Coordonator prof. dr. Bolos Natalia Manuela Coordonator prof. Fechete Carmen prof. Roman Ramona prof, Palfi Maria ‘prof. Daraban Doring prof: Dregan Cristina Limba si literatura romana Caiet auxiliar - clasa a VII-a Satu Mare, 2017Lucrarea este elaborata in conformitate cu programa scolarit in vigoare. Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniet Caiet auxiliar. Limba si literatura romani. Clasa a VIIl-a/ coordonator: prof. dr. Bolos Natalia, prof. Fechete Carmen, prof. Daraben Dorina, prof. Roman Ramona, prof. Dregan Cristina, prof. Palfi Maria ~ Satu Mare, 2017 ISBN 978-973-0-261 12-7 1 Bolos Natalia I. Fechete Carmen I. Daraban Dorina IV. Roman Ramona VY. —_Dregan Cristina VL. Palfi Maria Hustratie de coperta: Oprea $uta VivienArgument Lucrarea Caiet auxiliar, Limba $i literatura romana. Clasa a VII-a propune si ofere atit elevilor, eat si profesorilor, un instrument de lueru util in exersarea si aprofundarea cunostinjelor dobandite in cadrul orelor de limba si literatura romani. Are 0 valoare practic’, aceea de a. consolida elevului deprinderile dobindite, de a-i fixa achizitiile si cunostinfele de limba si literatura romana. Materialul este structurat in cinci capitole fiind precedat de doud teste predictive. Fiecare capitol confine un anumit numir de fige de lucru, in funcjie de complexitatea confinutului. O fis& de lucru este structurat in doud parti. Prima parte (1. A.) vizeaza infelegerea unui text literar sau nonliterar, cei cinci itemi fiind creafi pe baza textului, asemenea celor de la Evaluarea Nafionald, Prima parte se incheie cu redactarea unei compuneri (B.), in care elevii f pot valorifica cunostinfele de teorie literara cu aplicatii pe text. Partea a Il-a a figei (I A) cuprinde itemi variai: cu rispunsuri scurte, de asociere, intrebari structurate, viznd exersarea cunostinfelor de limba, ficcare capitol concentrindu-se pe continuturi distincte. Astfel, capitolul I cuprinde fise de lucru destinate exersarii_nofiunilor dobindite referitoare 1a genul liric, capitolul I vizeazi exersarea notiunilor de vocabular si fonetic’, in capitolul III elevii pot exersa si aprofuunda nofiunile de teorie literara ale genului epic Notiunile de sintaxd a propozitiei si frazei sunt cuprinse in capitolul IV, iar in capitolul V se urmireste consolidarea cunostin{elor referitoare la genul dramatic, Sunt creafi 12 itemi, primii 7 pentru nivelul mediu, iar ultimii 5 pentru nivel de preformanta. Fisa de Iucru se termini cu o compunere liberi (B.), prin care se urmareste dezvoltarea creativitijii, exprimarea unei opinii pornind de la fragmentele citate. Materialul este unitar prin rubrica recurenta Dovedeste cdi esti cel mai bun! prin care se face tecerea la munca destinaté elevilor capabili de performangi. La sfarsitul fiecdrui capitol sunt propuse doud teste sumative in vederea evaluarii cunostinfelor gi capacitatii elevilor de a opera pe un text literar la prima vedere. Au fost alese cu precidere texte din literatura romana, dar si texte din literatura universal, astfel ineat elevii si poatd lua contact cu diferite tipuri de mesaj si de forme de scriere a unei opere literare Sperdim ca lucrarea aceasta si constituie un mijloc de a-i ajuta pe copii si-si sistematizeze nofiunile de limba si literatura dobandite pe parcursul ciclului gimnazial, si ofere un instrument util de lucru in vederea promovarii cu succes a examenului de Evaluare Nationala. AUTORILCuprins Argument Cuprins Test predictiv 1 i Test predictiv Capitolul I — Genul liric Fis de lucru — Instantele comunicarii in textul lirie. Autor. Eul liric... Fig de lueru ~ Mesajul si limbajul unui text lii Fis de lucru — Structura textului liric Fig de lucru ~ Motivarea (argumentarea) apartenenfei unui text la genul li ‘Test sumativ 1... ‘Test sumativ 2. Capitolul II — Vocabularul. Fonetica.. Fis de lueru ~ Vocabularul fundamental ~ masa vocabularului... Fis de lucru~ Sensul cuvintelor in context. Cuvinte monosemantice / polisemantice 44 Fig de lucru — Sinonimele. Antonimele Fig de lucru— Omonimele / Omofonele / Omografele Fisi de lucru ~ Paronimele. Pleonasmul.... Fig de lucru — Mijloace de imbogitire a vocabularului Fis de lueru ~ Fonetica. Ortografie si punctuatis ‘Test sumativ 1... Test sumativ 2. Capitolul LI — Genul epic Fis de lueru —Relatia autor — narator - personaj Fis de Iueru ~ Personaje. Caracterizarea personajelor . s e 87 Fis de lucru — Motivarea apartenenfei unui text literar la genul epic . ‘Test sumativ 1... Test sumativ 2. Capitolul IV. Sintaxa propozifiei sia frazei Fis de lueru ~ Subiectul si propozitia subordonata subiectivi.... Fis de lueru~ Predicatul si propozitia subordonati predicativa Fis de lucru ~ Atributul si propozitia subordonati atributiFis de lucru~Complementul direct si propozitia completiva directa 118, Fig de lueru— indireeti Fisi de lucru — Complementul circumstantial de loc, de timp, de mod si subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul indirect si propozitia completi propozitiil 128 Fis de lucru ~ Complementul cireumstanfial de cauzi si propozitia subordonat 32 circumstantiala de cauzi Fig de lueru ~ Complementul circumstangial de scop si propozitia subordonata circumstantial de scop 35 Fig de lueru ~ Propozitia circumstantiala conditional 138 Test sumativ 1... 142 ‘Test sumativ 2... 146 Capitolul V- Textul dramatic 149 Fis de lucru ~ Specificul textului dramatic... es 149 Fig de lucru ~ Argumentarea apartenenfei la genul dramatic 156 Fis de lucru ~ Personajul textului dramatic .... ve 170 173 ATT Test SuMALIV Loesscsneerese ‘Test sumativ 2. Model ~ Evaluare Najionala.. SUGESTII DE REZOLVARE CaApitOlUl Toecossesennnneeseen soo 180 Test predictiv Lena soe 180 Test predictiv 2. me 182 Test sumativ I. snnnnnnnnnnnnnnninninnnnnnnnnnnnnnnnnnnns 18S ‘Test sumativ 2 187 Capitolul H..ssnssnneneseen se rset seones 189 Test sumativ 1. ee 189 Test sumativ 2... sone 190 Capitolul IT sara carerecrcoserepmcraare OZ Test SUMALIV D secnsnninnnineninnnnnininnnnnnnnninnnninnnnmnnsnnnnsne LOZ ‘Test sumativ 2... accra 193 Capitolul IV... 194 “Tedtleumaall Vesperia recente aera NOE Test SUMALY 2 sarnemninnninineninnniininnnnnnnnninnmninnsnmnnnnnne 196Capitolul V .. Test sumativ 1 ose Test sumativ 2... ‘Model EN. BIBLIOGRAFEE .. 1. Referinte critice gi surse.. IL. Studii si lucrari de lingvistica .. ILL Sitografie / wikisurse...Test predictiv 1 Model - Evaluare National ‘© Toate subiectele sunt obligatorii, Se acordi 10 p din oficiu, © Timpul de lucru efectiv este de dou’ ore. LI 40. Citeste cu atentie urmatorul text: Regele spuse pe un ton chibzuit, ganditor: — M-ai erujat de ocard si rusine, poate chiar mi-ai salvat viata si, asifel, coroana, Un asemenea sprifin meriti o rasplaté bogatd. Spune-ti dorinta si, de sta in puterea mea regald, ea va fi implinia. Aceasta propunere nemaipomeniti il trezi bruse pe Hendon din gdndurile sale, Tocmai se pregitea sd-i mulfumeasca regelui si sd-i spund cét nu-si féicuse decdt datoria si nu dorea nicio rasplata, dar un gand injelept il faicu sé ceard ingdduinja de a nu réspunde pe data, pentru a chibzui mai bine la generoasa oferta - 0 idee pe care regele 0 aproba cu un aer grav, remarcand cf era foarte bine ca un lucru atdt de important sii nu fie hotirét in pripa. Apoi se liisd intr-un genunchi si ros ~ Umilul meu serviciu nu a depasit hotarul simplei indatoriri a unui supus si, prin urmare, mi se cuvine mulfumire; dar pentru ca Indltimea Ta vrea, cu mare bundvoina, sé-l considere demn de 0 oarecare riisplata, indriznese sd cer ceva... (Mark Twain, Print si cergetor) Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos: 1, Noteaz cite un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sprijin, ingdduinya. 4 puncte 2. Explicd modul de formare a unui cuvaint objinut prin conversiune si a unui cuvént objinut prin compunere. 4 puncte 3. Transcrie douii cuvinte care contin diftongi. 4 puncte4, Mentioneazai rolul cratimei din urmiitoarea seeventi: msi fcuse decdt datoria. 4 puncte 5. Formuleaza doua idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte 6. Precizeazi, intr-un enun{, care sunt motivele pentru care regele fi este recunoscitor lui Hendon. 4 puncte B. Redacteazi 0 compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si motivezi apartenenta textului mai sus citat, la genul epic. in compunerea ta, trebuie: ~ sii precizezi patru trisaturi ale genului epic; - si prezinfi detaliat doua trasituri ale genului epic, valorificdnd fragmentul dat; - sii respeeti structura specified tipului de compunere cerut; ~ sai obligatoriu numzrul minim de cuvinte precizat.SUBIECTUL al I-lea (36 de puncte) Citeste urmatorul text: Festivalul International ,, Vara Magica” edijia a Vi-a aduce la Ateneul Roman un now regal de concerte de clasi internationala. Orchestra Roméné de Tineret sub bagheta lui Cristian Mandeal va gira un nou concert al celei de-a sasea editii a Festivalului International “Vara Magica" in seara de 12 iulie, de la ora 19.30, la Ateneul Romén. Solistii serii vor fi Christoph Sietzen si Cvartetul Wave ~ percugie, iar programul va cuprinde Einojuhani Rautavaara - Concert pentru percutie si orchestrét, Avner Dorman ~ Concert pentru percutie si orchestra, Bize/Shchedrin — Suita Carmen. Aceste atractive lucrari ale literaturii romantice si moderne vor heneficia de versiuni pline de energie oferite de fenomenalii solisti ai serii, facdnd din programul serii o experiena artistica cu totul speciala. Pe scend se va afla elita tinerei generafii de muzicieni roméni, care sub conducerea si formarea muzicald a dirijorului Cristian Mandeal 4a fost rasplatita de ovasitte publicului tn marile sali de concert ale Europei (D.S., Vara Magica revine la Ateneul Roman) www.hotnews.ro/stiri-culturatre ceringele de mai jos . Serie rispunsul pentru fiecare 1, Formuleaza céte un enunt in care si precizezi urmitoarele aspecte din textul dat: - numele dirijorului orchestrei; - data si locul desfisurarii evenimentului. 4 puncte 2. Serie titlul articolului i sursa din care a fost preluat. 4 puncte 3. Mentioneaz genul si cazu! cuvintelor subliniate in textul dat. 4 puncte 4, Precizeaza funetia sintacticd a cuvintelor subliniate, precizand partea de vorbire prin care se exprima: Aceste airactive lucrdri ale literaturii romantice si moderne vor beneficia de versiuni 4 puncte lin 5, Identified si transcrie doud propozitii principale aflate in aceeasi frazi. 4 puncte 6. Construieste o fraza alcatuita din doud propoziti intre care sa existe relatie de subordonare. 4 puncte B. Redacteaz o compunere narativa, de 150-300 de cuvinte, in care si prezinti o intamplare, reald sau imaginara, petrecutd in timpul unei excursii scolare. 12 puncte in compunerea ta, trebuie’ si relatezi o intimplare, respectind succesitine logica a faptelor; - si precizezi doud elemente ale contextului spatio-temporal; si respeeti structura specifica tipului de compunere cerut; 88 ai obligatoriu numarul minim de cuvinte.Vei primi 14 puncte pentru redactarea intregii Iucriiri (unitatea compozitiei ~ 2 p; coerenta textului — 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conjinutului ~ 2 p; ortogratia ~ 3 p; punctuatia ~ 3 p; agezarea corectl a textului in pagina -1 p; lizibilitatea — 1 p).Test predictiv 2 Model - Evaluare Nationala Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 p din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de doua ore. SUBIECTUL 1 (40 de puncte) Citeste cu atentie urmatorul text: E lung pimanuul, ba e lat, Dar ca Saigeatis de bogat astiizi domn pe lume nu-i, Si-avea o fata, — fata lui — Jeoand-ntr-un altar s-0 pui La inchinat. Si dac-a fost petita des, E lucru tare cu-njeles, Dar dintr-al prinilor sirag, Cai au trecut al casei prag, De bund seam cel mai drag Afostales. El, cel mai drag! Ela venit Dintr-un afiund de Rasarit, Un print frumos si tinerel, $i fata s-a-ndragit de el. Ca doara tocmai Viorel Lea fost menit. [...]. ar cétnd a fost de s-a-mplinit Ajunul zilei de runt, Din mungi si vai, de peste miiri, Din larg cuprins de multe Nuntasi din nowdzeci de tari S-au rascolit.[..] Jar la ospait! Un rau de vin! Mai un hotar tot a fost plin De mese, $i tot oaspeti rari, Tot crai si tot erdiese mari, Aldturea cu ghinérari De neam sirain. A fost atdta chiu si cant Cum mu s-a pomenit cuvant! Sisoarele mirat sta-n loc, Ca La ajuns si-acest noroc, Sai vada el atdta joc P-acest pamént! De-ai fi vacut cum au jucat Copilele de imparat, Frumoase toate st intrulpi, Cu ochi sireti ca cei de vulpi, Cu rochii scurte pénd-n pulpi, Cu par buclat. [...]. (George Cosbue, Nunta Zamfirei — fragment) eeeA. Scrie riispunsul pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos: 1. Noteaza cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: crdiese, mirat. 4 puncte 2. Explicd modul de formare a unui cuvant obfinut prin conversiune si a unui cuvant obtinut prin 4 puncte derivare. 3. Transcrie doug cuvinte care contin diftongi 4, Mentioneazi rolul cratimei din urmatoarea seevent’: P-acest pamdnt. 5. Formuleazi doua idei principale/secundare din textul dat. 6. Preeizeazi, intr-un enunt, motivul organizirii mesei. 4 puncte B. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care demonstrezi ci fragmentul mai sus citat este o balada culta, ieconpineisa we - si precizezi patru trisituri ale baladei culte; sa prezinti detaliat dou trasituri ale baladei culte, valorificand fragmentul dat; - si respect structura specifica tipului de compunere cerut; - si ai obligatorin numarul minim de cuvinte precizat.SUBIECTUL al Il-lea (36 de puncte) Citeste urmitorul text: Cinemateca de la Institutul Cultural Roman din Londra continua, in 6 iulie, cu producfia Acasa la tata", debutul regizoral al lui Andrei Cohn. Dupa proiectia de la Institut, filmul va fi prezentat si la centrul cultural ,,artFix” din Londra, inaugurdnd astfel un nou parteneriat pentru promovarea filmului romanesc, informeazit ICR. Cu o distribujie excelentd, in care figureazd Alexandru Papadopol, Andi Vasluianu si Joana Flora, filmul trateaza, intr-o cheie detasat-ironica, relajiile complicate ale unui scriitor, intors in satul natal, cu tatal sau, cu prietenii din copildrie si cu intreg mediul in care s-a format sicu care nu mai poate stabili, de fapt, nicio relatie autenticd: Acasa la tata” a avut mai multe nominaliziri la Premiile Gopo in anul 2016, loana Flora ‘fiind distinsa cu ,,Premiul pentru cea mai bund actrija intr-un rol principal intr-un lungmetraj de fictiune”. (D. S., Aeasé la tata, proiectat la Cinemateca de ICR Londra) www.hotnews.ro/stiri-cultura A. Scrie riispunsul pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos. 1. Formuleazii cate un enunt in care si precizezi urmatoarele aspecte din textul dat: ~ numele regizorului filmului: - tema pe care o trateazi filmu 4 puncte 2. Serie titlul articolului si sursa din care a fost luat, 4 punete 3. Mentioneazi genul si cazul cuvintelor subliniate in textul dat 4 punete 4, Precizeazi functia sintacticd a cuvintelor subliniate, precizind partea de vorbire prin care se exprima: inaugurdnd asifel un nou parteneriat pentru promovarea filmului romanesc, informeazd ICR. 4 puncte5, Identified si transcrie din text 0 propozitie subordonata. 4 puncte 4 puncte B. Redacteazi 0 compunere narativ de 150-300 de cuvinte, in care si prezin{i o intimplare petrecuta in timpul unei activitai din saptimana Sa tii mai multe, si fii mai bun”. 12 puncte in compunerea ta, trebuie - si relatezi o intamplare, respectind suecesiune logica a faptelor; = si precizezi doua elemente ale contextului spatio-temporal; ~ si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; - sai obligatoriu numarul minim de cw te. Vei primi 14 puncte pentru redactarea intregii lucrari (unitatea compozitiei ~ 2 p; coerenta textului ~ 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conjinutului ~ 2 p; ortografia ~ 3 p; punctuatia ~ 3 p; agezarea corectd a textului in pagina -1 p; lizibilitatea — 1 p).Capitolul I — Genul liric Fisd de lucru in textul liric. Autor. Eul Instanfele comunicar Citeste cu atentie textul urmaitor, apoi rezolvi ceringele: De-abia plecasesi. Te-am rugat sa pleci. Te urmaream de-a lungul molatecii poteci, Pén-ai pierit, la capat, prin trifoi. ‘Nu te-ai witat 0 data tnapoi! Ti-as fi facut un sen, dupii plecare, Dar ce-i un semn din umbra-n departare? Voiam sé pleci, voiam si sé rémdi. Aiascultat de gandul ce-1 dintdi. Nu te oprise gandul fra glas De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rdimas? (Tudor Arghezi, De-abia plecasesi) PARTEA I A. infelegerea textului: 1, Precizeaza numele autorului textului si titlul unei alte poezii serise de el 2. Transcrie marci explieite ale prezenjei cului lirie in text, preciznd timpul, persoana si numirul acestora (unde este cazul). 3. Motiveaz, in 2-3 randuri, utilizarea construc(iilor interogative in transmiterca mesajului poetic.4, Identifica si precizeaza sentimentele exprimate in text. 5. Transerie doud imagini artistice diferite, precizand felul acestora. 6. Identifica, in text, doua figuri de stil diferite gi le precizeazi. 7. Noteazai cate un sinonim contextual pentru cuvintele: potecii si ai pieri. Dovedeste cé esti cel mai bun! 8. Motiveaza folosirea, de catre autor, a verbului a pleca in titlul operei. 9. Explicd, in 30-50 de cuvinte, rolul versului (enuntului) exclamativ, 1611. Explicd daca exista diferente intre sensul contextual al cuvantului géndul prezent in ultima strofa. 12, Interpreteaza, in cfteva rinduri, cea de-a doua strof’ a poeziei B. Pornind de la textul dat, redacteazi 0 compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care vei prezenta relatia autor - eu liric, in realizarea compunerii vei avea in vedere urmatoarele repel ~ si precizezi autorul si sentimentele desprinse din text; ~ siidentifici, in text, marci ale prezenei voeii eului lirie; = si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; ~ sai numarul minim de euvinte precizat.PARTEA IL A. Limba romani 1. Extrage, din textul dat, douai cuvinte care contin diftongi diferiti.. 2. Precizeazi modul si timpul verbului pleca din prima stroft 3. Noteaza cazul si functia sintactica a cuvantului dupa plecare. 4. Extrage, din text, o constructie in care verbul a fi are valoare auxiliars. 5. Precizeazii valoarea morfologica a cuvantului inapoi.. B. Redacteazd 0 compunere, de 150-250 de cuvinte, in care siti prezinti opinia cu privire la importanta interpretirii poeziilor in cunoasterea trdirilor autorilor (poefilor). in compunerea ta, trebuie: = si formulezi o opinie cu tema data; ~ si prezingi douii argumente in sustinerea opiniei tale; - siaio structurd adecvati tipului de text si cerinfei formulate; ~ site inserii in limitele de spatiu indicate,Fis de lucru Mesajul si limbajul unui text liric Citeste cu atentie textul urmator, apoi rezolvi cerintele: O doina plange sus pe culme, $i cat vei mai trai acolo, Din fluier unde limpezi cad, Tu, sora pururea cu noi, $i legénate lin s-afuunda Cand va fi mort de mult ciobanul, in pacea codritor de brad... $i moarté turma lui de o1?... Cantare, mesterit camare, Tairziu odata - cine stie? — Te stingi acum incet-incet, Trecand pe-aici un eilduor, Si-adormi pierdutd-n tremurarea Te va culege dintr-o floare, Oftarii blande din bradet.. De dupi-o aripa de nor. Mi-ai picurat un strop in suflet Te-a cobort in largul vii, Din taina vremii de demult, $i-o lume te va asculta, $i plansul veacurilor duse $i-0 lume-ntreaga va incepe Ma infioara cénd te-ascult.. Sa pliinga cu durerea ta... Cum te-ai topit acum in noapte, (Octavian Goga, Doina) Eu stau cu inima la sfat: in care brad, de care creanga Pldnsoarea ta s-a aninat?... PARTEA I A. ingelegerea textului 1. Expune impresia pe care {i-a produs-o lecturarea textului. 2. Extrage, din text, doi termeni din cdimpul lexical al naturii,3. Transcrie, din text, cate un vers care sa confind doud imagini artistice diferite. 4, Alcituieste un enunt cu omonimul cuvantului wnde din prima stof& a poeziei 5. Extrage, din text, doud epitete simple. 6. Noteazi cate un sinonim contextual pentru cuvintele: taina, infioard, ai topit. 7. Precizeazii la ce face referire poetul in sintagma Cantare, mesterd cantare. Dovedeste ca esti cel mai bun! 8. Motiveaza utilizarea constructiei interogative din penultima strof’, in transmiterea mesajului poetic.11, Explicd dacd existd diferent intre sentimentele transmise de doina striveche, cea din prezentul poetului si cea care va urma, 12, Precizeazai rolul stilistic pe care il are constructia incet-incet . B. Scrie 0 compunere, de minimum 100 de cuvinte, in care si-fi exprimi opinia despre mesajul textului mai sus citat. in realizarea compunerii vei avea in vedere urmitoarele repere: ~ si formulezi o opinie despre mesajul textului dat; = _ sd sustii opinia formulaté prin doud argumente potrivite, valorificand textul dat; = sai un conjinut adeevat cerinjei; - s&ai numarul minim de cuvinte precizat.PARTEA IL A. Limba romana 1. Extrage, din textul dat, doud cuvinte care contin diftongi diferiti. 2. Precizeazi modul, timpul gi diateza verbului s-afundd. 3. Noteaza cazul si functia sintactica a cuvantului oftarti. 4, Extrage, din ultima strof’, o propozitie principal’ si una secundara (subordonata).. 5. Precizeaz4 valoarea morfologica a cuvantului acum i i e a we B. Redacteaz’ 0 compunere de 100-150 de cuvinte in care si evidentiezi rolul mijloacelor artistice in transmiterea mesajului poeziei. in compunerea ta, trebuie: - sil precizezi tema pe care o dezvolti textul citat; - si identifici sentimentele transmise de poezie; = si evidentiezi rolul a cel putin doud mijloace artistice utilizate de autor in transmiterea mesajului poetic; - _ siite inscrii in limitele de spatiu indicate.Fis de lucru Structura textului liric Citeste cu atentie textul urmitor, apoi rezolvi ceringele: Cat de sfioasa creste noaptea, palind incet din scara-n scar $i céta liniste se lasit; pe cer grimezile de stele Rasar ca niciodaté pared, iar luna plind printre ele, S-alege alba si scdnteie ca un ban nou intr-o comoarii Langa habuz, leandrul fraged din cénd in cdnd arune-o floare, Tar apa-nrumenind 0 clipd, cand isi reface-oglinda-n lund, In loc de-o floare vede doui cum tremurénd se impreund Ca dou guri care se catdt de mult si-si dea o sdrutare. Vedenii tuneca sub ramuri ca-n noptile de Sanziene, Cand erinii albi pornesc pe drumuri feriti de orisice ispitd, Tar eu, pétsindu-le pe urma, trec ca 0 umbra fericita Ce-ar ratdci pierdutd-n tihna Campiilor Elizeene. In slavat brajele-amandoud le-nalfi atunci, si-n noaptea clar& Ingenunchind, sérut pamantul si-i muljumese, simjind in mine Nadejdea tineretit mele, nddejdea clipelor senine Cum iar se-aprinde gi scdnteie ca un an now intr-o comoard. (imitrie Anghel, Liniste) PARTEA I A. infelegerea textului: 1. Specified numarul de strofe si denumirea acestora in functie de numarul de versuri care le compun.4, Numeste miisura gi rima textului, 5. Menfioneaza rolul cratimei in sintagma si-i mulfumese: 6. Explica rolul cratimei in ceea ce priveste masura versurilor dintr-o strof%. 7. Precizeazd numarul de litere si sunete din cuvintele: fericitd i ingenunchind. \ Dovedeste cit esti cel mai bun! 8. Scrie tipul de ritm prezent in versurile citate, demonstrand alternanta silabelor accentuate- neaccentuate dintr-un vers. 9. Explicd in maximum cinci randuri, semnificajia ultimei strofe.12, Alege un vers care fi-a plcut in mod deosebit si explicd-i sensul asa cum Lai infeles. B. Redacteazi 0 compunere descriptiva, de minimum 100 de cuvinte, valorificind imaginile artistice prezente in textul citat. Vei avea in vedere urmatoarele repere: ~ si utilizezi descrierea ca mod principal de expunere; + sii surprinzi dou trasaturi specifice nopti; ~ sf folosesti doua imagini artistice diferite: ~ si respecti limita de spatiu indicata.PARTEA a I-a A. Limba romana 1. Extrage, din textul citat, doud verbe la moduri nepersonale diferite. 2. Identificd, in text, un cuvant format prin compunere si unul format prin schimbarea valorii gramaticale, explicind modul lor de formare. 3. Precizeazii valoarea morfologica a cuvintelor: -i (si-i muljumeste) si iar (iar se-aprinde). 5. Rescrie un vers care contine un adjectiv pe care il vei trece la o forma potrivita de superlativ absolut. B. Redacteazi 0 compunere narativa, de minimum 150 de cuvinte, in care vei prezenta 0 intamplare traita de tine intr-o noapte de vara, folosind si imagini din textul citat. in compunerea ta, trebuie: - si relatezi o intimplare, respectind succesiunea logica a faptelor; - si precizezi doud elemente ale contextului spatio-temporal; ~ Si respect structura specified tipului de compunere cerut; - sai numirul minim de cuvinte precizat.29Fish de lucru Motivarea (argumentarea) apartenentei unui text la genul liric Citeste cu atentie textul urmator si rispunde la cerintele date: Veci, riindunelele se due, Se scutur frunzele de nuc, S-aseazét bruma peste vii — De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? , vino iar in al meu brat, Sa te privese cu mult nesat, Sa razim dulce capul meu De sdnul tau, de sénul tau! Ti-aduci aminte cum pe-atunci Cand ne primblam prin vai $i lunci, Te rie icam de subsuori De-atdtea ori, de-atdtea ori? PARTEA I A. infelegerea textului Jn lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvordse scdntei... Dar, oricdt ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Caci tu inseninezi mereu Viaja sufletului meu, Mai mandré decdt orice stea, Jubita mea, iubita mea! Térzie toamnd e acum, Se scutur frunzele pe drum, $i lanurile sunt pustit... De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? (Mihai Eminescu, De ce nu-mi vii?) 1, Noteazii ete un sinonim contextual pentru cuvintele: se scutur, razim, izvordse $i mandri. 2. Extrage doua cuvinte care conjin diftongi diferiti si un cuvant care contine hiat, 3. Transcrie cate un vers care sa contina doua imagini artistice diferite, preciz’ndu-le.4, Identifica o figura de stil, pe care o vei preciza, 5. Explicd rolul punctelor de suspensie din versul: $i Janurile sunt pustit.... 6. Numeste elemente din natura care alcatuiese decorul intalnirii celor doi indragostiti. 7. Precizeazit anotimpul deseris in text si indica elementele lui specifice. Dovedeste cu esti cel mai bun! 8. Extrage elemente care demonstreaza existenta vocii eului Ii text. 9. Precizeazii care sunt trdirile sufletesti ale indrgostitului, 11. Explica, in maximum cinci rinduri, fol exclamative.12. Mentioneaz& felul in care natura pare si preia sentimentele eului liric. B. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care s& motivezi (argumentezi) apartenen{a textului citat la genul liric. in compunerea ta, trebuie: ~ sd prezinti patru trasaturi ale genului liric; - sa prezinti detaliat doua trasaturi ale genului liric, valorificdnd texul dat; = sii respecti structura specified tipului de compunere cerut; ~ sai obligatoriu numarul de cuvinte precizat.PARTEA a Ia A. Limba romana 1. Extrage, din text, trei adjective pronominale, specificand felul acestora. 2. Precizeaza valoarea morfologica a cuvantului subliniat din structura: Ca tine nus, 3. Identificd un predicat nominal si specifica partea de vorbire prin care se exprima numele predicativ. 4. Mentioneazii un verb aflat la diateza reflexiva. 5. Transcrie doud substantive aflate in cazuri diferite gi avand functii sintactice diferite. B. Redacteazi o compunere narativa, de minimum 150 de cuvinte, in care si relatezi o intamplare, reali sau imaginard, petrecutd intr-o zi de toamni, Poti folosi si imagini artistice prezente in textul citat, Vei avea in vedere urmitoarele repere: ~ Si prezinfi o intimplare, utilizénd narajiunea la persoana I. - si precizezi dou elemente ale contextului spatio-temporal; ~ si respecti structura specified tipului de compunere cerut; = sai numirul minim de euvinte precizat.Test sumatiy 1 Citeste cu atenfie textul de mai jos si rspunde la ceringele date: Mi-ai spus: ,,De unde-ti vine ciudata intristare Ce ereste ca si marea pe-un farm stincos, pustiu?” Cand inima culesul si-a ispravit, ne pare O boaleé viaja. Taina aceasta toi o sti. Eo durere simpla, deloc misterioas $i limpede ca tine cand rdzi si lumii placi Nu cduta degeaba frumoasa mea curioasd Si-acum, desi fi-e glasul atat de dulce, taci! Taci, ne-nvijjato! Suflet ce mu cunoaste ceayal Copilareasca gura! Mai mult chiar decat Viaya in mreji subtile Moartea adesea ne-a inchis. Mai bine cu-o minciund sci ma imbat si-alene ‘St mat scufiund in ochii tai limpezi ca-ntr-un vis Si-ncet s-adorm in umbra ce-ti luneca din gene! (Charles Baudelaire - Semper eadem) Subiectul P60. de puncte) 1. Noteaz cite un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: sdrm, a ispravit, ‘misterioasa, limpede si copildreasca. Extrage cinci cuvinte care contin diftongi. 5 puncte 5 puncte 3. Explicd modul de formare a unui cuvant objinut prin conversiune si a unui cuvant objinut prin derivare. 4. Mentioneazi rolul cratimei din seeventa: Taci, ne-nvijjato! 5. Identified cinei figuri de stil diferite si denumeste-le. 6. Gaseste doua imagini artistice diferite gi precizeazi-le. 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte eee 357. Explicd, in maximum cinei randuri, semnificatia versului: Taci, ne-nvijato! Suflet ce nu cunoaste ceaja! 5 puncte 8, Precizeazii rima si masura primei strofe 5 puncte 9, Numeste tipul de strofe utilizat de autor, in functie de numarul de versuri din care sunt aleituite fiecare. 5 puncte 10, Extrage cinci marci lexico-gramaticale diferite, eare demonstreazi prezenja vocii cului liric in text. 5 puncte 11, Precizeaz valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in text 5 puncte 12. Trece la gradul superlativ absolut, un adjectiv propriu-zis din text. 5 puncte Subiectul al IL (16 de puncte) Redacteaz 0 compunere, de minimum 150 de euvinte, in care si motivezi (argumente7i) apartenenta textului citat la genul lirie. in compunerea ta, trebuie: ~ sf prezinti patru trasituri ale genului lirie; ~ sf prezinfi detaliat doud trisaituri ale genului liri, valorificdnd texul dat; = _ sii respecti structura specifica tipului de compunere cerut; ~ sai obligatoriu numarul de cuvinte precizat. Notii! Se acorda 10 punete din oficiu! Vei primi 14 puncte pentru redactarea lucririi (unitatea compozitiei ~ 2 p; coerenfa textului ~ 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adeevate continutului ~ 2 p; ortografia si punetuatia ~ 6 p; agezarea corecti a textului in pagina — | p; lizibilitatea ~ 1 p). 36Test sumativ 2 Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la ceringele date: lubire, bibetou de portelan, Obiect cu existenia efemerd, Te regdsese pe-aceeasi etajera Pe care te-am Idisat acum un an. Ati multumesc!. Dar cum?... Ce s-a-ntdmplat?... Ce suflet caritabil te-a pastrat dn lipsa mea, In lipsa ei, An lipsa noastra?... Ce demon alb, Ce pasiire albastra Ti-a stat de veghe-atdta timp Si te-a-ngrijit De nu te-ai spart Si nu te-ai prafuit?... Subiectul 1 lubire, bibelou de portetan, Obiect de pre( cu smaltul nepétat, Ramdi pe loc acolo unde esti... Sa nu te misti... $i dacé ne iubesti ~ Ol... dacé ne iubesti cu-adevadrat - Asteaptii-ne la fel incii un an.. Un an miicar... Att... Un singur an... Iubire, bibelou de portetan'. (lon Minulescu, Romanjd faird ecou) (60 de puncte) 1, Noteazi cite un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: demon, ramdi, efemerts, etajert, $i nepatat. 2. Extrage cinci euvinte care contin diftongi. 5 puncte 5 puncte 3. Explicd modul de formare a unui cuvant obfinut prin conversiune si a unui cuvant obfinut prin derivare. 4. Mentioneaza rolul virgulei in secventa: /ubire, bibelou de porjelan!. 5. Identifica o figura de stil si denumeste-o. 6. Transcrie doud versuri care contin imagini artistice diferite si precizeaza-le 7. Explicd, in maximum cinci randuri, semnificatia primelor dowd versuri din text, 8. Precizeazi rima gi misura primei strofe, 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte 5 puncte ——————— — ——— 379. Numeste tipul de strofe utilizat de autor, in functie de numarul de versuri din care sunt alcatuite prima si ultima strof’. 5 puncte 10. Extrage cinci marci lexico-gramaticale diferite, care demonstreaza prezenta vocii eului lirie intext, 5 puncte 11, Mentioneaza valoarea morfologied a cuvintelor subliniate in text. 5 puncte 12. Aledtuieste un enunt in care cuvantul subliniat din versul dat s& aibi alti valoare morfologied, pe care o vei preciza: Q!... dacd ne iubest. 5 puncte Subiectul al H-tea (16 de puncte) Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si motivezi (argumentezi) apartenen{a textului citat la genul lirie. jin compunerea ta, trebuie + si prezingi patru trasdturi ale genului lirie; - sd prezingi detaliat doud trisdturi ale genului iri, valorifiednd texul dat; ~ si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; = sai obligatoriu numarul de cuvinte precizat. Nota! Se acorda 10 puncte din oficiu! Vei primi 14 puncte pentru redactarea lucririi (unitatea compozitiei ~ 2 p; coerenta textului ~ 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adeevate continutului ~ 2 p; ortografia si punctuatia ~ 6 p; agezarea corectii a textului in pagina ~ | p; lizibilitatea ~ 1 p). 38Capitolul II — Vocabularul. Fonetica Fis& de lucru Vocabularul fundamental — masa yocabularului Citeste cu atenfie textul urmator, apoi rezolvi cerintele: $i ne pomenim intr-una din zile ci parintele vine la scoala si ne aduce un scaun nou si lung, si dupa ce-a intrebat de dascdil, care cum ne purtdim, a stat putin pe ganduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan si I-a lasat in scoala. in alta zi ne trezim cd iar vine parintele la seoali, cu mos Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de scoalé nowt, un dritguy de biciusor de curele, impletit frumos, si parintele ti pune nume Sfantul Nicolai, dupa cum este si hramul bisericii din Humulesti... Apoi pofteste pe mos Fotea ci, daca i-or mai pica ceva curele bune, sa mai faci asa, din cand in cand, cate unul, si ceva mai grosut, daci se poate... Badija Vasile a zdmbit atunci, iard noi, scolarii, am rémas cu ochii holbati unii la altii. $i a pus parintele pravili si a zis c@ in toata simbiita sa se prociteasca baierit si fetele, adica sat asculte dascalul pe fiecare de tot ce-a invajat peste sdiptdmand; si cate greseli va face sa i le insemne cu cdrbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greseala sii arda scolarului cite un sfiint- Nicolai. Atunci copila parintelui, cum era sprinjard si plindi de incuri, a bufnit in rds. Pacatul ei, sdrmana! ~ la, poftim de incaleea pe Balan, jupdneasdi! zise parintele, de tot posomordt, sa facem pocinog sfaintului Nicolai cel din cui. $i cu toata stéruina lui Mos Fotea si a lui batdita Vasile, Smarandita a mancat papara, si pe urma sedea cu mainile la ochi si plangea ca o mireasd, de sdirea cdimitga de pe dénsa, Noi, cand am véizut asta, am riimas inlemnit... Nu-i vorba, cdi noi tot ne fliceam felul, asa, cdteodata; cdici, din bajul in care era asezaté fila cu cruce-ajutét si buchile serise de bitdita Vasile pentru fiecare, am ajuns la trataji, de la trétaji ta ceaslov, $-apoi, dé, Doamne, bine! in lipsa piirintelui si a dascilulut intram in tinterim, tineam ceaslovul deschis, si, cum erau filele cam unse, trdigeau mustele si bondarii la ele, si, cdnd climpaneam ceasiovul, cate zece-douiizeci de suflete pripiideam deodata; potop era pe capul mustelor! Jar parintele, ba azi, ba maine, aducénd pitaci si colaci din biseried, a impéirtit la fiecare, de ne-a imblancit, $i treaba mergea strund; baietii schimbau tabla in toate zilele, si simbata procitanie,” (Ion Creanga, Amintiri din copilarie) 39PARTEAI A. infelegerea textului 1. Menfioneaza din textul dat cate dowd cuvinte/structuri care se referdi la spatiu, respectiv la timp 2. Numeste trei dintre personajele textului. 3. Precizeazii care este darul de scoal noua adus de pirinte elevilor. 4. Cucce scop a fost adus Sfantul Nicolai? B. Redacteaz3 o compunere, de 150-250 de cuvinte, in care s4 povestesti o intamplare real& sau jimaginard petrecuta la scoala. in compunerea ta, trebuie: ~ si folosesti narafiunea la persoana Is = A valorifici creativ informatiile din textul dat; = sredactezi un confinut adecvat cerinjei formulate: = s respec{i regulile de redaetare: cocrenja textului, stilul si vocabularul adeevate continutului, normele de ortografie si de punctuatie.PARTEA II A. Limba romana 1. Extrage din textul dat cinei cuvinte aparjinand vocabularului fundamental gi cinei cuvinte aparjinnd masei vocabularului 2. Folosind un dictionar, precizeazii sensul arhaismelor: ceasloy, finterim, pitaci. 413. Di exemple de regionalisme din zona in care locuiesti. 4. Scrie cate doi termeni folositi la ora de matematicd si geografie care fhe parte din masa vocabularului. 5. Identificd neologismele din textul urmator: O lucrare science-fiction western are loc in trecut sau intr-o lume asemdndtoare cu trecutul, in care tehnologia moderna sau vittoare exist. Tehnologia anacronica este prezentd in aceste povestiri, deoarece paradigme stiingifice au avut loc mai devreme in istorie. (hup://ro.wikipedia.org) 6. Alcatuieste cate o propozitie cu doud dintre neologismele identificate. 7. Indicd forma corectd a urmitoarelor neologisme: bleumarin/bleumaren, antibraj/antebraj, mostri/monstra. Dovedeste ca esti cel mai bun! 8. Explica rolul regionalismelor gi al arhaismelor din textul dat. 9. Serie sinonimele pentru trei dintre neologismele identificate la exercitiul 4. 10, Alege forma de scriere corectd a substantivelor proprii strdine: Bordo/Bordeaux, Haendel/Hendel, Shakespeare/Shakespir, Praha/Praga corect neologismele a cairor pronuntie este urmatoarea: tocsou, biznis, randevu, dizain, sait12, Foloseste in enunfuri urmatoarele neologisme: click, item, trend. B. Redacteaza o compunere, de 150-250 de cuvinte, in care s8-i prezinti opinia cu privire la importanta studicrii limbilor straine de cAtre copii de varsta ta. in compunerea ta, trebuie: si formulezi o opinie cu tema dati; si prezinfi doud argumente in susfinerea opiniei tale; si ajo structurd adeevat tipului de text si cerinfei formulate: ‘sf te inscrii in limitele de spatiu indicate.Fis de lucru Sensul cuvintelor in context. Cuvinte monosemantice / polisemantice Citeste cu atenfie textul urmitor, apoi rezolvd ceringele: Din valurile vremii, iubita mea, ritsai Cu brajele de marmur, cu parul lung, bala ~ Si faya stréivezie ca faja albei ceri Slabita e de umbra duioaselor dureri! Cu zdmbetul téu dulce tu mangai ochii mei, Femeie intre stele si stea intre femei $i intoredndu-ti fata spre umdrul tau stang, Jn ochii fericirii mét uit pierdut si plang. Cum oare din noianul de neguri sa te rump, Sid te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump, $i faja mea in lacrimi pe fata ta s-o plec, Cu sdrurari aprinse suflarea sa ti-o-nec $i mana friguroasa s-o inedlzesc la san, Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o fin. (Mihai Eminescu, Din valurile vremii) PARTEA I A. infelegerea textului: 1. Precizeazd doua trasdturi ale genului lirie prezente in text. 2. Transcrie un vers care confine marci explicite ale prezentei eului liri. 3. Motiveaza utilizarea virgulelor in primul vers4, Rescrie doua figuri de stil din poezia propusa si numeste-le. 5. Precizeazi rima gi masura poeziei. B. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si prezinti o poezie pe care ai citit-o recent, care te-a impresionat si o recomanzi si colegilor tai. in compunerea ta, trebuie: ~ si prezinti pe scurt tema, subiectul; ~ sii argumentezi alegerea ficuta; - siaiun continut adecvat cerintei; ~ sai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat, eee 45PARTEA IL A. Limba romana 1. Transcrie din textul suport trei cuvinte cu sens propriu si trei cuvinte cu sens figurat. 2. Construieste enunfuri in care cuvantul brafe si aibi sens propriu de baz, sens propriu secundar gi sens figurat. 3. Construieste un enunt in care cuvantul valuri sd fie folosit cu alt sens decat cel din text. 4, Construieste un enunj in care substantivul inimd si fie folosit cu sens figurat 5. Transcrie din textul suport doud cuvinte monosemantice, 6. Ilustreaz polisemantismul cuvintelor ochi, suflare. 7. inlocuieste verbul polisemantic cu sensurile pe care le actualizeazi: Am schimbat piesa masini. ‘Nu stiitea bine cartea; i-am schimbat locul. De efind a devenit doctor, s-a schimbat, ‘M-am schimbat de cdimasa, Dovedeste ci esti cel mai bun! 8. Explicd rolul sensului figurat al cuvantului dulce in structura zdmbeuul tau dulce.9. Identificd dowd cuvinte cu sens propriu pe care apoi si le folosesti in propozitii cu sens figurat 10, Construieste contexte cu urmatoarele sensuri ale verbului polisemantie a résdri: a aplirea pe cer, a incolfi, a se ivi, a-gi aminti, a iegi in evidenta. 11, Identified sensurile verbului polisemantic a ridica din enunturile urmatoare: A ridicat hartia gi a pus-o in cos. Moldovenii au ridicat armele impotriva turcilor. ‘Vapoarele si-au ridicat ancorele. Si-a ridicat palaria i a plecat mai departe. ‘Dupa atata munca, si-a ridicat banii de la banca. .. 12, Hustreazi sensurile cuvantului fajd folosindu-1 in cadrul unor locutiuni, B. Redacteaz o compunere, de 150-250 de cuvinte cu titlul ,,Puterea cuvantului”. in compunerea ta, trebuie: ~ sa respecti tema dati, folosind 0 motivatie convingatoare; ~ sd folosesti un limbaj expresiv; = siai un continut adeevat cerinfei; ~ si respecti limitele de spatiu indicate.48Fis de lucru Sinonimele. Antonimele Citeste cu atenfie textul urmator, apoi rezolva cerintele: Noaptea-i dulce-n primdvara, linistité, rdcoroasé, Ca-ntr-un suflet cu durere o gandire méngdioasd, Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori, Scuturdnd din a lui poate lungi si repezi meteori. Pe un deal in departare un foc tainic stritluceste Ca un ochi ros de balaur care-adoarme si clipeste. Sunt pastori in sezitoare sau vro ceaté de voinici? E vro tabard de care sau un rond de tricolici? Catre munti prin intuneric un lung bucium se aude. Elaminte suvenirul celor timpuri negre, crude, Cand din culme-n culme noaptea buciumele rasunau $i la lupte sdingeroase pe romani ti desteptau Acum insa viata-i lind; tara doarme-n nepasare! Cénd si céind, un cdine latra ta 0 umbrit ce-i apare, Si-ntr-o balta mii de broaste in lung hor ordcdiese, Holbénd ochii cu tintire la luceafiérul cerese! (Vasile Aleesandri, Noaptea) PARTEA I A. infelegerea textului: 1. Transerie o imagine vizuala gi o imagine auditiva, 2. Motiveaza utilizarea semnului intrebarii in structura: Sunt pdstori in sezdtoare sau vro ceata de voinici?3. Selecteaza, din prima strofa, doug figuri de stil diferite si numeste-le. 4. Precizeazi modul de expunere prezent in text. 5. Prezinti in 50 de cuvinte (4-5 rinduri), dowd aspecte caracteristice descrierii artistice, existente in textul dat. B. Redacteaz8 o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care, valorificdnd si textul de mai sus, si realizezi descrierea artisticd a unei nopti de primivard. in compunerea ta, trebuie: ~ SA respecti trisdturile deserierii artistice; = 88 folosesti un limbaj expresiv: = sai confinutul si stilul adeevat cerinfei formulate; = sii obligatoriu numarul minim de cuvinte precizatPARTEA IL A. Limba romana Noteaza cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al euvintelor: durere, tainic, suvenir, voinici, nepasare. 2. Serie seria sinonimica a cuvantului linistitd. 3. Serie sinonime neologice pentru cuvintele: suflet, mdngdiere, ceresc. 4. Rescrie prima strof% inlocuind ct mai multe cuvinte cu antonimele lor. 5. Transcrie din textul dat o pereche de antonime. ee 516. Grupeaza in perechi antonimice cuvintele date: abstract, defavorabil, a aduna, aterizare, amurg, imoral, salbdticie, banal, bastinas, rar, favorabil, venetic, dens, coneret, a scadea, decolare, rasarit, moral, civilizatie, original. 7. Serie antonime objinute prin derivare cu prefixe de la urmatoarele cuvinte de baza: corect, stabil, politefe, util, sincer. Dovedeste cit esti cel mai bun! 8. Notafi felul sinonimelor (totale, partiale) din seria urmitoare: (a) trimite ~ (a) expedia, priceput — destoinic, cuvdint ~ discurs, (a) uni ~ (a) lega, lexie ~ vocabular, claie ~ gramadi, cupru ~ arama, apus ~ vest ~ occident. 9. Propune sinonime pentru expresiile date: a bate campii, a-si aduce aminte, a aduce la cunostina cuiva, a aduce muljumire, a sétri calul, a da navald, cu scaun la cap, numai piele si os. 10, Extrage din text un substantiv, un adjectiv, un verb, un adverb si o prepozitie carora si le notezi antonimele.11. Gaseste, in text, dowd cuvinte de la care pot fi construite antonime prin adiugare de prefixe. 12. Serie trei proverbe care sa con{ind antonime. B. Redacteazi 0 compunere, de 150-250 de cuvinte, in care si-fi imaginezi un dialog intre sinonime gi antonime. in compunerea ta, trebuie: ~ sai conjinutul si stilul adeevat cerinfei formulate; = 8 respecfi regulile de redactare a compunerii, agezarea textului in pagina, organizarea dialogului, utilizarea corectii a semnelor de punctuatie; = _ si respecti limitele de spatiu indicate. eee 5354Fis de lucru Omonimele / Omofonele / Omografele Citeste cu atentie textul urmator, apoi rezolvi cerintele: Noud ceasuri si noud minute... Peste sase minute pleacd trenul. Un minut inca st se-nchide casa. Repede-mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt in vagon... Tree de colo pand colo prin coridor, sa vitz in care compartiment as gasi un loc mai comod... Aci. O damd singura, si- fumeazii, atét mai bine! Intru si salut, cdnd auz 0 marditura si viz aparénd dintr-un panera de Hanga cocoana capul unui cael latos, plin de funde de panglici rosii si albastre, care-ncepe sa ‘mii latre ca pe un facdtor de rele intrat noaptea in iatacul stapanii-si. ~ Bubico! zice cocoana...ezi mumos, mamd! Norocul meu, géndesc eu, sit trtiese bine!... Lua-te-ar dracul de javra!” Bubico se linisteste putin; nu mai latra; isi retrage capul in paneras, unde i-l acopere iar cocoana cu un tartdnas de land rosie: dar tot mardie infiundat... Eu, foarte plictisit, ma lungese pe canapeaua din fafa cocoanit si-nchiz ochii. Trenul a pornit... Prin coridor umbla pasajeri si vorbesc. Bubico mardie arfagos. ~ Biletele, domnilor! zice conductorul, intrdnd eu zgomot in compartimentul nostra. Acum Bubico scoate capul foarte sus si, vrdnd sa sara afara de la locul Iui, incepe sit latre $i mai grozav ca adineaori, Eu intind biletul meu conductorului, care mi-l perforeazi. Conductorul face un pas catre cocoana, care-si cautit biletul ei in siculejul de mand, pe cand Bubico latré si chelalie desperat, smucindu-se sa iasd din paner. ~ Bubico! zice cocoana, sezi mumos, mamifo! (Ion Luca Caragiale, Bubico) PARTEAI A. infelegerea textului: 1, Motiveaza incadrarea textului in genul epic cu ajutorul a dou’ argumente.2. Explicd, in maximum cinci rinduri, in ce moment al subiectului s-ar putea incadra fragmentul citat. 3. Menfioneazii din textul dat cate doud cuvinte/structuri care se refera la spatiu, respectiv la timp 4, Motiveaza prezenta ghilimelelor in interiorul textului. 5. Transforma vorbirea direct in vorbire indirect. B. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care si argumentezi ci textul reprodus este 0 schifi in compunerea ta, trebuie: - si prezinti doud trisaturi ale schitei; - sdilustrezi cele doud trisituri cu exemple adecvate, selectate din text; ~ siiai confinutul adecvat cerinei formulate; ~ sai obligatoriu numarul minim de cuvinte preeizat,PARTEA IL A. Limba romana 1. Acdtuieste efte doug enunjuri pentru a ilustra omonimia cuvintelor: ceas, dam’, unde. 2. Giseste, in text, alte doudi cuvinte cirora si le demonstrezi omonimia. eee 3573. Construieste enun{uri in care sa utilizezi omofonele: ce-ai/ceai; n-ai/ nai; c-ar/ car. 4, Pune accentul pentru cuvintele subliniate mai jo: Vecina mea era o femeie haind. in zori mama ma trezeste si plee la scoala. El are ochi albastri, Au venit copii s& se inscrie la concursul de matematic’, 5. Construieste enunfuri cu omografele cuvintelor subliniate la exercifiul 4. 6. Alcituieste enunfuri cu sinonimul, antonimul si omograful cuvantului repede. 7. Exemplificd in propozitii sensurile formelor de plural ale urmatoarelor cuvinte: buton- butoni-butoane; bob-boabe-boburi. Dovedeste cit esti cel mai bun! 8. Demonstreaza ci noud, rosii, mand sunt omonime lexico-gramaticale precizand valoarea lor morfologic&9. Aleatuieste propozitii cu omofonele cuvintelor mai si iar. 10, Construieste enunuturi cu omografele cuvintelor: forturi, zdri, companie. 11, Indicafi formele de plural ale substantivelor co/f, corn, cristal si aleatuiti propozitii din care i rezulte sensul acestor omonime partiale. 12, Seria care confine numai cuvinte polisemantice este: a) soare, boreal, drum; —b)mediu, easi,a face; __) prinde, gurd, benzin’; Seria care confine numai omonime lexicale totale este: a) lac, lama, han; b) ris, port, mic; ©) Zi, patron, mai; B. Redacteazi, in 150-250 de cuvinte, o naratiune, in care si prezinti o intimplare reali sau imaginard petrecuta in timpul unei cdlatorii cu trenul. in compunerea ta, trebuie: - si relatezi o intimplare, respectind succesiunea logica a evenimentelor; ~ sii precizezi dou elemente ale contextului spatio-temporal; ~ sii ai continutul adecvat cerintei formulate; - Si respect limitele de spatiu indicate. 59Fis de lucru Paronimele. Pleonasmul Citeste cu atenfie textul urmiitor, apoi rezolvii cerintele: Prunul constituie una din culturile pomicole de bazi, care gdseste conditii de crestere si fruetificare pe tot cuprinsul jarii. A fost cultivat din cele mai vechi timpuri pentru calitatea fructelor folosite in alimentagie la nivel familial, ca materie prima pentru industrie, iar lemnul are o serie de utilizari in industria mobilei, industria chimica si in artizanat. Este 0 specie care se adapteaza usor la condijii variate de mediu, avind capacitatea de a valorifica 0 gama larga de soluri, cu grade diferite de fertilitate, unde alte specii nu dau rezultate corespunzatoare. Fructele se pot valorifica in cele mai diverse moduri, de la fructe de desert, la fructe uscate, compot, dulceaga, marmelada, magiun etc., avand o compozifie chimica foarte complex Prunele se pot valorifica cu rezultate bune la export. Prin pozitia geografica a farii noastre, la sfargitul lunii iulie si prima jumdtate a lunii august se matureazé o serie de soiuri de valoare, iar in Europa Occidentalé este 0 cerere mare de prune in aceasta perioada. (Cultura prunului, http:/Awww.managusamy.ro) PARTEA I A. infelegerea textului: 1, Care este scopul fragmentului citat? 2. Precizeazi dou’ argumente pentru care consideri cA textul propus apartine categoriei textelor nonliterare. 3. Formuleazai céte un enunt, in care si precizezi urmitoarele aspecte din textul dat: - motivul cultivarii prunuluis - modalitatile de valorificare a fructelor.4, Precizeaz’, printr-un citat, perioada maturarii prunului 5. Serie patru intrebairi pe care ai vrea sd i le adresezi unui pomicultor. B. Redacteaz, in 150-250 de cuvinte, 0 naratiune in care si prezinti o intimplare reali. sau imaginara petrecuti in livads. in compunerea ta, trebuie: - si relatezi o intimplare, respectnd succesiunea logicd a evenimentelor; = Si precizezi doua elemente ale contextului spatio-temporal; + Sai confinutul adecvat cerintei formulate; = sd respecti limitele de spatiu indicate.PARTEA IL A. Limba roman’ 1. Scrie paronimul potrivit pentru cuvintele subliniate in text. 2. Construieste enunfuri cu perechile de paronime formate la exercifiul 1. 4, Cuprinde numai paronime seria: a. aluzie, iluzie, concluzie, perfuzie b, pronume, prenume, compliment, complement c. a vedea, a prevedea, a veni, a preveni 5. Indied, prin subliniere, care este paronimul potrivit in urmatoarele contexte: a, Cetdjenii romani provin/previn gripa aviara, b, Alegerea fiteuta a fost absolut arbitrard/arbitrala. c. Basmul popular a fost trans is pe cale orard/orala. d. Zicamintele petroliere/petrolifere sunt o bogatie nationala. ¢. Sederea intr-o statiune balneara este femporali/temporara. 636. Alcatuieste enunuri cu paronimele: originaVoriginar, miner/minier, a insera/a insera. 7. Subliniaza constructile pleonastice din enunturile de mai jos si rescrie-Le corect: a. Anexez aldturat urmatoarea adeverinta. b. Cistigul lui a fost de opt procente la suta. c. A fost aleasa solujia cea mai optima. ficuse frumoase perspective de viitor. ¢. Ziarele au scris despre succesul debutului sau initial. Dovedeste cat esti cel mai bun! 8. Serie paronimele urmatoarelor cuvinte: a investi, atlas, lagund. 9. Construieste enunfuri cu perechile de paronime de la exercitiul anterior. 10. Numifi ce tip de greseala de exprimare este prezenta in urmatoarele enunturi: ‘A preferat mai bine sa vind la noi, Aceasti hucrare pare a fi originara. Mam reintors inapoi si vid ce am uitat. Trebuie sa fim solitari in fata necazurilor. .. ‘Avea ca sarcina s rezume pe scurt textul. 11. Cititi cu atentie urmatoarele enunturi gi transcriefi-te sub forma corecti: ‘S-au scumpit prefurile. I s-a extixpat apendicita, ‘Am evaluat de la inceputul anilor 2000.Un judey sudist a fost afectat de seceta, A stiut si profite de oportunitatile bune ale momentului. Eleste original din Italia. 12, Formulati o expresie pleonasticd pornind de Ja fiecare dintre urmatorii termeni, iar apoi, alcdtuiti propozitii corecte cu termenii de mai jos: a urca; a reveni; baba; caligrafie; hemoragie; a inghefa; a se topi: perioadé. B. Redacteazi o compunere, de 150-250 de cuvinte, in care s4 folosesti cel putin trei perechi paronimice si doua pleonasme acceptate in limba romand. in compunerea ta, trebuie: ~ si utilizezi perechi de paronime si doua pleonasme sisi le subliniezi = sai continutul adeevat cerinfei formulate; = s&respecti limitele de spajiu indicate.66Fis de lucru Mijloace de imbogatire a vocabularului Citeste cu atenfie textul urmator, apoi rezolva cerintele: In zori, a doua zi, apucarm drumul Vératicului, Célducul nostru, un bitietan ca de cincisprezece ani, nu stia decdt pe cel mai lung si mai ritu; pe acela deci apucardm si noi. Cat merserdm prin umbra, drumul fu plicut. Fagi si paltini cat lumea de batrani, cu trunchiuri albe si goale, isi impreunau sus de to1 fruncisurile lor si aledtuiau deasupra capetelor noastre o bolt de umbra si verdeaya. Singurul glas al locurilor acestora e numai glasul vantului, care se taie, suspindnd, pare cd dureros, in frunza ascupité a bradului; si glasul acesta are un farmec nespus.. Peste pugin, scipataraim de la umbré si iesirdm intr-un luminis de seminceri. Ne aflam in parchetele de pe Cracaul-Negru. Din departare, prin aerul sec, ajungea pana la noi glasul omului si al toporului. Din cand in cand, 0 trisnituré colosaldé umplea vaile munjilor: erau fagii, paltinii sau brazit ametitor de inalti, care, in ciiderea lor prapastioasd, sférdmau si doborau tot in calea lor. Ziua era la amiazé sé un aer inflcdrat ne inconjura din toate partile. Soarele, alb de fierbinte ce era, ploua cu foe peste capetele noastre; cu toate acestea noi ne urmaim drumul pe hogasul sdpat de butuci in coasta muntelui si, numai edt in rastimpuri, eram silifi a ocoli, prin smiduri, baltoacele glodoase si verzi ce ne titiau drumul. Eram att de grabiti sd poposim undeva la umbri, incdt nici nu mai bagam in seama pe un intreg popor de broscoi cu ochi holbagi si verzi, care ~ iesiti pe jumdtate din umedele si glodoasele lor locuinge ~ ne salutau ordicdind si apoi dispareau iute la apropierea noastra. (Calistrat Hogas, Pe drumuri de munte) PARTEA I A. infelegerea textului: 1, Numeste anotimpul a cdirui imagine este surprinsa in fragmentul de mai sus si exemplified printr-o structuri din text, 2. Rescrie, din text, o structura / un grup de cuvinte care confine o hiperboli.3. Transerie o imagine vizuala si o imagine auditiva. 4. Precizeazi modul de expunere prezent in text. 5. Motiveaza folosirea liniei de pauzA din finalul textului. Redacteazi o compunere, de minimum 150 de cuvinte pornind de la enunful: Ziua era la amiazd si un aer infldicrat ne inconjura din toate parile. in compunerea ta, trebui = Si dai un titlu sugestiv compuneri = sd integrezi structura data in compunere; + si ai confinutul adecvat cerinfei formulate; = si respecti limitele de spatiu indicate. eee 68PARTEA IL A. Limba romana 1. Extrage din text cinci cuvinte derivate si precizezi ridacina, sufixul sau prefixul. 2. Noteazii un augmentativ si un derivat parasintetic din textul dat. 3. Formeazi familia lexicald a cuvantului /umind si scrie din text cuvantul care apartine acestei familii lexicale. 4, Alcituieste cuvinte derivate cu ajutorul prefixelor hiper-, anti-, ne-, strd- 5. Completeazzi cu sufixe potrivite pentru a obfine derivatele de la urmitoarele cuvinte de baza: Cuvant de baza | Meee . Cuvntul derivat Sufixul baiat adjectiv brad substantiv colectiv lung verb batran adverb 6. Extrage din text trei cuvinte formate prin compunere.7. Construiti enunfuri pentru a exemplifica schimbarea valorii gramaticale a cuvantului béitrani. Dovedeste ca esti cel mai bun! 8. Precizeazi procedeul prin care s-au format cuvintele subliniate in text. 9. Indicati din familia lexical a cuvantului frunza: - un substantiv augmentativ realizat prin sufixare..... - un adjectiv realizat prin derivare parasintetica........ - un substantiv colectiv realizat prin sufixare. - un derivat cu dubla prefixare..... 10, Alcatuieste corect cuvintele compuse folosind termeni din lista de mai jos: rau, spartd, post, navi, sange, vazdtor, floare, una, bund, intenjionat, gura, belic, aero, rece, clar, de, nici, voinja, coly. 11, Precizeaza valoarea morfologicd a cuvantului deasupra si aledtuieste un enunt, in care si aibi alta valoare morfologica. 12, Aledtuifi enunjuri in care, prin procedeul conversiunii, si obineti: - un adjectiv din verb la gerunziu; ~ un adverb de timp din substant ~ un substantiv din adjecti - un adjectiv pronominal demonstrativ din pronume demonstrativ