Jocul de handbal este un joc constuit de gândirea unor pedagogi ai epocii

moderne. Este un joc relativ tânăr, care a apărut în Europa la sfârşitul secolului
al XIX-lea şi începutul secolului XX, ca o transformare a unor jocuri cu caracter
popular şi sub influenţa altor jocuri sportive, în special a fotbalului, din a cărui
idee fundamentalăde joc s-a inspirat cel mai mult.
Din anul 1892, în Cehoslovacea, este cunoscut un joc sportiv denumit
HAZENA, căruia Vaclav Karas i-a publicat regulile de joc în anul 1905.
În Danemarca, Holger Nielsen a introdus în şcoli un joc căruia în anul 1898 de
HANDBOLD şi care avea reguli asemănătoare handbalului în 7.În anul 1904
autorul jocului tipăreşte un regulament de joc, organizează competiţii şi pune
bazele unei federaţii.
Din anul 1909 în Ucraina au fost introduse în lecţiile de educaţie fizică
jocuri cu mingea, dintre care unul jucat în 7 jucători se semăna foarte mult cu
handbalul actual.
În 1913, s-a organizat în Rusia prima competiţie de handbalpe terenuri de
dimensiuni reduse. În Germania ,începutirile hndbalului datează din anul 1915,
când un profesor de educaţie fizică, Max Heiser a îmbinat mai multe jocuri
populare într-unul singur, pe care l-a numit TORBAL, care era folosit în timpul
iernii ca sport complementar pentru gimnaşti.
În anul 1919, Carl Schelens, antrenor de atletism, a adus înnoiri
substanţiale regulilor jocului Torbal, fiind inspirat în principal din jocul de
fotbal, a creat un nou joc sportiv cîruia i-a dat denumirea de HANDBAL. Se
juca pe terenul de fotbal între două echipe formate din câte 11 jucători.
Primul joc internaţional a avut loc în anul 1925 între Germania şi Austria,
scor 6-3 pentru Austria. La handbal feminin primul joc internaţional s-a disputat
în anul 1930 , Austria învinge Germania cu scorul de 5-4.
Activitatea internaţională era dirijată de o comisie de jocuri sportive din
cadrul Federaţiei Internaţionale deAtletism Amator (IAAF),care a organizat la
Jocurile Olimpice de la Amsterdam din anul 1928 mai multe demonstraţii de
handbal.
In 1928 a avut loc congresul de constituire a Federaţiei Internaţionale de
Handbal Amator la care au luat parte 11 ţări. Acum se publică şi primul
regulament internaţional de, handbal în 11jucători.
În anul 1936, Comitetil Internaţional Olimpic acceptă introducerea
handbalului în programul Jocurilor Olimpice de la Berlin. Au luat parte 6 ţări
printre care şi România şi se clasează pe locul 5, întrecând SUA cu scorul de
10-3.
În anul 1934 se afiliază România la IHAF, numărul ţărilor membre fiind
de 34.
Datorită condiţiilor climaterice nefavorabile practicării handbalului în 11
jucători în ţările scandinave, s-a dezvoltat jocul de handbal în 7 jucători. Prin
dinamismul său se răspândeşte foarte repede în Danemarca, Norvegia şi
Finlanda, dar tinde să coboare şi mai în sud ,unde se joacă mai ales iarna.
 In anul 1935 are loc primul joc interţări de handbal în 7 între Suedia şi
Danemarca
In 1938 are loc primul CM de handbal în sală organizat la Berlin .În
acelaşi an are loc primul CM de handbal în 11 la care participă 10 echipe
naţionale, printre care şi România ocupând locul V.
Războiul mondial declanşat de Germania hitleristă a întrerupt drumul
ascendent al handbalului. După capitularea Germaniei la 9 mai 1945 se reia
încetul cu încetul activitatea handbalistică intttternaţională.
În anul 1946 la congresul de la Copenhaga se dizolvă vechea federaţie şi
se înfiinţează Federaţia Internaţională de Handbal (IHF), participând 14 ţări.
În anul 1948 la congresul de la Paris, România devine membră a IHF . În
acelaşi timp
a avut loc şi CM de handbal în 11 jucători, titlul fiind câştigat de Suedia.
În1949 are loc primul CM de handbal feminin în 11 la Budapesta, titlul
mondial fiind câştigat de echipa Ungariei.
 1952 în Elveţia , are loc CM masculin de handbal în 11 câştigat de
RFGermania
 1954, Suedia, a doua ediţie a CM de handbal de sală la care au
participat 11 echipe. Titlul a fost cucerit de Suedia.
 1955, RFGermania, organizează cel de-al patrulea CM de handbal
în 11, la care au participat 17 ţări. Titlul a fost câştigat de RFG.
Începând cu anul 1956, istoria handbalului mondial a fost influenţat
puternic de prezenţa handbalistelor şi handbaliştilor români în arenă
precum şi de reprezentanţii celorlalte ţări socialiste

PALMARES DE ONOARE
1936 – 2007
42 MEDALII: 19 DE AUR, 10 DE ARGINT ŞI 13 DE BRONZ

S E N I O R I – 16 medalii
7 MEDALII DE AUR – CAMPIONI MONDIALI – SENIORI
4 MASCULIN - 3 FEMININ
3 MEDALII DE ARGINT – VICECAMPIONI MONDIALI – SENIORI
1 MASCULIN - 2 FEMININ
2 MEDALII DE BRONZ LA CAMPIONATE MONDIALE – SENIORI
4 MEDALII LA JOCURILE OLIMPICE – SENIORI
ARGINT 1976, BRONZ 1972, 1980, 1984
 T I N E R E T – 7 medalii
2 MEDALII DE AUR – CAMPIONI MONDIALI TINERET – FEMININ
2 MEDALII DE AUR – CAMPIONI EUROPENI – TINERET
2 MEDALII DE BRONZ – C.M. FEMININ DE TINERET
1 MEDALIE BRON – C.E. FEMININ - TINERET

J U N I O A R E – 4 medalii
1 MEDALIE DE BRONZ LA C.M. JUNIOARE
1 MEDALIE DE AUR – CAMPIONI EUROPENI – JUNIOARE
2 MEDALIE DE ARGINT – VICECAMPIONI EUROPENI – JUNIOARE

C.M. U N I V E R S I T A R – 15 medalii
7 MEDALII DE AUR – CAMPIONI MONDIALI – UNIVERISTARI
6 MASCULIN - 1 FEMININ
4 MEDALII DE ARGINT – VICECAMPIONI MONDIALI – UNIV.
2 MASCULIN - 2 FEMININ
4 MEDALII DE BRONZ LA CAMPIONATE MONDIALE – UNIV.
2 MASCULIN - 2 FEMININ
*****
16 ECHIPE DE CLUB CÂŞTIGĂTOARE DE CUPE EUROPENE
23 TITLURI DE CAMPIONI BALCANICI SENIORI – TINERET
27 MEDALII LA CAMPIONATELE MONDIALE, EUROPENE ŞI J.O.

SENIORI – TINERET – JUNIORI

Echipele naţionale de seniori şi senioare ale României au cucerit 16 medalii.

La Jocurile Olimpice: 4 medalii din care 1 de argint, 3 de bronz.
La Campionatele Mondiale: 12 medalii din care 7 de aur, 3 de argint şi de 2 de
bronz.

S E N I O R I – 11 medalii
4 Medalii la Jocurile Olimpice 1 argint, 3 bronz

1. 1972 MUNCHEN - bronz;

2. 1976 MONTREAL - argint;
3. 1980 MOSCOVA – bronz;
4. 1984 LOS ANGELES - bronz
 4 titluri de Campioni Mondiali

1. 1961 RF GERMANIA - Dortmund

2. 1964 CEHOSLOVACIA - Praga;
3. 1970 FRANŢA - Paris;
4. 1974 RD GERMANIA - Berlin

1 loc II - Vicecampioni Mondiali - Medalii de argint

1. 1959 AUSTRIA - Finala la Viena. Handbal în 11 jucători.

2 loc III - Medalii de bronz

1. 1967 SUEDIA
2. 1990 CEHOSLOVACIA

S E N I O A R E – 5 medalii

3 Titluri de Campioane Mondiale

1. 1956 RF GERMANIA - Frankfurt

2. 1960 OLANDA – Amsterdam *1956, 1960 handbal în 11 juc.
3. 1962 ROMANIA - Bucureşti *1962: handbal în 7 juc

.2 loc II - Vicecampioane Mondiale - Medalii de argint

1. 1973 IUGOSLAVIA - Finala la Belgrad.

2. 2005 RUSIA - Finala la Sankt Petersburg.

T I N E R E T – 7 medalii
Echipa naţională feminină de tineret (junioare în versiunea E.H.F.) a
cucerit: 6 medalii la Campionatele Mondiale din care 2 de aur, 3 de bronz şi 2
medalii de aur la Campionatele Europene.

2 titluri de Campioane Mondiale

1.1995 BRAZILIA - Aracaju 2. 1999 CHINA – Pekin

2 Medalii de bronz la Campionatele Mondiale

1. 1977 ROMÂNIA - Bucureşti 2. 1997 COASTA DE FILDEŞ
2 Titluri de Campioane Europene

1. 1998 SLOVACIA - Bratislava 2. 2000 FRANŢA - Saint Rafael

2007 TURCIA – IZMIR – 1 MEDALIE DE BRONZ

J U N I O A R E – 4 medalii

Echipa naţională feminină de junioare (YOUTH în versiunea E.H.F.) a

cucurit 4 medalii:
1 la Campionatele Mondiale şi 3 la Campionatele Europene: 1 de aur şi 2
de argint.
1 loc III – Bronz la Campionatele Mondiale
1. 2006 CANADA - Shebrooke
1 Titlu de Campioane Europene - Junioare
1. 1999 GERMANIA - Finala la Rotenburg.
2 loc II - Medalie de Argint
1. 2003 RUSIA - Finala la Togliatti.
2. 2005 AUSTRIA - Finala la Viena

16 MEDALII LA JOCURILE OLIMPICE ŞI CAMPIONATELE

MONDIALE
MEDALII LA JOCURILE OLIMPICE
Din care 7 de aur la Campionatele Mondiale (3 la fete, 4 la băieţi), 4 argint
(1 la J.O. băieţi, 2 fete şi 1 băieţi la C.M., 5 de bronz ,3 la J.O. şi 2 la C.M. -
băieţi).
SENIORI
1. 1976 la MONTREAL ARGINT
2. 1972 la MUNCHEN BRONZ
3. 1980 la MOSCOVA BRONZ
4. 1984 la LOS ANGELES BRONZ

CAMPIONI MONDIALI
SENIOARE
1. 1956 în R.F. GERMANIA AUR
Handbal în 11 jucători
2. 1960 în OLANDA AUR
Handbal în 11 jucători
3. 1962 în ROMÂNIA AUR
 SENIORI
1. 1961 în R.F. GERMANIA AUR
2. 1964 în CEHOSLOVACIA AUR
3. 1970 în FRANŢA AUR
4. 1974 în R.D. GERMANIA AUR

VICECAMPIONI MONDIALI
SENIOARE
1. 1973 în YUGOSLAVIA ARGINT
2. 2005 în RUSIA ARGINT

SENIORI
1. 1959 în AUSTRIA ARGINT
Handbal în 11 jucători
MEDALII DE BRONZ LA CAMPIONATE MONDIALE
SENIORI
1. 1967 în SUEDIA BRONZ
2. 1990 în CEHOSLOVACIA BRONZ

11 MEDALII LA CAMPIONATELE MONDIALE ŞI EUROPENE

TINERET – JUNIORI
Din care 5 de aur, 2 argint, 4 de bronz - feminin

CAMPIONI MONDIALI-TINERET
FEMININ
1. 1995 în BRAZILIA AUR
2. 1999 în CHINA AUR
- 1967 Ediţie experimentala - DANEMARCA AUR
MASCULIN
- 1967 Ediţie experimentala - DANEMARCA AUR

2 MEDALII LA CAMPIONATELE MONDIALE-TINERET

FEMININ
1. 1977 în ROMÂNIA BRONZ
2. 1997 în COASTA DE FILDEŞ BRONZ

MEDALII LA CAMPIONATELE MONDIALE-JUNIOARE

1. 2006 în CANADA BRONZ
 2 TITLURI DE CAMPIOANE EUROPENE-TINERET
1. 1998 în SLOVACIA AUR
2. 2000 în FRANŢA AUR
1 MEDALIE LA CAMPIONATELE EUROPENE – TINERET

1. 2007 în TURCIA BRONZ

CAMPIOANE EUROPENE-JUNIOARE

1. 1999 în GERMANIA AUR

VICECAMPIOANE EUROPENE-JUNIOARE

1. 2003 în RUSIA ARGINT

2. 2005 în AUSTRIA ARGINT

15 MEDALII LA CAMPIONATELE MONDIALE UNIVERSITARE

Echipele reprezentative ale României au cucerit la Campionatele

Mondiale Universitare: 15 medalii din care: 7 de Aur, 4 de Argint şi 4 de Bronz.

7 TITLURI DE CAMPIONI MONDIALI UNIVERSITARI

MASCULIN – 6 medalii

1. 1973 în SUEDIA AUR

2. 1975 în ROMÂNIA AUR
3. 1977 în POLONIA AUR
4. 1981 în FRANŢA AUR
5. 1984 în R.F. GERMANIA AUR
6. 1984 în ROMÂNIA AUR

FEMININ – 1 medalie

1. 2002 în SPANIA AUR

VICECAMPIONI MONDIALI
MASCULIN – 2 medalii

1. 1968 în R.F. GERMANIA ARGINT

2. 1990 în OLANDA ARGINT
 FEMININ – 2 medalii
1. 1998 în SLOVACIA ARGINT
2. 2000 în FRANŢA ARGINT

MEDALII DE BRONZ
MASCULIN
1. 1963 în SUEDIA BRONZ
2. 1971 în CEHOSLOVACIA BRONZ

FEMININ
1. 1994 în SLOVACIA BRONZ
2. 1996 în BULGARIA

ECHIPE DE CLUB CĂŞTIGĂTOARE DE

CUPE EUROPENE 1961-2006

FEMININ

1. 1961 Cupa Campionilor = ŞTIINŢA Bucureşti

2. 1964 Cupa Campionilor = RAPID Bucureşti
3. 1984 Cupa I.H.F. = CHIMISTUL Rm. Vâlcea
4. 1989 Cupa Cupelor = ŞTIINŢA Bacău
5. 1989 Cupa I.H.F. = CHIMISTUL Rm. Vâlcea
6. 1993 Cupa I.H.F. = RAPID Bucureşti
7. 1996 Cupa Oraşelor = SILCOTUB Zalău
8. 2000 Cupa Oraşelor = RAPID Bucureşti
9. 2002 Cupa Challenge = U. REMIN Deva
10. 2006 Cupa Challenge = RULMENTUL Braşov
11. 2007 Cupa Cupelor = OLTCHIM Rm. Vâlcea

RAPID Bucureşti: 3 Cupe Europene (1964, 1993, 2000), CHIMISTUL

(Oltchim) Rm. Vâlcea 3 (1984, 1989, 2007), ŞTIINŢA Univ. Bucureşti 1
(1961), ŞTIINŢA Univ. Bacău 1 (1989), Silcotub Zalău 1 (1996), Univ.
Remin Deva 1 (2002), Rulmentul Braşov 1 (2006).
 MASCULIN

11. 1965 Cupa Campionilor = DINAMO Bucureşti

12. 1968 Cupa Campionilor = STEAUA Bucureşti
13. 1977 Cupa Campionilor = STEAUA Bucureşti
14. 1985 Cupa I.H.F. = MINAUR Baia Mare
15. 1998 Cupa E.H.F. = MINAUR Baia Mare
16. 2006 Cupa Challenge = STEAUA Bucureşti
17. 2007 Cupa Challenge = U.C.M. REŞIŢA

STEAUA Bucureşti 3 Cupe Europene (1968, 1977, 2006), MINAUR Baia

Mare 2 (1985, 1998), DINAMO Bucureşti 1 (1965), U.C.M. REŞIŢA
(2007).

16 ECHIPE DE CLUB CÂŞTIGĂTOARE DE

CUPE EUROPENE

Echipele de club din Romania au cucerit 16 cupe europene:

- 5 “Cupa Campionilor Europeni”
- 4 “Cupa Federatiei Internationale”(I.H.F.)
- 1 “Cupa Federaţiei Europene de Handbal (E.H.F.)„
- 1 “Cupa Cupelor”
- 2 “Cupa Oraselor”
- 3 “Cupa Challenge“

CUPA CAMPIONILOR EUROPENI

1961 Ştiinţa Bucuresti – feminin

-antrenor: Constantin Pilica Popescu
1964 Rapid Bucuresti – feminin
-antrenor: Gabriel Zugravescu
1965 Dinamo Bucuresti – masculin
-antrenor: Vlase Oprea
1968 Steaua Bucuresti – masculin
-antrenor: Valentin Nitescu, Olimpiu Nodea
1977 Steaua Bucuresti – masculin
-antrenor: Cornel Otelea
 CUPA FEDERATIEI INTERNATIONALE (I.H.F.)

1984 Chimistul Rm. Valcea – feminin

-antrenor: Constantin Pilica Popescu, Maria Ciulei
1985 Minaur Baia Mare – masculin
-antrenor: Lascar Pana, Petre Avramescu
1988 Minaur Baia Mare – masculin
-antrenor: Lascar Pana
1989 Chimistrul Rm. Valcea – feminin
-antrenor: Ioan Gherhard, Gheorghe Ionescu, Bogdan Ma covei
1993 Rapid Bucuresti – feminin
-antrenor: Tiberiu Milea, Nicolae Diaconu

CUPA CUPELOR

1989 Stiinta Bacau – feminin

-antrenor: Mihai Pintea, Petrea Costel
2007 – Oltchim Rm. Vâlcea
- antrenori Gheorghe Tadici şi Popa Sevişteanu

CUPA ORAŞELOR

1996 Silcotub Zalau – feminin

-antrenor: Gheorghe Tadici
2000 Rapid CFR Bucuresti – feminin
-antrenor: Vasile Margulescu, Constantin Pilica Popescu

CUPA CHALLENGE

2002 U Remin Deva – feminin

- antrenor: Cornel Badulescu, Ioan Matasaru

2006 Rulmentul Braşov

- antrenori: MARIANA TÂRCĂ, AURELIAN ROŞCĂ
2006 Steaua Bucureşti
- antrenori: VASILE STÂNGĂ, NICOLAE MUNTEANU
. 2007 U.C.M. REŞIŢA
- antrenori OMER AIHAN, CZARI GRIGORE