op. cil., loc. ci't .
http://patrimoniu.gov.ro
 Pe de a ltă parte a m co nsid erat că nu este g reş i tă _i deea
recomp uneri i, prin aceast::i r econstr u ire, a cad rului a r1~i'tectu­
ra l din jurul bi sericii lui Vasile Lupu, prec um ş i a ii 11'ui ' e le~
menL a l v ech ii nrhan istici a Că ii Domneşt i .
Pentru poarta el e 1:1 vest, viz ibil ă în fo tog rafrn lui Carol
Popp el e Szatmary, . uh z i stă d ubi i înlre so lu ţ i a de recons ti-
t ui re a c i ;; i aceea de conservare în ~ tare de ruină.
Î n ceea ce priv eşte const ru c\:i il c din veacu l a l XIV- lca s-a
propus marca rea acestora la cota vrc hiului nivel ele călcare
a l te ren ului .
Au fost r estaurate ni ve lele de că l ca re a le monumentelor
diverse ca re compun a nsamb lul (c u excep~ia ce lor clin vcncu l
a l XIV-l ea), r ez ullîncl o ser ic de pa nl<', prd uat e co respunz ă­
Lo r p rin s istemat.iza r ea ' ' CI Li ca l ă. Aceasta, depa rte de a pro-
du ce dezord in e ln ,nivelul solului , ilu str ează evn lu\.i a în t imp
a cote lor ter e nului~ teren Cflre apar\.ine inlr.in sec ansa mblului,
face pnrte din nrhi teclu ra lu i grne ral ă , ca pl a n orizonta l <le
rrfe rin(. ă pentru v i<1 \a ca r e s-a cl esfăş u rnL a ici de-a lun g ul
Lim pulL1 i .

'i:ncadnll'ca în s is tcmat.izarca actuaHi

39. D c laliu cil· Jena sld cil' pe fn\ada d l' s ud a b iseri c ii SLL'kn 2 (1645).
distruge su b nq iun ca c ic luri lor îngh c\.-dcz ghe\:. în ideea de a
proteja cccn cc nu s-a <lislrus pînă acum s-a p ropus recon titui-
rca case i p c baza elemente lor pă. tralc , a imaginii din de cnu l
lui I. ler ş i a tin or ana log i i cu clcmenl ale co nslrn c\i c i prczcn-
În ccp înd din 1968, cla r int.e ns clup ă anul 1977, la est el e
ansa mhlnJ SLelca G1 început a se conf igu ra crntru f nou a l rnuni -
c ip iu Iui. P ri n pre lu c rări succes iv c a Ic clcta l iul u i el e sistcma ti-
za re , pe m ăs ura amplificăr ii ccrcrtări l or ş i cl e·copcriri i de n oi
m m~l'!!'" nl: P, s-a ajnn s în sec torul n osLru 1:J so lu\.ia arc se
ved e p c pl an ul d e situ atic a l zon e i (fi g . ]).
La ora acLuaEi, complex ul centra l a rc urm ă Loarea st ru ct ură:
un se clor alcătuit clin cent rul n ou înglobîncl ş i parcul creat
p c loc ul in ci nLe i vechii M itropo lii , dup ă d emolarea e i de către
Lccomte du otiy, .-pa \iul verele (cunoscut sub numele el e
„Parcul Mitropoliei ") a fost r eproiecta L, urmînd ca defin iti-
va rea so lu~i ei să se facă clupă efecluarca cercc Lftrilor arheo-
logice cîncT, pr in pun erea în va loare a vest igi ilor cc se vor
descoperi, spa·\.iu l va împ let i funq.iunea de nucleu verde cu
cca de parc şt iinţ· ifi c.
La tura el e norei-vest a centru lui nou, und e se gftseşt
sediul p o liLi.co-adm ini strativ a l jude \ului (în ce l ă l a l t c apăt
găsi ndu -s e. Casa ele C ultură a S in dicate lor) , se învec i nează cu

'I.O. Vcdl·rc din spr e bise-

ri ca Sl cka 2 c5 LrP conslrn c-
l i il c noi cl in centrul oraşu l ui;
ln fund : ·in cm a Lo grnful „Jn -
dcp ncl cn\:a " ş i bl ocul A l -
„Cin ema scop", in dreapta:
sediul Con sili 11lu i Pop ul ar
Judeţ em1. În parc se v[tcl :
biserica clin secolul X V, con-
ţinlnd el em ent e clin arhitec-
t ura monum ent elor lui Ştefan
cel Mar c şi turnul clopotniţ ă
a l acestei a, conscrvnlc ln stare
de ruină.

tate a nterior . extremilatea s uci-es t a zone i Stclca. Aici se află un s istem

Am socot it că între a păst r a autent icitatea ru in e i, ca re,
astăz i , la 10 an i ci up ă prima resta urare trebui e din nou r esta u-
rată, şi reconstruirea ei prin a na l ogie slujindu- ne , î n m ăs ura
permi să ş i cu rigoarea rorespunză l oa r e. de r lement e lc pc c:i1 e
le avem la di spoz i ţ ie , ca lc prin care S<' sa l vrază el e la degra dare
partea vech e, această a doua calc r.s lc de prefrrat. Am avut
convi ngerea că procedî ncl astfe l nu păcl\t uirn conlra princ.i-
piilor d P rrstaurarr f ile z il e lor nnas l rt:!J 7 •
97 Gh . Curin sch i, op. cil „ loc. c il.
ele tre i p i a~ctc: cea clin faţ.a sed iului po li tico-aclmi ni stra li ,
cca d in spatele acestui a, unei ' ex i stă ş i un c inematog raf şi un
b loc el e loc ui1r\ c cu magazin e la parter, pia\ e l ă de sclii. să spre
Stelea ş i a lveo la de la Stc lca formală din bi se ri ca lui Va ile
Lup u, h oLelul Valahi a, c lft diren n01 1 ă a muzeului , muz eul
co ns truit de N . G hilrn - Budcşt. i ş i două c l ăd iri modem e căt r e
stra da N ico lae Bă l cesc u , în inlc ri orul c i a flîndu-sc vestigii le
vechi ce le mai impo rtante. Aceste trei s paţii , afl ate în comu-
nicare înlre ele , fo rm ează o imag in e urb a ni st ică n u an\.ată,
ci ifr r en\ i ată, cl <ll' l ega tă sub r aport compozi\.iona I.
1n unghiul dintre cenLru l nou ş i zona Stclca se gă eş te
cc ntrnl Yechi pentru care se propun ren ovarea ş i punerea
î n va loa re ., c găseşte apo i o zonă n eutră, dar î n care structura

51

http://patrimoniu.gov.ro
istrad a l{t es le veche ş i c uprinde o se ri e d e m onumente. L n
·n ord , stra da N. B ă l cesc u (Ca lea D o mnească), în lun g ul că r e i a
·a mpriza front urilor şi lot iz a rea rep rodu c în ge nera l s it ua \,ia
de la sf îr ş i t ul veac ului n i X VII-lea - înce put ul ce lui de n i
XV III-i ea ş i unde se afl ă c l ă diri co nst rui te de la s fî rş itul vea -
c ului a l X VIT-lea pîn ă că tr e jumăta t ea seco lului n os lru , cs lr
o st r a d ă ce p ose dă o în că r că tur ă urba ni sti c[1, n rhit ec t11r ; tl ă ,
i stori că ş i estet i că va l o roasă. În acest co ntex l urba ni sti c se
î n serează co mpl exul m onumenta l Ste tea, dup ă opini a n oast r ă,
în t r- o ma ni e ră n a tur a lă , la ni ve l urba ni st ic şi a rhi tectu ra l
(fi g. 3G, 37, 40). No il e edifi c ii rea lizate în ar hi tect ura timpu-
lui nos tru sta u, în t r-un co nt ra s t ag reab il c u cele vechi . U nele
ci i n a cestea, p rin a I uz ii ci isc rete, a le un or ra p oa rle ca ş i a le
unor cle mente ap a r ţ in înd v olum et ri e i de dela Ii u , ca de exe m-
p lu h ot elul Va la hi a ş i bloc uril e de l oc uin ~e cu ord ona n te
de a rcade la ni velele infe ri oa re ş i cu une le so lu ţ i o n ă ri \·o lu-
L ' nul c ur prcscnl e un e zo n e riC"IH· t•n 1n n 11u1n c11l s d u cc nlr l' de Tirgo-
v işle (1 'n nc icnn e ca pi la ie el e la \ln lnchi l'). l ' un e clc·s zo 1H·s lcs plu s irnpo r -
tan l cs ele l a v i r il le v iil e, co nnu e a ujo urcl ' hui inlcg rn lc m l' nl :\ la sui te d l's
rrc hc rc h cs d eces clerni cr s q u i'n zc nn s. L ' et u clc d e ce l le zo n e n p er m is d l'
fo rnrnl c r d es co nclu s ion s il de ux poi nts el e v u c:
.1) D 11 poin l el e l)Ue ur// art i .~ liqu e , la zo n e cs l un c pa rli c co mpo s:rnlc de
Ja v ic iil e v il Ic, plu s p rcc isc rn cn t el e sa zo n e ce nlra !c, cl c pui s Ic x rv 0 s icc lc .
O n pcul y s ui vrc l ' cvo lu tio n d e 1 ' urba ni smc me di eva l d u X l\1 ° n u X\I JJ C
s iccJc , avcc Jcs caraclc ri sliqu cs p ro p r l's fi c ha q u c s iccle . O n a pu cgn le n1 l'11 L
d ctcrmin cr Jrs systi' m es el e r cla li o n s c nlrc Ies diffc r en tes cat cgo ri es url.i:.1-
ni sti q urs - cell e de s c ·han gcs co lllm cr c iau x , ce ll e el e la zo n e Cl'nl r a lr tlt·
l 'an c i l nn c v rn c - , a v cc !c ur cvo l u Li o n a u co ur s el e ccs qua lr c s i cc!cs , q ua ntl
ccs syst c m cs se so nl cleve loppcs ct t r n n s rorlll CS. c ntrn in n n t la mocl il'i ca li o n
succcss i Vl' clu pl n n e l d u zo nagc ele la Viil e. cl o nl la CO lll p lcx ilc el I ' o u vcr -
l urc ve r s l ' uni vrr sa lile n 'o nt ccssc ci · croilrc.
A u X l \1° s icclc, nvn n t q u c la v iil e ne ful la cn pita ll', ii ex is lail u nc
r ue prin cipa le , lron ~on ci ' un c roul e co mm er c ia l e inl crn a li o nal c qui t r nve r -
sail la v il k (ce ll e r u c - I 'a n c i cnn c „ru c P r·in c icr c" . a ujo11r rl ' hui ln ru c N.
Bă l cesc u - co n s li l uc 1n a intc na nt l'n cor e un c ar l c r ' illlpo rla nl c) , a in s i
q u ' un c scco n dc ru c q ui limila it la zo n e ver s !'est. L e l o n g de la ru c prin c i -
p al e. s ur dl's tcrrn in s Ct ro it s, s'c !cva icnt Ies dc m cur cs des h n bi ta nt s; ll' s
rn a iso n s Ha ic nl rll o r s cn r ctra i t d e 20 t\ 40 111 pa r r a ppo r t ii l 'nxc rlc ln
r uc ct Cln ic nt c nto urccs el e bâ lim cnt s n nn cxcs o u se cl c pl oyn it un c ac li v ilc
ta n t ag ri co le q u ' in cl u sl ri cll c. li y a va i l ega l c m cn t un c cg li sc sc r va ul d e
scp ul l urc p our· l cs ro nc li o nn n i rcs ci 'Et nt . .
A pr cs 1397- 1400, lo r squ ' c ll c rl cv inl la cn pila lc d e la Va lachi l'. ln
v il Ic d e T ir gov i ş l c a co n nu un bru s qu c cl cvc lo ppc lll ent et I 'o n vo i t a ppara it r e
d a n s la zo n e d e g rand s e dil"i ccs , po ur v us ele cavcs p rofo nd cs , olr se d c pl o-
ya i t un c inl e n sc act iv ile co mrn c1·c ia l c. Les hab ita ti ons se ra pproch cnl
j)C U ,\ pc u el e la ru c , ju s qu ' c\ 7 rn d t· son ax e , co nrernnl 1rn Ho11 vcl aspect
a u paysag c urbnin.
A u X \1 ° s ieck , la zo n e ful ciotce d ' un c n o u vc ll c eg li sc do nl ! ' n rc bi -
t ec lu rc co mbin e l cs 6 1c m cnts vn la qu cs ct ce r ta i n s e lc m l' nts rn o lcl avcs.
A u to ur cl cs n nn ecs 1570 - 1580, Ic pr e mi er c n scm bl e co n ve nlu el ele l n
zom · ful e l eve p ar l e ri ch c m a rc ha ncl Stc!ca (ci o nt ii a p ri s l e 11 0 111 ) , cn sc m -
b l c Oli co ntinu cnl ::\se ctevclo ppcr l es t ra clili o n s archi lectural cs el e la Va l a-
c hi e, y compri s cc rtain s c lc rn cnl s n o u vca u x. Cc m o nnst cr c fu l r cfa il a u
COLU'S des a nn ecs 1637 - 1645 pa r Ic prin cc el e Moldav ic Vas il e L u p u , l 'cg li sc
clan t r crn p l ace c p a r un ed if ice plu s irnposn nt. A la rn e m c cpo qu c f ut r c bftli e
l 'cgli sc d u XV" si ccl c. L 'ed ifi cc el e la pa rt i c nord-ou cst clu rn o nas l c r c fo t
ega l cm cn t r en ove; un pc u plu s ta rei , Ic prin cc ele \la lachi c Ma l ei Basnnib y
Cta blira l a „Sch ol a graeca ct l a tin a" .
http://patrimoniu.gov.ro
met ri cc s ugest ive, fa c a l ă turarea lor p ot ri v i tă. D in c l ă diril e
m a i vechi , Muze ul co nceput d e că lre N. G hik a -Bud eş ti , s im-
plu ş i c u o p ro fundă în\:elegere ş i ca p ac itate d e repreze nla re a
ca rac te rului vechii a rhitecturi , se inL eg r cază a nsa mblului.
U nele c l ă diri ma i vechi , c um este act ua la Casă de A juto r
R ec iproc a pe ns iona ril or , se in s piră direct din a rhi tec tura
bi seri c ii lui Vas ile L upu. Ce lela lle case, ridi cat e în e p oc i
dife riLe, ce le m a i vechi îmbrăcate în ha in ::i s fîrş itulni de veac
X IX . p ăst rea z ă, înt r- o a numi Lă m ăs ură (pe ntru că ce le eo n-
s l ru i t.c dup ii 1850 s-a u r elras spre inte ri o rul lot llr i lor f a\ă de
case le ,· echi d l. ale î n strn d ă), at mosfer a m e di eva l ă .
Zona co muni că libe r ş i natu ra l c u res lul a nsamblului ce n-
t ra l. cu care f o rm ea ză o uni ta te. Pr in aces tea se implin eşte,
c rede m, un t1ct edu ca ti v ş i cul t ural , ia r clin p un clul de ve der e
a l co mp oz i(i e i urba ni st ice, compl ex ul ce nt.ra l a l muni c ipiului
se în zest r ează c u o s pec ifi c itate p rop ri e .
2) D u poi11 l <l e v 11 c nr c hil. l' l' Lll ra l , Ies co n s lru clion s ti c c ha qu c s icc lc
c· nri c hi ssl' nl l ' hi s l o ir c de ·1·n r c hil ccl 11rc v:i ln qu e. A u X l\ 'C s icc lc , ll' s cl c -
m curcs el a ussi - i1c n juge r pnr ccrla in s c lc rn enls mi sa u jour - 1111 ccrlai n
n o ru br c d 'c cl il'i crs pu b l ics Clni cnt c n boi s, n vcc o u sa n s cavcs ; lcs p la n s
l'L Ies sy sl c m cs el e constru c li o n c ln ien t vari es . avcc d e pl'Lil cs cl ifrc r cncc s
<' ll m nti er c cil' clim cn s ion s. s lru l"L ur c. m a t c ri a u x ele co n s lrn c li o n e l in vc n-
ta ire. cc qui rn o nt r c q u ' il n 'y avn il pas ele grn nd s eca rl s du po inl ele v u c
soc ia l ct ccon omi quc c nlr e Ies h ab ila nl s . L n nolc ge ne ra le q ui se clcgagc
csl ce ll e cl ' un ctnl ccon o rni q u c e l c ullurel rJ o ri ssn n L.
A u x s icc lrs s ui va nts . ll's co n s lru cl io ns sonl en 1n a ~ < lll1H· ri l' - d e pi crr c,
briqU l' o u rn i x l l' - nvt·c d es cnvcs o ri c nl<·l's V!' rs 1:1 ru c. i\ u xvo s iccl c
a p pa ra i l Ull g ra n d <! dif'i ce >1 VOl'rl l'S. clo nl Ja fo nd iOn n 'n ])li e l.r e c J. alJ li C
:jusqu ' i1 cc j n ur .
Da n s le do 1u n in c ele l 'n r chil ccl ur c r cli g ic u se . l 'cg li sc du X I\' " s iecl c
est i1 rn cnli o n ncr pour so n pavc rn cn l ele h riqu c c m a ill cc i1 m o lil's gco rn etri-
qu cs. L 'cg li s · du x.vc s icc ll' c levcc s ur Ic m cmc cm pl ncc rn c nt , Ja itl· de p icrrc
non fa9o nn 6c a v cc ck s nss ises el e b riqu e. r cnfr rrn c (k s c le m c nl s clL·s t roi s
pa ys ro um a in s. s ur to11 l vn lnqu c·s c•t 1noldnvc s : Cl'S dl' rnil•r·s. qui ap p:1 rli c11-
11 en l a l 'a r ch i l cc lur e d u r i'g m' cl'E l.i cn nc l e Gra nd . co ns li t u cnt Ic po inl de
dc pa rt cl ' un c se ri c cl ' influ enccs m o lcl nvcs qui m n r q ucron t l 'a rch itcct urc
va laq u c lo ut a u lon g cl u X\1 1° s icc le. y COlllpri s d a ns la pre m iere eg li sc cl u
m on ns l cn ' S l c len.
Da n s l 'c nscm blc el e cc ruon nsler c . q ui c ng lobc n i:1i11l cna nl la gra nd e
rn a iso n i1 vofrt cs du X\1° s icc il' , k s co n sl ruc l.i on s c n rnnconn cr ic vo is in c n t
avcc ccll cs en ho is. La t.o ur cl ' c nlrcc , qui appn rti cn l r\. cel l e p h nsc, s ' es l
con sc r vec .i usq u ':\ 11 os j o ur s. Le m o na s l er l' ci u X V I J" s i eck ser a ro rlil"i c
c·t co nstilu crn u11 li c u d e cl (\l'cn sL' c11 cas cl'a l ta qu cs du dchors. L 'eg li sc
S t c l\> a 11 . con stru it c pn r Ic p ri UCl' rllO !ci n vc \' ns i Ic L u p u cn 1 6~ 5, m a rq uc Ic
d e bu t el e la sccon cle Clape el e pe nH r n li o n ck s c lc 1u c nts cl 'nrc hil cclur·c mol -
d ave da n s l 'n r c hi tect ur c cito la Vn lachi c.
T o ut c la zon e Ct udi cc , 1;0111pr· r 1ia nl des co n slr11 cl ion s c iv iles c l. rc li g ic u-
scs. Ies llll CS b il' Jl co n sc r vees. ll'S a u l n ·s l' ll J'lli nc , a in s i q uc scs rLI PS , SC
lro u vc ac lu cll c rn c nl c n co urs de r es l a uratio n . L e proccss u s el e r cstn urat io n ,
co n scr vn li on l'l rni sc cn va l C' ur a po ur basc• Ies p rin c ipcs l'l mCth oclcs e t n bli s
p a r l a C ha r te c! C' Ve ni se, co rn pl CLcs p a r 1'cxp e ri c nt:c des rcsta urn'Lio ns cxe-
c ul ccs c n Ho 11111 a ni c a u co urs cit• ccs cle r n ic r s v in g l n n s.
Pa r la r cs l a ura li o n ct la rni sc cn vn l c 11r ele l o u lc la z on e, y co rnpri s l cs
zoncs hi st o r i q u cs anc icn nl' S avoi si na nl cs , cl:rn s Ic cadre gen iJra l ele l ' a m c na -
ge rn cn t ele la z onl' ccnlrnl c ele l a v iil e, non sc ul e 1n cnl cc c c nlr c h istoriqu c
ser a mi s cn valc ur , rnn is il ncq u c rrn. a cole ele l a zo n e cenlral c ele l a v iil e
actu cHc , un co nt c n u plu s ri ch c, p lus p ro fo ncl , p lu s s pcc iri q u c. Pa r l il,
cl ' impo rlnnts c le rn c nt s el e c iv ili sn li o n el el e c ullu rc nrnlc ri ell c scronl rni s cn
Jumicr ', po ur l e pro fil ccl 11 cn li[ e l p n lri o li q u c c!P s gc ncral io n s cl'nuj o ur d' hu i.
el ll \/C ilii' .
 CTITORIILE CANTACUZINE DIN PRAHOVA -
PREMISA FUNDAMENTALĂ A ARHITECTURII BRÎNCOVENEŞTI
Palatul din Polloyi a Hrl11co1Jl'a11ului a.~a f'rurno s, bin e prnpor/ion al, /'mpollobil
cu gus/ , cum es /e, 11-a i11 1111at in 111ateri e de arhilec/urti român<'asclf prof'aniî . Dovada
o w1rm în ac1'a mare ; idire 111 ruinii l' I! se ridil'ă în margin ea gîrl1' i di11 capiUu.l
orrlşe lului Filipe.~ Ji i de Tirg 1 •
A n cască
l că tuirea eurtil o r clomn eşl i ş i b o i e rcş li clin Tara H o mâ-
pînă la palatele brînc ove neş li fac e d ovada unui
proces evo lu t iv co nt inuu , fără muta ţii morfo log ice cv id r nte,
ex pres ie a co ns tituirii , d ezvoltării ş i stab iliz ă rii soc i E> Lă\. ii
medi eva le a utohtone . Arhi tcclura brînc ove n cască ex primă
principi i de st ructura re a compoz i\,ie i volumet ri ce, plani11w-
tri ce ş i decorative ş i el e tehnolog ic de exec u ţ i e dil'e ril.e d e C(• lc
ca re se d es prind clin a na. liza exe mpl e lo r trad i(,ional e a11Leri-
·Oa r e dar în rezonanţă cu rezol v~ ril e e urop e ne co n le mpora ne
refe ritoa re la ed ificarea r eşe din~ e l o r n ob ili a re. Totodală , es te
ev id e nt spec ifi c ul româ nesc a l a rhitec turii brînco vc nc ş Li , cle-
ment ce pres upune un proces ele as imila re, pre lu cra re ş i a da p-
t a re a principiilor europene în c ircul a\,ie, la filonul sp iritu a l
t radq iona l. D ova da aceste i a d a ptări o co nsti t ui e fapt ul că
palate le brîncov e n eş ti sî nt ex ponente le principal e a le primu-
lui st il românesc de a rhitect ur ă l aică c ultă def ini t di s tin ct
de a rhitectura n oastră popularrt, p e de o pa rle , ş i de arhil.ec-
turn a uli că e urop e ană, pe de a ltă parle.
Ex is te n( a unor e tape inlerm ecli a re prec ursoa re st ilului
brîn covc ncsc este de pres upu s, ia r m ărtu ri a o co nsl ilui (• ş i
d ito riil e ca ntacuz in e din Prahova. Jmp o rlanţa lo r în la n(ul
·evo lu t iv a l a rhitecl urii noastre la ice culle a fost inluilă ş i
semna l ată el e spec i a li ş li; urmînd înd emnul ma re lui is lori c
. Iorga :!, vo m înce rca să pr eze ntăm unitar ş i s intet ic eveni-
ment ul ar hi tectura l ca ntacuz in - în co ntextul re pe rto riului
a uli c clin Ta ra Homânească , e \'id e n ţ iind carncl.e rul in on1t o r
a l a ces tui eve nim ent ş i rolul srtu el e pr e mi să fund ame nt a l ă a
arhi tecturii hrîncovene şti .
Din m ot ivele sta bilirii Ca nta c uzinil o r în principate le
r o m â neş li , în primele d ecenii a l e seco lului a l XVII-i ea, fi e
d e de o rdin economico-come rcia l sa u politi co-a dmini st ral iv,
nu poale lips i ace la a l l at ini tă~ ii p oporului rom â n, c h czi.\ş i a
unui c limal s pirilual , c ri sta li zal prin s trîn se le l egăt uri s ta-
bilite, în că de la înfiriparea prime lor fo rm a\:iuni feud a Ic
<l e p e ter itor iul ţă rii n oast re, cu Imper iul Bizantin. „[„ .].
Prlmînlurile poporului român au devenii noua pairi e a Canla-
cuzinilor"3, ca re, prin rîvna, priceper ea ş i desto inici a lo r,
a u spr ijinil c reşterea pote nţialului eco nom ic ş i poli l ic a l
lăr il o r
r omâne , dar ma i a Ies a u co n tr ibui t la c ri sta I iza rea
unui climat spiritual la ic, adînc înrădăcinat în se ns ibilila tea
1 N icola e Ior ga , Pa latul de la Filipeş lii de Tîrg, in „B uletinul Co mi -
siuni i Mo num ente lor Istorice", 1915, p. 1.
2 ]„.] Un arh ilec l c1.1 competenţa sa spec ială r;a trebui să descr ie cil m ai
e timp sp lendida sală ai căre i perefi m a i s1n t 1ncă 1nlreg i („ „ ] Nico lae Iorga ,
op. cil. p. l - 5 .
3 Rad u Şte fan Ciobanu, Pc urmele stolnicului Cons tantin Can tacu : ino,
Ed. Sport-Turi sm, p. 42.
http://patrimoniu.gov.ro
JCOLJ\E IOHGA
CĂUN HOJNĂHESC
ln1di( i o na l ă, cl a r în r c z o n a n\,ă c u sp iri t ul umani st a l c ullurii
e urop e ne co nlemporanc. Acest sp irit umanist se fa ce s im\.it
ş i în produ cţ i a a rh itcctura l ă, pe care a u prom ovat-o , ş i co nst i-
1u ie c lc mcnlul ca uza l a l mutaţi e i pc trcc ule ln dezvo lta rea
a rhitecturii noast re laice c ul te.
Co nace le Ca ntac uzinil or reprez inli.\ un imp orta nt cveni-
nwnt evo luli v a l un ei înd e lungate ex pcri c n(.e co ns trnclive,
evc nime nl pe nedrept at ribui t î n tola lila le a rhilec lurii hrîn-
cov e n eşl i - co n sec in( ă dir ec tă a aces lor c titorii.
Dacă s tabilirea CanLa cuzinil or î n ţăr il r român e csLe expli-
ca bilă ş i ex pli ca tă , a lege rea ler ilor iului pra hovea n ca vat ră
a ramurii munle n cş Li nu p oale fi m o li\' ală numa i ele fr ric i ta
căsăto ri e a poste lni c ului Conslant in Cantacuz ino c u do mni ţa
E lin a , fii ca lui Radu Şerban ş i n ep oata lui Male i Basarab,
î n jurul a nului 1628, din zestrea căre i a fă cra u pa rte mo ş iile
F ilip eşt il o r ş i a le Mă rgin c ni l or . 4
Jn le re s u I în Lrcpri n ză t oa r e i fa mi 1ii h iza n Li ne , a Ic că r e i de-
zid e ra tc era u lega le de polili că ş i co rn e r(., p e ntru a rea lul pra-
J10\· ea n, se ex pli că mai a les prin imp o rLan\a acestu i Leriloriu
în s Lrn c l.ura eco nomi că, co me rc i a l ă ş i politi că a Tării Româ-
n eşt i.
Cadru l nat u ra l co mpl ex a fixa t din ce le mai vechi t impuri
p op ul a\.ia pe aceste me leag uri . f ... ] .Tos cîmpii nHln oase, cu
wlduri. v<'t hi , rn izvoare 'llllînd din /oa le co l(urile. La mijloc
dea luri în care pomii rodit ori cresc ames leca fi prin/re arborii
p ădurilor în care p1/111inl11l neo bosit de mii de ani hr lln eş l e vi/a
ş i în care livezile au prins muşchiul oechimii ca o rugin ă. S us
munte de pialr<l pe care negura de ptiduri de brad rcazimi'i. dea-
supra bogăţia de m<llase a păş unil o r cu slini n enwnărnl e p e go-
luri . A ici pămînlul milos ti11 a scos la îndemi'.na omului lmnti-
tcl (ile adînrnrilor: steiul de sare biîlul de ploi şi am e.· tec al cu
pclmînl cse la lumin a ; ilei printre prunii li ve; i lor şi. prlcura
j'inlin eş l e în mufle lacu ri ca ş i apa.
.')i aces te bin ecuvînL<lri ale cerului nu sînl w·un cate la o
margin e n eş Jiulll de oameni ş i uilalll de D umn ezeu ci la o mare
Nlscru ce de dmmuri. Căc i aici se în cru c i şe az1/ mari drumuri ce
vi n de pes te munle rn drumul care s trăbal e /ara dea lungul p e
sub dealuri [ „. ]s.
Acestea s înl prin cip a le le moti ve a le fo rm ă rii de nume-
roase aşezări ome n eşti în Lcritoriul prahov ean înccpînd din
neoli t ic, ca r e a u s uprav icluit , s-a u co nsolid at ş i înmul\,it pe
vr e mea dac il o r, co nst iluincf plalforma d emografi că a comp le-
4 l bicl c m , p. 42.
5 G. M. Petrescu-Sava (fost G. Zagori\.), Tirg 11 ri ş i oraşe în tre Buzău,
Ti rgovişte şi 1J11 c ureş li , e diţia n 111-a comp l eta tă, 1937, p. 8.
53
 CISLĂU

VĂLENII
DE MUNTE

SiNGERU

F ig . 1 . .Amp lasa rea ce lor ma il

importnntc c titor ii din te ri tor iu ~
prnhovca n. Este de r e mnrca t i n-
tcnţ i a Cantac uzinil or de u in tra·
în s tăp inirca teritoriului situ nt
în im cd i::rtn v c in ă tntc a no ulu ii
drum co mer cial B u ·urcş li
B r aşov de pc Vnlcn Prn hovci.

Fig . 2a. Mi\11:'\silrca Viirb il a ,

vedere de a nsamb lu

xe i reţe l e de sate, tîrguri ş i oraşe - centn1 de gre utate econo-
mic ş i comerc ia l a l Tă rii Ro mâneşti. · pra h ovea n co ntinuînd ş i accenLuîndu-se. Şi acestui proces r
Atrasă d e această p l a tf o 1 mă, cup ri mă între Y ă il e Te lca jc- •
nului ş i Prahove i, s upranumită de E m. de Ma it om1e „Nll'so-
polamia Română" 6 , chi ar cap i'lala prin c i ţatului s-a depl asat
de l a Curtea de Argeş ş i Cîmpu lun g Mm ce l la Tîrgov i şt e ş i a
pendulat mult t imp perimetral t eritoriului prahowan între
Tîrgoviştc ş i Bu c ur eşt i , sta bilindu- ~e în ce le din rn rnă la Buq1-
reşti. D eplasa r ea ca pi ta lei, ş i o dat ă cu acea ·t:i ş i a că i.l or co-
merc ia le care o lega u de Bra ~ov ş i Brăi l a, a du s la rid ica rea
6 Ibidem, p. 91.
de noi tîrguri ş i o r aşe, procesul el e urbani za r e a l area lulu i
se d a l o r ează faptul că ş i în prezent jud e ţ. ul PrahoYa are cd
ma i ridi cat indi ce de urbanizare .
Din puzderia de sate înşirate pc I ini a el e întî lnire a dea lu-
lui cu c împi a s-au r idi cat clin vechim e ce le ca r e a u fost ma i
aproap e de drumuril e comerc iale care leaa u Br aşov ul de Tîr-
gov i şte ş i Brăi l a (fig. 1).
Chiar cl omnilorii au sp rijinit ridi carea el e lîrguri cl omn eştr
pc m oş iil e lor; astfel Tîrgşoru l- Vechi , atestat documentar în
14-13 ş i ridi ca t la rangul de tîrg vo icYoda l prin vo in ţ.a lui Mircea

54

http://patrimoniu.gov.ro

J.'ig. 2 b. V ă rbil a - Lurnul c l opotni\. ă:
p:ll'Lcr , c laj J, s e cţ iun e şi [clela liu de
s l'l lp llc ln pri spa dnjuJui I.
nitoril or , bisericii ş i boierilor, începîncl cu secol ele XV şi
X VI ş i acccntuîndu-se în secolu l a l XVII-iea, cînd lu crăril e
de edifica re a re ş c din\:c l o r domne ş ti ş i boier eş ti ş i a mă năstiri­
lor nu cun osc ut o amplo a re fără precedent în alte zone a le ţă ­
ri lor român e (vcz i nota 17).
Stabi li rea Ca ntac uzini lor în P rahova , ma i întîi la Fi li-
p a ş tii ele Tirg, und e în jurul anului 1633 p ostelnicul Constan-
tin Ca ntac uzino a început co 11s truirea ma relui pa lat devenit,
ulterior, reşedin\: a fami li ei1 3 , iar 10- 15 ani mai tîrziu la
M ărgine ni , unde a ri c[icat o so mptuo as ă curte b o i e re a s că tot
pe o m oş i c din zes trea b oga t e i sa le s oţii 14 , apare a cum firească

~
~RTER
Fig. 2 c . \1 :1 rbil a - rui ne le nrhonclnri cului:
pl a n b ec i, ]Jln11 pnrlc r , scc ~ iun e Jo11 gilu-
cl i nnlă şi sec ţ iun e tran s v e rsa l ă .

~ I '
' I
I

I
f ~; L.i
I
I

l '. _
'
:

l.. _ J
J
---:
'
:
'
I
'

L____ J - -:.. ____r- r_. _____ J '

'
j
R

Fig . 3. Beciul a rhondaricului foste i mănăstir i l\'lislea: plan beci , p lan

parter , se cţiun e lr :rn s ve rsală.

ce l BătrÎn 7 , a devenit repede, datorită poziţiei favorab il e fa\.ă
de drumul Braşovului, a l patrulea oraş a l \:ăr ii după Tîrgovişte,
Bu c ureşti şi cetatea Brăil e i ş i ce l mai imp ortant centru a l
<:omerţului cu Braşovul şi Gherg hi ţa , devenită tîrg În 1431
.ş i oraş În 1476. ln acest sens, Neagoe Basarab î n găd ui a în
1517 negustorilor diu Braşov să facă comerţ numai cu trei
·oraşe: Tîrgovişte, Cîmpulung ş i Tîrgşor pe care îl ridica Ia .
rangu l de scaun domnesc 8 ; Vlad Vint il ă hotărniceşte moşi a
t îrgu lui Gh erghiţ:a în 1531, care aj un ge scau n domnesc în
vremea lui Mi hai Viteaz ul 9 şi imp ortant centru comerc ial şi
·economic, întreţ inînd numeroase l egături comercia le cu Bra-
şovu l ş i cu Moldova .
Intre cele două oraşe de primă importa n\.ă se rid icft noile
tîrguri ale Ploieştilor în preajma anu lui 160010 ş i Vălenilor
de Munte ajuns oraş în 1650 L1 , iar numeroase sate ca Fi lip eşti i
<le Tîrg, Găgeni , Urlaţi etc., a şteaptă prilejuri fav orabile spre
a deveni tîrguri şi oraşe.
La Floreştil2 ş i Mislea erau reşedinţe domneşt i , iar la
Mărgineni , Vărbila şi Apostolache comp lexe mănăstireşti.
Aceasta este reţeaua de l oca li tă\: i pe care se sprijină , în marc
parte, comer\:ul şi meşteşugurile din Ţara Românească şi care
a concentrat importante eforturi constructive din partea dom-
dacă ne eoî ndirn la poten\:ialul economic, st rategic ş i mai.
a les.
comerc ial a l zone i ş i la aprop ierea de reşedinţele domneşti
de la Tîrgovişte ş i Bucureşti .
Intuind avantaje le stăpîn irii unui astfel de teritoriu,
postelnicul Constantin Cantac uzin o a intrat ş 1 rn poses ia
moşiilor ele la Măgu reni, unde fiul lui cel mare, Drăghici, a
început în anul 1666 ridicarea uneia dintre cele mai spectacu-
loase reşedinţ e boiereşti di n acele timpuri1 5 , şi de la Drăgă­
neşti unde a ridicat, spre mijlocul secolului a l XVII-iea,
o curte boi e rească moşt e nită mai tîrziu ele Şerban, ce l de a l
doilea fiu a l postelnicului ş i v iitoru l domn al Ţării Româ-
neşti .16
Un a lt fiu a l postelni cului , aga Matei, a stăpînit moşia de
la F ilip eş lii ele Pădure uncie, sp re sfîrş itul secolului a l XVII-
lea, băiatul ac estui a, Toma, a rid icat un frumos conac; la
începutul secolului al XVIII- iea intră, de asemenea, în ave-
rea fam ilie i Cantacuz inilor Rîfovul şi Floreştii.
Este demn de remarcat faptul că perioada aşez ă rii Cantacu-
zinilor în Prahova coinc id e cu stab ilirea capitalei la Bucureşti
şi mutarea drumului comercia l Bra şov-Bucureşti de pe
Valea Teleajenului pe Valea Prahovei, mutare care a dus la
creşterea importan\:ei unor tîrguri ca cele ale Ploieştilor,

7 I. Ionaşcu , Mănăs tirea Tî rgşor - Un fost metoh al Spilalu lui P an- 13 Veniamin Nicolae , Ctitor iile lui Ma lei Basarab, Ed . Sport-Turism
telimon , in „B iserica ortodoxă română", LVI, 7-8, 1983 p. 3 . p. 170.
B u cureşti,
s G. M. P etrescu-Sa va, op. cit. p. 16. 14 Radu Ştefan Ciobanu, op . cil . p. 150.
D lbirl em, p. 48-50 .
10 Ibidem, p. 27-30. 15 Virgil Drăgh i cean u , Casa Canlacu zinilor din Măgureni , în
11 lbiclem, p. 73-74. „B.C.M.I.", 1924, p. 14.
12 Jbiclem , p. 17. 10 Ve niamin N icolnc, op. cil., p. 220 .

55

http://patrimoniu.gov.ro

Fi,q. 4 a. F ilipe ş lii de Tirg. Co n ac ul poslcln ic11l11i Co ns t:111li 11 Ca nlnc 11 -
z in o (pr op 11m· n · ele nco 11s lil11i rn).
01 23 45
1....1....J........~-----
~l c::::JZ
· -3 .. ····-···!.
Fi g. 4 b. l'i l ip cş lii tlt· Tir g - Con:i c11l postc lnic11h1i Co nsl:111lin Ca 11L:ic 11-
zi 11 0 ( p lnn parle r).
Legen da: t . Zic1 111·i cx is lc11Lc sau sl'm n:i lalc documenta r . 2. Zid uri pre su-
puse . 3 . lcl o lli rc c·x islenlii . u rm e el e bo l lir e t•x isl •nltt sa u se 11111 a la lii cloc u-
111 cnlnr . 'I . Bo lt ire p re s up us:].
Cî mpinii , 1Vli z ilului ~i Pi li pcşLi l o r de T îrg ş i rc· t.rîn ge rca
Tîrgşo rului ~ia G lwrghi\ci ca re a u î1H epuL să-şi piard ă d in
Y•1d ul lo r come r c ial.
Dac~1 modificarea Lrascu lui pr.in c ipalc i că i de l egăt ură a
Tă ri i HomâneşL i c u B rnşon1l nu poate f i ntr ibuiL~t Ca n tacu-
~ inil o r , ncc~L i a a u fructiJicat din p li n co njun ctura c rea lă ,
conLro lînd , rrin mă n ăsti ril e ri dicate de-a lungul Văii Prn h o-
Ye i d e sp[1 ta rul Toma la Po in na Cîmp in a, de Drăgh i c i şi
P"irv u, la Posada , şi el e fi ha i, Ia S in a ia, tra fi c ul come rc ia l,
;.1s i a u rî nclu- şi , totoda t ă , o ca lc s i g ur ă ele emi gra re spre T ran-
s il~an i a a lun e i cî ncl s iLu a \.ia po li t i că din ţa ră Ic e ra potr iv-
n i că .
1rnp lc t.i rea in te reselor economi ce şi comer c ia le c u act iv i-
ta Lca de ccl il'i ca r e din a rea lul p ra h oYea n co nst itu ie t răsăt urn
ca racle ri sL i că a seco lului a I XV II- lea, pr i ne ipa 1ii ed i Ii fiind
Ca nta cuz in ii ~ i domn .iLo rul Ma tei Basarab , la care se adăugau
efo r Luri le co nstru c Li vc a le uno r .bo ie ri loca li precum ş i a le
t îrgove l il or . Aceas tă a d evărată explo:::)e edililar1/, ca re a c u-
pri~] S î1~ccpî11cl cu decen iul a l pat rul ea til secolului a l XV.II-l ea
l oca li tă\. il e te ri to riului prah ovca n 1 7 , presupun e un suport
mate ria l so lid :; i o trad i ţ i e co n stru c ti vă c ri sLa li zată . (f ig . 1'J
Este g re u de c rez ul că expl oz ia e dili ta r ă din seco lul a l
XV JI-l ea să fi p o rni t în Prahova de l a zero d a r pu( ine sî nt
17 Supra fn\.ft clc s fiiş u rnt ii cs lim u tiv ă a con sts uc J.iil o r c ur~il or bo ic-
r cs li si a rnăniislirilor ridi cate ln lr e a nii 1633 ş i 1700 î n P r aho va es lc de
14'.000 mp cl in ca re 10.300 mp se <lnlorcazi\ Ca ntnc u z i·n ilor. 1560 mp lui
Mntc i Bflsarnb ş i 2 1'1 0 111p nltoJ· boi e ri.
http://patrimoniu.gov.ro
c l ăd iril e ca n· fa c d ova da co n c r etă a aces Lo r p re mi se; refe riri
l a co ust ru ct ii pr e m e r gă L oare ct ito riil o r ca ntac uzin e găs im
în d oc ume nte ş i mai a les le pute m pres upun e dec urgî ncl din
ni velul ridi cat a l efe r vesce nt e i activ il ă ~i econ om ice şi co mer-
c ia le cl in această zo n ă .
Com11lcx11l :nl1 itcc tonic de la Th·11 ş orul V1•ch i, c uprinz înd
c l ăd iril e cctă l ii medi eva le s i ruine le cîto rva b ise ri c i din o ra-
ş ul al tă dată Înfl o rito r, re p~·ez in Lă ce le ma i importa nte co n-
st ru cl.i i m edie va le clin P ra h ova a nte ri oa re Ca nLac uzinil o r.
Ce tatea m e di eva l ă , aşa c um o d oved esc săpăturil e a rheo lo-
g icc1s , c uprind e u 11 parac lis ş i c urtina de apărare c u tu r n ul
ele int rare . Casa domnească p a re să fi fost de t ipul ce lo r de
l a Curtea de A r geş avî nd un partiu t ributar loc uin\ e lor să­
te:;ti. D es p r ' parac li s nu se poate spune nimi c într uc î t, c u
cxcep\ ia pi sa ni ei, urme le aceste i c l ăd i r i nu s-a u depi stat (ac-
tuale le rnin c a le bi seric ii din in c in tă datea z ă el e la JG6\:l-
1G72) . Tndi ca \. ii ma i cl a r e se desp rind clin p la nimet ri a tu rnu-
lui ele in Lra re care .î n vremea aceea avea două niY e le - ce l
10M
O1 2 ! 4 ~ 10M
W .-1.....L LI_ ___.
~l c:::J2
-J ... ·4
Fig. 4 c. l•'ili pq li de Ti r g. Pn lal 11I pos ll' lni c 11l11 i Co ns la nlin Ca nl ac 11 z in <>
(p ln n c lnj ).
01 2 345 10M
,_ L......L..J.....J d
Fig. 4 d. F ili pcşli i de T irg . Pa lal 11I poslc l n ic ulu i Co ns tantin Cantac11 zi 11 1>
(8cc\i 11n c Jon gilud ina 'lii).
a l in trării prop riu-z ise , co nsL iLuiL event ua l clinLr- o bo l Lă în
p lin c in tru cu a rcc- duh lo u hordîncl go luril e po r(il or , ş i ce l
a l încă pc ri i de la eta j , pus ih i I o ca m e r ă ele ga rcl ă cătr e ca re
d ucea o scarf1 'inLr- o rampă. O ILt>rior , sp re sJîr ş i t ul secolul ui
a l XV II-i ea, accs L edifi c iu :i mai primiL un niwl , ce l a l ca-
m erC'i c lopote lo r, în locuindu-se sca ra î nLr- o ra mprt c11 o sca r ă
sp i ra l aLă care se rvea dic ie nt ce le d o u ă C'ta :j c a le turnului.
Cu aceasLă ocaz ie s-a r ca li zaL ~i o prispă ca re în con ju ra ca-
mera ele ga rd ă ele la eLa jul unu sp re inc int ă. Co n st ru cţ i a
Lreh ui c să Ji fost impresionantă deoa r ece mă n ăsL i rea, în[ iin -
\ată ul te ri or în inc inta feudală , a primit num ele de „Turnu".
Acest t ip cit' t urn de intrare c n c l opot n iţă a co nstituit
18 N . Co 11stn n1.in esc u . N ote orlieolog ice ş i is torice asupra cur/ii {eLLcla /e
de lll Tîrgşo r (secolele! Xll - X\l lll) , 111 „Studii ş i cercetă ri el e isto ri c
Vec h e'" , 1 . tomul 20. 1 969 . Ecl. Acnclrm ic i R.S.R.

Fig. 4 c. F ilip cş tii d e Tirg. Paln lul posLclni cului Consla nli11 Can tacu zino.
P ic l urii mural ă dccor i11d timpanel e bol~i lor ele pen e traţi e de la ln că pni Ic
c lnjului (rcconslilu irc ciupii rc'l cvc ul lnlocm il de a rh. Lnuri nn).
modelul prelu at la Mă n ăst irea Vărb il a (f ig. 2G) ş i mai tî rziu
la l\Iă n ăst i rea Vă l e ni , iar în sccol u I a I X IX-i ea la conac u I
Belu din Ur laţ-i.
Din ed ifi ciil e de cult a fl ate .î n afara curtin e i se r e mar c~i
ruina bise ri cii si t uate la cca 150 m sud de aceasta . Co nstru-
ită pc plan trefl at cu pronaos s upr a l ă r g iL. spre mijlocul seco-
lului a l XV I-i ea, este o co nst ru c\.ie imp orta ntă prin plaslica
ar hitect urală a Ia\:a dclor, î mp ă r~ite în d o u ă reg is l rc de un
briu comp us dintr-un ş ir de cărăm izi semicirculare cuprin s
între două şirur i de că rămizi d isp usc d in\ at. Această so lu~i e
o întilnim aic i pent ru prima oa ră în r epertoriul deco rati\' a l
a rhi tecturii de cult din Tam Românească ş i a fost prelu atl1
de mul te din edifi ciil e de mai tîrziu, ind iicr ent de pl a nimc-
tr ia a cestora .l9
:\1ă năst ir ea Vărb il a, ct itoria b oie ril or Dragom ir, marc
spă tar , Toma, ban , ş i Caraci, v ist ierni c 20 , r idi ca lă în an ul
1530 ş i r efăc ută ele Pa nă F ili pescu, g inerele p oste lni cului
Co nsta nt in Ca ntac uz ino, în jurul anului 1650, ~ i Mănăst irea
Mi s lea , ctilori a lui Radu Pa is ie din deceniul a l patrulea a l
seco lului a l XV I-i ea, s înt a nsa mbluril e ce le ma i imp ortanle,
a l[tluri de cele de la Tîrgşor , aleslate a nlerior s lab ilirii Ca n-
t:icuz inil or în Prahova în ca drul cărora esle posib il să mai
dă inui e const ruc ţ ii din seco lul a l XV I-l ea.
B iser ica Mănăstirii Vărbi l a parc să dateze din a intea refa-
cer ilor datorate lui Pană F ili pescu. H icli cat pe p lan trefl at,
edifi ciul ş i-a pi erd ut bo lt irea inj\ial ă dar traseul geometri c
dezo rd onat a l absid elor latera le ş i racordu l n eh otă rît a l nac -
sulni cu abs ida a ltaru lui , printr-un sector unghiul ar, dove-
desc un primiti v ism p uţ in obi şnuit p entru t ehni ca boltirii
clin mijlocul secolului al XVII-lea. 1n mod s igur pr idvoru l
cu st îlpi octogo na li se dator ea ză lui Pană F ilip escu.
Fo i şo rul din lemn , situat deasupra pridvorului , cu stî lp ii din
lemn se u Ip tal i cu barda el e factur ă s[itcască ş i co ntrafor\. ii
ma s iv i, car e sprijină z iduril e c l ăd irii , s înt rez ul tatu l r efa-
cer ii c l ă di r ii din an ii 1803- 1809 de către egum en Lui Paisir
(fig. 2 a). Turnu l clopotni\.ei pr ez in tă la p a rter un pla n s i-
mil a r cu cel de la Tîr gşorul Vechi ş i dezv oltarea sa ul ter i oară
parc să fi fost influ e nta tă de modelul ami nt it. La ori g iu c,
a avut doar dou ă nivele clin z id : ce l a l intrăr ii cu b o l tă în
plin ci nt ru avî nd axu l para lel cu di recţ i a de acces (î n pre-
zent prăb u ş ilă ş i înlocuită cu un p lan şe u d în lemn) , bordati'.t
de dou ă a rce- dubl au masive ş i cel al ca me re i el e pază , înco n-
jurată , în p rezent, de o pri spă cu st îlpii din lemn sc ulptaţ i ,
adă u gată , ulterior, ca ş i în caz ul t urnului de la T îrgşo r , odală
cu ridi ca rea celui de-a l t reilea ni ve l a l ca merei clopote lor,
lD Gri gor e Ion escu , Istoria Arhitecturii în llomcinia , Ed . Aen dL•mi ci
R.S.H „ B u c ureşti , 1963, vol. l , p. 381-385.
20 Ve11iamin N icolnc, op. cil. p. 191- 193.
http://patrimoniu.gov.ro
execu tat p e schele t din lemn (fi g . 2 b).
Ziduril e parterului ş i a le etaj ului unu este p os ibil să fie
a nte rioare refacerii mănăstirii de că tr e Pană Fi lip escu· ş i rie
sprijinim af irm aţ i a pc următorul a rgument: toate turn uril e
de intrar e r ea lizate ulter ior a nului 1650 în Prah ova, din
ce le pă st rat e , au bollirea parterului formată dintr-o cupo l ă
. e mi sfe rică pc pandantivi (B rebu , 1650 ; Vă l e ni , 1680 ; Po-
ia na Cîmpina, s fîr ş itul secolului al XV H-l ea) ş i cum la această
mănăstire nu s înt semnalate de pisanie lu crăr i de edificare
între data ct itor ir ii şi refacerea clin v remea lui Pa n ă Fili-
pescu - care ar fi executat cup ola intrării conform mode-
lului: se mi s fe r ă cu pandantivi , rezultă ca p os ibilă datare
p entru zidurile tur nului- c l opotniţ ă anul ctitoririi 1539 .
Dar cel mai inte resa nt ob iectiv al ansamblului de la Văr­
bil a îl const it ui e '·ruin ele arh ond ar icului clin ca r e în prezent
se păstr ea ză încă întreagă b oltirea bec iului compus din d o uă
în căpe ri: prima la care se accede printr-un gîrli ci, de dimen-
s iuni modeste, 5 x 7,2 m , aco p er ită cu boltă în plin cintru ,
a doua de dimen siuni a mpl e. JO x 7,2 m, a cărei boltire re-
Fig. 4 {. F ilipcsli i de T ll'::( . Con a cul posteln icului Con slnnt in t::inlm·u -
zin o, nncacl rn111c 11 L de u şă (l't' C011 s liluirc ele p e r e l('ve u1 ·in toc111i l cil' al' h.
Ln uri a n).
prezintă un caz inleresa nL în repertor iul ulii izal în Tara Ho-
mânească (fig . 2 c) . Dacă bolta propr iu-z i să. c ili ndro i dă ,
atrage aten\ ia ma i a les p rin traseu l geometric a l sec~ iunii
t ransve rsa le în for m ă de e li psă, d i sp u să cu axa mare or iz on-
ta l, într- o epocă cî nd boltirea în p lin cin tru er a utiliz ată
fără excep\.ie ş i pr in deschiderea de 7,2 m performan\ă con-
structi vă foarte rar at in să la a lte ob iect ive eh iar în secolul
a l XV II-l ea (Bereşt i - 6,2 m , Mărgineni - 6,4 m. Co \:o-
fen i ş i Potlogi - 7,5 m , F ilip eşt i de Tîrg ş i Rîfov - 8,5 m
etc.), cele d ouft arce-dublau , di spuse t ransversa l, care contra-
v intuesc boltirea, constitui e o rea l iza rc co n st ru ct i vă foarte
re u ş i tă ş i extrem de ra r înlîlnită la b oltiri s imil are .
Arcele-dubl ou au dou ă deschid cr.i îngemănate el e 2,8 m
fi ecare, spr ijinindu-se medi an pe un stî lp pătrat cu latura
de 1 m. Această rczoharc conferă spa \iului ma i mu l tă uni-
tate compa ra liv cu solu\ ia c ur e ntă pr in care se a l ătura u d ou ă
sau mai mulle bo)\.i sem ici lin drice cu deschid eri mi c i de
3- 4 m , s prijinite medi a n pc arce sem ic ircu lare, sistem pre-
zentînd mai m ufl [t so lidilate decîl ce l utilizat la Vărb il a, dar
fiind mult mai coslisitor din punct de veder e a l consu-
mului de mater ia le ş i co nst it uind un reg res din punct de
vedere a l tehni c ii boltirii.
Din această ca uz ă este greu de stabi li t a nul construi rii
bec iului ar hondar icului de la Vărbi l a p ornind de la compa-
rarea bo llirii cu ex empl e s imil ar e ş i numai săpăt uri arheo-
lorJ" ice a r putea să so luţi oneze prob lema datăr ii ; \ inîn d cont
.îns ă de numeroasele in ovaţi i aduse în tehnica boltirii de
meşterii Ca ntacuz inil or, în c lin ă m să credem că acest edifi ciu
57
s-a ridicat de către Pană Filipescu , gine rele postelnicului
Constant in Cantacuzino, la mijlocul secolului a 1 XVII- lca,
deşi aspectul rudimentar al paramentului nu exc lude posi-
bilitatea construirii c l ăd ir i i în seco lul a l XVI-iea.
La lVIis1ca , domnitorul Radu Paisie a ridicat, în deceniul
al patrulea al secolului a l XVI- iea, mănăstir e cu casă dom-
nească , din care, în forma ini\:î a l ă, s-a men\:inut pînă astăzi
numai b ec iul arhondaricului. D e dimensiuni amp le, 10 X
x 20,5 m. şi cu acces printr-un gîrli ci boltit, a fost înglobat
de o c l ăd ir e mai rec e ntă care este posibil să păstreze şi por-
ţiuni din zidur il e origina le al e parte rului arhondaricu lui .
Bec iul se co mpune din d o uă încăp e ri: prima , la care ajunge
gîrliciul intrării , este acoperită cu două b ol(i , în plincintru,
îngemă nat e, sprijinindu-se median pe un şi r ele patru arce
semicircu lare. Desc hi derea bolţilor este ele 3,2 m iar lungi-
mea lor de 15,5 m . Arce le se mi c irculare medi a ne au planul
naşterii la cota pardose lii bec iului şi cl1 eia la planul n aşte-
Fig . 4 g. Evo luţi a principii lor de e laborare a
rii bol~ilor în plin cintru (fig. 3). Spa~iul rez ultat creează
impres ia a două înc ă p e ri a l ăturate, comunicînd între ele prin
gol urile joase a le celor patru arce sem ;circu la re medi a ne,
r eflectînd arhaismu l acestei părţi a edificiu lui . Dacă se adau-
gă ş i lipsa arcelor-dub lon de contravîntuire a bolţilor, deşi
lungimea m1re a acestora, 15,5 m, le-ar fi impus, avem do-
vada convingătoare a dată rii b oltiri i în seco lul al XVI-iea .
Acest sistem de boltire a b ec iurilor, larg răspîndit pe par-
cursul seco lului a l XVI-iea, a fost preluat şi în secolu l a l
XVII-lea da r, fără exce pţi e pentru Pra hova, numa i cu arce-
dublou de contravîntuire a boltirii (Aposto lache, 1645- 1652;
Brebu, 1650; Drăgăneşti, cc a 1650; Tătăra ni, sfîrşitul seco-
lului a l XVII-iea). A doua înc ă pere a b ec iului , mai mică ,
4,5 x lO m, cu p l anş e u cu gr inzi ş i podină din lemn a parente,
pare să fie rezultatul unei extinderi ulteri oare.
Celela lte clădiri sînt r ece nte dar cercetarea lor deta li atrt,
cu ocazia unor viitoare lucrări de reparaţii, ar putea să des-
copere şi alte urme a le ctitoriei ini\:iale'.
L a cele trei ansamb luri prezentat e : Tîrgşor, Vărbi l a şi
Mislea, în cadru l cărora s-au ma i păstrat c l ăcl iri construite
anterior stabilirii Cantacuzin ilor în Prahova, se pot adăuga,
conform documentelor, Mănăstirea ele la Mărgineni, ates-
tată documentar în 1486 (ctitorie a vornicului Drăghici, re-
construită de postelnicul Constant in Cantacuzino şi P a n ~
Filipescu spre mijlocul secolului al XVII- lea 21, ş i reşedin\:ele
21 Radu Ştefan Ciobanu, op. cil., p. 150.
58
domne ş ti de la Floreşti 2 ~, Ghergh i ţa 23 şi Ploieşli~ 4 •
Cuq,i boiereşti sînt de presupus a fi ex istat ş i la Măneşti~;;
da r au dispărut sau au fost reclădite ulte ri or. Ace,~ ta este
fondul edilitar în cadrul căruia s-a 11rodus, înce11înd eu dm·e·
ninl al 1mtmlen al secolului al XVII-hm „evenimentul con·
stnwtiv eantacuzin". Construcţii comp lexe dovedind stăpî­
nirea tehnicii boltirii şi pres upunînd mînă ele lu cru ca lifi cată
şi o b a ză materială so lid constituită, simi l ară ' aceleia care
a dus la edificarea curţ il or domneşt i de la Tîr .crov işte ş i Bu-
c ureşti, au const ituit premisele tehnice a le ctitoriil or ca n ta-
cuz ine din Prahova .
Curtea boi e r ească ridicată de postelni cul Constantin Can-
tacuzino la Fi lip eşt ii de Tîrg , pe moşia de zestre a so!,iei
sa le, începîncl cu anul 1G33, este cel mai vcc lti edificiu dato-
rat Cantacuzirii lor, ale cărui urme materiale, dăinuind pînă
în z il ele noastre, permit reconstituirea principalilor para-
metri arhitectura Ii ai c l ădiri i: volumetria, planimet ria , s is-
VILA RIJTUMDA - PĂLWÎ0-156?.
F/LiP~5Di D~ TlRb - ffi1ACUL P~lUNILULUI
com poziţi e i volume tri ce ş i planimetrice, r ea lizată prin edificarea conacului
de la I· i li p eş tii de Tirg.
ternul constructiv ş i decoraţia.
Clădirea conacului d e la l~ ilip eş tii de Tîrg, prototipul
viitoarelor reşedin\: e boiere;;ti şi domneşti ridicate, pe tot
parcursul .secolului al XVII- iea şi începutul seco lului a l
XVIII- iea, în Tara Homânească, ne este în prezent cunos-
cută prin coroborarea în principal a trei surse de informaţii:
ruinele clădirii , fotografiile ilustrîucl articolul publicat de
N ~ Iorga în „BCM I" (1915) şi releveul întocmit ele arh. Lau-
rian în anul 1939, aflat în arhiva C.I.A. de la Institutul de
Arhitectură Ion Mincu - Bucureşti.
Amp l asată în mijlocul un ei grădini, delimitată de t e ri-
toriu l localităţ ii printr-un zid clin bolovani ele rîu , pe un bot
de dea l la poalele cărui a se a[[ă un iaz întins, ş i înconjurată
ele anexe astăzi în parte dispărute 27 , construcţia palatului
domină întregul spaţiu, co nstituind clementul compoz i ţio -
22 G. M. P etrescu-Sava, op . cil„ p. 23.
23 Ibidem, p. 49 (vezi nota „2"): Un do cument de la Mihai Vite az u
din 1595 iuni e 15 este dat in scaunu l Gherghiţa .
24 Ibidem, p. 29 [„ .] 111 p ala llll săli di11 Ploieşti el primi 111ai11lc de
plecare jurărn i11llll de credi11/ă al os laşilor să i în mijlocul căpila11ilor ş i m arilor
să i boieri[ . .. ]".
25 Călin Hoinărescu, R es taurarea Caslell.z ln i di11 l\tfăneşli ş i amenaja-
rea lui 111 clllb penim diploma{i , „Arhitectura", nr. 6/1982, p. 56-62 .
26 Radu Ştefan Ciobanu, op. cil. p. 55 .
27 Ibidem, p. 58 [ „.] Lingă palat se ridi că o delicată ş i ademenitoare
baie cu bazi11e di11 marmură a lbă în care apa era nei11lrernpl împrospătată
cu ajutoru l unui sistem de roţi ce o aduceau din rilll vec in [„.].
http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. 5 a. 1 uin cle b eciului conacului de la M~1rgineni (plan bec i
un e tran sversală).
Fig. 5 b. E lemente ornam cnlnl e ele la conoc11J din lVli'irg in cni (vl'zi n ola 36) .
nai maj or a l ansamb lului în jurul căru i a se organiza întreg
teritoriul.
Volumu l edificiului închegat şi bine propor \i onat aYea
în plan dimens iunil e 27 x 22 m şi o înăl ţ: im e de cca 11 m
pînă la co rni şă; la acest volum se adăug a u pe laturil e el e sud
ş i est două foişoare şi pe latura de vest o loggic p c doui;'I
nivele, u şo r decroşaUi (fig. 4 a) .
Par Li ul era structurat pe două niv ele: parterul îngl ohîncl
pivnita ş i eta jul grupîncl încăperil e principal e al e c l ă dirii .
La parter (fi g . 4 b) , era u amp la sa t e ca mer ele an exe I-I ş i I
deserv ite de holul „E" ş i legate prin vestibulul „C" de holul
„B" el e dimensiuni impres i01iante (M x 5 m) cu acces sp re
exterior prin vest ibulul „A" ş i ca me ra „G", d eserv it ă lot de
holul „B" . Acest grup de în că peri avea u l egătură prin vesti-
bulul F cu pivni!a „ I" .
Se r emarcă loggia ,.L " d esen· ită de camera ,.K", fără
l egătură cu r estul în că p e ril or de !a parter.
D estin a ţ:ia înc[tpcri lor, cl a ră în ecra cc priveşte pi\'J1Î( a
„ I", loggia „L " ş i spaţ:i il c de c ircula ţ: ic· „A ; B; C; E ş i F " ,
est e greu de prec iza t p entru ce lela lte camere, da r în ă l\,im ea
lib eră micii a tuturor încăperilor parterului , cca 3 m. cn
exceplia pi v ni ţ:e i , şi situarea lor la nivelu l terenu lui sînt
specifice spaţ:ii l or anexe (bu cătării , încăperile slu g il or et c .).
încăp erea „D", ampla s ată în centru l partiului ş i venti-
latft prin cana le înglobate în ziduri, pare să fi fost o tain iţ ă
iar că m[1ruta „M", o dotare sanitară .
Legătura parterului cu etajul era asigurată de scara a m-
plasată în vestibulul „E" realizată în dou[1 rampe inegale ,
o rampă princip a l ă şi una de întoarcere, ş i de scara într-o
rampă care lega loggia „L " de la parter de logg ia „L1" de
la etaj .
La etaj (fig. 4 c) se ajungea ş i dire ct clin exterior prin
sdtri monum entale~ 8 a căror pozi\,ie poate fi pre supu să în
l egătură cu cele două accese: cel principal prin holul B 1 ş i
cel secundar prin vestibulul F1.
Camerele principale a le etaju lui G1 , l(l, l1 ş i J 1 alcătu­
iesc dou ă unităţ:i fu11cţionale. 1n timp ce încăp e ril e G1 ş i
K l sînt deserv ite di rect de holul priucipal B1, camerele I1
şi J 1 sî nt deservite de vestibulul F1 ş i legate, prin degaja-
mentul N 1 , de holul E 1 şi, prin dega jamentul C1 , de holul
BI. Este greu de stab ili t destinaţia exactă a acestor încăperi ,
dacă gruparea lor se făcea pe criterii funcţ:ionale: dormitoare ,
sufrager ii , biblioteci etc . sau după felul locatarilor care le
folo seau: apartamentele femeilor , copii lor şi bărbaţ. il or.
Sîntem înclina(:i s~i credem că încăperea P , avînd dimensiuni
28 Ibidem, p . 57 [„ .]. Jn interioru / ch/dirii se puica pcllrunde 11rcî nd
pe o sca ră formal ă din dowl pante elegante arcuite cc p orn eau de pe peron
pentru a se putea opri în fa/a uş ii [ „ .] .
http://patrimoniu.gov.ro
~i sec\i·
ev id ent mai mari dec ît a celorl a lt e ca mere de locuit (9 x 7 m
fa!:ă de 5 x 5,5 m) , era sufra geria. ş i d ato rită faptului că
această încăpere era l ega tă direct de logg ia L1, iar ce lela lte
camere erau dormitoare şi sa loa ne . Şi la et a j apare încăperea
din centrnl partiului cu ro l de ta ini\ ă , D 1 , ş i cămăruţ-a cu
r ol sa nita r M1 .
Etajul era întregit de dour1 foişoare : A1 cu acces din h olul
B1 ş i I-11, legat direct de holul E 1 .
încăp e ril e el e la parter aveau în genera l plan şe u cu grinzi
şi p o dină din lemn , cu cxcep!ia p iYniţ. e i „I" acoperi'lă cu o
bo l tă c ilindri că în plin centru înt ă rită cu d o uă arce - dublu
av înd o de schid ere de 8,6 m (o performall'\ă a tehni c ii b olti-
r ii pentru acea vreme) ş i a gîr l iciului de acces la pi v ni\ă
„F" ş i a tainiţe i „D", a coperite tot cu bol\ i ci lindri ce.
În căpe ril e etajului erau prfvăzu1.e cu b ol'\i srmic ilind rice
de in tcrsec!.ie cu muchii intrate ş i lun ete de penetra\ ie, sis~
tem de l101tire folosit 1ientru prima dată în Tam Romfinra seă ş i
tare de aici s-a gemrali:rnt devenind 1wntru mul1:'i vn•me o
adev{nată lege de nalizarn a boltirii camerelor nivch1lni prin ci~
]ml al conarelor boiereşti ş i caselor domneşti (f ig. 4 ci) .
Atît planimetria cît ş i s iste mul constructi v ş i mai a les
tehnica boltirii dove desc o ev id e ntă cvo lu\.i e ş i comp lex itate
în raport cu cclela l1 e simil a re de pîn[t atun ci ş i , s urprinză­
tor chi ar cu unele rea lizate ulteri or, clar avîncl la b a ză s istemul
tradi!.i011al. Se rem a rcă astfe l gruparea fun cţ i o nală a încă­
perilor p e nivele: la parter, pivni·\a ş i camerele anexe , la
etaj, camere le principa le de locui t, ş i în cadru l niYelelor,
gruparea camerelor p e cl es tinaţ ii în jurul acceselor: la par-
t er, p ivni ţa cu accesu 1 prin gîrl ic iul „F ", încăp er il e a nexe
cu accesul prin vesti bul ele A ş i C, iar la eta j, sufrageria
„ F " l egată de exterior prin Yestibulul „F1" ş i sa loan ele Gl
ş i K 1 prin holul J?l.
Este ev id entă ş i gr ija d eose bită pent1u asigmarea deco-
mandării totale a încăp erilor el e locuit făeînclu- se uz ş i chiar
risipă de h oluri , degajamente ş i cor id oa re. Acea sti:i dispozi-
ţie planim etrică garantează intimit a t ea camerelor de locuit
ş i totodată creează posibilitatea desfăşură rii mai multor
activităli în paral el fără să se st înjen ească reciproc .
Dispunerra mEdi:rn ă a ciicu la\ii lcr ş i p.' 1imclrală a încă­
peri lor el e lecuit as i gură acestora clin mmă o bună iluminare
naturalrt ş i deschiderea lor spre priv e li şt il e înc o njurătmne .
Tendinţa de a lega spa! iul interior el e cel exteri or se mate-
rializ ea ză prin încăperil e semiînchi se : foi şoa re ş i loggi i, dis-
tri bui te p e t oate latur il e c l ăd irii cu e xc e pţi a ce lei din dreptul
anexelor. Din rîuclul acestora, logg ia pe d c uă niY ele este
c lementul de faţ a d ă dcmiuant iar, ce le d o u ă foi.,ca re mar-
cate vigmos pe corp ul c lădirii constitui e elementele de ac~
cent a le compoziţie i , ·olum etr ice . O inovaţie s urp rinzăt oa re
59
 \ I '·

FATAOA

01 2 .)45
___.
........................... ~)11

Fir; . li. Co nnc ul dl' la D r:'\gă n cş li (p la n bl·c i, plan parlcr , scc \.iunc Ion g iludin a l ă ş i fn\:a da prin ci µală).

JDGi.JfDJOLiL m-
O paralelă între principiile care au stat la haza edifi că­
rii reşedinţelor boiereşt i ş i domneş ti pînă la rea liza rea cona-
cului ele la Filipeştii de Tîrg şi concepţ,ii l e n oi ca re a u dus
,,1.CllUNL -' " ' CllUllLh·U la apari ţ:i a aces tui obiectiv de la ca re a u decurs toate ce le-
la lte edificii si milare a le seco lului a l XV II-i ea este oport un ă

bi;;::::::::::::~ c:;:vB
' (fi g. 4 g). Chezăş i a materială a existenţe i unei formaţ: inni
poli t ice ele pe teritoriul ţări i noastre din zorii ev ului mediu
;. :d . · ci :_:; :i ·· l:: .'
~, -d ~~----:· presupunea obli gatoriu ş i existenţa unui spaţiu fortificat care
să protejeze în caz de pericol baza mate rială ş i uma n ă a
: . . ': :: ;'
~
! ', I '

.. „
: I I '. acelei formaţiuni. Premisa concret:l a s paţiului fortiîil·al o-
cons tituie curtina de apărar e în realiza rea căre ia se co ncc n-
:, lltl

Fi[/ . 7 a. Huine lc a rhond a ri c ului Jos lc i l\lă n ăs liri Aposlolnc hc (plan beci ,
sc c(iu11 c longitudina lft şi scc\.iun c lrnn svc r sn l ă).

p entru în ceputul secolului a l XVII-lea priYind c ircul aţia p e

vert i ca lă o constituie scara inter i oară din vestibu lul „E"
ca re lega anexe le de la parter cu în că p e rea „ P" şi sufrageria
„,Jl'' de la etaj ş i scara într-o rampă amp lasa Lă liber în loggie,
asig urînd c irc ula ţia directă din acest spaţ: iu semiînchis spre
exterior.
Caracteristic ile acestui partiu sînt holul central a l eta-
jului „B 1" şi co respondent ul său de la parter „B", în jurul
cărora se grupează principalele în că peri a le l ocu inţe i. D e
dimenll iuni cons idera bile ş i monumenta l t ratat, avînd acces
direct spre loggia „L 1 " ş i la fo i şo rul „A1 ", holul „B 1 " co nsti-
tu ie în că p erea princ ip a l ă a c l ă dirii în care se d esfă şura o
bunft parte a v ieţ ii de fami li e. Sf[ llUN f A A
D es pre decoraţ,ia co na cului se poate presupune ma i mult
dec ît doved i. Cu excepţ. i a unor picturi ornamental e de fac-
tură o ri e nta l ă, dispuse în timpanele lunetelor (fig. 4 e), şi
a ancadramente lor din st ruct ură, din jurul go luril or, cu mo- F ig . 7 b. T urnul c l opolniţă d in incinta fostei Mănăsli ri Aposto lach e (p lan
parle r , pl an e taj I, p la n c lnj II, p lan e laj I II ş i secţi un e ) .
t ive o·eo met rice (fi g. 4 f), ca re dovedesc gr ija d eosebită pen-
tru deco ra ţ. i a mura lă , nu s-a ma i păstrat nimi c din co moril e
de a rtft decorativă ca re a u fă c ut faima acestui cona c~ 9 • trează în principal . efortul construct iv . Deci s1mţiuJ fortifi-
Toate in ova ţ: iil e ele ordin p l a nime tric -fun c~ i o nal , co mp o- cat: un teren lilJer înconjurat de ziduri de apărare constituie
ziţ. i ona l- vo lumet ric , st ructu ra l şi decorativ , s înt generate
dominanta iniţială a ansamlJlului curtilor domn eşt i ş i boie-
reşt i şi obiectivul urmărit a se obţine în urma cîol'tului con-
de o at it udine novatoare, uma ni stă, faţ.ă _ele acest program
structiv iar curtina de apărare este elementul cons trnctiv
socia l : r cşe din \: a b o i e r ească sau domnească', atitud ine carac- care generează calitatea acestui s iiaţ iu. Toate celela lte construc-
terizîncl întreg a rea lul "eur opea n. ţ ii care se vor edifica în interiorul curt inei se vor subordona
direct spap ului liber, di stribuindu-se perimetra l ele-a lun-
29 Jbiclc m , p. 57 ] ... [ Seraiu l poslclnicul1.1i , cum num eş t e Paul din. .A lep
gu l z idului ele incintă.
aces t palat asemuii cu „clădi ril e domneş ti cc uimesc mintea f'ii nd mai f'rumos D e a 1tfel , la început, l ocu inţ: a conduc ăto rului , magaz iile
dccil case le di n oraşe" o{crcl privirii o f'a / adă impunătoar e . Era tăiată de ele material e ş i alimente, adăpost ul pentru an ima le et c. se
f'ercs lre şi uşi largi cu ancadramente laic, din pi a tră, termin.ale în partea supc-
rioarâ în acoladă [ .. .] Ramurile aco ladei, co /ora le în verde deschis îmbrăţi,­ construi a u direct adosate curtinei ca re constitui a ş i zidul
şaiz o stea în opt co·l ţuri ev idc nfi alcl prin zugrăv irea ei în verde închis [ ... ] exterior a l acestor c l ăd iri. Cu vremea, construcţ:ii l e a l ăturate •
Camerele [ ... ] aveau pere/ii meş teşur;il împodobiţi cu ghirlande pictate ce
aminteau motivele orientale. Co loritu/ p ereţ ilor a trăgea prin albas trul p a l,
curtinei se individualiz ează constituind obiective d isti ncte
roşu -carmin sau auriu. 1 a le a nsamblului clar dispoziţia lor ră mîne perimet rală fă-

60

http://patrimoniu.gov.ro

Fig . s "· Co nacul ck ln M:"1g ure ni, prop un1·n, dl' n ·co nsliluirl' .
Fig. 8 b. Conacu l de .la i\lăgu- mITV
r e ni - plan b ec i ~i lW/--
p la n purler .
{s-n n1 t•n\iut nota rea t n că p er il ot'
·d in ilu s lru\.in a rti co lu lui lui V.
])r:l ghi cn111u , vez i no le lc 15 ~i
10).
J.cgc nclii: 1. z iduri c x isLe nLe sa u
:sc mn alalc cloc um c n La L'. 2. Ziduri
presupu se . a. bo lli re cx i s lc ntă
11nnc de hollirc cx isle nl:1 sn u
:sc 11111 n lalc cloc 111llc 11 lar. 1. bol-
t ire pre su pusiL
·c inci loc la m ijl oc spaţ: iulu i li b e r - domina nta a nsa mblu-
lui.
U lterio r, în incintă a fost cu prins şi edifi c iul de cul t ca re,
la ori g ine, era în gene ral exter ior curtin ei . Apar as lfel două
:S itua\.ii distincte : cî nd reşedin ţa co ndu căto rului es le clemen-
tu l ce l mai important din rîndul co nstruc \.iil or avem de-a
face cu o curte d o mnească sa u b o i e r ească, iar cîncl acest ele-
ment este c l ă dir ea bisericii este în acest caz vorba de o mă­
n ăst ir e . Dar în toate s itua \.ii le, di st ribuţia în inter ioru I cur ti-
nei a c l ăd iril o r se face per imet ra l, edifi ciul ele cult st.ru ctu-
rîndu-se însă plan imet ri c ş i vo lumet ri c independent de ex is-
tenţa zidului de incintă în t imp ce casa d o mnea scă sa u b oie-
r ească se constituie morfol og ic .î n funcţ i e ele prezen!.a curti-
nei. Această diferenţă se dat o r ează faptului că prog ramul
-c l ă diril or de cult ortodox de c ircul a\,ic est- e urop eană cu ori-
g ine bizantină a fost adaptat ş i inclus ca ata re în incinta
reşe dinţ: e l o r , în t imp ce loc uin\.a pr o priu-z i să s-a co nst ituit:
:ş i a evoluat ca partiu ş i compozi\.ic vo lumet ri că în contextul
·direct al potenţia l ului mater ia l şi climatu lui spirit ual autoh-
tou fiind int im l egată ş i dete rminată de modul de v i a ţ:ă, de
năz uin ţe l e ş i idea luri le estet ice a le soc i etă ·ţii noast re medi e-
vale cu r ădăc ini aclînci în cultu ra sătească. De a ltfel, multă
vreme casele d o mneşti ş i boi e r eşti a u fost case săteşt i mai
.mari ş i ab ia mai tîrziu c încl , pe de o p a rte, l egăt uril e eco no-
mice ş i cultura le cu \:ăr il e înv ec inate s-a u stabilizat, ia r pe
<l e a ltă parte baza mate ria l ă a statelor feu da le ro mâneşt i s-a
·dezvoltat, const ruc\;i il e caselor d omneşt i şi b oie reşt i s-a u
îndepărtat de model ul să tesc . Evo lu ţ ia se refer ă în special
la tehni ca co nst ruct i vă şi a mpl oa rea c l ăd iril or da r în ceea
cc prive şte principii le de s tructurare a com p oziţi e i vo lume-
trice ş i planimet ri ce, acestea sînt co ndi ţ i o nate de r e l aţ'.ia
cl ă diril or c u zidu l de in c intă la ca re sînt adosate . Este s itua-
http://patrimoniu.gov.ro
\.ia reşedin\.e l o r el e la Cu r tea de A rgeş 3 o , TîrgovişLe 3 I ş i Tîrg-
şo rul Vechi:12 prec um ş i a cur\,ii boi ereş ti de la Brîncovcni 33 .
Pecetea pe care adosa rea la c urtin ă o pun e asupra orga ni smu-
lui c l ă dirii se fac e s im\. ită alît în ceea cc pri\'CŞ te compoz i-
pa vo lume tri că ş i p l a nimet ri că cî t ş i în ceea cc priv eş te s is-
temul construct iv. Astfe l se e l abo r ează o vo lum etri e care a rc
ca. tego ~ · i c o fo~adă principală , două fa\.ade lale ra lc ş i o Ja\adă
postenoară . Vo lumul este de reg ul ă a lung iL, nccx is tînd n.ici
o in tcrco ndi!:io na re între lun g imea ş i l ă\.imea ed ificiu lui .
Planimelr ic, încăper il e sî nt d isp use pe un sing ur rî ncl ,
g rupate cîte două în juru l unu i spa\.iu de c ir c ul n~ i c gen ti nd ă
ori en tal pe rpendi cu la r pe axa l o n g i t udin a l ă a c l ăd irii , l egă­
tura în tre ca mere în lun g ul co nst ru q .ici as ig urîndu-se de re-
g ul ă la inte ri or prin coma ndarea c irc ul aţi e i , iar la exter ior
prin prispe.
Este vo rba de fapt de înş iruir ea mai mul tor celul e de
case săteşt i.
Mijl oace le constructive a u fost elab orate în Iun c\.ic de vo-
lumet ri e ş i pl a nimetrie cu procedee te hni ce spec ifi ce partiu-
r ilor a lung ite: bolţi sem icilindri ce în plin cin l ru pentru
bec iuri ş i gr inzi din le mn dispuse p e uq.imea edifi c iului p en
tru în că pe ril e parterului.
E fec tul plast ic se concentrează pe fa\.ada principală a con-
st rucţi e i, agrementată cu foişoare ş i prispe . Hezultft un edi-
ficiu s ubord onat spa\:iului 1iber din centrn l incin tei spre ca re
se o ri e ntea z ă fa ţa da princ ip a l ă a c l ă dirii presup unînd, gene-
ric, curtina la ca re se a dosează. Edificii cu o va loare arhitec-
tura l ă de netăgăduit, cum a r fi Casa domneasci"t clin in cinta
Mănăstirii Brebu, ridica tă de Mate i Ba sarab în jurul anului ,
1650 ar părea nefiresc de a lun g ite, chi a r disproporţionate, dacă
judecă m d in punct de vede re al compoz j\:iei vo lumet ri ce în
s ine ş i nu în contextu l re l a ţi e i cu binomu l coo rd onato r spa-
ţ. iul liber - curtina . In ova ţia fundamental ă a r eşedinfe i de
la Filip eş tii de Tirg o cons titui e eliberarea c lădirii de p ece tea
curtinei . Această eliberare es te un acl conş ti ent , o opţiun e lu-
c idă a comandilarnlui care so li c ită reali zarea locuinf.ei sale ca
elem ent dominant al teritoriului. Se ex primă o valoare umană
în s ine, inco ntesta bil ă şi n e l egată de ierarhi a a dmini stra t i vă .
Postelni cul Co nstant in Cantacuzino a rămas o persona li-
tate a epoc ii sa le indi fe rent de funcţia po li t i că ş i admini stra-
t i vă cl e ţ. inută.
Expr imarea cu precădere a va lori lor umane constitui e de-
zideratul ese n\:ia l al Henaşte rii, care a influen\:at a rhitectura
r eşe din ţe l or nobiliare încep înd c u secolul a l XVI- lea pe tot
ter itoriu l E uropei ele ap us, meritul conacelor ca nta cuzine
30 Co rin a N ico lescu , Casc, con ace şi pa/ale vech i ro m âneş ti , E d. Meri-
cli :rnc, B u cureş li , 1979, p . 40.
31 I bide m , p. 46.
32 lbidcm , p. 50.
33 Ib ide m , p. 53.
61
 - - ----- - - - ------ ---- ---(
/
/ i I
I
începînd cu cel a l postelni cul u i Consla ntin Cantacuzin o de
la Filipr şt ii de Tî rg f iind acela de a conecta produc\ia de
arh itect ură l a i că c ul tă din Ţara Românea sc[t la circuitul
acestor Ya \ori.
în elaborarea compoziţi e i volumetr ice a conacului de la
Filipeşt ii de Tîrg s-a urmftrit rea lizarea l~nu~ e.d ificiu des:ti-
nat să domin e tot te ritoriul aferent, constiturnd scop ul prm-
cipa l al efortului de edificare. ln jurul lui se organ iz ea ză
spapu l imediat subordonat clădirii: accese ş i grădini, insta-
l aţii edi litare ş i dependin\.e toate delimitate de terenul mo-
şiei printr-un zid cu rol de împrejmuire, volumul construc-
ţ i ei dcschiz îndu-se p c toate latur il e spre teritoriul înconju-
rător intrîn d în re l aţ i e cu acesta ş i dominîndu-l.
Cona cul este centru l de greutate a l moşi e i în jurul căruia
gravitează ce lelalte elemente a le proprietăţ.ii. Rezu lUt de aici
necesitatea el a borăr ii unui volum coerent cu proporţi i bin e
prec izate între hmgirnea, l ăţimea ş i îni'il\.imea cl ă dirii, man i-
festînd u-sc o gr ij ă deosebită pentru elaborarea irnagi11 i lor
edificiului , percep ute din multipl e direc \.ii vizua le, ampla-
sînd u-se pentru aceasta foişoare ş i loggii p e tre i din ce le patru
faţade. La nivelul \lrivitorului , es te înlocuită Jl erce11erea
vizuală , s tatică, 1mrietal:1 , caracterist i că formelor arhi tectu-
ra le elaborate a dosat curtine i cu definir e:• , mentah1 a ima!linii
edificiilor cu o volumetrie co nstituitft liber ş i orientată spre
cadrul natura l pdntr-o .··uită du s el'v enţ e vizuale, ]JJ·rs1qnmiud
de]llasarmt 11rivitorului în jurul ohieclivuhti.
Modul de ac operire a încăper il o r parterului îl const it ui e
bolţ il e c ilindri ce de intersec\ ie cu mu chii intrate cu lun ete
de penetr::rţ i e , s is tem construdi\I l'lll'tl 11rllsu1nme o modula1·1•
volumetrică a c trulirii , i11t.ref1 edifi1•i11I fiind alcătuit din rno·
duli S ]laţiali llcfinip dll }H1 sul hmutulor. Acest procedeu de
bolti re presupune cu n oaşterea dcta l i ată a vi itoru lui edificiu
de către constructo ri , goluril e c l ă dirii trebu ind s[t fie înca-
drate în pasul bol'! il or de penetra ( ic, iar dimensiunea came-
relor d eterminată ca multiplu a l acestui pa s. Apare e\·ident:1
utiliz:irea tra srelor !l eom etrit e rrfluhltoarc care să condtl<'il ,
pornind de Ja n dim (ln ~ iun l) d1• h:v:1, ill (• bţinerca celorlalte e l1~­
m ente Jllanimctrice du an samblu ş i de taliu, garantîudu-se în
acest fel închiderua eorel!l.:1 a lrnltirii ş i reuşita demersului
c ons tructi v. Un sistem s imil a r de dim ensio na re a fost remar-
cat de arh itectul Rad u D răgan 1:1 p[;:latr le lui Constantin
Brîncovea nu 34 dar p ri ori tatea uL ili zări i s istemu lui la trasarea
conacului ele la Fi li pcşti i de Pădure este ev id entă ş i aceasta
exp li că ş i nscmămtrea pînă la id entitate dintre această c l ă­
dire ş i ctitori ile brîncovcne::;t i ele la P otlogi ş i Mogoşoa ia.
In ova~ iil e priv ind compoz i\ i:i vo lum etrică ş i p l animetr i că,
sistemul constrnctiv ş i tehn ica bolt irii a u fost pr e lu aţe ş i
34 Arh. Had u Drăgm1, Au wnoscut m eş terii lui Co 11sla11li 11 B r cîncol!ea ntt
secretele sec/iu nii de aur?, „Arllitcctma ", nr . 2/1982, p. 53-57 şi nr .
5/ 1982 p. 41-58.
62
http://patrimoniu.gov.ro
F ig. 8 c. Conacul ele la i\'li\ g url' ni
(p lan etaj I şi plan ctnj Il) .
dezvoltate de m eşter ii care a u ridi cat ş i ce lela !te reşe d in\;e
din Prahova a le Cantacuzini lor. Ch iar postelni cul Constantin
Cantacuzino încep e edificarea, prin a nul 1646, împr e ună cu
ginerele său , Pa n ă Fi lipescu, a cur\,i i de la Mărf1ineni3 5 unde
zid eşte un co nac a le căru i ruin e mai d ă inu e ş i astăzi ş i care au
fost descrise la începutul secolulu i n ostru d e către arhi tectul
prahovea n Alexandru Zagoritz 36 . D in conac este vizibi l as-
tă zi b ec iul mare a l c l ă dirii (fi g . 5.a) de dimensi uni impre-
sio nante: 1G m lun g ime, 6,5 m lă\im e ş i 6 rn înălţim e , re-
SEUillNr /I fi
F iu. 8 d. Conacul de la Miigurcni (sec·\iun c).
prezent.înd o adevărată pe rformall'\ă a tehnicii boltirii pentm
mi,jlocul secolului a.I XVII-iea . A lexandru Zagoritz mai
vedea la începutul secolului nostru şi ruinele a ltor bec iu ri cu
gîr li ciurile prăbuş i te ş i urmele fo i şoare l or şi a le încăp er ilo r
conac ului acoperite cu b o l ţi clin cărămidă. Din descrierea
a mintitft ş i cercetarea ruinelor ex istente încă la fota locului
se poate presupun e asemănarea aceste i clădiri cu c~nacul de
la Filipeştii de Tîrg.
Dar ceea ce atrage îu mod deosebit ate nţia est e clecora\.ia
în pi atră: bazele, stîlp ii şi capitelurile coloanelor fo i şoa re l or
împodobite cu decorn·\,ii luxuriante, cu motive vegeta le şii
zoomorfe, care prefigurează cu aproape o jumătate de secol
mai devreme rep ertoriul decorat iv a l a rte i brîncov en eşti.
Cunoscute n ouă din desenele lui Alexa ndru Zagoritz (fig.
5. b) şi mai a les din colec\ja de piese decorati ve sa lvate de
aces ta elin r uinele de la Mărgineni , motivel e ornamenta le do-
vedesc o su rprinzătoare coerell'!ă pentru etapa de debut a
stilului devenit mai tîrz iu „brîncovenesc", posibil de expli-
cat prin existen\.a unei etape a nterioare poate la F ilip eşt ii de
Tîrg. Răma să moşteni re stolni cului Constantin Cantacu-
35 Had u Ş t e fan Cioban u , op. cil ., p . 50.
36 Arh . Al. Zagori ţz, Biserica ş i casa clin Mărgi n e ni , „B.C.M. l. "/1926,
iulie-sept embri e, p. 108 - U!l.
 Fig . S c. Co nac ul dP Jn :;\ ltig urc ni -
STUCATUl~i DiNCAMrnA. N'' S11JCAT Ul<I DIN CAMEr~ .R'
-~I~
F ig . 8 {. Co nac ul d e la Măgurcni. St uca turi ş i p icturi po li crome (dcscn!3
<le pc fotografii le iluslrînd arti colul lui V. Drăghicca nu).
z ino, fiul poste lni cului , curtea de la Mărgineni a cunosc ut
în vremea acestui a o p e ri oa dă de apogeu, concurind prin fru-
muse l·e ~
si b oO"ă ti
, e cur'·ile
~
domneşli de la Tîrgov i ştc ş i Bucu-
' b
rcşt i. A ic i a a dăpost it eruditul boier cautac uziu co l ecţ i a de
<:ă r ţ i , adunată ele el cu trudă ş i rîv nă co nstituind prima bi-
b li otecă l a i că din Ţara Româncască 37 •
Contempora n c u c urtea de la Mă rgineni este ş i conacul ~c
la DrăO"ă neşt i , presupus a fi ridicat de posteln icul Constantin
Cantac~1zino spre mijl oc ul secolului a l XVII-lea, a cărui c lă­
dire se me n~ine pînă în zi lele noa trecu mo dificăr i importante
privind pla stica faţadelor. De dimens iuni mult mai modeste
d ecît prime le două ct itorii a le postelnicului, avî nd în plan
dimens iunil e 21 m x 13 m, c lăd ir ea co nac ului nu expr imă
inovaţiile aduse de stilul cautacuzin . Di spariţia a nexelor şi
a curtinelor face impo s ibil ă reconstituirea la prima vedere
a. curţ ii de la Drăg ă neşti, doar raportul dintre lungimea ş i
lăţimea c l ăd irii am inteşte de t raseele geometrice regu latoare
fo losite la conacul de la F ilip eş tii de Tîrg .
http://patrimoniu.gov.ro
Axo nomc l.r·ia bollirii pivn i ~e i nrnri şi a lnciipcrii „E" de la pnrl r .
Parte rul (fig. 6) arc c inc i în că p e ri g rup ate în jurul unui
h ol cent ra l cu acces din ex terior printr-un vest ibul , eventual
un fost foi şo r închi s ulterior.
Plafonul c u g rinz i de lemn a l parterulu i nu este. concludent,
urmele une i foste b oltiri interioare, cî nd va în l ocurtă, ar putea
f i desc operi te cu ocazia unor v iitoare r eparapi.
Nivelul bec iului cuprinde tre i pivni ţe : cea mai mare şi
mai adîncă (1 4 m lun g ime 7 m l ăţime ş i 3 m a dînc imc),
accesib il ă printr-un gî rli c i, este co mpu să din două b ol!:i
semicilindrice, cu desc hiderea de 3 m, co nso li date transver-
sa l cu arce-d ubl on ş i unite media n printr-un şir de arcade semi-
c irculare; o pivniţ ă mai mi că (7 m x 4 m) , a c op er ită cu o boltă
se mi c ilindri că fă r ă arce-dublou, es te dispusă transversa l, cu
:.1cces dist inct de gîr li c iul pi v ni ţe i mari , dar s it uat p e aceeaşi
fatadă l atera l ă ş i un s p a ţiu b oltit în plin cintru, orientat para-
lel cu p i v ni ţa ma re, în preze nt fără un acces curent din exte-
rior. Este de remarcat z idul exteri or a l pivni(.c î mari, gros de
ap roape 2 m, în ca re se a Cl ă o firidă ca o tai ni ţă .
Asa cum se prezintă ac um, co nac ul de la Drăgăue ş ti apar-
pne ~a i mult tipului tradi\:iona l de case boi ereşti ş i din
acest punct de vedere estr r os ibil să fi e a nterior ctitoriilor
ca nta cuzine din Prahova ş i să fi intrat ca ata r e în posesia
post elni cu lui Consta ntin Cantac uz ino de la car e a fo st mo şte­
nit de Serban Ca ntacuzino, f iul postelnicului , ş i v iitorul domn,
ca re a 'poposit de multe o ri la aceste case. Studii arh eo logice
ş i ce rcetă ri de parament, întocm ite cu ocazia unor vi itoare
lu crăr i ele r e p a raţ ii , ar eluc ida ori g inea ş i vechimea acestu i
edifi c iu, deseo ri pome ni t de documente şi studii istorice dar
tota l iO' norat de is tori c ii de ar hitectură. Contemporane cu cele
t rei c~uace ridica te de poste lnicu l Constantin Cantacuzino
la F ilip eşt ii de Tîrg, Măr g in eni ş i DrăO"ăncşti s înt ş i casele
domneşti clin inc in ta Mă năs tirii Brebu, co nstruite de Matei
Ba ara b în jurul a nului 1G50, ş i arhondar icul Mănăstirii
Aposto lache, ctitoria co mi sului Apostolachi ş i a soţiei sale
Vo ich i\.a 38 .
Casa D o mnea scă de la Mănă st ir ea Brebu, edificiu foarte
c unoscut p entru a mai fi descris , arc la baz ă modelul tradi-
37 Haclu Ş te fan Ciobanu , op. cil. , p. 149-168 [„.] Se poale spune că
biblioteca forma l ă la Mă rgineni, m ai ales de stolnic, mz a {ost o floare rară,
ci cw mai {rnmoasă şi ui,qu roasă de pe păm1ntul romdnesc [. „]
as Vc ni am in Ni col a e, op. cil„ p. 145.
63

~DO
DllDI D
UIDD ODO
Fig. 8 fl. Conncul (k l n l\ Iii gurcni. Frngmcnt de pi clurii rnuralii (rcconsl i-
t uirc) clin cm11crn „H" a con nc ului .
Fig . 9 a. F i lipeşlii de Ti rg . Co-
na c u·! lui Pană Fi li pescu .
~ i ona l de cons lru c\ ic clabora l ă volum etric ş i pl a nimetr ic în
id ea aclosării la curtin ă ş i suh o rcl onatlt s p a~ iului liber din
mij locul incintei.
Volumetria a lun g iLă , C' difi c iul <1dncl cla r o fa \ad ă prin c i-
pală, două fa\aclc tal.era le ~ i o Ja\aclft p os Lc ri oa ră, pl an imcLria
ti pi clt cu ca m er e disp use pc un s ingur r.încl, g rupa le d o u ă cîte
două ş i descrviLe el e spu [ii d e circ ul a\ ic g en tindă ş i de o
prispă l a r gă ca re asigură c ir c ul a~ ia t'X L(: rioară, atesL[t apar-
tenenţa la t ip ol og ia t rad i\i on<il ă. P i\"lli( elc rea li zate clin d ou ă
bolţ; i sem icilindri ce a l ă Lur aLe uniLe prin arcade se mi circul a re
ş i str uctura p l a n şe ului p cs Lc parter c u g rinzi clin lemn di spu se
pe l ă \ imca parl.iului sî nL d oYez i .în plus la subsumarea aces Lui
vcs LiL monrnnenL la modelu l cun oscut de l ocuin\.ă d om n ească .
Const ruirea acestu i edifi c iu confo rm rc \e te i Lracli ţ i o nol e lu
un deceniu în urmu ricli cti rii co nacului de la F ili peşti i el e
Tîrg cl ovccleş Lc necesitatea cx is Lc n\ ci unui timp el e asimilare
a noului m odel d e rcşe clin\ ă de căt r e m c~ Lc rii ş i co mnnd iea rii
a utohtoni . Acelaş i co nse rvato ri sm se desprind e ş i clin ana li za
ruinelor a rhonda ri c ului din a nsamb lul fosLci M ă n ăst iri Apos-
tolach e. Beciuri le c l ăd irii ca r e se ma i p ftstrează ş i asLăzi în
stare bun ă dovedesc a mpl oa rea aces tei cl ă diri (fi g . 7 a) , nvîncl
64
http://patrimoniu.gov.ro
lun g imea de 10 rn , lă\. irn ea d e n,!1 m ş i în ă l ţ im ea el e G rn .
Din p ăcate, planul p a rte rului nu se c un oaşte cl a r îngu st im ea
vo lumului îndr e ptă ţ eşte pres upun e rea unei pl a nim et rii CLI
ca mere di spuse p e un s ingnr rîncl Lip .ice unei c l ăd iri adosale
la c urtină. 13o1Li rea hcciului impr es i o n a ntă elin pun c t d e vc·-
clere a l acuratc~c i exec ut.i e i, se în sc ri e Lotu ş i în t ip o logia cu- r
r entă. fii nd realiza tă clin d o u ă b ol\,i se mi c ilindri ce unite prin
arcade semicirc ulare prijinitc pe s tîlpi ocLogona li .
Acest edificiu C);pr im ă f id el poten( ia Iul co nstru cL i v al
ec hipel or ele m e ~te ri autohton i şi nivelul ~· idi ca t nl c un o ~ lin ­
~ elor acumu late d e aceştia priv ind t ehnica boltirii . (fig. 7 b) .
ln timp ce co n stru c ţiil e el e tip monahal au p e rpc Luat în
continuare mode lul trad i\i ona l d e c l ăd ire adosată l a c urtină.
conac ul boi er esc el e la B e r eş ti ridica t în jurul a nului ](j!)Q ;J!I
de către Udr işte Nă sturrl face dova dn influ ent e lor r enasce n-
ti st e. ' .
U n nou pa s s pre definirea t ipului d e r eşc din\ă b o i ereas că
est e Jăcut de m eşte rii ca re au ridicat la Măgurcni în Prahova
p entru Drăghici Cantacuz in o, fiul cel mare al posLelni cului.
conacu l care p e drept cuvînt s-ar cuveni să Jie supranum iL
„minunea ele la Măgure ni " (fig. 8 a) . Descris minu~ios ele Vir-
gi l Drăghiceanu în urma săpături l or arheo logice efcctuatc-
cle acesta 40 , n e vom lirniLa să evidenl iem numai în ce consLă
asemă narea cu reşedinţa postelnicului de la F ilip eşt ii el e Tî r ~
ş i ma i ales ca're sînt inovaţiil e el e ordin volumetri c, . plani -
m etric şi structura l r ea 1izate l a a cest monument.
E laborat ca centru de greutate a l ansamb lului , eclifi c iuf
are volumetria proporti o nată . Se r egăscş lc raporLu l elin Lrc-
lun g imca ş i l ă\.imea c lădirii stabilit la Filip eş Lii el e Tîrg, clar.
s pre deosebire el e acesta, aparC' , ca dominantrt vo lum etr i că ,
turnul ca re a re tre i nivele el e l oc uinţ ă: parte r ş i d ou ă eta je„
la car e se adaugă bec iul. P la nimetri c. r egăs im la niY e le le-
parteru lui ş i c La julu i unu prin c ipiul de di tribu ţie p er im e-
tra l ă a încăperi l o r el e l ocui t ş i m e di a nă p c d o uă direct ii pcr-
pcnd ic nlarc a spaţii l or de c irc ul a \ ic (fig. 8 b). Întî lnim ş i aicii
holul princ ipa l ca r e gr up ează ce le mai importante încă p e r i
a le pa latu lui p recum ş i l ogg ia amp l asată în Yo lumnl t urnu-
lui la eta jul unu. (fig. 8 c)
Legătura în t re parte r ş i cele dou ă c Lajc a l ' Lurn u lui csLe·
as i g urată d e o scadi inL e ri oa r ă ca ş i la I• ilip eştii el e Tîrg.
ş i s înt pr evăz ute accese separate din exter ior p entru diferi tele
g rupuri fun cţ i ona l e d e în că p e ri : intrarea princ ip a l ă în h olul
mare, intrarea secu ndar ă în zona sa l oane lor s i a donnitoa-
rclor şi inLrarca de se rv ic iu în zo na anexelo1: gospoclărcşLi _
Dar, s pre deosebire d e con acul de la Fi li pcşLii el e Tîrg, la
Măg ure ni piv ni ~c l c oc up ă cca mai mare parLc clin s up rafo \a
cons Lrui tă la so l ~i nu a u acces clcc îL clin ex teri o r, la acest
ni ve l n efiind amp lasate ca me re el e loc uit .
De ase me nea , l a Măg ur e ni este primul c;1z d e r cşcd in\ ă
an J1Jj dc 111 , p. 174.
'JOV ir gil Dră g hi cc:i 1111 , 011. c il . . p . 12 - 15.
 t.
Fiy. 9 c. Fi li pc~ lii d e Tirg . Co nat ul lui P:i ni\ Fi lipesc u . C::ipi l l'! cil' l:i
eo lum1cl a l' o i ~ O l'lllui.
Fig. JO. F ilip e~ lii <1 1· 'l':i ll11re. Con:w ul lui T o11 1a C:111t:irnz i11 0 ( pl :111 IJl't i ,
p l:rn p ar t er , s1· diu 11 · ~ i l'a\:id u).
b o i c r e ască41 cu d o u ă n i ve le de l oc uin\ă exccptind bec iu r i]
la ca re se adaugă par\.ia l ce l de-a l t reil ea nivel în zona tur-
nului ([ig. 8 d); O inoua {i e impor t an t ă privind slrnclu ra o
conslilu e boli irea pil!n i (ei. mari unde se utili ze ază pen lru prima
oari'i în Tara Romiln eascli bolfi semicilindrice de inlerscc fi e, cu
muchii i eş it e la acoperirea beciului. Şase modul e spa\.ia lc cu
latura de 5 m x 5 m , rezultate fi eca r e pr in intersecţia a doi
semicilindri ori zonta li cu generatoarele perpendi cul are, di s-
pusc p e două deschideri şi t rei travee, ş i racordate între e le
prin s upnifete semicilindrice cu l ăţ imea ega l ă cu la t ura ce lor
doi stîlpi mijl oc ii , a lcăt ui esc un sistem sp a~ i a l compl ex, ele
dimensiun i impres ionante ş i mult mai unitar decît spa \.iul
generat p r in îngemănar ea a d ou ă sa u mai multor b o l ţ i semi-
ci lindri ce unite prin arcade semicircul::tre median e ([ig. 8 c).
Acest sistem de boltire are ş i avantajul unui consum mult
mai redus de zidărie . Acoperi rea aceleia.; i sup rafe~e cu d o u ă
b olti în plin cintru în o·emăn atc, cu che ia boltirii la aceeaşi
înălţim e, ar ut iliz a cca 28-30 metri cuhi el e z id ă ri e în plu s
rezult înd un spa \. iu 1ib er diminuat corespunzător. ln cazul
zo11e lor cu se ismi citate ridicată în care se în ca dr ea ză ş i ter i-
t oriu l prahovea n, sistemul el e b oltire cu b oqi semi cilindrice
de intersec \i c cu mu chii i eş it e as i g ur ă o bun[1 ri g iditate anti-
se i s mi că , dova da acestei a firma ţi i constituind- o faptu l că
toate beciuri le acope ri te cu bolţi s imil are a u rez istat şi s-au
41 Dou ă nivele de locuire arc ş i „v il a" ridiculii ele I c l.1·11 Cc rcl' I la
Curtea domneascft clin Ti r g oviştc, clar fi ecar e clin cele donă nive le accese
distincte clin exterior şi fă r:1 l cgătur ă Intre e le prin sc ări inleri on rc .
http://patrimoniu.gov.ro
Fig . 9 b . F ili pc ş li i el e 'l'îrg.
Con ac ul lui Pantt F i lipcsc u
(pl a ll b ec i, p lan p arlcr , scc p -
u11 e şi faţadă pri11 c ipnl ă) .
..'. fllUNf ,'. ,\
t'.
I
L__ L_
b:;:::E~~='=;;;~:!:=:J--=:=::i
PARlER o , 1 , „ ·' 1011
p ăs trat întreg i, cu toate cutremurele foa rte numeroa se ca re
au pri cinuit mari str ică c iuni bec iurilor utilizînd a lt e s is temn
el e bo lt ire . U n argument priv ind caracterul exper imenta l, dr
inip e re a m eşter il o r în t ehnolog ia r ea liz ă rii acestui sistem dr
boltire este lipsa a rce lor-dublon care conso lid ea ză de obicei
racordarea între modul ele spaţiale as igurînd ri g iditatea în-
tregului a nsamblu ş i economi s ind imp orta nte ca ntită !: i d e
material lemnos necesa r sprijinirii cofra gu lui . Odată cu ri -
dicarea zidurilor p i vniţ:ei s-au executat şi rezalitele cu aspect
de contraforturi , dispuse în drept ul stîlpil or ş i la co q:uril e
î ncăp e rii, cl a r nu s-a u continuat în pla nul boltirii prin arcc le-
dub lou.
Se r e ma rcă, el e asemenea , diminuarea suprafe\:ei încăpe­
r il or av încl p l a n şe u cu grinzi clin lemn , utilizate numai la
rea lizarea p odelei ta ini~ c i, în timp cc la Filip eşt ii ele Tîrg
încl1peri lc cu p l a n şe u clin lemn ocupau cca mai mare parte
a parterului.
D elimitarea netă a demi solului , unel e sînt amplasate
numai pivnil e. ele rest.ul c l ădirii ş i limitarea utili'z ăr iipl a n­
:;celor cu gr in z i din lemn decurg din a daptarea modelulu i
de la Fi lip eştii de Tîrg la condi'ţii l e locale ele climă care nu
[ac locuibil e în căpe ril e di spuse la nivelul solului fără utili-
za rea un or hiclroiz ola\-.i i nec unosc ute în vremea aceea ş i care
distrug într-un timp relat iv scurt (50 - 100 ele a ni) , capetele
g rinz .il or clin lemn în g lobate în zidări e.
Boltirea în căperil or parterului şi etajelor preia s istemul
de bol ţi c ilindrice ele intersecţ i e cu muchii intrate cu lunete
ele la Filip eş t i.
65

A
BECI 01 2 J 4 5
Fi,q . 11 . Huincle a rh ondaricului fostulu i. sc hit Poiana Cimpina (pl a n beci
ş i scc p u 1w).
în cazul conacului de Ia MăfJUl' eni , modular ea s paţială
a con tntctiei .· e face imtită chia1· de Ja ni.ve lul pivnit elor
tmclc~ a şa ~ tun am văzut, fungimea ş i lăţimea 11ivniţ ei i'.nar i
sint mochllale în rapo1·tul 3: 2. Dacă se compară deschi-
d erea bol( ilor p i vniţelor mari cu pasul mediu a l lunetelor de
p enetra \.ie de la parter se constată un raport de 2 : 1 între
aceste dimensiuni. De fapt, pasu l lunetelor ele pene traţie este
cgH I cu l ă ţimea stîlpi lor ş i implicit a s upr a fe ţelor semi cilin-
cl ricc ca r e r acordenă între ele mod ul ele spa(,ialc a l cătu ind
pivni~a mare. Rezu l tă u n raport de 4: 1 între suprafe\:ele
proi eq.iil or în p la n a celor două modu le s pat.ia le a le sub-
solului ş i parteru lui (fig. 8 e) .
Această corela re g rafică între toate dimen inn ile c l ădir ii
dovedeşte utilizarea traseelor r eg ulatoare graţie cărora meşte rii
Hvca u cert itud in ea că odată pornită rea li zarea boltirii nu
vo r avea surprize privind închiderea ei.
O importa nţă deosebi tă p ntru ii us trarea co mpl cx ităţ ii de-
cora ti vc utiliza te la orname ntarea conacelor cantacuzine o
constituie materia lul descoper it cu ocaz ia executăr ii săpă­
turilor a rhco loO"ice la Mă gureni. Sînt atestate toate procedeele
tehn ice ş i orientăr il e s tili st ice care peste trei-patru decenii
se vor regăs i în pa leta decora tivă a pa latelor lui Co nstantin
Brî ncovea nu. Ornamente sc ulpta te în pi a tră, brîuri din cără­
mizi profi late ş i arcaturi deco rînd faţadel e, st ucaturi poli-
crome (fi g. 8 f) şi picturi murale decorative (fi g. 8 g) împodo-
beau această so mp t u oasă rcşcdin\ ă.
Dacă o parte din modele le st ucatu ril or a u la h ază moLive
orienta le, sî nt totuşi ornamente ca re am intesc decoraţia tîm-
plelor din zid a bisericilor din zonă, contemporane cu edifi-
ciul , ş i nu este de neluat în sca mă ipoteza fo los.irii unor
meşteri clin echip ele ca re a u rea lizat stucat ura t impl clor din
zid tracl i(.iona le din car e se păsLrează modele executate la s[îr-
şiL ul secolului a l XVII-iea ş i pc tot parcursul secolului a l
XVIII-lca şi chiar a l XIX-lea (biserica din Căli ncşt i , Zam-
f ira, Cărbuneşti, Co rl [rteşt i şi Bălti~a). Această cx pli ca~ i c ar
justifica răspîndi r ea procedeului de deoorare cu stucaturi pol i-
cro me de acelaşi tip a l oc uinţe l or mai răsărite clin med iul
sătesc4 2 sa u clin tîrgurile prah ove ne4 3.
Volumetria impr es i onantă a edificiului , p la nimetria com-
plexă ş i s urprinzăt or de modernă p entru epoca r es p ect iv ă,
s istemul co nstructiv cvo l uat dovedi ncl o ·,ac ur ateţe deoscb ită
a realizării boltirii ş i reg istrul amplu ele procedee decorative
conferă conacului de la Măg ureni o valoare ş i importan\:ă deo-
sebite . Se menpn înc ă în bună stare beciurile conacului şi
porţiuni însemnate din zidurile parterului ş i eta jului, clar
aceste vestigii sî nt sufocate de construcţiile par az itare ridi-
cate recent, iar pivniţele au acces ul blocat şi sînt colmatate
42 Că lin Hoinăr e seu, Tradifie ş i influente la casa Hagl Prodan, „Re-
vista muzeelor ş i monumentelor - Monumente istorice şi de artă", nr.
2/1981, p. 33.
43 Ibidem, p. 37-38.
66
http://patrimoniu.gov.ro
de restur i menajere. Tere nul pe care se află ruin n co nac ului
este proprietate particulară ş i , pentru a se puLca as ig ura co n-
d i ţ iil e minime ele conservare ş i viz ita re, este n ecesa ră exp ro-
pie rea teritoriului aferent zo nei ele protecţie confo rrn legis la-
ţie i î n v igoare .
La Fi lip eşt ii de Tî rg, ca m în ac eeaşi perioadă cu co ns Lrni-
rea conacu lui de la Măguren i , Pană Fi lipescu, ginere le postel-
n icu lui Constant in Cantacuzino, r id i ă o frumoasă reşed inţ ă
care, datorită lu crăr il or de r estaurare exec utate în jurn l an u-
lui 1965, 44 ş i-a recăpătat în mare parte autent ic itatea (C ig. 9 a).
Compozq:iei irnpl e, clare, a vo lumu lu i principal a l con-
stru cţ i e i , ceva mai a lung it cl ecît ce l al conacelor bătrînul ui
postelnic ş i fiu lui să u Drăghi ci, i se articu l ează un frumos
foişor marcîncl accesul principal. P lanimetr ia c l ădirii (fi g. 9 b)
urmînd principiul distribuţi e i perimetrale a încăperi l or el e
locuit ş i med iane pe două direcţii perpendiculare a ::. pnţiil or
de c irc ulaţ i e este ma i s impl ă ca la Măgureni , clar dov edind o
a bilitate deosebită în asigurarea decomandăr ii came relor de
locuit cu minimum de spa\;ii ele c irculaţi e . Cele mai imp or-
t ante încăperi sî nt g rupate în juru l h olului principa l cu a cces
Jo'i,q. 12 a. Co na cul Ca nlac 11 zi11 0 d in R il'ov.
direct spre foişorul care ma r c l 1 cază intrarea principală ş i prin
intermed iul unui ves tibul, s pre logg ia amplasată pc fa\ada
poster i oa ră . Ho lul princ ipa l este di spus perpendicular pe
axa mar e a clădir ii avînd o pozi\.ie s imilar ă cu holul ele la
Măg urc ni . Î n ansamb lu , parLiul conac ului lui Pană F ilipescu
a mint eşLc el e ce l a l lui Drăgltici Măgurcanu clar ceea cc SllJ'-
llrindc 11c d1·e11t <'UVÎnt rs te absoht la itlcntitate dinll'e di-
mensiunile si modu l de realizare a boltfrii pivnitelOl' mal'i
ale celor dci'uă ecliîici i, explicabilă numai prin m~ltarea cin-
trelor utilizate la rea li zarea boltirii de la o clădire la alta.
Se folosesc şi a ici ca ş i la Măgureni bolţi cilindrice ele inter-
sec~ i e cu muchii ieş ite fără a rce-dub lou, d eşi rcî ntî ln im aceleaşi
reza lite cu aspect ele conLrnforturi dispuse în dreptul celor
d oi stîlpi mecliani, dovedind ace l aşi nivel ele cunoaştere a
tehnicii boltirii.
Din repertoriul decorativ, cu totul remarcabili sînt st îlpii
foişorului cu capitele foarte frumoase amintind ele cele ele la
Mărgineni (fig. 5 b) , ca ş i ramele din piatră a le ferestrelor
dovedind o m;i. re abi li tate în prelucrarea pietrei.
Deasupra unei u ş i se nui păstr ea z ă ş i astă zi fragmente
d intr-o pictură murală , posibil o pisanie a casei, iar para-
mentul faţade lor este ornamentat s ub cornişe cu arcaturi de
că rămidă dispusă pe muchie.
Această cl ăd ire ş i-a recă pătat aspect ul original ele sub
haina neoc l asică a unor modificări datorate secolului al XIX-
lea constituind exemp lul cel mai biue p ăs trat de r eşe dinţă
boierească clin Prahova, dovadă gră itoare a inova ţiilor aduse
de meşterii Cantacuzinilor. Terminarea lucrărilor de finisaj,
u R estaurarea s-a executat conform proiectului şi sub conducerea lui
Mişu R ă dulescu.

F ig . 12 b. Co nacu l Cnnlacuzino d i11 1 ifov (p lan beci, plnn pn rln . plnn
etaj şi fn!achl).
;:7 ~~ ~
.GM _
I I
O1 i l ~ s
Fig. 13 . Conacul B rin covcan u-i\lnvrocordat de la Tătărani - plan beci,
plan c lnj, scctiun c ş i fn·ţndă.
rămase neexecu tate, ş i nmenajarea un e i colec(.ii de artă
brîncoven ească ar deschide circulaţiei turistice acest Ya loros
obiectiv datorat Ca ntac uzinil or .
La Filipeştii ele Pădure, între anii 1680-1G85, spăta rul
Toma Cantacuzino, nepotul p ostelni cului ş i fiul lui Mate i
Cantacuzino, ridică un minunat conac lîn gă bi serica pictată
de cunoscutul zugrav muntean Pîrvu Mutu. Aflată în ruină
încă din anul 1860, aşa cum apare într- o schiţ.ă de Carol
Isler, clădirea mai păstrea ză, în prezent, beciurile şi o parte
din zidurile exterioare ale parterului.
Planimetria parterului nu se p oate r econstitui în întregime,
dar coroborînd informaţ iil e pe care le desprind em din schiţa
lui Carol Islcr cu urmel e v izibile pe ziduri, recunoaştem
tipul de clădire cu camere de locuit dispuse perimetru 1 ş i cu
spaţii de circulaţie amplasate medi a n. (fig. 10).
Faţ.ada p r in c ipală era marcată ele un foi şor avînd arcade
p e două nivele; pe faţada opusă est e posibil să fi fost o logg ie.
Dar clementul cel mai interesant al edificiului îl constituie
pivniţa mare , o a devărată capodoperă a tehnicii boltirii de
la s fîrş itul secolului al XVII-iea. Acoperită cu bol ţ i semici-
lindrice de intersec!·ic cu muchii ieş ite , este compus ă din patru
module s pa ţiale cu latura de 5 x5 m racordate între ele cu
patru arce-dublon, late de 2 m, d escă rcînd p e rezalite disp use
perimetral ş i p e un stîlp mediau. Cheia b o lţii se rid i că la 6 m
înăl\:ime; spa!:iul r ezultat este monumenta l iar acurate"ţea exe-
cuţi e i este impr es ionantă.
Faţă de b oltirea b ec iuril or cona celor de la Măgureni ş i
Filip eşt ii ele Tîrg, la Filipeştii de Pădure s-a realizat un s istem
de bol\.i mult mai evo luat atît ca concep!:i e, c ît ş i ca cxecu\,ic
a nun ţ înd şi pr egăt ind terenul ct itoriilor brîn cove n eşt i de la
Potlogi şi Mogoşoaia.
http://patrimoniu.gov.ro
Utilizarea arcelor dubl ou a rigidizat mult boltirea care s-a
menţi nut intaeti:i deşi zidurile parterului au dispărut în mare
m ăs ur[t.
Boltirea încăpe ril or parterului actua lmente di spă rută
este clovecliLă de urmele lun etelor v izibil e p e zidurile exter i-
oa re care s-a u mai păstrat. Se remarcă , el e asemenea , p oz iţi a
g01uri lor ferestrelor g rupate perechi şi decora! ia paramentului
faţadelor, cu arcaturi u şor decroşate din că rămizi di spuse
pe muchii sub cornişe, ş i un brîu med ia n clin cftrămid ă pro-
filaLă, marcînd ni ve lul pardoselii parterului .
Cum în prezent este în stare ava n sată de ruină ş i supu s un ei
degradări pe rma nente, se impun de urgen!ă măsuri imed iate
de co nserva re pentru sa lvarea acest ui excep ! iona l ob iecL iv .
Reconstituirea în pună parte a c l ă dirii ş i amena ja rea un ei
dotări la ni ve lul com une i a r condu ce la protejarea uneia din-
tre ce le mai izhul ite exempl a r e de r csed in1 c boieresti din Tara
Ro m â n ească. ' ' ' '
Tot spăta rului Toma Ca ntacuzin o i se datorează ş i sc hi tul
Po iana Cîmp ina ridicat în ultimele decen ii a le seco lului
a I XV II-i ea, const it uind unu I ci in punctele fo rt ifi cate
afl aLe pe drumul comerc ia l a l Văii Prahovei. Din ca-
drnl acestui co mpl ex, ce l ma i imp ortant edifi c iu pare s[t
fi fost a rh ondaricul clin ca r e se păstrează astăz i ruinele
beciului. E difi c iu el e dimensiuni modeste (24,5 m X 12,5 m) ,
a r e o volumetric mai a lun g iLă decît modelul sLab ilit de
co nac ul postelnicului de la F ii ip eşt ii cl eTîrgtrăd înd prin aceasta
aparte nenţ a la t ipul monaha I, cl ar r ămîne imp orta nt prin s is-
temul de boltire a pivni\ei mar i (fig. llJ . Rea liz ată din patru
modul e spa\:ia le, cu latura în plan de 4 x 4 m, compuse fi ecare
dintr- o c up o lă se mi sfer i că cu pandantivi şi racordate între ele
prin arce-dubi ou spri,jinindu-se p e un stî lp centra 1, acest sistem
de boltire ca r e se va genera I iza la pa la te le ridicate de Brînco-
vea nu la Hurezi , Potlogi şi Mogoşoaia conduce la ob ţ inerea
unui spa·! iu unitar , dar r ez istenta b olt irii este mult mai scă­
zută decît s istemu l de bol\,i c ilindri ce de intersecţ i e cu muchii
i eş it e.
Perfec\junca boltirii , acurateţ e a paramentului ş i propor-
ţ, iona rea a rm oni oasă a deschid er il or con feră edif iciului o cx-
cep\.i ona lă va loare a rhitect u ra l ă ş i tehnică . Anul ridicării
c lădirii nu es le precis stabi li t dar este p os ibil să fi e anterior
IO 'f
const rn c\ iei Case i Domneşti de la Hurezi ş i în acest caz ar fi
primul exemplu de folos it"c a cu11olclor cu p:mdantivi la rea-
lizarea l1oltirii din Muntrnia. Ln Hurezi , isprav ni cul delucrhi
a fost P îrvu Măgureanu, vă rul spătarul11i Toma Cantacuzino,
ct itorul de la Po iana Cîmpina , iar unchiul acestora, Miha i
Ca ntacuzin o, a studia t a rhitectura la Padova. Toţi a n nume-
roase ctitorii în Prahova şi este foarte posibil ca experimen-
tarea fo los ir ii boq,il or cu cupole semisferice cu pandantivi
1"1 acoper irea beciurilor să fi fost făcută la Poiana Cîmpina
ş i ulter ior ge n era liza tă la ct itoriil e lui Brîncoveanu. În orice
caz, boltirea de la b eciul arhond ar .icului schit ului Poia na
constituie o d ova d ă în p lu s a ro lului ,jucat de ct itor iile r idi-
cate de Cantacuzini în Prahova în perfecţionarea ş i diversifi-
carea tehnicii boltirii. C l ă direa se a flă în p rezent în pragul
prăbuşirii , b ol\.il c fiind crăpa te ş i în pericol iminent de dis-
locare . La aceastft s i tuaţ i e a cont ribuit ş i supraeta jarea nechib-
zuită a ed ificiului fără o consolidare coresp unzătoar e a struc-
turii. Se impun măs u r i construct iv e urgente pentru a sa !va
clădirea de la di spar iţ:i c ş i a o integra în c ircuitul t uri stic al
vă ii Prahove i, constituind un obiectiv ele mare interes a l
zonei.
Raportarea compa ra t ivă a tipologici de reşedinţ ă boie-
rească, conturaUt clin ana liza ctitoriilor cantacuzine din Pra-
h ova, I~ palatele r idi cate de Brîncoveanu la Potlogi ş i Mogo-
şoa ia scoate în ev ideir!.ă filiaţia directă a arhitecturii brînco-
veneşt i cu conacul p ostelni cului Consta ntin Ca ntacuzin o de
la Filipeştii de Tîrg ş i cu co nacul din Măgureni.
Atît la Potlogi cît şi la Mogoşoaia s-a u realizat palate cu
o volumetri e e lib erată de pecetea curt in e i, edific iile cleschi-
zînclu-se spr e teritoriul înconjurător ş i const it uind dominan-
tele ansamblurilor, în jurul cărora se organizează întreaga
com p ozi ţ i e .
Proporţ:ionarea volumului se face în plan, regăsindu-se
raportul dintre lun gime ş i l ă \: im ea clădirii sta bilit la conacul
ele la Fii ip eşt ii de Tîrg : lun g imea = 27 ·metri, lă ţ imea = 22
m; L /1= 1,35, r aport reluat la Măgureni: L =28,5; 1= 22;
67

-~n @ilt_
SEClIUN[ A· A
- - - _ _ _J
DEMISOL
F i !J. Jd . Co 11 ~1c ul l\ la vros - Ca 11larnzi 11 0 din Ui lin cşli
p lan pnrlt•r:, scc \iu11 c şi l'a\.adil) .
L /1= 1,3 şi men(inut la Pot log i şi Mogoşo::iia: L = 32; 1= 23;
L / 1= 1,38.
Acest raporl se st::i bil eştc î nlre lal uril c unui dreptunghi
hi ca re lnlura m'.l re este ega l ă cu di::igona la pătratului laturii
mici (f ig. 19), s in tcl izat de fo rmula Vi/t şi se poate cons idera
pc bună dreptate traseu l geometr ic rcgulalor după c::irc se
stabi lea u dimensiunile în plan a le ecl ific iil or45.
Dacă se a na liz ează rapo r tu l d in lre înă l\, imea eta jului
7 metri ş i a demi so lului = 4,3 m, rez ultfi: H ctaj/ h de misol =
7/1,3 = 1,6 foa r te apropiat dt• 1,6 18 care este numi1rnl de aur.
Acest raport me nţinu t la Po ll og i (und e d e fapt sînt identice
chi ar în ă }\. irnil e ce lor două nive le cu ce le d e la Fi lip eşLi
11 e laj = 7,3rn; H demisol = 1,3 m) şi Mogoşoa i a : 4,6 const ituie
princ ipa lul Lraseu geomet ri c pri n care se stab il ea înălţimea
11 ive le lor ed ifi c iil or.
La fe l este proporţion ată înă l \;im ea ni ve lelor şi la D răgă­
u eşti ş i la conac ul lui Pa nă hlipescu din Fi lip eşt ii ele T îrg.
Co nacu l de la Măgurcn i pare să constil ui e o excepţ i e dacă
se ia în co nsiderare ip oteza prin ca re c l ăd ir ea ar fi av ut de
la început două nivele peste bec i la care se adaugă ce l ele al
t reil ea ni ve l, a 1 t urnului , care cu cei aproape 15 metr i înăj\. ime
la corn iş e \'a rămîne foarte multă v reme recordul de înălţime
a l unei r eşccl in(. e nobil iare .
U n c lement foa rte importa nt în mod ularea dimensiunilor
încăper i lo r este după cu m am a rătat deschide rea lun ete lo r
de la bo)\.ile eta jului care, sta bilită la F ilip eşt ii ele T îrg la
2 m, a fost p re luată ca atare la Măguren i ş i la conacu l lui Panft
l~ ilip escu şi care se regăseşte la Pot log i şi Mogoşoa i a.
Utilizîncl acest modul rez ultă două t ip uri ele încăperi de
loc ui t: pătrate cu latura ega l ă cu 2 sa u 3 module ş i clreptun-
g h iularc, la ca r e raportu l !alurilor este d e 2/3 modul e sau 3/4
modu le .
În ceea ce priv eşte planimet ri a, regăs im şi la pa latele d e
la Potlog i ş i Mogoşoaia princ ipiul de di str ibuire p e rime trală
a încăper il or ele locu it ş i me diană a spaţii l or ele circu la\;ie.
E te ev i dentă influenţa conacu lui el e la Fi lip eşt ii de Tîrg
asupra pla nului de la Potl og i. L ogg ia pc două nivele, p o ziţia
holului p rinc ipa l , d isp us în lung ul c l ăd irii ş i pre lun git cu un
fo i şo r , sîn t ident ice c u acelea de la Pot logi.
S istemul bo ltiri i bec iului mare este difer it, la palatele
brîncoveneşti fiind adoptată bo lfa c u cµpo le semisferice cu
pandant iv i, ex p e rim e ntată la a rhondaricul schi tu lui Po iana
Cîmpina ş i la Hurez i da r bo l tirea încăp e rilor parteru lui este
aceeaş i ca la F ilip eşt ii de Tîr g: bol\j c ilindri ce cu muchii
intrate cu l unete de p enetra\;ie .
Repertor iul ornamenta l fo los it la Potlogi ş i Mogoşoaia
este ce l s tabilit la l~ iii p eşt ii de Tîrg, Mărg in e ni şi Măguren i
r egăsind balustradele şi coloanele cu capiteluril e sc ulptate
în piatră ş i d ecoraţ ii în stucatură policrom ă. în acest st:;ns,
sti lul brîncovenesc este de fapt rezultatu l procesului de
spec ifi c izare ş i adaptare la filonul trad iţie i , ele asim ilare ş i
45 Aril . Radu Drăga n , op. cil,, p. 43.
68
preluare a c un oşti n\: e l or
de tehnică constructivă de circ ul a\ ie
e u ro p ea nă, al orie n tăr ii umaniste de rezo nan\{t r e nas ce ntistă
ş i a l unui registru deco rat iv de inrtucn\,ă barocă , procps de-
c l a nşat indi scutabil d e meşte rii Cnntacuzin il or . Acl·slc suges-
ti i au găsit s up ort în sp iri t ua lilatca popornlui nostru, or ien-
tată spre va lor i a le frumos ului nat ura l, în cadru l căro r a per-
sona li tatea uma n ă se î n cadrează fir esc şi armon ios, spiri lu a-
li tate concretizată prin produc\.ia de arh i tect ură a culturilor
săteşt i . Este poat e surpr in zăto r , clar rnulaliil e su 1·\·c11i te p e
firul evo lu t iv al arhi tectur ii noa st re la ice culte prin ct itori il e
cantacuz ine şi leg iferate el e m e şter ii lui Conslant in B rînco-
vea nu au aprop iat a rh i teclura r eşe d i n ~e l o r d omn eş li şi ho il•-
r cşt i ele ar hi tectura pop ul a ră şi acest lucru este ev id en t dacă
ne referim în specia l la cornpoz i\ ia vo lumrt rică ş i la rc hq.ia
clăd i r ii cu spaţ iul înconjurător. D in această aprop ie re va re-
z ul ta o producţie arh i tectura l ă d e si n teză fo rmîndu-st', pc dP o
parte, modelul unor tipuri de r eşc din\ c boi e r eşti ma i modeste
cl in rîndul căro ra ma i cunosc ute în Pra hova sî 1~t co nac ul
Be lu din U rl aţ. i , conacu l Bozia nu din Sîngeru ş i co nac ul
·lfJM.
I I
N ico lau clin Brăzi iar, pe ele a l tă parte , tipu l unor locu i11\ e
mai răsăr i te d e tîrgoveţi cum sînt casa N ico lae Iorga din
(p lan de misol , Vălenii ele Munte 46 , casa Dobrescu d in P lo ie:;;t i, tipuri ca 1·e,
a l ătur i ele ce le de factură sătească, vor a I că tui rnu I tă v re me
zest rea e dilitară a t îrg uril o r ş i o r aşe l o r prahovene .
Ş i în seco lul a l XVIII-i ea Cantacuz inii au co nstru it n·şe­
d in ţc în Prahova, din rînclul cărora se ev id e n\: i ază conac u I
Cantacuz ino Rîfovean11 47 ,co nstruit la Uîîo v spre mijlocul seco-
lului . (fig. 12a). C lăd ir ea a fost modifica tă cxL inzî nclu-sc nucl eul
de bază ridicat pe op iv ni \,ă de mari dimeus iun i: 10 m x 13, 5 rn în
plan, acoper i tă cu o boltă în p lin c in tru, cu deschidl."rea <.l e
peste 7 m şi rigidizată cu două arce clublou (fig . 12 b).
P lanimetr ia eta jului aşa c um se desp rinde din starea act u-
a l ă a c l ăd irii urma t ipul cu încăperile ele loc ui t dispu se pe ri-
m et ra l, iar spaţi il e de ci rc ul aţie, meclia11 şi co nt inunte spre
exte ri or cu o ser ie ele foişoare.
Construc\;ia insu fi cient cerc e tată se pr ezintă astăz i da to-
r i tft unor modificări ulterioare sub h aina a rhi tectur ii nco-
brîn cove neşti ş i im pres i o n ea ză prin dimens iunile a mp le şi
a rmoni a compozj\;ie i vo lumetrice .
Un a lt co na c, atr ibui t prin tradi\.ie lui Co nstantin B r înco-
vea nu, rid icat la Tăt:'frani cu cîteva decenii mai dev reme cl ec ît
ce l de la Rîfov, atrage ate n\,ia prin boltirea pivni\,c i mari
(12 m x 8 m) (fig . 13) rea liz ată clin două bolţi în p lin cintru,
îngemănate , î ntă ri te cu arce-cl ub lou şi comuni cî nd între e le
prin arcade semicirculare. U l te ri or, în v remea domnitorul u i
Mavroco rdat, s-a co nstruit, suprap unînd par\.ial b ec iul , un
co nac modest a 1 căru i aspect actua 1 se dator ea ză unor reface ri
din seco lul a l XIX- iea .
Partea cea mai expres i vă a noii c l ădiri o constituie prispa
fa~aclc i principale cu st îlpi c ili ndric i şi arcade în aco l adă ci in
zidări e, amintind s ur pr in zător ele arhi tectura cu le lor ol le-
ncsti.
' Atît co nac ul de la Hîfov cit şi cel de la Tătărani p ol fi
r eintegrate act i vită\;ii cotid iene cu efortur i econ omice minim e.
Suflul neoclasicismu lui s-a făcut simţ:it ş i la ridicarea rcşc­
din~e l or boi e reşt i , programe de arhitecturrt sens ibi le la curen-
tele arhi tectura le de avangardă, exprimîncl clorill'\,a b enefici a-
ril or ele a fi la modă şi în ceea ce priveşte l ocuin\,a.
La Că lincş li , î n primele decen ii a le seco lului al XIX- iea,
fami li a Cantacuzino Mavros 4S const rui eşte o frumoasă v ilă
înconju r ată de g r ăd ini ş i parcu ri într-un st il tributar neoc la-
s ic ism ului. Acest ed ificiu se î nscr ie, a l ătu ri de casa Ion Canta-
cuz ino din Iaşi49 ş i „Palatul de pe ziduri" clin incinta Mănăs­
t irii Frumoasa 5o, cu care de a ltfe l se aseamănă prin modul de
utilizare a declivităţii terenului de amp lasare, în prima gene-
raţie de l ocu in ţe edificate într-un sti l arhi tectura l de factură
neoclasică.
46 Ibid e m, p. 54 .
47 N . Fil itti, Genea lo_qia, Moş i a Rtrovului a i11Lrat in posesia fami lie i
Ca ntacu zino prin căsă lori a lui Gheorgile Cantacuzino, mare căm in a r ,
cu R uxandra I Rlfoveanu. Gheor ghe este descende nt ul lu i Şerban Canta-
c uzino (fiind strănepotul l ui Gheorglle, fiul lui !;jerban). .
48 Ibidem, Numele ele Mavros s-a a dău gat moşiei d in Că lin eşt i prin
căsăto ri a doctorului Ion Ca ntacLizino (desce ndent din D răghi c i Mi'igu-
r eanu) cu Maria Mavros .
49 Gri gore Ionescu, op. cil„ p . 375-376 .
50 Ibidem, p . 377 -380.
http://patrimoniu.gov.ro

DEl'- llSOL
Fig. 1.5 b. l'a lnlu l Ca 11lacuzino d in F l o r .;~ li (plan d ·miso!, pnrl c r, cln j
~ i SCl:\Îll l\C).
Co ns l ru c Lorii au s pec ul at ab il la Că li ncşLi cfc ni,·c larea
te re nului , asLfe l că ed ifi c iul , c:n e, s pre c ur tea de on oare,
uncl c se a fl ă a mpl asată inLrarea prin c ip a l ă m a rcată de un
l'ro nLon c n o co l o n a dă d e facL ură c l as i că, arc un s in g ur n ive l,
pc J:a \acl a o pu să, prin dec li v iLatea Le re nului , se realizează un
·demiso l par\.ia l, c uprinzî nd o sa lft mnrc ~ i a l Le în că peri a n exă.
Vo lumeL ri c ed ific iul es Lr în cl1i s în s ine, deose bindu-se
ncl ci in accsL puncL de vede re de a rhiLccLura seco lului a 1 XV II-
1ca . Se ca uLă cu pr ecă d e r e s ublinie rea va loril or a nt ropoce n-
LrisLe, s pa(iu l inLcrior a l c l ă dirii ncdeschi zî nclu-se s pre s ilui
înco njurăto r p r in fo i şoa re ş i logg ii. În ge ne ra l, se urm ărcşLc
·o b~ine rea une i s ime trii rigu roase ca re imp rim ă co mp oz ili c i
·O rigiditate ş i î ncre men ire acccnLua Le. La accsL lu c ru con tr i-
buie ş i diminua rea p art i c i păr ii v iz ua le la imag inea de a nsa m-
b lu, a volumului acoper i ş ului ne marcat de strcaş in c ~ i cu pa n-
te le versan~ il or şa rpante i foarte r edu se (fi g. 14).
Regăsim totuş i raportul dintre lun g imea (L = 23 m) ş i
lă~imea (l = l 6 m) a edificiului , stab ilit cu aproape două
eco lc în urmă (L/ l = 23:16 = l .1 = V2). P la nimetri c, se re-
marcă gru pa rea încăperilor principale în jurul unui ho l cen-
t ral şi rcaparj\.ia scări l or interioare, IolosiLc p c nLru prima
<>a ră l a Pi li peştii de Tîrg ş i Măaureni.
Ilust rînd mobi li tatea st ili s li că a reşc clin~clor bo i ereşti ş i
rolul de promotori ai curenLe lor de ava nga rdă a Cantacuz i-
n ilor, rcşcd i n\:e l c ridicate d e Grigore G. Cantac uzino la Za-
llE.' U JUl~
Ju sq u 'a u m ili e u du xvnc s iucle. l 'n rt:11ilec lurc des ch â leaux princi ers
'l' l des manoirs se i gnc uri :w x de Valn chi e Cla il ·m·nclcrisce par ln subord ina -
t ion de tous lcs clc menls co nslilulifs a u mur d'enceinle, q ui clCLerm inait
la qualilc cssc nlic llc de l 'espnce inlcrie ur : ce ll e cl '„es pace (orlif'ic", Les
hnb italions , t:O l'PS de ga rde, cl(:ptîls e l aulrcs e lcmcnls de l'e nsc mb lc Hn-
icn l group cs, nclosses a ux co urlin cs, la issa nl li bre un cspncc c nlral q ui
·c onsliluait ln nole domi11a11le de la composi lion. L'nclosse menl des co nslru c-
:L ion s nu mu r d'cnce inle a m is son cmprc inte sur la com posilion vo lumCLri -
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 15 o. Pn lalul Ca nlacuz in o
cl in Florcş li supranumit ş i
„i\ licul Trianon ", Vede r ea fn-
lnclci de np us.
mora, în 1909, ş i Flort•ş ti , în Hl13, deşi edif.i caLc aproape s i-
mu ltan , apa r\ in unor cure nte diferi Le .
Î n Limp Cf' la Zarno ra se co nstruicş Lc în sL il ncoromâncsc,
re înn odîndu-se uniLaLca sL il isLică c u a rhitectu ra ct itor il or
din seco lu l a l XVH - lea, înLrc·ruptă de neoc las icis m, la F lo-
r cş ti se co ntinuă a rhiLrcLurn de ractu r ă c l asiciza ntă ele la Că­
lineş Li prin edi[i ca rea unui sompt uos pa lat, adevărată capo-
doperă a st ilului ec lect ic de î nce put ci r secol XX. De
dime ns iuni impres ionante (35 m lun g ime ş i 2\) m l ă\,ime),
u dem iso l, parLer ş i l'ta j, av încl încăp e ril e gr upate în jurul
unui h ol cc ntrnl monume n La l ( 12 m x 12 m în p lan ş i 8 m
înă l ţ i me, ma r cat pe rn~.acla p oste ri oa ră de o loggic im-
pu nătoa r e c u o minunaL[t co l oa n ă, edifi c iul s upranumit
ş i „M icu l Trian on' co nsL iLui e prin lu c răr il e ele pi etră rie a le
fa \.aclc lo r : ca pii.e le co rnp oz iLe ~ i zoomo rfe, masc h roa ne, şa m­
b ra ne ş i a nc:i clramcnte. efigii ş i .b lazoa ne o ca podop e ră a ar-
hi tectur ii român eşt i . În preze nt, c l ădirea esLc s upu să unui
acce ntuat proces ele deg radare existî nd pe ri co lul de prăbuşi re
a faţade l or.
-au e la borat sL ucTii prin ca re s-a u cv idcn\.ia L a\"antajele
integ răr ii unui asLfe l de ccli[i c iu in c irc uitul Luri s Lic5L.
D in procesu l evo lu t iv a l a rhitecturii c ur(.ilor domne şti
ş i boi er eşt i dec urg, după cum a m arătat, o se ric întreagă de
inova\,ii privind co mpoz i( ia vo l ume tr i că, p l a nimet rică , struc-
t ur a l ă ş i d eco rnLivă are a1 1, pC' ele o pa r te, m oLi ve ele ordin
soc ia l ş i cu lLura l, rcfl cc Lî ncl aL iludinca um a ni stă d e rezonantă
renasce n t i stă , care se [aer sim\ iLă în soc ietatea feuda l ă româ-
n ească de la începutul seco lul u i a l XVII- iea, iar, p e ele a ltă
parLe , const itu ie rezu ltat ul p c rfe c~. i o nării proce d eelor co ns-
t rncL ive în sp •c ia l ci Lch11i c1 b ol t irii , urma re a orga ni zării
echipelor loca le de m c~ Lc r i co nstrn cto ri ş i a contactel or sta-
b ili te ele ace~t ia c u co 11frnii. lc ;; i hres le lr s imil a re clin zonele
c u o marc cx p c ri c n\ ă co nsLru ct i vă, î n s pec ia l b i zantină şi
clin apusu l E uropei .
Ev<' n ~m<' ntul c on s lrndi v 1·antal'11 z in 1·c prez int:I , în Ju.-
m ina da telor aîla te pîn:I în l'l'l'Z<'nt la dis ]loziţ ia ccrcct:Ho„
rul ll i, moml'ntnl r C'h•i mai im1lortantc m 1 ltaţii Jlc carn a
runosrut.„o cv oh i ţ ia arhilt•1·tn rii a n liN~ din Tara Homânca scă ,
con ·t.itnind Jll'<'misa îm·h1•!1:hii pdm11ltli s ti l a11to]1ton a l
arhitcclllrii lairc l'11ll1~ - s tilul hrînrovcne. l'.
51 1n cn clrul lns lilulului ele P roicclnre Pra hova s-n elnbornl un proiect
car e s u gerează oprirea cil' g r:icli'irii prin lu c rări minim e de t:onscrvarc, evn-
luatc ln 1800 mii l •i ş i ame11r1jarea unui holl'i .
qu c, planirnclriq11 c, s lrucl 11rnlc L'l cl (:corali vc d 's d•meurc s princi crcs et
se i«nc ur ia lcs dc pu is lrs p ln s a 11 cie ns cxc mplnircs co 1111u s (monuments
de Curlca de J\ rgt·~. Tir govişlc, Tir gş oru l V ·chi ju sq u'au milieu du
VlJc s i 'c lc. Cc mode le lrad ili oncl s'cs l pcrpHue dnns lcs cn -
scmbles convcnl11 c ls ju sq u 'n u sc ui I du X IXc s icclc. li est caraclerisc
pnr un c composition volumclsiq11c nll ong(:e. nvcc 11nc fa~ad e principale
c la ire me nl marqncc p:ir des Le rrasscs e l de s b elvccl c1·cs or ic nles vers l' espace
librc de l ' inlcr ic ur ele l 'e nce inlc.
69
 Les picces sonl disposccs d 'ordinairc sur dcux nivc:mx : celui des
cavcs, aux vofttcs en p lein cintrc, ct celui <k8 picces d'babitalion , groupces
deux par deux de part e t d'autre d'espacc s de circu lalion du gcure vesti-
bule, avec acces par un e tcrrasse commune siluce sur la f:u;:adc prineipnlc .
Le plancher de l'CLa gc est foit cn general de poutrcs disposccs cn lravers.
C'est ainsi que furent reali sccs lcs dcmcurcs princicrcs ele Tîr gş orul Vechi
Vărbila, l\'lislcn, Br ebu , J\poslolneh c .
Le premier ed ifice qui se soii o{f'ranelli de ce lle subordinalion 011 mur
d'enceinle, consliluant ainsi le prololype des fi1lurs c/it'ileou x princicrs el
manoirs seigneuriau x, est le 111anoir construit en 1633 el Fili p eş tii de Tîrg par
le „postelnic" Constantin Cantacu:ino.
Ici, c'est l 'habitation clle-mcme qui constituie ln dominnnte de l'cn-
scmblc, dont Ies :rntrc s clcmcnts sont organi ses :mlour d 'clJc . La volume-
tric est cquilihrcc , an x justcs rapports cntrc 1:1 lon g ucur, la largcur ct la
hnutcur de l 'cdil'icc, cln11t ctnblics sclon Ies rcglcs derivccs du rapport d'or
et du rnpport )/2. LI' li en c utre la con struction ct le sile csl souli gne pnr
Ies logg ias ct bclvCdcrrs disposcs sur trois des fac;adcs.
Du point de vu c planimelriquc, le monum ent est disposc sur dcu x
nivcaux conformemcnt au modele trâ ditionncl: un sous-sol surc lcvc abri-
tant diffcrcnts depOts ct mmcxcs, puis un rcz-dc-chaussc<' groupant lcs
chambrcs, avcc de s cspaccs de circulation :\ disposition mediane dan s
cleux sens pcrpcndi culnircs.
Les chambrcs sont r ccouvcrtcs pour ln ])rcmicrc fo is cn Vnlachi e, el e
voQtcs cn b erccau :\ p6nelrntions, ciont lcs lunet'll' s se rvcnl ci t• module de
corrclati on po ur les dinw n sions des picccs el de toul J'cdificc.
VALORI 1STORICE Ş·I ARTISTICE ÎN CÎTEVA AŞEZARI DE PE PLATOUL OÎNGlULUI
L a capi:ilul Văii Agîrbiciului , aşezaLe pc sub coama
munţilor Gi l ău l ui , se află satele Dîngău l Mare, Dîngăul
Mic şi Bi:ilceşti* . Cîteva case din lemn, cu acoperiş de şin­
drilă sau paie, amintesc vechile aşezări agropastorale aflate
azi într-un vizibil proces de remodelare şi înnoire . In fiecare
dintre ele, biserica de lemn, cu inventar bogat în icoane,
carte veche ş i mobilier, face dovada unei permanenţe de
locuire românească, de m[tiestrie şi spirit artistic. Piuă acum
cercetări l e făcute în zonă a u scos Ia luminf1 doar calităţile
b isericii din Dîngăul Mic, cu rezu ltatul înscrierii ci în Lista
monumentelor istorice .
Asupra valorii artistice şi istorice a ac.e steia şi a celor-
la ltc vom face o ana l iză în cont inuare, susţi n înd , ca pe un
act de dreptate, cuprinderea lor deopotri vă în Lista monu-
mentelor istorice.
* Zona cs lc preze ntată în anul 1762 cJnd la J\gîrhiciu se menţiona
ex istenţa
unui preot ortodox, a 58 familii ş i a un ei biserici. Dingăul este
mcu-ţionat în 1850 ca :.ivind 205 de locuilori rom frni (cf. Dr. Virgil Cio-.
banu, Slali slica românilor din Ardeal, făcută de administraţia austri acă
Ia anul 1760-1762, ln „Anuarul Institutului de Istoric Nnţională" , Cluj,
1924 -1925, p . 18 şi Drlschafls-Bcrzcichnik 1852, J\f. S. J\. 472 , Biblio-
t eca Academici R. S. România - F ilia la Cluj-Napoca) .
70
http://patrimoniu.gov.ro
La decora/ion du nwnoir conslilue une etape impor tan te dans l'evolulion
d11 reperloire monumental . Elle consistait cn slucagcs c t en pe inturcs mura-
1cs tt motifs geomctriqucs, qui Ctnicnt encor c visiblcs au debut du xxe
sicclc.
Les mrlrcs resiclcnccs des Ca nlncuzino dans le dcpai-lcm cnt de Praltova
- a Măr g in e ni (fig. 5 a-5 b), Dră giin cş li (fi g . 6), Milgurcni (fi g. 8 n-
8 b) , Filipcştii de Tirg (fig. !J a-!J c), Filipcşlii de Pădure (fig. 10 n)
ct Poiana Cimpina (fi g. 11) - conlinucnt ct pcrfectionnc nt Ic modele
de Filipcşti , autant so us le rapport des volumcs ct du plan qu c, lout parli-
culi er em cnt, du systcmc des voutcs et de la dccor a lion. Dans cct ordrc
d'iclccs, pour la premi er e fois c11 Valnch ic, des voutcs cn bcrceau :\ peac-
trntion s sont cxecutc cs au nivcn u des cavcs au manoir de Măgurcni , ain si
quc des voulcs t\ coupolcs ct pcnd entifs :\ ce lui de Po iana Cîmpinn. A
Măr g in e ni c t {1 l\Iiig urcni , le rcpcrtoirc orncmcntal se constitue cn un stylc
coherent aulant d:ins le domain c de la sc ulpturc sur picrrc quc dans cc11x
des sln cagcs et de l a pcinturc murale .
Toutcs ccs nnrlations apparucs dans I 'cvoJu lion de l 'architcclure
a uliqu e de ln Valnchic sous I'influcncc des manoirs bâtis par Ies Cantacu-
zino dan s Ic dcpartcmcnt de Prahova au xvne sieclc ont hisse ccttc :ircl1i-
t cchu·c au nivcau de l a grande ar ch itccturc curopecnnc issu c de l 'arl ele la
Hc naissancc c t co nsti lu cnt la }lrcmissc fondamentale du st ylc „branco-
va n ", illus trc par Ie s ch:ltcaux du princ c Constantin Brfrn covcanu de Pot-
logi e l de Mogoşonia.
l\UIIAEV\ DODEA, IOAN OPIUŞ
Biserica de lemn „Sfîntu Gheorghe" din Dîngăul Mare
a fost strămutată din Dînc (comuna Ticu) 1 , înainte de 1862,
dată acreditată pînă în prezent ca an al reedificării sale. ln
arhiva parohiei din Dîngăul Mic se păstrează un document
intitu lat „Despre începuturi le edificării sântei biserici roman e
dreptcredincioase greco-orientale din comuna greco-orientală ro-
manli şi parohia filială Banj"i Dîngeu" 2 , continînd o serie de
informatii ce nu se referă la biserica din Dîngăul Mic ci la
cea din Dîngăul Mare 3 •
Proporţiile reduse, pr ez enţa a două goluri ele uşă la altar
fac dova da adoptării unui tip arhaic de biserică, iar şindrili-
1 In localitatea Dlnc, la 1862, avcin inforrn a'ţ ia despre strămutarea
un ei bi se rici din Valea Drăgnnului , cf. l\101111menle istorice ş i de ar tă religi-
oasă din A rhiepiscop ia Vadului , F eleacului ş i Cluju l1.1i, editat de Arhiepi-
scopia ortodoxă rom ână a Vadului, Fclcacului ş i Clujului, Cluj-Napoca
1982.
2 Documentul conţin e '1 pagini şi ne-a fost pus la dispoziţi e pentru
cercetar e de preotul Ioan Goia , că ruia li aducem mulţumiri şi pc această
ca lc.
3 C. Suciu, Dic{ionarul istoric al /oca /ilă(ilor din Transilvania, Ecl.
Acnd cmi c i H.S.R. , Bucureşti 1967, pag. 202 - Dîn găul Marc, B{mffy
Dingcu, Banffy Dongo.
 o
c:

'\\
I
I
I '
I
I '
'

~
L.
o 1 2~3~-i
13iscricn „Pogo rîren Srtnlului D uh " clin Dîngăul Mic (sec . X VIlI). Plnn

B ise ri ca „Sfinlul Gheor gh e" clin Dingăul

T
Jl.farc (se c . X VIII). Detalii

ria lului lemn os necesa r e difi că rii unei bi seri ci la acea dată 4 •
D eş i pentago na l, a ltaru l ar e a cop eri ş ul în trei a pe, dove-
dind o supra lărgire ce men ţ ine ace l eaş i elemente ale şa rp a n­
te i din spirit de economie . Bănuim că Ja această opera\:iune
se r eferă documentul cîncl aminteşLe că „ lărgirea allarului
a fos t plătiW de preo tul Vasiliu Vereşi u din Aglrbi ciu cu 7
f'lorini şi 30 coroane"5.
Biserica din Dîngăul Mare, edifi ciu pc pl an dreptunghiu-
l<.11\ cu a bsidă p e nt ago n a l ă d ec ro şată ş i pridvor sud ic, este
r idi cată în s istem b lockbau, din lemn de ste jar , pe o fund aţ ie
de pi atră. Accesul se face pe latura s udică într-un prona os
de mi că înă l\:ime, naosul fiind acoperit cu o boltă ci lindric ă
ş i legat de a lta r prin cele dou ă goluri a le icon ostasului. Alta-
rul , de propor~ii reduse, este la ri nclul lui acoperit p a rţial
cu o boltă ci lindri că ş i o sc rnica l otă. Pridvoru l a mplu, pe
toată lungimea pronaosului ş i naos ului , est e mărginit de o
a rcat ură boga t decora tă, proporţ;ionată, l egată prin cuie d e
.---- -
1
-- lemn. Fruntariul cu motiv în a co l adă, cuzig-zag, ce urmăr eşte
I r,;ll-~~~~~~~""=l~c,1-~;,...__,..,="! marg inil e s Lîlpilor şi arcului , constituie o mărturie a artei
I
meşte rului Ioa nu Gftvcanu clin Năclăşe lul r.omânesc 6 • Acope-
rişu l unitar , în dou ă trepte, marcîncl spa\:iul interior şi func-
I ţ iunil e sa le, este punctat de turnu l pu\:in înalt r idicat p este
J,..~~......"'*'..;;.;..,........i=l-..,...~~~. '"""'~~.'li'., l prona os .
,- ---· -. >. .I Propor~:iil e relativ reduse, pr eze nţa a două goluri la a ltar
~;==l~=lt==i<===i~=ljc\ :
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ...u înclreptăţ: esc datarea bisericii cîndva în secolul a l XVIII-iea,
anu l 1862 fiind, de fapt, data reedificării sa le7 .

Eisericn „Sfîntul Gheorghe" clin Dîngăul
rea exteriorului mascînd elemente sculptate cum sînt conso-
lele masive, urmele de pictură păstrate doa r pe peretele
s udic al pronaosului sînt dovezi ale unei strămutări. Căci,
ana lizînd documentul menţionat anterior, con statăm că
„lemnul de trebuinţă l-au adus de la Dînc cu carele sătenilor
plătind 120 florini", sumă insuficientă pentru plata mate-
Mare (se c. XVIII) . P la n 4 Docume ntul clin arhiv a parohie i menţion ează că biserica s-a ridi cat
plătindu-s e m eşte rnlui 58 fi. v.a., iar pentru şind rilitul ci comuna a plătit
12 fl.10 cr „ „53 {l. fiind numai şindril e le " ; a lP 16 fi. fiind cheltuiţi p e ntru
scinduri, 24 fi. pentru cu ie ele şindrilă ş i 12 fi. pe ntru cuie ele le \:uri.
Comparîncl pre 'ţuril e, nu rămîn e cleclt ipoteza une i strămutări ş i nu a edi-
f i căr ii unui l ăcaş nou.
6 Doc. cit.
6 Doc. cit.
7 P e ntru acea stă op eraţiune, documentul menţionează lista nominală
a celor ce au contribuit la strlngerea a 107 fJ.

71

http://patrimoniu.gov.ro
 t „-A,._.!~ ~·
___,~n-•--:.......- ·-+~---:--- .

a o o
B isn icn d in Dî 11 gă 11f i\ l:irl' . V<'dl'l'l' gl' 1wrnl:I

-, ,,' /
1" /

I '' , /

I I '
I I I

I " I ~
I I
I

B isl'l' irn ,.. \clo r 111irl':1 i\ l:i ieii Do1111111fui " cl in B:llccşli (1751). Plan

B iserica din Bălccşli. \lc clcrc g cncrn ·lă

tir se mai a fl ă cîteva monumente de piatră datate 1862.

B iser ica clin D in g:l ul Mic. Dl'lali11
La 18 n oiembr ie 18fi2 noul <•dil'ic in .·c· sfi n\ eşte de către
„adminislr alorn prolopopesc11 romru10-grecu-ortodox din Clusiu
Vas iliu Roşiesrn cu fiul s1'iu Tna n11 paroh capellarw ş i Teodor
Stănescu, parocu romw10-greco-orlodm.: din Gero-Osiorh ei" (D um-
brava).
În inventarul b iser icii găs im nz i opt icoa ne de N icu la
din secolul a l XIX-l ca 8 . Clopo lul daleaz ă din 1860. În c imi -
s Însenrn:ircn fo lositii de noi inscri " !11 invcnln r şi allc obi cc lc clo-
nale în 1862: un s feş nic c u tre i bra\c , plăt i t cu 4. fi. , un steag, 11 fi„ 3
icorm c, din ca re una cu 24. cr . ş i un a nlimis c ump ăral cu 5 fi . de pre otu l,
Ioan Stanu d in omcşu Cald ;
Biser ica din vec in ătate, cca din Dîngăul Mic, cu hramu E
„Pogorî rea Sfîntu lu i D uh" 0 , edificiu de plan dreptunghiular,
cu absida a ltaru lui pe n tagona l ă d ecroşată ş i pridv o r pe trei
laturi (sud, vest, nord) , este co nstru i tft din bîrne masive el e·
stejar pc o f und a ! ic de piatră. Exter ioru l se r e marcă pr in.
aco perişul cu şind ril ă, în trepte. Turnu l cu secţiune pătrată ,
cu halcon , patru t urnul e\:e ş i coi f îna lt intervine ca un ac-
ce nt .î n co mpozilia vo lum etr i că închegată . Uni i auLori da-
tează bise ri ca la 18G2 10 , în t imp ce a l ţii o datează „ dup ă
trad i\ir " î n anu l 1764. După p ăre rea noastră, ·ţinî ncl seama
de aspccL u I ge ne ral a l monu mcn tulu i, ele e le rn.ente le sa le st i-
list ice şi ele a rhitec Lură, edifica rea lui poate f i pla sa tă în
a dou a jumătate a seco lului a l XVIII-i ea. Jn sc rip~ia , ca r e
9 A ulorii volum ului Nlo num enle islori ce şi de a rlă religioasă din. J\ rliie-
fli scopia Vad1.1/11i , F c/eac11lui ş i C luju lui clau hramul „S finţ-îi Arha ngheli "
în timp ce Sc mali s111ul din 1891 indi că hramu l „Pogor irea Sfînl11l ui D uh "
cu ull imtd fiind s i noi în co nse ns.
JO Mo1111111e11l~ isloricc ş i de artil re ligioasă din Arhiepiscopia Vad11l11i,
F e/eawl11i şi C l11j11l11i , p. 242; Ioana Cri stachc Pannit , Considera /ii privim!
lipo/ogio 11101111me11lelor istorice de lemn dinjudeţul C luj , ln „Hcvista muzee-
lor ş i mo11um cntc lor - Mon u mcnlc istorice ş i de arlă", 1/:1.981 , p. 59.

72 http://patrimoniu.gov.ro

B isl' ri ca clin
„Cărlur a liu " d alat 1776 d e l a Biser ica din Bălceşti
se g{tsc~ L e dea . upra uşii sudi ce de la pronaos , lămur cşlc cî-
tcva date usuprn a cestui m onumenl : ,{ .. .] întemeia{('/ [ .. .] în
a11 11 l 1802 în zilele prea inc1l/al11lui împărat Fran fi sc { ... ]fiind
protopop paroh popa Ioan de la Mănăş iurnl .~i fiind preotul
satului popa Ş tefan T eo telecan de la B edeci fiind curator [ .. .]
Burn Grigori e fiind curator Stan T eodor Br1dirm Simion s-au
::. ugrăoi l prin mine sm eritul zugrav Dimitri e I. pas şi Ş le{rm
.~i s-au pliîtil prin chell11iala a lot satul" . Piclura a co p e ră în
111treginw pen·\.ii naosu lu i şi a l taru l ui , in pronaos păstrîn­
du -sc doar urm r. Ace l aş i m eş ter Dimilri e Ispas sem n ează şi
pictura d e la Bi se ri ca ortodoxă „ fin~ii Arhan gh e li " din Agîr-
h ic i u, aşezare a [l a Lă l a ca pătul sp re vărsa re a vă ii Agî rb i-
c iul u i, ceea cc d o v e deşt e continuarea ş i la în ceputul veacu-
lui a l X IX-i ea a l egăturilor spiritua le dintre co munit ă \i l c
româneşt i din zonă:.
P e lîn gă va Ioa rea c i a ri i st i că, pi c lurn est e un d oc um e n t
imporlant p e ntru s li lul pi c lorilor ş i penlru repr eze ntăril e
scmnificati,·c a le vestimcnta \.i e i de epocă. Frumoa.-c icoa ne
pc s li c l ă , un ca nd c lahru de lemn pictat c u 12 bra\ c ş i 2 c ru c i
el e lemn pictate împodobesc ~i az i bi seri ca. În c imi tir, o
pi at ră el e mormînt poartă anu l 1717 acl ucînd un indi c iu p e n-
tru vechim ea sa tului. Clopo tul a fost tunrnt la Cluj .î n l 8t17 .
A trc in bi ser i că ele pc pl at ou se găseşt e la B ă l ceş li , ş i ea
subi ect a l un e i st rărnul ă ri ş i r ee difi că ri. 11 B iserica „Ador -
Bălc.:cş li. Lnlurn el e vc s l mirea Ma ic ii D omnului '' , el e tip clreplun g hiul a r , c u absidă
poligona l ă cl cc r oşa lă ş i pridvor vestic de o fa c lur ă aparte,
datorat refa ce rii , p ăs'lrca ză la ex lcr ior , în mare pa rte , clem ente
orig in a r e c um s în t turnul cu fl eşă ş i p atru turnulc \ c, con-
solel e c u ca i la a ltar ş i ancadramentul u ş ii vestice a prona o-
s ului , bogat decora l cu r ozete, funi e împl e t i t ă, v rcjur i şi
z igzag 111·i . .' Lr ă mulă rii i se datoreaz ă soc lul îmilt de p i a tră,
ca r e chimbă Îfflru cîLYn aspecLu l m onum entului. P c a nca-
dra m entul u ş ii , urm[ttoa r ca in scrip·\i c 11c indi că da la edifi -
cam: ,ctitorii N!oniasa Dobra Pclfrn Subu(can) Vesc ş i cu
ujulorul T oculr'r i so Ve ·a m eş l c r mare {ago('la) Mi li aiu 'l'odor.
Scris popa Todor. J\nii domnului 1751 luna mai 25 de zile" .
D intre .ob iec tele d e .in ventar , m1 „ căr lur a l iu " p ictat,
:w încl in scrip\ ic chiri i i că, ni se parc de o de ose bit ă imporlan\rt
a tît p rin Ya loarca a rLi stică cît şi prin Jrc cvc n\a r eci u să cu
ca re s-a păstrat acesl tip el e ob i ecte. Cărluraliul (dulap p en-
tru păstrar ea că r\il or de cult) est datat 17761 i.
l n urm a pr eze ntării ce lor tre i edificii el e cult, despre C[lre
nu aflăm dale în cl ocumenLe sa u sta ti st ic i ofic ia le ş i ca re sînt
imp o rtante realizări artistice ş i de arhitcctur[t ale r omânilor
din Trans ilvani a, cons id erăm oportună) in cluderea în Lista
m onumentel or istorice ş i a biseri c il or el e Jrrnn el e la D.îngă ul
Marc şi Bă I ce.;ti. A v înd în vedere proce s1il rapid ele trans-
forma re a sa tului , ev id ent ş i în zona par cur să, care afectează
în primu l rînd l ocuin\a tracl iti o nală , cr edem că p utem aborda
din n ou problem a in c lud erii în li sta m onumentel o r prote-
jate prin lege a ultimilor martori a i acestui program de ar-
hitectură. Este ş i caz ul case i cu nr. 83 (prop r ieta rul Chere,
F lori ca ) din Dîn gltul Mic, o l ocuinţ ă el e tip arhaic cu o sin-
g ură în că pere ş i prispă , acoperită cu pai e, astăz i s ingura
mărturi e a a cestui tip ele l ocuire p e platoul Dîn gă u lu i .

1L In nnu l 1 936 C' d ifi c iul <'Slc s lr:111 111L:1l cil' la i\ l ii 11 :1ş l11rnl Flo rn:in ş i
r e fă cu t prin ostcnl'nla 111qter11l11i G hi11ri i\ lilm:l li gii clin i\ li:iniislirc ni , c nrc
este crinoscul pri nlr-o J11 cr nr<· s i111il ari'1 ş i 111 cnznl hi sn ici i el e la Cil l ă ţ c l c,
s triirn u Lnlil in 'J 04G la i\ li1rccş li.
12 ln sc rip\i :i i11 l'h irili cil rs l<' urm ă l on rr:1: „1770 . J\ ccs t cllr luralln l-au
fii t1J/11 /I.ir/Jo .)/cf'1111 c11 să /'i c pnnw111i vi ilor .5 i 111 or/ilor".

Ancndrnmcn lul uşii vcsl icl' u pro11nosul11i de l n l.li sl' ri ca din rliil cl'~ l i

73

http://patrimoniu.gov.ro
-----------OPINII-----------
PATRICIATUL ŞI MDMUMENTELE DE ARHITECTURA URBANA
. SI. PITESTt
DIN BOTOSANI ' ÎNAINTE DE 1800*
orăşeneşti şi
Distrugerea arhiv elor
n eşt i1 ,
în repetatele războai e
ale cancelariil or dom-
care s-au abătut asupra Mol-
dovei ş i Ţării Româneşti, se află Ia ob îrşi a deformărilor ce apar
in studiul istoriei oraşelor din aceste d o u ă provincii ca, de
exemplu, închegarea tardivă a oraşelor - în raport cu zonele
învecinatei - şi ritmul lent de dezvo ltare socio-economică;
creşterea nccontrolat~t şi haotică a structuri lor urba ne, oa re nu
a r fi depăşit sta diul ele sat pînă către mijlocul veacului al
XIX-lea 3 ; incertitudinile asupra drepturilor orăşencşti 4 ,
privilegiile de autoconducere ale Cîmpulungului apăr înd ca
o excep\;ic ca re confirmă regula absenţei sau a d es fiin\.ării
lor t impur ii ; organizarea breslelor întîrziată cu cca 300 ele
* Ex punerea de faţă a fost pre zentată înlr-o primă formă la sesiu nea
anuală cu le ma „Tclcnlitatc r egio nală ş i id entitate naţională în arta romft-
n cască" , organizată de Comitetul Na~ional Homân de Istoria Arlci ln zilel e
de 10 - 11martie 1082. H elcvee le ş i foto grafiil e - in clu siv ce le transpuse
în desen în fig. 2-4 - aparţin autornlui, în afara celor c u me n\.iu ne
specială.
1 Distrngcrca arhive lor clin Homânia nu este un fenomen num a i al
trecutulu i: ultimul război mondial a adus c u sine un nou val de grave
pierderi ale fondului arhivistic co nservat la in st itu ţ ii sau la p ersoane
particulare. Pentru situaţia de la laşi \n 1915 (care nu cons tituia un e xem-
plu izo lat), vezi D. Constantinescu, Documente m o ldo l)e neş li din seco /111 a l
XV I /-/ea (1642-1698) , în „Anuarul Ins titutului de istori c şi arheologic
A. D. Xcnopol " Iaşi, VIII, 1971, p. :"179-:196. ln aceeaş i p e rio a dă a u dis-
părut din a rhiva oraşului Homan: ridi ca rea topog rafi că din 1816-1818
e fectuată ele Iosif von B rau n cu indi carea par ce l ă rii ş i a r egimului ele
proprietate; cop iile planu lu i Braun rea liza te în 183 1 şi 1881. Din lnLr ca-
ga lu cra re, citat ă in „Istoria României", III , Bucureşti , 1964, p. 679,
drept una dintre cele mai vechi ridicări topog ra fi ce [l] e oraş e lor moldo-
vene , nu mai cx i s lă astăzi decît o fotocopie la scară r cclnsft a „co piei"
d in 1881 , păslrală ln arhiva ep iscopie i Romanului.
2 V. Spin ei , Mo ldol)a în secolele X I -X IV , B n c ur cş ti, 1982, p. 2 18-
225. Pe ntru cele mai multe oraşe moldov e n eş ti , autorul consicle ră nelntc-
mcială situarea faze i urba ne în a inte de 1350 (ipoteză formulatii ele P. P.
Panaitcscu, N. Grigoraş ~ i C. C. Giurescu - vezi nota 287, p. 251), l ntru-
cît „săpăturile m etodice întreprinse pînd în pre:cn t nu au swprins nil)ele cu
urme de f'act 1.u·ă urbană an terioare iz/limelor dece nii ale seco lului al XIV-
lea" (p . 221). Fac exce pţie un număr r cstrlns ele nşczCt ri , printre car e
Suceava, Baia şi Siret, l a ca r e săpăt uril e arh eologice - in comple te sau
nccl cfinitivate - vor putea eve ntu al coborî (clup ă comple tare) ex i s te nţa
faz e i urban e îna inte el e lntc mcic rca stalu lu i feudal Molclova. Ne surprin de
formularea rezervelor l a cele t r ei aşezăr i mcn'ţionalc mai sus, care au fo st
intens cercetate arh eologic, cu şanti e r e organizate p c parcnrsu l ma i mul-
tor ani, in timp cc se ncorclă cr eclit pentru dalarea întregului orga nism
w·ban un or săpături limitate in general la curţ il e domn eşt i sau la in cinta
unor monumente feudale ridicate ev ide nt dup ă 1350.
3 „Istoria Homâniei", III, p. 679.
4 Nu lipsesc însă nici lu ă ri de poz i ţie ln favoarea ex i s tenţe i privile-
gii lor orăşeneşti r ezultate din organizarea un it ară a lumii m edi evale e uro-
p e ne. Pentru dreptul de stăpinirc exc l usivă a mo şi e i oraşulu i , vezi I.
Ionaşcu, Aspecte demografice ş i socia le din BLLcureşli la 17 52, ln „Hevista
arhivelor", II, nr. 2, 1959, p. 118: „În principii1, orăş e nii, bazî ndu-se pe LLn
privilegiLL domnesc, care trebuie s ă fi existat (s.n .), se soco teaLL s tăpînii între-
gulLLi hotar al moşiei domneşli şi îşi ziceaLL moşne ni".
74
http://patrimoniu.gov.ro
EUGENIA fiilECEANU
ani fa\:ă de Transilvania; caracterul la cunar a l meşteşugurilo r ,
dintre care cităm doar pe cele aferente construc('.iei (zidari,
pietrari, dulgheri ş.a.), cu toate mărturiile acestei activităţi
ce se păstrează încă; în general, rămîn e r ea în urm ă sub toate
aspectele fa\.ă de oraşele din Transilvania şi Banat, pentru a
nu mai aminti re\:ea ua de oraşe medieva le europene cn care
centrele el e procluc\:ie ş i sc himb clin Moldova şi Ţara Româ-
nească se aflau în l egăt uri eco nomice şi culturale.
ln ac est complex d e inferiorita te generat de teama ipote-
zelor - oricît de bine întemeiate ar fi pc legi cle funo\;ionare
a le organismului social -, se înscriu ş i îndoi elile privind
caracterul şi chiar existenţa patriciatului românesc, înainte
el e 1800.
Petre P. Panaitescu a intuit ex ist e nţa patri ciatului moldo-
venesc şi munte nesc, situîndu-i conturarea ca „stare" în veacul
a l XV- lea, de ş i formarea oraşelor clin provinciile respective
este înd eo b şte privită ca fenomen constatabil în a doua jumă­
tal·e a veacu lui a l XIII- iea" . Din rarele documente referi-
toare la orăşeni, care au ajuns pînă la noi, Panaitesou a dedus
ş i unele drep turi specia le ele care beneficia patriciatul - ca,
de exemplu, ace la de a lua parte la invest irea domnului ţării -,
dar i-a atribuit un caracter d etaşat de comunitate, „un fel de
n obilime a oraşe l o r ", alcătui tă din neguţători bogaţ:i 6 •
Cercetări l e ma i noi ale lui Nicolae Grigoraş au adus dovezi
despre existen~a uni1i patriciat moldovenesc, alcătuit cJin
ace i „oameni buni şi biUrîni orăşeni" care făceau parte din
„sfatul mare", p articipînd la rezolvarea probleme.lor obşteşti
p e 1îngă cons iii ul orăşenesc 7 • Din cadrul patriciatului s-au
a les desigur şoltuzii şi pîrgarii, precum şi staroş tii de bresle 8 •
Tradiţia acestu i criteriu ele se l ecţ i e se regăseşte în 1825 la
alegerea epitropiei Botoşanilor, clin oare trebuiau să facă
parte „negustori cinstiţi„ . cu dur ere pentm lîrg ş i CLZ stare, ca
să s trîngă cu nea batere la interes particular iralurile tîrgului
după hrisoave" , a l eş i de „ lîrgovefii vechi .. dintre dănşii" 9 •
înte meierea pe tradiţie a precedenţei acordată „t îrgoveţ ilor
vechi" este dovedită ş i prin comparaţie cu privilegiile Cîmpu-
lungului, în care proprietatea munţilor ş i a moşiei oraşului
este acordată doar „adevăra ţi lor m oşn e ni orăşeni, căr ora li se
5 Constantin C. Giurescu , Tirguri sa11 oraşe şi ce tăţi moldovene din
scco l11l al X-lea pînă la mijlocLLl seco lLzlLzi al XVI-iea, Bucureşti, 1967,
p. 200-206.
6 P. P. Panaitcscu , Oraşele, ln „Viaţa feudală în Ţara Românească ş i
Moldova (sec. XIV-XVII)", B ucureşti, 1957, p. 165-166 .
7 N. Grigoraş, Instilu/ii feudale din Moldol)a. I. Organizarea de stat
pînă la mijlocLLl sec . al XV II I-lea, Bucur eş ti, 1971, p. 348 -352 .
8 Ibidem, p. 405: „„ . s taroş tii apar ca oameni cupr inşi, proprietari de
vii, imobile ş i chiar ocini „ " .
9 N. Iorga, Studii ş i documente cu pril)ire la istoria românilor. V. Bu-
cureşti, 1003, p. 267-268.
 o ra ş ului ş i prin apăra r ea interese lor colective. P at ricienii
- s ing urii d enumiţi cives în izvoarele secolelor XIV ş i XV -
se deoseb ea u ca atare de ce ilal\;i locuitori în ca litate de r epre-
zentan\:i a i intereselor întregii comunită\:i 13 , av înd acea „du-
r ere p entru Lîrg" a min t ită ma i sus. În teme iul acestui criteriu,
a utoru l citat a junge pc drept cuvînt la conc luzi a că s tructura
soc i a l ă a Bra şo vului medi eval, alcătuiLă clin tre i „stări "
- paLri c iatul , proprietarii de case imp ozab ili ş i săraci i
între\inu\i de com unitate - t rebui e privită ca un organism
v iu, cu o dinamică a v i eţi i soc. ia lc care st imula schimburile
p c vert ic a l ă înLre ce le Lrci s tă ri ş i în care păi.ura s up e rio a ră
nu a co nst iLui t o castă bazată p c priv ileg ii cr "ditare; p ent ru
acest [ap t , se cv iLft chi a r fo los irea ter menului patricial, clin
cauza asoc ierii curci;rtc cu as Lfcl de privil eg ii , în caz ul ma ril or
I I centre de corner \. a le"E ur op ei apusene. Accentuînd perm eabili-
tatea patr ic iatului bra şovca 11 la pftt run dcrea eleme nte lor
va lo roase din păturil e inferioa r e, ş i chi ar a un or persoa ne
CI
I Yenite clin a farft1 4, Ma ja Ph ilippi fa ce pentru Bra şov o af ir-
ma\ ic va labiliI pentru înt reaga \ a ră: în co n cl i~iil e une i popu-
la i. ii dec imate pe rm a nent de luptele cu turcii ş i cu tă tarii ,

I
- ,
·-
, prec um !;i i de molime , o împ ă r\ir c pe caste a soc i etă ~ii urba ne
nu a [ost po s ibil ă nici din punct de vede re biolog ic.1 0 , la ca re
a d ă u g ăm că , în ace l e a ş .i co ndi ţ ii istorice , o astfel ele împ ărţ ir e
IT
-
n cu drepturi e reditare ar fi ad us clupă sine cl eca dcn\.a ş i chi ar
di s pari~ia un or o ra şe .
Avem co nv in ger ea, ba za lă pc co ntinuita tea de evo lu\.ie ş i
pc înilorirea econ o mică a numeroase ornşc diu Ţ::ira Româ-
Fig. 1. JJo toşan i , casa din str . O. lJânciltl nr. 1.1. P ln11 şi Jn\.nd a p rin c ip ală .

cuvine a avea împllrliişi r e în munfi ş i m argini , în c Wc aşi şi

în toi deaval m a veni I , care es te co bor îl de la mos-slnlmosi, m os-
teni re num ai pe obrc~ul m oşnf'l1ilor ce s<I trag di~1 cei ve~hi strc1-
m oş i onlşa ni , prl'cum dovedesc M lri111'll' domn eş ti hrisoave dal e
pentru afeaslll propri etate.. . aceasta f'iind cobo rîl ă de la moş­
striimosi ca o zes tre si în curs de 600 de ani si m ai muli la cîl e
nevoi , 'nec azuri ş i r;lzmi ri (e, s-au p11:i I ... " 10:
Studiil e c[ectu al e de Rad u Mano lescu asupra unor iz voare
nepubli ca te sau in sufi cie nt. analizau· în l cgă Lur ă cu pa Lri cia-
tul român esc au adus 11 o i da te as up ra cornpon en\ c i ş .i func\·ici
acestui s trat soc ia l , acce nLu .în d rolul economi c a l nrg ustorilor
în veac uril e XV- XV [ ş i prt'ze 11\ a lor în consil.iil e orăşcn eşti 11 .
Toate acesLc cercetă ri , · ă d esc e:-; i ste n ţa unui patric iat me-
dieva l a l o r aşe l o r din Mo ld ova ş i Ţa ra Român ea scă, definit
ca pătur ă î n stăr i tă a o ră şe nil o r de b aşt in ă, orga ni c impli ca tă Fig . 2 . Bo toşan i . casa clin sir . Pod de piatră nr . 9 . Desen Mar in Mul\.csc u .
în v ia·\a economi că ~ i în a drnini stra \ia co lectiviL.:1.\ii urba ne.
Apartenen\ a la paLrieiat m1 npa r e l ega l ă de drepturi cr editar e,
în afa r ă de acea Yech im e a ca lităţ ii de orăşea n care garanta
cun oaşterea ş i în\ elege rea interese lor co munită\. ii înseş i. Cali-
tatea principală ce ru tă patri c iatului trebui e să fi fost ca pac i-
t atea de organ iza re a producţi e i ş i schimbului , în co ncli\:i il e
m oştenite, spec ifi ce loc ului . D e marc fo los p entru întreg irea
acestor trăsăt uri definit orii cs Lc compara\.ia cu patriciatul
oraşe l or transilv ă nene , cxceptînd discrimin ar ea etnică nec u-
no scută în Mo ldova ş i Ţara Român ească . Studiul Maj ei Phi-
Iippi , Cives civilatis Brasso vi ensis1 i , prezintă un deosebit inte-
res prin asemă năril e p e care stru ctura s oc i a l ă a Bra şov ului
în veacuril e X IV ş i XV le vădeş l e în rap ort cu orga niza rea
socială recon stituită de N. Grigora~ ş i R. Manol esc u.
Criteriul de se l ecţ i e p entru apartenenla Ia patrici atul
b raşovea n nu era at ît averea, întrucît cea de a doua „sta r e"
soc ială o constituiau proprietarii el e case, ci ma i a Ies desto i-
nicia dovedită prin contribu\:ia la propă ş irea economică a Fig . 3 . Bo toşan i , casa di1t str. S lejar nr . 2 . Dese n Marir1 Mulţc scu.

neas e~ ş i Moldova ,_ că ?cc l eaş i crite rii „biologice" ale organis-

10 I. Rău\.escu , Cimpulung-Musce l. Monog rafie isiori cc1, Cirnpuhrn g, mulm de p:·o duC~I C Ş I des face re Care a fost În p ermanenţă
1943, p . 395 . Docum entul citat date ază din 27 ia nuari e 1846 şi - d eş i oraş ul mech eva I românesc, ex plică denumirile folos ite în
tardiv - prezintă de oseb it inter es prin con se mnarea str atifi c:l rii soeinle ve~c~I a l_XV-l ea pentru patriciatul din Cetatea Albă: „lwmeni
ln cadru l comunit ăţ ii: pătura sup ·rioară e ra alclltuit[t la data respecti vă
clin 33 de „n eamuri " de moşn e ni , „citi s-ou c11nosc11l cil cm prauilnic drept de
przn c1 pall'_', „das bes l Vo lk" ş i „meliores" 16 , precum !;ii desemna-
a se î mpăr tăş i din uenilul munfilor ş i inloldcavalma venii .. ." . rea generi că de „oameni buni ş i bătrîni orăşeni"l7. T ot prin
11 R. Manolescu . Le problem e du patricial dan s Ies vi /Les de la Va /ac/iie
el de la Mo ldavie (X vc siecle - premiere moilie du XV Jc siec /e), în „Hcvuc 13 lbidc rn , p. 20 .
roum ai nc d'hisloirc " („HRH"), XV , nr . 1, 1970, p. 20-38. 14 lbicl cm , p. 27-28.
1 2 M. P hilippi , C ioes C ioilalis B rassov ien sis. U ntersuc/11111gen iiber 15 Ibidem , p. 27.
diesoziale Slruklur des Biirgerlum s von Jlraşov im 14 . 111ul 1 5 . J allrl11111derl , 16 H. l\llnnolcscu , Op. cil ., p. 30- 31.
!n „RR II", XV, nr . l , 1976, p . 11-28. 17 N . Grigoraş , Op. cil. , p. 350

75

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. ii . .lloloşani , caH1 dii! str . A. Pan.11. nr.
."
.~ ~· '. '
Fig. 5 . Bo toşan i , casa din str. Dochia nr. 14 (dărînwtă
lo c uinţ.ii; plan pivniţă; detaliu n i pr idvoru lui.
ascmftnarc firească cu organ iza rea oraşe l or tran s ilvăne n e
(firească, ît1trucît funcţii similare creează organisme s imilare),
considerăm că procesul pătrunderii în patriciat a meşteş uga­
r il or fruntaşi, constatabil la Braşov înc,ă din ultimii ani ai
veacului a l XV-iea , ca urma re a creşter ii schimbului de mă r­
furi produse pe p lan local care a însoţit scăderea în importantă
a comerţului de tranzit18 , trebuie să fi av ut co respondent în
Moldova şi Tara Românească, meşteşugarii ~ i în spec ial sta-
roştii de bresle ajungînd să poată fi a l eşi în consi liul orăşe­
nesc.
Preze nţa patriciatului în arhitectura oraşe l or trans ilvă­
nene este net constatabilă, cu precădere în principa lele ce11tre
18 M. Phi lip pi , Up. cil„ p. 25 - 26.
76
7 . D~8t'11 Mar ia Mulţe sc u .
.„ . ~. ' .
..
O 5m
='===-·--'==~=
='
F iy . (i, Bo toşa ni , casa Falinsclli din str. I . Pintilie (Ar m ene11scâ) nr . 2 .
P lan lo c 11i11\. ă; p lan pi vnit.:1; scc\ ic 1011 gituclin a l:L
o 1M
eco nomi ce a le provinc1c1. În cli spozi\ ia orcTonaLă, impusft de
parcela re, [runt aş ii comunită\. ii s-au ev iden\.iat prin constrnc-
·ţii cu e taj ( l ocuinţe de acest fe l sînt numeroase la Sibiu încă
din veacu l al XV-lea19 ) , prin accentuarea înăl\. imii pini onului,
prin deco raţia scu lp taLă în piat ră a ch enarelor ele golm i,
prec um ş i - începînd cu seco lul al XVIII-lea - prin acope-
rişu l ma nsa rdat, cu frîngerc de pantă , specific locuin\.clor
nobi li are a le epocii. ln trecut, dife ren\.icrea era acc entu ată
prin materialul ele co nstruc\.ie şi prin amp lasament, întrucît
case le patric ienilor erau executate din z id ăr i e şi se aflau aşe­
zate pe laturil e principal elor p i e~e ş i a le arterelor aferente,
în timp ce ma rca ma să a loc uin\.elor ele oraş a fost r ea li zată
d in lemn sau cu sche le t de lemn, .î n locuirea case lor de lemn
c u cons truc i„ii de zid a vînd loc cu începere din veacu I al XVIII-
lea, în coudi ţi il e de securitate spori tă - pentrn Transi lvan ia
ş i Ba nat - aduse de această epocă. În oraşe l e mai mici s-a u
păstrat î. n să pînă în zi lele n oast re case cu două nivel e: un soclu
î1ia lt clin zidărie , adăpostind ateli ere ş i dughene, deas upra
SM c[trnia se ridică loc uin\.a, exec utată cu schelet de lemn tencuit.
Amplasarea unor asemenea case în pia \a ce ntrală a oraşu lui
Tîrgu Secuiesc dov e deşte că sistemul mixt de construcţi e a
putut fi înLî lnit ş i la case ele patricieni , ceea ce nu este de
în 1980). P lan mirare avî nd în vede re corespondenţa cu sistemul s imilar,
larg fo losit în arhitectura civ il ă medieva][1 clin Europa cen-
t rală ş i apuseană, ev ident la scara unei co menz i soc iale mult
avantaj ate de contextu l isto rico-geografic.
Arhitectura civi l ă a oraşelor clin Moldova ş i Tara Româ-
nească a fost subestimată ca urmare a prejud ecăţ ii privind
aspectul de sat păstrat pînft în veacu l a l XIX -lei (ero:u-e agra
vată ş i de considerarea satului însuşi ca o aglomera\je haotică­
ş i n eco ntrolată 2 0) . S-a u n esocot it în consecinţă faze de co n-
10 Hermann Fa bini , Sibiul galic, Bucureşti, 1982. Obs erv a ţii perti-
ne nte asupra deosebirilor dintre casele pat ri c iatu lui şi cele ale orăşenilor
de rinei la Glt. Scbestycn, V . Sebcslycn, Arililectura Renaşterii în Transil-
van ia, Bucureşti, 1.963, p. 17 ...,. 25.
20 Pcntrn ex pon e nţii acestei prcjudec.'\\;i vezi E . Grcceanu, Un pro-
bl4mc ac luel: l'urbanisme medieval en Roumanic, în „RR II", XVIII, nr. 1,
1979, p. 119.
http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 7. 11oloşan i , casa l\1ax imo11 ici din sir . T. Pinii/ic (Arm e n e ască) nr . fJS,
în silua\.ia cli n l951. Dese n A lcxa n cl rn Muq.escu , foto
Lă m d eoca mcfală dale le culese î n oraşe l e Botoşa ni ş i Pit eşt i ,
a căro r ce rceta re d e a nsa mb lu o soco Lim - num a i în ceea cc
ne pri \'eştc - în c h e i ată .
D eosebiri se ns ibil e înl rc ca sa unui p<it ri c ia n ş i aceea a
unui orăşea n prop ri ei.a r de casă apar i11 ,·echea a rhileclură
c i v il ă a Botoşani l o r ~ 4 • porn ind de la un fond el e t răsături
comune ca rac lrriz at prin: .'islcmu l co nsL ru c l iv a l loc uiu\.e i,
fo los in d lemnul p enlru. .'L ruct ura de r ez i stc n~ ă; t ipul ele p la n
ca re p ăst r ează pînft căt r e 1800 sc h •ma tracl i(. i o na l ă cu ca mer e
d is pu se s imet ri c pc lui.u ril e lung i a le ' 'est ibulu lui ce ntra l ;
aşeza r ea în v<1s Lc cnr( i gos p o d rt r eş t i co ntinuate cu li vezi.
Prim:1 cle osc bi1·e , co ns ti t uin d cu p 1·ecrt dcrc 1111 aspec t d e
progra 111 , pri vcş t c aşeza rea ş i dezvo lta rea p i v n i( e Ior . La cele
ma i mul te casc de ri ncl , p iv nq.a es te a mcna ja lii în cu r le , un e-
o ri s ub ş nră , a l teo ri· indrpe nden t ş i cslc a l căt uilă dinlr- o s in-
g ur ă î n că p e r e b o l l i tă 'i n le agă n , în g ropaLft î n întreg ime ş i
~ l dan Bulnk.

st ru c\i e urba n ă medi eva l ă scoase la h·ea l ă c u ocaz ia cl ă rimă­

ri lor sa u a să p ăt uri lor de [11ndaţ i e ş i a fost men\: inu tă op ini a
' (

n e înt e me i ată co nform că r e i a l oc uinţa de o ră şea n a fost exe- '' /

c uta lă numa i clin lemn , pînă în secolul a l XVIII- iea, p eri oa d ă '' /
/

>I
îna i nLe de ca re co n strucţ i a d e z id ar fi fo st un a pa na j a I d om 11 i- '' (
/ /
I
tor u lui ş i a I b oie ri lor. N u avem pînă în prezent date s ig ure ' I
' /
I
',
//
priv ind cxec u(.ia inter:r ra lii din z id a unor casc cu d o u ă ni ve le, ,(,,
/ I
I
apar\.in înd pa tri c iat ului din aceste prov in c ii , cl ar este pu( in I
!
I

probab il că ma rele neg usto r T cod orca , ce l ca r e a r e făcut pe ~/ ~,=~=~ /// LI ',, I);;==~ -,..,
' ',_ --"'
' /
socotea la lui z iduril e Cetă\. ii A l be în 1140~ 1 , tlll a av ut o casă ', / „ /
/ ''
"- - -- --( /
', I
de zici de propoq.iil e case lor contemp oran e a le patric iat ului / I
trans il vă n ea n . (
/ ' I
/
''' I
Pî nă în preze nt, cer cetarea a rh eo l og i că a oraşe lor mecli cYa Ic / I

''
(
I /
{ş i llll a c ur ţ il o r domneşt i din o raşe) l asă de dor i t î n înt r<'aga ~(

ta ră~ 2 , d eş i ra rele excepţii la reg ul ă (Bucureş ti , Sucea va , S iret

I
~ ~~ ' ' )
·ş i - ma i rece nt - Iaşi ~:1 ) a u demonst rat b ogă \: i a datelo r ca re ' ,,/~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -~V"/
.a par firesc în zone de st rat ifica re sec ui a răa v i eţ ii urba nr. prc-
·cum ş i capacitatea lor de a împ lini go lu ri le de informa\ ic
create prin d istruge rea d ocument elor sc ri se. D eş i ridi ca rea
o ri că re i co nst rucţ ii mode rne, impli cînd excava rea subso lului
c u mijl oace meca n ice, ar t rebui prece dată de cercetă r i arheo-
logice cu drept d e modificare a so lu ţ i e i de a mpla sa men t, ast-
fe l de lu c rări nu f i g urează în norm at ive le de proi ecta re .
Avem insă cert it udinea că, oda tă cu cerceta rea s istc ma t ic{t a
·subso lului , toate vetrele istor ice u rba ne din Mo ldova si Tara
Româ nească vor oferi date s ufi c iente p cn t rn c unoaşte r~a ~wo­
lu ţ i e i loc uin\ e lor o r ăşe neşti , difer e nţi ate în Iune ( ic ele s tarea
:soc i a lă. P înă at unc i, arhitec tura urba nă r ea li zată ln co manda 5m
patr ic iatului înainte de veacu l a l XIX-i ea p oate fi sc hi\ ată
î n baza unor rare exemp lare ca re s-au p{1s trat în î nlregimc, Fi_q. 8 . .Bo loş cmi. casa clin slr . Mi ori/ a 11r . 13. P l:111 l o ; uin!.ă; p la 11 p i v niţ ă
p recum ş i a unor faz e d e construc\.ic medi eva l ă - în ge ne ra l
p i v niţe - in g lobatc în c l ă diri amp lifi cate u lterior. Prrzen- acces ibil ă prin g îrli c i. L oc uin\·a se îna l! ă pe un socl u sc und,
clin cîteva as ize de piat: ri:i. ca re 1rn dep ăşeş te 50 cm .
Case le pat ri c iat ului au pi v ni ~e ame najate s ub l oc uin ţă.
A l căt uite din ma i mu l te incă p c ri aco pe ri te cu s iste me variate
21 P. P. Pa na itcscu, Produc/ia şi 11ia/a eco n.omi că , in „ V i a~a fc utl a lil d e b olt ire, ele oc up ă doar o par te d in s uprafaţa case i ş i s în t
:in Tnrn Homil n cască ş i Mo ld ova (sec. X IV -XV II)" , p. 68.
pe jumătate îngropate, bo l\:i lc ridicîndu-sc î n s pa~iu l ob\.inut
22 Un rccc n t exe mplu est e dat de sistcma tiza ren s trăz i lor T i l u lcsc u ş i
Ag nita cl in orn ş ul Roman , jud. Nea mţ„ Mocl il:i ca ren trase ului şi i1 11p lnn- prin înă l ţa r ea m o cle rală a soc lului d e zidări e (0,80- 1,50 m),
tarcn de blocuri cu 10 e taj e a afec tat zo na „Ti rg ului el e Sus" . a bisni cii ca re nu as pi ră căt re prop or\.ia m onumental rt a caselor de
~mn c n cşti şi n bi ser ic ii S f-ţi i Voi evozi , c ti toria lui Ştefa n Tomşa (mc n- 11111 ntc.
ţ ion at:l ca „ m ă n ăstir e" d e p isania rcpara \:iil or din 1696). Excc u\i a ·jn
1980 a foncl a~ iilor ti c blocur i nu a fosL prccccla lă de cerel"larc a arhcolog ic:'i A d oua deosebi re - de astă d ată cu caracter de reprezen-
·ş i ni ci el e r ele va rea - l na inlc de excavare - a pivni!.clor bo llilc. clnjale ta re - pri veşte tratarea e l<' mcntelor de comunicare cu exte-
pc tre i ni ve le, cnrc se ra mifi că tn s ubso lul a nsa mblului is tori c. Obse r va- r iornl , ca re s înt t inde le ş i p ri dvoarele. Marea masă a caselor
ţii l e fiic ulc de arh eo log Domn i\:n Ho r cli l ă ln co nd i ţ iil e unui şan ti e r clP
d e o răşe ni au t inde cu sLî l p i de lemn neprof il a l:i, ca re se d es-
-excava re au surp r ins ex iste nţ a un or materi a le cera mi ce (ca hl e, cc r:1111 i că
·şta mpil ată cu li tere go ti ce et c .) ca re nlcs ltt p re ze n\:a ln zo n ă a unui n11 l' IC11
făşoară p e una sa u ma i mul te lat uri a le drep tung hiul ui de bază,
<Ic locuire c onte mporan cu ceta tea de p ă m int rnu şa tin ă (sec . X l V- :"-V). f iind ra re cazuril e cî nd un mi c pr id vor , puţ i n d ec r oşat, apără
<Cimiliru l de secol XVII a fost distrus c u 1n trcg ul in ve nta r . in c lu s iv pietre intra rea pr inc i pa l ă . Ca. ele de patr icien i nu mai a u tinde, clin
·ele mormlnt cu in sc ri pţi i. P c as tfe l de exempl e se i nlc mc iaz:l cl czarn 1·tlu l ca uza înă l ţării soc lului , dar dczvo lt[t în schimb pr idvorul
~io stru cu V . Spine i - vezi nota 2.
vast, el e p la n aprox imat iv p ă trat , cu a roade rea li zate clin lemll ,
23 R ezulta te le ce rcetăr ii cf ·ctualc ele arh eo logii N icolnc ş i \'oi eri
î 11 formu le va r iate . \ cest c lement a rhi tectu ra l indi că acces ul
P u şcaş u la faşi , ln interva lul 1975- 1982, cu prccă clc 1·c n ce lor el rsl'ăş n­
rnlc ln 1982 pc un tere n ele 1800 mp a{erenl principalului d rum de l ran: il pr inc ipa l în l oc uin ţă ş i dev ine sem nul di stinctiv a l casel or ele
.a / ansam bl11l11i medieva l , a u clovccliL p c deplin i rnport:rn~a pe ntru is toria neg usto ri sau sta roşt i de hre le . Exe mp li ficrun această g ra-
·cullurii urba ne ş i a c ivili zaţ i e i medi eva le rom â n eş ti pc cn rc o p rez in tă
inves ti gaţ i a ar h eo lo g i că n vetrelor is torice ale ora şe lo r , a lun e i c în cl s pc-
·c i a li şti i disp un ele t impul ş i m in a ele lu cru stri ct necesa re . Ve zi ico lu<' N.
Puşcaşu ş i Vo ica-Mari a Puşcaş u , Mă rturii de ci11 ili za/ie ş i urbani=are 1111•dic-
J1a lă descoper ile în va lra i s torică a laş ilor , ln „Hcv istn muzee lor ş i n1 onu111 e11- 2<l E. Grccca nu , A. n samb /111 11r/1an m edi eva l Bo toşan i , Muze ul Naţio­
tc lor. Monume nte istorice ş i ele artă " , X IV , m . 2, 1983, p. 20 - 6~. n n l ele Istori c ni H.S .H. , B u c ureş ti , 1081, p. 102 - 11 0 .

77

http://patrimoniu.gov.ro
 '"''·!
cl a (.ic discret nu a n ţată, care ex pnma comunicarea între dife-
ritele trepte soc ia le, prin următoa rel e co nstruc(.ii din B oto-
ş::i ni:
Case le Of'(tşcnilor de rîncl din : str. O. Băncilă nr . 11(fi g .1) ,
c u tindă pe o s in g ur ă latură; str. Pod d e Piatră nr. 9, cu
tindă pc t re i la turi (fig. 2); str. Ste jar 11r. 2 . cu t ind ă p c ()
J at ur ~1 , av înd prin excep \i c pivnila cu o s in g u ră î n căpere amc-
naj at[1 s ub l oc uin\ ă (fig. 3) ; casa din st r. Anastasie Panu nr.
7, cu tindă şi un mic pridvor cu arcade de lemn te ncu ite
(fig. 4).
Casele de patricieni clin: str. Dochi a nr. 18, în mahalaua
Sf. Ili e - a bl ~t11arilor - ( cl ărîmată în 1980), ca re a fost pro-
bab il l oc ui11 \a unui s taroste a l b res lei , eve ntua l a staroste-
lui And re i I~licarul , am intit într-un d ocument din 1772 ~ 1>
(f ig. 5); case le Fa lin sc tii (fi g . 6) ş i Max im ovic i (fig. 7) clin
ma hala ua armenească , cca din ur mă prez e ntînd în t rec ut ()
o ri gi na l ă fo r m ul ă de îmbina re a prid vo rului dezvoltat cu
tinda pe d o u ă latu r i, din păcate desiiin\.ată c u ocaz ia unor
Fig. 9. 1Jolo.~a 11i. cusu <lin sir. J\.liorifa nr . 13 . Ve dere di11sprl' s ucl -VL'Sl. 1·r1x 1ral ii st ri ct u Li Ii ta re; case le ci in ma h a la ua Sf-\,i i Voevoz i
s itu ate pc s trada Mi o riţa nr. 13, poate cel ma i c las ic exem-
p la r a l acestu i tip el e l ocu in ~ă (fi g. 8, 9) - ş i nr. 14, s in g ul a-
ri zat prin dezvo ltarea în s uprafa\.ă a l ocu in ~e i care p refigu-
r ează sc hemele dezvolta Le a le case lor el e patr ici eni ridi cate
dup ă 1800 (f.i g. 10 11) .
P rid vo rul el e lemn c u arcade tenc ui te sa u cu grin z i decu-
pate în imitai, ia a rca d e lor în aco l a d ă (fig. 12) imi tă c reator
prid vo rul de zidărie a l l ocu in ţe l o r domn eş ti ş i boi e r eşt i, acu-
zî nd fi:i ră complexe deoseb irea de Lr ea ptă soci, l ă pr in sca ra
vo lume lor ş i prin mate ri a lul pus în operă. Conc l ud entă în;
acest se ns es te co mpara \.ia c u casa sto ln icului Ianach i Codres-
cu, 'X i ste n tă in 180G, aşa cum apărea in 1893 26 , cî ncl înzicli-
re<1 pridvornlui ş i m od ifi căr il e deco rului a rhitectur::i l permi-
tt•au încă r ec un oaşte r ea t ipu lui de conac bo ieresc clin veacu-
ril e XVII- XV III (fi g. 13). Spu nem fără complexe, întrucît
diferen ţ i e ril e nuanl.ate a le ce lor trei categori i de l oc uinţ e
din Botoşa nii veacului a l XV III-i ea - a le boierilor , a le
pat rici atului ~i a le o r ăşe nil o r de rînd - r e Jl ec Lă r esp ec t r ec i-
proc ş i func\.io1rn r ea un e i ie rarhii op u să împ ă r ~ irii pc caste,
toate trei păstrînd după expres ia lui G. M . CanLac uz in <>
„aceea.~i carac l eris li că de lwnin ozilale şi ace l asp ec l de bune~·
-- cuviin fii , care pt1slreaziî adesea f'arm ecu l }i ca li lalea ariei po-
pulare, în cadrînclu-se to/u ş i în decorul urban " ~ 7 •
Ob ·c rvî nd cu aLc n\i c modu l de co nst rn c \.ie a l case lo r pa-
r:r triciatul ui boL oşă n ea n , fo los irea tehni c ii c u schelet de lemlll
pe n tru niv elul l ocu in ~e i , ve rifi cată prin func~ionarea cl esă­
• vîrş i tă timp d e peste d ouă s ute d e a ni , nu rmi i apare ca 0>
măsură de eco nom ie, ci ca o perfectă adaptare la c limă ş i la
cond i ~ iil e se is mi ce . Ace l aş i fenome n este întî l nit peste·
mun p la o se ri c de co nace clin jude \.ul Covasna , ridi cate Îll
veacu l a l XVII I-i ea clin lemn , c u excep \.ia soc lului de p i atră
şi a pridvorului exec utat din z idăr i e pe ntru a pe rmite încu-
nunarea prin fronton baroc. La a mbele catego rii , păstrarea
va lor ii s imb ol ice a co n ·truc\.iei de z id ca exp res ie a une i stări
soc ia le s uperioa re es te dov edită de tencuirea fr\ e lor văz u te
a le consLruc\.ie i ele lemn, neex istî nd exemp le de sublini ere-
a sch eletului de lemn prin l ăsarea sa aparentă .
Ex i stă însă ş i un factor istoric care a dete rminat - c re-
dem - prefe rin\,a pe ntru la rga fo los ire a lemnului in arhi tec-
t ura c i v il ă a oraşe l or ci în Mo ld ova ş i Tara Ro mân ească: frec-
ven\ a năvă liril or so ldate c u pîrjolirea aşezăr il or. În această
sta re de nesigurnn\ă permanentă , refacerea clin l em n ce rea
o mină de I uc ru ma i i eft in ă ş i ma i u şor de procurat deci t
refacerea clin zici.

25 N . Iorga , Breasla blănarilor din Bo toşani , Buc urrşli , 1911, p. 9.

26 Aj un să clupă 1832 in p rop ri ct:.i lcn lui Annstnsj e Bn ş o Lă , c:.isn Co-
dre sc u a fo st cu mpăra t ă in 1850 rl c donmilorul Gri gore· Ghi ca (născ u t ir1>
Botoşa ni ) ş i diirui lă oraş11l11i în 1851 p cnlru a l'i folosilă cn pr i mă ri e : „ [ .. ./
din îndemnul acel e ia.~i dorin/ e de a vedea înmulf irefl aşe:llmin le lor publice, 11u
mai pu/i11 şi a sim /i rii care ne trage g1ndirea. cli lre ace l oraş unde an {ost
leagllrwl pru nciei noastre, [ .„ / a rătate l e case cu tot locul lor [.„} le h clră­
zim de veci co11111nilă/ii din Botoşani " . - v ez i S. Rnţ:'\ , Ce le mai vech i
clc/diri, î11 „Clopol11l ", mm l XLI, nr. 3928/26 au gust 1973.
Sm
2 7 E . GrccPan u , A rhilec lul George Jl fo lei Can tacuzi no ş i o r aş ul laş i ln
„IJi crasu s. Anunr 1981", Muze ul juclclcnn Bo t oşani, Bo toşan i , 1983, p . 35!:>
(o se urt ă inlroduccr c prece dă textul co nfe rin ţe i Ornşul laşi: 1u1 peisagiu ,
Fig. 10. Bo loşo11 i , casa d i11 sir. M iori/a nr . U. P lan loc11i11(.i\; plan ţ inulă ele G. M. Ca ntacu zino pcntru U niun ea a rhitccţ. il o r , la 2t murli c
Jlivniţc . 1958, în a ul a U ni ve r s ită ţii d iu Iaşi).

78

http://patrimoniu.gov.ro
 ~ i în a mpla sa me nlul a l Lo r casc vechi din P il eşt i , cu pivni\ c
databil e ce l mai L.î rz iu în veac ul al XVIII- l ea~u .
Co nLribuţi a cca ma i v izibil ă a paLr iciat ului trans il vă n ean
la aspec t.ul ge nera l a l o ra ~ c l o r es le vă dită d e ar hi tectura ci-
Y il ă, înlr uclt b iser ic il e re prezen ta u cfo rlul el e af irmare al
un or întreg i co muni tă\ i, deoseb i Le p rin co nfes iune . 1n Mol-
dova s i Tarn Homânească , dup ă cît se poale ded uce din cc
s~a rnc; i păstrat, ase le pa Lr ic ia Lu lui medie va I se p ierdea u î11
vegetaţ i e, rczc r vînd fa r mecu l desco pe ririi lor doar p en tru
oaspete le a~te ptat. 1n ac es te d in urmă provinc ii , patr iciat ul
~ i- a p ăs Lrat in să o a firm a re de p rimă imp o rlan\.ă în st ructura
urba n ~t ~ i în s ilue ta ora~ ului: ct itor irea ele bi se ri c i, cu vas te
incinlc în ca re se ridicau şco li ş i l oc uin ~e a le persona lului
b iser ic ii . .în zest rate cu ve ni t uri de către fondato r. Exemplul
.'Chi lu lui Bu liga d i.11 Piteşt i ne apar e ca o mărturie e l ocventă

Fig. 1.1. Bo l oşani , casa di11 sir. Miori/a 11r. 14. Vede re a p ri dvorului
in ninlc de lncbiclc rca arende lor . Foto :)Lc fa n B u lak , 195 1..

O deosebire ese n\. ială de concepţie între Transilvani a-

Ba nat, de o pa rte, ş i Moldov a - Ţara Româ nească, de cea l altă
parte, priv eşte aşezarea în oraş a case lor patriciatului. Aşa
c um a m arătat mai s us, casele patricialului lrausilvănean se
rididt în pieţel e principale ş i pe străz il e ce se desprind din
pi eţe, adă ug încl un caracter de rep rezentare la func ţ i a econo-
mică ş i admini strati vă a loc ului de schimb. 1n ce l de-a l doi-
lea caz, casel e negustor il or şi me ş l eş u gar il or de frunte se fe-
resc de zgomotul ş i ag ita\.ia centrelor de schimb , retrăgîndu-sc
în cartiere le de l oc uinţ e grupate pe parohii în jurul l ăcaş ului
<le cult propriu. Dacă la Botoşani reli eful a p ermis o ext indere
ge n e roasă a c ur ţ il or, oraş ul medieval pierzîndu-se pînă de
c urînd înt r-o centură de livezi, tendinţa de distan\are (nu ş i
<fe iz olare) fa\:ă de tîrg se regăseşte ş i îo cadrul unor oraşe
c u vatra limitată în trecut de particul ar ită \. il e r eli efului , cum
a fost de exemp lu Piteşti 28 • În acest oraş dezvoltat p e t r e i
terase înguste a le A rgeş ului, parce larea ş i-a păstrat pînă la
ultima sistematiza re caracterul fişi il or înguste, perpend icu-
lra
l a re pe axul uliţelor, zona de tîrg deosebindu-se sub acest
aspec t de cart ierele r ezidenpal e doa r prin î ngusta rea parce-
lelor. Actual ele străzi Egalităţii ş i H orea, C l oşca ş i Cr işan
Fig. 12. JJoloşani, casr1 Nl a.,; im ovic i. Deta liu ni pri dvorului.
s ituate la vest de axul comercial medieva l ş i para lele cu
aces ta , a u g rupat în trec ut locuin\:ele patriciatului, fapt de-
du s din ca litatea ct itor ilor l ăcaş urilor de cult din zona respec-
t i vă, precum ş i din frecven\.a pivniţelor medieva le ce se
păstr ează încă, uneo ri în globate în c l ă diri mărite în veacu l
a l X IX-iea . Cu pr ecădere pe frontul de vest unde parcelele
urcă la deal, case le se retrag sensibil de la stradă, rea lizîncf
acea ocrotire a v i eţ ii particulare care apare ca o tendin~rt
propr ie patriciatului românesc . U n exe mplu semnificat iv
pentru ase mănă ril e - dar şi deosebiril e rer1iona le, în caz ul
de faţă prin co rnpara\je cu vechea arhitectură c i v il ă a Boto-
şa nilor , - este casa din str. H orea, C l oşca ş i C ri şa n nr. 34,
ca re a aparpnut către 1850 primarului Coc ul escu, sat i s făcînd
ca atare ş i în acea p e rioadă cerinţe l e l oc uin ţe i unu i frunta ş
a l comunităţ ii (fi g . 14, 15) . Rid i cată pe un soc lu înalt de z i-
dăr i e, de tradiţie mus ce l ea nă, care a dăposteş t e pivnj\:ele aco-
perit e cu plan şe u pe g rinzi masive d in lemn, l oc uinţa este
r ea li zată din lemn tencui t ş i arc cerdacul cu s tîlpi de lemn
F i.r;. 13. flu tuşa 11i , casa Codresc 1.1-BaşolG, primăria oraş 1.1llli c/1.1p1.! 1851.
<Jrienta t către stradă. Servic iil e - respect iv bu că tări a ş i lo- Folo Al. AnLon iu , Album genera l a l Românie i , B u t:urcş li , 1893.
c uin\:ele serv itor il or - au fost a mena jate într-o c l ăd ir e pe
parter, mult ma i a pr o pi ată el e st r adă, m ă r g inită el e un p orti c a ex istcn\:c i patriciatului şi a parti c i păr i i sa le la v i aţa comu-
c u coloa ne d e zidă ri e ce vădeşt e influ e n ţa clas icismu lui adap- nilă(,ii.
tat la formu lele el e oraş ale a rhitecturii populare. Semna larea chitul Buliga a uc upat o poz i[,ie ce ntral ă îo vatra isto-
di sc re tă a calitft~ii de patr ician - nu prin dezvoltarea în su- r i că a oraşului - ş i anume, fî~ i a de teren pe care se află ve-
. .
prafaţă a l ocu in\:ei sa u prin deco raţ i e bătătoare la ochi, ci
prin · as igura rea unei i;rn lăr i a vie\:ii de familie, se regăseşte
29 Ibidem, cn sa cl in s lr . Ho rea , Cloşca ş i C ri şa n nr. 28 (p. 14.5) ş i casele
cl in s lr. 1 Mni nr . 29 şi 38 (p. 145-147). Pentru profilul social co mpl ex
(boieri, neg ustori, m eştcş u gnri) al fostei. „ uliţe a grecilor", d e numită şi
28 E. Grcccan u , Ansamb l u l urban m ed ieval Pileş ti , Muze ul Naţ i on a l „ uli'ţ.a boi c rcnscă", astăzi în lntregimc res tru c t1u·n Lă pc Lrnscul străzii
<le Isto ri c al H.S .R„ Bucureşt i , 1982. 1 Ma i, vezi p. 75-78.

79

http://patrimoniu.gov.ro

Fig . U. Pi l eş ti , casu Cocu/eseu d i11 s ir . Jl orea. Clo.~c a şi C ri şon nr. 3 '1 .
P Jan p i v 11i\ e; pln11 l oc11 i11\ i'i . He lcve u .L\ lnrn11clru l\ l1i'! \.c sc u .
.Fig . 15. Pil eş ti . coso Co('l/l esc u . f'u \ ncl a prin c ip a l ă.
ch ea prefec tură (a s lăz i mu zeul judc\ean). parcul cenlral ş i
Casa armalci . Pînă la cel de-al d o ilea răzb o i m ondi a l, o in-
crip\ic să p a lă pc o lespede <Jm intca că ,A ici a fost allarul
sfint ei biseri ci Huliga , ;; idilă în a11ul JGOO de .M artin ş i r efăcu li'!
de P etru J.\ ll.ar tin B11liy11 în anul 1'700. D in cauza ruinii s-a dârî-
rnat în anul 1900 , cu oca::ia construirii palatului adminisll'a-
Jiv. 1 oc tombri e 1900' 30 . Date le in sc rip~i e i era u g rcş i tr , atît
în ceea cc pri vc:; Le Ycchimea (conscrnniod doar eventu a la
ex i ste n\ ă a une i prime .biserici , refăcută apoi de :M artin Bu-
li ga), cîL :;; i rnotivu l d ă rîrn ă rii , ca re nu a fost starea ele ruin ă,
ci d ori n~a de înn o ire a as pec tu lui ora ş ului , înso\,ită de incli-
fc re n\ ~t pent ru a l cătui rea urb a n ă în c hegată p e parcursul vea-
curi lor. Această menta li tate , co n s tata bil ă la Piteşt i încă di n
a doua jum ătaLe a veacu lui a l X JX -lra 31 , este rez ultatul sal-
turi lor demog rafi ce înreg ist rate dC' ora'!e pc m ăs ur n dezvo l-
tăr ii indu s tria le :; i pune .în lumin ă rosLu l prior i tă \,ii aco rdate
de leg is la\ ia medi<·Ya l ă ,vechil or " tîrg ove \i .
In ci11Ln prop r iu-zi să a schitului s-a afla t în zona sup e rioar ă
a terase i a doua , fapt ·a re l-a făc ut pc G ri gore Tocilesc u să
afirme în 1885 că schitul e s iLu at „pe w1 dea l la marginea
orasu lui " 3 ~, î 11 r ea IihYl c s ub 11n dra 1. în prima jumr1Late ci vea-
cu l ~1i a l X IX-i ea, în pHtca din s pre tîrg a cur\ ii se a fla o
p i a ·ţă desLinată sca unel or de ca rn e; acestea se în ş ir au pc g îrl a
:m T a liann Bo bn nc u , A Ibum religios 111'. 1. n;scricUe cl in o r u.~ 11! Pileş ti
cu un mic is lur ie , D in publi cn li il r Alc n cului Pop ul a r „ loncs!'ll G ion " din
I itcş ti , P iteş ti , 1933, p . 17 - 18 .
31 E. Gr cccanu , Op. c il. , p. 100 - 105.
32 G. T oc il esc u . Raporl11ri asu pra ciloma m ll mls liri . scililmi .~ i bi serici
din {.ani. p re:cnlo le NI inislcru/11i c11l/c/or ş i ol i. rwll( ă 111 1 11l11/u i publi c, c~~ tra s
cliu „A n:ill!k Al:ndem ic i J omfrn c", Sl'l'in li , Tomul V lll . Scc·\iun l'n ll ,
Mnnor ii ~ i 11o li1 c, lJu c urc~ti , 1887, p. 5.
80
http://patrimoniu.gov.ro
Scoroba ia , care trav ersa două t r eimi din terenu l schiLului.
Este veros imil ca aceasta Iolosin\. ă să fi fost dată chiar de
schit une i păr\ i clin proprietatea sa , obţ inînd as tfel un venit
substan ţ i a l. Numai asLfe l se ex plică pe rsisten\.a protest elor
schitu lui [a\.ă ele hotărîrea municipalităţii , luată în 1859, cu
pr iv ire la amenajarea unui. parc public în „ograda " schitului.
Proteste le s-au so ld nt cu clesf ii n \;a r ea sch itu lu i:33 • Parcul s-a
a menajat abia în 18G9, fără a a fecta iniţial c lădiril e secula-
rizn tc34 . Dărîmarca ansamb lului a început după această dată:
în 1885, T oc il esc u nu a mai găsit d ecît biserica ş i a consemna t
d ă rîmar ea r eccntrt a turnu lui d e p oa rtă cu c l opotni\.ă şi a
ziduri lor în conjurăto are 30 . Biserica a fost clărîrn ată în l897 3(i.
Nimic nu s-a p ăstr at din ansarnJJlul di stru s. R eco nstitui-
rea t r ec ut.ului acestui aşezămînt , a aspectu lui srrn ş i a d ate lor
r efe ritoare la ct itori este po s ibil ă astăzi doa r dato rită în se m-
năril or lui Grigore Tocilescu - publicate în 1887 - ş i a le
lui Dim itr ie Butculescu 37 . Schitu l cu hramul Sf-Pi îngeri
a fos t ridicat de negustorul Ma rtin Buliga ş i de SO'ţia sa
Nca c;;a, după cum r e iese din textu l pisani ei tran cris d e Butcu-
lcsc u: „Cu vrerea Tatălui ş i cu qjulorn l Fiului ş i CLL săv îrş ir eet
Du hului Sfînl , miluindu-ml'l bunul Dumn eze u, îndemnatu-n e-a
de am :::idil aceasliî sf'lnlil ş i dumn eze iască biserici'! din temeli e.
eu robul lu i Dumn eeu jupan J\l[a r!in sin jup an Pi'tlru Huligff
ş i cu jupîneasa mea Ne acşa , înlm lauda ş i cinstea prea marilor
voieuo;;i ]\l[ ih ail şi Gcwril ş i a tuturor ce lorlalle f'i'ir de lrnpur f.
ce le îng e r eş ti. în zill'fe prea luminalului domn I on Cos /andin
N irnlae uoi evod, ca si'i fi e noui'i ş i pilrin{i.lor n oş tri de pomenire
l'n ueci ami n . Sep (l embrie) 1" :::i .1(eal) '7254" (1745). Butc u-
lcsc u desc ri e ş i ce l ma i vechi c lop ot a l sc hitului , ca re avea
urmă Lo ~i re lc i nsc r ip\ ii: cu Ii te re la tin e, „Ioann es Georgiu
A 11gNer me f'udi I Grneci i 1'74G"; cu Ii te re eh i ri.1ice, „Nlariin
Cup e(u '7254" .
Ace l aş i c lop ot es te a minti t ş i d e Toci lesc u, î ns[t cu da ta
174tJ3 8 .Nu este s ing ura neco n corda n\ ă cu înse mn ă ril e l ui But-
cul esc u, înLru cî t primul ind ică drept ctitor i pe jupa n Martin .
jupn n Pătru „ş i cu jupîneasa lui Ner:şa" (a lui Ma rt in , sa u a
lui Pă tru ?), in r la descr ierea tab loului vot iv îl a raLă p e Mar-
t in în so\ i t ele jupîn casa E lena (s ic !). Crede m că Toc ilesc u a
Fig. l G. B iseri ca de /e/1111 dill Va lea J? ca Ju d . J\ r,r7cş. Drsrn tlup ă nnluri'.I
de A lcxn 11clru Mu l~cscu .
33 V. T::11na ş . .Di11. is loria oraş ulu i l ' il eş li . Cnldina publi că, in „Sece ra
ş i c io c ~nul " , nr. 3709/20 aprili e 19G6.
3'1 M. B r: 111i ş lc, C ile11a 8iiri despre şco lile din o raşul Pileş li î nfiin/a le
pe lî ngci biserici . î11oin le de R cgu/cunenlul Organ ic . l n „Mitropoli a Olte-
ni e i". :111111 XVII , nr. 3-4, HJ65, p. :1 8·1.
:J5 G. 'l'oc iJcsc u , Op . cil „ p . 5-G .
an l. Ion aşc u , Co lagra f'ia L'par/Jici A rgeşu lui la 1 2!1, D u c ul' CŞti , 19,12,
p . 311.
37 în biblioteca M uze ului jud e ţ ea n Ar gq, nr. invcnla r 3545, se piis-
lrl'nzii 1111 m nnu sc l'i s cl i11 1880 n i lui D imitri e I. B utcul cscu , car e cuprind e
o scl1i\ ii ele p lan pc·11Lru monog n1Iin oraşului. cu rubri ci completat e par-
ţ. i n l . Ma nu sc ri s ul c•s te inlilul at: Pileş ti . P os ili on g eogrophiq11 c . Jlisloire.
Les mon um enls . Son industr ie .
:is G . Toc ilesc u , Op. ci l „ p . 6 .

Fig . 17. Pil eş li. Jli serica sc /ii/11/11i R 11 /iga. dărîma ttl În 18 .?7. Fo lo: Al.
J\1 1l on i11 . ./\ Ibum {Jcn crol al Jl omti nici . B u c 11r l'~ li . 189:l.
confunda t la t ra nsc ri ne in sc r ipl, ia ta hl ou lui \"Ol i\· cu i11 sc rip-
ţia din 1753 de pc p iaLra de mor111înt a c Litorului. pc ca re
o redă astfe l : „A ici n<lihn esc na.-ele robului lui D umn e:eu jupan
Nlarl in cup e(, /'iul jupanului PiU ru FJ uliq a ş i a jupîn esii Ili-
nii , în :::ilele lui I on Griqore Ghica uoieuod, în lun a lu i mai
în 20 de : i le în lea lul '726'1'' 3 9 •
F iu de mare neg ustor , el însw;i ncg us Lor de [runtc• (ca li -
ta te indi caUi prin t itl u l d' po litc\.c „ jupan"), cLitor a î n că d o u ă
biseri c i de Je111n în satele Va lea Dea ([ig . l G) ş i Gura Basco-
vu lu i40 , Ma rLin Bu li g:1 ddin c~tc - prin pu (in clc dale ce s-a u
p[ist rat despre activ i l:1tea lui - tr ăsă turi Ic un ui patr ic iu L
co n şt i en t de i111 portan\ :1 sa soch1 l ă (o cl owdcşLc reprezentarea
în costu m. boi er esc. cu clu l :11n ă, din tab lou l voL iY 41 , precu m ş i
asocie re a ca lilă \i i el e „c up e ~" cu LiLlul de r czo rwn (i"t n ob i-
li a r ă „_iupa n"), legat a fe ctiY de o raş ul pe ca r e ii împod obea
cu cLiLor ii r epn•zenUrL i,·e ş i pre oc upa t de niv el ul de c ul t111 ·ă
a l concetă\. e nil o r să i. Cu do i a ni înainte el e a muri , Martin
Buliga a închimi t schitul Mitropolic i din Bucureşt i , prec izî nd
în zapi su l datat 175 1 ma i 26 obli ga~ i a de întrc \iner e a şco li i
p c care o întemeia se î n incinta aşezămî ntului: „ ... Aş ij de r e a.
de urem e ce am soco lil s11 f'i e ş i şco aW rum11neascli p l'nlrn învii-
ţ ă lura copiilor şi pen tru cli iuemiseala a ureun or siiraci, cari i
nu vor auea unde sil pleCI' capul , su ['i e plata dască lului. ş i hr ana
săr ac ilo r din prisos ul ul'/7 ilu lu i aces tui 0chi!i .~·o r , du p i! cum ua
fi prisosul uenilului pe an" . D or in\a ct itoru lu i a fost respec-
tată ş i dup ă "trecer ea sch itului , în 1794, sub ascu lta r ea Măn ăs ­
t irii An i11 0:1sa . Catagrafia din 1819 a aYer ii schi tu lu i rnen (.io-
n cază şcoa l a re.fl'icuU't el e cnrî nd (ccn. 1790) , cu „palrn. odiîi rn
siîlile lor, cu căm iîr ile lor, qaleri e pri. dinaint e ele zid penlrn
şco alll i pentru oamenii casii noo utl din tcm eli e42 " .
39 Ibi dem.
40 I. Ionn şc u, Op. cil. , p . 25-26.
41 G. Toci lescu, Op. cil. , p. 5.
4 2 M. Drn ni şt e, Op. cil ., p . 1. 83 .
HESUi\ 112
Le rol e :iot16 p:ir le p ntr icint cks v ilk s ele j\ lolcbv i(' c L el e \"n lacl1i c
nvant 1800 est i111 suj ct controver se : ce rt a in s c ll r r ch c11r s on t nic l'cx isle ncc
du p ntri c int, c n Lnnt qu c p arti c ele la communn111c c il n llin e, ou l 'onL r c-
ga rcl e commc un c sorLe de nobl ess locnl e, clc lnchc c ele ce ll e m enw com-
mtmnu tc , tn n el is q ri e cl 'aulrcs, c n pnrlnnL cl 'nn c rn i1111Li cu sc nnn lysC' rl cs
docu mcnts cli spon ib lcs . ont de fi ni lcs 1rn i"l s du pn l.ri c iol mCclie vn l , m o lcln-
vc ct va .la que, cornm c CLa.11L co mposc de r icl1 cs mnreha11cl s ct nrtisn n s . ori-
gin nircs ele ln vi ll e m crn c. qui po11vni ent et rc clu s clons le conse il muni c i-
pa l gr f1cc ~\ lcur contrilrnti on 11 l n prospcr it c ti c la v ill c .
L'n nc ienn e nrchitccturc des v ill es el e Do l.o şn ni cL de P i teş ti p er111 ct
el 'observcr lcs nu nnces cl iscr ctcs qu i el istin gu r n L ln m n.ison d 'un pn tri c ic n
ele ce lles des nntrcs c it::id ins. ll s'ngit surl out de l a mnni cr c el e souli gner
http://patrimoniu.gov.ro
Amin t ind în trece re aspectul b ise ri c ii G ri gor e Toc ilesc u
o asea măn ă cu bi seri ca Stavrop olcos cfin Bucure ş ti (cu care
nu a an1t în comun cfecît Lipul structura l), adăugînd: „E
:-; ingura biseri cli a oraşu lui P i l eş ii care prin sli lul său particu-
lar s-ar putea clasa prinlre monumentele n a{.ionale, a cllror
com eruare ş i repara(iun e trebuiesc de ap roap e priueqhiale" 43 •
O descri er e ma i cl eta li aLă a dccora\ ie i, înso\ i tă el e o schi~ ă
g r eş il ă a p la nului ( n avă uni că comparl im e 11Lală cu abs idă
se mi c ir c ul a r ă), est e dali't de Butcu l c ~ c u în ma nu scr isu l am in-
tit . Pi ctura fi g ura t ivă era în cad rată el e v rejuri ş i ch enare gco-
me Lr icc, z u g r ăv i t e în roş u , bn:n şi negru , iar p orLa lul el e pia-
tră deas upra cărui a se afl a p isa ni a era dccornt cu vrejuri cl in
flor i ş i fructe , z~1grăv il e în v erd e.
Dn ·te lc ce le ma i co ncrrl c pr iv ind ai hil rctu ra bi seri c ii ne
sîn t oferite ele fotograf ia p ublic a t ă în 18. 3 de Alc.x ancl rit
Anto niu , în A ibum ul general al R onuînie i, lu cra re in es l irn a-
b il ă ca va loa r e d oc um e ntar ă, av înd în veder e împ ărnî n te­
n irca tracl i ~i e i dărîmăr il o r în o r aşe l e din Moldova ş i Tara
Homân ească . B iser ica (fig . 17) p r ez intă tipu l triconculni cu
t urla p e naos ş i a r c toate eleme ntele conturate în veacul a l
XVII- iea pentru a rh i Lectura Tăr ii H om âue şt i: pridvor cu
ar ca de, fa\a dc împ odob it e prin d o u ă reg istre de pnnouri ,
cl cspă r\. iLe prin hrîu med ian , co rni şe cu z im \i. Bazele de z id ă­
r ie a le t urle lor dove desc că turle le el e lemn îmbr ă cate în
tab l ă a u în locui t vechi t url e el e z id , dărîrn ate la cut r emurele
ci in prima jum ătate a vcaculu i a I X lX -l ea . ln cadrîndu-se în
arhi tectura de cu lt a epoc ii , bi serica schitului B uli ga se afi r-
ma cu autoritate în vederea de a nsa mblu a oraşului prin
cel e cl on ă acce nt e ve rti ca le a le t url elor, ·\inînd scama ş i de
ampla sa mentul s~tu dom in ant. Ct itori a cfc negustor a consti-
t uit o r eprezenta re a part iciatului tot atît de e l ocve ntă ca ş i
a rhitectura Pi e \ ei Mari din Sib iu , el e exemplu , ilustrîncl
con corn itent cond j\.i i istori cc cfcoseb it e de cele a Ic Tran sil-
'"ani ei. 1n ora ş e l e Mol el ove i şi a l c Tăr ii R mân eş Ii , nes i g ura nţ:a
z il e i de mîin c a co n centrat ateff\ in cc mand d a rului - nu că­
tre me reu a menin\ ata cnsă proprie , ci că i re l ăca ~ trl de cult,
mult mai cru\at în timpul războaie l or ş i i1w az iil or (cel p llţin
sub asp ectul con s truc·~ i e i propr iu-z ise), indiferent el e confe-
s iun ea sau r eli gia nă vă li tori l or .
Schitu l Buli ga a fost cli stn1 s în întregime cu 9 5 de a n i
i11 urmă ş i nimi c nu s-ar mai ş ·t i despre acest ansamb lu aşezai
în mijlocu l unui o r aş fără a tenţi a minim ă cc i-a fost aco rd ată
de doi cerc etători şi un fotograf. Acest ex emplu ilu strează
neces it atea el e a r ecurge Ja ip ot eze , co mpm·a·! ii ş i in ter po l ări
pentru reconstituirea unor aspect e de prim ă imp ortan\ ft a Ic
cult urii româneşti .
Printre aceste aspecte fi gur ează ş i exi st en\ a pa tri ciatu-
lu i românes c, întrucît în lumea m e di eva l ă acens ·l ă păLură
.-oc i a l ă a r epreze ntat interes ele ş i or i e nt ă ril e ccm unit ă·\ il or
orăşen eşt i , atîta v r eme cît npartenen\a la patr ic ial a dep in s
de priceper e ş i gr i.i ă pentru trebur il e ob şte şt i .
43 G. Toc il esc u , Op. cil. , p. 5-6.
l 'ncces prin c ip n·1 ele· ]n rn oison p:1 r le .. prid vor ", vcs libul c ouvcrt bordC de
co lonnncl cs cn bo is. qui s ' in sp irc du modele cn mn9o nn cri c des residences
nobili oirrs ..Jmq n 'n u X l X c s icck. ll' dcvc loppcmcnt cn surfaee de ces
lr ois cn lcgori c cl 'h nb itnli ollS (c il ncl in s. pn1ri cicn s, hoyards) ne pr6sentait
pns ele cl il"l"c rcnccs frnppnnt rs.
Le cl omn in c or chitr c lurnl 0\1 ]c pa tri ciat est cntrc , des le XV IIIe
s icclc, c n concurcncc mnni l" rsl c avcc Jcs boyarcls et p arfoi s rn llmc nvec les
pr in ces r cgn anl s, est ln con str11 ction cl cs eglises. On donn e pom· ex e mple
l 'Ctnb li ssr mcnt mom1sti qu c fon ele a Piteşti cn 1745 par le march nn d Martin
Bt1li gn ; un c pho logra phi c el e 1893 est le scul docum en t qui conserve
l ' im n••e de l 'cgli sc, demoli e en 1807, aprcs la dcstruc1.ion de l 'cn scrnble
rnonnsl iquc cntrc 1869-1 885.
81
CONSIDERAŢII REFERITOARE LA DATAREA MBNUMENTULUI DE LEMN
DIN COMUNA LELEASCA, JUDEŢUL OLT
- - - - - - - - - - -- -- - - -- -- - - - GHEORGHE SIJ\UONE SCU , PETRE Sli\HONE SCU - - - -
.....Jn fostul sat Pă roş i , cu ex i ste n\:ă multi sec ul a ră atesta tă
doc ume nta r, a l co mune i Le leasca din nordul jude ţului
Olt. se a fl ă o b i sc ri că de lemn ca re se numă r ă pri ntrc ce le ma i
vechi monumente de lemn, data te, cc s-a u p ăstra t în \,ara
noas trft (fi g . 2). În fo rmă de na vă, este co n s trui tă din bîrne
de st e jar în che ia Le în s istemul ,coa d ă de dnduni că ' ' ş i b ă­
t ute cu cui e de le mn pe ca ntul înche ietu r ii .
T eme li a, cu o în ă l\. ime medie de 70 cm, în pa r tea de s ud ,
ş i de 25 cm la nord , es te d in că ră mid ă s ub ţ ire, l ega tă pute rni c
cu mor ta r. Ea d e p ăşeşte ta lpa , în afa ră, cu 40 cm ş i a re, în
p a rLca s up e ri oa ră, ap r oa pe de ni ve lul tă lpii , un rînd de zim ţ i
form at tot din că ră mid ă . (în cea ma i ma re p a r te, te meli a a
fos l înl oc ui tă cu una clin b eto n. în 1942). În interi or a fos t
p a rd os i tă cu c[1ră midă, pînă în 1886, c înd a fos t înl oc uită cu
da le de pi a tră 1 . ln ex teri or, la jumă ta tea înă l ţ imii p eret e-
lui , es te în c insă cu un brîu in f or m ă de frîn g hi e r ăs u c ită,
re li efat pe 11 c m, sc ulp ta t direc t în bîrnă . L a co l ţ uril e co n-
st rp cţ i e i. brîul cs Le rotunji t, ia r pe pere \:ii latera li este î nca dra t
de cî te un r.înd de z imţ:i . A ce l aş i brîu gros, în ca drat de c îte
d o uă rînduri de zimţi , est e sculpta t ş i p e p orta l. Uşa mas i vă
are r eliefat un ca dru în fo rm ă de frînghie răs uc ită, adă ugat
ş i ln mijl oc, in c ruce . În afa ră d e închi ză toa rea din za le g roase
de fi e r, pent ru prins l acătul , u şa ma i p ăst r ea z ă ş i încuietoa rea
v eche, const înd dintr-un drug de lemn , cu zim ţ i în pa rtea
s up eri oa ră, manevrat din a fa ră printr-o che ie din metal ,
fo rmată clin do u ă bucăţ i mobile, prinse printr-un nit. Pe re-
te le din t re naos ş i p ro naos, fă r ă. u şă m obil ă, a re în mijl oc
numa i un p orta l, decorat cu frîng hi e r ăs u c ită fl a n cată de
zim\-.i .
Alta rul pentago na l es te dec roşa t . Pronaos ul ş i pridvorul
s înt acoperite cu b ol!:i m1i pu ţ in a rcuite, t ransve rsa le . P rid-
v orul es te închi s printr-un pă lima r îna lt de 72 cm, din scînduri
vert icale înche iate în nut ş i feder, fixat e în ta lpa pridvorului ,
.i ar sus, în t r-un briu s implu. Ac op e ri ş ul bisericii este elin
ş indril ă de t ufa n, prinşă orig ina r în cui e ele lemn , ca re se
păst rea z ă ş i astăzi pe dedes ub tul l a n te ţil or.
La exte rior , p ereţ ii a u fost vă rui ţ i de ma i multe ori de la
hriu în jos, exclus iv briul , unde a r fi putut izbi ploa ia . în
prezent au doa r s lab e ş i izo lat e urme de va r. Fa ~a es tică a
pridvorului a fos t co mpl et vă rui tă . P e reţ ii latera li inte ri ori ,
in afa ră ele proscomidie, nu a u fost t e nc ui ţ i , vă ruiţi sa u z u-
gră vi ţ i v reo dată ş i nu a u aplicat e icoa ne . Tîmpl a p e p a rtea
din a lta r ş i peretele dintre na os ş i pronaos n-a u nic i pictură,
nici icoa ne . Pc TJa rtea din pronaos, pe ret ele a r e un rînd ele
icoa ne mH i , din 1886, ia r deasupra a lte 13 ic oa ne, t oa t e
înca d rat e s us ş i jos de motive fl ora le. C o ns ideră m că cele
13 icoa ne, foa r te vechi ş i foa rte uzate, cu chipuril e ş i scrisul
foa rte greu de di stins, p rov in ele la începuturile biseri c ii
respect ive . Ini ţ i a l , ele nu a u fost aşez ate aco lo, deoar ece spa-
ţ iul în care sînt puse est e mai î nalt cu 1 -2 cm. D o uă de
25/30 cm, mai închise la culoa re (aproa p·e indesc ifrabile) , p a r
a fi cele ma i vechi.
Construirea monument ului a fost data tă foa rte difer it
(18032 , 1799, 1766- 1771 , circa 1548, 1549), iar în unele r efe-
r iri data este con s iderată necun osc ută. Unii a utori a cceptr1
data de 1548 p ent ru v echiul edificiu, ca re a r f i fost refăcu t
m a i t îrz iu ş i a căp ă ta t înfăţ i şarea celui de astăz i .
1 Arhivele Statului , F ili ala Ar geş; Ep iscopia Ar geş - 6 /ltl /1886.
2 I bidem , 221 /1 859 f . 70 v .
82
http://patrimoniu.gov.ro
D e asemenea, a prec iindu-se că mon ume nlul din Păro~ i
a rc e lemente ma i evoluate, a rost înca drat în t r-un t ip a rhiLcc-
t ural ma i n ou, cla r se şt i e că data r ea construc\.iil or de le mn
dup ă tipul a rhitectura l este foa r te r e l a ti vă, metoda fiind
va l a bil ă ma i a les pent ru bi seri c il e de z id . Sta diul ma i mult
sa u ma i pu ţ in evo lua t a l t ipului une i bi se ri c i nu es te indi cat
numa i de moment ul co nst ruirii , c i ş i de co njunct ură, I ip sa
de p os ibilităţ i ş i co munita tea r es t r în să pu t în d fi ca uza ridi-
că rii unor bise ri c i cu fo rme ele pla n in co mpl ete .
Data cdific ăt'ii hiscric ii de lemn din l'ăro~i , în îonna sa
a c tuală , o cons tituie anii 1ă47-1549. Aceaslli dal are rezul/ 11
din urmliloarele elemente:
a) Inscripfiile principale. O insc rip ţ i e s l avo nă săpată
în co l ţ ul de nord-es t a l pe rete lui prid vo rului * (fi g. 4).
„Uc iot" v ine de la „uc iti" = a învă"ţa, a soco Li ; „ iL" e for-
ma veche a lui „ot'' = din , de la; „ZNZ" arc va loa re nume-
ri că. = 7057 . D ec i: „ele soco ti t de la 7057" ( 1548 sa u 1549) .
Dedes ubt , în st înga lui „uc iot", c să p a t „ZNE" , dec i 7055 -
= 1547 . Corob orînd ce le d o uă date socot im că I ucrar ea n
înce put în 1547 ş i s-a te rminat în 1549 . A doua g ru pă de in-
sc rip ţ ii este pe ace l aş i pe ret e, da r în pa rtea o pu să, spre sud-
est , ş i cuprind e dat ele: 7279- 7271 = 1771 - 1766 ; ş i a l\.i a ni
ulteri ori (fig. 5).
Exprima rea în limba s l avo nă a prime i insc rip\:i i, în a fară
el e indica rea da te i, .î i imprimă un carac te r de vechime, m~i r­
turi s ind v irsta monument ului. Prove ni en\:a de la a l tă co n-
s truc\;i e a bîrnii cu insc rip ţ i a din 1549 3 nu p oate f i în co n-
corda nţă cu unul din a rg umentele a duse pent ru res pinge rea
ex i ste nţe i edific iului din 1549: „dim ensiunile importante ale
bisericii" . Dacă hîrna aceste ia, presupu să a fi ma i n ouă, a r
p rove ni de la a lta din 1549, aceea a r fi a vut ace l eaş i dimen-
s iuni ca a le actua le i, de îndată cc ca a fo st fo l os i tă la fa \:a da
tinde i, în mă rimea ori g ina ră .
L a cer ce tarea bîrne lor prid vorului , p e a mhe le feţe, se
co nsta tă că nu a u ni c i o difere n\:ă ca s tare de conser vare, fa pt
ce d ove d eş te că toat e a u aceeaş i vechime. Uzura a pa re ma i
acce ntua tă la bîme le m a i expuse la age n ţ ii ext erni. L a ex te-
rior , est e ma i uz a t pe retele sudic, prog res iv, p e măs ur ă oe se
depărtează de s treaş ină, s ub influc n\:a că ldurii so lar e. Dacă
v reo bîrnă a r fi fost re ut iliza tă, la dife ren ţa de 220 ani , a r fi
v izibilă deosebirea de vechime dintre e le . Apoi , toat e bîrnelc
tindei prezintă aceeaş i ciopli re a fe telor ş i a ceeaş i te hni că Ia
tă ierea capet elor ş i îmbina rea lor în s ist emul coa dă de rîn-
duni că . Aceeaş i similitudine e ş i cu r estul bîrnelor din înt r ea-
ga c on s tru cţ i e .
Renova rea unui l ă caş se putea face : fi e prin men ţ inerea
lui printr-un s ist em de pîrghii , cînd se umbla la pa rtea infe-
rioa ră, aşa cum se proceda cu unele chia r atunc i cînd era u
mutate dint r-un loc într-a ltul , fă ră a fi demontate ; fi e prin
demontarea ş i remontar ea lor, în forma iniţi a l ă ; fi e prin de-
montar ea ş i modificarea r a dica l ă a c o nstruc ţ i e i . L a repara ţia
elin 1942, s-a apli cat p r imul s ist em p entru a nu i se a Itera
a utent ic itatea.
Faţă de r ea li t atea evidentă privind uniformitatea birnelor.
s-a afirm at că la „i nscr ip ţ i a ~Yo'T' H'T' ..-3N? data se rep e tă, în
forma <-? >Ns ceea ce inseamn li elf lucriirile de construire a bise-
ricii care a existat iniţial pot fi plasate între anii 1548- 1549 ...
idala a fos t s1lp a t ă fragmentar ş i deasu pra inscripJiei care ales /ii
• P entru u ş urin ţa l eeturii , ca racte r l e chirilice cu valoare num er ică,
Ic-am t r a nscris ln l at in ă.
3 Radu C reţeanu , B isericile de lemn din M tznlenia, B u c ureşt i , 1968,
p . 24.

1. B ise Ti cn cli.11 Pă r oş i i11 d ic:ilii pC' li nr·La l11i Spec lt l, cli n 1790.
2. B iserica din Păroşi. vedere sud-
vcs l.
3. Consorn cu cap de cal, ln naos.
refa cerea .. . în 1765- 1766 ... în forma « ART N S >)(leat 56), în
loc de ART .-3NS <.leat (7)056». Aceas tă prescurtare a datei, ca
de altfel ş i grafia textului, ... constituie o dovadă .. . că inscrip-
/iil e ce m en/ion e ază edificiul clădit in secolul al XV 1-lea aLL
fost retranscrise ... în secolul al XVIII-lea"4.
Prima repetare (la 8 cm în stînga lui „uciot it" , imedi at
d edes ubt) nu este însă --3 N> ci ~N~ (desenat întocma i), d ec i
7055 . Nici cealaltă nu re prezintă „ leat 56". Z g îri ată stîngaci
la marg inea peretelui din drea pta u ş ii, ma i sus decit inscr ip-
ţ:i a di~~ 1771, ex~ct e~te ~crisă . r\''l'H~ . Dacă primul ~e i:i1n e~te
un „Z a lterat, rn sc npţia poate arata data 7357 . N1 c1 la 111--
scripţ.ia din seco lul.al XVI-iea şi nici la cea din secolul a l
XVIII-iea , ::inii nu au fost prec e d a ţ"i ele cuvîntul „ leat". La
'cea de-a d oua din aces L cuv înt e scrisă numai litera T, fără
4
A ndrei Pi\no iu , C. Bă lan , Un interesant monument de arlă: biocrica
de lemn di n Păroşi - Le /casca, „Hcvisl a muzee lor", nr . 3/1968, p. 263.
5 Academia H.S,H. , rn ss 228, f. 518 v .
http://patrimoniu.gov.ro
a avea înaintea e i un L. U lt imul se mn indică 7 uni tăţ i. Scri-
e rea a nului 7357 ar putea indi ca an ul 1849 cîncl va Ii început
r epa rarea monument ului , term in ată, documen tar, în 1850 5 •
U lter ior, r eferirea Ic vech imea inscrip \;ie i „uciot" este mai
vagă, Iăr ă a mai cuprinde ideea r e lu ări i e i: „pi sa ni e în lemn,
veche de cîteva seco le" 6 .
, Dacă nu avem nici o presc urta re a daLei ş i n ici o s imili-
t udine a gra fi ei nu avem ni c i o doYadă că au fost retranscrise
în seco lul a l XVIII-iea. D imp ot ri vă, toate caracteristi cile
le pl asează î n două categori i c u to t.ul di st incte. Nu ni se p arc
logic ca cea mai a mplrt inscrip\ ie care cuprind e: textu l sla-
vo n, două date, do u ă nume d e .::icrsoane (N i ~u, Stan), dintre
ca re unul c u s pec ifica rea mcsr ,·ie i şi sem nul d e meşLe r şi un
bust de om, să se refer e la cli tori rea a !tui l ăcaş, cu 220 ani
mai î na inlc, iar construirea ce lui nou, sa u reco nstr uirea, să
fi e redată în ace l aş i timp d oa r prin datarea 7279, 7274. Ideea
ele a fi scr ise în ace l aş i Limp în loc uri sepa rate nu î ş i arc ni ci
o just ificare . Singura ex pli ca \ ie a p l asă rii lor at ît de dife rit
o const it ui e faptu l că au fost sc ri se î n momente clistan \n te
în t imp. Cele clin prima g rup ă a u fost lucrate în stînga uşii ,
da r cleparLe ele ea, în co qul ele jos, la (i t1 cm el e podea . In scr ip-
!:iile din a doua g rup ă, care indi că date cu două seco le mai
tîr z iu , au fost dăltuit e în dreapta u ş ii , la m ijl oc ul pe rete lu i
ş i ma i s us: la 1,'10 m cea cl in 177 1, la 2,24 m cca clin 179t1.
Meşterul le-a săpat pe primele ln ni vei u I la ca re i-a fost mai
lesne să o facă , în sta diul î n ca re se găsca co ns lru c\ ia. La
înă l\. imea mică fa\ă de podea au putut fi scr ise stî nd cu pi-
c ioarele pc so l , ci nel t ind a în că nu era umplută, de c i în Limpul
construirii biser ic ii. Insc rip\iil e lu cra Le ulte ri or, cî nd t i nda
era umplută, sînt la înăl\im ea omului care a stat p c podeaua
tinde i. Aşezarea primelor le co nferă încă o n otă de a rhaism,
cl atorîndu-se lipse i ele preoc upare a meşte rului de a scrie o
veritab il ă pi sa nie într-un loc consacrat, lucru mai puţin
uzitat la con st rucţiil e vechi d e lemn . Meşte rul le săpa und e
credea, unele putea, ş i cum putea .
P rima grupă este foarte ştearsă, ap roape invizibil ă, în
timp cc a doua g rup ă este încă foa rte bine co n servată . D ec i,
o a ltă d eosebire.
Ş i în ceea ce priv eşte tehni ca ş i sc ul a cu ca re au fost lu-
crate, primele se grupează, av înd trăsături comune ş i identi-
tate el e execu\;ie; seri a a doua prezintă o identitate ca re le
aprop ie, dar le cTiJe re n\.i ază el e prima g rup ă . Primele a u fost
săpate cu o scoabă car e a l ăsat o urmă cu fundul rotund ,
următoar e l e au fost tă iat e cu da lta, av înd fundul în unghi .
6
A. Pi\no iu , Ar ia lemmilui, „Secolul 20", 5/1970, p . 40.
83

11. l11 scr ip\.in din 1519 (loLo nr h . A. Pii noi u)
5. 111scrip~i n din 1771
Caracteristicile g rafice a le primelor diferă tota l fa\ă de
cele ale următoar e l o r. Litera „Z", scrisă de tre i ori la prima
grupă, are forma s la a doua 2; „O" este la prima trap ezoidal,
la a doua rotund . Primele sînt trase cu stîngăcie, următoare l e
dăltuite cu siguranţă. Toate acestea doved esc că au fost lu-
crate de mîini d iferite, diferită fiind ş i „pricepe rea meşte­
rilor", de la unele la altelf' .
D a că ce le clin seco lul a l XV I-iea ar fi fost retranscrise în
17()6- 177 1, se plasau toate de aceeaşi parte a uş ii ş i la ace-
eaş i înăl\. imc ; s-ar fi folosit aceeaş i sc ul ă, aceeaş i tehnică
de exec u ţ i e ş i ace l eaş i c:nactcre graf ice . Iar az i ar prezenta
t oate aceeaşi uzur ă. Toate acestea: loc, sc ul ă , tehnic ă, gra fi c,
aspect, uzură - c'.lre difer e nţi a z ă g rupul 1766- 177 1 de g ru-
pul 1547- 154!) , le a p ro pi e pe cele din 1766- 177 1 ele a lLele
ulte ri oare, din 1793 şi 17!JL1, [a ~ă de care a u caracte ri stici
identice, ia r graf ia s imil ară.
Ma i es te de re\.inut ş i faptul că în g rup a insc rip\,ic i s lavo-
ne a par ş i nume de persoane ş i a numite s imb oluri , care nu
se regăsesc la ce le ulte ri oare . Prez enta numelor ctitorului
ş i meşterului co nst itui e î n că un indi c iu pentru datarea monu-
ment ului , ia r lipsa lor î n in sc ripţiil e ulte rioare poate con-
chide că aco lo nu a ma i fost caz ul să fi e preze ntat e, deoa rece
ultimele nu se mai refe rea u la fondare, c i, probabil , Ia r cpa-
ra~i i , cî nd ct itorul r esta urato r ş i meş te rul erau p e rsoa ne ma i
-puţin imp orta nte .
· Ceea ce a ma i contribuit la m e n ţ in e r ea une i incertitudini
as upra vechimii a fost lega rea acest e ia de p ersoa na ctitoru-
lui. Lîngă in scr ip ţ i a „uc iot" este să pat ·c u scoaba numele
Ni[u, care ar putea indica pc ct ito rul principal. Ident ifi ca rea
lui a r conf irma- o ş i prezenta rea, t ras cu scoaba, imedi at ub
„uciot", a bustului s tilizat a l unui om cu braţe l e întinse la
nivelul ca pului ş i pa lmele d eschise . El rep r ezintă p e ctitor
în at itudine de ru găc iun e, sa u închinînd biser ica, în con-
cepţia populară ct ito rul trebuind să fi e înfăţi şat, cît de sumar,
după posibilităţ il e exec uta ntului. Majoritatea t ab lour il or
vot ive prezintă p e ct itori cu braţ e l e în fa\:ă, în se mn de în'.-
china rc a l ăcaş ului. Locul , ca rac te ri st icil e, condi\:iile tehnice
ş i gra dul ele uzură a le numelui Niţu ş i a le chipului le inte-
grează în prima g rupă a inscr ipţiilor . Catagra fia Eparhiei
84
http://patrimoniu.gov.ro
Argeş ului clin 1824 spunea că bise rica a fost „ făc u tă de un
Jane Unchie aşul " 7 • Tradiţia cTin 1824 nu a ma i făc ut v reo
di st incţ i e, ce fel de ct itor a fost Ene. Este bin ec unoscut că,
în urma unor resta urări , multe l ăcaş uri a u fo st co nsi derate
a fi fost co nstruite la dala cînd a n fos t repa rate. l n P ăroş i ,
tra di ţ,iaa firma că, la hi sr ri ca clin căL unul lVIo rl oveşti , c titori
au fost „popa Zaharia" ~ i Ion Tr aşcft , deş i în 1792, c înd s-a
co nstrui t 8 , Zah a ri a de-abi a se născnsc, .i ar Tr aşcă s-a nă sc u t
un sfert ele secol ma i tîrz iu. „Tabloul isto ri c" din 18729 p re-
c i zează, în să, că Zaha ria a fost „ct itor rcstanrator", la jumă­
tatea ·ccolului a l XIX- iea, a di că exact cc va fi fost E ne. la
177l. Conchide m că, după toate ce le ia ILe co ns ide re nte, sc ri e-
rea lui Ene pe o cruce de mînă clin 1771, indicat în 1821
că a „ făc ut" bi.scriea, nu poate stJ bili co nst ruirea e i, din n ou,
în 1771.
Puţin mai s us el e in sc rip\ ia „uc iot " es te săpat nume le
lui „Stan meşte ru " . T inînd sea ma de faptul că num ele este
sc ri s lîn gă „uc ioL"; că c tras tot cu scoa ba ; că pr ez intă pa r-
t i cu l ar iLă ! i g ra fi ce ca in scr ip\ ii le din prima g rupă; că a re
ace l aş i g ra d de uzură cu ele, soco Lim că, în p ersoana lui Stan,
in sc ripţi a indi că pc co nstructorul inii ia ! a l monumentului.
Particularităl• i bO' rafi ce: cele d o u ă litere „E" sînt a bsolut iden-•
t ice cu cea din a nul 7055 (ZNE). Sub semnătura meşterului
sî nt dou ă se mn e compuse din e lemente l inea re t..©. . Cu-
prinderea un e i troiţe în sem n ara~ă că Stan. luc~·a„~ro i\:e, ~a!·
a unui ce rc purtîncl o cruce, s1mbolul b1senc11 10 111d1ca
fapLul că el e ra co nsLructor de bi se rici. .
Conchidem , la acest prim ş i important punct, ca mscnp-
·i ia „uei ot it 7057", cu tot grupul ei, este originară şi atestă
vechimea monumentului.
b . Gradlll avans al de llZ11rll. d ovedeşte , ~ i el, vcch imea ecl'i-
f ic iului. O oarecare sta re de co nservare a consLituit un motiv
în plus pent ru ce i ce s-au reţinut să-i atribuie o v îr stă ma i
mare. Structura din lemn provoacă, î n genere, o r ez e r vă
la stabilirea vechimii . Dar, în Dobrogea s-a u descoperit
c uti i de lemn din seco le le II- III, încheiate în „coa d ă de
rîndunică"; a poi: ex i stă stra ne, jilţuri , tîmp le cărora trece-
rea a patru seco le ş i jumătate nu le-a a lterat fin eţea sc ulp-
turilor. S uprav i eţ uir ea integ ral ă a unor ct ito rii cu vechime
necontestată ele peste patru secole, sau a unor părţi din e le,
dove deşte posibilitatea tră irii îndelungate a lemnului chiar
în aer libe r. Ş i în Păro ş i , dăinuirea hîrne i din 1549 (accep-
tată de uncie opinii) dovedeşte acelaşi lucru .
Menpnerea v ieţ ii ş i a integ rităţ ii construc\:iilor de lemn
s-a datorat şi fapt ului că structura lor le-a ferit de un marc
duşman , cutremurele care, î n repetate rînduri, au avar iat
grav construcţi il e de zid . Mai elastice prin încheieturile lor,
a u s up ortat ma i u şor şoc uri l e. Asemenea s i tuaţ i e se întîl-
neşte ş i în Păroşi unde biserica de zid din 1807 a fost sens ibil
avar i ată de cele trei puternice se isme din v ia'!:a e i (1838,
1940, 1977), în timp ce biserica de lemn nu a suferit nimic.
Mo numentul din Păro ş i - pe Un gă faptul că a fost con-
struit din ese n ţă tare (gîrniţă de g lod) - a mai fost protejat
şi de către e norma căc iul ă, aco p e ri ş ul ca re d epă şeşte cu 1,80 m
p e r e ţii .
Reziste n~a acestu i m onument a fost ş i r ezultatul bunei
co nservă ri în trecut ş i în prezent , în 1942 ş i 1945 constatîn-
du-se că este între linut ,admirabil ş i pe dinafar ă ş i pe dinlălln­
tru"11. Tot în aceeaş i co mună , satul Morlov cşt i , a existat o
bi serică de lemn, din 1792, ca re, fiind mai puţin îngrijită , a
dispărut după un seco l.
c) Lipsa clopolnif ei proprii este unul dintre semnele de
vechime la bisericile co nstruite în „vrem ea cînd clopotele erall
scump e ş i rare, mai ales la Jarcl., chemarea la s lujbă făcîndll-s e
prin tradiJi onala loacll.", aşezată în curteu . Şi la l ăcaş ul din
Păroşi, c l opot ni ţa a fost adă u ga tă m1i t îrziu , fapt ce rezultă
1Arhi ve le Statului Bucureşti, Doc. istorice MCDI f . 36; Ion
Ion aşc u ,
Ca lagra{i a Eparhiei Ar,qcş lllLZi la 1824, p. 41.
s Arhivele Statu lui Argeş, E pi scopi a Argeş, 224/1859, f. 70 v.
u Acnclcmia R.S.R„ mss 221, r. 116 v.
LO n. C rcţea nu , B isericile ele lemn din regiunea Bucu.rcş li , „Glns ul
Bisericii", nr. 1- 2/1964, p. 60.
u „Buletinul E p arhiei Ar geş ului ", 11-12/1942, p. 12; 10-12/1915,
p. 348 .
12 R. Creţeanu, Bisericile de lcm11 clin Nfonl enia, p. 16.
 „
I
I
-.,.
~
o
'I
"
6. Co nsole Lrcplat c l a a llar .
d in co ns id e re nte ele o rdin a rhi tec t o ni c, v izibil e îu p od .
el) N aosul e des părfil de pronaos printr-un perete plin pînă
I.a bo ltă. E l se întîln eş te numa i „la Hn ele biseri ci mai vechi ,
s aLL cLL caracter arhaic pronLLnfal" 1 3 . Şi la edifi c iile de z id aceas-
ta „a fost regLLla generaliî penlrn toate biseri cile pînă la înc epuiLLl
.veaculLLi al X VII-Zea '.„ De aici înainte aces t piîrete desp ă r(ilo r
.va fi în m r~joril a le a cawrilor giîLLril [ .. .] prin trei deschideri
.în fo rmă de arcade" 14 . Acea s tă ca r ac teri st i că arhi tecto ni că
-pl asea z ăda t a bi seri c ii din Pă r oş i îna intea secolului al XV II-
1ea .
e) L ipsa o ri c ăr e i feres tre în pronaos, în că p e r e clcsli na Lă
fe meilo r , imprimă, de ase me nea, o n o tă de vec hime 15 • F n cs-
t rele se făceau în dre plul s lra nelo r, pe ntru a a duce lumina
neccsa ră c it irii r e că rţi . Jn rest, lipsa I u mini i cx lcrioa re ş i
lumina rea numa i ele la lum in ă ri avea „drepl ef'ec l o a lm osf'c r ă
.caldiî, dar nu lips ită ş i de o oarecare nu an(ii de n1ister•'JG.
f) Lipsa oricilrei zugrli.veli ş i decorafiwii a b oq.il o r ş i a p c rc-
;ţ il o r
in te ri o ri , ca re a u r ă mas pînă az i s impli , n et e nc ui(.i ş i
n evă ruiţi , prec um ş i nea p li ca rea v reune i icoa ne pe e i, co ns ti-
t ui e în că o n o tă ele arha is m, întîlnită în toc rn a i ş i la a I te le17 .
Bi seri c il e vt•ch i de lemn „n11 erau zugriîuile nici înliunlru , nici
in afartc'18 . L a P ă ro ş i , z u g r ăvea l a ca ta pclcas mc i, a p rosco mi-
die i ş i a p ă r\ ii inferioa r e a pe ret e lui inte rmed ia r a l p ro nao-
s ului p a re a fi ulte ri oa r ă .
g ) Conso lele c 11 trepte, acest m od d e o rna r e s impl ă a ca p e-
telor est e prezent la t oat e ext rc mită \ il e lo r (fig. 6), la al te
biseri ci aces tea fiind da te ca exemplu de a rha i s m19 .
h) Obi ec te vechi se găsesc în că în bi se ri că, printre a ccsLca
f iind ş i icoa ne le din reg is trul s uperio r a l pronao ului , unele
<l intre ele socot indu-se a fi din seco lul a l XV I-i ea.
1n legălură cu prezenţa unor elemente car ac teris Li cc con-
s lru c fii lor mai noi grupale în : planimetri e, elev afi e ş i deco rafi e:
13 UJidc m , p. 19.
14 N. G hik a-B ucl cş ti , Evolu fia arililec lurii în. l'ilun lenia .~i Olle11ia.
„B uletin ul Co mi s iunii Mo numente lor Is t.ori ce" (B.C .M. l. ) XXV, p. 9, 17;
Ibidem , B .C.M.I. - XX IX, p . 138, 139.
1 6 A . Pă noiu , A rhilec lura bisericilor de lemn din Ta ra Ro m ân ească,
D u c ureş li 1971 , p. 114, pl a n şa 12 .
16 Gr igore Ionesc u, l sloria orilileclurii î n Jlom ân ia, vo i. T 1063,
p . 222.
17 G . Tiefc rc nclnru , J\!f em or ii , „B.C.M .I. ", X IX, 1926, p. 16: \"irg il
D răg hi cca nu , P.1fo1111menle/e Olle11 iei , „B .C.M .I. ", XXV I , 1933, p. 66.
1 s N ico lae Iorga, Ce es le vechea noas tră arlă?, „B.C.M. l. , XXX\' ,
p, 13 1.
rn H. C rc ţ.ca nu , B isericile de lem n di n P. Iunlen ia, fi g. 5, 25 b.
http://patrimoniu.gov.ro
'"
·:;;
I
'
I
li ........, ... t
- 1.92--> „ - 2 ,~ I - -> <- - - S,44 - - -- - - --> < - - - -•.o<, - _,
'<'- - - - - '[;: z- - - -H- - - - - - - - - - - - - - I 4d O - - - - - _________ ;
7. 1'1:1 11111 111 onu11w 11\ 11 l11i (.\. - <·011s ln1c\.ii d in sec olu l al X Vl-lca;
ll - c o 11 slru c \i i. cl i1t s1• co lul :i i _' V li f-lca).
I. Planimetrie
A . U nii a u to ri vo rbesc el e „dimensiun ile importante ale
biseri cii", „ n eo bi şnuit de m ari'' , la ca r e ,se rem ort ă proscomidia
spa(i o asr/: ' ~ 0 , ia r a l\ ii co n s id e ră că l ăcaş ul es Lc num ai o „bise-
ri cu(it'n.
De fa pt, mo num e nt ul ci in Păroş i nu c•ste p r ea ma r e, în
corn para \i c c u a lLde ( numa i din t re ce le pc car e m a i avem
pos ibili ta lea să le ma i c un oaşte m ) ş i ni <.: i ratft ele a ltele m a i
no i , î n că ex iste n te, c u lun g imi pînă la 20 m „ i l ă~ imi de
7 m ii.
ÎnLr-un sat a dun at se cons lrui a o s ing ur ă bi ser i că, c roită
ma i ma re, aşa c um a fost ş i î n Păr o~ i ~:i. uma i îu sate le îrn.-
p răş Li ~i te, în „mulliplele cil.Lun e fi ecare (era) cu bisericu fa lui",
d e prop o r! ii m a i Jnodest c~ 4 . Mă rimea bi se ric ii clin Păroş i nu
indi ca o dată rece n tă a co nst ru cţ i e i , c i pos ibililatea ele a fol os i
î nt reg ului sa t.
B. Se a firmă că ab irla allarulLLi decrosa lil în ex teri or s i în
p re lung irea perete lui Havc i la Păroş i i 5 a~· indica „ un t ip . ma i
cvo lu a L"~ 6 .
T rebui e să a ve m în vede re în să ideea de b ază că , pl a nim e-
t ri c, bi se ri cile de le mn a u porni t de la ce le ele z id , ia r casa ele
le mn nu a const it uit un m od e l de pl a n , ci o co ns tru c \.ie a da p -
tată la n cces i tă \il e unui l ăcaş de c ul t~ 7 .
D cc roş 11l la mo numen te le el e le mn , fiind o ce rin\.ă impu să
ele c ul t, nu a co ns ti tui t o noutate a seco lului a l X VIII- iea ,
fo rma a p ă rînd prin t re ce le m a i vechi c un osc ute. P a ra lel cu
t ipul decroşat , ma i a les la bi se ri c i ma i mi c i, s-a u făc ut a ltare
ne d ec ro şa te, da r aceast a nu a fost reg ul a , c i excepţi a . Supra-
punînclu-se în t imp ce lor d ec r oşate, nu se p oa te st a bi li o limită
.tc mp o ra l ă înLre Li puri ~s.
C. Uş a pc latura de sud a p ro na os ului es te co n s idera tă d e
unii auto ri ca un a l t cle me n t a rha ic . B iserica de le mn clin
P ă ro ş i a rc în t r- a d evă r in t ra rea p e lat ura de vest , aşa cum la
toat e ctito riil e din Mun te ni a intra rea a fost d e la început
prin vest.
D . PriclvorLLl a re o cx i s te n\.ă mu l t ma i vec he dec î t seco lul
a l XVIII- iea, e l r ăs pun z înd ma i mul to r fun c(;i uni , în primul
rînd , unui rost c ulti c : dup ă li t urg hi e, catehume nii i eşea u din
bi se ri că în prid vo r und e se săv îr şe au a numite s lujb e .
! n mediul sătesc , ma i a les, prid vorul ma i a vea ş i a lte utili-
ză ri : „s ă adăp os t e as că oamenii pe vreme rea, pîniî se deschide
2o A. P ii noiu , C. Bă l a n , U11 i11 leresa n l 1110111.1me11 l .... p. 26·1.
2 1. G h ' orghc Ba l ş . B iserica de lem n din Păraşi, „U.C.M. I. ", V II I,
p. 125.
22 H. Crl'ţcan u , Biseric ile de lemn di n l\1u11len ia, p. 17.
2• Arhi ve le Ar geş - Subc ir m. p l iiş ii Olt 5863/1837, f. 87; Ha rta
austr iac:1 î ntoc mi tă de Spcclt t în 1790 - 1791 p rezenta satul a dun at la nor d
de bi se ri cii (Aca de m ia H .S.R ., l f. 1003 DXXV JJ 6/40). (fi g. 1).
24 H. Crc \.ca nu Biser icile de lemn di n regitrnea Buc ureş ti , p, 57; In
1808, în satul U da-Ar geş e ra u fi biser ic i d e lem n . 1n 1833, î n Uda de
Jos e ra u 7 biser ic i, iar î n Uda ele Sus, nllc :1. Ion Io n aşcu , Ca tagra fi a
E p arhiei A rgeş LL ltt i la 1824, p. 39; M. Bra ni ş le, I. D iaco nescu , Ca tagra-
fia la 1833, „Milropoli a Ollc ni c i" 5 -6/1961.
2s A . Pă n o iu , C. Bă l a n , Un in leresanl m omunenl ... , p . 26·1 .
26 R . Ci·c \.ca nu , B isericile de lemn din M 11nlen ia , JJ . 11.
21 în „ ase mă na re a d i nlre form ele de p lan [ .. . ] biserica de lem n a împ ru-
m ula l de la cea de zidă ri e modul de a rea li :a proscom idia", în A . Pă noiu ,
D in arhilec lu ra lem nu lui , J3 u c 11r cş li , 1977, p . 144; Jclc 111 , 1\rhilec l1.1ra bise-
ricilor . .. , p . 29.
2s La Gag u, î n 1.800 , la Bă l ă n oaia, ln 18,15 ş i ln Cirl oma nu , în 1862, se
cons lrui c ·c n c clccro şa lc (R. C rcţca nu , B isericile de le11111 di ll regiunea B ucu-
reş ti , p . 88, 82, 83) . L a Pos ob cş ti , în 1827 ş i Bozi oru ln 1833 (A . Pă noiu ,
A rhileelw·a bisericilor . . . , p. 11 5, 114, plan şe 7, 6).
85-
biserica [ . ..] lnLre fun cfiil e lor ini (ia le [ ... ] au fos t şi acelea de
adăpostire a meselor pentrn «m oşi»" W . E l da posibili tatea mai
multor săten i să ascu lte slujba, înd eoseb i la să rb ăto ril e mai
mari. Acolo se desfăşura , clin ce le mai . Yech i t impuri, şi jude-
cata sr1 tească, aceasta avînd ;, - şi „la biserica n oast r ă la
Păroşi [ .. .] în sobori'1", cum r el ntau un c lr documente - r eclînd
o pract i că vech e - la 16 sept. 1831 , 13 ian. 1834, 20 fcbr .
1837 30 :;; i în a lte rîncluri. Tot în „tinda biseri cii, cînd era cald" 31
învăţa u ucenicii " înainte de organ izarra şco lil or sătc~t i.
Dec i prezen\a pridvorului la Păroşi nu poate constitui
unul dintre motivele care să reducă vech im ea inonumentului .
D im potri ,· ă, el aclînce„tc cunoaşlcrea lui în t imp.
II. Elcva!ic
E . Soclul clin ciiriim idii esLc cu un rînd de z im\i , dar nu
mai ave m cerL itud inea că ce l clin z il e le n oast re mai este ce l
origin a r. D in 1942, cînd o rmire parte a fost în l oc ui tă printr-
un ul din b eton , numai opa rLc ma i e din că r ă midă. S-ar putea
·ca ş i în dec ursul timpului să se mai fi făcut opera\ia din 1942.
Faptul cft esle z im ţat: nu poate consL it ui o caracteristică a
lucrărilor mai noi , zim\area fiind un mod de decorare mai
v echi , pre lua t el e la construcţ,i il c el e zid , la care e practica la
corn i şe. la b rîu sau soc lu. D imp ot riYă , în cep înd clin secolul
a l XVIII- iea, , .comişe l eşisoc l11l sînt lrase l aşab lon; dinfii de f'i e-
r ăs irău ş i zim(i i în cliriim idii dispar pe la încep ulul veacului şi
se în lîln esc în urmei numai în mod e.Tcepfional". „ Căr ămizile
în zim (i de m odă bizan Lin ă au dispăru l ";J~.
F. Rol(ile semi ci lindri ce independl'nle (î n loc ul boq:ii uni-
tare primitive) era u vech i ş i aveau un rost cu lti c. E le au
„un singur rclspuns r: Lauzibil pentrn a sublinia proeminenf.a
din pun ci de vedere rilu al al naos ului f'afă de pronaos, încăpere
rezervalll în vechime ca /l'hwncnilor, iar mai aproape de zilele
noaslre f'em cilor" 33 . Pentru aces motiY , „boltirea naosului w
semicilindru .. . longitudinal şi a pronaosului cu un semicilindrn
disp us perpendicular es te cun osculll de la monumentele de z idări e
Limpurii" 3 4 .
G. Bo llirea allarului prin panouri cur be, spr ijini te pe ner-
\'Ul'i în loc ul ho l\ ii sem ici lindr ice, care t rebu ia să fi e conti-
nua.tft şi a ic i35 esLe dete rmin ată de două ca uze pe care le-am
co nsiderat a nu J i conc ludente pentru a. şLi rbi vechimea: mă­
r imea l ăca~u lui ş i cl ecro!)area absidei, form a po li gona l ă ne-
putîncl fi acoperilă cu o bo lt ă semici lin dr i că.
29 Vnll'riu Dulurii , U n monu menl al arilileclurii popu/are lransiluă n e­
ne - Biserica dii! C izer . „A11nlclc Muzl' ului E ln ograJic al Transil vanie i",
1959-1961, (196.1), p. 382.
30 Arhivele Argeş, S11bcl rrn. p l iiş ii OH 8387/1834, r. 410, 26; 5866/1837,
f. 82.
31 Vasile Că răbiş, Din /r eculu/ şco lii ro111dneşli de p e Val ea Ja/eş1.1/ui -
„Mitropoli a OltC"1 1i c i", 5-8 /1961. p. :.l9U .
3 2 N. G hiJrn-Bud c şti, l::uolu/iu .. „ „B.C .M.I." , XXIX , p. 127, 1'11.
33 1-\. Crcţcanu, Bisericile de temi! din Vi/cea, „l\'lilropo li a Ollcn ici"
1 /1981, p. l.10 ; Jdcm , Bisericile de lemn din Muntenia, p. 17 .
3 4 A. P:'\noiu, D i i! arhilec lura /e1111111 lu i, p. 171.
35 H. Crc~canu, Biseri cile de lemn d i i! Mun tenia, p . 16; A. Păno iu ,
C. Bă l an , Un in leresanl 11101111men l ... , p. 264.
http://patrimoniu.gov.ro
UJ. Elemente dccorati\lc
H. Proemin entul brîu în torsadâ. Se şt i e că r eprezentareai
funi ei ca decor la biserici este foarte veche 3 6.
Nu împărtăşim id eea că la construcţ iil e de zid, brîul î111
torsadă a fost preluat de la cele de lem n, şi nici că poate h
„considerai ca transpun erea deco rnliv ă a împletiturii rclsucile-
de nui ele ce l eagă la jumi'tlatea înălf.imii lor p ereţii din parii
înf'ipfi" 37 • Influen\a este în sens invers.
I. Capelele grinzilor şi conso lele în f'ormă de cap de ca l.
Ex ec u ţia acestora la monumentul din Păroşi nu indi că o teh-
nică nouă. Cele exterioare s înt într-un stil rustic, iar cele di 111
naos , deş i prezintă o rea lizare deosebită , atît sub aspect u ~
concepţiei, cît şi a l manoper ei nu exclud o execuţ.i e a. lor de
către vechii meşte ri populari (fig.3), „Motiv (răspîndit în î11trea-
ga ţară la case, b iserici ş i fîntîni) legal de vechea c r e dinfă popu-
lanl dup~ care aces t an im al ar avea darul de a goni dulwril
rele" 38 • ln scop protector, mai e reprezentat la moară , pc
coada lingurii de lemn, pc mînerele vaselor. Din cele zece
biserici, cunoscute în Muntenia , cu console în formă el e ca l,
11oult sînt tocmai în această „zonă a Argeş ului " 3 9.
Prezenţa capetelor de ca i la monum entul clin Păroşi arc
o du b l ă semniJicaţ i e: decorativă şi mitică , ambele aspecte
fiind mai vech i decît stilurile decorative moderne ş i implicîncE
o execuţie adecva t ă.
J. Ornwn entica stîlpilor pridvorului. Artistic sc ulpta\,i, î11
ci i verse desene geometrice şi în rozetă, atît ca idee cît ş i ca
formă, ornamentica este o realizare veche, cu mult anterioa r ă.
stiluril or noi , obos itor de încărcate, departe de sculp Lura
trad i ţiona l ă din Păroş i , sob r ă dar od ihni toare. Nu numai în[ft-
ţ i şa r ea mod eslă poate da l ăcaşur il or amprenta vechimii .
„G r eş ii se con · id eră un eori , pe baza materialulu i rnsli c şi ct
dimensiunilor îndeobsle modes le, că bisericile noas tre de lemu
de a llllda iă ar repre;enta o arhilec lură de Sltrllci e ' 40 .
În conc luzi e, monumentu lui din Păroş i trebu ie să i se redea
vec hi mea în ierarhia monumentelor ce vi n di n veac uril e înd e-
părtate, ocupîncl u- ş i loc ul ş i în consideraţia şti inţiJi că, atît.
în studiile ele spec ia litale , cît şi în ce le ele popularizare , ca
unul clinLrc ce lf' ma i vech i monum ente ele lemn clin ţ. a r a noas-
t r[t păstrat .în forma inj\, ială.
:ia Gl1. Bn l ş, 1 n{luences armen.icnnes el georgienncs sur /'a rchilec lure rou-
mainc - 1931, l:l u etJl' C~ti , p. 12 ; Gr. Ionescu , Jsloria arililec lurii în Ilom.â-
nia , I, p. 292: Id em . Les rappor ls ele /'archileclure ro1.1.maine medi evale avec·
/'ar i des pays ba/lwn.iq11 e el le Procile-Orien l, Sofia, 1970, p. 981; N . Ghi ka-
Bud e şt i , l\'vo/u(ia .. „ „B.C . .M. I. ", XXIX, p. 137; V . Vătăşi anu. Jsloricr
ar ie/or feudale, }J . '193; l. Barnca, Cu llura în cupri nsul Milropo/iei U ngro-
ulalliei. A rtele, „Biserica Orlodoxă Hom il nă ", 7-10 /1959, p. 864, 866.
37 A. Pă n o i11 , Din arililec lura lemnului , p . 114; Idem, Con lribu(ii Ier
c u!loaşler ea lipologie i biseri cilor de lemn , „B.lVLI. ", 1/1970, p. 62; Idem ,
Arililec lurn bi sericilor ... , p . 29.
3s H . Crcţcnnu , Bisericile de lemn din Mu!l lenia, p. 2L; Idem, Bisericile-
de /e11111 di11 Argeş , mcirlurii ale unei arie s lrcivechi , „Argeşu l " nr. 1/1968,
p . 20 ; J\. Pănoiu, Din. arflilcc lura lemnului , p. 30 .
au H. C reţcanu , Bisericile de lemn din Munlenia, p. 21.
40 H.. Crclcanu, M.011w11 en lele re /igioa~ e de pe Val ea Doanwei , „M ilru-
])QJin Olteni e i", 1-2/1969, p. '12.
 ------MONUMENTE DE PESTE HOTARE-------

NUVGOROOUL SI' MONUMENTELE SALE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - A N G1rnr~ PAVEL---

Lalwvcca 200.în apkmropie

şi
s ud de J,,e ning rad, pc malurile rîului Vo l-
rea lacului Ilmeni , se a fl ă
unul dintre
-cele mai vechi oraşe ruseşt i - Novgorodu l . Jn epoca medie-
va lă acesta a fost un pute rnic centru politico-adminis tra tiv
.,i cultura I. Pri ma men\.iunc a oraşu lui datea ză din a nul 859,
în l egăt ură cu ce lebrul drum p e apă ş i uscat, numit „De lc1
Va reg i la G rec i" . Aşeza r ea ş i-a datorat pute rea ş i înflorirea
.:itît numeroa se lor meş teş ug uri pra cticate de locu itor ii e i cît
·ş i co mcr\.ului ca re a atras aici neg ustori nu numai clin Rusia
-c i ş i clin Tările Ba lti ce, Ger ma nia, Italia e Lc. ln timp , oraşu l
:a cunoscut )i o dezvo ltare c ultura l ă . S-a ridicat uu impres io-
na nt numă r de monumente de a rhitec tură, decorate în in terior
-cu picturi ş i mobilier sc ump , au lua t fi inţă bibli otec i ş i şco li ,
:s-a u redactat cro ni ci ş i lu crări printre care un loc aparte îl
-oc upă Grama ti ca rusească a 1u i P etru Ma x im ov.
Schiţa Crc mlinului clin ov gorod (D c lin c ţ) : 1. Cate drala Sflnta Sofi a;
Oraşu l s-a dezvoltat p e ma luril e rîului Vo lh ov avînd d o uă 2. Palatul V l ăd i c il or; 3 . Casa lui N ichita ; 4 . B ise ri ca lui Roclone jski;
ŢJăr\:i distincte . Această îrnpăr\. ir e og lindea o rea litate politi că 5. Casa lui Lihac iov; G. lli sl' ri ca lui A ndrei Stratil nt; 7. C l ădire a incarc
ex ist e ntă nu numa i la Novgorod ci în întreaga Europă a se ană J\luze11I el e is lori c ş i a rlii ; 8 . Cl:1cl irea car e nclăpost e ştc T ea trul ele
.acelor vremur i: lupta pentru centra lizarea pute rii în stat ş i dramă .

te ndin\ clc de desce ntralizare manifestate de marca feudali-

tate.
Pc malul stîn g al Volltovului se a flă Crcmlinul (DetincD,
c entru aclmi ni straLiv ce a constituit bastionul fo rţ e l or opuse
po litici i de centra li zare dusă de cneji. Prim.a ates tare a Crcm-
_linului novgorodi a n datea ză din 1044. Ridi cat ele cneaz ul
Vladimir clin bîrnc, e ra apărat el e un şanţ ş i un va l ele p ă mînt.
ln 11 t6 , ter itor iul să u a fost mărit , iar în 1303 este r eco nst i-
t uit din piatră. Turnuril e şi z iduril e de căr ă mid ă, care se
păstrează în prezent, au fo st înălţate la sfîrşitu l seco lului a l
XV-iea . Lungimea zidurilor Crem linului es te de 1385 m, înăl­
ţ imea variază între 8,5 rn ş i 10,6 m, iar l ă \. imea între 2,7 m
ş i 3,3 m. Suprafaţa totală - 12,l ha. Dintre t urnuri ma i
-ex i stă un număr de nouă: Turnul mitropol i!.ilor, Turnul 1ui
Feodorov , Turnul lui Vladimir, Turnul palatului, Turnu l
Sparki, Turn ul cnejilor (toate din seco lul a l XV- iea ), T urnul
Koku i (seco lele XV- XVII), Turnul .Pocrovski (sec·olul a l
XVI-lea) ş i Turnul Zlatoustenski (secolele XV- XIX) .
De-a lungul veacurilor, pe teritoriul Cremlinului n ovgo-
roclian s-au ridicat numeroase construcţii civ il e şi de cult.
Una dintre acestea este Palatul V lădi cilo r , edificat în 1433 ş i
1·eco nstrnit la s fîrş itul seco lului a l XVIII-i ea ş i începutul
seco lului a l XIX-lea . C lădirea era destina tă să a dăpo stească
„Marele Sfat" constituit din cei mai b oga ~i b oie ri. T ot a ici
.e ra u primiţi ambasadorii ş i a lte pe rsoane ofic iale ce pop osea u
în oraş. O a ltă constrncţie civiHi este Casa lui N ichita . Nu se
<: un oaşte data înă l\:ării e i. Ceea ce se şt i e este faptu l că la sub-
sol clădirea are un bec i care, clup ă elementele de a rhitectură,
e da tează în seco lul a l XII-lea ş i că, pînă la jumătatea seco-
lului a l XIV-lea, ea a servit de reşed in ţă ep iscopilor n ovgo-
rodi eni. Interesa ntă este ş i Casa lui Lilwd, edificiul a v.î od
două nivele, datat seco lele XVII- XV III, ş i uncie în 1706
a fost des chi să o şcoa l ă sl avo-greacă . Aici au preda t Sofronie
ş i Ioanikie Lihucl, întemeietori i Academiei slavo-greco-biza n-
Turnu l Koku i (in prim-p la n), monumc n t el e nrhi tec tură clin secolele XV-
t ine de la Moscova. XV ll ş i Turnul cnej ilor, monument de ar hite c tură din secolul a l X V-lea.

87

http://patrimoniu.gov.ro
 Vc tlerr de nn sa m b l11 c u rnonumr nLclc n fl n lc în p crim el.n1l fos lc i Curfi rr
c11co:11 l11 i l u ros/ou ,

de apărare . În schimb , inter iorul impres i onează pr in pra-

por( ii , e lega n\ a co loanelor, frumu se !.ca p ictur il or, a ca ncTcla-
hrclor ş i u ş il o r împ ărăteşti. ln urrha lu c ră ril o r ele resta urare·
s-au descope rit numeroase fra g mente d e pictură datî ncl di1 t
seco le le X I- X II . Porta lul cTe n pus pe toaLă s uprnfa!.a sa ar
rc li e[uri r eclîncl scene medi eva le . Catedral a est e nstăz i muz eu
unde, pe lingă lucrări de p i ctură din diver se epoc i, ico nostase,
u ş i .împărăteşti, pot fi văz ut e numeronsc d oc umente ş i cărţi
Discri cn J11i F e odor S Lrnlil aL (1:360-130 1). vechi.
Catedra la Sfî nta Sofi a a aY ut o clopotni\ [t, const ruc\;i
separa tă. Fa cuprind ea la sfîrşiLu l secolului trec ut c in.c i clo-
pote de el imcns iu ni d i[cri te. Ce l mai vechi datează din 1599, ia r
ce l mai nou din 1839. E le a u fost rea li zate d e mcşLcri din
Psco,· ş i Novgorod . Cel mai ma rc dintre ele, cî n tă rind 26, 5'
tone, a fost t urn at în 1650, într- o g roapă spcc in I ame n a j ată
chi ar .î n aprop ierea c lopot ni! ci pentru a se ev i ta LransportuC
ca re ar fi fost deosebit de cl .ifi c il.
Toate c lopote le repr ez intă adevărate m ode le de artă a
meta lului , avînd for me elega nte şi fiin d cl ecora ·te cu or nament
şi inscrip\ii .
P c ma lul drept a l rîului Volhov se a fl ă Tîrgul. în centru ~
lui se întindea Cur tea cneazului Jaros lav ce l l n(el ep f ca r e, l::t
încep ut ul secolu lui a l X I-iea . a ri d icat un pa lat din lemn .
Amp lasa r ea cuq ii cneza le în in ima Tîrgului d oYe cl eşte că î r'b
lupta pe ntru ce ntra lizarea puterii , împotriva bo ieri lor, Jaros-
lav s-n s prijinit p e negustori şi meser i aş i. Tî rqul era format
clin peste 1500 el e prăvă lii fiind socotit cel mai marc din Eu-
ropa. D int r e co ns tru c\ ii le Cu rţ ii lu i Jaros lav se păstr ează
doar Catcdr::i la N ico lski (111 3- 11 36), ri cl i c:1tă ca o r ep li că.
la Catedra la Sfin ta Sof ia d in Crem lin. Pc l ocul fostului Palat
Cel e c in c i c lopolc ale clopolni\.c i Ca lcclrul r i S fînl a ofin.
Cnez ia l, ·\:ar ul I etru I a r idi cat un Gos linii Dvor din car
ma i ex i stă o a ri pă ş i tul'llul in tră rii . J\ccnst[t constr u cţi .
1n cuprin s ul Crr111 li nu lui se mai găsesc ş i a lt e co11 s tru c~ i i ­
rn onu111 e 11 Le c i,·il l' d in se cole le XVI- X l X, cr adăpostesc ,
în prezen t, „Teatrul d e clrn m ă", „Muzeu l de is Loric ş i a rtă "
etc .
Co nsl ru c\ ii le de culL sî nt: Biserica lui Scrglt i Hadoncjsk i
cl in seco lul a l XV- iea, B iser ica lui /\ndrr i Lrati lal., co ns trui tiJ
tot în seco lul a l XV-!ea ş i rrfăc ută în seco lul a l XVII- iea ~ i
Catedral a Sfî1rta Sofia. D in t re cir o dco:cbiUi Ya loare a r
aceasta din urm ă. E<1 a fosL co n struit ă. între a nii 1045- 1050,
la co manda cneaz ului Vla dimir I:n os laYov ici de căt r e m eşte r i
novgorod icni ş i ki eve n i, ri i nd cea ma i Yec hc co nstrn c\.ic d in
piatri:i de pe Leritoriu l H.S.F.S. nu se . Cate drala Sfînta Sofi a
a fost ridi cată p entr u a su blini a im portan\a ş i h ogă\ ia ovgo-
rodului . în inte ri oru l e i se păsLra teza urul .o raşu lui . fiind fo lo-
s ită ş i ca l oc el e .î nm onnînta r e. În prrajrnn :e i s-a dezvoltat una
dintre ce le mn i rnnri bib li ot eci a E urope i rnccl icYa le. Cate-
drala nrr un num ă r d e şase tu rle. Cea ce n t ra l ă rn ăsoadi 38 el
me tri. Iniţi a l cup olele Lu rl e lor era u în m~rn i c r a bi se ri c·il or
g r eceşL i . U lter ior, forma lor a [o L schimbaLi.i în sL ilul ru se
- d e cl1i v[triJ. Jn a nul 1'1 08, cup ola turl ei c ntra lc a fosL
acop crit[t cu arnm[t aur iLă. Co ns Lruc(i a Catedra le i nu prcz in li't
un sti l unita r , dovada une i .î nde lunga Le cx istcn\.c pe parcur ·.ul
căre i a a s uferit num eroase mod ifi că ri ş i ncTăug iri . Mnsivă,
cu o fo\. a cl ă auster[[ pc ca re s înt practicate d oa r cîtcYa nişe ,
Cntedrn la pare, d acă se· fa ce abstrac\.ic d tu rl e, o co nsLr uc\i •

88

http://patrimoniu.gov.ro
 O pn rl e cli11 z i cl11ri lc ~i turnurii<- \. r e111li1111h1i n ovgo r ocli n 11 .

Calc c.Jr:il a Sl'in ln So l'i :1 ( 10·15 - 1050) .

a vea mcniren să înl oc uias că nume roasei\> magaz ii-d epoz iLe
ca re fiind din lemn lu a u fo c Ioa rlc de s. De asemenea . de .1 ~ 1
P et ru I, se p ăst r ează o parte din arca del e ce în[rn .mu se \.a u
ma lul drept a l Vo lhov ului , loc ul de prome nad ă a l o ră şe nil o r
în seco lul a l XV III-lra.
În perime trul Tîrgului ma i s înt în că p est e 50 el e monum ente
de a rhitec tur ă cu caracter de cul t. Etap ele e difi căr ii lor
sint diferite . U neo ri împ odobirea cu pi ctur[t s-a f ăc u t în ace-
l aş i t imp cu co nst ruc~ i a . Alteo ri , la planul ini~i a l se a d ă u ga u
noi p ăr \.i ş i se pi cta ulterior. Inip a l acoperi şuril e ş i cup ole le
a u fos t acoper ite cu ş i ·\ă . Ap oi, cup ole le s-a u făc u t din mc La l,
mul te dintre ele, ca o d ova dă a b ogă \ iei celor cc le patronau ,
a u fost a uri te . Stilul a rhilec loni c este ce l s pec iii c ru sesc cu
va ria nte . D ive rsi ta Lca det a liil or se da torează în primul rînd
fa plului că în decurs ul secolelor monumentele a u a rs de ma i
mul te ori (s în t cazuri cTe bi seri c i ca r e au ar s de 12 ş i chi ar 15
ori), Iiind refăc ut e. La [i ccar c asemenea opera \,iun e l ăcaş ul
s uferea. mo difi că ri. O a ltă ca uz ă est e Jegat[t de ce i ca r e d ă dea u
bani i p ntru înă l~a rca monumentelor. Aceşt i a er au m eşter ii
con stitui ţi în bres le, ce lă \ c nii unor străz i .; i neg11 st orii , o pa r te
ve ni \:i din di ver se ţ inu t uri a le R usiei ş i chi ar din stră inăta t e.
E i impunea u con lru ctorilor p refe rin~ e l c lor. In teresa n t el '
mc n ~ i o n at cft multe din l ăcaşe, d a t ă fiin d m ă rim ea ş i imp or-
ta n ~a Tîrgului ser vea u ş i unor scopuri la ice : în p rid vorul
unora se p ermi tea v in ele rea ele produse, interi oru I a ltora servea
drept loc el e înt îln ire ş i ele ju decată a l bres l aş il o r ş i eh iar de J\ l onum cn t u I V ic t or ie i .
l oc uin ~ă ş i clepoz i t.
Biseri ca lui Feod or Stratilat a fost co n s lruită între 1360- ia nu ari e 1974-, cu ocaz ia împlinirii a 30 de a ni de 1 ~1 elibe rarea
1361. Ea re p rez intă un monumen t t ip ic n ovgor ocli an. Ar c o or aş ului el e sub oc up a \.ia fasc i stă.Monum e n t u I, ridi ca Ltot p r ma-
s in g ură turl ă, o a b s id ă , iar ce i p at ru stîlpi de sus \.i ner c sîn t l ul rîului Volh ov , aproap r dr Cre mlin r ep r ez int ă 1111 mode l de
pl asa ·ţ i spre p ere"ţ ii later a li în aşa fe l în cî-t cent rul rn ca ş ulu i modul cum elemen te deco ra li w Lra di\i onal e po L fi imbin a lc
să fi e cît ma i s p a ţi o ._Fr esca s-a r ea li za t înt r e a nii 1360- 1370 . cu une le m ode rn e. Pe un pa rap et, în p rim pl an , se a fl ă o fi g uri;'t
Turnul c l opo Lni~ e i a fo st a dă u gat în secolul a l X VII- iea. a l ego ri că - un că l ă re \. cu o sp ad ă în m î nă. ln spate le să u se
Puritatea [armelor ş i arm onia prop or\ ii lor co nf e r ă monum e n- în a l\ ă un t urn de 23,5 m , av înd pl asa Le p c el p l ăc i din bronz
tului un echilibru ş i o frumu se \c ap a rte . cu re li efuri ce redau scen(' din lupte le p enLru elibe ra rea NoY-
Bi serica Spasa Preobraj ena ia, con ·truilă în 1374, pe s lra cla gor odului. 1n vîrful t urnului p c un grilaj me La li c, sînt fi gu-
Ilina ia, rcpr ez inLă un a lt monum ent arhitcc t.oni c va lor os a l r at e o se ri e ele e leme nte - simb ol a l o r aş ului : o b a r că un sc ul
Novgorodului . Ea a fo st pi ctată î ntr- o s in g ură va ră, în 1378, un co if, o la nce . Pe o ha mp ă llutur ă un s le ag cu „O rdinul
de cătr e T eofan Gr ecul , pi ctor care a co lab or at c u celebrul Viclori e i" .
A ndrei R ubli ov la decora r ea. ma i mullor m onum ente a le 111 în che iere 1.in crn s[t spun e m cîle n1 c uv inte des pre modul
vechii R us ii. P e fa ţada bi seri cii sînt pl asate a rce ş i ni şe, de o cum sînt resta ura te ş i co ns(• rYalc monuml·llL<'le No Ygo rodului.
fo rmă aparte, ce c r eea z ă o decora[ ie e l ega ntă ~i o ri g inal ă. în timpul ce lui de-al doil(•a r ă zb o i m ondi a l. o raşul a fost
Î ntre 1508- 1.511 , în perime trul Cur/ii cn e:.alP, 11 eg ustorul ocupat de că tr e t rup e le fa sc iste . Monum cutc le a u av ut enorm
moscov it I va n Sîrcov a const ruit bi se ri ca N eveste le miron os i\ c. el e sufe rit fiind , în bun ă parte , di stru se. 1nLre anii 1950- 1970,
Aceas ta arc t re i nivele şi a s lujiL .în pa ral e l ca l ăc a ş de cul t, s-<1 înlrcprin s o s u s \inu tă ca mp a ni e de r esta urare a monumen-
d ep ozit (biseri ca a fo st înă ]\ a.tă p e un b re i ma i vechi) ~ i loc u- t e lo r pentru readu cer ea lor la form a pc ca re a u a nrt-o înainte
in·ţă ; la niv elul a l d o il ea e rau am cna ja lc cam er e de Joc uiL de ră zb o i . Dup ă Hl78, r est a urarea monum entelor a fost r elua-
p entru Sîrcov :;i famili a sa. tă, în lr-o Jormi't s up e ri oa r ă, în sensu I în so \ iri i I u cră rilor de
P e Jîn gă vechi monumen te, N ovgor odul , a stă zi un puterni c co nso lid a re cu o cercet a r e minu\i oa~ă p entru c un oaşte r e a for-
centru indu s trial , capitala reg iunii c u num e om onin ş i o me i ini\ ia le a Ji ecă r e ia dintre ele, descop er irea ş i pun erea în
p o pul a ~i e de peste 200 OOO loc uitori , arc ş i o seri e de monu- va Ioare a e lementelor foa rte vechi , înl ătur a r e a a daosuril or
mente n o i. Dint r e a ces tea a m efori să pr e z e n tă m unul s ing ur . care Ic şt irb ea u clin fru~u se \ e . P r in aceast ă a d oua r est a urare,
E st e vorba de J\!lonwnenlul Vi clori ei. E l a fost inau gural la 20 momnn entc lc N ovgor odului ca p ătă o noui't st ră lu c ir e .

89

http://patrimoniu.gov.ro
 CRONICI + RECENZII + INFORMA III
LUCRĂRI DE CONSERVARE ŞI PUNERE ÎN VALOARE
A MONUMENTELOR DE CULTURA, EFECTUATE ÎN ANUL 1984
OBIECTIVE DlN IlUC U HE Ş Tl
• C lădir ea „Carul cu B ere" (s ~ c. XI'{;
s tr . Slavropo lcos)
În ce pere a lu c r ă ri lor de r cn 111e11 njnrc şi de
r c ra ce rc a instal aţ iilor e lectri ce ş i d e vent i-
Jnţ. i c al e c l{tclirii , el e restaurare a co111po11 c11tc lor ,
arli s li ce (p icturi mura le, pardose li ele cern rni c[t ,
Jnmbriuri din le mn sc ulp tat , [c ron c ri c , v itra lii
etc.)
P roiec t: co lec ti v c ondus el e GhPo rghc
N ico lae, Mihai B uc ul e i , Sorin Ilfovea nu . ~tc­
fan Cllţi n. p e ntru c i mc nlclc artisti ce, ş i ele
a rh . Jon Ba r abaş. p ntru partea el e a rhitecturii
• Sediu l l nslil11 lu lui Geolo{!ic (b-clu I Kise-
Je rr nr. 2)
Con linu nrca lu c rărilor el e consc r vnrt0 a
monum e ntului
Pro iec t: nr h. Oetuv D imilriu (Institutul
du proi ec tări „Carpa ţi")
• Casa G rădiş/ wru.1 (st•c. X IX; s tr.
N. Ior ga nr. l )
Incepcrca lu criiri lor de co nso lid arc-ro n-
sc rva re
Proi ect şi exec uţi e : întreprinderea de
adm ini stra re n c l ăd irilor (I.A.C .)
• Casa dr. A ngelescu (sec. X !'C; s tr .
C. A. Hosc tli 13)
Lucrăr i el e co nsoli cla r •-co nsc r va rc in ve-
der ea amenajă rii în c l ăd ire a une i unit ăţi s pc-
c ia!L1 ele a lirii e nta\.ie pu b li că.
Pro iect: a rh. Gab ri e l Ghc lm cgeanu ( [n-
s ti Lu Lu I ele proi e c t ă ri „Ca rp aţi ")
• Casa Toma Stelian (şo s. Kisc lc fl' nr . 10)
Te rmin a rea lu c ră rilor ele n: fa ce rc a arhi-
t ecturii inte rioare ş i pi clurii monume n tu lui
(sec. XX)
Pro iect: Ate li e rele ele proiccla rc ş i r r s la-
urnrc ale D.G . D.A .L.
• Casa din sir. Bărbăţiei nr. 38
Te rmin a rea lu c r ă ril or ele moclerni za rc-
r cs laurarc a monumentului (sec. XIX)
Proiect: D .G.D.A.L.
• Casa „Mi(a Biciclista" (str. Cri s ti a n
T cl! nr. 9)
Co ntinu a rea lu crărilor el e co nse r vare
Proiect: D.G.D .A.L.
• Biserica Sf'. Gheorghe No u
Continuarea amp le lor lu c rări ele co11se r-
vru·c şi restituire a aspectu lui ori gin a l a l mo-
numentului : s-au c fcc l11 at ridi ca rea pridvorului
plnă la nivelul co rni şe i monumentului , Lc n-
cuieli , cioplitorii ln piatră pcnlru e le me ntele
decorative, consoli clarcn ş i !n ă l ţar e a ta mbu -
rului tur le i ele p c naos .
Proiect: co lccti v coordonat ele arh . Şt.
Ba l ş
• Casa Vem escu (sec. X IX ; Calea Vic-
tori e i nr. 133)
T ermin area lu cră rilor ele consolidare-co n-
servar e a picturilor ş i d ecora ţiilor inter ioare
a le monumentului ele arhi te ctură, op e ră a
arh. 1011 Mincu
P roiect : arh . Io an a Juravl ea
OBIECTIVE DIN 'fARĂ
• B iserica Domnească din Curtea de
Argeş, jude/ul A rgeş
90
În ch e ierea lu eri'\rilor de conscrvm·c-r csta-
urarc a pi c turilor mural e, clalincl cl in seco lul
n i XIV- iea , încep u te 'in anu l 1980, ln tur la
naosul ni biser ic ii ; continuarea r esta ur ă ri i pic-
tur il or n aos ului.
Proiect: Jnstitu Lui de arte plasti ce „N.
Gri go rescu " (colccli v co nd us el e Dan Moharm)
• Biserica lui $lcf'an ce l J\!Ia re d in Bacău
Continuarea lu crărilor el e pi ctar e a bise-
ri c ii (:rnlor: prof. Vasi le ce l Ma rc)
• Bi"cri ca Precis /a (sec. XV) din Bocăi!
Continua rea săp{1Lnr ilor arheol ogice pe ntru
ele li mi tar •a lntrcg i i fo ste i Curţ i clonrn cş'li ;
ince pcrcn r en li z:l. rii c lopot nj\;c i ş i a imp re jmnirii
a nsa mblului
• Biserica Sf'. Nico lae din o r aş ul Gheor.fJlle
Gl1eomhi11-DeJ , jude/u l Bacău
T erminarea lu c r ă rilor de co nso lid a re.
P roiecl: in g. A lexandru Cişmigi u
• Biserica J\llă năs lirii Caşin, jude ţul Bacă/!
'fe rmi narea lu c r ă ri lor el e conso licl a re-
r c para \.i i l a bisericii; încep er ea co n sol id ăr i i
tur nului- c l opotn iţ.ă p rec um ş i continuarea
lucrttr il or el e consolida re a zidului ele incintll.
Co ntinu area să păturil o r a rheologice pc nlru n
vedea da că ln acest a nsamblu ar fi fost primul
se diu al Academic i M ih ă il e n c
Pro iec t: a rh . N ico lae D iaco nu, in g. A lc-
xa nclr11 C i ş migiu
• Biser ica (s ec. X î! JJI) din. sa lul Pă­
lrăşcr111i , co muna Gileorgile Gheorghiu-Dej , Jude-
/ul Bacă.11
Înccpcrcn lu crărilor de consolida re a 111 0-
numc 11tnlu i
Pro iect : in g. Alexandru C i şm i g iu , in g.
Mi rccn C ri şa n
• Riserica Sf. Voievoz i din Tg. Tro luş ,
jude/11/ Bacă11
Începerea lucr ăr ilor de consolidare ş i rc -
pa r aţi i
P roi ecl: arh. Nico lae D iaco nu
• r:omplc.n 1 l Sf'. N ico lae Schei d in m11n i-
ci piu I Broşau
Î nceperea lu cr ă ril or de r epa raţii l a co r-
purile el e c liicliri clin inc inta comp lexului
• Biserica Neagră , Braşov
Term inarea Ju cr{trilor de consolidări şi
fini sa je op erate ln inte riorul monument ului
Pro icc l : Herman Fabini
• Biser ica c 1Jan{!h e lică , m1wicipi1.1l Braşov
(s ir. Iforl .Marx, nr. 2)
T e rminarea lu c r ă 1·iJor ele conservare
• Cas lel11l Dan iel, comuna Vî rghi ş, jude/ul
Co11as na
Te r minarea lu cr ărilor ele refacer e
• Co11acul Domokos, conwna Cerna /, ju-
" de /11 I Covas na
· În ec pe1·ea lu c rări lor de cons oii clare-conse r-
vare
• Biser ica monum ent istoric din sa lul Be-
lin, jude/ul Covasna
începer ea lu cră rilor de re p ar aţ ii
• B iserica de lemn din comuna Chicliiş,
Jude/ul Covas na
încep er ea lu cră rilor ele reparaţii ş i con-
solid ăr i
• A nsambl~1. l istoric şi ele arhileclură Stelea
clin Tlrgovişle, jude/ul Dîmboviţa
Continuarea lu cră rilor ele consoliclare-
conservarc ş i r estau rar e la clădire a clatind
http://patrimoniu.gov.ro
clin seco lul n i X V-i ea. cu trnnsfor m ă ri ~ i re
fa ce ri clin secole le XVJ T- X IX, unci e a fu11 -
c ţion:1t vestila şcoa lă g recească şi .lnli 1wască
clin o r nş ; î mp rc:i nrnirea lnlrcg ulu i a ns a mblu ;
lnccpc ren pr o i ectă rii pent ru resta urarea Case i
„N iton " şi a por\;ii ele intrare clin seco lul
al XVII- iea , pentr u co nstruirea unui mi c
lapidar iu
Pro iect: arii. Co rne liu Io nesc u
• Biserica Creful escu di11 1."îrgov i ş l e , ju-
rle{ul Dîmbou iţ a (sec. XVIT, XJX)
Lucr:'ir i el e s upr abcto n ă ri la bo lţi , ce ntu ri
ele b eton a rm at la ziduri , tenc ui eli , re paraţii
la şarpa nl:1, l nvclitoarc şi timp lărie ex te rioară
P roiec t: a rh . C. Ionesc u
• JJi scrica Nlrll/llstirii D ealu , jude/ul Di 111-
boui/a
l nccpc rea lu cn'i ri lor ele pi cta re din nou a
inte riorului b ise ricii (pi c lor: So( ia 11 Bog hiu ),
!11 pronaos fi.inel preco nizată pi c larea un or
porlrc lc ele voievozi c litor i (Mircea ce l Bi'\Lr ln,
Haclu ce l Ma re, Mih.a i Viteaz ul , Ma le i Basn 1·ab,
Constanti n Brîncovca nu ) p rec um ş i a unor
sce ne isloricc leg::rlc de viaţa lui Miltni Vi tcaz u I
ca r e-ş i a rc mornt 'i ntul in cn clrul acestui monu-
m ent (sec . XV) .
• M~<lnăs lir e a S lrîmba (sec. XV ! ). judc/11 l
Gorj
....
Luc r ă r i ele co nso li da re-conservare (cxccu-
Latc prin Se rvi ciul t e hni c ni Mitropoli c i O ILc -
n ic i)
• Amambl11l fran ciscan ilor (sec . XV I I I)
rlin Deoa, jude(11l JJwiedoara
În ce per ea lu crăr ilor ele consolida re-co n-
se rvare în vede r ea a m e n a j ării c l ă dirii ca sedi u
pe ntru labon1toarc el e conservar e-restaurare a
palrimon iului mobil , de pozite, să li ele cxpo-
:r. i \'i c n Ic nrnzculni judeţean
P roiect: arh. Lisi an a Că lin esc u
• Cas lc/11! de la Sîn. lă măria Or/ea, Jude/ul,
1 ILrnedoa ra
Te rmin a rea lu cr?u·ilor de conser vare -res-
ta urare a mon u mentului p entru a menaja rea
unn i hotel cn restaurant
Pro icc l : a rh. Lisiana Că line scu
• Pairi /ul C111l11rii din Jasi
Co ntinuarea lucrărilor de , co nsolidare ş i
pun ere ln va loare a monumentului; t erminar ea
resta ur ării să lii voievoz il or
P roi ect: In s titutul ele Proiectăr i a l jude-
ţu lui l aş i
L ucră ri el e protej ar e ş i pun er e în va-
•
loare a mormintnlui dacic ele la Cucutcn i,
jud e ţul Ia ş i
• Lu crări de ce rcetare a rhe ologi că şi
puner e ln valoare a centrului istoric a l laşilor
• Beşed in/a Bogdă neş iil or (sec . X Ill -
XIV), Cu hea, Jude ţul Maramu r eş
Lucrări ele conser vare in situ ş i valorifi-
ca re a vestigiilor reşe dinţe i fe u dale a familie i
Bogclăncştil or
• P re{eciLZra /Jeche din Si_ryhelu J\ilarm a-
ţie i, judeţul Ma ramu reş
Conti nu ar ea lu crărilor ele conserv ar e şi
valorificare p e profil economic şi turistic
Proiect: Centrul de Proi ectări a l judeţului
Maramureş
• Casa Toldalagi, (sir. P - fa Tranda firil or
nr. 11) ,Tg. Mureş, jude ţul M11reş
Lucrări el e re paraţii ş i conservare a mo-
numentului in stil baroc clin sec. XVIII az i
 ndăposlincl scc ţin ele etnogrn fi c a complexu lui
muzea l ju deţean
• Cas telul din Lăzarea , jude/111 1H11rcş
Continuarea h1 c ră rilor de r cstnu rnre a
timp ane lor pi c ln tc nle f aţaelri cas tr lului ;
dre na rea a pe lor pluvia le e le.
Pro iec t : arh . :Marta Czompo
• Sediul Tab erei de crea/ic „l'rieleniu " di11
Lă:area, j u de/ul Mureş
În cepe rea lu c r ărilor ele inlcr vc n\.ii pentru
co mb aterea c iuperc ii M emlil/S Lacry111u118 la
mo11um cnlul istori c Mă n ăs tire a frnn ciscn 11ii. 'i11
care este instalată tabiira
Proiec t: Marta Czompo
• Casa lui Pe lm Rarcs di n. radml 011sm11-
blul11 i mon11111 e11lal Bistrifc; . j11dr (ul J\"crun/
Termin ar ea l11 crt1ri lor de r es laurn rr
Pro iect : nrh . Şt. Da l ş ş i V. Antonesc u
• Ansamblul fo stei l\1cl n ăsti r i Brîncoocn i .
jude ţul Oli
Lucrări ele conscr vn re -rcstmirare a înln·-
gului an smnb lu (sec. XVJl) ca re se vo r d esfă­
ş u ra şi ln a nii următo.r i: fosln casă eg u me n c as că
cc va fi a m e n aja t ă ca spa ţ iu muzea l ; c W di ri
de pc latura ele suci construi te !n epoca brhic( -
ve n c aseă ş i re făcu te 1n 1846, in clu siv zidu rile
de in cint tt ş i bo lni\:a
P roi ect: arh. Ioana Jurnvka
• B iserica Domn ească, ornş 11l C11/'(/tal ,
jude ţu I O/l
T erminarea lu crăr il or el e co11sc r vnrc-res-
t nurnrc a monu mentu lui con s trui t de l\ lih ni
Vitea zu l (1nvcli toarc , tencuieli pnrdo el i ş i
t1mpli\ric )
Proiec t: nrh. Ioann .Jurnvlca
• A nsamblul mu:ea l N icolae I orgu din
Vălenii de 1\1/u n le, jude fu 1 I- rnltova
Co ntin u nrc a lu cr ărilor el e r cstnurn rc la
cli:'idiril r anexă construite el e m:u·cJc is l ori e
!n COll'linu arcn vechii c l ăd iri clin cc . X\1 .111
A XIX-A SESIUNE ANUALA DE RAPOARTE
PRIVIND REZULTATELE CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DIN ANUL 1984
Imp or tant rni :jl 1c de a firn1 arc n sc· 11li nw1 1-
tulu i isto ri c i ş i ele ex primnre n u11or pu ncte de
vede re p c sca m a un e·i numrţa [(' şi di \'l' l''i f'ica tc
}Jroblcmali ci lega le de co nt inu a ş i ml'l'cu ncce -
sa r a lntoal'cc r c ln ori gin i , la izvoa re. S('S i Ulll'a
anu a l:! el· rapoarte ele arh eo log ic a elev .n il
un a clin manifcs lil ri Ic n n\.ionalc de prrsligiu
cn rc contribui snh s tan\in l la \nl orifi ca r cn
istori c i trecu tului. n pn tri n1011iul11i nos lru
cu ll1iral.
Ajun să la a X l X-a edi\ ic. ses iun e a, or ' 1a-
n i zni.ă an ul aces ln la Tir <Tov i ~Lc , sub eg id a
Academ ic i de Ş tiin ţe Soc ia le ş i Po li li ce n Re-
pu b lic ii Socia li s lc H orn il nin , de c ăt r e Co11 s i li ul
Cullurii ş i E clu ca !.ic i Soc iali s te ş i cu spriji11L1l
nemij l oc it al Com itetului ju civ\ (':Jlt el e c ultură
ş i e du ca ţi e soc ialis l ă ş i a J Co 111 p lcxu lui mu zcnl
Dî mboviţa , s-a bu cura t de p rczc n\ a unor rcpr -
zcn l a nţ i şi pe rs ona li tăţi el e presti giu cl in con-
d ucer ea Cous iliului Cullmii ş i E clu cati i So-
c ia li ste a Com ite tului jud e ţea n Dîmbov i ţn
a l P.C.H., n Scc\ ic i ele i s tori c a i\caclc mi ci de
Şt iinţe Socia le ş i Po liti ce ş i Comi s ie i a rheo-
logice .
La lu ă rile de cuvînt clin şed inţa el e cl cschi -
dcr e n l ucrări l or ses iunii s- nu Iormulnl apre-
cieri l a adresa aet i v ilă ţii el' silpătmi ş i cerce-
t ă r i arh eolog ice cli11 an ul 1984, cuprinzind
e l mc ntclc ce le mai importante nlc plan ulu i
naţion al uni c de ce r cetare în cncl rul ce lor 167
obiective ş i 52 să pături el e sa lv:i rc; s-a cv i-
dcn\.int con se r va rea un or obiecti ve arheo log ice
ln zonele un ele acestea erau amcnin \atc de
clislrugcrc ca ş i fa ptul c ă cerce tarea arheo log icii
a p rece dat tran s formăr il e cc-nu cuprin s jude-
ţel e in ultimii ani (c ca zul jud eţ ului D in1b o-
viţa) ; s- nu fă c ut un cie înde mnuri 111 lcgtt lur tt
cu ac li v ilntca viitoare ş i anum e: o mai ate nt ă
g rij ă pe ntru o re partiţi e juclic ions:'i pc pe ri oade
ş i epoci pc 'i ntreg cuprin sul ţ ăr ii , conCl't1lra rca
cer ce t ării asupra unor probkmc ese nţi a l e 1111-
Consoli da rea ş i resta urarea pic turi lor
interioare
• Cas telul Julia Jl as deu , C împina , jude ţul
P rahova
Lu crări el e prolc jarc
• Cas lc/111 Fili pescu din Măn eş ti
• Biserica dii! sa lul Băl /iţ a , con11.11w
Mă n eş ti , j ude/111 Pra/I ova
Tcrm in nrca h1 cri\ ri lor de conscrvn rc- rcs-
ta urnrc n p ic turi lor tk e poci\ br l n covc n c n scă
P roir d: pi c tor rcs tn11r n l o1~ Gh eorghe N ico-
Inc
• Cas lr11/ rom a/! l'oroliss11m , jude/ul
'11 /aj
Excc u\.in i1n or n111p le lu n ă ri de rcstnurnrr
ln Por/a Procloria din ca drnl nsczării si cas tru -
lui rom nn Por oli ss u m . una clin 'cele m;1 i impor-
ta nte re z e r va ţii nrhco·logicc clin lară
• P r im ll ria 11ec fl e dii! S ibiu
T ermi narea lu crăril or cir rcs tnurnrc pentru
a mena j area in clădire ' a Sec ţi e i de istori c
a i\lu zc ului B rukenlh nl ·
• B iserico Sf'. Jo{IJi ce l No u (sec. XV I )
di i! S u ceava
T crmin nrrn lu cră ri lor el e co nsc r vnrc-rcs-
la urar c n pi c turil or ex lni oar c, în :mul 198()
u rrnîn cl a 1'i abor da le CL" lc de ln p ict uril e inlc-
rioa r <'
P ro icc l : colcc li v cond us de Oli v iu Bold ura
• B iserica Vo rone/ , jude/ul Suceava
Con linunn·a lu c r ă rilor el e consc r vnrc -res-
ln urnrc n fn· sce lor cxtc rionrc, ac ţiun e cc· ur-
111cază n se î nch l·ia în anul 1985
P roi ect : c olt·c liv cond us de 1. Savn ş i
li v iu Bo]dur n
• Ce la/ea • '11cc11ci
L u cr ă ri ele con sol iclal'c ş i a men njn rc n
pod ului vech i ele acces
• Casa ])omn eascil de la P utn a, jmlc{11 /
'uceava
b l' ~ \. i ş incl i11 co nlinu nrc p l' occs ul de c ln ogcnc z:'\,
conti nuit atea popul :.1 \·iei nutobton c 111 n ce J nş i
teritoriu ca ş i s tri nge n tH vn IorHi ca rc n re zu 1-
ta lclor ce rc e t ă rii pc nmltipl c plmrnri (prinlre
car e repnlori cr en th•scope rir il or clin t oate epo-
c i Ic şi prov in c ii le rom:\nrş li , compl et'i ndu-se
sc ri n înccp ul i\ cu jucle\L"lc 'uccnva ş i laş i ) CCL'::l
cr va face ca nr gu111entclc să se !mbogiiţeasc:I
ş i sii lumi neze ade ,· ărur.ilc is tor ice, contribuind
în ace l a ş i li mp ln obţ in c ren un e i dicic nţ c spo-
ri le 111 mun cn de ccl uca\.ic p a trioti că a oam enil or
mu nc ii cl in pnl.r ia no nstr ă .
La lu c r ări Ic p c secţ iuni s-au r em ar cat o
se ri c ci r rapoarte intcr csn ntc ş i s- nu desprin s
con clu zi i deoseb it. de import ante pcntrn ori -
c nta r en cc r ccHlr.ilor v ii toarc .
Sec pa 1. Arheologia conmn ei primitive.
P rem ise le cioiliza /i ei tracice
Cup rin derea tuturor t eritori il or ln inves-
ti ga ţiil e ptiJ colilice (l\lolclov a est e bine r epre-
ze nt ată) est e ln fr l ele necesar i\ ca ş i extind er ea
cercct iirii perioade i bronzului timpuriu ( ufi-
c ic nt cunoscut prin descoperiril e din Transi l-
yania de sud ş i Munten ia).
Î n n cccnş i sec ţi e an fost cv icl e nţiatc re -
zultate le obţinu le anul trecut in ce r cetarea
!n continu ar e a culturilor ş i a şc ză1· ilor ne oli-
tice : Cîrcc a (jud. Dolj), S t a rccvo - Cri ş, Supl acu
de Bareilu (jud. B ih or), Trcs li ana (J u d . ibiu ),
Pn rţa (jud. Timiş). lJam ang ia (jud. Cons U111-
\.a ); a ceram icii l i11 ea rc a culturii Turin (j ud .
Covasna) ş i n bron zulu i timpuriu l a l clocl
(jud. Cluj ) ; 111 ce r c tare a davc i ele ln Hn clo-
va nu (jud . Călăraş i) ş.a .
Scc pa a n-a. Civiliza/ia trnco-g e lo-dac i că
I czviilui rcn un ei r c aJil ă'ţ i ca re n oferit
urpri zn unor nou l i\ţ.i !nccplncl cu n ecropolel e
d in secole le V l - V i. c .n . pinii la maril e a şe ­
zări ele tip „dn vn'" s-a nsoc ial cu cl cscopcririlc
privind ritu a lul de h 1mormlntar c ş i m eşte­
ş u g uril e la ge to- dac i ca ş i sistemul de forlifi-
http://patrimoniu.gov.ro
Continu arcn lucrărilor de restaurare şi
puner e ln valoare a cnsci clin vremea lui Ştefan
ce l Marc. T erminarea ridi c:lrii zidului Casei
Dom n cş li urmind ln a nul 1986 sii se pună sub
acoperiş ş i a l doi !ca tron son n I con s l.ru cţ;i ci;
es te Jn curs de termin are drumul ele s lrnjă
P roiect: nrh. Şl. Ba l ş, nrh . V . Ant onescu
(pe ntru nrhilcc lur:1), ln stitulul el e P roi ectări
ni judc-\ului Suceava (pcnlru re zi s te nţii ş i
ins la la \.i i)
• C lădiri di11 Piaţa U nirii nr. J ş i Pia{a
Jlunyadc nr. 1, T imişoara , Jude/ul Timi ş
Co nlinu ar cn lu c rărilor de consol id a rl'-COn-
serv nre ş i pun ere ln va loa rl'
• JJas i/ica r11 criphl de la J\"icu/ i{cl (sec.
1'"). j u de/111 T ulcea
Lu c r ă ri de co nso li cla rc-conse r vnr r n 111 onu -
m e11lului (d rena rea apelor lJlu v ia lc, construcţie
ele prolcc\:ie e tc. ), urm 1nd cn, 1n a nii urm ă tori ,
su Sl' con linu c prote jarea 111 lreg ult1i ansnmblu
P r oiect : Se r v iciul de }Jroiccl:'ir i judc \.cn n
• Caw Ghica municipiul Va slu i
Co nlinu nr cn Ju crii r ilor el e rc pnrnţii
• JJ iserica l\1ii n ăs lirii Coz ia , j u de/ul Vi/cca
Lu cdu-i ele conso lid nr c n pridvorului bi-
Sl' ri c i i
P roiect: in g . A l. C i ş 111i g iu , in g. Mircea
Cri şa n
Co nlinunrca lu c r ă ril o r ele co11sc rvnrc- res-
tnurn rc a pi c turi lor in ter ioa re nlc bi seric ii
zidite el e Mirce a ce l Bătrî n
Pro iec t: co le cti ve co ndu se dr pi cto rii r es-
tnurn t ori l on Nengoc ş i Vio rel Gri mn lschi
• Ma u soleul Mll răşeş li . Jude/ul V rancea
Exccutarcn lu cră ri lor de r estaura re n pi c-
turi lor (lu cr :'i ri c fcclu:rlc el e l. S. Deco rat iv a)
• A.cţ. iu ni de in ve ntar iere ş i !11lrc \in cr c n
cimiti rel or ş i 111 on11111 enlclor co mc111 ornti vr cl in
\ a ni
ca\ ii spec ifi ce nc cstora. 'fn acl'sl Sl' ns. cerce t ă ri
i1n porl nntc s-n 11 file ul l:.1 cc lC1\ iJe dn c iec de la
Cu gir (ju d. A lba). D un cş ti -Avc rcş ti (j 11d . Va-
sl u i). B raci ş i H:'\cătă u (j ud . Bacău ). ln necro-
po la gc to- cla c i că el e la Telcşt i - 1 rilgo i cşt i (:jud.
Gorj) ş i necropokle •<etice cir la E ugene (.iud.
Constan !a). în aŞl'Z:lrl'a el e epocă La T cn e ele
ln Born i ş (jud. Neam\) cu descoper iri clinlr-un
alc li n ciL' fi ernr (un clcş l c ş i un foarfece de
tă i a t tabltt fără an nlog ii , ci ocamcl:rtă, în a llii
aşcz::i rc similară cl in ţa r ă).
Scc· Jia a lJJ-a. A rheo logia clasicei greco-
romaml. Procesul simbiu:ei daco-ro111a ne
M:rleri nle lc acest ei scc·\ ii , r c fl cctîncl u n
mileniu el e cx i stcnj. ă (sec . V !. c.n .-scc. VI
c .n. ), nu cuprin s r ezultat ele cc r cc l ăril or arhe-
ologice efectu at e in şant i e re de trnclij.ic cn':
Histri a (cn pronunţată i eş ir e 1n ter itoriul
ru rn l - zon n Cas im cci), ln ce l mni bo gat punct
a l ci , N unt aş i , descopcrintlu- s(· cons lru c \.ii de
sec . V !.c.n .; Ar ga11111m (vesligi il c un e i străzi
ş i pavaj ele secol V I) ; Call ati s (descoperiri
a le p erioade i roma n o-b iza ntin e obţinute clin
necr opola clin sec. V l- V ll ) ; Tomi s (un com-
plex fun er ar in edit eu no i prec i ză ri strati gra-
fi ce); Tropae um Trai ani ; Ul p in Trainna .
Procesu I simbiozei cl aco-romn11r a fost. r e-
levat ck de scoper ir ile ele ln: Hom ul n - jud.
OH, Mi cilsusa - jud . Sibiu (uncie meşteş u gul
o l ărilu lui es te bin e reprezentat), A mpelum -
jud . Alba. Mo l dova N011ă - jutl. Caraş-Se­
ver in.
în nnu l 1 981L s- au c k c lu ~1l ce r cct:lri aero-
fo lografiel' la obi ct ive arh eologice cl in jude -
ţele Clu :j ş i Săl aj, apoi s ăpătur i ln castrele
clin Dacia rom a n ă: G iliiu , Ili ş un , Tibi sc11111: ca
ş i ccrcr 1:hi la t erm ele de la Micin ş i pn lestrele
ele la Poroli ssu m .
Scc1ia :1 J\'-a D e la daco- romani la romt'ini
Rapoartel e a u cuprin s o te matică l argă cu
rcl'criri la mater inle clin sec. ll-lII plnă in
91
 sec. X I V, mu l le clinlrc cl ~ s · op ~ riri s-a u rapor-
tt1t' ln o pe rioncl:l c u profund e s e mnifi caţ ii
fn evo lu\.i a d eve n iri i n o:1slr ,i ca r omâ ni. Îll
Limp cc num eroa se do ve zi nu ilu slral co ntinui-
'Ln lcn pop11l a \i c i :rnlo h lon c inlr-o p ~ rio n clă cc
pini\ a c um era rn:ti pu\.in c un osc u tă. uccca n
sec. IV- V. n llc d esco p e riri 11 cccs il ă efo rturi
!11 co 11Linu nrn din p a rl1• a cc r cc l.iitor il or, in s p J-
c iul p c nll'LI p :• 1· i o~cl ~ l c seco le lo r Vl - Vf [ ş i
l :\.- X. p1•11l.J·11 cnn· s-a u inr J g is lral pu ~ i n c
rnpoal'lt' i11 c nclr ul st·s iuni i .
.Î n a nul 1 08 1 s-n u ce r ce lat n caop o lc d in
M·cok lc 1 [I ş i IV 1·.n. ln Tir g} orn l Vechi -
jn d. l'rnho va. ~ l ih :l il c şt i - jud. 13o lo ~a n i ,
Bn rcca - jud. G:t la \i . On ceş li - ju cl . Ha cii u
s n11 nş c zii ril c din sec. I I 1- l X ln ~ il'll a - jucl .
P rah ova. low in\.n JJl' -·[c 11 cla l:I (sec. Vl - Vl f)
clin c:i clr ul co1 11pl c x 11 l11i <1 1·h co logi c el e la l3ă­
'1e 11i -Ho m :i11i . jud . Dimbo v i~a , co11sl r11 c \.ia d e
ma ri dim e ns iuni din pi:ilr:"t d e ln Pă c uiul l11i
Soa re, s11 s\ ini11rl irl ·11Lil'i c a rJ a lui c u Vic i11 a,
a po i cc lalen r rrn 1.111n-1Jiwnli 11l'1 Dino;p li a ş.a.
Se<·!ia a V-a. Cio i/i :a ţin m cd i e oa lă româ-
n.cască
Cc rcrliiri le n rh •" o l ogk ~ :ib ca m p3 n ic i a nu -
l ui HJ8 1 s-nu c on c rr li zn l in 1111m ~ 1 ·0 11 s ~ rnpo a rlc
og lindind r~z 11Jl atc l 1i ob~i1111L c din s :'.tp ă turil ~
co nlinu all' Ja 111 •J r i co mp lexe nr cli cv a lJ . o n'\-
şe n q li ş i m :1 11 ăs lir c0 Şl i , l:l c c lii!·i şi r ~ Ş \l cl i 11\ c
fo 11 rla ll' sa u d1in r d in ce le m a i n o i cf ~ c l uu l c
l a i 1nporla 11Lc 1no11um ·~ 11 le , un c ie să p i\l ur i fiind
l)ri lejuilc fi e el e 111 c r ăr il c ci ! r " s la11ra r c , fi e d •J
ce le ti c s a lvn rJ . T e m a li c a rapo .1rll' lor n c uprin s
lun gn p c r i ontlă a h1 cc µulu l11i 111il l' n iul ui ll
pin:i in seco lu l XV I I.I . Nu m ·~ ro asc ş i cl Josc bit
de i111portn nlc dale ş i i11fo r 111 a \.ii p ~ ntr11 is loria
\ ă r i i a u furni zat siipă luril c el e sa lvn r " d e )li
Curlca d e A r geş (un ni ve l d e locuir e cl in prim a
j um ălnlc n se c o lului ni X l V-l cn) a p oi ec rcL:-
tii ril c d e l n Tir g ov i şte, clin :1prnpi c rca ansani-
h l11l11 i C11rPi donrn eş li (cvo lu\.ia urb a nis mu-
lui şi p recizarea cii slru c l u rarna 'lo ca lil:i!:ii se
a rl ă ln ni ve lul ele c:l lcarc a l v •:ac 11l ui n i X IV-
lcn) . d in zon a Cur\.i i d omn rş li el e la C im pu lun g,
de la S irc l (tl l' scope rir ca unui coslu m ori e n ta l
din seco lul a l XV( l- lca c u ocaz ia cc rcc liir il or
Intreprinse in pron nos 11 I ş i n aos u I B ise ri c ii Sf.
loan Bolc '/.:itor11l , ci () la Curlca domn e ască d i11
Succnva (s lniJi lirc>i ela p c lor c ons lru c ţii l or a n-
sa mblului in cepincl cb l'.l Pdru M u şa l ) , d e l a
reşc d i n\. a fo u rlnl :'i d la Spăliircş li - jud . S u -
ceava (paln 1 iocui11\.e c u s lru c tu r ă bmno1sii ,
sr miin gropalc sau rn pivnip , sec. X I V-X V) .
Vasile Drăguţ, DOBROV AT
E ditura Meridiane , Bucureş ti , 1984
C11 n ou a sn lu c rare mono grafi c:'\ Dobrouii/,
c ri li c u I cit• arl:'i Vas i Ic l) r:'i g u\. cl c monslre nzii.
cca cc cv id e 11\.iase şi in :rnLe ri o:1rr iL' s a le lu -
c r :'l ri ci ti am pl e r c fc ri11\. ', p as iun e a sn pr nlru
is loria arlc i mc cli cvn lc, p c n lr 11 t.rec ulu l c u
v al oroase m o 11 um ~ ntc a le arh itcc lu 1·ii ş i n r le-
lor poporului u oslru . A lcg incl ca moliv a l
<"C rcc lă rii sa Ic bise ri ca Mă n iis l.iri i Dobrov:'\ \:.
s ilu a lă in zo nn la ş il o r , mult timp dală uilii-
rii , cla r r c clcscopc r il.ii ş i rcaclu s:1. el e c urlncl,
j) rinlr-o jutli c ioasii r es tau ra r e. la l nl' ii~ i şn r ca
c i or iginul:I . Vns i k Drăg u ţ d c zvo llii, c u mu lt
lu x d e amiinunlc, r t•leva r e a a llt n clc l:i liil or
c on slru cţ i c i n rh i Lcclura lc c it ş i s p cc i fi c i la Lea
ş i va loare a p ict ur i lor , baz'incl u -se p c do c ume n-
te le cx is le nlc ş i p c un e le cl e clu c \·ii s ig ure,
a :j un gintl la co nc luzi n că aceas lă bi se ri c:'I ş i
l ncl e ose bi pi c turi le c i re nlizale ln 1529. în tim -
pul domni e i lu i l'C'Lru l\ nr c ş , co ns litui c un
mom e nt de re fc rin\.i't p c nlru 1nlrc agn isto ri c n
nr lc i moldo ve n eş ti. „Coroborind anali:a ico-
nogra{i că Cil cca s li/i s li că. se ri c V as i Ic Drăg u \:,
du pă descrierea prcz11111fioas11 ş i p e supo: ifia
unor do c11me11la le criterii es tetice asupra pictu-
ri/or, se co !llur ea:ă limpede pcrson.al ilalea iurni
pic ior care benef ic ia de o forma/ie co mplexă,
{iilld deopotrivă un cârl11rar la curen t cu subli-
lilă fi/ e teo logice a le tim pului dar ş i 1rn arlis l
uiguros, Cil fwi lez ic bogată , capabil să inslilu ie
o vi ziun e proprie, alîl asupra a nsamblulu i cil
ş i asupra păr/i/or componente a le imag illilor
pic/ale. Pornind de la s tructura i co nografică
d e 1:1 oraş ul me d ie val d ez voltat ln Piua ['c Lri -
jucl . lalomi~a (n ive le le el e lo cuire d e sec. XV,
XV I ş i ni v ~ I ci " c 1i ran1 i că D r iclu). el e la Po lala
- jud . Go rj (o Jocui 11\.:I cl in bo lovan i d e riu ,
r J c l:111 g ulnr:'i , d e sec . X l V- XV) , el e l n l aşi, l n
va l ra is lori d t ş.n .
Alle r,1po1rtc , -au oc n p a t d e 11111 l lip le Jc
nsp ~ c lc p c cu re Ic ri cli c{1 mo11um c 11 Lc le m "cl ic-
va l ~ in sp j c i:tl c ~ I J r l' li g ioasc: cl:1la r0u , s uccc-
s i11 m·n conslru c \:iilor . p rcc iza r 0u c l e m ~ ntc l or
d J a rh itec lurft , re la \.ia mo n unn nt-aş e zar c
(1.<:ş ni c - j11cl. Hun e doara. sec . X I V; Pr i-
n 1 ă r i n v ~ cl w clin S i biu , nflalii înLi·-o zon:'.t
in cn r0 s- a u d escop c ril 20 l ocu in\:c vcc l1i
r om •in e ş li ; B ise ri ca Pr0c isln cli11 G•tl a \.i , c 11
nive l ci ~ lo cuir J :111lcr ior sec. X VI ş i 1111
comp l ex cl J 1normi n le ele st'<.: . XV J - XVlT;
do uă •clifi c ii el e c ul l nl'l a lc î n lcgiitu r:"t c u va lra
is lor icl'1 :1 sa l ulu i . c inte ia, ln sec. XV - :j11cl.
l aş i ) sa u tl:l nsp ~ ctc l e ti c lt a lJ i t at m edie va l
( cl ~ n s ila lc n a5 e z:'.tril nr rurale m c tl ievnlc din
zo n a H 11 c urc ş li l or) ş i ni vc l11 l el e v i a ~ii ş i c iv ili -
za \.ic nlins el e so e ielnlca m c cl i cvn l ă ro1mln cnsc:I.
P« nlru p a r l i c ip •rnţ i i l n s c s inn ca şli in ţ ifi că
s-a ve rn.isat J' xpozit.ia , Ora se s i rns edin l.c
vo ievo d a le", or ga ni za Lă ·1n să lll c Mnz c 1; lui de
0
is l o ri e cl i 11 Joca liln le .
N um c nns c ş i i111 porlt111le obi1· c lc. co 11 s li-
lui 11 cl m alc ri n le clo ::11rnc ntn r J dive 1" C, cbsco p e-
r ilc i11 clifc rilc şa n t i e r e clin ~nră , l n ca mpa ni a
el e siipălur i n rl1co log icc n anului 1981, a u cl a l
o i111 '.1 " i11 ~ c u pr inz:'\lo3r c as u pra c i v ili za i.ie i
m edi eval e ur ba ne , el e o m ar c comp lex itate
~ indin cl u-n c la prob l e m a li ca c c o ri d i că 'i n ca-
d rii ril c c ullurn lr. cro n o log ii le , tipol og iile
s li li s li ce . s labilir ~ a rl J s ul'sc e tc . D :: osc b it d e
s u g cs li v[t p ~ nlrn cc rc c l:Uor i. cxpo zi\:ia a a du-
n at l a un loc cl ov0 zi care ilu s lrra zii pro ce sul
npar i ~i c i şi cl ~ zvo l lări i so c i c l[1ţ ii m e di eval e
:111Lolllo11 c . O r ~ţe a cit· oraş e , r eş din \:c m ccli c-
va lc, cc li\\.i ş i c omp le xe rn:'ill:l s lir ~ ş ti . el e n că­
ror cx is le n \.:'\. in ti n1p sc l eagă m :1 r t uri i Ic ex pu se.
nu concc nlra l ins c mn a lc e forturi co ns lru c livc
incc p incl c u secolul a l XIV-l cn. co nlinuincl c u
m a i m arc in tc n s i la lr în secole le mm ăton r e,
m a i n lcs !11 c el el e-al XV III-i ea c in ci impor la ntc
aş c ziiri u r ln n c clin \.:'\ril e rom â n e :llt c un osc ut
l u c răr i d e c onslruc\.ie el e m a r t) amp loa re . ln
nce st se ns, n e g incli rn la co n s lru c ţii l c clin valra
i sto ri că a Inşi l or s an Ja co mp lex ul m onume n tal
S Lc lca cl in T ir gov i ştc , p cnlru n cin do a r c 'i levn
exemp le boga t ş i c o n v in gă tor înfă ţiş ate 'in ex-
poziţi e prin d ese n e fi e a le clifc rile l or faz e ele
s lalor n ici ltl la ctitor iile 111i .) lcf'a11 ce l Marc.
m aes trul anonim de la Dobrooii { o p rop us cîLeoa
so lu( ii noi care . de la el î nco lo. se 11or inslil11i
1n m odel p cnlrll gcncrafi ile 11 rmâloare de pi ctori
di11 1\ fo ldooa. 1\Je 11.fio11ă rn î.n primul rind deose-
bita a len /ic acurdahl cicl 11 lui p a lim ilor , acw1111-
larea de-a dreptul shakespca riaml de episoade,
11ri aş 11l corlegi11 al dm .m11l11i crucii 111 care co n-
trapun. Î.I! m od simbolic, rastul ,q/ rbă l o resc al
p11rlll lori/or de ncdrepla le .~ i suf'erin{a 1 1. rni/ilă
a celui co 11damna l /'ă râ ooie" (p. :37). Acest c i-
lat , a le s ele n o i in moci inlc n\.ionat, co nstitui e
un plus d e n rg um c nL p cntrn inlc n\.in a utorului
sit cons i cb rc, c iliar sfi d ef in ească c u ra j os ,
p ic loru I bi se ri c ii Dob r ovăt. d re pt „m aes trul
a n onim de la 0Jbrovă/ ". D e finir ea d ll pres ti g iu
a rli s ti c ca nncslr u nn on im se datot· cştc v irtu-
\:i lor pi c lural e ş i n um eroase lor inov a ţii pc
ch rc Ic -a ncl us indcoscb i 111 co mpoziţ. ii şi 1n co-
loril şi el e ca re aveau să be ne fi c ieze, c u aclev!1-
rnt. g e nc ra\.iil c urm ă toare. În mod spec ia l ,
s n s\.in c Vas il e Dră g uţ , p ic turil e, prin clivc r s i-
tnlc n ş i c omp le x i la l ea ico no g rn[i c:'I, se s i-
Lu c nzf1 in liniil e g e nera le al e tracliţj c i arti s li ce
s pec il'i cc e po cii lui ~te[an cel Marc , c i îns u ş i
rnp rczc nta t , l u t a bloul vo li v , ca ct itor a l bi-
se ri c ii a l ătur i el e B ogda n şi ele fr n lc lc acestui a ,
P c lru Hare s. Tab loui vo li v este c on s id e rat
d ocum e ntu l , de bază a l autent ifi cării istori ce
ş i punc lul el e p le care în r es laurar ca biseri c ii :
însuşi is l ori cu l m ă nă s tirii clovc cl e ştc aceasta,
d eoar ece clupă cc a devenit mănăs tir e p rincia-
http://patrimoniu.gov.ro
c on s lru c \.ie ş i r e face r e al e monum e ntelor, fi e
nl c l'o nn:1r ii şi c onsoliclări i s lru cl urii urb a ne.
P rinlre obi ec te Ic d esc op er i le in locu in\.c
ş i n ecropol e , in cx p oz i\.ic s-n11 cv icl e n\.ial ce le
d ~ cern llli că, p rec um şi sc ria el e cah ll' . d e fac lur i
dil:c rilC'. el e o a r moni e crom n li c:'I v:'\cl in cl un
g n s l ri clical p 1i 11 l r11 frum os in e p oc i le i1 1 cnn:
:iu l'osl exec11la l.e . i\ l : n\i onii lll vase le sa u fra g-
n n•n lc lc d ~ c 1• 1·a 111ic:I d csco pc rilc in cl'la lt·:1
!lle cli cv:i l:"t ş i nec r opo la de ln Cla do va (j ud .
A ra d) , celalen 1n c cli c vn ltL d e 1:1 Cc l:'iţe ni (jud
A r geş). ln c omp lexe le 1Hed icva le clin B 11 c 11r e ş li.
(C u r tc n Vcc h.c, CurLca i\ rsii, Hrn ga din1 ş.a.) .
in l r-o l o c11i11\.:I d J or:'\5rn n (sec . X I V) sau
la Curlca domnenscii (sr" X IV - X V I) cl in
Tir g ov i şl c. O i m ag in e C' ]ocvc n lii :11cii t ni csc
ca h ll· I ~ d ·" sco p ~ rilc in ce n l rul islo ri c al
Inş il or. c ~ l c s co ,1s·: rli n l r-o l o : nin ţ:l cb rn ·şlc­
ş u " a r (s r·c. XV) cl in I-I nia (jud S uceava), apo i
din. Ti r govişl c (ca ltl l't ci :! l'n c tu rii occ icl cnla li-
z anl ă r J pr 0zc 11Lincl 1111 cii l ă r c \. ş i nllC' lc p rove-
nin d cl in Jo cui11\.r lc 1111or or:iş c ni s a u el e l a
Cnr tca cl om n r asc:'t clin p ~ ri o :1 <l :i seco lel or X IV-
X. Vl).
U 11 l ab lo u 1Jog ,1l ş i s u g J , l i v i i co n s lilui'i
ob icc lc l c d e podoab:1 ş i chi a 1· u 11c ltcb d esco p e-
ri Le l n 198 l i n num eroase puncte a le o r nş c l or ,
1n a lc lie r c ş i l o euin\.c d e n tt• ştc.5 1 q'.ln ri. in 1· ş c ­
c[in\.e fe u d a l e : S păl l't r ~ ş l i - jud. S uceava (sec.
X V- XVI). Piua Pdri - :iucl . lalomi ţu,
Cmlcn A rs:'i. n ragacl i l'll şi S lrii LI l eş li (B n c 11r cş li )'
C url •n domm•a sci't d in S u ccavn , npo i Tir gov i şlc
(src. X IV- X VI) ş.a . To a lc aces t.ca ' iş i vo r
gC1s i . clupi't cb 111011 s lra \ i i cr vo r g e n e ra noi
nr g 11111e nlc ş liin ţ if'i. ce i n s prijirrnl nl'irm ii rii
ex i s le n ~ c i nn c i c i v ili zn \.ii s up erio a re n i n a in-
tnşi l or no ş lri , Jocul bin ' m crita t 1n 11111zec,
ca r e. p rin s p a~ i11l nclecvnt c r c nt. vo r da pos ib i-
li tatlla un ei va l o ril'i cl't ri co r cs p nn ză l oarc ş i l a
z i n p a lrimoniului , p c nLru ' inf5ţi şa r cn un e i
im agi ni cuprinz:H onr c a e po c i lor ş i c ullnril or
v cc l1i . Cup r in d cr a ob ic c.Le lor şi m a tc r inl eJor
clc scol?crite î n cxpo zi\.ii Lc mpora r c inle rmuzea-
lc nr :ivea . el e asc m c nc n , r c zullnlc dinlrc cele
nÎn i b un e, ln sp ec in l p entru ce 1·ce tători , p cntsu
a se v t, cl ca 1111i tal:ca c ullnrii cc a In florit l) C
între g te rito riul ţ.:'irii.
În l'in a l , s- a u v iz itat mon um e n te ş i muzee
din oraş ul T ir gov i ştc , fo ca r el e c ivi li zn\.ic ro-
mâ n ească . apo i Miiniisti. r c a Deal u , c litoria lui
H acl u ce l ~'hrc, şi p a lal ul brln cove n csc Potlog i
( 1698).
EU SA RI~ TJ\. J\NCU'fA·IW ŞINAllU
r:'\ . la s[irşil nl seco lului a l XV-l ea, b ise rica a
fosl rec on s tru i t ă, în a nii 1500 - 150,1, el e ~te ­
fa n ce l Marc şi pi c latii in 1529 s u b P ~ tru Ha r eş.
An a li ze le p c rli11 c 11 lc a le clocumc nlc Jor
scri se, in le rprcti'tr il e ima g in il or pi ctate, d csfi't-
ş urnll' v e p cr c \.ii in te ri or i , ca ş i a le cle coraţ.i c i
t•x L<•rioare, sc mniiicn \iilc s imb oli ce a l · pi ctu-
ril or s in t mărturii nlc co n ş lii11 ţc i profe s iona le
ş i a l.c in tc r cs11Jui d e oseb it acordat d e Vas il e
D răg u\„ c are n rc u ş i.t s ă r ea lizeze din nlbumul
sii u , nu n umai o p r e ze ntare ştiinţifi că ş i a rli s-
li cl'1 a a n samb lul ui nrilite cto ni c ş i ]) icturnl ,
clar s[t nelu cii ş i o co nlribu\:ic cse nţ. i a l ă In
nprof11n d tll'C:l c u noa ş te rii d in a mi c ii ş i c omple-
x i tăţii 1111 c i a rte ori g in a le autohton e. Val oarc n
p ict uri lor ex iste n t e a fo st s ublin i ată c u co m -
p e le n\.ii. şi d e isto ri c ul A nclre Gra bru· s u s ţinind
c1I „aceste picturi si ni de irn s til cu lotul deose-
bii , în p r imul r 1n.d prin dese n ş i {aclura f'ig11-
ri/or. Originalila lca acestui s til ş i a aces tei
leh11ici indivicltw./i:.cază pic turile de la Dobro-
11ăf ".
Răs f o ind ce l e 86 ele r e produ ce ri , în c ul ori
ş i. a lb - n.cg rn , rămli p utc:i; ni c imprcsi onnt el e
fru m usq.ca im ag inil or cc po arlă p ecete a tre-
ce rii ti c la un s lil bi znnlin l a unul baroc .
p lin el e v i a ţ ii ş i. d inami s m. U n in s linct vital
s oc inl in s uf lat ele ar li s t portre t.c lor ş i c ompoz i-
ţi il or , m i şca r ea ş i p as iunea i mpr im ate perso-
n a j e lor sî nt un el e d in c le m entele noi a le expre-
!; ic i pi c tural e n m aestrului nno nim ele la Do-
l>ru vă !„
M c rilă a s ublininlc ~i · onlribuţiil c
fi
~t du sc la r ~rnşila
acest ui nlbum el e c:Ur c Pa ul
F~ li cn n , nuloru l r e le vee lo r ş i cl :·sen e lor , ele
-c :llre r cda c lon1l v olumulu i , Vas il e F lor ea ş i
Mihail Mihalcu, VALORI MEDIEVALE ROMÂNEŞTI
-Ed itura s por t~tu ri sm, Rnt u rc• ş ti , l!lll!i, 1G7 li·
pec ia li s t î n şti in\. c l c
exac te şi c u vcc lti
Sprcoc up:'iri î n clon1 r 11iul l' Uno nşler ii .
co n-
r 1·v{1ri i ş i r e s taur ă rii palrimoniului c nllu raJ-
fll't is li c ş i ·isto ri c ro mf1n csc, a ulornl voh1mul11i
r ece nt pub li cat de Ecl ilur:i s porl-L uri s 111 es lc
<lcj n u11osc11L cc:nuri lor inle r csa le pri11Lr-l1n
Jtum i\ r :i pr J c iab il el e conlribu\.ii. Cer c uril e in-
Le resn lc Ja ca r e ne rdc rim si nl d estu l d e nurrw-
ronsc ş i el e d ive rse . in c lu zi ncl11-i p c isto ri c i ş i
p c isto ri c ii ck a rLC1. pc ar heo log i, muzcogrn fi
·C il cel'.: lnai clivc rsc pro l'il c , co nservato ri. r c-
·s La111·aLu r i ~ i artişt i . p r ~ c um şi. - nu 'in ultimul
rinrl - pc col cc \.io n nr i sau pc s i111pli iubitori
·ele ::t r li\. Un publi c larg ş i vari nl , uni t prin prc-
~. ui rna ş i inle ri! sul p c nln1 ceea cc a utor ul cl cfi -
J 1 eş lc c n „va lo r i 111cdi cva lc ro1rnln eş ti·-. adop-
tind nceaslii formul a r e ş i ca tillu a l că r~ii sa lt'.
Vo lu mu l a rc ca s ubi ec t pictura rnc di ev :tlă
!n~e l c asă în dife ritele c i forme de 1nnn ifcslarc .
·ele Ja pi ctura mural ă l a i că sa u r e li gioasă pină
ln pi c tura p s ti c l ă a a rte i populare, t r cclnd
p rin vastu l domeniu al picturii ele icoan e, s u-
b iect tnrtnl p c o l alur:1 mai puţin ncces ibilft
]lllbiic ului la r g ş i chi a r is tori cil or ele nrlă , p c
1111 drum în6t fo a rte puţ. în bălul , ace la ::t l as-
p ectelo r c i malc ri nle: m a te riil e prim e, rn a lc-
rinl elc folosi Le el e n rti ş li sa u lll e ştcri , Lcltni c i Ic
-ş i Le hnolog iile m eclicvn lc, cloL:lrilc mate ri a le
~!I c ateli e relor. lo::tlc acestea co ns tiluinclu -sc
! nlr-o faţă mai puţ. în c t1110sc11 H1 a creaţ i e i
medieva le el e vn lori. Ap lcc indu -sc îndelun g
<C ll interes ş i rnuJL:l com p ctc nţ. ă as upra acelor
·i zvoare, încă fo a rte puţin investigate l a noi ,
-care s in l erminiile şi comp le tinei inform aţ iile
·Cu le se din e le cu expe ric n\:ele şi ce r cetăril e
proprii , Mihai l Mihalcu n e pune l a elispoziţ. i c
qm a devărat trntat al tehn icii picturii m eclic-
vn lc rom â n eş ti.
S tru ct urarea pc capito le a co nţinutului
-c ăr~ii prec izcazii totodnl{t ş i dir e cţ. iilc invcsti-
,găr ilor inlrcprin sc ele a utor . În a fara co pilo-
Mihai lspir, CLASICISMUL ÎN ART A ROMÂNEASCA,
Edit.ura McJ'idianc, lh1cm·c~ti, I!llVi
re p re z intă,
Clasicismul
lrc bui c
în aria româneascâ
să
o spune m ele la i nce put, orc u-
-::; i Lrt încercare de ev id e nţi e re a 111 a nifestă ri lor
-c lasic is mului în nrhitcclurn şi artele pl aslicc
·d in Romil nia. 'î n lun ga p c rionclt'i cl e s l':i ş urală
inccpîncl c u a doua :jumătnlc n secolului a l
XVII l-l ea pînr1 clupă anu l 1900 . Es te o î n-
1.rc princlc re c u at!t 111 ni l ăudabi l ă cu cit a uto-
r ului nu i-a fost u şo r , d up[t c um , ele nllfcl. o
·sp un e, să ci s princlă substanţ.a cln s ic is11111lui
prin raportarea sa la ce lela lte c urente a rti s-
tice sa u 'lipologi i stili stice a le L'poc ii : baroc.
r o ma nti sm, cc lcc'lisrn, tradi\.ic m c clicvnlă , nca-
·clClllism.
În excursul sil a as upra r ece ptăr ii şi de z-
vo ltării clas ic ismului în prin c ipa l în arlli tcc-
tură ş i npoi. 1n sculptura ş i pi ct ura r omâ-
n ească. Mih a i Ispir , ccrcc t!nd un bogal ş i
<l iver s mate ri a l clocumc ntnr, co ncc nlral 'in nu -
m eroase s inte ze şi monog rafii, apo i c unosc in cl
bin e fondul ele monum e nte, a putut ajun ge la
formu laxe a unor opinii polri vi t că rora aces t
-c ure nt cu ltural a av ut !n spaţ iul a rti s ti c rom â-
n esc a numite trăsături ele originalitate; el e la
<I C' E le na D inul csc u , tc ltn o redac loan•a :i llJ11111u -
·111i , ec comp l c lcază fer ic it sl'ria .,Co lllnri rit·
arlă clin Ho 111 Cu1 ia" n Ecl it11rii Me ricli:tn l'. În
l"'i11rn ·1 rine! lnsă pasiu1wa , compl'Lc n\ :1, inl!'-
rcs11l n1':ll:tlc cloc11menle lor trcc ulului . g rij:i
pe ntru cv id c n\ ir r ea :icurnLqc i ş i vnluri i islo-
şi (i:l i'ifJ. în afara textului
!ului inlr oclucliv (Tradi/ii urli s li l'e .~ i lelln icc
s lrducc/li pc pcl mînlnl romrînesr). care cll'limi-
Lcazii s l'e rn d.e inte r ese n v o l111 nului ş i ave r li-
zenz:l p c c ililor asupnt stad iului t· u11o ş li11 te l or
'i n do 111c 11i1J. p rec u111 ş i n cn p i lolului ele co nc lu -
zii în ca re s'i nt wblinialc pri11 cip:il e le ciş ti ­
g uri a .Ic ce r ccti\ rii . cclclallc c in c i S1Jbcliviziu11i
a le c ru·\.i i s int d ccli cal · p c r i11cl !Uu teriilor
prime şi maleria/elor folos ite d e p ic torii
m c cli cvn li. T ehnologiilor prepuraliuc uli li znl<'
de a ce şti pictori. T el1nicilor l'olus i l.e in prac-
ti ca v ec hi lor picto ri rom ftni. unor Sc11.rle
obsema( U r e fc riloarr la opc rn ~ii Ic lcgnLc de t e h -
nolo gi i Ic sp ec ifi ce ş i , ln s fir ş it . D olu/iei ulc-
lierclor de pic l11nl de alli'i.daill.
A ulon.il r ci n v.ic în folosul c ililoru .l ui o
lu11te el e a rti şt i ş i el e cr ea tori de mu lt ap u să. c u
limb ajul ci. te hni c m r cli e val , c u ex p e ri e n ţe l e ş i
nc111nulrtril c c i ele c uno)tinţe p rcc u111 şi c u 1·r a-
liz ă ril c c i care nu oclaUi n u scmn ifi c:i \.in d r
c ulmi a le Lc z:iurului c nllural- a rti sl ic ş i isto-
ric r omil ncsc . E fi c ic n\:a vo lumului Li<'pr1ş1•şlc
cu mull s i11tpl a r econstitu ire c u iz romanti c
sau c un oaşte re a te o r e ti că . clroa r ~ cc op er ele
de artă despre C[ll' C este vorba S<' a l'l ă in marc
num ă r i11. pnlrimoniul nn~i01 1 a l ş i se ce r con-
se r vat<'. rcstnura lc şi. Lrnnsm isc gl'll c r:i\.iilur
vi ito a re . O ncti vitatc com pc lc nt:'i ş i cl'i c ie nUI
î n aceste din urm ă dom e nii es te <le 11 cc o11 crpul
f ără invcs ti ga \.ii. d e ge nul celor caru nu clal
naşte r e volumului despre ca re 1•stc vor ba.
I în co lo de clcsc ifra r ca vec ltil or tehni c i
şi tehno logi i , cu ev i d e ntă va loa re pra c ti cii
'in clifc rilc dome nii a le i)roclncţici ntnlc ri a lc
actuale, Miha il MilJ a l.c u se s tr ăd ui eş te să
des princEL s pecificul mccl i.cvnl romfln csc clin
compararea Jn cr:1r il or Lipii1:itc ş i a 111n1H1 scri-
scl or clin bibliolcc ilc noastre c u lu c ră ri simi-
lare apnr\.inind nlit s rc r c i a rti st ic<' biz:tnlinc.
111 primul rinei ce lei alh onitc, c il ş i şco lil or
a rti s ti ce occ iclc nta lc . J ez ull.alc le si n l nll odaU:i
prim ele s i111plo mc s tili stice ş i pinii lirzi11 , ma-
ni[cstii ril c sa le n u fost fl ex ib il e. norm e le es te-
t ice t'un c \.ionin d nu inlolckaun:t cM re nt ş i
nnilnr . D ~ aceea, n ulo rnl este de piirl' r e c ă
modelul c las ic nrc o p c rs i sLe nţ;1 cl ifu z:1 in nrtn
ro111 C111 c a scă a scco l11lu i Lrecnl. ce rce lătornl
nflindu-sc „in f'ala ww.i mater ial /!1plic şi do-
cumculnr de o de rul anlă complcx ilalc, rc=.is lenl,
in aparen/tl. oricrlrei înce rcă ri de sis lenw /i :are"
ca ş i unor p e ri odizăr i valabil e . J ~ l a Lc nclin -
ţe l c c las ic iste la t'or mclc şi tr ăsilt nri le o ri -
g in ale mani[esla lc la noi ş i ve nite clin pro-
g rnmul es teti c el e colorn lu r:1 c l as i c i s tă ca
ş i la mocl::tl i li\ţ i lc î11 C:ll" au fos l promovate
ş i a pli cate prin c ipiil e accsLni program. toate
nccstcn se r e găsesc i n s Hb s l:rnţ a ce lor şaptl'
capitole al e l11 cdrii i1rm ă rin cl ca rn ctc ri s ti c il l'
a rte i r o111â n c~ ti a sccol11l11i trecut în cvo lu\.ia
sa.
N nm c r onsc lc exe mpl e dale p e ntru sus\.i-
nc rea şi ilu s lrnrca idei lor cil rt.ii. , m a i bogatu.
c um era ş i fir esc. pe ntru nrltilcclură , în spe-
c ial a ce le i clin l\'lolclo va (n, s i1nţinclH -sc c urn vn
pu\. in ătalca cxe mple I01· p c nlrll "f::tra H o1ml-
http://patrimoniu.gov.ro
rice ş i arl.i s li cc, cforl ul pc nlrn rcaet 11 nli za r ca
şi pun e rea în c in:uil. :t 111111i ma es tru anonim
al arte i 11nnstrc n •,·i11 . fiir<I i 11cl o i:1 .li\ , criti c ului
Y:tsil c D r ăg u\.
MIHCEA TIEAC
<' Oll c lu clcnlt• ş i l'X plil':l. în b 1111i't măs u ră cn -
raclc rul o ri g i11 :1l a l prin c ipul c Jur va lori d in
l'rl'n \.ia a rli s ti c:I ltll'cl i e vn l ă r o 1n il n cuscă , cu
prc l1111 giri ş i ecouri p in i:i 'i n :1rla noas lrii con -
Lc11Lpor:111ă.
Un g los:t r ele ter me ni Lclu1i c i , me nit să
<lcsc llicl ă uşi s pn: c u11 oaşle 1· c a ş i î n ţe l eger ea
c rc n\.ic i vt• chil or 11uş lri :1rlişti ş i m eş te ri ,
însn \.eş le Lexlu l, prczl'nll nrl inte re s ş i utilitate
pe ntru ce rceli:\ lorii cl in domeniul i s lori c i şi
al li1Hbii . Se c 11 v i11 l' me n\. i o n a lă ş i i lu straţia
bo g:iL:'.t ş i vn rinti:i , exc 111 p lifi c ind în un cie
cazuri cnncl ud c nl. p un clc lc el e vede re expri -
1n:1Lc . Est<• 1111 1t1l' rit care r ev in e 111 bua ă
111:1sură ş i c cl i l urii . prl'oc up att1 in a co nferi
vo lurnului o \.inul (t n1·Li s li.c:i pc m ăs u ra s ubi.-
cctului abo r clal. i\[:ti p uţin r e u şilii parc a fi
fost co labo ra rea dinl.rc n; clac\:ic ş i au tor ln
parcur ge rea proces ului l'cl ilor in l, avî nel drept
co nscc i11\.i'1 i 111 număr r e la ti v m:ir· ele greşeli
d e t ip nr ş i de n cc oncorclnnţ.c între text şi
iluslra \:ic. Faptul ce rc un dort suplim en tar
l' ititorului po rnit la pan:urgc r cn m e todică
ş i inlcg ralii a v o l1111111lu i .
Ca rte a IJ en dic in z:t 'in ace la ş i timp d e o
scur Ut cla r fon rLt· l'n l rlă şi efic i e ntă preze n ta re
în c uprinsul prdc \.c i sc11 11 rn t.e de Hăzva n
Th codon' sc u , c:i rc re u şcşll' în p tr\.in c fr a ze să
s in lelizczl' i11Lcrcs ul ş i noula lcn volumului în
liLC' rat11r:1 11 ons trr1 de spec ia li tnlc . N u n e ră-
111i11 · cl<'dl s:I spc riim <·i't nc tivitalca allt de
l:tbori oasă ş i de imporlnnti't căre i a .i s-a clc cli-
ca t ele mu Iţi nu i nu toru I ş i ca r e a avut dre pt
rcz ullnt apn ri\.in ac(•s tc i c :l r~i , să tr e z e asc ă
ecouril e pc care Ic 111c ril1t ş i să :i ibi't urmări
atlt 111 domen iul cc r ceL:lrii :isupra manuscri-
se lor ş i ope relor de n rl ă , cit ş i î n ce l a l co n-
sn vi\ri i . prote j ăr ii ş i r es l:iurării. lor.
HAD U l'OPA
nease;'\ ) vi n să fa c ili teze lnţcl ege r c a ş i s-o nu-
:rn \.ezc. srt în tregcască im aginea ţesă tur ii t ex-
Lu lui , sii co ntribui e . toloclală, Ia ev ide nţi e r e a
pusibilit ăţ il o t· pc cn rc Ic-a nvut artn no astră
d e a recepta m csnjrl e novalonrc a le c limatului
arlisli c c uropcn n ş i el e a c rea , n u ele pupnc ori,
(•xc mplarc ele o cl eoscbitr1 fnunu seţ.c, î n cnr c
s-au inl'u zal. în s pec ia l 'in decora r ea lor , este
vorba. des ig ur , atît de e dificii Ic c i v ile cit şi
de ce le de c ull , cle me ntele cc ţ. in ele o viziune
c lns ir isl<I.
Pr in c ip ii Ic ele co mp oz iţi e. ale cla sic ismu-
lui pot fi urm ăr ii.· l a loate co mponente le a rhi-
tect urii ş i a nume ce le ca re p ri vesc co mpoz i ţ i a
s pa \. inl ă, volu melria , s ilu eta şi nu num ai
lratnrcn fatncle lor . adică dec orarea c cli-
[i c i i lor . I n acest se ns , ilu s l rnţia vo lumului
a r [[ p utut contribui prin p la nuri sa u
dcs<'nc ca cei in te resa ţi înd ea proape de
acl'stc probl e me să po a l ă urmări variantele
clt:zvol La Le 'in nr hi Lectura noastră, în s pecia l
ace le j o n cţ.i uni s tilistice sn u prefa cer i ab ia schi-
\.nlc a le modelului c la s ic, a lto it în multe
cazu ri p c s ll·ucluri trncli\:ion a lc cum o afirmă
93
însu ş i :rnloru l : „Moli1Je clasiciste s ini grefate
p e tipare lard i1J m cd le1Ja /e sau pos lmedie11alc,
s lrucl11ri lrodi/io11ale se regllsesc ama /gumale
în parli11ri clasice, 11ec inălăţile ce le moi n euşlep­
lale por cîleodalll .~el se în chege cu înl esnire"
(p . 49, Ca p. Clas icism ş i tradi\:ionali s m).
Ernu necesar e, dec i , p la nul , p e ntru de s fă ş u­
ra re p l animetrică , SC'c ţ iun c::i, p e ntru co111'ig11-
r arca cornpo zi\°i ei spa\,ialc ş i vo lu me tri ce, a
Constantin Joja, ACTUALITATEA TRADIŢIEI ARHITECTURALE ROMÂNEŞTI
Editul':t tclrnic:1, Hmmrcşti , 198'1 , 191 Jl:l!JÎlli , 1'12 i"otonraîii, 178 des ene
[„ .] .Problema un ei arhilec l11ri roman eş ti
este m ai mull dec îl oricî 11d la urdine(l : i/ei [„ .]
scri a G. M. Cantacu zino în cil'b utul :.ll"Li colului :
„Despre o arflilec l11ru româneasc1/" , pu!Jl icnl 'i11
r ev ista „S im etria '", „Cni ct c di.: a rlii ş i crili ci\ "
cl in 1939 . ._ i m::ii dc pnrle [„. ] E uor/J(l înlîi
d e foal e de o 1: 1111oş linf â realu a plas ticii f <./ ră­
neş li [ „. ) dar , n [inn ă în conlinunrc aulon1I ,
( „. ] un s lil rm se n aş t e sub protecloral11l lrec11-
l11lu i.
P înă alu ne i, nrhi lcc lura clin ·ţ:a r a noastr ă
c unosc use cclec li snrul curc nlr lor c lnsi ciznntc,
1·cvc n cn l n tradiţi e prin a rhilccl ura m ·orom :'.i -
n e::iseă ş i iar se l ncl epiirta el e cn prin cubi smul
anilor ':10.
P r ocl'Slll indu s triali ză rii cxccu\.ic i "incqJUL
prin anii '70 ş i ori entarea în exclu s iv ilntc spre
v a lorile tehni ce n11 unil'o rmi zn l exprrs in nrhill'c-
turnl ă pîllă la clrper sonn li znrl' , c v idc n\.iindu -sc
rnn i preg nant ca or ici ncl ru p l11 rn d i11l rc tn1cti ·\.i1•
ş i arhitectura nouă. În urm i't cu l.O - J 5 nni nu
apă rut ş i primele h1ccr ciir i con crete el e rc intoa r-
ccr c la 'firul tradiţiei , în nccst co 11Lrxt a 111i11 Lin-
dti-SC, el e obi ce i, c lădir i l e prim:lri c i cli 11 Ba ia
l\farc ş i case i de cullur:'\ cl in Su ccnva . S-a i nccr -
cnt ş i t radq.ional izar ea arhitecturii de seri c prin
apela rea li! un limbnj clecorntiv cu iz l'olclori c.
cl ar citind u-l p c Lu cian Ula ga [„.] Guliile de
chibril11r i 11u dev in ro1111în eş li ap/icîndu-/e llll che-
nar de ca lrin /cl f ă ră n eo sccl (. „ )
în p lnn te oreti c, p c Iunclnlul ş i a şn fon rl e
diluat nl lu c rărilor ti c crit icii arhitec lu rn l ă ,
ecl itntl' i n 11lli nrn vrem e, se pol face puţ in e ref(· -
r iff\.c ln pubJi ca \ii ca re s[t a bord eze nna lili c
p rohl crn c lc lc gnt c et c lrnd il ic ş i spcc il'i c in a rh i-
te c tu ra nonsl ril .
Î n nccs l co ntex t , arl1il cc ll 1I Con sta 11Li11 .Joj a
Aurelia Mincă, Mihail Butoi, MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARTA DIN JUDEŢUL OLT
Eclitma Mt'l'idiaIH', Ilu c ul'eş ti , l!Hl!s.
otiv e el e or din ob iec ti v şi
sub iec ti v au
Mfftc u t cn u1 o nu11w .11Lc lc istori ce şi
el e n rlă
din un c ie zo ni.: ale lii rii nonsLrc s[1 !'i c rnai p u ţin
c unoscute cl ccil nllclc, a lil in ·i ::i r~t c il ş i pes te
h otnre . As Liel , s-ar putea crede că zon e i · r espec-
t ive sînt m a i si\r:icc, ori chi ar li ps ite de ves ti gii
etc m nrc va lo::irc.
Jude ţul OH, cn ş i cc lclnllc :jude ţe ale p a-
trie i, are o · x i stc nlă sec ul ar i\ , fiind rn err\.io11 al
p · 11t ru prima cl a li'i la 26 aprili e 1500, cl in timpul
lui Had u ce l Ma rc . Accs l jud e ţ, nu m a i p u\.ill
ctccît cc lclnltc , cl c \in · un kzn ur in esti mab il dl'
monum ente istori ce ş i ele artă prin cn rc se a lcs lă
unitat ea vi e·ţii rnall'rinl e ş i sp iritu a le u popo ru -
lui nostru .
L ucrnr ea publicnl:·1 î n J 98 1I ele J\ ureli n
Minei! ş i Mih nil Butoi clemons trc::izft Locmui
faptul că ş i jucli.: \.ul OIL pă s tre ază numeroase
mom.11nc•ntc el e 11wl'c im po rl :rnţă i s tor i că, arhi -
t ec tura Iii ş i nrlisli c:l. J\şn c um se s u b lini ază ş i
i n pre faţa sc nm nt ii ele Cri stian Mo iscscu , „loale
oes l(qiile sau con stmc(iil e in.mmole şi ona lirn ie
Î ll prezenta 11.1 crarc <1011 o imag ine fide l ă ~ i tuprin-
: c/lo(lrC a /Jogcl /i ei ş i /JO /ori i palri111oni1.1/ui 1110 1111-
m enial de cor e di spune jude/ul Oli" .
Volumul cuprin de două părţi : 1.cxl şi ilu s-
94
ritmului şi dese nul fa\.adei p entru mode na-
tur ă.
Crrn \iil c deosebite nl c nrlc lor rom âneş ti
cîiil perioada invocal ii s ·i11t opr rn un or rc prc-
ze ntn11\i ele frunte, care nu contribuit prin id e i-
le ş i tall'lltu l lor la pro gres ul cullrn·ii r omii -
11 cş li , cn rtcn de fa\.i't , e logiind 11 C'n um ă r n tc k
lor opc r<' ş i icl c i. este o in v ila\.ic s:'\ lr c uno aş ­
Le rn 111 :1i bin<' , si\ le nprre ic in , s:I h' p i'l lrnncl ' 111
încurn111 euzrt studiul ns uprn trndi! ic i nrhilcctu -
r ii ro m:\n cş li , in cc put, ciupii propria rnărlnrlsi­
rc Îlll'ii din 1936, printr-o lu cnt1·1· rund a rn cnlalii.
„A cluulilalea lradi/iei orltilec /11ru le rom ti n eş li "
11u nu111a i că r e ia firul m1nlizci i11 ccput c cu mai
binl' de o jumătate el e ve ac în urm :'\ de G. M. Can-
tac uzin o, cl ar re uş eş te , p c funda lul unor or ien-
liir i s li Iisl.i cc d i ve rse şi ad e sea con ruzc. prczcn L1 ·
"1 11 uni ve rsul arliilc•ctura l nctun l, să c larifi ce ş i
să f 11ncla 11w 11Lczc noţ. ium·n el e sp!' c il'i c a rhit ec-
t ural trndi'\.ion nl prinlr-un cl c rncrs teo re ti c pcr-
t in cnl ~ i cuprin zi\Lor .
C u11 o aş lc re a prorun dii n rcp erlor iuh.1i cul -
tur ii pop ul::irc clin răsă ri t ul ş i ap 11sul E urope i
p e r mi Le a u Lon1l ui sitnnrca ar hi Lecturii nonslrl'
Lrncli\i onul c p c poz i'ţ.i a la em·c îi dii cl rcplul pro-
ces ul mullimilen ar el e a u lopcr fc cţion a rc şi ra-
finare în ::ice l aş i cn clru n::ilural ş i spiritual , ia r
con luc lul. p c durata une i jumi\tăţ.i el e secol.
cu ce le m a i rcprczc11Lat ive cxernpl are a le nrhi-
te durii săte şt i ş i orăş e n eşti clin pr in c ip::i lcl c
zon e c lnogra fi ce ale ·t ăr ii noa . tre, n făcut pos i-
bil ii despr in der ea şi eviden\.ierca va lori lor p e-
r en e a le nccste i arhitectur i . Ca li'l ăl i npr cc ia lc ln
nrhitcc lur:.i mod e rn ă nm nr l'i : echilibru l ş i rn o -
11u111c nta lilulca n eostentati v:'\ a compoz i\ ici .
cl cschicl cr rn vol um etri ci spr e sp a \itd 1nco njuril-
to r. sul>L ili lalcn rnporlu lui um br i\- lu mi11i:'1 , ex-
prcs iv ilnlea p l ust i c ă a stru cturii co nst itui e ~ i
ul ri hul!'lc cse n\i nlc a le arhitecturii rn sc i noas-
tre 1 ă rii 11 cşti , clur , clatoril tt co111p lrxului el e
inferi or i tuli.: c11 c:1 rc a fo s t c ti ch c tnt ii 'in ge n crnl
nrhilcctm·a el e lemn , spim c antorul.ncestc valori
nu a u pulul fi srs iza lc i 11 eo nlcxlu l ctnogrogrn -
fi c ca r e k -a gen cm L.
nu I din pr i11 cipa lelc nll'ri le nlc ln crilri i
t rnţi c . T ex tul es te s ln1 clm::il in tn' i cap it ole :
I. C ivili=o fi e si co nti11uila lc. se nmnt el e Mih ai .I
Bu t oi ; Jl. . l\ll ~num enle de (l rflilec lurâ m ed icu(l /l/
ş i I IT. A rliilec l1.1ro urboncl , se mn ale de Aurc li n
Minc ă.
A u torii rca lizc ::izii o scurlii is toric a nş czi\­
ri lor ş i 111011u111 cnlclor istori ce ş i el e a rtă clin ju-
d e ţul OH . proi eda tii p c fund a lul is tori ci patr i-
e i, i ncc rci ncl , Lol oda t ă, o s i11lcz[t a cle mente lor
de ar hitectu ră în cvol u \,i e, el e la tipuril e el e aş c­
zi\ ri din paleoliti c ş i p 'in ii la arhite ctura 11rbn11 i\
de la i ncc putu l sec olu lui ni XX-iea .
P roble mati ca este deschis:'\ de o lt a rlă n aşc ­
zi\r ilor arh eo logice clin juclc·i.uJ Olt, p c cfu·c s in t
111ar ca le Luate locuril e und e s-a u descoperit do-
vez i mate ri a le a le cn lluril or specifi ce epocil or
is torice: cultura de prunci , pl'nlru pn lc olit ic;
culturil e Cri ş, D u clcşt i , Văclastra ş i Sălc uln,
p entru nro lili c ; culturil e Cc ll' i ş i Coţofcn i , pen-
tru perioada de tranziţi e la epoca bronzului ;
culturile G lin a ş i Vcrbi cioarn , pcntrn epoca
bronzu lui ; cultiu;il e din I-Jall stn'Lt ş i La Te nc .
p entru epoca fi erului ; cult ura Chilia p entru
ntcstarcn cl nc il or liberi şi a nşezărilor daco-ro-
m ane din secolele Vl-Vll ; cullurn Dricln cu
::işcză ri român eşti clin secole le V llT -X T.
http://patrimoniu.gov.ro
i nţelt's uril e.
Co rpul de note, subsumate cap itol e lor căr­
ţii ,se :idaugă fericit t extului cu re feriri bogate,
e xp li c itiiri , unde se s im\.ea nevoia unor infor-
m:r\ii eompl c mc nl::ire, c u trimiter i la surse sn u
lncn1ri mai ge nl'l'al e, oferindu-i c ili t orului <>
cksc hid c re s pre o inform are c it mn i co mpl e t ă .
"in ve de rea cl cs l u~irii se nsur il or ope re i ele !ll'til .
J~USJ\ BETA J\ NCUTA-HU Ş INAllU
el e fn!ii c st.c ncc la de n e v id e nţia cccn cc ne apro-
pi e de acenst:l arhikctură, sau m a i b in e zis pcr-
111 a1wnt.a c i nctua 'Ji latc ş i capacitatea el e n prc ln a
suges tii i1ov::itoarc . fără să - ş i alter eze identi-
tatea , 1n nccst se n s, exe mplul nrhitccl urii 'ţără ­
n eş ti de p1· Valea Pr::ihovc i, ca re în secolnl a~
X.V JJ 1-Jca n ::is imil a t clcm cnlc spec ifi ce bnro-
cnJ11i , est e e clil'i ca1.or .
J\ 11 a lizc i s li li s licc s i es lcli cc a va lorilor
trn cl i\i c i în cadr ul c:l rc i::i sl 11t dezbă tute pro-
ble me legat e de propor\ ic, rilm , lumin ă şi spa-
~iu inlcr11 H' di a r , li urm ea z:l co nlurnrra ş i argu-
111e nla rca posibilit:l\.ilor el e p relu a re ş i adaptarea.
ac1' slor v::ilor i 'la ca drul nos tru nrhitccturnl con-
Lcmpor::in , argumenta re cu atlt mai cio 11 v i n gă ­
tonrc cu cil es te s u s ţimrt:'\ el e un bognt ş i in sp i-
ra t mnk ri a l ilu s lrali v, foto grafi c ş i p la nim e-·
Lri c .
Da r rn csn jul cc ntrnl n i Ju crii rii îl co ns lilui c-
c ă ltlu roasa pll'clonric , n c 'lip s il ă ele sub li Ic ş i ele-
vate nccc nle polemi ce, p entru o arhitcctm tt
c o 11Le rnpora11ă , cu spec ifi c trneli\:iona l, la c::ir c
se ajun ge p rin op\.iun c c onşti e n tă ş i numni ciu-
pii„. cc rcc l:1rca exhau stivi\ a nrhilt•elur ii civile·
·1 :JrM1 rş li ş i urba ne „ . S u b liniind pe ri colul ge ne-
ral ct1· „. i nce rcnrea de a preze nta ori ce expres ie·
modern:'\ întllnit :l în n ite pi\r\.i drept inlerprctarc-
n :1rhilccl urii ro1m\ 11 q li trncli 'ţional c„. şi n ea-·
j unsul g1·m·rnt dt• ignorarea„ . 1'u11c\i ci e se nţi a l e·
a form e i de r ezon a tor nl sp irilu n lil ă \ii 11cn mu-
lui„ . nulorul crede cu 1:'i1·ic ci'i„. nu pol fi dc z-
rnin!ilc Loate v a loril e p er en e ni' ~1rhilcc luri n
trncli\i on nlc ro111i'111 q ti at îl el e np rop iatc el e ce lt!
nlc arhilcc lurii moderne .
arh. CĂl.IJ\T HOINĂim S CU
D escop er iril e nrhc olo" icc preze ntate p c larg
(hnrl ă ş i t ex t) prob eaz ă in contest a bil o conli-
nuitntc de l ocuire, de e i v ili za'ţ. i c rnateri ali:'1 ş i
spiritu a lă autoht o11{1 i n jud e ţul Olt, 1u s lrin s[1
coresponcl e n\ ă c u civilizaţia fă urit:! pc întreg
p ărnintul ţării 11 onstre .
În cl csfăşurnren demon strnlic.i, sînl p un c-
tate morn cnt r lc mai ·i mportante a le cv olu ·ţi ci
co nslrnc\i il or ş i nrhitcc lurii : a leger ea loculu i
p enl.rn amplasar ea nşcz[u·ilor , odat ă cu apari-
\:ia rnoclu lni de v i a \:ă sed entară; constrnircn de
borclcil• snu l oc ninţ c de suprnfn \i\ din lemn , stuf,
p a ic ş i lut , in 11eoliti cul tirzin ; np:U' i ţ. ia con-
slru c·\.ici ( l o cuinţ1' i ) el e lemn clin b11'11 c in ch eia lc,
in epoca bron zului ; ex islcn\a ce lor două tipur i
el e l ocu inţ e (bo nl c iul şi casn de suprafn\.ii), a
a şezărilor prolou r han c (davc) ş i mba nr , h1 tim-
pul slnlului cine şi p erioa dei daco-romane .
Descoperirile arh eologice d in ultimul t imp
a u dovedit co nlinu.itatcn clnco-rornnni'i pc m elca-
g mil c jucle'(.uJui Olt ş i ciupi\ r etra gerea adminis-
tra ţ i e i ro 11 an c clin Da cia (271 - 272) . D e pildă,
capul de pod el e ln Suc id ava , actunlnl cartier
Cele i al oraş ului Corabia , a fost st i'i pînit de
rom ani plnă ln anul 602 . 1-lnnii nu di stru s ce-
tate a , i nr .Justini an (527 - 565) n rez idit-o. Tot
<e l a ziclil bns ilica clin cc lalc, care a răma s cca
mai veche bi sc ri c:i creş lin ă c11nose11L{t la nordul
Dun{1rii.
Mig ratorii. ajunşi ş i pc Leriloriul ac lu a lu-
Jui jud eţ Oll. nn conlribuil la ruralizarea vi c \.ii
-cr liiţilor şi la gc ncra li zarcn obştii s ăteşti ngri-
·COle ş i pa s lora lt• d e s lrăv ec h c tmd iţi c ge lo-dn ci\.
în pc ri ou da ft• 11dal is1n11lui Limpuriu , pc
kriloriu l \ ă rii noaslrn în ce pe s:1 se cri sta lizeze
-0 nrhiLcc L11rCt ori ginal ii bazată pc tr a diţii şi ns i-
mi la ren crea toare a unor influ e nţe cxlcr ioarc.
Ac11111 au fo st ridi cale e dificii - civile , m il i-
ta re ş i de cull - cu ziduri de pi a lră ş i cării111idă .
-Oe marc i111porlan\ ă pc nlru e voluţia u1Le rioa r:1
a arhiLccturi i r omflncş li .
Ca pilolul „l\ [onu111 e nlc rlc nrhitcctură rn c-
-cli eva]{i ", dr scl1is , rl c ase me nea, de o h nrL:'i . tra-
t caz:'1 dislin c L n101111111 e ntcl · el e arhilcc lur[1 c i-
vilă ş i ansn 1nbl11rilc miină sl ircş li . Abo rclînd
n 1onu 111c11te ll' de a rhilcd ură c ivil ii. a u to rul se
re fe ră la cur\.il e domneşti tk la Ilr în covcni ş i
Ca raca l , rn nslrn c \iil c (p ivni\.c, case clomn eş li.
-stărc 'ţ.i i , chilii ) din in c inla a nsambluril or măn :'i s­
tire ş li 13r incovc ni , Clococ iov ş i Că lui . cula d e
la Cimpu :!\far e ş i casl' lc boic rcş li tic l a l\Ior un-
·glav ş i SLre j cş lii de Jos.
Se ş ti e ci"t, in vre mea domin a ţi e i olomanc,
-conslruc!iilc cu sco p exclus iv el e apărare a u fo s t
interzi se, ia r ce le t!x isLc nLc a u fost dezafc ctate .
De ace ea, crcş L e rolul el e fortHi c aţii al a nsa mblu-
rilor mănţtslireşti. Ca urm ar e, slnt nmplu snlc
in Jocuri gre u acces ibile, iar zidurile sîn t din
<:ărăm i clă ş i an o în ă l\: ime de 7-8 rn. In jude-
3ara Champion, LEXICON ARCHĂOLOGISCHER FACHBEGRIFFE UND TECHNIKEN
Co lecţia Du Mont, 11G, Koln, 19112 , 217 l'·
"I n co nlcx lul clezvo !Lă rii ge ne ral e n ş li -
in\.ci î11 ullim clc clrcc11ii , arheolog ia
:se a fl i\, nc incl oiclni c, înlr-un proces el e co n -
t inu ă mode rni zar e. D im e nsiuni Ic ac livil ăţ ii
<le te re n clinlr-o sc rie el e ~ări nu du s la s lo-
<:a rca un ei imporla nlc c antilă~i el e informaţii
:ş i malcrinl c a că ror c lns ifi car c, datare ş i inter-
prc Lare nu mai pot Ii Jă c u te în ufara cc rcc l ă ri i
inte rtli sc iplinare. S-a u irn prumulat aslfc l o
:sc1·i e el e mc tod c din ş liin\: c l e fizi co-chimi ce ş i
11 a tura lc. ln concli\:iile 1n cun: sc pune proble ma
['econs t iluirii unui tablou c it mai exact a l
lumii an ti ce, u t iliza r ea t ehni cil or noi dev in e
1i ncli spe11 sa bi Jă .
De la aceste pre mise, exp use înlr-o sc url ă
prefa ţă , plcneă Sara Champion , propuninclu-ş i
.abordarea aspec telor actuale nle ce rcetă rii
iPre isto ri cc (e diţia ori gin a lft: A di clionar!f of'
J.erms and lecl111iqu es in arclwcolo[!!J, Oxford,
1980). Nu cs lc vo rba de un cl ic \.ion a 1· ele p rc isto-
ri e - nu se cliscutft î n moci spec ia l epoci isto-
ll'icc , cu lLu1·ii sa u arte facte, c i acce ntul cade pc
t e rmeni ai ce r ce lării in te rdi sc iplinare. As Ll'cl ,
-s lnt defini te pc scurt ramurile r ezultate din
acea stă cola borare: arheoastronomic , al'11 eobo-
tani c{1, arhcozoologic, c lnoarhcologic etc. D e
:a ici n eces ita t e a a bordării unor t ermeni spec i-
fici fi ecăr e ia dintre şt iinţ e l e noi ca r e inlră în
<li s c1rţi c : aerob , a naerob, electron , izotop,
ti mp de înjum ă t ăţ ire, a rti c ul aţ i e, indi ce crn-
nia n e tc.
In ceea cc priv cş le arh eolog ia, s înt ex pli-
<:ali o seri c el e t ermeni, ele la ce i pri vinci proble-
m ele practice a le s ăpătur ii şi inte rpretării stra-
t igraf ice, pînă la ce i I cga ţ.i de tehni cile anli ce:
prclu crar ca pietrei - t ehnica lovirii direc te
ţ ul Olt m ai cxis lă ci Leva clin fos le lc m:1 n:'i s liri :
Scaca-M u şclcşti (1519), Brin cove ni ( 1582 -
1583), Gă ini (1 588), lJoli"tmni (1588) şi Clocu-
ciov (1654).
ln rindul mon11mc nlc lor ele a rlă ş i a rhilcc-
tură r e li gioasă s înt nminlite b ise ri c ile din locn-
lil[tţil c: Iancu .J ianu, Runc u- G rădin ar i , Şop lr ­
li\:a, Dob rotinct, DumilrPşli , S l111burcşli , Li-
icc ni-D rii ghiccn i, SLrc j eş li i · el e Jos , biseri ci Ic
cur\:il or domn eşti din Brln covc ni ş i Camcal,
schi Lu l Strcharc ţ.-Slatina.
În categoria monumente lor ci ' arhitcc lură
popul n ră nu fo st inc lu se : tipul ce l ma i vechi clin
jud e ţ de l oc uinţ:i ţ:irăn case ă en ta lpa aşczaL:1
direc t p c j)ă111'int , cu dou ă sa u Lre i ca mere;
borde iul - ca l oc uin~ă scm i1n grop a l:l ; bi scri ci-
borclc ie s i biseric ile el e le mn din : Ste l'ăncsti ­
0
Lc lcasca (1548- 1519 sau l771- l 7U6)." lbăn cŞ u­
Cun grca (1785), Vi Lomir c şli (1795), Co rn ăţc 111 -
l oboru (1806), A lun c şu ele Sns - Spinc ni (1812) ,
Mo maiu-Tăt ul cşti (1817) ş i G oj gă r c i-Topana
(1818) .
În u ltimul cnpito l, „Arhitec tura urba n,1 " .
se in s i stă mni mult as upra isloric i ş i slru c lurii
a rl111ini str at ivc a ora şe l or Sla lin a . Ca raca l.
Cora bia ş i Ba l ş ajunginclu sc la co nc lu zia că
pa lrimoniul a rhitcc tura l-ar lis lic a l oraşe l o r
jud e ţulu i Olt datează clin n doua jumătnlc a
secolului a l XL'<.-lca ş i începutul secolului a l
XX-Ica .
La s [irş itul lcc tmii volumului , c ililorul
s imte lipsa unui index al t uluror monum e nte lor
istor ice şi de a rt ă cl in jud eţ ul Olt, c u trimiteri
+ 114 fi!f.
ş i Lehni ca lo v irii indircct e; decora rea ce ra mi -
c ii - bnrbolin ar c, s mălţuire ; clcco rnrca me la-
lclor - Lehni ca e mailulu i etc.
Înlilnim de ase me nea în L ex ico n noţiuni
cc a p a rţin de ja limbaj ului uzu a l n i cc r cc lă l o ­
rului , a căror inte rprclarc autoaren l ş i propun e
să o ad u că la zi : arlc fn c t , cul t ur ă, acc ullum-
ţi c, c nculluraţi e . cli (uzionism . Ponclc rcn pr in-
c i pală revin e 'tnsă metodelor moder ne ele prelu -
crare a dalelor pu se la tncle mînfr el e cc rce lnren
ele Le ren: datar e cu k aliu rn-argon , arlieom ag ne-
tism , a nnliz ă spec lral ă, a naliza spaţ iulu i , a na-
li za i zotop ilor plumbului ele.
Desig ur , dincolo de cl as ifi carea ar lifi c i n l ă ,
alfab cti d, es te difi c il a ordon a t oţ i t c rmc nii
clupă crite rii Lrmali cc, ş i nu ne-am propu s să
e pui ză m a ic i li sta aces lora , c i doa r să scm na-
l ăm cite va asp ecte .
Ma rc parte clin articol e slnt în so(.ilc ele
ilu slraţi i ca re , bine selcc tale, fnc ililca z[t cxpli-
ca-\:ia: grafice, spec tre, artefacle, aspec te dc
săpătu ră, s chi ţe care ţin de arheo lo gia 'xpcri-
m c ntal ă. Alunei cl nd este cazu l , s • indi ct1. lu-
crarea sa u lu crăril e ele r cfc rinţ~'\ în l egă Lură cu
proble ma res p ectivă . Autoarca şi-a cu les infor-
m aţ. iil e, clupă cum o m ă rturi seşte în prefaţă ,
din material e publicat e in întreaga lum e, în
ideea c reării un e i im ag ini cit ma i complexe.
La sfl rş ilul căr~i i es lc preze nt a tă , pe proble me,
o impres ion a n tă bibliografic .
Lex iconul Sa rei Champion sc în scri e în
lun ga se ric a pr c ocupărilor p cnlru ap li ca rea
t ehni c il or moderne in ce rcetar ea arh eo l og i că ,
urmîncl unor s inteze ele pres li giu dintre ca rc
se c uvin a mintite lu cr ar ea p ubli cală de D. L.
Clarkc (Models in archaeolo{l!f London, 1972) ş i
http://patrimoniu.gov.ro
la pn ginilc unde s1 nt prezc nlat c sau doa r mc n-
~ionatc.
Dacă avem in ve der e faptu l d volumul a re
()2 el e pngini ele tex t ş i 83 ele pagini el e ilustrat.ic,
'in\:ckgcm că ave m cle-n face cu un a lbum a l că ­
ru i tex t poate fi u11 ghid comp let p cntrn ce i ce
doresc sft nfl c ci t ma i mul te date despre jucl c 'ţ:ul
Olt ş i monum e nte le sa le . Cele 132 ele imn gi ni
- 33 color şi 99 a lb-n cg rn - ilu slr eaz[t obiecte
ş i monume n te clin: Sla lin a , Brh1cove ni , Cloco-
c io v, Caraca l , Co rnbia , Su cicla va, B a l ş, Spr'i n-
ce nata, Homula , G rădinil e, S e aca-Muşetcş li ,
C:llui , Iancu Ji a nu , S Lrc j cş lii de Jos , Simbu-
rcş li , Ctmpu- Mar c , R{tcleş ti-Opor e lu , Sco mi-
ccş li , Le lcasca , Vlai c i- Coloncşt i , Cun g rca -Ibă­
n cş li , Com{tţc lu , A luni ş u- Sp in c ni , Mo ma iu-
Tătu l eş Li, Homâna-Oboga.
Hcz uma tc le, ln limbile fran ceză şi e n g lez ă,
fac a lbumul acces ibil ş i tur i şt ilor străini .
In ansa mblu , vo lumu l este o lu crare el e bun ă
ţ. inuL{t şt iinţifi că ş i al't i stică ş i ele m a rc utili-
La te pentru categorii cl il'critc ele cit itori. Lucra-
rea conlribuic la îmbogăţ irea co nfi g uraţi e i ju-
d<'\ ului Olt î n sc ri să la loc ele cinste p e h:uta
i.ă rii , un jud eţ - ca ş i ce le lalte - cu un vi itor
luminos, un j)rcze nt în plin avînt ş i un Lrccut
frăm'tntat ele p rmane n ta l uptă a poporului ro-
mân p cntrn pă strare a fiinţ e i sale naţion a l e, pen-
t ru pro gres ş i c ivili zaţ i e .
ION GIUGOHESCU
ca pito lele redactate ele H . .T. Eggc rs ş i I-1. G
N ic mcyc r 1n E n:ilc/ opiidie cler Gcis tesw isse nscha f
ten, Mlin ch e11 , 1974. Vo lu mu l de care n e oc u-
p ă rn este ma i apropiat ele ultim a lu crar e cla r ,
pr in marca d ivc r s italc a t erm e nilor p c ca re-i
ex pli că ev ide nt clifc ril. Tre buie de ascmcnca
pomenile a ic i iniţ ia ti ve asemă n ătoare in li te -
ratura noastră ele spec ia li tate : Dic/iornml de
istor ie oeche a României, B t1c urcş ti , 1976, sub
re cl ac\.ia prol' . D. M. P ippicli prec um ş i , în spe-
c ial , D ic ţi o na rul wc iclopedic de artă veche a
României, B u c ur eşt i , 1980, publicat el e Ha clu
F lorescu ş i colab .
A flu xul el e me lodc noi şi, nu în ullimul
rî11cl , lu c răr il e volumin oase care cxplorca zfl
sec !.iuni cl ct ermin nlc a le vastului evanta i ele
prob leme cu care se pr e zintă azi a rh eologia fac
ex Lrem de util e prcze nţ.a şi folo s iren unei lu-
c r ări de «e nul ce lei la ca re ne refer im. L exico-
nul permite o infor mar e rapidă inr , din punc-
t ul el e vedere a l ce r ce t ătorului , trimite în mod
co mpet e nt l a b ibliograf ia n ecesa r ă. In virtu-
tea id e ii c ă pe ntru n c uno aş te o şt iinţă trebuie
să -i s lăpin c ~ti foarte bine cod ul , ca rtea este
un aj u tor pre ţ i os pc ntrn spec inli stnl în curs ele
formar e . Sigur că utilitatea L ex iconului sp o-
r eş lc ln m ăsura ln ca r e se pune ş i problema
abo rd ă rii in te rdi sciplinare a ce rcetării ş i a folo-
s irii met ode lor celor mai mode rn e.
D acă pe ntru inform ar e ge n e rală lu crarea
Sa re i Cha mpion m c ril ă a fi m ăcar răsfo ită ,
pe ntru spec ia li s t este un ut il punct ele pleca re,
pr in bibliografia cc o c onţin e, p entru puner ea
la pun c L a un e i s lralcg ii ln cc r cc larea unei
tem e c on cr ete.
])A NIEL/\ MARCU
- - - - - SUMAR • SOMMAIRE • SUMMARY • COUEPWAHVIE
3- l\ lir ccn DEJ\C , 91\ lui l\)·15 - !J l\ lai J !J85. l\ lon u111 l'11L L" lt- v ic l o ri l' i •
9 Ma i l!l45 - !l i\ ln i 1985. Les lllOJlUllll' lll S ti l' ln v ic lori L' • l\ la y n.
Hi45 - l\ la y !J, 1985. Th l' 111 0111111ir 11Ls or Vicl o ry . • 9-o Ma ll •J 945
- 9-o Man '1985. I l nM 11T1l11m1 11 oficn1,f.
8 - A n g h el PAVE L . (;a ,Tili't "A HJ\FOLEAN , \'a lo riri carl'a 111011u 111 t· 11 -
Lt·lor i 11 a c li v ilul l' a rn ltura l- l' du cn li v i\ dc sfi\ş ura tă el e mu zee • L a
111i sc c 11 v a le 111· d es 111 0 1111m c 11Ls dan s l ' ncl iv it c c ulturc lil'- c clu ca li v 1·
cl cplo ycc pnr k s 111u sc<·s • l\fo nu11H·nl s Lnrnl'cl to goud ncco unt in
U1 e c ulluraJ-l·clu ca tio11 :1 I nc l iv it y o r lh c m11 sc 11111 s. • J!1 c n OJI 1,-
:iouau1'1C n a MH'l'Jllll \ f> ll II HY Jlh'J'.)"P ll O- ll OCJlll 'J' [l'I CJJJ, ]I OJ[ n H-
TCJi hll OC'l'H ~ 1 y3er.11.
STUDII ŞT C:Oll l U i\H:J\ m
25 - Cri s linn MOlSESCU. P ro c rclel' tcl111 ice, mnl crj a Jc ş i mrşt cri con-
stru c t o ri r omi'1ni in e\"11] m ed iu • P ruce cl cs t cch n iqu cs. mnl eri n ux
c t k s a rli san s con s tru clcurs rournai11 s a u Moyen Âgc • T cclmi ca .I
pro cc tlur cs , rn n ll'rinls :rncl Rn.111a11in11 rn as l l' r - builelers in thL'
Mielclk Agc • ' l'rx11 1•P1 cc1rn c c n oco6N, J\'laT cpH aJll,l 11 PYMhl.H-
c 1rn c C j) C Ţ~ ll C IJ C l ;Q J I Ll O Ma CTCpa .
30 - (. _,,11 cliu lO NESCU , Co 111 p lcx 11l is toric ş i d e nrhiLL•clur l't S l elcn eliJJ
z ona ccnlrn l ă a n11111i c ipiul11i Tir g ov i ş l e • L'L•JJs ernblc hi storiqu c
el el ':uclJitcc ture S LL·kn el e Ja zon e cc ntrnl e ele Jn vill c el e Tirg ovi şt c
• T h c S l e lca hi s lor.i · n 11cl nr chil cctural complex în tl 1c centre or
Tirg ov i ş l e l OWll • ]11 TOPTl 'I CC IUl:i1: H npXll 'l'C llTypm,t:i1: HOMilJJeHC
CTeJIJ c l\CHTpa 11>HO ii 30 llJ.C ropoµ,a 'J'i,rp 1·o m1111Tc.
;:,:\ - Că lin IIO INAHLSCU, C lilori i lc cnnla c 11 z i11 c d in Prn l1 ovn - prl' -
mbil Junclan1 e11Lahi :1 :i rhil ccl urii hrin covt· n eş l i • l .t·s rondatio11 s
d es Cu nlac 11 z ino dan s le cli stri c l ti c P raho va - prerni ssc JonclamL·n -
Lal c el e l 'nrch il eclure „br:i11cov an e'" • Th c C:111lac 11 z i11 fou11 clat ion s
in Pra ho va r cg io11 - a Jun cln m rntnl premi se o r tli e B r t111 co venim1
:ucliil cctur c • Hm 1·ra11y:1cn c 1rnc o cuoIJLl - o cu ouu an n pcµ,-
n och(J1 1rn fp1>ur11 0JJ m1 c Ho it a pxwr e1 •ryphl.
71) - M ih arh1 HOlYEA . Ju :rn Ol Hl!) . Va lori is t ori ce ş i a r t isti ce 'in e ît cva
nşcz i\ri el e p c p lnloul D in gi\ului • Va Jc urs ll is lo r iqut•s t·t a rti s li -
qu cs ela11 s que lqu rs Cl.nb Ji ssc rnrnl : du p lnl l'n u cir Dîn gii u • l li s to-
ri c n 11 tl a rti sti c vn lu c·. i11 :1 rcw sc lll c m cnl s or Din gă n p la l ca u •
XynomccTBcrn 10- 11 cT0 Jn 1•1pc11 n c 1101 1110 "'r1 1 11 3 11 HO'ropr,rx 11
JJCJCH:i1: MaCC IHl a ,n;r.1..11 r<Jy.
O l'l NII
71 - E ugl'll in GHECE1\ NU. P:1lr icint 11J ~ i 111011u n1u 1t l'k ck nrl1il cc lur:"1
urba n ii eli 11 JJo t oşa ni ş i Piteşl i ·111:1i11L e el e 1800 • Le pat ri c ial el lt•s
monurn cul s cl ' a.rc liil rcl ur c urbn in t· el e ll otn şa 11i ct ci · P i teşti a v :rnt
1800 • Th e pa lr ic i:1Lc n nd l hc 111 011111nc nts of ur ban a rchilec tun:
O[ Boto şa ni :111d Pileş ti ]Jdore 1800 . e lJ::tTplll\H O'I' li TWMfl'l'lC MHll
r o poµ, cm:>J·t a px 11 ·1 c hTYJ11,1. B ·r o 11 ::tl1 1L 11 ll11T CI11TH no 1 800 r.
http://patrimoniu.gov.ro
82 - G li eor gl1 c SHl ll ONESCU. Pet r e S l l\JJ ONESCU, Con s icl crn\i-i rcfl' ri -
loare la datarrn 111 011 11m cntului ele· lc1111 1 clin cornun::t L c leasca ,
judc \.11! O lt • Con s icl c r:rlion s s ur l n clatalion du 11 10 1111111 c11 l l'l l
.bo is d e l a co111 1111111L' cit• L c l ca~ca , cl cp ,1rt c 111 cnl cl ' O l l • Co11 s icl cra -
Lion s rl'ft•rri11 g to lil e da Lin g o r woo ele n i1 101 111n1 cnt fro111 th c Lc lr:1sca
co 11111111m ·. O lt co unl y • Jl c 1rn·r0ph1c coo6pam JLM11 11 0 n OBO}\ Y
na·rHp OllHJ I W' lJ Cll Hl!Jf OJ"O J1 3 Mfl '.l'l ltil(a CCJra J]c JH CIW, y llfl
0Jl'.l'.
i\101\' J\J.EN 'rn UE l'E. · n~ ll OTl\H.E
87 - 1\n gh cl PAVE L , N ov goroclul ş i mo1111111 r nt c lc sale • N o vgorod t•t
scs n 1011u1T1L'11ls • N ovgo rotl aml it s rno11u111 cnt s • ll o nr o p o1i
1•1 e ro n aM nTH1 11m . '
CHON ICI , Jl;E:C:J::NZH , J Nl „OJlll l /\ 'l.'JJ
* * *. L11 cn'i ri d e co 11 sc rvn r c ş i pun ere iJJ va loa r e a 111 0 1111m e11l clo 1·
cil• c u lturii , <' rcctu nte ! n a nul 1 984 • Trava u:x ele conservalio11 ct ci
mi se cn va lc ur d es monum r n1 s el e cnllur e cff cct11 cs Cll :1 984 • 198·1
work s or conse rv a t ion ancl turnin g to goocl n ccount ·1h c cui tur c
111 0 11u m c11ts • Pa6o'JJ,( HO 11 0 H cepBa 1~ 1·1H 1·1 Hc11 om,;:ir 11 a n1110·
11,Y JlbTYPllJ,f X naM JITJIMll n n '1984 r.
!J t - E li sa !Jeln ANCUTA-HUŞl NARU, A Xl X-a Ses iun e a11un li\ d e r::i-
pon rl c pri v ind r c zuJLntc lc cc1·cc tiir il or nrhLOlo«ice clin nnul 1 984 •
La X J Xc Sc~s i o 11 n nnu c ll c d e rapports co 11 cern a 11L lc s rcs ullnls de s.
r cch cr ch rs n r eh co log iqu cs el e l 'rmn ce 1 984 • Thc X JX-th A 1111u nl
·e~ s ion o [ r cpor1s o n th c n s111t s of th c 1 984 n rc hnc•olo g ica l rt• -
scn rch • X I X-a FT e m e roµ,nan ccccwH n o n ouony pc;:iyJ11,-
Ta't'O H apxCOJlOnl' ICCHMX JICCJJPHOJJaJIJ•IJ\i li '.1984 r .
Vas ill' DHAGU'! ". Do llrov il \ (M ircea DEAC) • ,Il;oflpcn::n.1.
Mi ha il M IJTALCU, Valori medi el!alc româ n eş li (Hncl u POPA) • '
\!aleur s ro wuain es du mo uen tige • Roumani an i\ l ed i el!al ualues „
P:yM 1,m cHHe cpcJ.111 Bc 1wnMc 1\CJ1J1 oc·1·11 .
!l:l - M ih a i J SP JH, C l as i ci sm u l 111 ari a româ n e a scă (Eli sa beta ANC 'T A-
H U.,l AHU) • L e classicismc da ns l ' arl r ouma ill • Class i ci sm irt
l11e R oma niw1 ari • 1\JT3 CC11 1V13M B p y Mb1H CHOM J•1c 11ycc·1·nc .
!l i - Con sta 11Li11 .J9 .J A. Ac lua li l a l ea I radi/iei ar//U ec lura l e romtineşlf
(C:1 1in llUJ NAHESCU) • Ac lu a lil e de la tr ad ilion ar cflil cc tural
r owmtin e • Con sta nli11 Jojn , T fle l op i cet ln css of" Liie 1!0111a niw1 ar c/1i -
l ectural l rad il iou • Awryam,Hoc•n , pyJ\'11,1 11 c 1rn ii apxnTe HTypuoit
· rp a ~(Ml\M ~I .
\J I - A ure li a M INCA, M ih a il BUTO I , J\11.onwnenle istoric e ş i de arlll d i1 r
jud e(ul Oli (Ion GRI G O RESCU) • illonwnenls /Ji st oriqtLes el d 'art
dtL depa rt cmc11l d ' Oll • Ili sl ori c and art monumenl s of"Oll coirnly •
Iilc•r op n <JCc 1rne 11 aM wr.11 n 1rn li n aM H'rITH HH Jl CHyccrna ycomt
0JI'I'.
\J5 - Sara C l li\ MP l.ON, Lcxicou Jl r cliiiol og i sc lier [.'ac /Jb eyrific unei 'l"cc flni -
/,·e n. (Da ni e la M H CU) • Apxwr H'r ypa IL c JibC JlaJI CMCT -
~ 1 a·r1•1 :J a 1111H yesna Mcxcn111n11a.
 COLEG IUL DE REDACŢIE

dr. Lucian ROŞU, redactor-şef, Gavrilă SARAFOLEAN,

redactor-şef adjunct, Ion GRIGORESCU, Maria IACOB,
Gheorghiţa IANCU, dr. Mircea MUŞAT, Elisabeta
RUŞINARU

Redactori:
fon GRIGORESCU, Maria IGNAT, Anghel PAVEL,
Elisabeta RUŞINARU, Decebal ŢOCA

Prezentarea grafică şi tehnică:

Corneliu MOLDOVEANU

Corectura asigurată de serviciul de corectură al I.S.I.A.P.

(Intreprinderea de stat pentrl1 imprimate şi administrarea
publicaţiilor).

Redacfia: Calea Victoriei nr. 174, cod 71101, sector 1,

Bucureşti„ telefon: 50 48 68. Administra/ia: Intreprinderea de
stat pentru imprimate şi administrarea publicaţiilor, Piaţa
Scînteii nr . l, cod 71554, sect . 1, Bucureşti, telefon 17 .60 10,
interior 1405. Abonamentele se fac la administraţie - prin
poştă sau virament I.S . I.A.P. (Intreprinderea de stat
pentru imprimate şi administrarea publicaţiilor), cont
64 51 502 28 B.N.R.S.R. Filiala sector 1, Bucureşti şi la
oficiile poştale sau difuzorii de presă. Costul unui abona-
ment (10 numere „Muzee" şi 2 numere „Monumente isto-
rice şi de artă " ), lei 400 anual. Cititorii din străinătate se
pot abona prin „ROMPRESFILATELIA" sectorul export-
import presă P. O. Box 12.201, telex 10376 prsfir Bucu-
reşti, Calea Griviţei, nr. 64-66.

Tiparul executat .Ia INTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ

SIBIU

j 40 880 I I Lei 75 I

http://patrimoniu.gov.ro
 1-1985
MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARTĂ

http://patrimoniu.gov.ro