Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Me 2 Final
Me 2 Final
Pentru a determina bilanțul puterilor la o mașină asincronă (de inducție), putem porni de la primele
două relații ale sistemului de funcționare ale mașinii asincrone, înmulțite cu produsul m₁I₁ și m'₁I₂. Aceste
ecuații sunt următoarele:
(1.) m₁E₁I₁∗mR₁I₁−jmX₁I₁∗∗∗=δ₁
(2.) m₁E₁∗I₁+mX_m(m₁I₁)−mR₂I₂∗jmX₂I₂∗∗∗=δ₂
și luând în considerare doar părțile reale (deoarece la o mașină asincronă normală nu are loc un
schimb de putere reactivă pe bornele secundare), putem obține relațiile:
Aceste relații arată cum puterea electrică și puterea mecanică se împart și se transformă în diferite
componente într-o mașină asincronă. Se evidențiază pierderile joule în înfășurarea primară și secundară,
pierderile în miezul feromagnetic, puterea electromagnetică transmisă rotorului și puterea mecanică
dezvoltată de motor. Astfel, puterea electrică este compusă din pierderile și puterea transmisă prin câmpul
electromagnetic, în timp ce puterea mecanică este compusă din pierderile mecanice și de ventilație,
pierderile în fierul rotorului și puterea mecanică utilă disponibilă pentru mașina de lucru..
Fig.1. a
În regim de viteză constantă Ω, corespunzător bilanţului de puteri, se poate stabili o relaţie între cuplul
electromagnetic M dezvoltat de motor şi cuplurile rezistente Mr (al maşinii de lucru ML antrenate, figura 1.b),
Mm (cuplul de frecări mecanice ale rotorului) şi MFe2 (cuplul corespunzător pierderilor în fierul rotorului, inclusiv
pierderilor suplimentare în miez). Într-adevăr din relaţia:
Pmec = P2 + pm+V + pFe2 (8.)
M = M r + M m+ M Fe2 (9.)
Ω
În regim dinamic, ecuaţia cuplurilor are forma: M − M r − M m− M Fe 2 = d (10.) J dt
rezultă ca P = p + P = M (Ω − Ω) + MΩ = MΩ (11.)
Pornirea stea-triunghi se poate aplica numai la motoarele care au scoase la cutia de borne toate
cele şase capete ale înfăşurărilor de fază şi la care tensiunea reţelei de alimentare corespunde
funcţionării motorului cu înfăşurarea statorului conectată în triunghi.
Schema de principiu pentru pornirea stea-triunghi este reprezentată în figura 1. La pornire,
înfăşurarea statorică se conectează în stea prin închiderea comutatorului k pe poziţia 1 şi curentul
iniţial de pornire are valoarea:
(2.) kpYZUI31= în care U1 este tensiunea de linie, U1/este tensiunea de fază, iar Zk impedanţa
unei faze la scurtcircuit, când turaţia n = 0. După ce rotorul a accelerat şi turaţia s-a stabilit se
trece comutatorul k pe poziţia 2, realizându-se schimbarea conexiunii înfăşurării din stea în
triunghi.
Fig. 1
Metoda conectării stea-triunghi, nu se poate aplica decât motoarelor la care, în
funcţionarea normală, fazele statorului sunt legate în triunghi.
Pornirea stea-triunghi
8. EXPLICATI SI REPREZENTATI SCHEMA PENTRU PORNIREA MOTORULUI ASINCRON
CU ROTOR IN SCC UTILIZAND UN AUTOTRANSFORMATOR
Pornire cu autotransformator
La pornirea cu autotransformator reglabil se pune initial autotransformatorul pe pozitia de
tensiune zero si apoi se creste lent observand ampermetrul A. Cand cuplul electromagnetic
devine mai mare decat cuplul rezistent la ax, apare un cuplu de accelerare care pune rotorul in
miscare. Dupa accelerare curentul absorbit de motor scade. Se creste apoi tensiunea in
continuare pana la atingerea valorii nominale la borne (voltmetrul V); atunci motorul se
comuta pe reteaua de alimentare: K1 deschis si K2 inchis.
Se impune ca procesul de pornire să se desfăşoare între două valori ale cuplului, mai mari
decât cuplul nominal Mn; în general aceste limite sunt Mp min = (1,1 –1,3) Mn, iar MP max
= (1,5-2) Mn.
Pornirea are loc pe o caracteristică M = f (s) artificială, când în serie cu înfăşurarea rotorică
este introdusă întreaga rezistenţă RP4 a reostatului de pornire şi când la s = 1 corespunde Mp
max (punctul A).
Din punctul A rotorul accelerează până în punctul B când, la stingerea cuplului MP min, se
scurtcircuitează o treaptă a reostatului de pornire, valoarea rezistenţei acestuia scăzând de la
RP4 la RP3.
În acest moment punctul de funcţionare trece în C pe caracteristica artificială
corespunzătoare rezistenţei RP3 şi motorul accelerează până în punctul D, corespunzător lui
Mp min pe această caracteristică.
Mai departe trecerea pe celelalte caracteristici artificiale corespunzătoare rezistenţelor R p2 şi
Rp1 se face în mod asemănător, până se ajunge pe caracteristica naturală în I şi punctul de
funcţionare se stabileşte în final în J, la valoarea cuplului de lucru, de exemplu egal cu cel
nominal Mn.
Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat se poate face manual cu ajutorul
unor controlere sau automat prin scurtcircuitarea treptelor reostatului de pornire cu
ajutorul unor contactoare comandate de relee de timp sau de curent.
Reostatele de pornire sunt construite cu rezistenţe metalice răcite în aer sau în ulei sau sub
formă de rezistenţe lichide formate din plăci metalice care se introduc mai mult sau mai puţin
într-o baie cu apă.
În principiu valoarea curentului de pornire se poate reduce şi prin înserierea în circuitul
rotorului a unei reactanţe. Dar în acest caz scade alunecarea critică şi cuplul maxim,
înrăutăţindu-se şi condiţiile de pornire.
Motoarele asincrone cu rotorul bobinat prezintă avantajul că pot fi pornite cu orice
valoare a cuplului până la cuplul maxim şi cu curenţii de pornire moderaţi, ceea ce
justifică utilizarea lor în anumite acţionări (instalaţii de ridicat şi transportat, de
exemplu chiar dacă sunt mai scumpe şi mai pretenţioase în exploatare decât cele
cu rotorul în colivie.
10. DESCRIETI ARMATURA STATORICA A MASINII SINCRONE
Statorul, care la maşina sincronă în construcţie normală are rol de indus, este realizat dintr-un
miez feromagnetic şi o înfăşurare.
Miezul se execută, ca şi în cazul maşinii asincrone, din tole ştanţate din tablă silicioasă cu
grosimea de 0,5 mm. Acestea, pentru diminuarea pierderilor în fier, se izolează între ele cu
lac sau oxizi.
La periferia interioară a miezului statoric sunt practicate crestături uniform repartizate în care
se introduce înfăşurarea corespunzătoare.