Coordonator prof. dr. Bolos Natalia Manuela Coordonator prof. Fechete Carmen prof. Roman Ramona prof, Palfi Maria ‘prof. Daraban Doring prof: Dregan Cristina Limba si literatura romana Caiet auxiliar - clasa a VII-a Satu Mare, 2017Lucrarea este elaborata in conformitate cu programa scolarit in vigoare. Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniet Caiet auxiliar. Limba si literatura romani. Clasa a VIIl-a/ coordonator: prof. dr. Bolos Natalia, prof. Fechete Carmen, prof. Daraben Dorina, prof. Roman Ramona, prof. Dregan Cristina, prof. Palfi Maria ~ Satu Mare, 2017 ISBN 978-973-0-261 12-7 1 Bolos Natalia I. Fechete Carmen I. Daraban Dorina IV. Roman Ramona VY. —_Dregan Cristina VL. Palfi Maria Hustratie de coperta: Oprea $uta VivienArgument Lucrarea Caiet auxiliar, Limba $i literatura romana. Clasa a VII-a propune si ofere atit elevilor, eat si profesorilor, un instrument de lueru util in exersarea si aprofundarea cunostinjelor dobandite in cadrul orelor de limba si literatura romani. Are 0 valoare practic’, aceea de a. consolida elevului deprinderile dobindite, de a-i fixa achizitiile si cunostinfele de limba si literatura romana. Materialul este structurat in cinci capitole fiind precedat de doud teste predictive. Fiecare capitol confine un anumit numir de fige de lucru, in funcjie de complexitatea confinutului. O fis& de lucru este structurat in doud parti. Prima parte (1. A.) vizeaza infelegerea unui text literar sau nonliterar, cei cinci itemi fiind creafi pe baza textului, asemenea celor de la Evaluarea Nafionald, Prima parte se incheie cu redactarea unei compuneri (B.), in care elevii f pot valorifica cunostinfele de teorie literara cu aplicatii pe text. Partea a Il-a a figei (I A) cuprinde itemi variai: cu rispunsuri scurte, de asociere, intrebari structurate, viznd exersarea cunostinfelor de limba, ficcare capitol concentrindu-se pe continuturi distincte. Astfel, capitolul I cuprinde fise de lucru destinate exersarii_nofiunilor dobindite referitoare 1a genul liric, capitolul I vizeazi exersarea notiunilor de vocabular si fonetic’, in capitolul III elevii pot exersa si aprofuunda nofiunile de teorie literara ale genului epic Notiunile de sintaxd a propozitiei si frazei sunt cuprinse in capitolul IV, iar in capitolul V se urmireste consolidarea cunostin{elor referitoare la genul dramatic, Sunt creafi 12 itemi, primii 7 pentru nivelul mediu, iar ultimii 5 pentru nivel de preformanta. Fisa de Iucru se termini cu o compunere liberi (B.), prin care se urmareste dezvoltarea creativitijii, exprimarea unei opinii pornind de la fragmentele citate. Materialul este unitar prin rubrica recurenta Dovedeste cdi esti cel mai bun! prin care se face tecerea la munca destinaté elevilor capabili de performangi. La sfarsitul fiecdrui capitol sunt propuse doud teste sumative in vederea evaluarii cunostinfelor gi capacitatii elevilor de a opera pe un text literar la prima vedere. Au fost alese cu precidere texte din literatura romana, dar si texte din literatura universal, astfel ineat elevii si poatd lua contact cu diferite tipuri de mesaj si de forme de scriere a unei opere literare Sperdim ca lucrarea aceasta si constituie un mijloc de a-i ajuta pe copii si-si sistematizeze nofiunile de limba si literatura dobandite pe parcursul ciclului gimnazial, si ofere un instrument util de lucru in vederea promovarii cu succes a examenului de Evaluare Nationala. AUTORILCuprins Argument Cuprins Test predictiv 1 i Test predictiv Capitolul I — Genul liric Fis de lucru — Instantele comunicarii in textul lirie. Autor. Eul liric... Fig de lueru ~ Mesajul si limbajul unui text lii Fis de lucru — Structura textului liric Fig de lucru ~ Motivarea (argumentarea) apartenenfei unui text la genul li ‘Test sumativ 1... ‘Test sumativ 2. Capitolul II — Vocabularul. Fonetica.. Fis de lueru ~ Vocabularul fundamental ~ masa vocabularului... Fis de lucru~ Sensul cuvintelor in context. Cuvinte monosemantice / polisemantice 44 Fig de lucru — Sinonimele. Antonimele Fig de lucru— Omonimele / Omofonele / Omografele Fisi de lucru ~ Paronimele. Pleonasmul.... Fig de lucru — Mijloace de imbogitire a vocabularului Fis de lueru ~ Fonetica. Ortografie si punctuatis ‘Test sumativ 1... Test sumativ 2. Capitolul LI — Genul epic Fis de lueru —Relatia autor — narator - personaj Fis de Iueru ~ Personaje. Caracterizarea personajelor . s e 87 Fis de lucru — Motivarea apartenenfei unui text literar la genul epic . ‘Test sumativ 1... Test sumativ 2. Capitolul IV. Sintaxa propozifiei sia frazei Fis de lueru ~ Subiectul si propozitia subordonata subiectivi.... Fis de lueru~ Predicatul si propozitia subordonati predicativa Fis de lucru ~ Atributul si propozitia subordonati atributiFis de lucru~Complementul direct si propozitia completiva directa 118, Fig de lueru— indireeti Fisi de lucru — Complementul circumstantial de loc, de timp, de mod si subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul indirect si propozitia completi propozitiil 128 Fis de lucru ~ Complementul cireumstanfial de cauzi si propozitia subordonat 32 circumstantiala de cauzi Fig de lueru ~ Complementul circumstangial de scop si propozitia subordonata circumstantial de scop 35 Fig de lueru ~ Propozitia circumstantiala conditional 138 Test sumativ 1... 142 ‘Test sumativ 2... 146 Capitolul V- Textul dramatic 149 Fis de lucru ~ Specificul textului dramatic... es 149 Fig de lucru ~ Argumentarea apartenenfei la genul dramatic 156 Fis de lucru ~ Personajul textului dramatic .... ve 170 173 ATT Test SuMALIV Loesscsneerese ‘Test sumativ 2. Model ~ Evaluare Najionala.. SUGESTII DE REZOLVARE CaApitOlUl Toecossesennnneeseen soo 180 Test predictiv Lena soe 180 Test predictiv 2. me 182 Test sumativ I. snnnnnnnnnnnnnnninninnnnnnnnnnnnnnnnnnnns 18S ‘Test sumativ 2 187 Capitolul H..ssnssnneneseen se rset seones 189 Test sumativ 1. ee 189 Test sumativ 2... sone 190 Capitolul IT sara carerecrcoserepmcraare OZ Test SUMALIV D secnsnninnnineninnnnnininnnnnnnnninnnninnnnmnnsnnnnsne LOZ ‘Test sumativ 2... accra 193 Capitolul IV... 194 “Tedtleumaall Vesperia recente aera NOE Test SUMALY 2 sarnemninnninineninnniininnnnnnnnninnmninnsnmnnnnnne 196Capitolul V .. Test sumativ 1 ose Test sumativ 2... ‘Model EN. BIBLIOGRAFEE .. 1. Referinte critice gi surse.. IL. Studii si lucrari de lingvistica .. ILL Sitografie / wikisurse...Test predictiv 1 Model - Evaluare National ‘© Toate subiectele sunt obligatorii, Se acordi 10 p din oficiu, © Timpul de lucru efectiv este de dou’ ore. LI 40. Citeste cu atentie urmatorul text: Regele spuse pe un ton chibzuit, ganditor: — M-ai erujat de ocard si rusine, poate chiar mi-ai salvat viata si, asifel, coroana, Un asemenea sprifin meriti o rasplaté bogatd. Spune-ti dorinta si, de sta in puterea mea regald, ea va fi implinia. Aceasta propunere nemaipomeniti il trezi bruse pe Hendon din gdndurile sale, Tocmai se pregitea sd-i mulfumeasca regelui si sd-i spund cét nu-si féicuse decdt datoria si nu dorea nicio rasplata, dar un gand injelept il faicu sé ceard ingdduinja de a nu réspunde pe data, pentru a chibzui mai bine la generoasa oferta - 0 idee pe care regele 0 aproba cu un aer grav, remarcand cf era foarte bine ca un lucru atdt de important sii nu fie hotirét in pripa. Apoi se liisd intr-un genunchi si ros ~ Umilul meu serviciu nu a depasit hotarul simplei indatoriri a unui supus si, prin urmare, mi se cuvine mulfumire; dar pentru ca Indltimea Ta vrea, cu mare bundvoina, sé-l considere demn de 0 oarecare riisplata, indriznese sd cer ceva... (Mark Twain, Print si cergetor) Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos: 1, Noteaz cite un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sprijin, ingdduinya. 4 puncte 2. Explicd modul de formare a unui cuvaint objinut prin conversiune si a unui cuvént objinut prin compunere. 4 puncte 3. Transcrie douii cuvinte care contin diftongi. 4 puncte4, Mentioneazai rolul cratimei din urmiitoarea seeventi: msi fcuse decdt datoria. 4 puncte 5. Formuleaza doua idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte 6. Precizeazi, intr-un enun{, care sunt motivele pentru care regele fi este recunoscitor lui Hendon. 4 puncte B. Redacteazi 0 compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si motivezi apartenenta textului mai sus citat, la genul epic. in compunerea ta, trebuie: ~ sii precizezi patru trisaturi ale genului epic; - si prezinfi detaliat doua trasituri ale genului epic, valorificdnd fragmentul dat; - sii respeeti structura specified tipului de compunere cerut; ~ sai obligatoriu numzrul minim de cuvinte precizat.SUBIECTUL al I-lea (36 de puncte) Citeste urmatorul text: Festivalul International ,, Vara Magica” edijia a Vi-a aduce la Ateneul Roman un now regal de concerte de clasi internationala. Orchestra Roméné de Tineret sub bagheta lui Cristian Mandeal va gira un nou concert al celei de-a sasea editii a Festivalului International “Vara Magica" in seara de 12 iulie, de la ora 19.30, la Ateneul Romén. Solistii serii vor fi Christoph Sietzen si Cvartetul Wave ~ percugie, iar programul va cuprinde Einojuhani Rautavaara - Concert pentru percutie si orchestrét, Avner Dorman ~ Concert pentru percutie si orchestra, Bize/Shchedrin — Suita Carmen. Aceste atractive lucrari ale literaturii romantice si moderne vor heneficia de versiuni pline de energie oferite de fenomenalii solisti ai serii, facdnd din programul serii o experiena artistica cu totul speciala. Pe scend se va afla elita tinerei generafii de muzicieni roméni, care sub conducerea si formarea muzicald a dirijorului Cristian Mandeal 4a fost rasplatita de ovasitte publicului tn marile sali de concert ale Europei (D.S., Vara Magica revine la Ateneul Roman) www.hotnews.ro/stiri-culturatre ceringele de mai jos . Serie rispunsul pentru fiecare 1, Formuleaza céte un enunt in care si precizezi urmitoarele aspecte din textul dat: - numele dirijorului orchestrei; - data si locul desfisurarii evenimentului. 4 puncte 2. Serie titlul articolului i sursa din care a fost preluat. 4 puncte 3. Mentioneaz genul si cazu! cuvintelor subliniate in textul dat. 4 puncte 4, Precizeaza funetia sintacticd a cuvintelor subliniate, precizand partea de vorbire prin care se exprima: Aceste airactive lucrdri ale literaturii romantice si moderne vor beneficia de versiuni 4 puncte lin 5, Identified si transcrie doud propozitii principale aflate in aceeasi frazi. 4 puncte 6. Construieste o fraza alcatuita din doud propoziti intre care sa existe relatie de subordonare. 4 puncte B. Redacteaz o compunere narativa, de 150-300 de cuvinte, in care si prezinti o intamplare, reald sau imaginara, petrecutd in timpul unei excursii scolare. 12 puncte in compunerea ta, trebuie’ si relatezi o intimplare, respectind succesitine logica a faptelor; - si precizezi doud elemente ale contextului spatio-temporal; si respeeti structura specifica tipului de compunere cerut; 88 ai obligatoriu numarul minim de cuvinte.Vei primi 14 puncte pentru redactarea intregii Iucriiri (unitatea compozitiei ~ 2 p; coerenta textului — 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conjinutului ~ 2 p; ortogratia ~ 3 p; punctuatia ~ 3 p; agezarea corectl a textului in pagina -1 p; lizibilitatea — 1 p).Test predictiv 2 Model - Evaluare Nationala Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 p din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de doua ore. SUBIECTUL 1 (40 de puncte) Citeste cu atentie urmatorul text: E lung pimanuul, ba e lat, Dar ca Saigeatis de bogat astiizi domn pe lume nu-i, Si-avea o fata, — fata lui — Jeoand-ntr-un altar s-0 pui La inchinat. Si dac-a fost petita des, E lucru tare cu-njeles, Dar dintr-al prinilor sirag, Cai au trecut al casei prag, De bund seam cel mai drag Afostales. El, cel mai drag! Ela venit Dintr-un afiund de Rasarit, Un print frumos si tinerel, $i fata s-a-ndragit de el. Ca doara tocmai Viorel Lea fost menit. [...]. ar cétnd a fost de s-a-mplinit Ajunul zilei de runt, Din mungi si vai, de peste miiri, Din larg cuprins de multe Nuntasi din nowdzeci de tari S-au rascolit.[..] Jar la ospait! Un rau de vin! Mai un hotar tot a fost plin De mese, $i tot oaspeti rari, Tot crai si tot erdiese mari, Aldturea cu ghinérari De neam sirain. A fost atdta chiu si cant Cum mu s-a pomenit cuvant! Sisoarele mirat sta-n loc, Ca La ajuns si-acest noroc, Sai vada el atdta joc P-acest pamént! De-ai fi vacut cum au jucat Copilele de imparat, Frumoase toate st intrulpi, Cu ochi sireti ca cei de vulpi, Cu rochii scurte pénd-n pulpi, Cu par buclat. [...]. (George Cosbue, Nunta Zamfirei — fragment) eeeA. Scrie riispunsul pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos: 1. Noteaza cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: crdiese, mirat. 4 puncte 2. Explicd modul de formare a unui cuvant obfinut prin conversiune si a unui cuvant obtinut prin 4 puncte derivare. 3. Transcrie doug cuvinte care contin diftongi 4, Mentioneazi rolul cratimei din urmatoarea seevent’: P-acest pamdnt. 5. Formuleazi doua idei principale/secundare din textul dat. 6. Preeizeazi, intr-un enunt, motivul organizirii mesei. 4 puncte B. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care demonstrezi ci fragmentul mai sus citat este o balada culta, ieconpineisa we - si precizezi patru trisituri ale baladei culte; sa prezinti detaliat dou trasituri ale baladei culte, valorificand fragmentul dat; - si respect structura specifica tipului de compunere cerut; - si ai obligatorin numarul minim de cuvinte precizat.SUBIECTUL al Il-lea (36 de puncte) Citeste urmitorul text: Cinemateca de la Institutul Cultural Roman din Londra continua, in 6 iulie, cu producfia Acasa la tata", debutul regizoral al lui Andrei Cohn. Dupa proiectia de la Institut, filmul va fi prezentat si la centrul cultural ,,artFix” din Londra, inaugurdnd astfel un nou parteneriat pentru promovarea filmului romanesc, informeazit ICR. Cu o distribujie excelentd, in care figureazd Alexandru Papadopol, Andi Vasluianu si Joana Flora, filmul trateaza, intr-o cheie detasat-ironica, relajiile complicate ale unui scriitor, intors in satul natal, cu tatal sau, cu prietenii din copildrie si cu intreg mediul in care s-a format sicu care nu mai poate stabili, de fapt, nicio relatie autenticd: Acasa la tata” a avut mai multe nominaliziri la Premiile Gopo in anul 2016, loana Flora ‘fiind distinsa cu ,,Premiul pentru cea mai bund actrija intr-un rol principal intr-un lungmetraj de fictiune”. (D. S., Aeasé la tata, proiectat la Cinemateca de ICR Londra) www.hotnews.ro/stiri-cultura A. Scrie riispunsul pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos. 1. Formuleazii cate un enunt in care si precizezi urmatoarele aspecte din textul dat: ~ numele regizorului filmului: - tema pe care o trateazi filmu 4 puncte 2. Serie titlul articolului si sursa din care a fost luat, 4 punete 3. Mentioneazi genul si cazul cuvintelor subliniate in textul dat 4 punete 4, Precizeazi functia sintacticd a cuvintelor subliniate, precizind partea de vorbire prin care se exprima: inaugurdnd asifel un nou parteneriat pentru promovarea filmului romanesc, informeazd ICR. 4 puncte5, Identified si transcrie din text 0 propozitie subordonata. 4 puncte 4 puncte B. Redacteazi 0 compunere narativ de 150-300 de cuvinte, in care si prezin{i o intimplare petrecuta in timpul unei activitai din saptimana Sa tii mai multe, si fii mai bun”. 12 puncte in compunerea ta, trebuie - si relatezi o intamplare, respectind suecesiune logica a faptelor; = si precizezi doua elemente ale contextului spatio-temporal; ~ si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; - sai obligatoriu numarul minim de cw te. Vei primi 14 puncte pentru redactarea intregii lucrari (unitatea compozitiei ~ 2 p; coerenta textului ~ 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conjinutului ~ 2 p; ortografia ~ 3 p; punctuatia ~ 3 p; agezarea corectd a textului in pagina -1 p; lizibilitatea — 1 p).Capitolul I — Genul liric Fisd de lucru in textul liric. Autor. Eul Instanfele comunicar Citeste cu atentie textul urmaitor, apoi rezolvi ceringele: De-abia plecasesi. Te-am rugat sa pleci. Te urmaream de-a lungul molatecii poteci, Pén-ai pierit, la capat, prin trifoi. ‘Nu te-ai witat 0 data tnapoi! Ti-as fi facut un sen, dupii plecare, Dar ce-i un semn din umbra-n departare? Voiam sé pleci, voiam si sé rémdi. Aiascultat de gandul ce-1 dintdi. Nu te oprise gandul fra glas De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rdimas? (Tudor Arghezi, De-abia plecasesi) PARTEA I A. infelegerea textului: 1, Precizeaza numele autorului textului si titlul unei alte poezii serise de el 2. Transcrie marci explieite ale prezenjei cului lirie in text, preciznd timpul, persoana si numirul acestora (unde este cazul). 3. Motiveaz, in 2-3 randuri, utilizarea construc(iilor interogative in transmiterca mesajului poetic.4, Identifica si precizeaza sentimentele exprimate in text. 5. Transerie doud imagini artistice diferite, precizand felul acestora. 6. Identifica, in text, doua figuri de stil diferite gi le precizeazi. 7. Noteazai cate un sinonim contextual pentru cuvintele: potecii si ai pieri. Dovedeste cé esti cel mai bun! 8. Motiveaza folosirea, de catre autor, a verbului a pleca in titlul operei. 9. Explicd, in 30-50 de cuvinte, rolul versului (enuntului) exclamativ, 1611. Explicd daca exista diferente intre sensul contextual al cuvantului géndul prezent in ultima strofa. 12, Interpreteaza, in cfteva rinduri, cea de-a doua strof’ a poeziei B. Pornind de la textul dat, redacteazi 0 compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care vei prezenta relatia autor - eu liric, in realizarea compunerii vei avea in vedere urmatoarele repel ~ si precizezi autorul si sentimentele desprinse din text; ~ siidentifici, in text, marci ale prezenei voeii eului lirie; = si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; ~ sai numarul minim de euvinte precizat.PARTEA IL A. Limba romani 1. Extrage, din textul dat, douai cuvinte care contin diftongi diferiti.. 2. Precizeazi modul si timpul verbului pleca din prima stroft 3. Noteaza cazul si functia sintactica a cuvantului dupa plecare. 4. Extrage, din text, o constructie in care verbul a fi are valoare auxiliars. 5. Precizeazii valoarea morfologica a cuvantului inapoi.. B. Redacteazd 0 compunere, de 150-250 de cuvinte, in care siti prezinti opinia cu privire la importanta interpretirii poeziilor in cunoasterea trdirilor autorilor (poefilor). in compunerea ta, trebuie: = si formulezi o opinie cu tema data; ~ si prezingi douii argumente in sustinerea opiniei tale; - siaio structurd adecvati tipului de text si cerinfei formulate; ~ site inserii in limitele de spatiu indicate,Fis de lucru Mesajul si limbajul unui text liric Citeste cu atentie textul urmator, apoi rezolvi cerintele: O doina plange sus pe culme, $i cat vei mai trai acolo, Din fluier unde limpezi cad, Tu, sora pururea cu noi, $i legénate lin s-afuunda Cand va fi mort de mult ciobanul, in pacea codritor de brad... $i moarté turma lui de o1?... Cantare, mesterit camare, Tairziu odata - cine stie? — Te stingi acum incet-incet, Trecand pe-aici un eilduor, Si-adormi pierdutd-n tremurarea Te va culege dintr-o floare, Oftarii blande din bradet.. De dupi-o aripa de nor. Mi-ai picurat un strop in suflet Te-a cobort in largul vii, Din taina vremii de demult, $i-o lume te va asculta, $i plansul veacurilor duse $i-0 lume-ntreaga va incepe Ma infioara cénd te-ascult.. Sa pliinga cu durerea ta... Cum te-ai topit acum in noapte, (Octavian Goga, Doina) Eu stau cu inima la sfat: in care brad, de care creanga Pldnsoarea ta s-a aninat?... PARTEA I A. ingelegerea textului 1. Expune impresia pe care {i-a produs-o lecturarea textului. 2. Extrage, din text, doi termeni din cdimpul lexical al naturii,3. Transcrie, din text, cate un vers care sa confind doud imagini artistice diferite. 4, Alcituieste un enunt cu omonimul cuvantului wnde din prima stof& a poeziei 5. Extrage, din text, doud epitete simple. 6. Noteazi cate un sinonim contextual pentru cuvintele: taina, infioard, ai topit. 7. Precizeazii la ce face referire poetul in sintagma Cantare, mesterd cantare. Dovedeste ca esti cel mai bun! 8. Motiveaza utilizarea constructiei interogative din penultima strof’, in transmiterea mesajului poetic.11, Explicd dacd existd diferent intre sentimentele transmise de doina striveche, cea din prezentul poetului si cea care va urma, 12, Precizeazai rolul stilistic pe care il are constructia incet-incet . B. Scrie 0 compunere, de minimum 100 de cuvinte, in care si-fi exprimi opinia despre mesajul textului mai sus citat. in realizarea compunerii vei avea in vedere urmitoarele repere: ~ si formulezi o opinie despre mesajul textului dat; = _ sd sustii opinia formulaté prin doud argumente potrivite, valorificand textul dat; = sai un conjinut adeevat cerinjei; - s&ai numarul minim de cuvinte precizat.PARTEA IL A. Limba romana 1. Extrage, din textul dat, doud cuvinte care contin diftongi diferiti. 2. Precizeazi modul, timpul gi diateza verbului s-afundd. 3. Noteaza cazul si functia sintactica a cuvantului oftarti. 4, Extrage, din ultima strof’, o propozitie principal’ si una secundara (subordonata).. 5. Precizeaz4 valoarea morfologica a cuvantului acum i i e a we B. Redacteaz’ 0 compunere de 100-150 de cuvinte in care si evidentiezi rolul mijloacelor artistice in transmiterea mesajului poeziei. in compunerea ta, trebuie: - sil precizezi tema pe care o dezvolti textul citat; - si identifici sentimentele transmise de poezie; = si evidentiezi rolul a cel putin doud mijloace artistice utilizate de autor in transmiterea mesajului poetic; - _ siite inscrii in limitele de spatiu indicate.Fis de lucru Structura textului liric Citeste cu atentie textul urmitor, apoi rezolvi ceringele: Cat de sfioasa creste noaptea, palind incet din scara-n scar $i céta liniste se lasit; pe cer grimezile de stele Rasar ca niciodaté pared, iar luna plind printre ele, S-alege alba si scdnteie ca un ban nou intr-o comoarii Langa habuz, leandrul fraged din cénd in cdnd arune-o floare, Tar apa-nrumenind 0 clipd, cand isi reface-oglinda-n lund, In loc de-o floare vede doui cum tremurénd se impreund Ca dou guri care se catdt de mult si-si dea o sdrutare. Vedenii tuneca sub ramuri ca-n noptile de Sanziene, Cand erinii albi pornesc pe drumuri feriti de orisice ispitd, Tar eu, pétsindu-le pe urma, trec ca 0 umbra fericita Ce-ar ratdci pierdutd-n tihna Campiilor Elizeene. In slavat brajele-amandoud le-nalfi atunci, si-n noaptea clar& Ingenunchind, sérut pamantul si-i muljumese, simjind in mine Nadejdea tineretit mele, nddejdea clipelor senine Cum iar se-aprinde gi scdnteie ca un an now intr-o comoard. (imitrie Anghel, Liniste) PARTEA I A. infelegerea textului: 1. Specified numarul de strofe si denumirea acestora in functie de numarul de versuri care le compun.4, Numeste miisura gi rima textului, 5. Menfioneaza rolul cratimei in sintagma si-i mulfumese: 6. Explica rolul cratimei in ceea ce priveste masura versurilor dintr-o strof%. 7. Precizeazd numarul de litere si sunete din cuvintele: fericitd i ingenunchind. \ Dovedeste cit esti cel mai bun! 8. Scrie tipul de ritm prezent in versurile citate, demonstrand alternanta silabelor accentuate- neaccentuate dintr-un vers. 9. Explicd in maximum cinci randuri, semnificajia ultimei strofe.12, Alege un vers care fi-a plcut in mod deosebit si explicd-i sensul asa cum Lai infeles. B. Redacteazi 0 compunere descriptiva, de minimum 100 de cuvinte, valorificind imaginile artistice prezente in textul citat. Vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ si utilizezi descrierea ca mod principal de expunere; + sii surprinzi dou trasaturi specifice nopti; ~ sf folosesti doua imagini artistice diferite: ~ si respecti limita de spatiu indicata.PARTEA a I-a A. Limba romana 1. Extrage, din textul citat, doud verbe la moduri nepersonale diferite. 2. Identificd, in text, un cuvant format prin compunere si unul format prin schimbarea valorii gramaticale, explicind modul lor de formare. 3. Precizeazii valoarea morfologica a cuvintelor: -i (si-i muljumeste) si iar (iar se-aprinde). 5. Rescrie un vers care contine un adjectiv pe care il vei trece la o forma potrivita de superlativ absolut. B. Redacteazi 0 compunere narativa, de minimum 150 de cuvinte, in care vei prezenta 0 intamplare traita de tine intr-o noapte de vara, folosind si imagini din textul citat. in compunerea ta, trebuie: - si relatezi o intimplare, respectind succesiunea logica a faptelor; - si precizezi doud elemente ale contextului spatio-temporal; ~ Si respect structura specified tipului de compunere cerut; - sai numirul minim de cuvinte precizat.29Fish de lucru Motivarea (argumentarea) apartenentei unui text la genul liric Citeste cu atentie textul urmator si rispunde la cerintele date: Veci, riindunelele se due, Se scutur frunzele de nuc, S-aseazét bruma peste vii — De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? , vino iar in al meu brat, Sa te privese cu mult nesat, Sa razim dulce capul meu De sdnul tau, de sénul tau! Ti-aduci aminte cum pe-atunci Cand ne primblam prin vai $i lunci, Te rie icam de subsuori De-atdtea ori, de-atdtea ori? PARTEA I A. infelegerea textului Jn lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvordse scdntei... Dar, oricdt ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Caci tu inseninezi mereu Viaja sufletului meu, Mai mandré decdt orice stea, Jubita mea, iubita mea! Térzie toamnd e acum, Se scutur frunzele pe drum, $i lanurile sunt pustit... De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? (Mihai Eminescu, De ce nu-mi vii?) 1, Noteazii ete un sinonim contextual pentru cuvintele: se scutur, razim, izvordse $i mandri. 2. Extrage doua cuvinte care conjin diftongi diferiti si un cuvant care contine hiat, 3. Transcrie cate un vers care sa contina doua imagini artistice diferite, preciz’ndu-le.4, Identifica o figura de stil, pe care o vei preciza, 5. Explicd rolul punctelor de suspensie din versul: $i Janurile sunt pustit.... 6. Numeste elemente din natura care alcatuiese decorul intalnirii celor doi indragostiti. 7. Precizeazit anotimpul deseris in text si indica elementele lui specifice. Dovedeste cu esti cel mai bun! 8. Extrage elemente care demonstreaza existenta vocii eului Ii text. 9. Precizeazii care sunt trdirile sufletesti ale indrgostitului, 11. Explica, in maximum cinci rinduri, fol exclamative.12. Mentioneaz& felul in care natura pare si preia sentimentele eului liric. B. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care s& motivezi (argumentezi) apartenen{a textului citat la genul liric. in compunerea ta, trebuie: ~ sd prezinti patru trasaturi ale genului liric; - sa prezinti detaliat doua trasaturi ale genului liric, valorificdnd texul dat; = sii respecti structura specified tipului de compunere cerut; ~ sai obligatoriu numarul de cuvinte precizat.PARTEA a Ia A. Limba romana 1. Extrage, din text, trei adjective pronominale, specificand felul acestora. 2. Precizeaza valoarea morfologica a cuvantului subliniat din structura: Ca tine nus, 3. Identificd un predicat nominal si specifica partea de vorbire prin care se exprima numele predicativ. 4. Mentioneazii un verb aflat la diateza reflexiva. 5. Transcrie doud substantive aflate in cazuri diferite gi avand functii sintactice diferite. B. Redacteazi o compunere narativa, de minimum 150 de cuvinte, in care si relatezi o intamplare, reali sau imaginard, petrecutd intr-o zi de toamni, Poti folosi si imagini artistice prezente in textul citat, Vei avea in vedere urmitoarele repere: ~ Si prezinfi o intimplare, utilizénd narajiunea la persoana I. - si precizezi dou elemente ale contextului spatio-temporal; ~ si respecti structura specified tipului de compunere cerut; = sai numirul minim de euvinte precizat.Test sumatiy 1 Citeste cu atenfie textul de mai jos si rspunde la ceringele date: Mi-ai spus: ,,De unde-ti vine ciudata intristare Ce ereste ca si marea pe-un farm stincos, pustiu?” Cand inima culesul si-a ispravit, ne pare O boaleé viaja. Taina aceasta toi o sti. Eo durere simpla, deloc misterioas $i limpede ca tine cand rdzi si lumii placi Nu cduta degeaba frumoasa mea curioasd Si-acum, desi fi-e glasul atat de dulce, taci! Taci, ne-nvijjato! Suflet ce mu cunoaste ceayal Copilareasca gura! Mai mult chiar decat Viaya in mreji subtile Moartea adesea ne-a inchis. Mai bine cu-o minciund sci ma imbat si-alene ‘St mat scufiund in ochii tai limpezi ca-ntr-un vis Si-ncet s-adorm in umbra ce-ti luneca din gene! (Charles Baudelaire - Semper eadem) Subiectul P60. de puncte) 1. Noteaz cite un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: sdrm, a ispravit, ‘misterioasa, limpede si copildreasca. Extrage cinci cuvinte care contin diftongi. 5 puncte 5 puncte 3. Explicd modul de formare a unui cuvant objinut prin conversiune si a unui cuvant objinut prin derivare. 4. Mentioneazi rolul cratimei din seeventa: Taci, ne-nvijjato! 5. Identified cinei figuri de stil diferite si denumeste-le. 6. Gaseste doua imagini artistice diferite gi precizeazi-le. 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte eee 357. Explicd, in maximum cinei randuri, semnificatia versului: Taci, ne-nvijato! Suflet ce nu cunoaste ceaja! 5 puncte 8, Precizeazii rima si masura primei strofe 5 puncte 9, Numeste tipul de strofe utilizat de autor, in functie de numarul de versuri din care sunt aleituite fiecare. 5 puncte 10, Extrage cinci marci lexico-gramaticale diferite, eare demonstreazi prezenja vocii cului liric in text. 5 puncte 11, Precizeaz valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in text 5 puncte 12. Trece la gradul superlativ absolut, un adjectiv propriu-zis din text. 5 puncte Subiectul al IL (16 de puncte) Redacteaz 0 compunere, de minimum 150 de euvinte, in care si motivezi (argumente7i) apartenenta textului citat la genul lirie. in compunerea ta, trebuie: ~ sf prezinti patru trasituri ale genului lirie; ~ sf prezinfi detaliat doud trisaituri ale genului liri, valorificdnd texul dat; = _ sii respecti structura specifica tipului de compunere cerut; ~ sai obligatoriu numarul de cuvinte precizat. Notii! Se acorda 10 punete din oficiu! Vei primi 14 puncte pentru redactarea lucririi (unitatea compozitiei ~ 2 p; coerenfa textului ~ 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adeevate continutului ~ 2 p; ortografia si punetuatia ~ 6 p; agezarea corecti a textului in pagina — | p; lizibilitatea ~ 1 p). 36Test sumativ 2 Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la ceringele date: lubire, bibetou de portelan, Obiect cu existenia efemerd, Te regdsese pe-aceeasi etajera Pe care te-am Idisat acum un an. Ati multumesc!. Dar cum?... Ce s-a-ntdmplat?... Ce suflet caritabil te-a pastrat dn lipsa mea, In lipsa ei, An lipsa noastra?... Ce demon alb, Ce pasiire albastra Ti-a stat de veghe-atdta timp Si te-a-ngrijit De nu te-ai spart Si nu te-ai prafuit?... Subiectul 1 lubire, bibelou de portetan, Obiect de pre( cu smaltul nepétat, Ramdi pe loc acolo unde esti... Sa nu te misti... $i dacé ne iubesti ~ Ol... dacé ne iubesti cu-adevadrat - Asteaptii-ne la fel incii un an.. Un an miicar... Att... Un singur an... Iubire, bibelou de portetan'. (lon Minulescu, Romanjd faird ecou) (60 de puncte) 1, Noteazi cite un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: demon, ramdi, efemerts, etajert, $i nepatat. 2. Extrage cinci euvinte care contin diftongi. 5 puncte 5 puncte 3. Explicd modul de formare a unui cuvant obfinut prin conversiune si a unui cuvant obfinut prin derivare. 4. Mentioneaza rolul virgulei in secventa: /ubire, bibelou de porjelan!. 5. Identifica o figura de stil si denumeste-o. 6. Transcrie doud versuri care contin imagini artistice diferite si precizeaza-le 7. Explicd, in maximum cinci randuri, semnificatia primelor dowd versuri din text, 8. Precizeazi rima gi misura primei strofe, 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte ——————— — ——— 379. Numeste tipul de strofe utilizat de autor, in functie de numarul de versuri din care sunt alcatuite prima si ultima strof’. 5 puncte 10. Extrage cinci marci lexico-gramaticale diferite, care demonstreaza prezenta vocii eului lirie intext, 5 puncte 11, Mentioneaza valoarea morfologied a cuvintelor subliniate in text. 5 puncte 12. Aledtuieste un enunt in care cuvantul subliniat din versul dat s& aibi alti valoare morfologied, pe care o vei preciza: Q!... dacd ne iubest. 5 puncte Subiectul al H-tea (16 de puncte) Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si motivezi (argumentezi) apartenen{a textului citat la genul lirie. jin compunerea ta, trebuie + si prezingi patru trasdturi ale genului lirie; - sd prezingi detaliat doud trisdturi ale genului iri, valorifiednd texul dat; ~ si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; = sai obligatoriu numarul de cuvinte precizat. Nota! Se acorda 10 puncte din oficiu! Vei primi 14 puncte pentru redactarea lucririi (unitatea compozitiei ~ 2 p; coerenta textului ~ 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adeevate continutului ~ 2 p; ortografia si punctuatia ~ 6 p; agezarea corectii a textului in pagina ~ | p; lizibilitatea ~ 1 p). 38Capitolul II — Vocabularul. Fonetica Fis& de lucru Vocabularul fundamental — masa yocabularului Citeste cu atenfie textul urmator, apoi rezolvi cerintele: $i ne pomenim intr-una din zile ci parintele vine la scoala si ne aduce un scaun nou si lung, si dupa ce-a intrebat de dascdil, care cum ne purtdim, a stat putin pe ganduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan si I-a lasat in scoala. in alta zi ne trezim cd iar vine parintele la seoali, cu mos Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de scoalé nowt, un dritguy de biciusor de curele, impletit frumos, si parintele ti pune nume Sfantul Nicolai, dupa cum este si hramul bisericii din Humulesti... Apoi pofteste pe mos Fotea ci, daca i-or mai pica ceva curele bune, sa mai faci asa, din cand in cand, cate unul, si ceva mai grosut, daci se poate... Badija Vasile a zdmbit atunci, iard noi, scolarii, am rémas cu ochii holbati unii la altii. $i a pus parintele pravili si a zis c@ in toata simbiita sa se prociteasca baierit si fetele, adica sat asculte dascalul pe fiecare de tot ce-a invajat peste sdiptdmand; si cate greseli va face sa i le insemne cu cdrbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greseala sii arda scolarului cite un sfiint- Nicolai. Atunci copila parintelui, cum era sprinjard si plindi de incuri, a bufnit in rds. Pacatul ei, sdrmana! ~ la, poftim de incaleea pe Balan, jupdneasdi! zise parintele, de tot posomordt, sa facem pocinog sfaintului Nicolai cel din cui. $i cu toata stéruina lui Mos Fotea si a lui batdita Vasile, Smarandita a mancat papara, si pe urma sedea cu mainile la ochi si plangea ca o mireasd, de sdirea cdimitga de pe dénsa, Noi, cand am véizut asta, am riimas inlemnit... Nu-i vorba, cdi noi tot ne fliceam felul, asa, cdteodata; cdici, din bajul in care era asezaté fila cu cruce-ajutét si buchile serise de bitdita Vasile pentru fiecare, am ajuns la trataji, de la trétaji ta ceaslov, $-apoi, dé, Doamne, bine! in lipsa piirintelui si a dascilulut intram in tinterim, tineam ceaslovul deschis, si, cum erau filele cam unse, trdigeau mustele si bondarii la ele, si, cdnd climpaneam ceasiovul, cate zece-douiizeci de suflete pripiideam deodata; potop era pe capul mustelor! Jar parintele, ba azi, ba maine, aducénd pitaci si colaci din biseried, a impéirtit la fiecare, de ne-a imblancit, $i treaba mergea strund; baietii schimbau tabla in toate zilele, si simbata procitanie,” (Ion Creanga, Amintiri din copilarie) 39PARTEAI A. infelegerea textului 1. Menfioneaza din textul dat cate dowd cuvinte/structuri care se referdi la spatiu, respectiv la timp 2. Numeste trei dintre personajele textului. 3. Precizeazii care este darul de scoal noua adus de pirinte elevilor. 4. Cucce scop a fost adus Sfantul Nicolai? B. Redacteaz3 o compunere, de 150-250 de cuvinte, in care s4 povestesti o intamplare real& sau jimaginard petrecuta la scoala. in compunerea ta, trebuie: ~ si folosesti narafiunea la persoana Is = A valorifici creativ informatiile din textul dat; = sredactezi un confinut adecvat cerinjei formulate: = s respec{i regulile de redaetare: cocrenja textului, stilul si vocabularul adeevate continutului, normele de ortografie si de punctuatie.PARTEA II A. Limba romana 1. Extrage din textul dat cinei cuvinte aparjinand vocabularului fundamental gi cinei cuvinte aparjinnd masei vocabularului 2. Folosind un dictionar, precizeazii sensul arhaismelor: ceasloy, finterim, pitaci. 413. Di exemple de regionalisme din zona in care locuiesti. 4. Scrie cate doi termeni folositi la ora de matematicd si geografie care fhe parte din masa vocabularului. 5. Identificd neologismele din textul urmator: O lucrare science-fiction western are loc in trecut sau intr-o lume asemdndtoare cu trecutul, in care tehnologia moderna sau vittoare exist. Tehnologia anacronica este prezentd in aceste povestiri, deoarece paradigme stiingifice au avut loc mai devreme in istorie. (hup://ro.wikipedia.org) 6. Alcatuieste cate o propozitie cu doud dintre neologismele identificate. 7. Indicd forma corectd a urmitoarelor neologisme: bleumarin/bleumaren, antibraj/antebraj, mostri/monstra. Dovedeste ca esti cel mai bun! 8. Explica rolul regionalismelor gi al arhaismelor din textul dat. 9. Serie sinonimele pentru trei dintre neologismele identificate la exercitiul 4. 10, Alege forma de scriere corectd a substantivelor proprii strdine: Bordo/Bordeaux, Haendel/Hendel, Shakespeare/Shakespir, Praha/Praga corect neologismele a cairor pronuntie este urmatoarea: tocsou, biznis, randevu, dizain, sait12, Foloseste in enunfuri urmatoarele neologisme: click, item, trend. B. Redacteaza o compunere, de 150-250 de cuvinte, in care s8-i prezinti opinia cu privire la importanta studicrii limbilor straine de cAtre copii de varsta ta. in compunerea ta, trebuie: si formulezi o opinie cu tema dati; si prezinfi doud argumente in susfinerea opiniei tale; si ajo structurd adeevat tipului de text si cerinfei formulate: ‘sf te inscrii in limitele de spatiu indicate.Fis de lucru Sensul cuvintelor in context. Cuvinte monosemantice / polisemantice Citeste cu atenfie textul urmitor, apoi rezolvd ceringele: Din valurile vremii, iubita mea, ritsai Cu brajele de marmur, cu parul lung, bala ~ Si faya stréivezie ca faja albei ceri Slabita e de umbra duioaselor dureri! Cu zdmbetul téu dulce tu mangai ochii mei, Femeie intre stele si stea intre femei $i intoredndu-ti fata spre umdrul tau stang, Jn ochii fericirii mét uit pierdut si plang. Cum oare din noianul de neguri sa te rump, Sid te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump, $i faja mea in lacrimi pe fata ta s-o plec, Cu sdrurari aprinse suflarea sa ti-o-nec $i mana friguroasa s-o inedlzesc la san, Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o fin. (Mihai Eminescu, Din valurile vremii) PARTEA I A. infelegerea textului: 1. Precizeazd doua trasdturi ale genului lirie prezente in text. 2. Transcrie un vers care confine marci explicite ale prezentei eului liri. 3. Motiveaza utilizarea virgulelor in primul vers4, Rescrie doua figuri de stil din poezia propusa si numeste-le. 5. Precizeazi rima gi masura poeziei. B. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si prezinti o poezie pe care ai citit-o recent, care te-a impresionat si o recomanzi si colegilor tai. in compunerea ta, trebuie: ~ si prezinti pe scurt tema, subiectul; ~ sii argumentezi alegerea ficuta; - siaiun continut adecvat cerintei; ~ sai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat, eee 45PARTEA IL A. Limba romana 1. Transcrie din textul suport trei cuvinte cu sens propriu si trei cuvinte cu sens figurat. 2. Construieste enunfuri in care cuvantul brafe si aibi sens propriu de baz, sens propriu secundar gi sens figurat. 3. Construieste un enunt in care cuvantul valuri sd fie folosit cu alt sens decat cel din text. 4, Construieste un enunj in care substantivul inimd si fie folosit cu sens figurat 5. Transcrie din textul suport doud cuvinte monosemantice, 6. Ilustreaz polisemantismul cuvintelor ochi, suflare. 7. inlocuieste verbul polisemantic cu sensurile pe care le actualizeazi: Am schimbat piesa masini. ‘Nu stiitea bine cartea; i-am schimbat locul. De efind a devenit doctor, s-a schimbat, ‘M-am schimbat de cdimasa, Dovedeste ci esti cel mai bun! 8. Explicd rolul sensului figurat al cuvantului dulce in structura zdmbeuul tau dulce.9. Identificd dowd cuvinte cu sens propriu pe care apoi si le folosesti in propozitii cu sens figurat 10, Construieste contexte cu urmatoarele sensuri ale verbului polisemantie a résdri: a aplirea pe cer, a incolfi, a se ivi, a-gi aminti, a iegi in evidenta. 11, Identified sensurile verbului polisemantic a ridica din enunturile urmatoare: A ridicat hartia gi a pus-o in cos. Moldovenii au ridicat armele impotriva turcilor. ‘Vapoarele si-au ridicat ancorele. Si-a ridicat palaria i a plecat mai departe. ‘Dupa atata munca, si-a ridicat banii de la banca. .. 12, Hustreazi sensurile cuvantului fajd folosindu-1 in cadrul unor locutiuni, B. Redacteaz o compunere, de 150-250 de cuvinte cu titlul ,,Puterea cuvantului”. in compunerea ta, trebuie: ~ sa respecti tema dati, folosind 0 motivatie convingatoare; ~ sd folosesti un limbaj expresiv; = siai un continut adeevat cerinfei; ~ si respecti limitele de spatiu indicate.48Fis de lucru Sinonimele. Antonimele Citeste cu atenfie textul urmator, apoi rezolva cerintele: Noaptea-i dulce-n primdvara, linistité, rdcoroasé, Ca-ntr-un suflet cu durere o gandire méngdioasd, Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori, Scuturdnd din a lui poate lungi si repezi meteori. Pe un deal in departare un foc tainic stritluceste Ca un ochi ros de balaur care-adoarme si clipeste. Sunt pastori in sezitoare sau vro ceaté de voinici? E vro tabard de care sau un rond de tricolici? Catre munti prin intuneric un lung bucium se aude. Elaminte suvenirul celor timpuri negre, crude, Cand din culme-n culme noaptea buciumele rasunau $i la lupte sdingeroase pe romani ti desteptau Acum insa viata-i lind; tara doarme-n nepasare! Cénd si céind, un cdine latra ta 0 umbrit ce-i apare, Si-ntr-o balta mii de broaste in lung hor ordcdiese, Holbénd ochii cu tintire la luceafiérul cerese! (Vasile Aleesandri, Noaptea) PARTEA I A. infelegerea textului: 1. Transerie o imagine vizuala gi o imagine auditiva, 2. Motiveaza utilizarea semnului intrebarii in structura: Sunt pdstori in sezdtoare sau vro ceata de voinici?3. Selecteaza, din prima strofa, doug figuri de stil diferite si numeste-le. 4. Precizeazi modul de expunere prezent in text. 5. Prezinti in 50 de cuvinte (4-5 rinduri), dowd aspecte caracteristice descrierii artistice, existente in textul dat. B. Redacteaz8 o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care, valorificdnd si textul de mai sus, si realizezi descrierea artisticd a unei nopti de primivard. in compunerea ta, trebuie: ~ SA respecti trisdturile deserierii artistice; = 88 folosesti un limbaj expresiv: = sai confinutul si stilul adeevat cerinfei formulate; = sii obligatoriu numarul minim de cuvinte precizatPARTEA IL A. Limba romana Noteaza cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al euvintelor: durere, tainic, suvenir, voinici, nepasare. 2. Serie seria sinonimica a cuvantului linistitd. 3. Serie sinonime neologice pentru cuvintele: suflet, mdngdiere, ceresc. 4. Rescrie prima strof% inlocuind ct mai multe cuvinte cu antonimele lor. 5. Transcrie din textul dat o pereche de antonime. ee 516. Grupeaza in perechi antonimice cuvintele date: abstract, defavorabil, a aduna, aterizare, amurg, imoral, salbdticie, banal, bastinas, rar, favorabil, venetic, dens, coneret, a scadea, decolare, rasarit, moral, civilizatie, original. 7. Serie antonime objinute prin derivare cu prefixe de la urmatoarele cuvinte de baza: corect, stabil, politefe, util, sincer. Dovedeste cit esti cel mai bun! 8. Notafi felul sinonimelor (totale, partiale) din seria urmitoare: (a) trimite ~ (a) expedia, priceput — destoinic, cuvdint ~ discurs, (a) uni ~ (a) lega, lexie ~ vocabular, claie ~ gramadi, cupru ~ arama, apus ~ vest ~ occident. 9. Propune sinonime pentru expresiile date: a bate campii, a-si aduce aminte, a aduce la cunostina cuiva, a aduce muljumire, a sétri calul, a da navald, cu scaun la cap, numai piele si os. 10, Extrage din text un substantiv, un adjectiv, un verb, un adverb si o prepozitie carora si le notezi antonimele.11. Gaseste, in text, dowd cuvinte de la care pot fi construite antonime prin adiugare de prefixe. 12. Serie trei proverbe care sa con{ind antonime. B. Redacteazi 0 compunere, de 150-250 de cuvinte, in care si-fi imaginezi un dialog intre sinonime gi antonime. in compunerea ta, trebuie: ~ sai conjinutul si stilul adeevat cerinfei formulate; = 8 respecfi regulile de redactare a compunerii, agezarea textului in pagina, organizarea dialogului, utilizarea corectii a semnelor de punctuatie; = _ si respecti limitele de spatiu indicate. eee 5354Fis de lucru Omonimele / Omofonele / Omografele Citeste cu atentie textul urmator, apoi rezolvi cerintele: Noud ceasuri si noud minute... Peste sase minute pleacd trenul. Un minut inca st se-nchide casa. Repede-mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt in vagon... Tree de colo pand colo prin coridor, sa vitz in care compartiment as gasi un loc mai comod... Aci. O damd singura, si- fumeazii, atét mai bine! Intru si salut, cdnd auz 0 marditura si viz aparénd dintr-un panera de Hanga cocoana capul unui cael latos, plin de funde de panglici rosii si albastre, care-ncepe sa ‘mii latre ca pe un facdtor de rele intrat noaptea in iatacul stapanii-si. ~ Bubico! zice cocoana...ezi mumos, mamd! Norocul meu, géndesc eu, sit trtiese bine!... Lua-te-ar dracul de javra!” Bubico se linisteste putin; nu mai latra; isi retrage capul in paneras, unde i-l acopere iar cocoana cu un tartdnas de land rosie: dar tot mardie infiundat... Eu, foarte plictisit, ma lungese pe canapeaua din fafa cocoanit si-nchiz ochii. Trenul a pornit... Prin coridor umbla pasajeri si vorbesc. Bubico mardie arfagos. ~ Biletele, domnilor! zice conductorul, intrdnd eu zgomot in compartimentul nostra. Acum Bubico scoate capul foarte sus si, vrdnd sa sara afara de la locul Iui, incepe sit latre $i mai grozav ca adineaori, Eu intind biletul meu conductorului, care mi-l perforeazi. Conductorul face un pas catre cocoana, care-si cautit biletul ei in siculejul de mand, pe cand Bubico latré si chelalie desperat, smucindu-se sa iasd din paner. ~ Bubico! zice cocoana, sezi mumos, mamifo! (Ion Luca Caragiale, Bubico) PARTEAI A. infelegerea textului: 1, Motiveaza incadrarea textului in genul epic cu ajutorul a dou’ argumente.2. Explicd, in maximum cinci rinduri, in ce moment al subiectului s-ar putea incadra fragmentul citat. 3. Menfioneazii din textul dat cate doud cuvinte/structuri care se refera la spatiu, respectiv la timp 4, Motiveaza prezenta ghilimelelor in interiorul textului. 5. Transforma vorbirea direct in vorbire indirect. B. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si argumentezi ci textul reprodus este 0 schifi in compunerea ta, trebuie: - si prezinti doud trisaturi ale schitei; - sdilustrezi cele doud trisituri cu exemple adecvate, selectate din text; ~ siiai confinutul adecvat cerinei formulate; ~ sai obligatoriu numarul minim de cuvinte preeizat,PARTEA IL A. Limba romana 1. Acdtuieste efte doug enunjuri pentru a ilustra omonimia cuvintelor: ceas, dam’, unde. 2. Giseste, in text, alte doudi cuvinte cirora si le demonstrezi omonimia. eee 3573. Construieste enun{uri in care sa utilizezi omofonele: ce-ai/ceai; n-ai/ nai; c-ar/ car. 4, Pune accentul pentru cuvintele subliniate mai jo: Vecina mea era o femeie haind. in zori mama ma trezeste si plee la scoala. El are ochi albastri, Au venit copii s& se inscrie la concursul de matematic’, 5. Construieste enunfuri cu omografele cuvintelor subliniate la exercifiul 4. 6. Alcituieste enunfuri cu sinonimul, antonimul si omograful cuvantului repede. 7. Exemplificd in propozitii sensurile formelor de plural ale urmatoarelor cuvinte: buton- butoni-butoane; bob-boabe-boburi. Dovedeste cit esti cel mai bun! 8. Demonstreaza ci noud, rosii, mand sunt omonime lexico-gramaticale precizand valoarea lor morfologic&9. Aleatuieste propozitii cu omofonele cuvintelor mai si iar. 10, Construieste enunuturi cu omografele cuvintelor: forturi, zdri, companie. 11, Indicafi formele de plural ale substantivelor co/f, corn, cristal si aleatuiti propozitii din care i rezulte sensul acestor omonime partiale. 12, Seria care confine numai cuvinte polisemantice este: a) soare, boreal, drum; —b)mediu, easi,a face; __) prinde, gurd, benzin’; Seria care confine numai omonime lexicale totale este: a) lac, lama, han; b) ris, port, mic; ©) Zi, patron, mai; B. Redacteazi, in 150-250 de cuvinte, o naratiune, in care si prezinti o intimplare reali sau imaginard petrecuta in timpul unei cdlatorii cu trenul. in compunerea ta, trebuie: - si relatezi o intimplare, respectind succesiunea logica a evenimentelor; ~ sii precizezi dou elemente ale contextului spatio-temporal; ~ sii ai continutul adecvat cerintei formulate; - Si respect limitele de spatiu indicate. 59Fis de lucru Paronimele. Pleonasmul Citeste cu atenfie textul urmiitor, apoi rezolvii cerintele: Prunul constituie una din culturile pomicole de bazi, care gdseste conditii de crestere si fruetificare pe tot cuprinsul jarii. A fost cultivat din cele mai vechi timpuri pentru calitatea fructelor folosite in alimentagie la nivel familial, ca materie prima pentru industrie, iar lemnul are o serie de utilizari in industria mobilei, industria chimica si in artizanat. Este 0 specie care se adapteaza usor la condijii variate de mediu, avind capacitatea de a valorifica 0 gama larga de soluri, cu grade diferite de fertilitate, unde alte specii nu dau rezultate corespunzatoare. Fructele se pot valorifica in cele mai diverse moduri, de la fructe de desert, la fructe uscate, compot, dulceaga, marmelada, magiun etc., avand o compozifie chimica foarte complex Prunele se pot valorifica cu rezultate bune la export. Prin pozitia geografica a farii noastre, la sfargitul lunii iulie si prima jumdtate a lunii august se matureazé o serie de soiuri de valoare, iar in Europa Occidentalé este 0 cerere mare de prune in aceasta perioada. (Cultura prunului, http:/Awww.managusamy.ro) PARTEA I A. infelegerea textului: 1, Care este scopul fragmentului citat? 2. Precizeazi dou’ argumente pentru care consideri cA textul propus apartine categoriei textelor nonliterare. 3. Formuleazai céte un enunt, in care si precizezi urmitoarele aspecte din textul dat: - motivul cultivarii prunuluis - modalitatile de valorificare a fructelor.4, Precizeaz’, printr-un citat, perioada maturarii prunului 5. Serie patru intrebairi pe care ai vrea sd i le adresezi unui pomicultor. B. Redacteaz, in 150-250 de cuvinte, 0 naratiune in care si prezinti o intimplare reali. sau imaginara petrecuti in livads. in compunerea ta, trebuie: - si relatezi o intimplare, respectnd succesiunea logicd a evenimentelor; = Si precizezi doua elemente ale contextului spatio-temporal; + Sai confinutul adecvat cerintei formulate; = sd respecti limitele de spatiu indicate.PARTEA IL A. Limba roman’ 1. Scrie paronimul potrivit pentru cuvintele subliniate in text. 2. Construieste enunfuri cu perechile de paronime formate la exercifiul 1. 4, Cuprinde numai paronime seria: a. aluzie, iluzie, concluzie, perfuzie b, pronume, prenume, compliment, complement c. a vedea, a prevedea, a veni, a preveni 5. Indied, prin subliniere, care este paronimul potrivit in urmatoarele contexte: a, Cetdjenii romani provin/previn gripa aviara, b, Alegerea fiteuta a fost absolut arbitrard/arbitrala. c. Basmul popular a fost trans is pe cale orard/orala. d. Zicamintele petroliere/petrolifere sunt o bogatie nationala. ¢. Sederea intr-o statiune balneara este femporali/temporara. 636. Alcatuieste enunuri cu paronimele: originaVoriginar, miner/minier, a insera/a insera. 7. Subliniaza constructile pleonastice din enunturile de mai jos si rescrie-Le corect: a. Anexez aldturat urmatoarea adeverinta. b. Cistigul lui a fost de opt procente la suta. c. A fost aleasa solujia cea mai optima. ficuse frumoase perspective de viitor. ¢. Ziarele au scris despre succesul debutului sau initial. Dovedeste cat esti cel mai bun! 8. Serie paronimele urmatoarelor cuvinte: a investi, atlas, lagund. 9. Construieste enunfuri cu perechile de paronime de la exercitiul anterior. 10. Numifi ce tip de greseala de exprimare este prezenta in urmatoarele enunturi: ‘A preferat mai bine sa vind la noi, Aceasti hucrare pare a fi originara. Mam reintors inapoi si vid ce am uitat. Trebuie sa fim solitari in fata necazurilor. .. ‘Avea ca sarcina s rezume pe scurt textul. 11. Cititi cu atentie urmatoarele enunturi gi transcriefi-te sub forma corecti: ‘S-au scumpit prefurile. I s-a extixpat apendicita, ‘Am evaluat de la inceputul anilor 2000.Un judey sudist a fost afectat de seceta, A stiut si profite de oportunitatile bune ale momentului. Eleste original din Italia. 12, Formulati o expresie pleonasticd pornind de Ja fiecare dintre urmatorii termeni, iar apoi, alcdtuiti propozitii corecte cu termenii de mai jos: a urca; a reveni; baba; caligrafie; hemoragie; a inghefa; a se topi: perioadé. B. Redacteazi o compunere, de 150-250 de cuvinte, in care s4 folosesti cel putin trei perechi paronimice si doua pleonasme acceptate in limba romand. in compunerea ta, trebuie: ~ si utilizezi perechi de paronime si doua pleonasme sisi le subliniezi = sai continutul adeevat cerinfei formulate; = s&respecti limitele de spajiu indicate.66Fis de lucru Mijloace de imbogatire a vocabularului Citeste cu atenfie textul urmator, apoi rezolva cerintele: In zori, a doua zi, apucarm drumul Vératicului, Célducul nostru, un bitietan ca de cincisprezece ani, nu stia decdt pe cel mai lung si mai ritu; pe acela deci apucardm si noi. Cat merserdm prin umbra, drumul fu plicut. Fagi si paltini cat lumea de batrani, cu trunchiuri albe si goale, isi impreunau sus de to1 fruncisurile lor si aledtuiau deasupra capetelor noastre o bolt de umbra si verdeaya. Singurul glas al locurilor acestora e numai glasul vantului, care se taie, suspindnd, pare cd dureros, in frunza ascupité a bradului; si glasul acesta are un farmec nespus.. Peste pugin, scipataraim de la umbré si iesirdm intr-un luminis de seminceri. Ne aflam in parchetele de pe Cracaul-Negru. Din departare, prin aerul sec, ajungea pana la noi glasul omului si al toporului. Din cand in cand, 0 trisnituré colosaldé umplea vaile munjilor: erau fagii, paltinii sau brazit ametitor de inalti, care, in ciiderea lor prapastioasd, sférdmau si doborau tot in calea lor. Ziua era la amiazé sé un aer inflcdrat ne inconjura din toate partile. Soarele, alb de fierbinte ce era, ploua cu foe peste capetele noastre; cu toate acestea noi ne urmaim drumul pe hogasul sdpat de butuci in coasta muntelui si, numai edt in rastimpuri, eram silifi a ocoli, prin smiduri, baltoacele glodoase si verzi ce ne titiau drumul. Eram att de grabiti sd poposim undeva la umbri, incdt nici nu mai bagam in seama pe un intreg popor de broscoi cu ochi holbagi si verzi, care ~ iesiti pe jumdtate din umedele si glodoasele lor locuinge ~ ne salutau ordicdind si apoi dispareau iute la apropierea noastra. (Calistrat Hogas, Pe drumuri de munte) PARTEA I A. infelegerea textului: 1, Numeste anotimpul a cdirui imagine este surprinsa in fragmentul de mai sus si exemplified printr-o structuri din text, 2. Rescrie, din text, o structura / un grup de cuvinte care confine o hiperboli.3. Transerie o imagine vizuala si o imagine auditiva. 4. Precizeazi modul de expunere prezent in text. 5. Motiveaza folosirea liniei de pauzA din finalul textului. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte pornind de la enunful: Ziua era la amiazd si un aer infldicrat ne inconjura din toate parile. in compunerea ta, trebui = Si dai un titlu sugestiv compuneri = sd integrezi structura data in compunere; + si ai confinutul adecvat cerinfei formulate; = si respecti limitele de spatiu indicate. eee 68PARTEA IL A. Limba romana 1. Extrage din text cinci cuvinte derivate si precizezi ridacina, sufixul sau prefixul. 2. Noteazii un augmentativ si un derivat parasintetic din textul dat. 3. Formeazi familia lexicald a cuvantului /umind si scrie din text cuvantul care apartine acestei familii lexicale. 4, Alcituieste cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor hiper-, anti-, ne-, strd- 5. Completeazzi cu sufixe potrivite pentru a obfine derivatele de la urmitoarele cuvinte de baza: Cuvant de baza | Meee . Cuvntul derivat Sufixul baiat adjectiv brad substantiv colectiv lung verb batran adverb 6. Extrage din text trei cuvinte formate prin compunere.7. Construiti enunfuri pentru a exemplifica schimbarea valorii gramaticale a cuvantului béitrani. Dovedeste ca esti cel mai bun! 8. Precizeazi procedeul prin care s-au format cuvintele subliniate in text. 9. Indicati din familia lexical a cuvantului frunza: - un substantiv augmentativ realizat prin sufixare..... - un adjectiv realizat prin derivare parasintetica........ - un substantiv colectiv realizat prin sufixare. - un derivat cu dubla prefixare..... 10, Alcatuieste corect cuvintele compuse folosind termeni din lista de mai jos: rau, spartd, post, navi, sange, vazdtor, floare, una, bund, intenjionat, gura, belic, aero, rece, clar, de, nici, voinja, coly. 11, Precizeaza valoarea morfologicd a cuvantului deasupra si aledtuieste un enunt, in care si aibi alta valoare morfologica. 12, Aledtuifi enunjuri in care, prin procedeul conversiunii, si obineti: - un adjectiv din verb la gerunziu; ~ un adverb de timp din substant ~ un substantiv din adjecti - un adjectiv pronominal demonstrativ din pronume demonstrativB. Redacteaza, in 150-250 de cuvinte, o naratiune in care s& prezinji o intamplare real sau imaginard petreeuta in timpul unei excursii la munte. ‘in compunerea ta, trebuie: = sirelatezi o intamplare, respectand succesiunea logicd a evenimentelor; - si precizezi doud elemente ale contextului spatio-temporal; - si ai conjinutul adecvat cerintei formulate; - Si respecti limitele de spatiu indicate.Fisk de lucru Fonetica. Ortografie si punctuatie Citeste cu atenfie textul urmator, apoi rezolva cerinfele: Intr-o zi, mama m-a dus de mand la scoala de fete si m-a inscris in clasa tntdi. In ascuns, am spus 0 rugdciune. Eram tulburatd, speriatd, ca in ajunul unei giildtorii cu trenul, Am dormit putin, m-am sculat devreme si am inceput sd mda rog lui Dumnezeu, murmurand la fel ca bunica. Mi-era teamé. [...] Sofia, sora mamei (pare-o vad: sfrifitd, oachesa, cu ochit totdeauna ca dupa plans), mi-a cusut un sort negru de satin lucios. Ea avea sit mil coasd, la inceputul fiecdrui an, pand la bacalaureat, Aveam cu mine, cdind m-am dus in prima zi la scoala, tot ce mi se ceruse pe lista, chiar si partea a doua a abecedarului, si toc, i penite, $i cerneald, adied lucruri de care urma sd am nevoie abia in trimestrul al treilea, $i tare mi-era fried si nu mi se pund o intrebare la care sit nu stiu sa réspund. $i la gdndul c& nu tiv de acasi sd scriu si si citesc, m-a cuprins 0 adevatratai panicét.[...] Curtea era plini. Fetele [...] se plimbau edte doud, vorbeau intre ele in soaptd sau, dimpotriva, tare si fra sfiald. Dar iatd ci ochit uneia dintre profesoare se opresc asupra mea Nu incdipea nicio indoiald, nu mai era nicio scdipare, O sd-mi pund o intrebare din cartile pe care le am in ghiozdan, Sau mé va mustra cit am venit la scoali, desi n-am implinit sapte ani. Intr-adevar, mie mi-a vorbit profesoara: ~ Sa-i spui mamei tale sd te pieptene cu doud codite stranse bine pe cap, ed aici suntem la seoald, nu la bal. Picioarele mi-au tremurat, Obrajii mi s-au inedlzit. Am raspuns tare si deslusit: ~ Da, doamnd. Atunci, alti profesoara sa apropiat de mine, mi-a pus mana pe obraz si m-a intrebat cum ma cheama. Era profesoara clasei intdi. (Cella Serghi, Panza de pitianjen) PARTEA I A. Inelegerea textului 1. Mentioneazi din textul dat cite doud cuvinte/structuri care se referi la spatiu, respectiv la timp2. Selecteaza, din text, o structura care ilustreazi emofia fetei inaintea primei zile de scoala. 3. Formuleazii doua idei principale/secundare din textul dat. 4. Serie dou’ trasaturi morale ale personajului principal, lustrandu-te cu eitate din text. 5. . din text, o structurd care confine o enumeratie si o comparatie. B. Redacteazi o compunere, de 150-250 de cuvinte, in care sa caracterizezi personajul principal din fragmentul citat. in compunerea ta, trebuie: ~ sf prezinti doua trasituri ale personajuluis - si precizezi mijloacele de caracterizare gi si le ilustrezi cu ajutorul textuluis ~ sai confinutul adecvat cerinfei formulate; - sd respecti limitele de spatiu indicate.PARTEA IL A. Limba romana 1. Extrage, din al treilea alineat, un cuvant ce contine diftong, unul ce contine triftong si unul cu vocale in hiat. 3. Di exemple de doud cuvinte in care grupul de sunete ia s4 formeze diftong si hiat. 4, Precizeaz numarul de litere si sunete din cuvintele: ghiozdan. rugiciune, inceput, oachesa, lucios, 5. Pune corect accentul urmiitoarelor cuvinte: profesoare, deslusit, intdi, obraz, pieptene. 6. Precizeazi numarul de silabe din structura Mi-era teama. ....... 8 ascites we 7. Explica folosirea cratimei in structura m-am sculat devreme ooo 4Dovedeste cit esti cel mai bun! 8. Gilseste, in text, un cuvant in care sunetul ¢ sii fie vocal’ si un cuvant in care este semivoeali, 9. Schimba accentul cuvantului subliniat in text astfel incdt si aiba alt sens. Alcatuieste un enunt cu acesta, 10, Desparte cuvintele in silabe, precizand regulile aplicate: speriatd, devreme, tulburatd. 11, Explici folosirea semnelor de punctuatic $i ortogratie din enunturile de mai jos: Picioarele mi-au tremurat, Obrajii mi s-au inedlzit, Am rispuns tare si deslusit: ~ Da, doamna. 12, Coreetati greselile de ortografie din urmatoarea zicald populara: Intoarceteai cand mi sor intoarce ochi la ceafai si vedeateas cand gio gasit mutu iapa. B. Redacteazi o compunere, de 150-250 de cuvinte, in care si descrii persoana pe care o admiri si care poate fi consideratd un model. In compunerea ta, trebuie: ~ sf prezinti doud trisituri ale persoanei; = Si folosesti un limbaj expresiv in prezentarea calitijilor persoanei alese; = silredactezi un confinut adeevat cerinjei; = si respecti limitele de spatiu indicate, a 1576Test sumatiy 1 Citeste cu atenfie textul urmitor, apoi rezolvi cerinfele: A fost un impiirat si o impitrdteasi. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe ldngé palaturile lor 0 gradind foarte frumoasa [...]. In fundul acestei gridini crescuse un mar cu totul si cu totul de aur. Impératul nu mai putea de bucurie cat in gradina sa se afla un asa pom cum nu se gésea in toatii lumea. Se tot intorcea pe langa dénsul si se tot uita pe de toate pittile la el, de i se scurgeau ochii. Cand, intr-o =i, vazu ca pomul inmugureste, infloreste, se scuturd florile si roadele se araté, apoi spre seara da in parguiala. [...] li lésa gura apa, cand se gandea ca a doua zi 0 sd aiba la masa sa mere de aur, lucru ce nu se aucise pana atunci. A doua zi nu se luminase bine de ziud si imparatul era in gradina ca s@ vazi merele cele aurite $i sa-si impace nesatiul ce avea de a se uita la dansele, Dara ramase ca iesit din minte, cénd, in loc de mere coapte aurii, vizu ci pomul inmugurise din nou, iard merele hicairi, Inca ‘lind acolo, viz cum infloreste pomul, cum ti cad florile si cum roadele se aratit iardi. Atunct ‘mai veni inima la loc si se muljumi a astepta pana a doua zi. In ziua urmatoare, ia merele de unde nu-s. S-a supairat imparatul, nevoie mare, $i porunci ca paznici sé se puie sa prinza pe hofi Dari: asi! unde e pomana aia! Pomul inflorea in fiecare zi, se scuturau lorile, rodul crestea si seara da in parg. Noaptea se cocea, Oarecine venea atunci yi le lua, fard st prinza de veste oamenii imparatului, Pare ca era un lucru facut: acel cineva care lua merele isi bittea joc si de impdratul si de tofi paznicii lui. Acestui impitrat acum nu-i mai era cd nu poate avea mere aurite Ja masa tui, ciuda cea mai mare era cit nici parga* acestui pom nu o vazcuse mdcar. Aceasta tl intristi pana intr-atdta incdt p-aci era sat se scoboare din scaunul imparitiei si sa-l dea celui ce se va lega a prinde pe hot. (Lupul cel ndzdriivan si Fat-Frumos, text cules de Petre Ispirescu) *parga sf faza de inceput a coacerii unor fructe ctul 1 (60 de puncte) 1. Transcrie trei cuvinte formate prin derivare, unul prin compunere si unul prin conversiune. 5 puncte 2. Exemplificd in doud enunjuri schimbarea valorii gramaticale a cuvéntului noaptea. 5 puncte 3. Transcrie céite un cuvant ce contine triftong $i hiat 5 puncte eee 74. Precizeazi numirul de litere gi sunete din cuvintele: atunci, aceasta. 5 puncte 5. Stabileste cite un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 5 puncte 6. — Construieste enunfuri in care cuvantul flori si aibé sens propriu si sens figurat. 5 puncte 7. Demonstreaz omonimia unui cuvant dint text. 5 puncte 8. Explicd folosirea cratimei in sintagma sd- dea celui.. 5 puncte 9. Extrage din text douai locutiuni verbale. 5 puncte 10, Precizeaz un moment al subiectului prezent in fragmentul citat. 5 puncte 11, Formuleaza doua idei principale. 5 puncte 12, Transcrie, din text, o secventa in care apare un element fantastic 5 puncte ‘Subiectul al Welea 16 de puncte) Redacteaz o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si demonstrezi ca textul dat este un basm popular. in compunerea ta, trebuie ~ sd prezinfi patru trisituri ale basmului popular; ~ sd ilustrezi doud trisituri valorificadnd textul dat; = si redactezi un continut adecvat cerintei; = sai obligatoriu numarul de cuvinte precizate. Not! Se acorda 10 puncte din oficiu! Vei primi 14 puncte pentru redactarea lucrarii (unitatea compozi 2 p; coerenta textului ~ 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adeevate continutului ~ 2 p; ortografia gi punetuatia ~ 6 p; agezarea corecta a textului in pagina ~ | p; lizibilitatea ~ | p). 78‘Test sumatiy 2 Citeste cu atenfie textul urmator, apoi rezolva cerin{ele: Dacit linistea padurii adormite Nicio veste de-altddata nu-ti trimite $i pe freamitte pornite de departe Nu te-ajunge glas de dincolo de moarte, Vin cu mine sa ne pierdem in zadar Printre galbenele raristi de stejar, Cu sfioase campanule si sulfine, Pe cirari pe unde nimeni nu mai vine. Dulce zumzet somnoros si ireal Sa ne cheme spre poienile din deal Taina linistei inalte sé ne fre Pe cotite luminisuri de padure. (George Toparceanu, Sfirsit de vara) Subiectul I (60 de puncte) 1. Transcrie, din textul de mai sus, céte un cuvant format prin compunere si conversiune si arati cum s-au format. 5 puncte 2. Formeazii derivate parasintetice de la cuvintele: a porni, dulce, lumina, galben, pitdure. 5 puncte 3. Serie cinci termeni din familia lexicald a cuvantului liniste. 5 puncte 4, Scrie antonime potrivite pentru: departe, pierdem, nimeni, dulce, ireal. 5 puncte 5. Serie paronimul corespunzitor urmatoarelor cuvinte si alcdtuieste enunturi cu acestea aliniat, evolua. 5 puncte 6. Alcatuifi propozitii cu omografele cuvintelor reclamd, mana. 5 puncte 7. Alcituieste doud enunturi in care si folosesti cuvantul cdrdiri, cu sens propriu, apoi cu sens figurat. 5 puncte 8. Indicd valoarea fonetica a sunetului ¢ in cuvintele: freamate, stejar. 5 puncte 9, Evidentiaz’ dou consecinte ale utilizar eratimei in structura mu-fi trimite. 5 puncte 10, Transerie o imagine vizuala si o imagine auditiva, 5 puncte 11, Precizeaza rima si masura primelor patru versuri. 5 puncte eee 7912, Precizeaz dou’ argumente pentru care consideri ca textul propus apartine genului lic. 5 puncte ‘Subiectul al I-ea (16 de puncte) Redacteaz o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care s8 argumentezi apartenenta textului citat la specia pastelului in compunerea ta, trebuie: = Si prezingi patru trisaturi ale pastelului; = sHilustrezi doud trasituri valorificdnd textul dat; - si ai un confinut adeevat cerintei formulate; - siai obligatoriu numarul minim de cuvinte preeizat, Noti! Se acordi 10 puncte din oficiu! Vei primi 14 puncte pentru redactarea lucririi (unitatea compozitiei ~ 2 p; coerenta textului ~ 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului ~ 2 p; ortografia si punetuatia ~ 6 p; agezarea corectiia textului in pagina ~ 1 p; lizibilitatea ~ 1 p). 80Capitolul III — Genul epic Fis de lucru Relafia autor — narator - personaj Citeste cu atentie textul urmitor, apoi rezolvi ceringele: Eu m-am dus apoi la scolile cele mari din oras, iar edind m-am intors peste un an, acasé, Hutu era tot mare, dar imi parea mai pusin strasnic, Nu-i vorba, si acum zicea Tatal Nostru, canta chiar in strana si citea Apostolul in bisericd, $i acum purta pe Milly, ba chiar i pe Lanica cea mica in braje: el cu toate astea imi parea cam prost, ba céteodatd chiar grozav de prost. Dar tot fineam la el, fiinded era bitiat domol si intra totdeauna in voile mele. Daca insit acum Huju imi parea mie grozav de prost, eu ti paream lui grozav de injelept. intr zi el insugi mia marturisit aceasta, desi numai aya ~cam pe departe. Eram in padure, adunaseriim alune si el mi le spargea, land din cand in céind céte una si pentru sine. - Vitié - imi zise el nedumerit-taica zicea cit dascilul zice sit ma duc si eu la scoalet la oras ca sii ma fac dascdl: ce zici tu, as putea sa invat acolo cu voi? ~ Pentru ce nu? - Vezi cit nu stiu ungureste, rdspunse el, privind deznitdéjduit la mine. -Ai sd inveri. -Dar cum sit inva, cand dascélul vorbeste numai ungureste si eu nu inteleg nimica din cele ce zice? = Agaci! raspunsei, injelegdnd acuma $i eu cd in adevdr Huqu e cu mult mai prost decdt ca si poatd infelege pe dascilul cel unguresc, care nici nu e dascdl, ce profesor. (loan Slavici ~ Budulea Taichi) PARTEA I ‘A. ntelegerea textului. 1, Identifica instanfele comunicdrii narative in textul dat: autor ~ narator ~ personaj.2, Numeste perspectiva obiectivi/subiectiva prezenta in text, precizdnd marcile lingvistice ale acesteia, 3. Motiveaza utilizarea timpului imperfect, persoana 1, singular in transmiterea mesajului artistic in textul dat: 4, Transforma vorbirea directa in vorbire indirectd in fragmentul de mai jos: ~ Dar cum sa invat, céind dasciilul vorbeste numai ungureste si eu me infeleg nimica din cele ce zice? ~ Asa-i! raspunsei, inelegdnd acuma gi eu ca in adevar Huu e cu mult mat prost decdt ca sd poata injelege pe dascdlul cel unguresc, care nici nu e dascall, ce profesor. 6. Numeste gradul de comparatie al adjectivului din structura grozav de infelept si precizeaza ce tip de caracterizare utilizeaza autorul. 82Dovedeste ca esti cel mai bun! 8. Delimiteaza pasajul narativ de cel dialogat si precizeazi care sunt mircile lingvistice de identificare ale acestuia. 9. Comenteaza in 30-50 de cuvinte urmatorul pasaj Daca ins acum Hutu imi parea mie grozav de prost, eu ii pitream lui grozav de infelept 10, Explica alternanta verbelor la persoana I si a Il-a si a timpurilor imperfect/perfect simplu/prezent in textul dat. 11. Comenteazi in aproximativ 30 de cuvinte valoarea stilistica a utilizirii repetate a linici de pauzii din text,12. Numeste doua elemente ale oralitatii prezente in textul dat. B. Pornind de la textul dat, redacteaza © compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care vei prezenta relatia dintre autor ~ narator ~ persona) in realizarea compunerii vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ vei preciza cine este autorul, personajul, naratorul ~ vei identifica mircile lingvistice ale prezenjei fiecdruia; ~ vei respecta structura specified textului cerut; ~ vei avea numérul minim de cuvinte.Partea a U-a A. Limba romana 1. Identificd, in text, un complement circumstantial de timp, de loc, de mod si precizeaz’ partea de vorbire prin care se exprima. 2. Delimiteaza fraza urmatoare si precizeazi felul subordonatei: Daca ins acum Hutu imi parea mie grozav de prost, eu fi paream lui grozav de ingelept. 3. Identificd, in text, un complement circumstantial de timp, exprimat prin locutiune adverbial’ de timp si transforma-1 in propozitie subordonaté corespunzatoare. 4, Numeste funetia sintacticd a cuvdntului vofoasd din urmatoarele enunquri: Fetita voioasa alearga. . Fetita este voioasi. Fetita aleargi voioasa, . 5. Precizeazit felul propozitiilor din urmitoarea frazi: Ce crezi tu, as putea si inviit acolo cu vot? B, Redacteaz8 o compunere narativa, de 150-250 de cuvinte, pornind de la enungul: .-Bram in padure, adunaseriim alune si el mi le spargea..."" in povestire vei avea urmatoarele repere: - vei utiliza elementele povestiri: indici spatio-temporali, voce narativa, personaje; = vei folosi ca tehnicd narativa inlanquirea; = vei avea o structurd adeevata tipului de text; = vei respecta limitele de spatiu indicate.Fis de lucru Personaje. Caracterizarea personajelor Citeste cu atenfie textul urmitor, apoi rezolvi cerintele: O femeie tanitra nu poate face o plimbare pe camp fira si culeaga flori. Adela le alege metodic, cu ochiul atent, cu gesturi de preciziune, parca ar urmari vietdqi iui si viclene. Cu parul auriu, cu faja alba si roza, cu ochit albastri, Adela, printre flori, eo floare mare, siralucitoare, mai vie decdt toate, irezistibil atragatoare. Comparatia, banal de adeviirati ce e, intre femeie si floare este mai mult decdt constatarea unei asemédndri exterioare. E intuijia unei identitiii profund naturale. Spectator neocupat (nu pot sii culeg si eu flori; imi lipseste cu desiivarsire convingerea!), miscéndu-md fara rost incolo si incoace (in fafa unei femei nu pot s& md intind pe iarbé, singura solujie onorabild a problemei), situasia mea e dificil. Dar Adela, concentrati in vindtoarea ei, nu observa nimic. Pentru ea, florile au personalitate: unele sunt .,sentimentale”, altele ,,impertinente”, altele copii” ori ,cucoane mici”, $i asa mai departe. Observagiile astea le face cu umor, cu 0 comictt dezmierdare. Cu sentimentul distanyei in acelasi timp, parca ar fi vorba de niste copii pe care-i alinta, dar nu vrea s scoatii la obraz, (Viciunea comica si usor dezmierdatoare este de altfel atitudinea ei obisnuita in viafd.) Dupé ce culege florile, vine la drum cu braqul incarcat, se aseazit pe démbul sanqului, le clasificd in grupuri dupa criterii subjective si fan ziste, le intocmeste intr-un buchet mare, isi pune una in par (la plimbarile afara din sat iese aproape intotdeauna cu capul gol), alta in butoniera mea. (Si n-o zvarli! S-o {ii toaté ziua!”) Toate acestea se repetd exact, afar’ de floarea de la butonierd, care variazd de fiecare data, dar o alege mica intotdeauna, concesie teroarei mele de a ma da in spectacol cu floare in piept. (Garabet Ibraileanu, Adela) PARTEA I A. infelegerea textului 1. Precizeazi ce mod de expunere predomin’ in text.2. Transcrie doi indici ai subiectivitapii textului, 3. Comenteaza in 30-50 de cuvinte urmatorul pasaj: Pentru ea, florile au personalitate: unele sunt ,,sentimentale”, altele ,impertinente”, altele copii” ort ,.cucoane mici", si asa mat departe, 4, Gaiseste dou figuri de stil diferite, utilizate de autor in realizarea portretului Adelei. 5. Ilustreazii elemente care il determina pe narator si asocieze chipul Adelei cu o floare. 6. Schiteaza portretul Adelei, asa cum reiese el din text.Dovedeste cé esti cel mai bun! 8. Completeaza cu citate si observafii urmitoarea fis a personajului Adela: Sugestii oferite de numele personajului Portretul fizic Portretul moral Relatia cu naratorul Prin ce ma regisese in acest personaj9. Enumerd rei dintre trasiturile textului epic si exemplificd-le. 10, Caracterizeaz-o pe Adela in 30-50 de cuvinte, asa cum este vazuti prin filtrul sensibilit personajului narator. 11, Comenteaza urmitoarea afirmatie, definind dimensiunea lduntrica a Adelei: Adela, printre lori, e 0 floare mare, strdlucitoare, mai vie decdt toate, irezistibil airigdtoare. 12, Identified, in text, doud imagini artistice prin care autorul schiteaza portretul Adelei. B. Scrie o compunere deseriptiva, de minimum 150 de cuvinte, pornind de la urmatorul citat: Cautam de mult timp secret fericirii si nu mai speram ca-mi va fi hardzit un astfel de privilegiu, pand in ziua in care am intdlnit-o pe Adela. in realizarea compunerii vei avea in vedere urmitoarele reper ~ sii respeeti particularitajile descrierii; si utilizezi elemente ale portretului fizic, moral, spiritual; ~ si utilizezi limbajul caracteristic unei descrieri; ~ sai numarul minim de cuvine precizat;PARTEA a I-a A, Limba romana 1. Precizeaza gradul de comparatie al adjectivului din structura irezistibil atragatoare. 2. Identifica, in text, dowd adjective cu valoare de epitet. Comenteaza semnificatia lor. 3. Glseste doud parti de propozitie diferite si precizeazi valoarea lor morfologica in urmatoarea structura: .amisedndu-mia fara rost incolo si incoace. 4, Precizeazi felul subordonatei din prima fraz a textului si prin ce element de relatie se introduce aceasta. 5, Delimiteaza frazele urmatoare in propozitii, precizéind felul subordonatel Ea nu {ine s& plece, oricat ar dori ei, CChiar asa sa fi procedat cum au spus elevii, eu tot nu cred. B. Redacteaz un text de 15-25 de randuri care si imbrace forma unui jurnal de vacanta si in care si utilizezi complemente circumstantial variate, in compunere vei avea in vedere urmitoarele: + si realizezi textul respectind trasdturile jurmalului; + silutilizezi complemente circumstantiale variate; ~ si folosesti un limbaj adeevat; + si respecti norma de spatiu.93Fis de lucru Motivarea apartenentei unui text literar la genul epic Citeste cu atentie textul urmitor, apoi rezolvi cerintele: indrul, hotdrdndu-se in fine, rase de manerul clopotelului. Atunci un fet de schelalait metalic rasund de sus ca niste spatii mari si goale cu ecou rau, Trecu un timp chinuitor pentru necunoscutul de jos, apoi scara incepu sit scdrtaie ca apasata de o greutate extraordinard si cu 0 iritanta incetineala. Cand provocatorul acestor grozave paraituri fu jos, tandrul véizu mirat un omulet subfire si putin incovoiat. Capul ti era atins de o calvitie torala, si faja parea aproape spand si, din cauza aceasta, patrata. Omul, a cari varstd desigur inaintatd ramdnea totusi incerta, zambea cu cei dot dinii clipind rar $i moale, intocmai ca bufnitele suparate de 0 lumina bruscé, dar privind intrebator $1 vadit contrariat Unchiul Costache? indriizni sd deschida gura tandrul, pe urmé, intimidat, refticu intrebarea: Aici sade domnul Constantin Giurgiuveanu? Batrdnul clipi din ochi, ca si cand n-ar Aiingeles intrebarea, mised buzele, dar nu riispunse nimic. ~ Eu sunt Felix, addugai tanérul, uimit de aceasta primire, nepotul dunnealui. Omul span paru tot asa de plictisit de intrebare, clipi de cateva ori din ochi, bolborosi ceva, apoi cu un glas neasteptat de ragusit, aproape soptit, duhnind a tutun, raspunse repede: ~ Nu-nu-nu stiu... nu-nu sté nimeni aici, nu cunose. Buimécit, tandrul statu locului nemiscat, asteptind o revenire asupra tagadei. Dar batrénul, dupa ce-I privi clipind, cu acea deferenta hotdratd cu care indemni pe un individ sa din fiundul gatlejului plece, zis Bund seara!” si porni iardsi, in scdrtdituri ingroz! itoare, pe sear. Tandrul puse mana automatic pe manerul valizei si iesi ametit pe usa gotica $i apoi pe poarta ruginita. (George Calinescu, Enigma Otiliei) PARTEA A. infelegerea textului terar 1, Identificd, in text, doud euvinte/structuri care reprezinta indici spatio-temporali ai textului. 2. Numeste toate modurile de expunere prezente in text.3. Gaseste in textul-suport o comparatie si un epitet si explica semnificatia lor. 4. Identificd marcile lexico-gramaticale ale vocii narative. 5. Formuleaza doua idei principale/secundare din textul de mai sus. 6. Comenteaza in aproximatiy 70 de cuvinte portretul bitranului avand in vedere tei aspecte specifice descrierii, prezente in narafiune. 7. Explicd valoarea stilisticd a verbului la modul gerunziu utilizat in textul dat. 959, Rezumia textul in aproximativ 100 de cuvinte. 10. Comenteaza urmitoarea secventa in 30-50 de cuvinte: Omul, a carui varstd desigur inaintatd ramdnea totusi incerta, zambea cu cei doi dinji, clipind rar si moale, intocmai ca bufnitele suparate de o lumind brusci. 12, Identificd vorbirea directa in ultima fraz a textului si motiveaza prezena ei aici. B. Pornind de la textul-suport redacteazi 0 compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si argumentezi ca fragmentul dat apartine genului epic. eee 96in compunere vei avea in vedere urmatoarele: - vei enumera patru particularitii alea operei epice; - vei susfine aceste elemente cu exemple din text; - vei respecta structura texului argumentativ; - vei avea cel putin numirul minim de cuvinte precizatPARTEA ala A. Limba romani 1. Valorificand continutul textului noteaz’ trei_complemente circumstantiale diferite, precizeaza felul lor si prin ce sunt exprimate. 2. Precizeaza valoarea sintactic& si morfologica a cuvintelor subliniate din enunturile: Stitu locului nemigcat. ‘Adauga tanirul wimit, Auzi un glas duhnind a alcool, 3. Realizeazi expansiunea acestor parti de propozitie in propozitii subordonate corespunziitoare si precizeazii ce reguli ai aplicat, 4. Alege schema corecti a frazei urmatoare din variantele de mai jos: Dar bétranul, dupa cel privi clipind, cu acea defereni hotdrdtd cu care indemni pe un individ sat plece, zise din fundul gatlejului. a). PP+CT+ATR+CI b). CTATR+CIPP. ©). PP+CT+CI-ATR 5. Precizeazii felul complementului circumstantial din urmatoarele enunjuri: ‘Deasupra orasului se vad lumini. El s-a comportat aidoma alor si $i odata pornese teleap, teleap, teleap! De asta nu ai fiicut tema? ee 98,Test sumatiy 1 Citeste cu atentie textul urmitor, apoi rezolvii cerintele: Trei zile batusera vanturi sundtoare de la mic ci, pamantul se zbicise, si-n dumbravioara de la marginea satului, la malul Siretului, incepuserd sit infloreasca galben cornii. Baiatul cel ‘mai mitivel al lui Dumitru Onisor iesise cu sase oi la mugurul proaspat al primaverti. Era un copilas palid si marunfel si tara pe pamantul reavan niste ciubote grele ale unui frate mai mare, Ridica spre mine ochii tristi, invaluiti ca-ntr-o umbrit cenusie si-si scoase cu anevoie din cap palarioara veche pleostité ca 0 ciuperca. Imi déidu bund-ziua c-un glas moale in care parci suna o suferinfa timpurie; apoi, acoperindu-se, ridicit deasupra oilor toiegelul alb, indemndndu-le spre criing. ~ Ce mai faci tu, mii flaciiule? il intrebai eu. Ai iesit cu oile la pascut? ~ Mca trimes tdtuca sii le mai port! imi raspunse el serios, cu glasu-i subsirel si peltic; si se Oile se opriri si ele si intoarserd capetele spre citléucul lor. ~ Dar esti tu vrednic, bre Niculdes, sd porti un card de oi? — He, sunt eu vrednic; da acuma n-am ce purta, sunt supdrat... ~ Cum se poate? $i de ce, mi rog? ~ De ce? ma intrebat ridicdnd spre mine fruntea pe care sta zimquit in nereguld paru-i buhos; pentru ed in primavara asta tot ne-au cdizut din oi; $-acuma am rdmas numai cu acestea ‘sase... Desi ,,flacaul” cu care vorbeam era numai de-o schioapa, desi intrase in a opta primavarit 4a vietié lui, ndcazul lui era adéne si serios; =ambetul meu pieri pe data. ~ $i v-au murit multe, bre Niculaes? ~ Multe... rispunse el grav, rezeméndu-se inaintea mea in bij, ca ciobanii, Tétuca intruna blastaima si suduief...] dar parcit eu ce-s vinovat? Acu, azi, mi s-a intdmplat alta, Cand ieseam din sat, a trecut unul repede cu caruja si mi-a palit 0 oaie. A dat-o jos. Acuma abia umbla si abia sufla. Are sa se ducd i asta. Era a mdmucai si mi-o ldésase mie.. Glasul lui dintr-odatés scdzuse intr-un tremur de lacrimi.[...] ~ $i de ce spui ed fi-o lasase mamuca-ta fie? ~ Apoi nu stii? Eu n-am mamd. A murit in postul Criciunului si ne-a ldsat singuri, Acu n-are cine ma spala, n-are cine md ingriji... n-are cine-mi spune o vorba bunit...[..] Copilul cel maruntel imi vorbea cu seriozitate si cu durere, ca un om mare. (Mihail Sadoveanu, Un om nitcdjit — fragment) rs 99)Subiectul I 1. Precizeaz anotimpul in care se petrece intamplarea relatati in text. 5 puncte 2. Identifica personajele din text si numeste doud traséturi ale unuia dintre ele. § pumete 3. Transcrie din al doilea alineat un fragment care confine 0 comparatie si explica semnificatia ei. 5 puncte 4, Identificd in fragmentul dat dou momente ale subiectului operei si numeste-le. § puncte 5. Gaseste, in text, doud marci lingvistice forme diferite ale adresarii directe. 5 punete 6. Comenteaza in 20-40 de cuvinte sintagma urmatoare: 5 puncte Ridicd spre mine ochi tristi, invélluifi ca intr-o umbrét cenusie. 7. Transcrie in vorbire indirect primele doud replici ale dialogului 5 puncte 8. Precizeazi subiectul in fiecare propozitie din fraza urmiitoare: 5 puncte Cand ieseam din sat a trecut unul cu cdruja si mi-a palit o oaie. 9. Aledtuieste o frazi in care si existe o subiectiva, avand ca termen regent verbul a ieyi. 5 puncte 10. Construieste cite un exemplu pentru cerinfele de mai jos: 5 puncte =o subordonati predicativa avand ca termen regent un verb la infinitiv ~ unatribut verbal exprimat prin verb la infinitiv prezent diateza pasiva 11, Identificd subordonata din fraza urmitoare si contrage-o in parte de propozitie corespunziitoare: 5 puncte Neglijat de cei care ti erau apropiati, s-a stins destul de repede. 12, Alege varianta coreetii de rezolvare a urmatoarei fraze: 5 puncte Cum se va descurea, riméne de vaznt. a P\-SB—P—PP b. PI-CD P2-PP PI-PR P2-PP Subiectul al II-lea Aleatuieste © compunere, de 150-250 de cuvinte, in care sé-ti exprimi opinia despre semnificatia titlului operei Ini Mihail Sadoveanu, prin raportare la continutul fragmentului dat. 100in compunere vei avea in vedere urmatoarele: ~ sii formulezi o opinie despre semnificatia titlului in textul dat 4 puncte ssi-{i susfii opinia formulata prin doud argumente potrivite, valorificénd textul dat 4 puncte = sai un confinut adecvat cerintei 4 puncte ~ sii respecti limitele de spatiu indicate 4 puncte Pentru acordarea celor 14 punete pentru redactare compunerea trebuie si respecte numarul de cuvinte minim indicat. 101Test sumativ 2 Citeste cu atentie textul urmator, apoi rezolva cerintele: Egor simi o cumplita amejeala la aucul glasului ei, Se deosebea de toate celelalte glasuri auzite in vis, Parcit venea din afard, din alta lume, si Egor se clatind ca gi cum s-ar fi pregatit sa se trezeascii. Domnisoara Christina ii apucd insa braqul yi ii sopti aproape de ureche: — Inet, dragul meu, nu te speria, Esti la tine in odaie, la noi, dragostea mea.. Intr-adevar, decorul se schimbase brusc. Porunca domnisoarei Chiristina alungase umbrele, alungase obrazul schimbat al lui Prajan, topise peretii camerei streine. Egor privi de jur imprejur uluit, Céutit usa de care se rezemase cu cdteva minute inainte. Totul dispatruse far ingeles. Se afta in odaia lui; recunostea cu uimire fiecare obiect. O lumina ciudatd, care nu era nici de zi, nici lumina de lampa. —De céind te astept, sopti din nou domnisoara Christina, de cand astept un barbat ca tine, un béirbat frumos si ténar. Se apropiase atdt de mult, incét Egor sim{i un insuportabil parfum de violete invéttuinducl Voi sd se dea un pas inapoi, insié Christina il apuci de brat, refindndu-t. Nu fuugi de mine, Egor, nu-{i fie teamd ca sunt moarta... Dar lui Egor nu-i era teamé cit sté de vorba cu 0 moarti, ci il sténjenea apropierea ei prea caldé, parfumul prea puternic de violete, rasuflarea ei atat de feminind. Domnisoara Christina era emotionatd, era nerabdatoare ~ caci rasufla ca o femeie turburaté in preajma unui barbat, ~ Ce frumos esti, ce palid, adauga Christina. Se aplect spre el atat de insistent, incdt Egor nu avea unde sa se mai retragd. Isi infund& capul in perna, atat (Mircea Eliade, Domnisoara Christina) Subiectul I A. infelegerea textului 1. Precizeaza sensul contextual al constructiei: dinafard, din alta lume. 5 puncte 2. Preeizeazi doud elemente care aparjin fantasticului, identificate in textul de mai sus. 5 puncte 3. Identified, in text, doud figuri de stil diferite gi explicd semnificatia lor. 5 puncte 4. Comenteaza in 30-50 de cuvinte urmitoarea replica: de ednd te astept. 5 puncte ee 1025. Numeste tema acestui fragment. 5 puncte 6. Numeste cele doua planuri ale acfiunii fragmentului si personajele care apar in ficeare. 5 puncte 7. Explied folosirea punctelor de suspensie de la finalul urmitoarei replici: fncet, dragul meu, ‘nu te speria. Esti la tine in odaie, la noi, dragostea mea... 5 puncte 8. Precizeazi valoarea sintactica a cuvintelor subliniate din urmtorul enun{: Egor sini 0 cumplitét amefeald Ja auzul cuvintelor ei. 5 puncte 9. Serie un enunt in care verbul a simfi si fie la diateza pasiva si precizeazi-i funetia sintactica. 5 puncte 10, Delimiteaza textul urmator in propozitii si precizeaza felul lor: De cénd te astept, sopti din nou Domnisoara Christina, de céind astept un barbat ca tine. 5 puncte 11, Explica folosirea virgulelor in enungul de mai jos: 5 puncte Ancet, dragul meu, nu te speria. 12, Subliniaza predicatele din textul urmator si precizeaza felul lor 5 puncte Nu fugi de mine, Egor, nu-{i fie teama ca sunt moarta... Subiectul al Tl-lea Scrie o compunere, de 150-200 de cuvinte, in care si demonstrezi ci fragmentul de fata aparjine genului epic. in compunerea ta trebuie: = si precizezi patru risituri ale operei epice; 4 punete ~ sd ilustrezi doud trasituri ale operei epice, valorificand textul dat; 4 punete - sai un confinut adecvat cerintei formulate; 4 puncte = si respecti precizarea privind numarul de cuvinte; 4 puncte Pentru redactare se acorda 14 puncte, respectind limitele de spafiu indicate. © 103Capitolul IV. Sintaxa propozifiei si a frazei Fis de lucru Subiectul si propozitia subordonata subiectiva Subiectul 1, Selecteaza din urmatoarele fragmente cuvintele care indeplinese functia sintactica de subiect si precizeaza prin ce parte de vorbire sunt exprimate a) Ajunsesem aici, cand simyii un freamat, 0 prezenta. Deschisei ochii. Cineva statea in mijlocul odait si ma privea intens. Cum intrase? Eu inchisesem usa $i stiam ca, furios, parca trasesem zdvorul, ~ Sunt Margarita, spuse tare aparitia. Sarii speriat, ma clatinai néuc si nu pot spune decdt cu vorbele cele mai banale emotia smintité ce ma gatui. Inima imi batea nebuneste. Gandurile se invilmaseau ca apele cazute intr- 0 cataracta si lumea se invartea, cu mine amefit in mijlocul ei. (Vasile Voiculescu, Jubire magica) b) Ulita avea si un felinar, pripasit printre rarii ei copaci In fiecare seard, un mosnegel ghebos venea schiopdtand pand la felinar; ti vorbea ceva la ureche, ocrotindu-si vorbele cu mdinile, si felinarul ii réspundea cu o lumina care déinuia toaté noaptea. intr-o =i, copilul care sedea de la pranz pe ulifé vazu pe mosnegel venind ca de obicei Asemeni mosnegelului, venit pentru felinar, venise si Septembrie pentru copaci. Copilul ti stia numele, dar nu-i stia rostul. 104A doua zi, felinarul era stins, copacii apringi, Ochii copilului nu se dumereau, Chibzuia el: Of vorbit oare mosnegelul si copacilor? Dar de ce ard ziua?” $i ulita La invaqat cd toamna e 0 lumina blandd, aprinsd de copaci, sé fie candela de veghe pamantului trudit. (onel Teodoreanu, Ulija copiliriet) 2. Subliniazd subiectele din urmitoarele enunturi si precizeazi partea de vorbire prin care se exprima: a) Cerul senin de vara te duce cu gandul la marea nesfarsit. b) Au pierdut toti speranta in izbands, ©) A medita in ticere e intelept. d) Daca doi au abandonat cursa, ceilalfi vor continua. ©) Cine nu se va lisa intimidat, va primi premiul curajului. f) imi place desenul tau si apreciez talentul tau. 2) Este usor de criticat, mai grea e aprecierea. h) Nimeni nu a indriznit si-1 contrazi 1053. Alege varianta considerata corecta: In enuntul: Nu este trecut cu vederea niciun eveniment, subiectul propozitiei este: a) eveniment b) neexprimat, subinteles ©) niciun In enuntul: Se aude morméind, subiectul propozitiei este: a) Inclus b) Nedeterminat c) Mormaind 4, Completati punctele de suspensie din enunturile de mai jos cu subiecte exprimate prin partea de vorbire indicata in paranteza. ‘© Dupa iama grea si geroasi,... (substantiv) isi face aparitia © Dece aezitat _Apronume personal de politeye)? _..Averb la infinitiv) este pasiunea mea. © Auzim vantul ..(pronume relativ) bate. © Egreu.. vssseneee(Verb 1a Supin) 0 compunere interesantd. Propozitia subordonata subiectiva 5. Subliniafi subiectele din enunturile de mai jos. Transformafi subiectul intr-o propozitic subiectiva, Delimitati subordonata subiectiva de regenta ei. * Fricosul a luat-o la siindtoasa, * A avea rezultate deosebite este onorabil. ‘© Céntatul la vioard necesita multa pregitire. © Va conta la tribunal, declaratia ineulpatului. 6. Contrageti subordonatele subiective din frazele de mai jos in parte de vorbire corespunziitoare. Subliniati apoi subiectele. © Cine e infelept aduni comori spirituale, 106«imi place si ascult muzica i si dansez. ¢ Laajuns cat a muncit in vederea examenului, 7. Precizeazi valoarea morfologica a elementelor introductive ale propozitiilor subordonate subiective din enunturile urmatoare: a) E bine daca pastrezi secretul. b) Trebuie sd lucrezi mai mult. ©) Se pare c& adevarul nu i-a picat bine. d) Cine vrea si plece e liber. ©) Oricine a invatat se va bucura de succes. f) Nu se stie cand decoleaza avionul. Dovedeste cé esti cel mai bun! 8. Construieste propozitii subordonate subiective dupa cerinjele date: a) 0 subjectiva aviind regent verbul @ construi b)_o subiectiva avénd termen regent o expresie verbala impersonal ©) o subiectiva avénd element de relatie un pronume relativ compus in cazul Acuzativ9. Recunoaste propozitiile subordonate subiective din textele urmatoare: a) Eadevirat, Persido, cit m esti o grea nenorocire pentru toi cei ce fin cu tine! (loan Slavici) b) Atunei disperarea-mi era atat de mare, incat mi se parea ca-i cea mai trandafirie. (Liviu Rebreanu) ©) Pesemne cit dumneata ai luat biletul asta de mult si ai plecat din Bucuresti (LL. Caragiale) 4) Minunat ar fi sa nu mai fie in jara asta boieri si sé fie praznice pe la mindstiri macar in fiecare zi cite unul. (Mihail Sadoveanu) 10, a) Identified propozitiile subiective din textul de mai jos b) Precizeaza valoarea morfologic’ a elementelor de relatie: Ar trebui ca Marcel sd infeleagd cit nu tot ce gdndesti trebuie spus cu voce tare, Bineinjeles cd ar fi necesar sa i se spuna limpede acest lucru si cu siguranfa cd-i va prinde bine sfatul pentru a-l urma $i pentra a-i ridica prestigiul. a). b) 11. Transerie propozitia subicetiva din urmatoarea fraza: Dace muncesti inseamna cd te preocupd viitorul téu. 12, Completeaz spatiile punctate cu propozitii subiective potrivite, mentionfind valoarea morfologica a elementului reger a) Arfibine . b) Pare sigur.. ©) Ajunge... d) Se cuvine. ©) Negresit....... 1) Cusiguranta......cssceeees g) invaya... h) Trebuie ...Fig de lucru Predicatul si propozitia subordonata predicativa Predicatul 1, Subliniaza predicatele din fragmentele urmatoare gi precizeaza felul lor: a) Se stie ca literatura, oralit sau serisd, este fiica mitologiei si a mostenit ceva din functiile acesteia: sit povesteasca intdmplari, sd povesteascd ceva semnificativ ce s-a petrecut in lume...) Nu suntem nici ca niste pietre, nemiscati, sau ca niste flori sau insecte, a ciiror viata e dinainte trasatii; suntem niste fiinte umane, formate din intémplavi (Mircea Eliade, Incercarea labirintului) b) Am crescut? Suntem oameni maturi? Cate mii de nuanye putrezesc 0 culoare. Dragi si ridicole, departe sunt zilele Cand lumea o-mparjeam in buni si rai. Am devenit puternici scdldéndu-ne-n deruti Precum in apa Stixului Ahil, Dar de calediul vulnerabil inca Atdrna soarta universului intreg. E toul grav. $i ingelegem totul. (Ana Blandiana, Am crescut?) 2. Precizeazi prin ce parti de vorbire sunt exprimate predicatele din enunjurile urmitoare: a) Florile de cais inmiresmeaza livada. b) Nua bagat de seam absen{a mea. ©) Pupiiza zbarr! pe o dugheana. 4) Probabil ca voi aproba participarea la concurs. e) De bund seama ci a fost pregatit. f) lati ce frumos lucrea7i!2) Luna s-a ridicat pe cerul instelat. 3. Subliniaza predicatele nominale si aratd prin ce sunt exprimate, dupa modelul dat: Campia e albastra si-n zare norié ard. (on Pillat, Strdinul) € albastri = predicat nominal aleatuit din verbul copulativ ¢ si numele predicativ simplu albastra exprimat prin adjectiv propriu-zis a) El pare-o navé fermecaté Ce-a ancorat aici, sub munte... (George Topirceanu, Pastel) ©) Munea inseamnd efort si concentrare, 4) Eminescu s-a niscut poet, fiind recunoscut ca geniu. £) Fat-Frumos devenise infelept si fu binevoitor cu furnicile. 2) Lupta fusese aprigi dar Mihai iegise invingitor leze.5. Alege varianta considerati corecta: in enuntul: Sanzienele erau considerate a fi adevarate preotese ale soarelui... predicatul subliniat este: a) Predicat verbal la diateza pasiva b) Predicat nominal la diateza activa ©) Predicat verbal la diateza activa in enuntul: A iesit nemaipomenit de bine, exist: a) Un predicat nominal cu numele predicativ exprimat prin adverb ta superlativ absolut b) Un predicat verbal si un complement circumstantial de mod ©) Un predicat nominal in care numele predicativ si fie exprimat prin locufiune adjectival Propozitia subordonati predicativa 6. Serie in spatiul rezervat, propozitii subordonate predicative, obfinute prin expansiunea numelor predicative din urmitoarele propozitii: a) Premiantul a ajuns directorul firmei. . b) Piesa de teatru a iesit conform asteptarilor noastre. ©) Exprimarea corecti inseamni cunoasterea unor reguli d) Exc pare de neuitat 7. Contrage subordonatele predicative din frazele de mai jos in parte de propozitie corespunziitoare. a) Ochii lui plreau c& spuneau adevarul. . b) implinirea sufletului inseamna sa daruiesti altora, ....0...ceceee ©) Soarele pare si fie ingindurat astazi. . 4d) Rugdmintea mea este si te concentrezi mai mult. 8. Delimiteaz propozitiile subordonate predicative din frazele de maj a) Vara aceasta este cum ne-am dorit si asta inseamna ed vom petrece o vacangi de vis alituri de familiile noastre. b) Mi-ar plicea si retriiese anii copiliriei si si fiu ca si cum nimie nu m-ar intrista. ©) Ceea ce faci va rimine si fie scris pe paginile cirfii si tu vei deveni ceea ce nu ti-ai imaginat vreodata. d) Parea si fie vesel cand |-am intalnit dar o imprejurare nefericita l-a facut si se intristeze. M1Dovedeste cat esti cel mai bun! 9. Construieste propozitii subordonate predicative dupa cerinfele date: a) 0 predicativa avand regent verbul a rdméne b) 0 predicativa avand termen regent verbul a se face ©) © predicativa avand element de relatie o conjunctie subordonatoare compus 4) 0 subiectiva si o predicativa aflate in acelasi enunt 10. Delimiteaza propozitiile subordonate predicative din textele urmatoare: a) Nu am sperat niciodati cit poeziile publicate vor deveni cum a sugerat editorul, dar au fost apreciate cum nu m-am asteptat si asta m-a determinat sd fiu ceea ce mi-am dorit mereu, b) Pairea de la sine infeles ca singurdi mama réménea sé aibéi grija ca ziua sé se sfirseascit bine... (Marin Preda, Moromefii) ©) E clar ca scopul nostru este st ducem o campanie de promovare a lecturii in rdndul adolescentilor care ramén indiferengi la a citi sia injelege cit nu e usor sd ajungi sit ai succes. d) Ai ajuns de trezesti admiratia tuturor. 11. Transcrie propozitia predicativa din urmatoarea fraza: A riimas unde i-am spus si acest lucru i-a dat increderea cd va ajunge precum este un star. 11212. Construieste propozitii subordonate predicative introduse prin urmatoarele elemente de relatie: a) conjunctie subordonatoare b) adverb relativ 4) pronume relativ 113Fis de lucru Atributul si propozitia subordonata at Atributul Citeste cu atentie textul urmator, apoi rezolva cerintele: Ultima ord de filosofie, inainte de vacanja Pastilor si prima ord de curs. De zi, ca sa spunit rugiiciunea, Zanescu Stefan. Rugdciunea de dimineayat era Imparate ceresc, iar cea de la prinz, Cuvine-se cu adeviirat. Cand intra profesorul, ne ridicam in picioare intr-o liniste impresionand, ca-n biserica. $i, in ticerea mormamtald, care stipdnea clasa in acele clipe, glasul lui Zanescu se aude limpede si rar: ~ imparate ceresc, Méngéietorule, Duhul adevirului, care pretutindenea esti si pe toate le implinesti etc. Dar, dupa amin, nu se opreste, ca sd se-nchine impreund cu noi, ci continud imperturbabil: Cuvine-se cu adevirrat sit te fericim pe tine, Nascittoare de Dumnezeu...etc. $i nu se opreste nici acum, cact spune mai departe Tatil nostru si, cand credeam ca in sfarsit s-a hotdrat sd incheie seria rugdciunilor, auzim deodata o izbuenire ~Crez intr-unul Dumnezeu, Tatil Atotfitorul... $i la Crez, noi nu stim ce sii mai credem $i cu noi profesorul: a innebunit subit bietul Zanescu sau ce s-a intémplat. (..) (Grigore Bajenaru, Cismigiu et compani, cap Glume... glume... glume...) 1. Subliniazd toate atributele substantivale si pe cele adjectivale din textul dat, menfionand partea de vorbire prin care se exprima. 114