Artă poetică simbolistă

Plumb
George Bacovia

1. George Bacovia (1881-1957)

-scriitor român format la școala simbolismului literar francez
-unul dintre cei mai importanți promotori ai tendințelor novatoare de lirică românească
-cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți de poezie
română modernă

2. Geneza
-publicată în 1916 în volumul “Plumb” (volum omonim, adică cu același nume și deschide
volumul)
-inspirată de vizita autorului la cimitirul din Bacău (conform mărturiei soției Agatha
Grigorescu)

3. Artă poetică simbolistă

Poezia “Plumb” este o elegie alcătuită dintr-un monolog tragic. Ea este, de asemenea, o
artă poetică, întrucât autorul își exprimă credința despre creație și cunoaștere. Deși
versurile par simple la o lectură de suprafață, avem de-a face cu o simplitate rafinată,
elegantă, studiată. Motivul trăirii elegiace îl reprezintă moartea iubitei, fapt ce a dus la
izolarea totală, la singurătate.
Textul este unul de factură simbolistă prin:
-temă și motive
-prin sugestii, corespondențe, simboluri
-utilizarea termenilor cromatici
-muzicalitatea internă a versurilor
-estetica urâtului
-tehnica repetițiilor
-dramatismul eului liric
-simetria compozițională
-comunicarea unei stări de criză, de apăsare și dezolare

4. Tema/Motiv/Laitmotiv
-poezia “Plumb” este considerată o artă poetică implicită ce rezultă din așezarea ei în
fruntea volumului cu același titlu și din semnificația sa pentru întreaga creație bacoviană
Temele abordate sunt:
-solitudinea absolută în fața morții
-relația poetului cu lumea, cu universul și cu propria creație
-condiția de damnat a poetului într-o societate superficială, care nu-l înțelege

5. Compoziție
-textul este perfect simetric și este construit sub forma unei confesiuni lirice, fiind alcătuit din
două catrene care corespund celor două planuri ale realității (interioară și exterioară)
a) strofa întâi
 -strofa întâi sugerează cadrul fizic (spațiul închis, sufocant, apăsător în care trăiește
poetul și care poate fi asociat cu societatea, mediul, propriul suflet sau propria viață)
și înfățișează un tablou funerar obișnuit, în care sunt incluse câteva șabloane
simboliste
-poezia debutează cu verbul “a dormi” la modul indicativ, timp imperfect (“Dormeau
adânc sicriele de plumb”), ce sugerează o acțiune care a fost începută în trecut, însă
nu a fost terminată; astfel apăsarea devine o stare permanentă
-în cavoul sumbru își face apariția vântul care declanșează scârțâitul coroanelor,
sunet ce prevestește sfârșitul inevitabil (“Și scârțâiau coroanele de plumb”)
-repetarea simetrică a simbolului “plumb” sugerează apăsarea sufletească, neputința
poetului de a evada din această lume obositoare, stresantă, sufocantă
b) strofa a doua
-tabloul al doilea descrie cadrul metafizic și trădează atitudinea poetului față de
maniera simbolistă
-eul poetic trăiește o singurătate morbidă (“Stam singur lângă mort… și era frig”), iar
frigul sporește presiunea apropierii sfârșitului
-dragostea nu apare ca fiind înălțătoare, ci dimpotrivă, este rece și fără niciun fel de
perspective de împlinire (“Și-i atârnau aripile de plumb”)

6. Explicarea titlului
-titlul este reprezentativ pentru creația bacoviană și are o gamă largă de semnificații
-titlul operei este reprezentat de un metal greu și sugerează angoasa, apăsarea, monotonia
universului
-cuvântul “plumb” prin repetare devine laitmotiv (motiv central), beneficiind de mai multe
sugestii senzoriale: tactile, cromatice, auditive
-sonoritatea cuvântului din titlu reflectă ideea de claustrare

7. Idei poetice
-viziunea despre lume este sumbră, fără speranță de salvare și de un tragism asumat cu
luciditate
-poezia bacoviană este a unui solitar și a unui prizonier, a unei conștiințe înspăimântătoare
de sine, de neant și de lumea în care trăiește
-lirismul subiectiv este redat prin mărcile eului liric: persoana I singular a verbelor (“stam”,
“am început”, “să strig”), persoana I singular dedusă din adjectivul posesiv “(amorul) meu”.
-la nivelul textului, ambianța simbolistă este marcată prin 3 cuvinte cheie: plumb, cavou,
singur
plumb
-cuvântul “plumb” apare în titlu și de câte 3 ori în fiecare strofă, devenind astfel laitmotiv
-din punct de vedere chimic, este un element metalic, moale, greu, maleabil, cenușiu spre
albastru, rău conducător de căldură și electricitate
-prin greutate, plumbul sugerează apăsarea sufletească, sfâșietoare a eului liric, dezolarea
-prin culoare, exprimă plictiseala, monotonia, cenușiul existenței
-prin sonoritate exprimă o cădere surdă, grea, fără ecou
cavou
-cavoul poate reprezenta “casa (sau orașul) în care locuiește poetul; sau poate mediul,
lumea meschină, dacă nu cumva și propriul corp în care sălășluiește un suflet de plumb”
(Ion Protaru)
 -înseamnă imposibilitatea ieșirii poetului din spațiul închis în care i se refuză împlinirea
aspirațiilor spirituale
-cavoul mai poate fi însuși cuvântul care încorsetează, care nu poate exprima întru totul
emoțiile și gândurile poetului
-mediul social angoasant, imposibilitatea poetului de a se împlini (“aripi de plumb”)
-legătură Bukowski „Blue Bird”
singur
-semnifică izolarea totală și neînțelegerea de către ceilalți a dramei ce apasă sufletul
poetului („Stam singur în cavou și era frig”)
-geniul neînțeles

8. Elemente de prozodie/versificație
-în ceea ce privește prozodia, “Plumb” are o construcție sobră, riguroasă, care sugerează
angoasa și imposibilitatea salvării
-elementele prozodiei clasice conduc muzicalitatea exterioară, prin rima îmbrățișată, măsura
fixă de 10 silabe, alternarea ritmului iambic cu cel amfibrahic
-muzicalitatea interioară, specific simbolistă, se realizează prin sonoritatea dată de
consoanele grele ale simbolului “plumb”, repetat obsesiv în rimă, de tehnica repetițiilor, de
asonanțe și aliterații, care transformă poezia într-un vaier monoton

9. Concluzia
Așadar, prin atmosferă, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului și a corespondențelor,
prin prezentarea stărilor sufletești de angoasă, de singurătate, de vid sufletesc, poezia
“Plumb” se încadrează în estetica simbolistă. De asemenea, poezia bacoviană depășește
cadrul simbolismului și realizează trecerea la modernitate.