Protectia muncii in transporturile navale

Masuri generale
Pe nava exista tot inventarul de sarme, parame, vinciuri de ancora, vinciuri de manevra etc., conform
reglementarilor in vigoare.
Pasarelele, schelele si scarile de acces pe bordul navelor, precum si spatiile de circulatie pe punti sip e scarile
de acces in diferitele compartimente ale navei vor fi mentinute libere si degajate de obstacole. In timpul
iernii, acestea vor fi curatate de zapada sau de gheata si presarate cu rumegus sau nisip. Schelele vor fi
prevazute cu balustrade de cel putin 1 m inaltime si cu sipci fixate transversal, la distante de 30-40 cm unele
de altele. Se interzice depozitarea chiar temporara de materiale si de orice alte obiecte pe caile de circulatie
sau de acces.
Pragurile sau diferentele de nivel din planul puntilor vor fi racordate, acolo unde situatia permite, prin plane
inclinate cu panta mica.
Golurile din punti prin care coboara scarile sau trec diferite instalatii vor fi prevazute cu balustrade
inconjuratoare de cel putin 1m inaltime, acoperite cu capace. Scarile fixe vor avea mana curente cel putin la
partea de exterior (in gol).
Circuitele electrice asezate pe punte sau coridoare, expuse deteriorarii datorita manipularii marfurilor sau
circulatia personalului, vor fi protejate prin aparatori corespunzatoare.
Toate piesele metalice principale ale masinilor, aparatelor sau instalatiilor electrice care in mod obisnuit sunt
sub tensiune vor fi legate la coca vasului, in cazul cand tensiunea depaseste 24 V.
Materialele inflamabile se vor depozita intr-un loc ferit de foc. Fumatul si accesul cu lampi cu flacara
deschisa in aceste incaperi este interzisa.
Inventarul de incendiu se va aseza la loc vizibil si bine cunoscut de intregul echipaj, fiind numerotat si piturat
cu vopsea de culoare rosie. La fiecare nava va exista “rolul de incendiu”, care se va afisa in locuri vizibile.
Fiecare membru al echipajului este obligat a cunoaste sarcinile ce ii revin din rolul de incendiu.
Trusa medicala va fi asezata pe bord, intr-un loc bine cunoscut si accesibil; in fiecare schimb trebuie sa existe
personal bine instruit pentru a acorda primul ajutor.
Barcile de salvare vor fi intotdeauna in buna stare de navigatie, cu ramele pregatite; de asemenea, colacii de
salvare vor fi la locul lor.
Santinelele vor tine permanent in completa stare de curatenie.
La lucrul cu cabluri sau parame se vor purta manusi de protectie.
Lucrari de intretinere
Orice reparatie, control sau lucraride intretinere a instalatiilor se vor face numai cand acestea sunt in stare de
repaos.
Ungerea partilor mobile, la toate vinciurile, se va face in mod regulat si numai de catre cei instruiti pentru
aceasta.
In fiecare zi se vor revizui toate mecanismele si instalatiile, iar dupa incetarea lucrului se vor repara defectele
mici. Defectele mari vor fi semnalate imediat comandantului navei, pentru remediere.
Cablurile, paramele si lanturile se vor controla permanent – de catre personalul care le manipuleaza – si
zilnic, de catre seful de echipaj.
Sistemul de guvernare al navei va fi tinut in permanenta in buna stare de functionare.
Intrarea personalului Navigant la zbaturi, pentru control, se va face numai sub supravegherea sefului
mechanic, care va asigura masinile in stare de repaos, iar rotile zbaturilor vor fi asigurate cu lant impotriva
rotirii.
La fiecare curatire de caldare si la fiecare decarbonizare a motoarelor, se va controla si starea instalatiilor de
ridicat, de manevra si de guvernare. Constatarile se vor trece intr-un registru special de revizie a acestor
instalatii, in care vor semna cei ce au efectuat controlul.
La demontarea, repararea si remontarea masinilor si instalatiilor de orice natura, de catre echipajul bordului,
echipa respective va fi pusa sub conducerea sefului mecanic.
Inainte de inceperea reparatiei masinilor, seful-mecanic va lua masuri ca masina respective sa nu poata fi
pusa in miscare din greseala.
Nici un agregat actionat electric din sala masinilor sau de pe punte nu va fi pus in functiune inainte de a face
legatura in coca vasului (corpul vasului).
Se vor pastra pe bord, intr-un loc bine cunoscut, calafat, seu, scanduri, bile de lemn, scule, tesla, ferestrau,
topor, cuie, suruburi, ciment rapid, dopuri de lemn si palete, pentru a se putea intervene rapid la eventualele
gauri de apa.
Oamenii care lucreaza in afara bordului (de exemplu, la etrava pentru a degaja corpurile starine prinse de
ancora) si sunt lasati in jos cu ajutorul scaunului sau pe scara pisica vor fi asigurati cu century de siguranta.
Operatiile de degajare a ancorelor de corpurile straine agitate din fundul apei se vor face numai ci nava
stopata si sub supravegherea comandantilor sau secunzilor de pe navele respective.
Cand se boteaza (leaga) corpuri straine prinse de ancora, atata timp cat omul care boteaza se afla pe scaun sau
pe scara pisica, in afara bordului, nu se va manevra vinciul ancorei.
Dupa ce s-a terminat botarea si omul a fost ridicat pe punte, scaunul sau ancora vor fi degajate; apoi se va
manevra vinciul, lasand ancora incet in jos, pana ce se degajeaza obiectul suspendat in bot.
Se vat rage ancora la post si apoi se va fila, se va slabi treptat capul botului, ca sa cada in apa corpul prins.
Botul va fi prins de babala de langa nara ancorei, iar la filarea lui personalul va fi indepartat de langa baba, ca
sa nu fie loviti de capul botului cand fuge in apa.
Cand ciocanirea sau vopsirea navei se face la opera moarta (partea vasului de deasupra apei), lucrarea se va
executa sub supravegherea sefuluid e echipaj, oamenii respective fiind dotati cu century de salvare si de
siguranta, dupa caz.
Efectuarea lucrarilor in afara bordului se va face de pe o schela suspensata, legata in stil marinaresc, care va fi
prevazuta la ambele capete cu traverse care sa tina schela departata cu 35-50 cm de nava, astfel incat
marinarii sa poata sta jos.
Acostarea
Inainte de acostare, daca nu este cunoscuta adancimea apei, se vor face sondaje, pentru a se constata daca
adancimea este suficienta. Schelele necesare pentru iesirea la mal vor fi pregatire din timp.
Tachetii vor fi in numar sufficient si de marimi corespunzatoare navei respective. De asemenea, si baloanele
de acostare. Se va avea grija ca navele sa nu incalece brau peste brau, atunci cand acosteaza langa alta nava.
Se va urmarii ca acostarea sa nu fie facuta cu violenta, spre a se evita producerea de avarii. La aruncarea
bandulei, se va striga “Fereste” sau “Atentie”.
In timpul manevrelor de acostare, personalului de manevra I se interzice a purta convorbiri particulare si a
fuma.
Se interzice stationarea oamenilor in dreptul bintelor (babalelor) in timpul acostarii navelor la chei.
Legarea paramei la binta (babala) de la uscat sau la pontoon se va face numai cu personalul angajat si instruit
in acest scop (barcagii-pontonieri). Manevrarea paramei la bordul navelor cade in sarcina echipajului de
punte al navei respective.
Este interzisa legarea navelor fluviale la braiele de protectie. – inferior sau de mijloc – ale pontoanelor de
acostare maritime.
Personalul care executa manevrarea va tine seama de faptul ca, la rupere, paramele au un effect de recul si pot
lovi personalul. Se va manevra fara smuncituri si nu se vor incarca paramele peste limita, iar la manevrele
grele personalul va fi postat astfel incat sa fie aparat de lovituri.
Se va da o deosebita atentie aranjarii paramelor (sarmelor), atat in timpul manevrelor de acostare, cat si in
timpul manevrelor de plecare, pentru a evita formarea de ochiuri (verine), care pot da nastere la accidente
grave.
Personalul de manevra va evita stationarea in apropierea paramelor care se fileaza (slabesc treptat), pentru a
nu fi apucat de colacii (ochiurile, verinele) care se formeaza in timpul filarii acestora.
Nu se va stationa in zona remorcii, deoarece parama, la smuncituri, poate produce accidente la corps au la
picioare sau poate arunca in apa pe cei care stationeaza in propierea ei.
Manipularea, pornirea si oprirea vinciurilor cu abur sau a motoarelor servind la tragerea lanturilor de ancora
si a paramelor, precum si cuplarea angrenajelor prin care se schimba viteza se vor face numai de catre seful
de echipaj, de carmaci sau de unul dintre marinari (seful de manevra) calificati si cu experienta in manuirea
acstor mecanisme, la navele maritime si fluviale.
La vinciul de ancora, la virare (recuperare) se pune totdeauna piedica.
Sarturile, straiurile si pataratinele trebuie sa fie bine intinse, astfel ca la balans sa nu aiba joc.
La manevrele pentru deschiderea navelor este interzis marinarilor sa se lase intre nave pe sarme, pentru a le
fila (slabi) prin greutatea corpului.
Incarcarea si descarcarea navelor
Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare a navelor, se vor verifica starea tehnica a scarilor
de acces la nava si in hambare, existenta si starea tehnica a minginiilor, si a bocaportilor si modul de fixare a
acestora, precum si starea tehnica a instalatiei de incarcare a navei (daca este cazul).
Verificarea instalatiilor de mai sus se va efectua de catre organelle care conduc operatiile de manipulare a
marfurilor.
Este interzis a se incepe operatiile de manipulare a marfurilor inainte de a se fi scos toate minginiile si toti
bocaportii de la magazia respective, operatie care se va executa de catre membrii echipajului navei respective.
Bocaportii si minginiile se vor aseza pe punte in mod obligatoriu in pozitie culcata (orizontala), in partea
opusa incarcarii.
In cazul intreruperii activitatii de incarcare sau de descarcare a navelor, gurile magaziilor respective vor fi
acoperite cu prelate; operatia se poate efectua si de catre muncitorii din port.
In timpul executarii operatiilor de manipulare a marfurilor la nave circulatia se va face prin bordul opus. Pe
partea unde se executa lucrari, circulatia sau stationarea este permisa numai in timpul cat bratul macaralei nu
se afla deasupra locului de trecere.
Este interzisa urcarea sau coborarea de pe nave prin alte parti in afara celor amenajate in acest scop.
Hambarele, gurile de magazii, magaziile, coridoarele si spiraiurile vor fi bine illuminate in timpul lucrului, cu
lampi portative corespunzatoare.
Este interzisa orice manipulare a marfurilor la coridorul unui hambar care are lipsa bocaportii si minginii.
Este interzisa stationarea lucratorilor in gura hambarului pe timpul introducerii sau al scoaterii cotadelor cu
marfuri. De asemenea, pe timpul manevrarii cotadelor cu vinciul sau cu macaraua este interzisa stationarea
sub sarcina acestora sau in raza de actiune.
Este interzisa coborarea sau scoaterea muncitorilor ci vinciul sau cu macaraua, pe cotade, in tagi etc., cu
execptia cazurilor grave de pericole, ca: scufundare, incendii etc.
Utilajele pentru ridicat sarcini vor avea, la un loc usor vizibil, o placa indicatoare care sa arate sarcina
maxima ce se poate ridica cu utilajul respective. Este interzis sa se ridice o greutate mai mare decat cea
aratata pe placa indicatoare sau sarcini a caror greutate nu este cunoscuta.
Toate macaralele fixe sau mobile vor fi inzestrate cu dispositive acusttice de semnalizare, actionate electric
sau mechanic, in perfecta stare de functionare.
Conducatorii mavaralelor de chei nu vor lucra la incarcarea-descarcarea marfurilor in si din nave, fara
comanda la gura hambarului.
Pe timpul lucrului la nave, vincierii nu au voie sa paraseasca vinciul fara a inchide presiunea, iar la vinciurile
electrice maneta reostatului va fi pusa la punctul de intrerupere a curentului.
Vincierii sunt obligate sa aiba hainele bine incheiate, pentru a nu fi prinse de cablul de la tambur.
Nu este admis a se folosi ca vincieri muncitorii care nu au aceasta specializare, facuta prin scolarizare.
Aparatele de ridicat actionate manual prin manivele vor fi prevazute cu frane, care vor fi utilizate la coborarea
sarcinilor, si cu piedica de oprire (clichet), care se va afla in pozitie de oprire in timpul si dupa ridicarea
sarcinii.
In timpul coborarii materialului, manivela se va scoate. Este cu desavarsite interzis ca, in timpul virarii
(recuperarii, ridicarii), aparatele sa functioneze fara piedici de siguranta.
Circulatia navelor
La incrucisarea navelor, se va proceda conform Regulamentului international de prevenire a abordajelor.
Pe rimp de furtuna sic and nava are balans mare lucrarile in arboranda – cand nu pot fi evitate – se vor
executa numai de catre marinari bine experimentati in aceste lucrari si asigurati impotriva caderii.
Pe timp nefavorabil cu valuri mari, cand nava ambarca apa, gurile magaziilor, depozitele de combustibili,
spiraiurile si hublourile vor fi inchise ermetic, pentru a impiedica intrarea apei in compartimente. In aceasta
situatie, la navele ce nu aua instalatii speciale pentru reconditionarea aerului din sala masinilor, se vor utilize
trombele de aerisire, care vor fi dirijate cu gura sub vant pe directia vantului.
Daca in nava intra prea multa apa si nu se poate evacua prin pompare sau gaurile ivite nu pot fi astupate cu
mijloacele existente la bord, nava se va pune pe uscat si se va cere ajutor.
In caz de alarma, cand se striga :om la apa!”, tot personalul de pe punte, de serviciu, care nu este folosi la
serviciul de manevra si de conducere a navei, va alerga cat mai repede posibil la barca de salvare, pentru a
ajuta la lasarea la apa si armare.
Pe puntile navelor de calatori trebuie sa existe afise prin care calatorii sa fie instruiti ca, atunci cand o
persoana cade in apa, sa strige “om la apa, la dreapta” sau :om la apa la stanga” dupa bordul de unde a cazut.
Imediat se da alarma de cadere a unui om in apa, un membru al echipajului se va urca intr-un punct ridicat al
navei, pentru a putea urmarii pe naufragiat si a semnala pozitia lui ofiterului de cart.
Pana la interventia cu barca, se va face uz de colacii de salvare – de care nava trebuie sa dispuna in numar cat
mai mare (mai ales cand este vorba de o nava de pasageri) – asezati in puncte vizibile si bine cunoscute.
La remorcherele cu o copastie joasa, in timpul iernii cand puntea este inghetata, se va intinde deasupra
copastiei saula de bandula pe ambele bordure, de la prova pana la ultima curba, pentru a evita caderea
oamenilor.
Personalul Navigant care scoate apa din Dunare cu galeata, in timpul mersului, ii este interzis a introduce
mana in gasa barbetei cu care este legata galeata.
Tancurile de produse petroliere
Comandantii si carmacii de pe tancurile petroliere vor lua masuri ca pe bord sa nu se produca scanmtei;
astfel, nu se vor utilize ciocane de fier, ci numai de plumb sau de cupru, si nu se va purta incaltaminte cu tinte
sau cu blacheuri de fier.
Se interzice imbarcarea persoanelor care nu fac parte din echipajul navei petroliere.
Comandantii si carmacii sunt datori sa atraga atentia persoanelor starine, care urca la bord in timpul
stationarii, asupra prescriptiilor de siguranta, cerandu-le sa le respecte.
Se interzice fumatul pe tancuri in afara locurilor special destinate in acest scop.
Se interzice intrarea in compartimentele tancului cu flacara descisa sau folosirea la vizitarea lui a altor surse
de lumina decat lampa electrica etansa, antiexploziva, alimentata cu baterii uscate.
Pentru nevoile bordului, in cabinele de locuit si pentru felinarele de pozitie, se vor intrebuinta lampi de
siguranta (sistemul; intrebuintat in mine), acolo unde nu exist alumina electrica.
Degazarea tancurilor de produse petroliere se va face numai cand in apropiere nu exista flacara deschisa sau
scantei provenite de la alte nave.
De asemenea este interzisa degazarea in timpul calatoriei, daca remorcherele ce le remorcheaza nu au cosurile
prevazute cu parascantei.
Tancurile care transporta produse petroliere vor avea pe punte trepene de lemn, iar circulatia se va face numai
pe acestea. De asemenea, la prova si la pupa tancului vor fi trepene de lemn, pentru a se evita – la manevra –
provocarea de catntei din cauza frecarii sarmelor de coverta.
Toate corpurile metalice, lanturi etc. – vor fi ancorate si vor avea puncte de reazem pe bucati de lemn.
Se interzice acostarea langa tancuri a altor ambarcatiuni, mai ales in situatia cand tancurile sunt incarcate sau
descarcate si negazate.
Aprinderea si stringerea felinarelor cu flacara tip miner se va face in compartimente bine isolate.
Se interzice intrarea in compartimentele tancurilor necuratate si nedegazate.
Intrarea in tancurile degazate se va face numai sub supraveghere din afara lor.
Se va controla zilnic nisipul, aparatele de stins si utilajul pentru incendiu sa corespunda prescriptiilor
privitoare la prevenirea si combaterea incendiilor.
Se va controla zilnic daca nu au patruns produse petriliere in santina navei.
Se va controla daca in apa din coferdamuri nu a aparut materialul transportat, iar in asemenea cazuri se vor
lua masuri pentru restabilirea etanseitatii.
Se va controla zilnic buna functionare a inchizatorii capacelor de la gura compartimentelor,a tuburilor de
aerisire si a aparatorilor contra scanteilor.
Comandantul sau carmaciul tancului va supraveghea sa nu se incarce in nici un compartiment mai mult de
96% din capacitatea lui, pentru a lasa lichidului loc de dilatare.
Se va lasa spatiu liber de minimul 5 cm intre suprafata caricului si coltarele magaziei puntii, pentru ca
incarcatura sa nu inunde puntea.
Coferdamurile care izoleaza compartimentele de infiltratii trebuie sa fie etanse. Cand se transpoirta produse
petroliere volatile, coferdamurile trebuie sa fie umplute cu apa.
La bordul navelor si al tancurilor petroliere se interzice facerea focurilor sau existenta de flacara sau corp
incandescent in timpul incarcarii si al descarcarii, precum si in timpul cand capacele compartimentelor sunt
deschise.
Pe timp calduros sau cu soare puternic, puntea tancurilor care transporta lichide volatile se va stropi cu apa,
pentru a diminua degajarea de vapori.
Semnalizarea senalului navigabil
Geamandurile luminoase vor fi prevazute, la partea superioara, cu un cerc metallic fixat la nivelul lampii, de
care se va prinde cu mana personalul insarcinat cu intretinerea lampilor de semnalizare.
La efectuarea operatiilor de verificare a lampilor de semnalizare, nava de semnalizare se va ancora,
gemenadura care se verifica se va asigura prin legarea ei de nava de semnalizare, iar membrii e4chipajului
care coboara pe gemandura vor purta centura de salvare.
Verificarea lampilor de semnalizare, indepartarea insectelor ce eventual au patruns in carcasa acesteia, cum si
curatarea lampilor se vor face numai dup ace lampa respective a fost scoasa din functiune, prin inchiderea
ventilului de la tubului de acetilena.
La punerea lampilor in functiune, acestea se vor aprinde dupa un interval de cel putin 5 minute de functionare
fara flacara.
Este interzisa punerea in functiune a lampilor de semnalizare neprevazute cu sistem antifoc.
In cadrul operatiei de inlocuire a buteliilor cu acetilena la geamanduri se va folosi – pentru ridicarea acestora
– biga navei de semnalizare. Mai inainte de ridicarea buteliei se va insuruba capacul de siguranta al buteliei
respective si numai dupa ce se constata ca aceasta a fost bine insurubat se va proceda la ridicare.
Verificarea etanseitatii racordurilor, a ventilelor si a supapelor de la instalatiile de semnalizare cu acetilena se
va face cu apa cu sapun, fiind interzisa folosirea flacarii.
Verificarea presiunii acetilelei in butelii se face racordand manometrul la insurubarea de pe butelii si numai
dupa aceea se deschide ventilul de pe butelie.
Pentru evitarea lovirii buteliilor de corpuri metalice, in timpul manipularii acestora pe navele de semnalizare,
sau din cauza unor denivelari contructive pe puntea acestora (ptaguri, aparatori ale4 tubulaturii, lanturile de la
carma etc.), se vor lua masuri pentru acoperirea acestor denivelari cu materiale care sa inlature eventualele
socuri ce pot aparea in timpul transportarii buteliilor.
Se vor captusi cu materilale4 amortizante piesele metalice care se afla in zona in care se manipuleaza butelii
cu acetilena (balustrade, piesele proeminente ale vinciurilor, bocaportii etc.).
Este interzis personalului de intretinere a lampilor de semnalizare sa fumeze in timpul inlocuirii buteliilor. De
asemenea, este interzisa folosirea ciocanelor metalice.
Trecerea cu bacul
Bacurile de trecere vor fi dotate cu numarul necesar de pene de lemn pentru asigurarea autovehiculelor atunci
cand acestea se afla pe puntea bacului de trecere sau pe pasarela de access au de iesire.
Bacurile de trecere vor fi dotate cu un numar corespunzator de colaci de salvare asezati in asa fel incat sa
poata fi folositi in cel mai scurt timp.
Pasarelele de acces pe pontoane vor fi prevazute cu balustrade laterale, inalte de 1 m, prevazute in partea de
jos cu o bordure continua, inalta de 100 mm. Pentru a impiedica alunecarea autovehiculelor atunci cand
pasarelele sunt inclinate, acestea vor fi prevazute cu sipci transversale fixate la o distanta de 300-400 mm
intre ele.
Operatiile de imbarcare-debarcare ale autovehiculelor, atelajelor, carutelor si pasagerilor pe bacurile fluviale
de trecere se vor face numai sub supravegherea organelor de deservire a acestora.
Nu se permite intrarea sau iesirea autovehiculelor, a atelajelor, a carutelor sau a pasagerilor pe sau de pe
bacuri, inainte ca acestea sa fie asigurate prin legare de pontoanele de acostare.
La imbarcare se va acorda prioritate autovehiculelor, iar la debarcare – pasagerilor.
Viteza de circulatie a autovehiculelor si carutelor pe pasarela de acces a bacului sau pe pasarela de iesire va fi
de maximum 3 Km/h.
Dupa terminarea imbarcarii, mai inainte de dezlegarea bacului de pontonul de acostare, se vor monta
balustradele mobile (bariera) la portiunea de acces pe pontoanele respective.
Este interzis a se depasi numarul de autovehicule si de carute prescris a se incarca pe bacurile de trecere.
De asemenea, se va respecta sarcina maxima in cazul sarcinilor concentrate, fiind interzisa depasirea acestora.
Este interzis a se efectua reparatii, reglari sau alimentary cu combustibil ale autovehiculelor in timp ce
acestea se afla pe platforma bacului de trecere.
Este interzisa stationarea pasagerilor sau a conducatorilor auto in interiorul sau cabina autovehiculelor, in
timp ce acestea se afla pe puntea bacurilor de trecere.
Este interzis a se fuma pe bacurile de trecere.
Lucrari sub apa
Nu sunt admise la lucrarile sub apa persoanele sub 20 de ani si cele care au deposit varsta de 50 de ani. Cele
din urma in cazuri exceptionale, pot fi admise la lucrari cu adancimi care sa nu depaseasca 12 m si numai
dupa examinarea lor medicala.
In nici un caz nu sunt admise la lucrarile sub apa a persoanelor care sufera de urmatoarele boli, in fome bine
definite:
- imbolnavirile organice ale aparatului auditiv si ale cailor respiratorii;
- bolile organice ale inimii si alte tulburari ale circulatiei sangelui;
- bolile de rinici si ale cailor urinare;
- bolile aparatului digestive;
- bolile organice si tulburarile functionale ale sistemului nervos;
- bolile si tulburarile sistemului osos si ale sistemului muscular care impiedica munca fizica;
- bolile cronice nevindecabile ale ochilor;
- sifilisul;
- bolile cornice de piele;
- barbaiala;
- alcolismul si narcomania;
- bolile sangelui;
- bolile glandelor cu secretie interna;
- herniile de toate gradele;
- maladia hipertonica (hipertensiunea arteriala);
- anomalii ale metabolismului si tumori (neoperate).
Scafandrierii care au suferit de boli provocate de aerul comprimat, de asfixieri cu dioxid de carbon sau de
tulburari provocate de presiunea partiala ridicata a oxigenului vor fi admisi la lucru sub apa numai dupa ce
vor fi examinati de catre un medic si gasiti apti pentru munca de scafandrier.
In conformitate cu legislatia in vigoare pentru scafandrieri, durata timpului de lucru se stabileste la 4-6 ore/zi,
tinandu-se seama de viteza curentului, de adancimea de lucru si de anotimp, conform tabelului nr. 1.
Timpul de lucru mentionat in tabel este calculat fara timpul de oprire pentru decompresie.
Timpul de lucru sub apa al scafandrlui se calculeaza din momentul inchiderii vizorului de la casca pana la
scoaterea castii, la iesirea lui la suprafata.
In caz de necesitatea de a cobora sub apa din nou dupa trecerea timpului regulamentar, in aceeasi zi,
coborarea poate fi efectuata numai pana la adancimea de 25 de metri si numai la doua ore dupa ultima
ridicare.
In cazuri exceptionale (avarii), se admite coborarea suplimentara inainte de 2 ore, la adancimea sub 25m, in
cazul in care timpul de decompresie la ridicarea finala se stabileste prin insumarea timpului petrecut de
scafandru pe fundul apei la ultimele doua scufundari.
A doua coborare a scafandrului sub apa in timpul aceleiasi zile la o adancime de peste 25 m nu se admite.

TABEL NR. 1. Numarul orelor de lucru sub apa, prestate zilnic, inclusiv imersiunea si emersiunea

Viteza Temperatura ambianta, oC

Adancimea curentului, 0…10 10…14 14…18 18…26
m km/h Orele de lucru
De la 0… 1 1.5…3.5*) 5+) 6+) 6+)
12 1…4 1.5…3.5*) 4+) 6+) 6+)
4…6 1.5…3*) 2…4+) 4+) 4+)
6…8 1.5…2*) 1.5…3*) 4+) 4+)
8 **) 1*) 1.5…3*) 2…4*)
De la 1 1.5…3*) 4*) 5+) 5+)
12…20 1…4 1.5…2*) 2…4*) 4+) 5+)
4…6 1.5…2*) 1.5…3*) 2…4*) 4+)
6…8 **) 1.5…2*) 1.5…3*) 2…4*)
8 **) **) **) **)
De la 1 1.5…3*) 2…4*) 4+) 4+)
20…25 1…4 1.5…2*) 1.5…3*) 2…4*) 4+)
4…6 1*) 1.5…2*) 2…4*) 2…4*)
6…8 **) **) **) **)
8 **) **) **) **)
Peste 25 1 1.5…3*) 2…4*) 4*) 4+)
1…4 1.5…2*) 1.5…3*) 2…4*) 4+)
4…6 **) 1.5…2*) 1.5…3*) 2…4*)
6…8 **) **) **) **)
8 **) **) **) **)
NOTA +) conditi normale de lucru
*) conditii de lucru grele sau exceptionale
**) imposobilitate de lucru

In cazri exceptionale, a doua coborare la adancime de peste 25 m, dar in nici un caz mai mare de 40 m, poate
fi admisa daca la prima coborare a stat la fund mai putin de o ora (fara a lua in calcul timpul de decompresie).
Pentru evitarea surmenajului scafandrului si pentru preintampinarea imbolnavirii lui de boala cheson, se
recomanda scutirea de orice munca cu o jumatate de ora inainte de a cobora sub apa.
Dupa iesirea din apa, scafandrul se va odihni timp de 30 min.
Dupa o munca sub apa la adancimi de peste 13 m, se recomanda scafandrului sa ramana timp de 2 ore in
apropiere de baza, pentru a putea fi supus unui tratament medical in cazul aparitiei bolii cheson. Daca au
lucrat la o adancime sub 13 m, scafandrii vor ramane pe nava 1-2 ore.
Numarul coborarilor sub apa ale scafandrilor la lucrarile cu explozivi, in cursul unei zile de lucru, nu trebuie
sa depaseasca normele aratate in tabelul 2.
TABEL NR. 2. Numarul coborarilor zilnice admise la lucrarile cu explozivi
Adancimea coborarii, m Numarul maxim de coborari in decursul unei zile
Pana la 6 8
De la 6…11 6
De la 11…17 4
De la 17…20 3
De la 20…25 2
De la 25 m in jos 1
Viteza de scufundare depinde de posibilitatea de acomodare a urechii medii a scafandrului la marimea
presiunii aerului din casca (sa nu apara dureri de urechi) si este in raport direct cu posibilitatea alimentarii cu
aer a acestuia.
In nci un caz, scufundarea nu se va executa cu o viteza mai mare de 10m/min, la care un scafandru valid nu
trebuie sa acuze dureri de urechi.
Daca in timpul imersiunii scafandrului simte dureri in urechi,dureri de cap sau alte indispozitii, el trebuie sa
opreasca scufundarea. Pentru a preveni aparitia durerilor de urechi se vor se vor face miscari de cascare si de
inghitire sau se va astupa nasul prin turtirea lui de peretele frontal al castii, tinand cura inchisa si expirand
puternic.
Daca indispozitia trece, se va continua cu imersiunea; in caz contrar scafandrul va iesi sau va fi scos la
suprafata si recomprimat in camera de suprapresiune sau in costumul de scafandru.
In timpul lucrului scafandrul va fi alimentat cu aer, in cantitatile indicate in tabelul 3.

TABEL NR. 3. Volumul de aer, calculat la presiunea atmosferica, necasar unui scafandru lucrand la diverse
adancimi pana la 64 de m inclusiv

Adancimea aproximativa, Cantitatea de aer la presiunea atmosferica,

m l/min
0 42.5
4.8 62.5
10 85
20 127.5
30 170
40 212.5
50 255
60 297.5
64 311.5

Se interzice scafandrului sa se arunce brusc de la adancime la suprafata, afara de cazul in care ii este pusa
viata in pericol.
Pentru a inlatura accidentele de decompresiune, trecerea la presiunea atmosferica normala trebuie efectuata
intr-o durata de timp suficienta pentru a permite azotului sa se elimine din plamani.
Pentru efectuarea decompresiunii se utilizeaza metoda de decompresiune in salturi.
Treptele procesului de decompresiune, in functie de adancimea la care a lucrat scafandrul si de timpul
petrecut in imersiune vor fi cele di tabelul 4, in cazul lucrarilor uzuale.

TABELUL NR. 4.Timpi-limita uzualiin apa profunda, opririle in timpul ridicarii si provizia de aer necesara
in timpul lucrului

Adancimea, m Atmosfere, Timp petrecut sub apa Oprire, in min, la adancimi Durata totala a Vol de aer
atm pana la inceperea diferite, de: ridicarii min necesar,
ridicarii, h, min 18 15 12 9 6 3 l/mim *)
m m m m m m

0…10 1 - - - - - - 0 la 1 42, 30 , 84,

60
10…12, 8 1…1,28 Pana la 3 h - - - - - - 1…1,30 84, 60,
Peste 3 h - - - - - 5 6 112, 80
12,8…14,6 1,28…1,46 Pana la 1 h - - - - - - 1,30 112,80
1..3 h - - - - - 5 6,30
Peste 3 h - - - - - 10 11,30
14,6…16,5 1,46…1,65 Pana la 30’ - - - - - - 2 112,80
De la 30 la 90’ - - - - - 5 7
De la 90’la 3h - - - - - 10 12
Peste 3 h - - - - - 20 22
16,5…18,3 1,65…1,83 Pana la 20’ - - - - - - 2 131
De la 20…45’ - - - - - 5 7
De la 45…90’ - - - - - 10 12
90’…2h - - - 4 4 10 16
De la 2…3h - - - - 5 15 22
 Peste 3h - - - - 10 20 32
18,3…20,1 1,83…2,01 Pana la 15’ - - - - - - 2 131
De la 20…45’ - - - - - 5 7
De la 30…48’ - - - - 2 8 12
De la 48…60’ - - - - 3 10 15
1h…1h30’ - - - - 4 13 19
1h30’…2h - - - - 5 15 22
2h…2h30’ - - - - 5 20 27
Peste 2h30’ - - - - 10 20 32
20,1…21.9 2,01…2,19 Pana la 15’ - - - - - 2 4 131
De la 15…25’ - - - - 2 4 8
De la 25…30’ - - - - 3 5 10
De la 30…45’ - - - - 4 9 15
De la 45…1h - - - - 5 12 19
De la 60…90’ - - - - 8 16 26
Peste 2 h - - - - 10 20 32
21,9…23,8 2,19…2,38 Pana la 10’ - - - - - 3 5 131
De la 10…20’ - - - - - 5 7
De la 20…30’ - - - - 3 8 13
De la 30…38’ - - - - 4 14 18
De la 38…45’ - - - - 5 15 22
De la 45…60’ - - - - 8 16 26
De la 60…75’ - - - - 9 18 29
De la 75…90’ - - - - 10 20 32
23,8…25,6 2,38…2,56 Pana la 10’ - - - - - 3 5 169.20
De la 10…20’ - - - - - 5 7
De la 20…30’ - - - - 3 8 13
De la 30…40’ - - - - 4 13 19
De la 40…45’ - - - - 5 15 22
De la 45…55’ - - - - 8 16 26
De la 55…65’ - - - - 9 18 29
De la 65…75’ - - - - 10 20 32
25,6…27,4 2,56…2,74 Pana la 10’ - - - - 1 3 6 169.20
De la 10…20’ - - - - 3 5 10
De la 20…30’ - - - - 4 10 16
De la 30…40’ - - - - 5 15 22
De la 40..50’ - - - - 7 15 26
De la 50…60’ - - - 3 10 15 30
27,4…29,3 2,74…2,93 Pana la 10’ - - - - 1 3 7 169.20
De la 10…20’ - - - - 3 5 11
De la 20…30’ - - - - 5 11 18
De la 30…35’ - - - - 5 15 22
De la 35…45’ - - - 2 8 15 27
De la 45…55’ - - - 5 10 15 32
29,3…32,9 2,93…3,29 Pana la 5’ - - - - 3 6 225,60
De la 5…10’ - - - - 5 8
De la 10…15’ - - - - 3 5 11
De la 15…20’ - - - - 4 8 15
De la 20…25’ - - - 1 5 10 19
De la 25…30’ - - - 3 7 10 23
De la 30…35’ - - - 4 8 13 28
De la 35…40’ - - - 5 10 15 33
32,9…36,6 3,29…3,66 Pana la 5’ - - - - - 4 7 225,6
De la 5…10’ - - - - 2 6 11
De la 10…15’ - - - 2 3 7 15
De la 15…20’ - - - 3 5 8 19
De la 20…25’ - - - 5 5 10 23
 De la 25…30’ - - - 5 8 12 28
De la 30…35’ - - - 5 10 15 33
36,6…40,2 3,66…4,02 Pana la 5’ - - - - - 5 8 292
De la 5…10’ - - - - 3 7 13
De la 10…15’ - - - 2 5 7 17
De la 15…20’ - - - 3 7 10 23
De la 20…25’ - - - 4 8 13 28
De la 25…30’ - - - 5 10 15 33
40,2…43,9 4,02…4,39 Pana la 6’ - - - - 2 5 10 292
De la 6…12’ - - - 3 5 5 16
De la 12…16’ - - - 4 7 7 21
De la 16…20’ - - 1 4 8 10 26
De la 20…25’ - - 2 5 10 12 32
43,9…47,5 4,39…4,75 Pana la 5’ - - - - 2 5 10 292
De la 5…10’ - - - 3 5 5 16
De la 10…15’ - - 1 4 6 8 23
De la 15…20’ - 2 3 5 7 10 31
47,5…51,2 4,75…5,12 Pana la 5’ - - - - 2 5 10 338,4
De la 5…10’ - - 2 3 5 5 18
De la 10…13’ - 1 2 4 6 8 24
De la 13…16’ - 2 3 5 7 10 30

51,2…54,9 5,12…5,49 Pana la 5’ - - - - 3 5 11 338,4

De la 5…9’ - - 2 3 5 5 18
De la 9…12’ - - 3 4 6 8 24
De la 12…14’ - 2 3 5 7 10 30
54,9…58,5 5,49…5,85 Pana la 5’ - - - 1 3 5 12 423
De la 5…10’ - 1 2 3 6 8 23
De la 10…13’ - 2 3 5 7 10 30
58,5…62,2 5,85…6,22 Pana la 7’ - 2 2 3 5 5 30 423
De la 7…12’ 2 2 3 5 7 10 32
NOTA:
*) Aceste cifre au fost calculate socotind o scapare a pompelor de circa 20%

In cazul lucratorilor cu durata mai mare decat timpul limita uzual, treptele procesului de decompresiune vor fi
cele din tabelul nr. 5.

TABELUL NR. 5. Opririle in timpul ridicarii, in cazul in care a fost depasit timpul-limita de lucru, prevazut
in tabelul 4

Adancimea, Atmosfere Timp de la Oprire, in min, la adancimi diferite, de: Durata totala a
m , at plecarea de la timpului de
suprafata pana urcare, min
la inceputul 24m 21m 18m 15m 12m 9m 6m 3m
urcarii h, min
20.1 2.01 Peste 3 h - - - - - - 10 30 42
21.9 2.19 2…3h - - - - - - 10 30 42
Peste 3 h - - - - - - 20 30 52
23.8 2.38 1h 30’…2h30’ - - - - - - 20 30 52
Peste 2 h30’ - - - - - - 30 30 62
25.6 2.56 1h15’…1h30’ - - - - - - 10 25 37
1h30’…1h45’ - - - - - - 10 30 42
1h45’…2h - - - - - - 15 30 47
2h…2h15’ - - - - - - 20 30 52
2h15’…2h30’ - - - - - 2 23 30 57
2h30’…2h45’ - - - - - 3 27 30 62
2h45’…3h - - - - - 5 30 30 67
Peste 3h - - - - - 10 30 35 77
27.4 2.74 1h…1h12’ - - - - - 5 10 20 37
1h12’…1h20’ - - - - - 5 15 20 42
 1h20’…1h30’ - - - - - 5 15 25 47
1h30’…1h44’ - - - - - 5 20 25 52
1h44’…2h - - - - - 5 25 25 57
2h…2h14’ 5 25 30 62
2h14’…2h30’ - - - - - 5 30 30 67
2h30’…2h44’ - - - - - 10 30 30 72
2h44’…3h14’ - - - - - 20 30 30 82
Peste 3h14’ - - - - - 20 35 35 92
29.3 2.93 55’…1h12’ - - - - - 5 10 25 42
1h12’…1h30’ - - - - - 5 15 30 52
1h30’…1h54’ - - - - - 5 25 30 62
1h54’…2h18’ - - - - - 10 30 30 72
2h18’…2h30’ - - - - - 10 30 35 77
2h30’…2h54’ - - - - - 20 30 35 87
Peste2h54’ - - - - - 30 35 35 102
32.9 3.29 40…50’ - - - - - 8 10 20 41
50…1h - - - - - 10 15 20 48
1h…1h18’ - - - - - 10 20 25 58
1h18’…1h44’ - - - - - 15 20 35 73
1h44’…2h - - - - 5 15 25 35 83
2h…2h18’ - - - - 5 20 30 35 92
2h18’…2h34’ - - - - 10 25 30 35 102
2h34’…2h50’ - - - - 15 25 30 40 112
Peste 2h50’ - - - - 15 30 35 40 122
36.6 3.66 35…50’ - - - - - 10 15 20 47
50…1h - - - - 5 10 15 .25 57
1h…1h22’ - - - - 5 15 25 25 72
1h22’…1h44’ - - - - 5 20 30 30 87
1h44’…2h - - - - 10 20 30 35 97
2h…2h22’ - - - - 15 25 35 35 112
2h22’…2h44’ - - - - 20 30 35 40 127
Peste 2h44’ - - - - 30 35 35 40 142
40.2 4.02 30…38’ - - - - - 5 15 20 43
38…45’ - - - - 5 10 15 20 53
45…60’ - - - - 5 15 20 25 68
1h…1h15’ - - - - 10 20 25 25 83
1h15…1h30’ - - - 5 10 20 30 30 98
1h30…1h45’ - - - 5 15 20 35 35 113
1h45…2h - - - 10 20 25 35 35 128
2h…2h15’ - - - 10 25 30 35 35 143
Peste 2h15’ - - - 15 30 35 40 40 163
43.9 4.39 25…32’ - - - - 3 7 12 18 43
32…39’ - - - - 5 9 14 22 53
39…45’ - - - 3 5 10 15 25 61
45…60’ - - - 5 5 15 20 30 78
1h…1h15’ - - - 5 10 20 25 30 93
1h15…1h30’ - - - 10 10 20 30 35 108
1h30…1h45’ - - - 15 15 20 35 35 123
1h45…2h - - - 20 20 25 35 35 138
2h…2h15’ - - - 20 25 30 35 40 153
2h15…2h30’ - - - 25 25 35 40 40 168
Peste 2h30’ - - - 30 30 35 40 40 178
47.5 4.75 20…24’ - - - 2 4 8 9 12 38
24…30’ - - - 2 4 10 12 17 48
30…35’ - - -- 3 5 10 15 20 56
35…45’ - - - 5 6 12 20 25 71
45…55’ - - - 5 8 15 25 30 86
55…60’ - - - 7 10 15 30 30 95
1h…1h9’ - - - 10 10 20 30 35 108
1h9’…1h18’ - - - 10 15 25 35 35 123
1h18…1h27’ - - - 15 15 30 35 40 138
1h27’…1h37’ - - 5 15 20 30 40 40 153
1h37…1h47’ - - 10 20 20 35 40 40 168
1h47…1h56’ - - 15 20 30 35 40 40 183
Peste1h57’ - - 20 25 30 35 40 40 193
51.2 5.12 16…23’ - - - 3 4 8 11 15 43
23’…30’ - - - 3 5 10 15 20 56
30…40’ - - - 4 7 12 20 25 71
40…50’ - - - 6 10 12 25 30 86
 50…60’ - - 3 10 10 15 30 30 101
1h…1h15’ - - 5 10 15 20 35 35 123
1h15…1h30’ - - 10 15 20 25 35 35 143
1h30…1h40’ - 2 13 15 25 30 35 40 163
1h40…1h55’ - 3 17 20 25 35 40 40 183
Peste 1h55’ - 5 25 25 30 35 40 40 203
54.9 5.49 14…20’ - - - 2 3 7 10 15 41
20…30’ - - 2 2 3 10 15 25 60
30…40’ - - 2 2 6 14 20 30 77
40…50’ - - 2 6 8 15 25 35 94
50…60’ - 3 3 7 10 20 30 35 111
1h…1h11’ - 3 5 10 15 25 35 35 131
1h11…1h23’ - 3 5 15 20 30 35 40 151
1h23…1h34’ - 8 10 20 25 30 35 40 171
1h34…1h46’ - 10 20 25 30 35 35 40 191
Peste 1h46’ - 15 25 30 30 35 40 40 218
58.5 5.85 13…20’ - - - 3 3 7 15 15 46
20…30’ - - 3 3 5 10 15 25 64
30…40’ - - 5 6 8 10 20 30 82
40…50’ - - 5 8 9 15 25 35 100
50…60’ - 3 5 10 12 20 30 35 118
1h…1h15’ - 5 10 15 15 25 35 35 143
1h15’…1h26’ - 10 15 15 20 25 35 40 163
1h26’…1h37’ - 15 15 20 25 30 35 40 183
1h37…1h48’ - 20 20 25 25 30 35 40 203
62.2 6.22 12…20’ - - 3 3 5 7 10 20 51
20…30’ - 3 3 3 5 10 20 20 67
30…40’ - 3 3 4 8 15 25 25 86
40…50’ - 3 4 5 15 20 25 30 105
50…60’ 3 3 5 10 15 20 30 35 124
1h…1h10’ 3 3 7 12 20 25 35 35 143
1h10’…1h20’ 3 4 8 15 25 30 35 40 163
1h20…1h30’ 3 7 10 20 25 35 40 40 183
1h30…1h40’ 35 10 15 25 30 35 40 40 203
1h40…1h50’ 10 15 20 30 30 35 40 40 223
Peste 1h50’ 15 20 25 30 30 35 40 40 238

Decompresia se va face sub supravegherea directa a cadrelor medicale de la punctul sanitar al grupului de
salvare.
In cazul aruncarii bruste a scafandrului de la adancime la suprafata – de la o adancime care cere decompresia
treptata – el va fi imediat readus la adancimea de la care a iesit.
Daca scafandrul a iesit brusc la suprafata din cauza defectarii tubului de aer, el va fi imediat transportat in
camera de decompresie si supus la presiunea de aer corespunzatoare presiunii in care a stat sub apa.
In cazul lipsei unei camere de decompresie, la casca scafandrului se monteaza imediat tub si scafandrul este
coborat la adancimea de la care a iesit.
Daca scafandrul este suferind, el va fi transpotat in camera de decompresiune, iar in lipsa ei scafandrul va fi
coborat sub apa insotit de un alt scafandru.
Toti scafandri aflati in activitate vor fi supusi unui examen medical, in fata unei comisii, astfel:
 dupa fiecare imbolnavire garava;
 o data la 6 luni, pentru stabilirea adancimii maxime la care pot lucra;
 inainte de inceperea lucrului la adancimi mari (peste 25 m).
Comisia medicala are ca membri un medic fiziolog si un medic specialist in lucrari sub apa.
Scafandrul se va suspenda temporar de la lucrul sub apa, in urmatoarele cazuri:
 daca sufera de afectiuni trecatoare ale nasului, ale urechilor, ale organelor digestive sau orice alta
boala, in aceste cazuri urmand a fi supus unui examen medical;
 cand este obosit;
 cand este in stare de ebrietate sau cand se constata ca a consumat alcool inainte de a veni la lucru,
unitatea din care face parte – cu ajutorul medicului – ii va lua probe de sange, pentru stabiolirea
gradului de alcoolemie, conform instructiunilor in vigoare;
 cand intervalul de la luarea mesei este mai mic de 2 ore;
 daca sufera de boli venerice.
Fiecare scafandru, inainte de a cobora sub apa, va primi un costum de lana, pe care este obligat sa il imbrace
la coborarea sub apa.
In timpul iernii si la coborarea la mari adancimi, scafandrul va primi al doilea costum de lana. Cand
temperatura aerului este sub 0oC, scafandrul va imbraca ciorapi de lungi, imblaniti, si apoi al doilea costum
de lana.
Camasa de scafandru, inainte de a se imbraca va fi incalzita pana la temperatura castii sau a camerei in care
stationeaza scafandrul.
Afara de imbracamintea speciala de protectie, din lana, scafandrul si celelalte persoane cere-l deservesc la
suprafata vor primi imbracaminte de protectie, conform normativului in vigoare.
Tubul de aer, imbracamintea de lana, casca, telefonul si cealalta imbracaminte de protectie propriu-zisa vor fi
dezinfectate periodic.
Spalarea cu apa fiarta a tuburilor care au foat folosite la lucrari, suflarea lor si uscarea se va face periodic, cel
putin o data pe luna.
Se interzice spalarea materialelor confectionate din cauciuc cu benzina sau cu alti derivati petrolieri. De
asemenea, nu se permite atingerea acestor materiale cu ulei si alte produse petroliere.
Dezinfectatrea castii si a gulerului camasii se face o data pe saptamana sau dupa ce au fost folosite de un
scafandru care s-a imbolnavit de o boala contagioasa, in conformitate cu instructiunile medicale.
Nu se recomanda spalarea castii cu vata, deoarece scamele de vata pot ramane in supappele de aer si
deranjeaza functionarea lor.
Imbracamintea de lana se va dezinfecta dupa fiecare imbolnavire a scafandrului care a purtat-o, precum si la
fiecare trecere de la un scafandru la altul.
Imbracamintea se dezinfecteaza prin spalare si prin fierbere, iar starea ei de curatenie este verificata de
personalul medical.
Imbracamintea de protectie va fi dezinfectata si spalata dupa fiecare scufundare.
Personalul sanitar va controla dezinfectarea echipamentului de scafandru.
Nava care serveste ca baza pentru lucrarile sub apa va fi dotata cu :
 o incapere in care scafandrul sa se poata odihni si imbraca , precum si o sala de mese;
 o camera pentru uscarea costumelor umede.
Spatiul rezervat pentru uscarea costumelor va fi pastrat curat, incalzit, aerisit si iluminat in bune conditii.
Intreprinderile care executa lucrari la adancimi de peste 25 de m sunt obligate sa aiba o camera de
decompresie asezata pe baza plutitoare a lucrarii sau pe o nava de salvare, atasata acesteia.
Afara de camera de decompresie, va fi amenajata si o incapere medicala, inzestrata cu cele medicala,
inzestrata cu cela necesare si cu baloane de oxigen pentru prim-ajutor si tratament imediat.
La lucrarile sub gheata, de durata mai lunga, deasupra gaurii de coborare se instaleaza o baraca sau un cort,
care acopera tot timpul lucrarii. In interiorul acestei baraci, sta intregul echipament de scafandru (afara de
pompa).
In cazul in care nu este posibila instalarea baracii sau a cortului, la o mica distanta se va amenaja un loc unde
personalul sa se poata imbraca si incalzi.
Pe timp rece si cu vant, personalul care formeaza o echipa se va imparti in doua schimburi.
La lucrarile cu adancime de peste12 m, pentru acordarea primului ajutor si supravegherea indeplinirii
regulilor de decompresie va fi prezent un sanitar cu pregatire corespunzatoare.
La lucrarile la mari adancimi (peste 25m), este obligatorie prezenta unui medic.
Sanitarul, felcerul sau medicul au insarcinarea de a face controlul medical al scafandrilor care coboara sub
apa si de a supraveghea respectarea timpului de imersiune si de emersiune al scafandrilor.
PROTECTIA MUNCII
Masuri generale
lucrarile sub apa trebuie sa fie conduse si supravegheate de catre un tecnician specializat in astfel de operatii,
avand cunostinte teoretice si practice corespunzatoare in aceasta ramura. scafandrii au ca baza navele de
salvare sau acele nave prevazute cu tot utilajul necesar lucrarilor sub apa.