aP DE LA ECONOMIA DE PIATA LA ECONOMIA SOCIALISTA Dupi preluarea puterii politice, noile autorititi au acfionat cu repeziciune pentru crearea structurilor de partid gi de stat care au coordonat mecanismele principale de transformare a economiei roménest nationalizarea, planificarea si colectivizarea. Nationatizarea principalelor mijloace de productie in Republica Popular Roman’, Constitutia din 1948 a creat baza juridic& pentru schimbarea regimului proprietatii, in sensul transformarii proprietifilor ,claselor exploatatoare” in yproprietate socialist de stat”, adicd in bun al intregului popor”. Desi proprietatea privat asupra paméntului gi asupra intre- prinderilor industriale si comerciale erau inc recunoscute prin Constitutia din 1948, articolul 11 al acesteia enunfa posibilitatea trecerii in proprietatea statului, atunci cand ,,interesul general cere”. Evolutia regimului "democrat popular” a fost jalonati astfel de exproprieri succesive (nafionalizéri) Facute cu scopul declarat al ,intiririi si dezvoltarii sectorului socialist in economia RPR” si pentru ,ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii”. Un rol important in acest sens a avut Legea nr. 119 din 11 iunie 1948 care stabilea najionalizarea intreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurari si de trans- porturi, Prin aceasta lege gi prin decretele care i-au urmat pani la sfarsitul anului 1948, au fost trecute in proprietatea statului, fra vreo despagubire, intreprinderi din domeniul industrial, minier, forestier, meta- lurgic, constructii, bancar gi de credit, transporturi, industrie cinematografic’, institufii sanitare private, farmacii 5.2. Un alt moment important in procesul de consolidare a proprietatii de stat a fost marcat de Decretul 92 din aprilie 1950, prin care s-a trecut la nationalizarea imobilelor care apartineau maimultor categorii de .exploatatori”. Erau astfel confiscate ,imobilele cladite care apartineau fostilor industriasi, mosieri, bancheri, mari comercianti si celorlalte elemente ale marii burghezii”. Au urmat imobilele cladite care erau detinute de .exploatatorii de locuinfe”, ,hotelurile cu intreg inventarul lor”, precum i imobilele in constructie abandonate de proprietarii lor. Toate aceste categorii de imobile treceau in proprictatea statului, ca bunuri ale intregului popor, fara nicio despagubire. Mai mult decét atat, locatari imobilelor nationalizate, inclusiv fostii proprietari, deveneau chiriasi ai statului Centralizarea si planificarea economiei ‘Schimbarea regimului proprietafiia fost insofita de o serie de transformiri ale economiei romanesti, care au stat sub semnul centralizarii, al coordondrit, al planiftedrii si al controlului, realizate de partidul-stat prin intermediul unui putemnic aparat birocratic si admi . in procesul transformarilor structurilor economice in chip comunist, un rol decisiv a avut Comitetul de Stat al Planificarii - CSP (Infiinjat la 2 julie 1948). Acest organism guvernamental, de inspiratie sovieticd, a fost intens politizat prin intermediul *persoanelor de incredere” ale PMR care au fiicut parte din Comitet, dar si prin instituirea controlului CSP de eaitre Sectia Plan-Finanfe a CC al PMR, Prin intremediul acestor structuri, organele executive ale CCal PMR inifiau, coordonau $i controlau executarea planului general al economiei nafionale. Organizarea ‘economiei romanesti pe bazii de plan nafional a inceput prin planurile de stat din anii 1949 si 1950, concepute ca planuri anuale, iar din 1951 a fost introdus primul plan cincinal stabilit pentru perioada 1951-1955. Mecanismul economic al planificdrii a fost completat cu noi structuri si reglementiri privind: regimul de stabilire a prefurilor, prin infiinjarea Comitetului pentru Preturi (1950), organizarea sistemului statistic 1a nivel nafional, prin infiintarea Comisiei Nafionale de Statistic, introducerea unui nou sistem de contabilitate si a unui nou sistem de salarizare Industrializarea socialist in realizarea obiectivelor noii economii romanesti, mecanismul planificdrii si aloc&rii centralizate gi discretionare a fondurilor de investitii era considerat garantul industrializdrii, care devenise obiectivul itar. Industrializarea socialista in Romania a avut la bazi modelul sovietic de dezvoltare economicé, efortul investifional fiind directionat spre industria grea si in special spre domeniile metalur- iderurgiei, constructiilor de masini, mineritului si produotiei de energie electricd. La 26 octombrie Scanned with CamScannerpentru I leu nou. Preschimbarea banilor vechi nu a fost limitat& valoric, dar sumele mici au beneficiat de tun raport de schimb mai bun, Noua reforma fiscal a devenit necesara mai ales in conditiile unui buget dezechilibrat ca urmare a investifiilor masive pentru industrializarea socialist, a cheltuielilor necesare sporirii efectivelor militare (Ia indicafia URS), dar si a exporturilor romanesti in Uniunea Sovietica fara ‘© compensare adecvatil, Tot prin aceasti reformé a fost stabilita rubla ca baz a schimbului valutar extern, fapt care lega si mai strins Roménia de circuitul economic sovietic. Glosar: nafionaligare = actiune prin care proprietatea particulara ({ntreprinderi, institutii bancare si & transport, locuinte $.2.) este trecuti in proprietatea publica, de stat, cu sau firi despagubire. ; colectivizare = proces politic si economic de lichidare a proprietafii private in agriculturd pus in Practica in timpul regimului stalinist din Romania, in perioada 1949-1962. chiabur = termen folosit in timpul regimului comunist din Romani faranilor cu o situatie materialé mai bund, in special pe cei care aveau suprafefe mai m: proprietate, cant pentru a desemna categoria i de pamant fi din recolta objinuti (de cereale, carne, lapte 5.2.) pe care faranii erau obligati stipredea PARTICIPAREALA” CONSTRUCTIASOCIALISTA”, DE LA VOLUNTARIAT LACONSTRANGERE Transformarile care au fost impuse in intervalul 1948-1953 au schimbat fundamental cadrul de functionare a societtii romanesti. In condifiile noilor ierarhii sociale, cetiteanul a devenit, din ce ince mai mult, {inta presiunilor exercitate de autorit&ti pentru a-l convinge sau pentru a-l constrfinge s& participe la realizarea ,marii construct socialiste”. Educarea tineretului in spiritul noilor valori, reedu- carea adultlor care fusesera marcafi de alte regimuri si reprimarea dusmanilor interni si externi au devenit astfel obiectivele majore ale regimului politic. intr-o prima etap&, au fost luate masuri care au vizat mobilizarea extinsi a populatiei, prin manifestati si contramanifestafii populare, organizate pe fondul prabusiriiinstituyilor statului democratic si beneficiind de suportul trupelor sovietice. Au urmat apoi marile campanii de tip stalinist: santierele tineretului (1948), nationalizarea (1948), colectivizarea (1949), canalul Dunare - Marea Neagri (1949), Casa Scénteii (1949), planurile anuale si cincinale, electrificarea, indust rea, urbanizarea §.a. Propaganda a avut un rol esential in transmiterea apelu- rilor la voluntariat, la implicare si la sacrificiu pentru constructia socialismului. Masele populare au fost i”, dar cfind ritmul schimbirii a fost grabit sau cdnd schimbarea a fost impusd cu fora si lucrurile au sc&pat de sub control, a intervenit constrdngerea, represiunea. in efortul de ,,disciplinare” si control al societifii, marile manifestatii populare erau atent controlate de autoritiji. Lipsa entuzias- mului afigat sau exprimarea unor opi ritice la adresa URSS, a lui Stalin, a PMR sau a conducatorilor acestuia puteau atrage, in anii ‘SO, trimiterea in unitafi sau colonii de munca, Acestea au devenit un important instrument represiv utilizat de autoritaqile comuniste impotriva tuturor celor care erau conside- afi opozanti ai regimului, asa-numifii ,dusmani ai poporului”. REVOLUTIA CULTURALA’ SI TRANZITIA CATRE REGIMUL DE DICTATURA Instaurarea regimului de democratic populara” a generat transformari importante in plan cultural, modelul sovietic fiind impus si in acest domeniu. Prin ,revolufia culturala”, noul regim politic demara 0 etapa important a procesului de tranzitie catre societatea comunist8. Obiectivul principal al politi- cilor culturale ale regimului Gheorghiu-Dej a fost legat de inlocuirea, edt mai rapida a valorilor culturii traditionale ,burgheze”, cu un nou sistem bazat pe ideologia marxist-leninisté gi formarea ,omului nou”, Astfel, pe langé ofensiva impottiva vechilor elite intelectuale, ,revolutia culturala” a insemnat efortul autorititilor politice de a crea o alt elit profesionali, care si fie devotat i si contribuie la transpunerea Scanned with CamScanner1950, a fost aprobat un plan pentru electrificarea (arti, care era apreciata la momentul respectiv de cXtre Gheorghe Gheorghiu-Dej drept ,o sarcini de cea mai mare urgenfé si insemnatate” firrk de care vlichidarea inapoierii economice si culturale a firii, pe baza trecerii la marea produetie social industrie si agricultura” era de neconceput. Planul de electrificare a fost propus pentru o perioada de 10 ani si viza valorificarea rafionala a resurselor energetice in scopul asigurarii energiei electrice necesare producfiei industriale, transportului feroviar gi a celui urban, patrunderii electricitatii in lumea satelor, folosirii energiei electrice in trebuinfele casnice, in dispensare, c&mine culturale etc. Procesul de electri ficare a {irii a insemnat construirea de centrale si lucriri hidroenergetice (hidrocentrala de la Bicaz), de centrale termoenergetice (Paroseni - Valea Jiului, Comanesti si Borzesti - Valea Trotusului s.2.),precum si crearea unei baze proprii industriale pentru producerea masinilor electrice si a aparaturii necesare (uzinele ,,Vulcan” - Bucuresti, .Electromotorul” - Timisoara, ,,Electroputere” - Craiova s.a.). in anul 1949, au ineeput lucriile Ia canalul Dundrea - Marea Neagré, un obiectiv propus de Stalin si proiectat prin implicarea specialistilor sovietici. Forta de munca necesara lucririlor a fost asigurati de specialisti, de muncitori si militari, dar si de detinuti de drept comun si detinui politici, care in mare parte si-au gasit sfarsitul aici, Constructia acestui obiectiv a fost sistatii dupa moartea lui Stalin, in 1953, dara fost reluat& si finalizata in timpul regimului Ceausescu. Transformarea socialist a agriculturit Hotta la Plenara Comitetului Central al PMR din 3-5 martie 1949, transformarea socialista a agri- culturii a reprezentat formula oficiala pentru desfiintarea propricti{ii rurale individuale sicolectivizarea agriculturit, Procesul de colectivizare a avut drept suport juridic articolul 9 al Constitufiei din 1948 care anun{a politica statului de incurajare gi sprijinire a cooperatiei sitesti, precum si posibilitatea acestuia de fa ,crea intreprinderi agricole, proprietatea statului” pentru a stimula dezvoltarea agriculturii. Pe aceasta baza si cu obiectivul declarat de lichidare a clasei ,chiaburilor”, colectivizarea agriculturii a insemnat un proces de peste 13 ani prin care in jur de 60% din pméntul arabil al {arii a fost trecut la gospodarii agricole colective, iar in jur de 30% la fermele de stat. Restul de aproximativ 9%, reprezentand in special terenuri din zona montana dificil de cooperativizat, a rimas in proprietate privat. in cadrul procesului de colectivizare, care oficial trebuia si se realizeze prin ,,liberi consimtire”, regimul democrat popular a exercitat presiuni si constrangeri de tot felul asupra sitenilor, prin cote obligatorii, prin contractit si achizitii la prejuri d iduale, deportiri, arestari si condamniri. Formele de rezistenta a firanilor fai de procesul de colectivizare au fost contracarate de stat, care dispunea de cadrele administrative si politice, dar si de toate mijloacele de represiune pentru a ,convinge” Jumea rural si se inserie in gospodariile agricole colective. Incheierea procesului de colectivizare a agriculturii, anuntati oficial in aprilie 1962, a fost considerata de oficiali tafile vremii drept un eveniment istoric ,.m&ret” in viata poporului roman care a demonstrat ,,ine’ 0 dat increderea franilor muncitori in politica infeleapt& a partidului”. in realitate insi, chiar dac& prin procesul de colectivizare s-a pus capat firdmiarii proprietitilor agricole din anumite zone, au fost create premisele pentru folosirea mijloacelor mecanizate, a utilizarii ingrdsmintelor chimice si a unor sisteme irigatii, care permiteau cresterea productivitatii agricole, cointeresarea materiald a faranilor colecti. visti a rimas un obiectiv neatins al statului comunist. in acelasi timp, modul in care au fost gandite structurile colectiviste din agriculturs, indiferent ca s-au numit intovarasiri, gospodarii agricole colective (GAC) sau cooperative agricole de productie (CAP), nu a reusit si anihileze instinctul de proprietate asupra pimantului al yiranului roman, Reforma monetarés Dupé ctatizarea Bancii Nationale a Romaniei (1947) si stabilizarea monetara din august 1947, in ianuarie 1952 guvernul RPR a demarat 0 nouii reformé fiscala. Efectuaté prin impozitarea definatorilor ‘monezii vechi, aceasté reformi a insemnat de fapt o nou’ confiscare a masei monetare aflate in circulatie, pentru a mai da o lovitura ,elementelor dusminoase” din societate. Raportul de bazi pentru recalcularea Preurilor, tarifelor, salariilor si a sumelor din conturile intreprinderilor de stat a fost de 20 lei vechi Scanned with CamScanner{in practica a proiectelor noului regim. Pentru a realiza aceste obiective, statul si forta sa conducdtoare, Partidul Muncitoresc Romén, aetionau prin toate mijloacele si parghiile pe care pe care le aveau la dispozitie: prin structurile de partid gi de stat, prin invaimantul public si de partid, prin presa si edit prin asezimintele culturale, prin stiing’, prin creafia literard si artistica. Transformarea instituiilor $i etatizarea infrastructurii culturale Procesul de transformare institutionala caracteristic perioadei de trecere spre stalinism s-a manifestat, cu risosinfa, iin domeniul cultural. Intelectualii, educatorii, producéttorii de culturitin general aifost vizafi cu prioritate de noul regim. Eliminarea treptatd a celor care refuzau st fie "reeducafi” si crereprezentau un Pericol pentru regim, s-a fcut in paralel cu etatizarea infrastructurii cultural. Instituiile deculturd au fost puse sub coordonarea si controlul Directiei de Propagandi a CC al PMR infiinjatdncidin februarie 1948. in ianuarie 1950, aceasta a fost redenumiti Sectia de Propaganda si avea ca responsa- bi aplicaii politicilor PMR de catre institute care coordonau educatia, artee, infor-maile, radi Cinematografia, industria poligrafic’, uniunile de creafie, asezimintele cultuale ¢.a. In 1953, Ministerul Culturiia fost reorganizat cu scopul dea ,conduce si indruma, pe baza sarcinilor trasate de partid si guvern, activitatea institutilor de arti, a institujilor de culturi. Acesta coordona activi- tatea c’iminelor culturale, abibliotecilor, de la orase si sate, a teatrelor, a institutiilor muzicale, a muzeelor de art si stint’, productia de filme, refeaua cinematografick si difuzarea filmelor. Acelasi minister avea ca responsabilitate emisiunile radiofonice, activitatea centrelor de radioficare, activitatea intreprinderilor poligrafice, precum si productia de aparate si produse necesare activititii culturale si artistice. in 1957, Ministerul Culturii a fost reorganizat, devenind Ministerul invapimantului si Culturii. Aceasta organizare a funcfionat pana in anul 1962, cand a devenit Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta, fiind separat de educatie. Toate aceste transformari intervenite in cadrul institutiilor de educafie si cultura au avut aezultat trecereain proprietatea statului a intregii infrastructuri a culturii si a invaygméntului si impunerea controlului total al statului in educatie, in activitatea editurilor, a tipografiilor, a libririilor, a teatrelor sicinematografelor, a tuturor institufiilor si fundafiilor cu caracter cultural. Reforma sistemutui educational Decretul nr. 175 din august 1948 prevedea transformarea inv Romane ,,intr-un inv’i{imént de stat organizat pe temeiul unititii de structura si asezat pe baze realist- stiinfifice, corespunzitor necesitafii dezvoltatii democratiei populare si construitii societaii socialiste”, ipiile generale enunfate in capitolul | al decretului vizau: inldturarea nestiinjei de carte, Idrgivea si democratizarea invaqdmantulul de bazdt pentru a cuprinde toi copiii de varsta seolard, precum $i pe nestiutorii de carte; educarea tineretului in spiritul democratiei populare si ridicarea nivelului cultural al poporului; pregitirea cadrelor medii si superioare de specialisti, pe baze stiintifice, care sd corespundei nevoilor consolidarit democratiei populare si construirii societafii socialiste. Reforma a avut drept rezultat laicizarea invatimantului, nafionalizarea tuturor scolilor particulare si confesionale, inlaturarea ,.rimisitelor burgheze” din invaimant, realizarea de programe scolare si manuale unice, introducerea unui nou tip de invafamant, copiat dup’ modelul sovietic. Inainte de orice, autoritajile s-au ocupat de epurarea personalului didactic, fie direct, fie sub forma mascati ,comprimitilor si rafionalizarilor”, Nova structuri a invatimantului public din RPR.cuprindea invafiméntul prescolar, ‘invagaméntul elementar, invajamantul mediu si invajiméntul superior. Inviyiméntul superior cuprindea doua categorii de institufi: universititile (pentru pregatirea corpului didactic) si institutele de invatamant superior (care pregateau personalul tehnic pentru producfie). Au fost create noi forme de invtmént, invafimantul seral si inv’gimantul fr frecvengs, pentru muncitorii care lucrau direct in productie. Se creau astfel conditile pentru formarea noii intelectualitati ,iesita din popor” si care trebuia si fie devotats regimului si partidului. Reforma a avut insi si unele aspecte pozitive, cum ar fi procesul de alfabetizare, precum si masurile de dezvoltare a infrastructurii scolare, puse in practicd incepdnd cu anul 1949. hr acelasi timp, prin imbunatifirea asistengei sociale a elevilor si studentilor, a fost Lirgit accesul Ia scoala medie si superioara a unui numir mare de copii gi tineri de conditie materiala modest. iméntului public al Republicii Populare Scanned with CamScannerAnvajimantul de partid $i nomenctatura comunistié fnvayimantul de partid din Romania a fost organizat dup modelul sovietic $i avea drept scop pregatirea cadrelor devotate partidului care si acfioneze in spiritul ideologiei promovate de acesta. Scolile de partid functionau dupa programe unice care erau elaborate cu ajutorul Sectiei de Propaganda si Agitatie si care cuprindeau ca materii principale: bazele marxism-leninismului, problemele viefii de partid, problemele actuale ale constructiei socialismului, economia politica, limba rus’, documentele de partid (in special materialele de la congresele partidului). invagiméntul elementar de partid cuprindea cercuri de politica, cursuri de parti serale, organizate in intreprinderi si instituii,cursuri serale la sate, cercuri pentru studierea istoriei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. invagimantul mediu de partid cuprindea cursuri de partid luni (principalele ,rezervoare de cadre medii ale partidului”), scolile medii de partid de ase Iu coli de partid de un angi scolile de partid de doi ani. Invafimantul superior de partid cuprindea universitiile gi scolile serale de marxism-leninism, Universitatea de Partid ,Stefan Gheorghiu”, Scoala Superioari de ite Sociale ,, Andrei Aleksandrovici Jdanov” (infiinfat in 1949). Pe Kanga acestea, existau si cursurile de perfectionare, prin intermediul c&rora activistii de partid isi reimprospaitau cunostinfele sau si le imbogiteau. Absolventii scolilor de partid din RPR erau avansafi rapid in functii de conducere si au format asa-numita nomenclaturd comunistd, 0 noua ,elit®”, care se bucura de privilegii $i avantaje economice in schimbul partidului in toate domeniile de activitate. De ta Academia Romina la Academia Republicii Populare Romane {in ofensiva Partidului Muncitoresc Roman pentru controlul deplin al statului nu a fost ocoliti nici Academia Romana. inca de la inceputul anului 1948, in cadrul Academie’ au fost angajaji funcfionari ‘comunisti, iar cenzura a fost introdus8, prin crearea fondului special de carte care cuprindea toate publicatiile considerate periculoase de noul regim. La 9 iunie 1948, prin decret al Prezidiului Marii Adun&ri Nationale, Academia Romdni a devenit Academia Popular Rominis, o institujie de stat subordonati Consiliului de Ministri, care urma si-si desfisoare activitatea in acord ,,cu nevoile de intatire si dezvoltare a R.P.R”. Prin jecret era confiscat intregul patrimoniu al Academiei Romane. Exproprierea a ficut din Academia RPR 0 institutie dependenta in totalitate de puterea politic, bugetul acesteia find acordat anual de cétre autoritatea tutelard, adic de catre Presedinjia Consiliului de Ministri. Procesul de ,,teorganizare”, care a urmat, a insemnat o epurare de proportii prin care zeci de membri titulari si corespondenti si-au pierdut aceasti calitate, Cele mai afectate de epuriri au fost stiinfele umaniste si sociale, domeniile stiintifice si tehnice bucurdndu-se de un regim mai favorabil, dat fiind interesul statului comunist in aceasta directie. ‘Schimbari in regimul cultelor religioase Articolul 27 al Constitugiei din 1948 sintetizeaz’ conceptia referitoare la culte a regimului de democratic populara”: ,libertatea constiinfei si libertatea religioasd sunt garantate de stat. Cultele reli- Bioase sunt libere si se organizeze, pot funcfiona liber daca ritualul si practica lor nu sunt contrare Constitutiei, securitatii publice si bunelor moravuri”. Cu toate acestea, potrivit Decretului 177 din august 1948, cultele religioase din Romania se puteau organiza si functiona doar daca erau recunoscute prin decret al Prezidiului MAN, dat la propunerea guvernului, in urma recomandatii Ministerului Cultelor. Pentru impunerea yliniei partidului” in viafa religioasi si pentru exercitarea supravegherii sia controlului, Ministerul Cultelor avea "delegai speciali” pe langa institusiile si asezamintele cultelor religioase. in acest fel, cultele religioase intrau sub controlul direct al statului, exercitat prin intermediul Ministerului Cultelor. Prin Decretul 358 din decembrie 1948, cultul greco-catolic a fost desfiinfat, situafia menjinan- ddu-se pe toatd perioada regimului comunist din Romania, Glosar: nrevolujeculturald”=concept folositinitial cu referire a dezvoltarea societafiirusein timpul lui Lenin, i de alfabetizare gi igien’ a populatiei, ce implicau o indepirtare graduala fafa de mostenirea in contextul stalinismului, revolufia culturald reprezinté o componenti a revolutiei socialist, avand drept scop dezvoltarea unei noi culturi puse in slujba marilor idealuri de constructie a comunismului. nomenclaturd = sistem introdus in Rusia jarista, care consta in elaborarea de citre autoritii a unor liste cu Persoane demne de ineredere, in vederea ocupirii unor functi oficiale; sistemul nomenclaturii a fost preluat Scanned with CamScanner