(© SCRISOARE PIERDUTA de. L.Carogiole Tema gl vislune despre lume 1. Comtextul operet 2, Evidensierea a doud trdsaturt care permit incadrarea textulul dramatic fnar-o perioadd, tntr-un ‘curent cultural/ lterar sau inte-o orientare tematic M1, Coprine 1. Comentarea a dou secvenje relevante pentru tematica textulul 2.Anatiza a dowd elemente de structurd si de composijie, semnificative pentru comedia studiat3 a) Actiunea 1b). Tipurite de comic ML Concluzit LL. Opera lui LL, Caragialeilusireaz’ exemplar intrepatrunderea dintre viata cotidiand si literaturl, rutorul manifestindu-se bivalent, find deopotriva Inzestrat pentru comic, in comedii, $i pentra faalitic, in nuvele si in drama .Napasta”. in 1912, Garabet Ibriileanu formuleaz’ 0 defini concentratt a valorii lui Caragiale, afirmand ch meritul supe i este de a fi ,cel mai or de via din inlieaga noasteh literatura gi, Int-un sens, este singurul creator, pentru cB in foatd literatura face concurenta stil civile”. Ibraileanu vede in comedic o ,satir8 crud”, Carngiate fiind ,cel nvai mate istoric al epocii dintre 1870-1900”. Tudor Vianu subliniaza in studiile sale i realist a aulorului, care era dotat cv 0 natura sociala volubila, insojindu-se ‘gor cu sementi, u plicerea de a-i observa si de a surprinde tipicul in individual” George CAlinescw vorbea chiar de .geniul lui dramatic realist", care il ficea s& ereeze tipuri memorabile pentru burghezia roméneascal in ascensiune gi care avea ca nummitor comun instinctul de parveri 2. Comedia, ca specie a genului dramatic, in care sunt zugravite ntr-o manier satirie8 tipurt tumane, carenje de earacter, mornvuri ale societi, situa’ hazlii pentru » provoca résul, a oferit ru seenn magistralt de tiaitestare a datelor sale genetice. Precursor al tcatrului modern, huterul ,Seiisorit pierdule” iustiearA cu virtuoritte toate trésttucile definitorit ale comedie tonilite drizori care a infotdeauna un dezmodsmnt fect erientarea observatei psihologice spre enctalilate gi ipologie; asocierea comicului cu umorul, grotescul, satra, itonia {chnici dramatic speciice: tenica bulgtrelui de 2Xpada, lovtura de teary, tearul in teatru ete. Opera Titerarh 0 serisoare pierdula”, reprezentath scenic in noiembrie 1884, a fost vazuté ca o ilustrare ntelor poitice din 1883, sinttizand modalititiartistice diferite. Astfel, resismul situnrea in actalitate imprest de via autentic prin inclinajn spre pitorese i€8, moralizatoure asupra lumi prezentate, fuzionear8 cu clasicismul, maniestat rin natura umana: echilibrul compozitiontl, concentrares ilusirarea unortipologii general-umane. Existh inst gi 0 component& moderail a comediilor esi, ewe rezidA in comicul absolut, care anuleazX diferenja dintre comic gi tragic prin Scanned with CamScannerransformaveaeaistnjcs ate frst ft syite 9 fr fit, prin depersunalizarea inv even aanaerrnas Cakotn, npostor, mnasca acoperim! vidal sufletese, Impletirea eomicula cu parodia, &u frotescul si eu absurdul, amestocul registelor sutisice sunt gt cle embleme ale discursului dramatic modern degradArii vieqit politice, sociale i familiale se concretizeaz§ prin punerea In Hr epiaed din camnpanta electoralé pentru desemnarea uni candidat pentru vitoarele alegert pparlamentare Accustd temd se dezvolth intron reyisiny stilistic comic, bazat pe contrastul dire {iy aparcnja, diatre intenpile personajclor si finaltatca derizorie « actiunilor lor. O seenk Sermnificativa in acest sens este cea din actul 1, scena 4 Venirca lui Trahanache cu vestea detineri Termorii de cAtre adversarul sdu politic, Cafavencu, declanyeazA conflictul dramatic principal Coustituie intrga comedici Cajavenew foloseyle scrisoarea ca arma de santa} pentrw a-i fi susfinuth Candidatura la pulere Convingerea sojulul inselat c& serisuarea este o plastogtafic yi temerea acesti cA Zoe at putea afla de machiaverlicul lui Cafavencu st 1 comic savuros. O alld scent reprezentativa este cca din actul IV, cn scrisoarea pierdutd ajunge la Zoe, graye Cetdjeanulut furmentat, care o recupereaza din pina picrdut a lui Cajavencu, in timpul inctierdrit din aetut al It lee, Ca eapresic a ezoricnitn sale politice, CetAfeanul revine la intrebarea-cheie de 1a incepoul ‘cbnedici” Eu cu cine votez?”. Réspunsul doamnet Trahanache (,.Pentru Agamija Dandanache.”) dovedeple haivitatea cetdjeanulut de rind, care crede in valoarea votului su, 112, Dous clemeate de compozitie gi de structurd semnificative pentru tema degradrii vietii politice, sociale qi familiale, eflectath prin viziunea realist, sunt: acfiunea gi comical, ca aitudine esentiald a spiritului uman, capabila s& exprime gam larga de emofit ‘Acumen urmireste momente de mare tensiune din existenja public a erilor. Conflict dramatic ite ipa de cousstenfh, avind la origine contrastul dintte esenj® yi aparenjt, constind in Confruttarca pentru paterca politich a doud fore cate aparfin sceluiast partid de guverare, in fnteriorul cdruia doreste s4 is putcrea gruparea independent, constiuilt fn jurul lui Nae Cajavencn. ‘Tensiumes dramatic este suslinutd prin tchnica bulgirelui de zApada pe baza ctveia conflict se anplifca teptat, lanjul evenimentelor care se precipitd conducdnd la rezolvares confMitului fn mod TerkitCoordonsicle spajio-temporale sunt cele dout claviaturt pe care opera literard se citeste gi 3¢ ‘Construleste potivit unel ntreyi game de lotinderi gi de durate variable. Actiunea piesel este plasai& intr-un ortgel de province, .capitala unut jade de munte", pe durata a tei zile, lin anul de grajie 1863" Procianrea didascalicd in zilele noastre” « IngAduit regizorilor s& actalizeze to moduri eajtepiate lunes pe dos” « croilor lui Caragiale, conferind piesei un surprincSlor aspect ‘ontemporat, Spefiul scenic este 91 el piternic simbolizat, ea spatiu de trecere cu deschideri multiple, ‘eaaliat tn indicatile egizorale. In prime doub acte, ,anticamera bine mobilata” din casa prefectului sugereazd faptul c& decizise politice nu se iau in spafiul public, ci in spajul privat. Acjiunea are ea pretext dramaturgic pierderea scrisort de dragoste Je cAire Zoe, soyia lui Zaharia Trahanache, adresat® be Tiparescu, prefectul juderului. Accasta este gAsitt de CetAfeanul turmentat, find sustrast de eftre Nae Cajavence, avocat 31 proprictar al ziarului ,.RAcnetul Carpailor’, care transform serisoarea tn object de antaj politic. In timp ce Zoe este dispust a accepta conditile impuse de Cajavencu, Tipsiescu ir oferd acestuia diferte func in schimbul serisorii, dar adversarul nw cedeaz8. Dac8 fn zany confictului Zaharia Trahanache pare a fi convins ch este vorba de o plastogratc, Farfuridi gi Branzovenescu vorbesc despre tridare gi se decid s8trimitf o anonim8 la centr Moxnentul de maxim intensiate in care cei dui posibili candidat, Farfurid si Cajavencu,rostese iscursuriantologice este adunarea electoralé din actul al Ile. Bitaia dinre tubercle de slegitori, fv concursul polifaiviui Ghift Pristanda gi al oamenilor acestuia, se declangeazs imediat, di one ci Agua Dendaece, ares In srs pia inca tv de tex a final, confictul se rezolvi, cfci scrisoarea ajunge la Zoe, prin intermediul Cetfeanului turmental CCajavencu spare umil gi speriat, acceptdnd sA conducd festivitatea in cinstea noului ales 31 totul se Tacheie int-o atmosferd de strbttoure side impacare. b. Comicul este principala modalitate de exprimare a atitudinilor esenfiale ale dramaturgului faft de ‘vib gi de art, avénd la origine contrastul dintre esenj& si aparen(4, adic& dintre ceea ce vor s8 part gi Scanned with CamScannercova ce sunt personaicle in realitate,constind in afivn, sitali, teplici,tipuriumane, moravur care fwovoach risilApareoa este de cinse, conecttwhne, amabiltae, dat tealitatea este una deprimant: coruphie parvenitim. demagngie Comical ete provecal de mfictentainelectuala i de vidul interior, aniestat pris lint gi eomportament, in vinga publcd yi privat Prin valonfcaven maxima a acestl Cateyom exteiee, Carapiale este incontestabil maesirol comedies romdncqi. Prin comicul de fmoravurh ce sanc{ioncard 0 socictate In care imvrlitaten se prolifereazA, patvunzBed pnt si in Comunithile mai izle) mat conservatoare..annea-lume" a lui Caraginle v infatigeazAastel ca 0 hulle destinctnat, nleAtith din indivi po care nui leap nici tradi, nici iealuri eomone, 0 Tue peur cate nu mai exist nicky speranis de reabilitare Astle, comicul de moravari vizearh veamele far8 fond satirizae de deamatorg. reteritoare fx coruntia ister politic wi a imoralitatee jersonajelor in vinta de familie, semmficaty in acest sens fund Wionghil conjugal constitun din Zoe, Trahanache 31 Tipitescu. Comical de caracterrclicfearA defectele general umane, pe care Carngiale te sanctionearA prin. rs demagogia toi Cafavencn, servitismol loi Pristanda, senilitaten ha Dandanache.Citicol Pompiliu Constantinescn ienlificat noua categori de tipurl comice existente in opera lui IL. CaragialeDintre acestea. in comedia 0 scriate pierdutd"apar urmatoaree forme tipul incomoratului (Trahanache), tipul primolit amorez (TipStese),tipal politi gi al demagogai (Cojavence, farfridi, Dandanache),tiput cncheted 9h al adilterine! (Zoe), tipal ceBteanola, tpol foncjionarululseril (Pristanda). pol ravonneur uloi (Branznvenescu) Comical de liebe} este cel that bine sepresentat, Limbajl folosit we 0 promun(sthfunefie de dentfieae ti de caracterizare © fersnajelor Ca puline except, personajele te exprims greqt nt-un iba) pleonastic,presrat Tutologi cu tute, c&vora lise eave contradic in termeni ori nonsensut risa” xbaumpir” vplebictst”, -temmmeratie” (Pristanday, .ceptaligi™ (Farfuridi, ticrite sa automatismele verbale vie Gouteprenece ecute Fix" (Farturidi). corm’ murda (Pristanda): Stimabile”, Ai potiiicd Tabslare” CTrahanache). Contradi{ia in termeni este evidentiat8 in structurt de tipul "upd Wopte Seculare cate ay durat aproape 30 de ani”. Tale aceste greyet sunt o inepuizabiltsursh de 8s, punt in evident vidal intelectual qi sufletesc al acesir personaje Comicul de situate rezlté din fapte eprevizite construite dupt' scheme comice claice, precum’ incutcatura, coincidenia, echivocul, TRnurnarea de situa seu acumularea,progresivi. Scrivoarea exe pierduth $i gist succesiv, Conavenca pare ininglton, dar picrde alegerile, Dandanache il confunda pe Trahanache cu Tipteses, pont ea In final toi st se impace. Comical de mume este magistral reprezentat, dramaturgul ind TMourprindA o whsalurh eenfiala prin numele witnit In acest sens critic Garabet Wbraieans afr Ga cnomele din opere lui Caragiale dau impresia ef fac parte din personajele pe care le denumesc™. ‘Reifel, nlusile culinare (Farfurdi, Rrinzovenesen), diminutivele ridicole (Agami&, Cagamita) Geivatcle semnifieative (Calavencu) sugerea7A ireSturi ale ,marionetelor” care te poarta: promt, sEiiitsiea, demogogia, Comicul de intenfie constiuie o forma de concretizare = attudins Gramaturgolut Told de evenimente gi de cameni, domjnanta find atitdines ironicA, sarcastic, ‘orespunzatoare dictonull ,Ridendo castigat mores” (Prin rs, Indrepeim moravarile") IL In concluzie, din perspectiva finalulyi camavelesc, prin prezenja scenic’ a personajelor, prin ‘elajionarea lor, prin acfiunie gi optiunile manifestate, sunt ilustrate clocvent moravurile unei lumi in ‘are imoralitatca invadeazd deopotrivi viaja publich si privatd. Prin capodopera 0 scrisoare pierdula", Caragiale instituie in teatrul romAnese un stil dramatic ce prefigureazA farss wngic& gi ‘comedia limpurilor moderne. Scanned with CamScanner(O SCRISOARE PIERDUTA de tt. Coropiale Particuloritaf! de constructle o personejulul Pat 1. tntroducere 1 Sew teorte a personajulu tear 2 Iexrarea personayuli tn pera din care face parte 1. Cartan 1. Presentrea satutla social, moral ti puikologe al persomajuli 2. Rridenterea une rdsdturt a perronajunt ales prin dows epizoade/citae'secvente 4 Mustrarea a dowd elemente de structurd side compotitie ale textului dramatic studi, semnificative ‘pentru construcjia personajului ales «4 Functia narativd o persongyulu idenjiotd prin participarea acestuia la actiwre 1b Fumctia axiologic’ a personayului, evidentiatd prin caracterizarea acestuia IM. Cometuatl Lt in reprezentajia teatrald, personajul este situat a granifa dintre fictiune si realitate, este 0 ipostazl posibilt flied de hetic™ Inchise in universal fetiunii de e&tre dramaturg gi eliberate prin corput fctorulul in lume, El se poate defini drept o imagine conereth inten timp gi un spatia date, # unet abetractiuni care poate lun nenumtrate alte chipust in functie de conceptia gi vi unea regizorului despre semnificayiaateibuitd in universul reprezentat, Devenit reptezentare textualh (concretizatt in didascali), punct de plecare pentn jocul regizorutui gi al actorului, Personaicle create de LL. Carngiate fac co 1M impresin de mimesis. Ftecare persona} caragialian poartt tn biografia fy tanto end tipic® unei ceategorit particulire de indiviei ce polueart lumen de cnd tumea, totul find esentializat Aste, portictul evidenjiazA fenwomenul in sine al manifestiit demagoguli, al prof politic, al ‘coruptutai moral, al trigorului sentimental, structuitipologice reprezentative pentru suberanele turnii tepvereninte. Aste, replsion rndiografiate qnetehnele general-umane, valabile att pe vremen autorului, et gi ast 12.Comedie de moravuti politice, 0 scrisoare pierduld” imagineara tei calegorit de personaje, specifice unui astfel de eveniment: candidatul, alegttorul gi alesul. Candidatit din 0 serisoare picrduta” sunt Farfutii, Catavencu gi Agamit Dandaache.fnt-un spatin popu de aja exponent fi rdvnei de parvenire, Cajavencu se impune en reprerentantal et cel mai caifica La yrermen eAnd 1 Cconionstem, personajul se afla late ¢ clap propice definril caracterului Activitaten rgomotoash pe ‘care a dealRguato pAnk aluncl (ca ditector jroprictar al rinralui ,Racnetul Carpajilor” gi president Tondator al Societ®fi Pneiclopedice Cooperative Aurora Feonamict Romat") « avut drept fel Scanned with CamScannerprimordial edificares unei trambuline politive, Acum a sosit momentul ulilicuti et, mai ales ch Sntémplorea favorabild i-a adiugat o arin ce pare infaiibild. Cajavencu se vede la un pas de finta mult rivnith, 9 setea de a o atinge este tot alat de mare pe cAt de puternicd e convingerea c& este vrednie de ta vreme; vreau ceca ce merit in orayul Asta de izbinds: ,,Vreau ce mi se cuvine dupa o lupta de a ‘gogomani, unde sunt cel dintAi.tntre frantagti pol 1.1 Subicctul dramatic este inspirat din alegerile politice ale anului 1883, surprinztind un episod din campania electorala pentru desemnarea unui candidat la ulegerile parlamentare, Actiunea piesei urmireste lupta pentru putere ce se da intre doud grupSsi ale aceluiagi partid: aripa conservatoare, ‘condust de Stefan Tipdtescu gi grupul disident, care il ure ca lider pe Nae Cajavencu. Acesta este reprezeatantul tinerit burghezii locale, sustinut de geupul tdndr, inteligent 31 independent din partid, efinindu-se printr-un dublu regim: in viaja publics, ilustreazA tipologia politicianului demagog, iar, in viaja privat®, este reprezentativ pentru tipal arivistului, Upsit de principii yi de scrupule, ‘conduciindu-se dup dictonul machiavelic , Scopul scuzA mijloacele.” Faptele sale susfin aceast8 idee: falsificd © poli pentru a primi un imprumut de la bancd, ti sustrage scrisoarea Cetajeanului turmentat, ii gantajeaz8 pe liderii poltici Hocali, iar, la final, acceptd s8 conducd festivitafile de ‘srbatorire a victoriei adversaruli stu. 112. Trésatura dominanta a personajului este demagogia, evidentiatA att prin rolurile sociale pe care fi le asuma, cft gi prin rolul politic, definit In termenii tui Pompiliu Constantinescu prin datele enerice ale tipului demagogului. De a fnceput aflim ch Nae Cajavencu este ,avocat, director- proprietar al isnului <, precident-fondator al Societiit Enciclopedice- Cooperative <>. Scopul societafii este ca Romania s# fie bund gi tot roménul s& prospere!” Este tot ceea ce se poate afla despre socictatea tui Catavencu. Scopul ei este ‘extrem de nobil gi vine s8 accentueze demagogia ,.precidentului-fondator": ew un obiect al activitait ‘tit de vast, societalen se poste ocupa cu orice gi, deci, cu nimic, fark a-gi bazA. Actul al IMl-lea defineste plenar aceasth trisiturd a personajului. Astfel, duelul discursurilor dintre Farfuridi gi Calavencu, dispunerea celor dows tabere, intervengile gi tntreruperile pun faj@ tn faj& varianta conservutoare si pe cea liberala a demagogului. Cajavencu igi di’ msura talentului oratoric intr-un discurs care reugeste st-l eclipsese de departe pe cel precedent. Ideea centralA discursului stu este progresul, cu orice pret gi pe orice cale: .,Voi progresul gi nimic alt decd progresul: pe calea politicl.." La Inceput, Cajavencu ia pozl, se pregttezle marcat de emojie gi ‘demareaz& ,.cu glasul tremurat". Dupi acest debut marcat de pauce intentionate, de suspine si hohote de plins, de pared s-ar fi aflat Ia c&p&téiul unui defunct, oratorul schimbA tonul brusc, devenind vioi gi strident, foarte volubil. Treceres bruscA de la un registru la altul denotd, pe ling demagogic, cameleonismul personajului, usurinja cu care Iyischimba atitudinile gi comportamentul fiind motivatd nu de soarta ,,{Arigoarei", ci de interesele personale. Elementele paraverbale si nonverbale ale discursului reliefeazA o retoric& goala, un patriotism de parada, menit st ascunda o puternic& dorinjh de parvenire. 113. a. Tn ipostaza de persona} central, principale functie a protagonistului este marativAAiegeticd, evidenjiats prin participares acestuia Ia acjiune. in primul act, personajul nu apare, tns8 ta fecare scent, se vorbeste despre el: Pristanda {i relateazA lui Tiptiescu storia de aseart”; Trahanache tt istoriseste lui Tipllescu despre gaitajl lui Cafavencu; Zoe este terorizat® de el; Farfuridh gi Brdnzovenescu fl acuzA pe TipAtescu de inal rtdare, iar Cet8feanul tumuentat povesteyte cum a fost deposedat de scrisoare. Astfel, acjiunea are ca pretext dramatuygic pierderea scrisoni de dragoste de cbtre Zoe, sofia lui Zahatia Trahanache, adresat de Tipatescu, prefect julejulu. Aceasta este gAsith de Cothjeanul turmentat, find sustrast de chire Nuc Cajavencu, care transforma scrisoarea Tn obioct de ‘Antaj politic. In timp ce Zoe este dispust a accepta conditle impuse de Cajavencu, Tipatescu it ofera ‘cestuia diferte functi tn schimbul serisoii, dar adversarul nu cedcak Duck tn zarva confictulul Scanned with CamScannerZahain Irehanache pare a fi convins c& este vorba de o plastogratie, Farfuridi si Brinznvenescu vorbese despre Utlare yt se decid 58 0 anon In centr ‘Momental de maxiind intens In care cei doi posibili candidat, Farfurid si Cajavencu, rostese discursurh antolopice este adunarea efectorala din actul al HI-fea, Nataia dintre tabercle de alegitori, cu concursul polifaiuluy Ghia Pristanda gi al oamenitor acestuia, se declangeaza imediat, dup area candidatului Agami{A Dandanache, introdus in scen’ prin tehnica loviturit de teatra in il, conflictul se reroled, chick scrisoarea ajunge a Zoe, pein intermediul Cettjeanutui turmentat \vencu apare ail gi sperial, acceptind sh conduca festivitatea in cinstea noului ales gi totul se Incheie intro atmosfert de sArhMtoare yi de impacare MAb. Funcfia asiologied personajului Cajavencu se realizearA prin caracterizarea fui Accasta Incepe prin alegerea numelwi, derivat de Ia .caiR", insemnndind ,,femeie be fitoare”, dar gi instrument cou clrlig. la capa”, amintind insh gi de cafayeicl™, hain cu dowd fete", sugertnd ipocrizia si duplicitaten personajalui Din acest moment, earacterizaren axiologic& a erolui umreaz& dood i, €a ppthid ( divect@ gh indivectA. Astle, caracterizarea directd « personaiulr Hi dezvaluie tkeatorile de ‘caracter, surprinse de alte voci dramatice. pentru Zoe, Caavencu este Ii acorda jertare cid este eliberatd de tensiunen situatied compromi{atoare Pentru Tipatescu, Nae Cajavenci apate in imiagin deftimBtoare: ,mizerabil _eanalie” $i impertinent”, iar pentra Trahanache este igeF"Tarfurids il vede .nihilist™, lar Branzovenescy it numegte .moftolog”™ Pristanda i! ateara cu slugAmicie gi cergeste intimitatea printr un apefatiy de mare familiartate: 38 jpardouati, coane Nicule!”. Cafavency igi completeaz® portretul, autocarscterizandy-se ..inteligent™, {ntt-un moment de incfintare de sine, declarfndu-4i superiontatea. Caracterizarea indirect reiese din ‘cunite ln care in parte, dar gi din limbajul pe care Tl utilizearA. Criticul Stefan Cazimir idemtificd in ices! persona) toate trAsAlurile ,omului kitsch”: scesta nu gi tieyle cu adevtrat emotile, dar este foarte mAndiw de el si poruti dornic s& fe claleze: este Tipsit de imaginatie,ins8 se sprijind pe gesturile standaid, find ,0 sura’ n absenfelor” Caracterizarea indireet8 pein limbaj demonstrexz& polarizarea, ‘avind la origine contrastul dintre esenf§ si aparenjADiscursul de la tribuna este revelater, dezvaluind datcle generice ale unui infatuat plin de importanta, wilizand fraze incoerente i lipsite de sens:..Dupt fupte seculare care mu durat 30 de ani, .,Aclundim munca, travaliul care mu se face deloc in tara “Un popor eare nu merge inainte 8 pe loc Totedatl, se constath numeroase abateri de La Togicd gi de la normele limbii precum’ etimologia popwlart (Cajavencu ii numexte .capitaligi™ pe ocuitorsi capitale: yi .falifi™ pe cei cu Fal); lips de proprictate a termenilor (.iber-schimbist” iscamnd flexibil in idei); pleonasme (,.Ne-ain ricit impreuni”); asocieri incompatible (Industri romiad ¢ admirabil8, e sublimA putem zice, dar lipseste cu desvArsire") noaste TL To concluzie, Mciind parte din tabsra ope: Cajavencu este singurul pe care Caragiale il individualizeah, dar prin care, cu multX mBiestrie, reugeste sf creeze un tip reprezentativ pentry © Tntreaga categorie umant destul de numeroasa in viala politica a vremii, Evoluind intre atitudin deseoti contradictori,, in funcfie de situajie, abdicand de la orice peincipii sau norme, personajul se videazd tn interbor. Scanned with CamScanner4 mn peremap Un tray 8 Cenal eye @ ya Wranatued 18 a inetantelor comand fat ne evichent fay tae eee danke pets ya unen permonaye, precunn Mibu Kudulea colegtt de vnild vvatt Stor enum (4 alt (4 ANON ar 8 mye hae 8 fe este ublizarea naratiuntt ‘Aveot sunt ole ee puanee fle ceopaldeeet begate dew eviohafia prieteries Hutu in Jnectiy pt afectiv, hind mute abe finicretelor Vise ureul nara aay Matoal Bs 9 tae venta Hath ibe anare ath evecare colora Ai, Protagonistal veer pane Kudulea Tau ht Jnarator Calittile pus care se nema > gradatie Lait nethat teteas pi Ininidenuna ifelep! Acente (rasatun de caracter iiaduc eroulub pur apa ine at Bud J Taw kis c1 pt al nostra al tuturora ‘Alirtnatia din finalal secventer are v sfrvel coe i oh cmeacter SUBLECTUL at I1-tea (30 de puncte) Tompertanta comunecdrn pentru succesul mune in echips Sugestai de rezulyare IPOTEZA: [ny src urnstantele lumi) contemporane, in care marile n lotturile unet echipe consider ch ebeventa comunicArtt in grape tine qua non a suc cesul ARGUMENT 4: Lins ps Lizani se obtin pri Jucru este o conditie nevoia imperativa de comunicare profesionald tnstre ove Volarea oamenilor ce o compun. (Dervoliarea argumentulul se poate baza pe scour secinjele pozitive ale uner comunuan cfusente) ARGUMENT 2: Un alt argurnent vizeaza Dlocajele pe care le-er produce lipsa de comur fice aay dishuwhionahtaple in foul comunicant (imposibilitates parcurgert etapelor aececirice tupa distibuires sarcinier, kentificares prablemelor gi a solutalor, coopera’ in realizanea bor 9 in voltarea argumentulut, ustrarea Hat C1 50: Iadisefurenie de vemvunicare pentru comarca blacayelor In echipe mult inajionale de cercetare, de pildd) CONCLUZIE: In. final, se evidentias® co claritate importanta majord comunicnii dre nu paate fi functional in absenta unor modahiayi de cooperare gi comunicare eficient® ralizarea produsulis) (1-2 ‘SUBLECTUL at II1-Les (30 de puncte) ims aeettaia dintre dud personaje dints-o comedie studiata: O scrisoare piérdutd de 11. Caragiale INTRODUCERE: Personajele comice OO _ ~ Reprezentate ments de cAtre actor, personajele dramatice transfigureaza artistic diverse tipun giiyentare urnane Funtele imaginate de sutorul dramete se defines prin actiune, flan hima) secomportannent ncenc, prin retatile cu cealall) ¢ ‘omediile lus 11, Caragiale ree glaeit relat interumane guvernate de anteres sau de jocurt polices Pernmayle comice find -reduse bo sclveme rusrale abvatzacte, ot simpla functionalitate Fe (A. Marino) Aceasta afirmatie se poate aplica perfect 9h erailar din capodoper wn Scanned with CamScannerhut LL. Caragiale O serisoure pierdutd, comedie de moravuri, de intriga, de caractere, de limba). CUPRINS: al fiecaruia dintre personajele alese Subiectul dramatic este inspirat din evenimentele politic ale anului 1883, surprinzand un episod din campania electorala pentru desemnarea unui candidat in alegerile parla- ‘mentare. Acjiunea piesei urmareste lupta pentru putere ce se d3 intre doud grupari ale Partidulut de guvernamant: aripa conservatoare si grupul disident, reformator. Polarizarea Personajclor este evident inca din lista de personaje, unde se reliefeazd grupurile de interese. in fruntea primei grupari, care define Puterva, este situat Stefan Tipatescu, fn Wreme ce aripa ,independentilor”, care aspira la putere, il are ca lider pe Nae Cafavenct Prin aceasta situare, se constituie un cuplu scenic de tip antagonic si se sugereaza implicanea celor doua personaye in conflictul dramatic. Tipstescu ocupa o pozitie social de elita, este prefectul judefului, reprezentand puterea executiva. In opozitie cu el, Ca- favencu, arocat fra clienfi, este director-proprietar al ziarului RAcnetul Carpatilor $i Prezident fondator al Societajii Enciclopedtice- Cooperative . Aurora Economical Romina”, Re Prezentant al tinerei burghezii locale, susjinut de grupul téndr,inteligent si independent din partid, Catavencu se defineste intr-un dublu regim: in viaja publics, el ilusteeazs tipologia politicianului demagog, corupt, oportunist, iar in viata privata, tipul ari tului, lipsit de principii si de scrupule, care se conduce dupa dictonul lui Machiavelli Scop seus mijloucele”. Faptele sale o dovedesc:falsiticdo polis pentru a primi impri- ‘mutul de la banca, ii sustrage scrisoarea Cetdjeamului turmentat, ii santajeaza pe liderit Politici locali, iar in final accepta umil si conduc’ festivitatile de sarbatorire a victoriet adversarului sau Lapolul celalalt se situeaza Stefan Tipatescu, incadrat de Garabet Ibraileanu in tipo- logia junelui-prim. Cuvantul tip de la care este derivat numele propriu al personajului il desemneaza ca pe un .om cu o personalitate putemic’, putand reprezenta un model” (DicHionarul explicatio al limbit romaine). El reruns lao carierd strSlucit la Bucuresti, pen- fru a ramane in oraselul de munte, alaturi de ,prietenii" sai gi de Zoe. Om de actiune si de mare voings,inteligent si educat, cu 0 personalitate putemicd gi un temperament cole- tic, Tipatescu are $i un rol de personaj-reflector al piesei, distanjandu-se critic de vlumea Pe dos” ilustrata perfect prin Catavencu. Caracterizat de catre Pristanda printr-o semni- ficativa triada — avere, putere, iubire (mosia, mogie, foncfia, foncfie, coma Joitica, cvana Joifica) =, Tipatescu are constiinja puterii absolute gi comportamentul unui stapan care poate schimba, discrefionar, destinele celorlalfi Ttem 2: evidentierea, prin doua episoade/citate/secvente comentate, a modulul in care evolueaza felatia dintre cele dous personaje Relaia conflictuala dintre cei doi actanfi se instituie chiar din prima scend (actul I), cand Tipatescu citeste articolul in care este numit ,vampir” de catre Catavencu, Conflictul de interese, derizoriu (specific comediei) se amplificd in momentul in care Trahanache fi dezvaluie lui Tipatescu santajul pe care il exercitd Cafavencu, avand ca armd oscrisoare de amor primita de Zoe, sofia sa, de la prietenul Fanicd (scena IV): TIPATESCU (turbat): fi tmpuse! fi dau foc! Trebuie sa mi-I aduct aici numaidecdt, vin ori mort, cu scrisoaren, Dar arestarea Ini Cafavencu nu duce la recuperarea scrisorii, aga inc&t acesta este eliberat gi ae Scanned with CamScannertat acasd Ja prefect. Scena .negocierii” dintre Tipatescu si Cafavencu (actul al I-lea, scena IX) reliefeaza in chip semnificativ relafia celor doi si comportamentul lor duplicitar. Replicile amabil-insinuante sunt insotite de un joc scenic contrastiy, evidentiind resen- limentele chimbul scrisorii, Tipatescu ii ofer4 postul de primar, de avocat al statului si mosia Zavoiul, dar refuz’ sprijinirea candidaturii onorabitului domn Nae, aga incat scena se incheie cu reizbucnirea conflictului. Zoe intervine insa si il determin’ pe Tipalescu sf acceple compromisul ‘Aruia. In Item 3: ilustrarea a patru elemente de structura si de limbaj ale comediei studiate semni pentru analiza relatiei dintre cele doud personaje Acfiunea ia 6 turnura neasteptata, printr-o ristumnare de situajie frecvent& in teatru. In actul al treilea, la intrunirea politic’, Trahanache nu-] desemneazA candidat nici pe Farfuridi, nici pe Calavencu, ci pe Agamila Dandanache, impus de unul dintre lide partidului de la Bucuresti. Acest moment (punctul culminant al piesei) este urmat de arestarea lui Calavencu, care provoac’ o incdierare general ~ metafors scenic’ a unei lumi haotice, absurde, violente, dominate de prostia agresiva, de tirania befiei de cuvinte, justificdnd ironia lui Tipatescu, care ii spusese Cetdfeanului turmentat: La alegatori ca d-ta, cu minte, cu judecats limpede, cu sintf politic, mt se poate mai bun reprezentant decat d. Ca- Javencu (apisand), onorabilul d. Calavencu! Profitand de invalmaseal’, Cafavencu se sustrage arestarii, dar pierde palaria sub c’ptuseala cireia ascunsese scrisoarea. Aceasta este gasitd de cAtre Celafeanul tur 4 Zoei. Finalul vesel, specific comediei, marcheaza stingerea conflictului si incheierea relafiei antagonice dintre cele doua personaje. Astfel, la festivitatea de sarbatorire a candidatului ales, Cajavencu il roagit pe Tipatescu: Sa ma ierfi si sit ma iubesti? (expansiv) pentru ail tofi ne iubim fara, fofi suntem romdni!... mai mult, sau mai putin onesti! (Tipatescu rade). Prin acest final, capodopera comediei romanesti isi evidenfia7A perfectiunea structurilor dra- malice gi arta construirii personajelor. Formula dramaticd se bazeazA pe structuri tradi- finale (cronologie, acumularea situafiilor comice, tehnica ,bulgarelui de z8pada” etc.) simodeme, precum formula ,teatrului in teatru” sau constructia personajelor. Dincolo de tipologiile comediei clasice, acestea igi dezvaluie o structura de adancime moderna, care le apropie de eroii teatrului absurd, marionete cu reactii dezarticulate, cu stereotipii de gandire si de vorbire. Cajavencu, de exemplu, desi nu apare in scend decat in actul al II-lea (scena Vil), este personajul-cheie la care se raporteaza loli ceilalji, citandu-i cu- vintele, Aceast’ particularitate de construcjie, precum si limbajul lui Cafavencu ~ mar- cat de o retoric’ goal’, de erori de exprimare, de citate si neologisme stalcite~!determin& _pulverizarea” personajului, evidenjiind absenja unei personalitafi coerente, substituirea acesteia cu a succesiune de mésti ce ascund vidul interior. a Ttem 42 sus{inerea unei opinil despre modul in care se reflect o idee sau tema comediei studiate in evolutia relafiei dintre cele doud personaje Urmérind evolujia relajiei dintre Cajavencu si Tipatescu, apare evident faptul c& personajele lui Caragiale ilustreaz4 o lume ,,pe dos”, un univers inchis, in care ,,contra: riile sunt echivalente, iar alegerea nu-i cu putin{a” (B. Elvin). Eu consider ca piesa aduce in scena o lume de antierai, prin care se concretizeaza tema degradatii vielii politice, sociale si private, Un argument care sprijind aceasta aserjiune este modul in care evo- lueazi relajia dintre Cajavencu si Tipatescu, de la conflict la reconciliere, la acceptarea lacita a farsei alegerilor gi a valorilor trucate. Pe fondul imoralit&fii ce invadeaza viata lat, care o inapoiazA andrisantului, a 473, Scanned with CamScannerpubhed st privata, cele doua personaje ilustreaza elocvent, cred eu, comportamentul unui homo politicus”, perfect adaptat unei sofietdfi frd prinjipuri, in care ,alesul” mu Poate fh decat Dandanache, despre care autorul insugi afirma ca este ,mai prost decat Farfuridi si mai canalie decat Cajavencu’ INCHEIERE _ - In concluzie, se poate afirma ca, alaturi de celelalte Personaje ale Scrisorii pierdute, Stefan Tipatescu yi Nae Cajavencu reprezinta scenic o lume imoral8, absurda, sancjionat& prin- tr-un urias hohot de ras in comedia lui Caragiale, stralucit precursor al teatrului modern —Varianta 8 Filiera teoretica ~ Profilul umanist &tc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1.sinonime neologice: istovilor extenuant, epuizant; cilduza — ghidul 2. In secvenja selectata, virgulele au rolul de a marca raportul de coordonare sintac- ticd intre parti de propozifie de acelasi fel (trei complemente directe). Rolul stilistic este acela de a semnala grafic pauzele expresive ce despart termenii unei enumerafil 3.1n toata fiinja lui rasuna oftecul inimii indragostite./Cantecul departarilor il fascina. 4. In textul citat se evidentiaza o Perspectiva narativa interna, subiectiva. 5. motive literare: muntele, drumul, calauza, folclorul, satul de munte &. secvente care fixeaza dimensiunea temporala: ceasti intregi; seara, cid am poposit 7. Valoarea expresiva a timpului imperfect consta in capacitatea de a exprima carac- terul durativ al acfiunii, plasand-o intr-un trecut apropiat de momentul nararii, | 8.0 trasatura esentiala a genului epic este prezenja in text a instanjelor naralive, nara- torul $i personajele. In fragmentul dat, se remarca prezenja unui narator homodiegetic | care are si rol actanfial. Alaturi de acest personaj-narator, in text mai apar tovarasii lui de | calatorie si cAlauza drumejilor de ta oras, lon Onisor. © alta trasatura distinctiva a operei epice este predominanfa narafiunii. Acest mod de expunere este dominant in fragmentul reprodus, in care se relateaza calatoria la munte a unui grup de ordgeni si popasul lor in casa lui Onigor. La nivel discursiv, narajiunea este sustinutd prin frecvenfa mare a verbelor (mai ales la imperfectul indicativului, semnal al narativitafii) si a adverbelor. 9. Enunfurile care incheie fragmentul alcdtuiesc o secven{A sintetica, structurata ca discurs homodiegetic, Personajul-narator relateaz§ modul in care el yi prietenii si rew. Sesc s& cdstige increderea omului de la munte ce le era c&lduza. Astfel, cei cifiva carturari care strabat satele de munte pentru a culege creafii folclorice il conving, pe lon Onigor +i glizduiasca in propria casa, platindu-i anticipat o parte din chirie, Gestul loril deter- mind pe bitranul muntean s&-i considere niste onspefi buni, pe care fi primeste cu ospita- litate in casa lui, gata s8-i ajute in explorarea jinutului, SUBIECTUL al II-tea (30 de puncte) Utilitaten studierii literaturii universale tn scoalt Sugestie de rezalvare: TPOTEZA: Pornind de la premisa c& invajdméantul preuniversitar are menirea de a furniza elevilor o cultura de baza, opinez cd studiul literaturii universale se inscrie, cu certitudine, in sfera culturii fundamentale, find de maxims utilitate fn formarea intelec- tuala gi psihoafectiva a tinerelor generafil 174 Scanned with CamScanner