prof. univ. dr. FRANCISC DEAK TRATAT DE DREPT SUCCESORAL Editia a H-a -actualizata si completata- Universul Juridic Bucuresti -2002-4 66S TITLULI 24/0264 REGULI GENERALE PRIVITOARE LA MOSTENIRE CAPITOLULI NOTIUNI GENERALE Sectiunea I Precizari terminologice 1. Prin mogtenire se intelege transmiterea patrimoniului unei persoane ce decedate catre una ori mai multe persoane in fiinta (persoane fizice, soane juridice ori statul). Rezulta ca regulile care guverneazi stenirea se pot aplica numai in cazul mortii unei persoane fizice, nu si sazul incetarii existentei unei persoane juridice. in locul notiunii de “mostenire” in mod frecvent se utilizeaza si no- fea de “succesiune”. In acest sens, Codul civil prevede, de exemplu, c& oprietatea bunurilor se dobandeste si se transmite prin succesiune...” 644), “succesiunile se deschid prin moarte” (art.65 1) etc. 2, Persoana despre a carei mostenire este vorba, defunctul, se mai neste si de cuius, abreviere din formula dreptului roman “is de cuius ‘cesionis (rebus) agitur” (cel despre a carui mostenire /bunuri/ este va). In acest sens se vorbeste, de exemplu, de moartea lui de cuius’, id oarecum impropriu sA se vorbeascd de moartea defunctului*. Se mai lizeaz, uneori, si termenul de autor (de exemplu, autorul comun al nostenitorilor), iar in cazul mostenirii testamentare, de testator. 3. Persoanele care dobandesc patrimoniul defunctului se numesc ostenitori” sau “succesori”, iar Codul civil in mod frecvent utilizeazi lermenul livresc de “erede”, “erezi”, “coerezi”® (de exemplu, art.692, §, 696, 699, 701, 703-704, 707-714 etc.). |In cazul mostenirii testamentare dobanditorul se numeste, de regula, \atar”. 4. Nofiunea de masa succesorald. {n cadrul dreptului de mostenire \lunea de mostenire sau succesiune (uneori ereditate) se intrebuinteazi pe 1 . , Gen.sg. de la quis, se foloseste numai la singular. Vezi totusi, de exemplu, art.653 C.civ. referitor la “momentul mortii defunctului” arl.655 ”... a omorat sau a incercat sA omoare pe defunct”, “omorul defunctului” ete. Dupi s.lat. heres, -edis, mostenitor.rh Eo nu numai in sensul de transmitere a patrimoniului unei persoan, ; decedate citre una sau mai multe persoane in int’, dar si iostenitori_ leg desemnarea a insusi patrimoniului transmis din oauza de moarte, piversal sau CU sens de masa succesorala’, In acest sens, se vorbeste de mos (Guccesiunea) lasaté de defunct, de mostenirea dobandita de mos, tence de mostenirea sau succesiunea vacant (hereditas iacens*), adic, Paige stapin (hereditas caduca’) etc. ; '5, Nofiunea de succesiune. O precizare se mai impune in le notiunea de “succesiune”. In cadrul dreptului civil aceasta no universala, cu titlu sau testamentari, cu vocatie tlu particular. 6, Enumerare. Conform art.650 C.civ. “succesiunea se defera sau prin A testament”. Prin urmare, in functie de intrebuinteazd si intr-un sens mai larg, desemnand orice trans .ge, sau dupa vointa See ee icbdidie sainool personel dteptur, inte vi sau pentru cauza de moare, transmisiune care pqzvorul voatil succesove Ae Cn ET ht | tniversl cu titla universal sau cu titlu particular. In acest se,lesedate, mostenires PPA Ae as eren patrimoniului | exemplu, cumparatorul este suecesorul cu titlu particular al vanzijy 7. Mosienirad he 0 ola persoanele, in ordinea gi in cotele | Gar "vaneftorul autor al cumpérdtoruli). Prin urmare, notiung uscesoral are foe in i it i Jeterminate de lege. Ea intervine in cazul si in mésura in care defunctul | “suecesiune” (gi suecesor) numai in sensul retrial cuvan > dispus prin testament de patrimoniul su pentru caz de moarte sau june pentru cauzi de moarte - este echivalent al notin ide voint nu poate produce efecte, in total sau in parte. ce eee inanifestarea sa f oduc . ‘mostenire (mostenitor). Astfel fiind, considerim c& este mai ing’ precizam ci mostenirea este legald si in cazul in care defunctul a Kisat folosirea notiunii de “mostenire”, aceasta tendinfé putand fi obsera, stamens, ins acesta nu cuprinde dispozitii referitoare la transmiterea in domeni De exemplu, art.42 din Constitutie, Legea foaiatrimoniului succesoral, ci numai alte dispozitii, de exemplu, cu privire funciar nr.18/1991 etc, a numirea unui executor testamentar, cu privire la funeralii, inléturarea Este ins evident, cf notiunea de la mostenire a unor rude etc. In acest din urma caz, daca cel inlaturat in domeniul dreptului de mostenire, are un infeles resmste mostenitor rezervatar, el va culege rezerva ca mostenitor legal, tot (>\eferindu-se numai la transmisiunile pentru cauzi de moarte, iar nojiga cum si ceilalti mostenitori ~ care beneficiazA de exheredare - vor ‘e “succesori” la succesori in drepturi mortis causa, indiferent cizulege mostenirea in temeiul legii, deci ca mostenitori legali. Cu alte Juvinte, mostenirea este legala fiindcd patrimoniul succesoral se re inscrisd in libretul CEC reprezinta un mandxTansmite la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege’, tular de libret (de cuivs), suma inscrisa in libre!| (TS, sciv., dec. nr.1347/19— > — mandatarului dea da soi _' In literatura de specialitate se mai aminteste si mostenirea conventionala (vezi, de in temeiul clauzei de imputernicire (TS,X¢™Plu, M.Eliescu, Mostenirea si devolujiunea ei in dreptul RSR, Ed. Academici 1975-1980, p.141, nr.331), daca raportul de man3U°Uresti, 1966, p.20. In continuare M.Eliescu, dp.ci, 1). Este vorba de donatia de bunuri ct jurdic care anihileazA obligaja de a da soc itoare (numitd si institu prin care una din parfile contractante reat de drept civil. Contracte speciale la moarte-i cel ) toaté mostenirea, o fractiune din ca sau fsa suecesorala trebuie si fie stablitd fri. ada inate. Intrucat acest fel de mostenire nu se intélneste in practicd si, dupa ee ramase de la defunct (TS, s.ci falea unui asemenea contract in dreptul nostru este discutabila 124-125), eventualele modificdri ulterioare neavand nici are la contractul de casatorie au devenit inaplicabile o " fntrucét clauza de imputer Inceteazi la moartea mandantu ‘mori Iui face parte integranta ind c& dispozi fluent (TS Hur dee IM RRD meW/1998 Go yt cu intrarea in vigoare a Codului fi di BS, 1989, 6). Tot ast, despa Re an a a ORNS fim prin contractul de cdsdtori wed! CHamnangi Reset Ba ay ‘Abu. Be DTE TOT Bagg ae fu fac parte din masa succesorallisata (T] Tulcea, yee areet m Bucuresti, 1928, p.1054; vezi si D.Chiricd, “Drept + RRD nr-12, 1977, p47), persoanele pagubite putind valori , Bucuresti, 1996, p.5), aceastd varietate de mostenire i potrvit regu le ascendent (art.794-799 C.civ.) mostenitorii intre care opereaza pasar imparjeala vin la mostenire in temeiul legii, chiar dacd cotele rezultdnd din aceasta iparjeala nu ar coincide intocmai cu cotele determinate de lege, fiind ins& respectata 7Ju universal, dar plu, doua legate fi testamentara mai multe legate cu titl 1u succesoral (de exem| ea mostenirii va a lor prin invocarea textelo,. Dacé testatorul a facut unul ey an ; izeaza intregul patrim’ u dobindesc mostenirea in temeiul leg fe nu epuizeazt intregu! pé foonte oe i it i it at it tenire) cu vocatie la intregul patrimoniu lsat de q.entru cate 1/3 din mos! y jegald pentru rest. ; ; d o pluralitate de mostenitori, ei beng jimitele vLegatelor si legalé pentru rest ulti legatari Jegatului sa r si legal p rin te’ a cu titlu universal. Mostenitorii legali nu pot avea vocatie numai |, ,i title universal, astfe! z Ta instituit unul sau sj bineinfles, nu sunt va fi numai inguli) i is oO ath ficace), sau daca testatoru! a 1” single, piv zl (sna del poss Does ell Tegatari universali, devolutiunea mostenirii 1a a cu titlu particular. | a ; 8. Mostenirea este testamentara in cazul si in masura j astamentard ile jinsd, daca exist mostenitori rezervatari transmiterea masei succesorale are loc in temeiul voingei celui cay in toe ie din mostenire chiar si impotriva vointei liberale a mostenirea, manifestatd prin testament, ‘eneficiazl de 0 Pr eatele ficute s-a adus atingere rezervei lor, ei vor Persoanele desemnate de testafor s& culeagi mostenirea - in tor gstatorulll = §' PU“ cartea din mostenire corespunzatoare rezervel $1 parte «se numese legatari (mostentori testamentari). Legatarul pq, bands Potro cuccesorala va fi testamentard. iiversl, deci eu vocate la intregul patrimoniu lsat de defunct; «ee er cnirea testamentard inléturd pe cea legal numai dack universe, cu vocate lao fractiune din masa succesorale,, Kini mostenitori rezervatari si estatorul ainstituit unul sau mai multi particular, cu vocatie numai la bunuri singulare, anume determinate @°*Siversali sau doi ori mai multi legatari cu titlu universal care, 9. Coexistenta mostenirii legale cu cea testamentard. In legit yreuna (cumnulativ), au vocatie la intreaga mostenire. cele dova feluri ale mosteniri prevazute de art.650 Caciv, 4. Cocxistena cali de mostenitor legal cu aceea de legatar. \ brecizat cl le nu se exclud reeiproc, ci, dimpotriva, mostenirea k-gexistenta mosteniri testamentare cu aceea legald find unanim admisa, ' foucceshoes 2 Saat est perm legala din art.650 Ce pune intrebarea, daca 0 persoand poate si culeagi o anume parte din interpretati in sensul cl mmogteninea aa Le) even nu trebuie snostenire in calitate de legatar si o alta parte in calitate de mostenitor SE pare ar exclude pe cea legal, dei si se cumuleze cele doua calititi in aceeasi persoand ? eal aoa aAiee ee ae secvente ale Codului civ, in principiu, pentru motivele aratate, nici aceasta posibilitate nu poate impune- corxistenta mostent eed a open! Tezervatari, chisi exclusd. Astfel, de exemplu, dac& exista mai multi legatari cu titlu TE dao ne geen 8 ee testamenta iiversal (epi 4 persone pentru cite 1/4 din mostenire fiecare), iar patrimoniulsuecesoral se tenet a legate cu titlypartcnu ts ei nu vrea sau nu poate beneficia de legat, partea acestuia va fama aya a tarot Pari leli mostnitrior tes f culeasi ca mostenire legala de citre legatarul care are si o exc eal dank en a Tega cu tt parcemees vocatie, find rudi cu defunctul in grad succesibil sau sot bun individual determina eo i este un drept real asupra lupravietuitor (fireste, numai dacd aceasti solutie nu contravine Ua defet gf deck a es eB v8 fi dobandit de legatar din sPOzitilortestamentae). restlpatrimoniuli succes, 'pra mostenitorilor legali (care Oates ial Posibil ca persoana chemata la mostenire de lege si, totodata, nis Tega oi eaten, sd opteze diferit cu privire la mostenirea legali Rae ins lepatul este accepte pe prima si sa renunte la legat ori invers. iPatea legit” a fecria dite ei (an.798 6 oate renunfa la lepat pentru a esit cola legal, mostenitorul legal nu {nv in amnune, problema urmand af analisatd fhe eet" SuCCeSorALa. iegat poate av F semnifearn Heni mai mult, deoarece un asemenea in legaturd cu imparjeala mostea! ‘ea si semnificatia unei exheredari partiale, caz in care ez i M.Eliseu, op cit | incompaibilitstii mosteng;y woes P53; Codul nostru civil steniri estan il nu a pistrat, m intestaus de mentare cu principiylroes———— ical decedere potest -simeni poste =e (eno (Partin testaus | Vezi M.Blieseu, Tra u testament, in parAcademici, Bu |. Transmisiunea ei, Buc., 1966, p91. ( mostenitorijustificdnd aceasta calitate corespunzitoare. Persoanele care mostenitori universali, chiar dac8, in concret, existand 0 numai de o fractiune din mostenire. - care gi imparteala mostenirii in dre E (In continuare, M.Bliescu, op-cit.. Il) gine ras9" wR——_ ~—te i i ivit regulii heres inda insti eredelui, potrivi sa cuprinda instituirea ius testamenti . 7 7 ar ee legala este regula’, ea putand fi $ i itatii - unea nuli Pepa et fundamentum a le de cuius. Pe de & fn dreptul a i parte - prin testamentul lasat d ) 4 - in tot sau ‘faturaté - In wd a i * actitui in conceptia use pot institui mostenitori ( cee rin testament n : 4), ci numai legatari, care i lia parte, P des gignuntur non scribuntur’), titlu particular, dar si cu i es ai cu ti cae pe ile succesorale nu num anator mostenitorilor iot dobandi a ee cu titlul universal, SF eeaineneaed scalie are justficd denumirea lor de mostenitori (te: \igali, cea ce a Se ' Instituirea eredelui trebuia si se afle in fruntea (caput) testamentului si sa premearga gatele si orice alte dispozitii, iar valabilitatea oricarui testament depindea de labilitatea instituirii eredelui (fundamentum). Vezi V.Hanga, M.Jacota, Drept privat man, Ed. Didactica si Pedagogici, Bucuresti, 1984, p.240; E.Molcut, D.Oancea, Drept main, Ed. Sansa, Bucuresti, 1993, p.l4l. Mostenirea legala este “dupa spiritul Codului civil, mi tural al patrimoniului unui defunct”, -cit., p.364, Caracterul de exc: odul de transmisiune cel mai C.Hamangiu, 1 Rosetti-Balanescu, AI.Baicoianu, eptic al mostenirii testamentare se subliniazd si in alte steme de drept. Vezi, de exemplu, pentru dreptul elvetian, J. Guinand. M. Stet vil Il, Successions, Edit. Univ. Fribourg Suisse, 1999, p. 37-38. , Chiar daca art.887 C.ci figureaza sub titlul “institutia de mostenitori” "80, gignere, Senui, genitum =a naste, a crea.Ap tqeas najuod olesaseu 9; yagd 191208 BOR ae 119) payed UIP EE TT padOLHP 7 ue 18 “A19°D 16-6 £6 18 i) peiod a8 (PHOL/OL ES” d' n ss iqiuods!P goued oudsep,, 111 Ans aynzeag q & BIA ns BAIOZOl OP vountjou }Oa1IP pow ur eu lon “psuy ‘2 w : ¥ BUluus utp “est y quo dsyp 21011109 AP 18 pypdosavons padaza4 ap Paumioy i i 5 LEMUUN] B1Vy ayoaya Fl - aijizodsip ap 9]BS 2]9}08 § xo nes HENTeIeqH f nee T1q!s999 Oe ale nu goep nes jeyeAsozoroU yoMUaISOW LeUIMU zp inns at voaisaoxe If 1B BO AOU ad (e1eparayxe naqued 110 suvosied parwoady Uy OB} ayedo] nes tsheuop) ae poungep ele ale9q 2fo1e gaind 40a nu apn 238908 ‘(oye ryoun “Heay) e[B49}]09 pny reumny'g ea injnsaoap wep &| BOP ‘njduroxo aci GENUS PISe Ls1Ua}Sou ys ag injao |e aiizodsip ap 1maey TeJOATOZOT ESOT MOWUSISOU ByS|XS mu pay inj29 | : Ip _ep_[Me * g “reyeasozar JO[HOWUOISOUI BAIBOARS UL lug] aperoid vedo] reo ny ) ajoe ayeloyoul oly NU BS “LRU apa (gyeziyBop arieuop ‘njduiaxo 9p. nu Boga] 91vo nyuad 9398 10}s998 pjuorede qns ‘eo eljIpuos no Suapy “jesosaoons injnruouied vorogorum azeuiin jdexp ne nu yo ng ‘gjesosooons alsoyeus Ul MeIUIt| guoduios nu (epueqop BR joynuunudil “jmyepowloo ‘njdwioxe op) gyesolajuIzop 9j08 ajduns 19 “Hea!]eseql] nu ales ynjesB Nyy Nd 9ajOe I$ soJoUO NyI ND 9foI0B “10] ejuozaid uf aeryd “quilyos Uy “LIBYVAIOZOL Jop40jus}SOul BOIBOARJ UL 989] OP alnzen aun] aywnue Us ezespeoul oS BS OINGeI} ‘gsizioqul ly @ BIRF ‘ay{1200s ap ajov vauoulasy ‘jUouTe}so} ULI aynowy S[LBpasoyxo | winoaid ‘(2188 vss TOU) (keuop) Soar foraTayow ulid moves >|! emerges YSULYZUZIA WENO aysaow “(TeTeATEZSI TIOWUSISOU op BoveIH|e> oe ‘Jounjatavidns Injnjos eareoaey uy 1S (uted 18 tjuapuaosep) anyrout ate ayeidoide opni soun vaseoAry UL aynzeaoad quns - yyezieue ee 1 ailizodsip ap injnjdaup aye ajueysoduil ew 9199 - ypu] oP a 289] ap oyeuretrataps Seid oer = polis ae es Lae injosqe 1s a Popeyes rile awuidaide apn ons CoP 2uizodsrp ep Tnideup 22C “soy miata BOEP JeIyo ‘or1U;Soul O ase] BS 1314 9189 "ad 19 apy Ihe Imiouny PUWISSUIDU Injo: ¥ no * « 13] layise ‘nes tenn MOA “y ayeod aywoul B] 1eSEl Inu SIP am poz Wwowned osainqgoqe oxeo ajrinung ap Jail a “6h eueosiod « 20U10 “N89 AINog ‘aupunusjaud 1/0427! ELqModstp vayey1y09 16 yI10SI09N5 © P408a99, MS 2 Yadd2a4 DIWIUY aavo aopiyhpv4eT!l vassdO B-T]] & vauntjo0Santretinere etc-)- Dar aceasta Posibilitate de defunctului care, prin efectul legii, este “rezervay» ae e.): Dat e ae en et de motivatie~ La cuantumut eon avantajare net ; cde aun . cea legal si, respectv, a aceei parti de care defunetyle™ Mio, ai ferent de motivatls” La til disponibig sub formé de liberalitati sau exheredari, Pate ii, «ig atins nil P M Rect unuia (nora) dit (Rezerva succesoraldeste acea parte din_patrim, ni me 2 verwatarl: fe 2 trimo mostenirea la care mostenitorii_au_dreptul 4 mul Shi. intei_defunctului manifestata prin liberalitay a voi functului manifestata i itati Ricute Rh i/s rin dispozitii testamentare pentru IT (donatii) si/sau CaUza de mel ya este 0 “rle_a@ mostenirii) (pars hereditatis), deci are ar sau exherediti. ae tribuie- mostenitorl ae ver Me 5) il . Cotitatea disponibild (j*partea disponibila a bunurilo, (ly J, ce se al iB OF rezervatari impotriva os . a patrimoniului ) — eae le si putea dispune liber, neingradit, inclusiv prin donagi ha re da mentare. 'Sporiy Prin urmare, daci defunctul are mostenitori rezeryay dispus de patrimoniul stu prin dona sau testament - la care se adaugd, dup cum vom vedea, donatiile facut ~ se divide(in doud parti;(rezerva su destinatt a mostenitori Fezervatar chiar si fmpotiva von liberate» °F dattates disponibils, in privina clreia Vointa defunctulu ee discretionard. Leste sia Precizim ca aceasta impartire a patrimoniului succe; numaidin cazul mostenirii testamentare propriu-zis ‘Ca mostenite, a c&rei pate est, se are in varoe defunctului la data Mmortii, day donatiile pe care lea 7eare - dupa cum vom 'vedea - sea, aug aa - oniului suecesoral pentru calcularea rezervei. ora este © Pate a Mosteniti care se atrbuierezervatarilo ‘mostenitori legali » ea poate fi Pretinsa numai de cei care fg mostenire, deci indeplinesc conditile necesare penne fect vacitate succesorala, Vocatie concreti la mostenire sinu, ps0 WP accepla pur si simplu sau sub beneficiu de invenee fe nferind calitatea de mostenitor rezervatar descendentilor, oa so(ului supravietuitor al defunctului, legea conditioneard at ezervs de chemarea efectiva la mostenite gi de aceptaea ci nl, parn(ii nu au dreptul la rezerva in prezenta descendentior d defunctuljau a lisat testament, ins’ a facut donatii in n n prezenta de Jegale a mostenirii trebuie-si.se-verifice’dac§ prin donatiile f roc fac parte din clasa a Il-a de mostenitori legali, iar nepoti in sau nu respectate drepturile mostenitorilor rezervata ‘Yen copillor defunctului, dat find c& sunt rude de gradul Il (au au Pe de alta parte, eer Taran) TT apaP pe mostenitorii rezervatar ny ya wae coneretd). Tot astfel, nedemnitatea sau renuntarea la mostenire - impotriva liberalitaqilor excesive Tacute in favoarea unor persoane wif bsinind cu efect retroactiv vocatia succesorald - desfiinteazA si dreptul dar si impotrivd Tiberalitafior Facute in favoarea unor mostenitoksifbezn®= vee chiar comostenitori sezervatari. De exemplu, daca defunctul are mai Razwa fiind © parte a mostenirii, atribuirea ei implica obligatia de copii, nu poate gratifica pe unul dintre ei decat cu respectarea ram tadatoriilor’, ultra vires hereditatis daca acceptarea mostenirii a fost ai sisimpla, iar dac& a fost sub beneficiu de inventar intra vires celorlalti. Inseamna c& defunctul il putea favoriza atribuindu-i pe , : nefi ari re rezerva la care are dreptul in mod egal cu ceilalti, si cotitatea di reitatis $i numai cu bunurile mostenirii (cum viribus)‘. intr-adevar, sapere il apara pe mostenitorii rezervatari ‘impotriva actelor liberale in felul acesta defunctul poate restabili o eventual inegalitat patrimoniala existent’ intre ei, indiferent de cauzi (boalti, acces ae we ' Am mentionat in mod distinct exheredarea, alfturi de legate, pet Succesorald tebuie fie asiguraté nu numai tn cazulinsituii de legata a8) Fh dr renunttr find. | exheredarii (directe), fri desemnare de legatari, caz in care cei o& at 1 DAO cy f*ROFU rezervatar renundtor tsi retracteaz® in mod valabil renunlarea exheredare culeg mostenirea in calitate de mostenitori legali (vezi suprt 1 ABD suce50 a levine mostenitor acceptant, redobandind, ca atare, si dreptl la ‘cum s-a ardtat “clauza de exheredare a unui mos AD les Manes 82 M.Eliescu, op.ci., p.326-327 si infra nt-281 {ar testamentul a fi mentinut numai in limitele cotitatii disponibil” Vel inf needs OP-cit., p.692 1.689. dec.ne.1471/1973, in Repertoriu... 1969-1975, p.202. "an 282, 302 oral sein epul roman, unde rezerva (portio legitima) era conceputa ca parte din bunurile (pars bonorum), cel indreptafit © culegea independent de calitatea de 303