BUCUR PRIMARIA MUNICIPIU Directia Generala Administratie si Relatia cu CGMB Directia Asistenta Tehnica si Juridica ROMANIA Serviciul Transparenta Decizionala Nr. 4529/1/03.09.2018 ANUNT in conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia public’, republicata, se aduce la cunostinta publica urmatorul proiect de act normativ: Proiect de hotarare privind aprobarea studiului “Stabi 1a Zonelor unitare de incalzire in vederea eficientizarii alimentarii cu energie termica a Municipiului Bucuresti” Potrivit art. 7, alin. 2. din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in e@ administratia publica, republicata, "Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile lucratoare inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice ..." Procedura dezbatere : 30 de zile lucratoare; termen : 16 octombrie 2018. Proiectul de act normativ, mai sus amintit, cu documentatia de baza, poate fi consultat: = pe site-ul P.M.B. — www.pmb.ro; link : http:/www.pmb ro/instituti/egmb/dezb_publica/proiecte/pr_dezb_publica.php - la sediul PMB, B-dul Regina Elisabeta, nr. 47, sector 5. Proiectul de act normativ se poate obtine in copie, pe baza de cerere depusa la Centrul_ de Informare. in conformitate cu prevederile art. 7, alin. 4 din Legea 52/2003, republicata, pana la data de 18.09.2018, se pot trimite in scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectele de acte normative supuse dezbaterii publice. Propunerile, sugestiile, opiniile privind proiectele de acte normative, se vor transmite: - prin site-ul www. pmb.ro; - prin posta pe adresa P. M.B. — B-dul Regina Elisabeta, nr. 47, sector 5 — Directia @ Asistenta Tehnica si Juridica; - depuse la Centrul de Informare — P.M.B., B-dul Regina Elisabeta, nr. 42, sector 5. Materialele transmise vor purta mentiunea: ,Recomandare la proiect de act normativ” DIRECTOR EXECUTIV, Mariana Brod Sef serviciu, ‘intocmit, Consilier Tiberiu Pa Regen Elsabeta 47, fod pot 0013, cot 5, Bure, Remini Tet 021.305 6.00 ite pmoConsiliul General al Municipiului Bucuresti ROMANIA ———— ee HOTARARE privind aprobarea studiului “Stabilirea Zonelor unitare de incalzire in vederea eficientizarii alimentarii cu energie termica a Municipiului Bucuresti” Avand in vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului Bucuresti cat si raportul de specialitate al Directiei Generale Servicii Publice - Directia Servicii Integrate, vazand avizele Comisiilor de specialitate, In conformitate cu prevederie: - Art.6,alin.(1) din Hotararea Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii servicillor comunitare de utiltati publice, cu modificarile si completarile ulterioare; - Art.8,alin.(3), lia) din Legea nr. 51/2006 a servicillor comunitare de utilitéti publice, republicata,cu modificarile si completarile ulterioare; - Artg.alin.2, lit. i) din Legea nr. 325/206 privind serviciul public de alimentare cu energie termica, cu modificarile si completarie ulterioare; Cu respectarea prevederilor legii nr. §2/2003(republicata) privind transparenta decizionala in administratia public’; In temeiul prevederilor art.36, alin. (2) lit. b), alin. (4) lit. d) gi art. 45, alin.(2) din Legea 215/2001 Privind administratia publica locala, republicata, cu modificarile si completairile ulterioare. CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI HOTARESTE: \calzire in vederea eficientizarii prevazut in anexa care face parte Art. 1. Se aproba studiul “Stabilirea Zonelor unitare de alimentarii cu energie termica a Municipiului Bucuresti’ integranta din prezentul proiect de hotarare. Art. 2. Directiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului Bucuresti, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Termoenergetica Bucuresti - Iifov, Compania Municipal Energetica Bucuresti si R.A.D.E.T. Bucuresti vor aduce la indeplinire prevederile prezentel hot&rari. Aceasta hotarare a fost adoptata in sedinta ordinara a Consiliului General al Municipiului Bucuresti din data de PRESEDINTE DE $EDINTA SECRETAR GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI Marian Orlando CULEA Georgiana ZAMFIR, Bucuresti, Nr. B-dul Regina Elisabeta nr. 47, cod postal 050013, sector 5 Bucuresti, Ronig Tel / Fax : +4021 310.32.21/ +4 021 311.0061 Website: www.athenerg.ro; e-mail contact@athenera ro Zone unitare de alimentare cu energie termica Municipiul Bucuresti 2018ATH energ SRL. ATH: St. Valea Argesului Nr. 1, Bi. M12, ap. 4, Sector 6, Bucuresti ening Tel / Fax: +4 021 310.3221 / +4 021 311.0061 Website: wwnv.athenerg,ro; e-mail contact@athenera.ro Zone unitare de alimentare cu energie termica Municipiul Bucuresti BENEFICIAR: PMB. ELABORATOR: SC ATH energ SRL. Contract nr. 25/ 2017 Coordonator: M.Sc. ing. Cristian Athanasovici Realizatori: M.Sc. ing. Cristian Athanasovici dr. ing. Carmen Coman / 2018 fc a— Zone uritare de alimentare cu energie termica eae ATH energ S.R.L. Municpiul Bucuresti os cai. contract ar 25/2017 001 CUPRINS OBIECTUL LUCRARI Z CAPITOLUL 1. DATE GENERALE. 4 1.4 Denumirea tera 4 1.2 Amplasamentul 4 1.3 Beneficiarul luc 4 14 Elaboratorul studi 4 @ CAPITOLUL 2. SITUATIA EXISTENTA A SACET BUCURESTI 5 2.1 Stuatiaexistenta a SACET Bucuresti 5 2.2 Componenta SACET 8 2.3 Obiectivele in functionarea SACET pe termen lung 14 2.4 Investtile necesare finalizani reabiltari SACET 15 CAPITOLUL 3. LEGISLATIA IN DOMENIUL ENERGIE-MEDIU 16 3.1 Legislatia in domeniul energiel 16 | A. Reglementar cu caracter international 16 ‘A2 Reglementari cu caracter nayonal 19 3.2 Reglementar\ in domeniui protectiei mediulut 23 3.3 Programe nationale 25 Programul Termoficare 2006-2020 - Caldur gi confort 25 Planul national de actiune in domeniuleficientei energetice 28 e Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) ~ Axa Priotara 7 27 CAPITOLUL 4. METODOLOGIA APLICATA PENTRU DETERMINAREA ZONELOR UNITARE 29 4.1 Reglementarilegale prvind zonele unitare de incalzive 29 | 4.2 Principul de stablre a zonelor untare 3 4.2.1 Aspecte prvind racordarea de case incividuale 32 | 422 Cite pen aratza zneoruntare er 4.23 Rezultatele obtinute in urma aplicri crterilor pentru ZU 40 4.2.4 Harta $i nomenclatorul stradal al zonelor untae 67 CAPITOLUL 5. CONCLUZIIZone unitare de alimentare cu energie termica a ATH energ S.R.L. Municipiui Bucuresti 04.2018 contract nr 25/2017 00 2 ANEXE Date puse la dispozitie de beneficiar — format electronic ‘Anexa A.1 ~ Date economice pentru centralele termice si CT Casa Presei pentru anul 2016 ‘Anexa A.2 ~ Date economice ale SACET pentru anul 2016 ‘Anexa A.3 ~ Date anuale de operare ale centralelor termice pentru anul 2016 ‘Anexa A.4 ~ Date anuale de operare ale punctelor termice pentru anul 2016 ‘Anexa A 5 ~ Date anuale de operare ale sistemului de transport pentru anul 2016 CD continand urmatoarele date si documenta Caietul de sarcini al Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termic al Municipiului Bucuresti cu anexe continand date cu privire la sistemele de producere, transport, distributie sifurnizare a energiei termice Lista cu punctele termice modemizate. Planuri format pdf pentru sistemele de retele de transport si distributie ale SACET. Planul de investi pentru reabiltarea SACET. Date cu marimi calculate de elaboratorul lucrari — format electronic ‘Anexa A.6 ~ Exemple cu privire la bransarea la SACET a caselor individuale ‘Anexa A.7 ~ Punctajul calculat pentru punctele termice ‘Anexa A.8 ~ Nomenciatorul stradal pentru zona unitara PIESE DESENATE Planga 1 ~ Zonele unitare de alimentare cu energie termica e Abrevier’ (ordine alfabetica ‘ace — apa calda de consum ANRE ~ Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei CET (CCG) ~ Central Electrica de Termoficare sau centrala de cogenerare CT — Central termic IEA — Agentia Internationala pentru Energie IMA — Instalatie mare de ardere Ine. ~ inealzire MB — Municipiul Bucuresti PMB — Primaria Municipiului Bucuresti POIM ~ Programul Operational infrastructura Mare PT-Punct termic RTP —Refea termica primara (sau de transport) RTS ~ Refele termice secundare (sau de distribute)Zone unitare de alimentare cu energie termica Data ATH energ S.R. Municipal Bucuresti aes contractor 2512017 p02 SACET ~ Sistem de alimentare centralizatd cu energie termic& SDC - Sistemul de distribute a calduni STDC ~ Sistemul de transport si distribute a caldurii(compus din RTP+PT+RTS) ZU ~ zona unitard de Incalzire ‘Numerotare tabele, fiquri ecuatii Numerotare tabele: numar capitol (1 - CG Sua ae CCG vest (CCG Progresut CCG Grozavegt Proprietar: Minster [&s—-—s—y Energiet/ CG Gra GCG Vest Energo i ) i i i i i i ' SC Electocentrate i p {"] Bucurest i - | 1 ic = ' i i L, Proprietar: Agent je. —-—-—--! ‘econarnel piv i Operator: Agent ‘surse pentru producerea caldurt TH i 1 (CT Casa Presel wecT Propritar: PMB Propristar: PMB Operator: RADET Operator: RADET Fig. 2.b - Structura SACET al Municipiului Bucuresti d p.d v juridic legenda=»—»—.—-= RTP. = ==- RTS + === instalatjle interioare ale consumatorilor (=Zone unitare de alimentare cu energie termica pas a ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 04.2018 ‘contract nr. 267 2017 a0. 6 2.2 Componenta SACET 2.2.1 Sursele de producere a energiei termice CET Sud este o centrala de cogenerare, conceputa si proiectata initial in scopul alimentarii cu energie termicd sub forma de abur a consumatorilor industriali si sub forma de apa fierbinte pentru SACET al MB. CET Sud a fost realizata incepand cu anul 1965 si a continuat instalarea diverselor agregate energetice pana in anul 1993. In prezent, consumul de energie termicd din CET Sud este numai sub forma de apa fierbinte pentru SACET al MB CET Vest este 0 central de cogenerare conceputa si proiectata de la inceput pentru alimentarea cu caldura a consumatorilor urbani bransati la SACET CET Vest a fost realizaté Incepand cu anul 1972 si a continuat instalarea diverselor agregate pana in 1974, continuand apoi cu doua CAF {in 1997 si 1998 si cu un agregat turbogenerator de tip ciclu combinat gaze-abur. CET Progresu este 0 centrala de cogenerare, conceputa si proiectata initial in scopul alimentarii cu energie termica sub forma de abur a consumatorilor industriali si sub forma de apa fierbinte pentru SACET al MB CET Progresu a fost realizata incepand cu anul 1987 si a continuat cu instalarea agregatelor energetice de baza pana in anul 1997, iar in perioada 1999-2002 s-au pus in functiune 3 CAF-uri In prezent, consumul de energie termica din CET Progresu este numai sub forma de apa fierbinte pentru SACET al MB. CET Grozavesti este o centralé de cogenerare, conceputa si proiectata initial in scopul alimentarii cu energie termica sub forma de abur a consumatorilor industriali si sub forma de apa fierbinte pentru SACET al MB. Configuratia actuala a centralei s-a dezvoltat incepand cu anul 1963 si a continuat pana in anul 1970, cand au fost puse in functiune cazanele de apa fierbinte 2..4, cazanele de abur si turbinele cu abur. In prezent, consumul de energie termica din CET Grozavesti este numai sub forma / de apa fierbinte pentru SACET al MBZone unitare de almentare cu energie termica ata a ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 04.2018 oe contract nr. 25/2017 pag 9 CET Vest Energo este 0 centralé de cogenerare conceputa si proiectata de la inceput pentru alimentarea cu cldura a consumatorilor urbani bransati la SACET. CET Grivita este 0 centralé de cogenerare, conceputa si proiectata initial in scopul alimentarii cu energie termica sub forma de abur a consumatorilor industriali gi sub forma de apa fierbinte pentru SACET al MB. Configuratia actuala a centralei s-a dezvoltat etapizat incepand cu anul 1965 In prezent, consumul de energie termica din CET Grivita este numai sub forma de apa fierbinte pentru SACET al MB. Centrala termica de zona Casa Presei este amplasata in zona de nord a Municipiului Bucuresti. Consumatorii aferenti aceastei centrale sunt in majoritate consumatori urbani, alimentati cu caldura prin puncte termice si module termice. CT Casa presei a fost construita intre ani 1952 - 1953 in zona de nord a municipiului Bucuresti, odaté cu complexul Casa Scénteii (actual Casa Presei Libere). In 1995 centrala termica de zona este preluaté de RADET si supusa unui program de reabilitare. In prezent, capacitatea instalata in cazanele aflate in stare de functionare din CT Casa Presei, pentru producerea apei fierbinti este este de 70 Gcal/h 2.2.2 Reteaua termica de transport Conceptual, sistemul de retele termice primare din municipiul Bucuresti, alimentate cu caldura din sursele sistemului (6 CET-uri si o CT) este de tip bitubular inchis, iar din punctul de vedere al configuratiei este de tip mixt, buclat-arborescent. Sistemul de retele termice primare prezinta un inel magistral principal, care permite functionarea interconectata a tuturor surselor de caldura, si o serie de inele secundare rezultate din conditi de alimentare sigura a consumatorilor. Aceasta configuratie prezinta urmatoarele aspecte: * permite alimentarea consumatorilor si in caz de avarie (cu exceptia zonei dintre vanele care izoleaza defectul); * permite reducerea perioadelor de nealimentare cu caldura in cursul reviziilor surselor;Zone unitare de alimentare cu energie termica a ata ATH energ S.R.L. Municipiui Bucuresti onanis contract ne 26/2017 pag. 10 ‘* permite o repartitie optima a sarcinii intre surse, in special in timpul verii, cand consumul scade foarte mult; ‘+ investitille in retea sunt mai mari decat in cazul unor retele pur arborescente, datorita investitiei mari in inelul magistral care are un diametru mare, practic constant pe lungimea inelului; Sub aspectul starii tehnice a retelei termice primare, pe baza datelor primite de la e beneficiar (anexa 4T la Caietul de sarcini al serviciului public de alimentare cu energie termica), cca. 80% din RTP are o vechime de peste 30 ani 2.2.3 Sistemul de distributie Sistemul de distributie este compus din + punctele termice centralizate care alimenteaza cu clduré consumatorii urbani Si tertiari (social-administrativi, culturali, etc.) prin intermediul unei retele de distributie; ‘+ modulele termice (punctele termice descentralizate) care alimenteaza cu caldura consumatorii urbani si tertiari; * retelele termice secundare sau de distributie pentru incalzire si acc aferente @ punctelor termice aflate in exploatarea RADET. Refelele termice secundare au o configuratie arborescenta, cu diametrele lin descrescatoare, atat pentru incdlzire, ct si pentru apa calda de consum. Rejeaua secundara este cu patru conducte si anume +o conductd tur gi 0 conduct retur de Incdizire; + oconducta de apa caida de consum; + oconducta de recirculare. Lungimea totala a retelelor de distributie aferente punctelor termice este km traseu.Zone unitare de alimentare cu energie termica ATH energ S.R_L. Municipiul Bucurest contract nr 25/2017 pag 11 2. 4 Consumatorii deserviti de SACET Structura consumatorilor deservifi de SACET este compusa din 562000 apartamente din blocuri si cca 5100 institutii, obiective sociale si agenti economici Tabelul 2.1 prezinta caracteristicile globale actuale ale SACET al MB. e Tabotu 24 , i ics Marimea uM Valoare | eae 1 | Re{eletermice de transport - primare (RTP) ieee eae sors: anera ST la Catal de ara enc (date pe CD) ory, Rjeletermice de datribuieaferente PT-or 741 2 | sursa’ anexa 3D la Caletul de sarin al serviciull (date pe CD) kmtraseu | (2964 km fa conducte) Pune iermige (PT), oll din care 3) sursa: prelucrarea datelor din anexa 4 Mad 708 a7 PT ale RADET care almenteaza consumator urbani | bue 82 a2 PT ale lor consumato, aimentate din RTP a SACC | bu | 116. ‘Module termice (MT) 4 | sursa prelucrarea datelor din anexa 4 Pe aE 5_| Centrale termice de zond (CT2) be « | Nr. de ocuton aimentay cu caldura din SACET gi cele 46 CT a cca sursa: radet ro. me 1210000 TN toll de locunfebrangate la SACET. ineluswv cele 46 CT @ 1 ses ante rade sw__| 982000 | Clent teri: insu, agen economiciBrangali la SACET, nus] a cele 46 CT, sursa:radet ro 9 | Cota de piata la nivelul MB % 72 10 Stretura coneumatorior ‘01 = Popuiatia zn % 3 102 = ___ Glienfiterfiar = % [10Zone unitare de alimentare cu energie termica ATH energ S.R.L. Municipal Bucuresti ‘contract nr. 25/2017 pag. 12 2.2.5 Consumul anual de energie termica din SACET Date anuale cu privire la functionarea SACET al Municipiului Bucurosti in anul 2016 Sursa’ anexa 5 Tabelul 2.2 Marimea uM. | Obs. 1 - 2 4 1_| Caldura intrata in RTP, total din care = 5024 | 4 Centralele ELCEN Teal | 4567 12 CET Vest Energo Teal | 166 13 CET Grivita Teal | 145 4 CT Casa Presei Teal | 146 2 | Caldura vanduta din RTP Teal | 210 3 | Caldura intrata in PT Teal | 3818 Caldura vanduta din RTS, total din a Teal | 3417 Cantitatea totala vanduté pentru +1 | posters Teal | 2352 42 | Cantitatea totala vanduta pentru a.c.c Teal | 1065 |_5 | Cantitatea totala de caldura vanduta Teal_| 3627 6 | Eficienta globala a STDC % 68 7_| Pierderi totale, din care : % 32 74 In sistemul de transport (RTP) % 20 72 In sistemul de distributie % 8 Fig. 2.a prezinta diagrama Sankey la nivelul sistemului de transport si distributie al SACET, pentru anul 2016 pe baza datelor din tabelul 2.2.e e@ 20 Cilla andstadin TP, Kay, ORT? ‘QURTP , : Caldura vanduta | Ja consumator din Caldura intra RTS,QvRTS |) ag17 ee f inPT.OuPT a8 a stasis Caldura intrata Teal oa ay inRTP, QLRTP 02s DF s0.5% Teal 100% din Quer | y Pierder cada in SDC. dQ.sDC Teal ao din LRT? ew din QLRTP (CTC Pro i 198% Fig. 2.¢ ~ Diagrama Sankey la nivelul sistemului de transport si cistibutie al SACET, pentru anul 2016 pag 13Zone unitare de alimentare cu energie termica pe ata ATH energ S.R.L. ‘Municipiul Bucuresti 05.2017 ‘contract nr. 28/2017 ag. 14 Coneluzii privind consumul anual de energie termica din SACET: ~ Sistemul de alimentare centralizaté cu energie termicd (SACET) din municipiul Bucuresti acopera 72% din consumul de energie termica la nivelul orasului - Structura consumatorilor deserviti este compusd din 562000 apartamente din blocuri si 5100 clienti tertiari (institutii publice, agenti economici) - Cantitatea total de energie termica intrata in SACET: 5024 Teal, din care: + 4567 Tcal (91%) livrata in RTP, sub forma de apa fierbinte, din centralele de cogenerare ale Elcen (CET Sud, CET Vest, CET Progresul, CET Grozavesti) + 457 Tcal (9%) din celelalte surse respectiv din CET Grivita, CET Vest Energo si CT Casa Presei - Cantitatea totala de energie termicd vanduta din SACET: 3627 Teal, din care: + 210 Teal vandut sub forma de apa fierbinte din RTP; * 3417 Teal vandut din SDC sub forma de energie termica pentru inedlzire si aco, din care: > 2352 Teal pentru incaizire; > 1065 Teal pentru ace 2.3 Obiectivele in functionarea SACET pe termen lung Functionarea SACET pe termen lung urmareste doua obiective principale + Functionarea SACET la parametrii optimi d.p.d.v tehnic si economic. + Mentinerea la SACET a consumatorilor de energie termica Pentru atingerea acestor obiective, sunt necesare urmatoarele actiuni * Redefinirea si delimitarea zonelor unitare de incalzire in noile condifii * Accesarea fondurilor UE pentru continuarea reabilitarii refeletor , AL termice de transport prin Programul Operational Infrastructura Mare.Municipiul Bucuresti ATH energ S.R.L. Zone unitare de alimentare cu energie termica Data 05.2017, ‘contract nr. 26/2017 pag. 15 ile necesare finalizarii reabilitarii SACET Tinand seama de investitile realizate pana in prezent pentru reabilitarea SACET 4.p.d.v al eficientei si al incadrarii in normele de mediu, Planul de investiti, denumit Anexa 11F in CD cu date pus la dispozitie prezinta valorile investitilor necesare pentru finalizarea investitillor programate pana in anul 2026. Pe baza aspectelor prezentate mai sus, s-a realizat o analizi SWOT, a se vedea tabelul2.3. Analiza SWOT a SACET Tabelul 2.3 eo. Ww 9 ee entnderea agrsiva a ad -accesarea unor | contralelor de apartament sygchimea si | fondu ca urmare a unor ofete geen nerambursabile | avantajoase ale TP SiRTS san |destinate SACET | furizorilor(pachete de {pierdere mariin | prtrureabiltares | servic compuse din anenablehs # = RTP prin programul centrala de apartament, peabell, i operational POIM serviciul de furnizare a Sacer; slips fondurior | 2pta-z020, Gazulul servic de | -grad redus de | necesare tnenrenaes eleaiet 3 sate ~bransarea de noi_| centrale instalatilor de Sorenriae insgras a ‘consumatori in limita | utilizare a gazului) capacitati sursei de producere si a sistemului de transport | $i distributie de la SACET. sistemului de transport gi distributie ‘concomitent cu ‘mentinerea unui prot reglementat la gazul natural pentru consumatorii casnici.Zone unitare de alimentare cu energie termic& pe ata ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 05.2017 = contract nr 257 2017 | p20 16 CAPITOLUL 3. LEGISLATIA iN DOMENIUL ENERGIE-MEDIU 3.1 Legislatia in domeniul energiei Aj Reglementari cu caracter international Directiva 2012/27/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind eficienta energetic, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si 2010/30/UE gi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE si 2006/32/CE Anterior adoptarii noii Directive UE nr. 27/2012, politica UE cu privire la eficienta energetic si cogenerarea de inalta eficienté avea la baz o serie de regiementari adoptate in timp, respectiv ~ Directiva nr. 8/2004 privind promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila - Directiva nr. 32/2006 privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice. Analizand rezultatele din ultimii ani, privind consumul de energie primara, Comisia Europeana a constatat intensificarea importurilor de energie ale Uniunii, la preturi din ce in ce mai mari, iar estimarile efectuate pe baza rezultatelor, au aratat c& pana in anul 2020 UE va realiza doar jumatate din obiectivul de 20% stabilit pentru anul 2020, ca {inté de reducere a consumului de energie primara. Aceasta a condus la concluzia c& cele doud directive nu au reusit sa valorifice pe deplin potentialul de economisire a energie. Ca urmare, Consiliul European si Parlamentul European au solicitat Comisiei sé adopte o noua strategie in materie de eficienta energetica pentru a valorifica potentialul considerabil existent. in anul 2011, Comisia Europeana a prezentat un plan de eficienta energetica (PEE) care stabileste masurile de objinere a viitoarelor economii in ceea ce priveste aprovizionarea si consumul de energie, cuprinzand o serie de politici si masuri referitoare la - eficienta energetica, reglementand intregul lant de producere, transport si_ distributie a energiei;Zone unitare de alimentare cu energie termica et ata: ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 05.2017 ‘contract nr. 26/2017 pag.17 - rolul principal al sectorului public in ceea ce priveste eficienta energetica: - cladirile si instalatille interioare de incalzire - industria gi necesitatea de a autoriza consumatorii finali sa-si_gestioneze propriul ‘consum de energie Toate acestea au condus la doua premize principale pentru o noua directiva ~ necesitatea adoptarii unei abordari integrate a masurilor pentru valorificarea Intregului potential existent de economisire a energiei, care s& includé economille din sectorul aprovizionarii cu energie dar si din sectorul utilizatorilor finali; - consolidarea dispozitillor Directivei nr. 8/2004 privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de energie termica util pe piata interna a energiei si ale Directivei nr 32/2006. Noua Directiva privind eficienta energetic, nr. 27/2012 transforma anumite elemente cuprinse in PEE in masuri obligatorii (v. art. 3 si 7 ale directivei), include intr-un singur document dispozitile directivelor nr. 8/2004 gi 32/2006 si modificd urmatoarele directive: directiva nr. 30/2010 privind indicarea, prin etichetare si informatii standard despre produs, a consumului de energie si de alte resurse al produselor cu impact energetic, directiva nr. 31/2010 privind performanta energetica a cladirilor si directiva nr. 125/2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinfelor in materie de proiectare ecologic aplicabile produselor cu impact energetic Conform art. 1 al Directivei, aceasta prevede un cadru comun de masuri pentru promovarea eficientei energetice pe teritoriul Uniunii cu scopul de a se asigura atingerea obiectivului principal al Uniunii de 20 % in materie de eficienta energetic pana in 2020 si de a deschide calea pentru viitoarea crestere a eficientei energetice dupa aceasta data Directiva 27/2012 prevede norme menite sa elimine barierele existente pe piata energiei si s8 depaseasca deficientele piefei care impiedica eficienta in ceea ce priveste aprovizionarea si utilizarea energiei, stabilind obiectivele nationale indicative in materie de eficienta energetica pentru 2020. Conform definitillor din noua directiva (art. 2), ,sistem eficient de termoficare si racire centralizata’ inseamna un sistem de termoficare sau racire centralizat care All utilizeaz& cel putin 50% energie din surse regenerabile, 50% caldura rezidualé, 75%/= Zone unitare de alimentare cu energie termica Fe ata ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 05,2017 contract nr 25/2017 pag. 18 energie termica produsa in cogenerare sau 50% dintr-o combinatie de energie si calduré de tipul celor sus-mentionate Conf. art. 3, fiecare stat membru trebuie s stabileasca un obiectiv national in materie de eficien{a energetica bazat fie pe consumul de energie primara, fie pe consumului final de energie, fie pe economiile de energie primara sau finala fie pe intensitatea energetica tinand seama de obiectivele UE. Conf. art. 7, obiectivul national trebuie s& se concretizeze intr-o schema de obiigatti fiecare stat membru trebuie sa stabileasca o schema de obligatii in ceea ce priveste eficienta energetica. Statele membre trebuie s4 publice anual economille realizate de fiecare parte obligata si economiile totale la nivelul schemei si s& stabileasca norme privind sanctiunile aplicabile in caz de nerespectare a dispozitilor nationale adoptate In ceea ce priveste promovarea eficientei energetice in serviciile de incalzire i racire, statele membre trebuiau sa realizeze si sd notifice CE pana la 31 decembrie 2015 0 evaluare a potenfialului de punere in aplicare a cogenerdirii de inalta eficienta si a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura si frig. Evaluarea trebule sa includa a. determinarea cererii de c&ldurd si frig; b. prognoza cererii pe urmatorii 10 ani; . harta teritoriului national in care trebuie prezentate: © identificarea zonelor de consum de caldura si/sau frig, inclusiv: + municipalitati si conurbatii cu un raport al suprafetelor de cel putin 0.3 (conurbatie= orag cu rol de centru, spre care graviteaza, din punct de \vedere economic, administratv si cultural, o serie de orage invecinate mai mici) zone industriale cu un consum anual total de caldura si frig mai mare de 20 GWh; © infrastructura existenta si cea planificata; © sursele de producere a caldurii si frigului d. identificarea cererii de cldura si frig care poate fi asigurata din instalatii de ‘cogenerare de inalta eficienta, inclusiv prin micro-cogenerare rezidentiala si prin sistemele centralizate de alimentare cu caldura si fri e. identificarea potentialului de cogenerare suplimentar, inclusiv in urma reabilitarii “ instalatilor industriale si de producere existente si a construirii unora noi;Zone unitare de alimentare cu energie termica a a ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 05.2017 conivact ar 25/2077 : 00.10 f. identificarea potentialului de eficienta energetica; 9. strategii, poltici si masuri care ar putea fi adoptate pentru realizarea potentialului de la punctul e) corespunzator cererii de la punctul d), h. potentialulul de la punctul e) corespunzator cererii de la punctul d. Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utiitati publice. Stabileste un cadru juridic $i institutional unitar precum si obiectivele specifice, competentele, rolul si instrumentele pentru infiintarea, organizarea, gestionarea, finantarea, monitorizarea si controlul servicillor comunitare de utilitati publice, inclusiv serviciile publice de alimentare cu energie termica Serviciile de utiitati publice fac parte din sfera servicillor publice de interes general si au urmatoarele particularitati + au caracter economico-social; + rspund unor cerinte si necesitati de interes si utiltate publica; + au caracter tehnico-ediltar: + au caracter permanent si regim de functionare continu; + regimul de functionare poate avea caracteristici de monopol; + presupun existenta une’ infrastructuri tehnico-edilitare adecvate; + aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orasenesti, municipale sau judetene; * sunt infiintate, organizate si coordonate de autoritatile administratiei publice locale; * sunt organizate pe principii economice si de eficienta; * pot fi furnizate/prestate de catre operatori care sunt organizati si functioneaza fie Jn baza reglementarilor de drept public, fie in baza reglementarilor de drept privat, + sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plateste”; + recuperarea costurilor de exploatare ori de investitii se face prin preturi tarife sau _ ke f taxe speciale.Zone unitare de alimentare cu energie termic’ eee at ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 05.2017 a contract nr. 25/2017, pag 20 Autoritatile administratiei publice locale au competenta exclusiva, In conditile legii in tot ceea ce priveste infiintarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul functionairii serviciilor de utilitati publice Guvernul asigura realizarea politicii generale a statului in domeniul serviciilor de ultilitati publice, in concordanté cu Programul de guvernare si cu obiectivele Planului national de dezvoltare economico-sociala a tarii Legea nr. 325/2006 ~ Legea serviciului public de alimentare cu energie termica Legea nr. 325/2006 reglementeaza desfasurarea activitatilor specifice servicillor Publice de alimentare cu energie termica utilizata pentru incalzire si prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distributia si furnizarea energiei termice in sistem centralizat, in conditii de eficienta si la standarde de calitate, in vederea utilizarii optime a resurselor de energie si cu respectarea normelor de protectie a mediului Obiectivele principale ale acestei legi sunt: asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie termica; b) asigurarea calitatii serviciului public de alimentare cu energie termica ) accesibilitatea preturilor la consumatori; ¢) asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termica, pe termen lung: €) asigurarea sigurantei in functionare a serviciului public de alimentare cu energie termica; f) evidentierea transparenta a costurilor in stabilirea pretului energiei termice. Prevederile legii se aplica serviciului public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat infiintat si organizat la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, indiferent de marimea acestora. Serviciul de alimentare cu energie termica in sistem centralizat face parte din sfera servicillor comunitare de utilitati publice si cuprinde totalitatea activitatilor privind producerea, transportul, distributia si furnizarea energiei termice, desfagurate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea si responsabilitatea autoritatilor administratie! publice locale sau asociatiilor de dezvoltare comunitara, dyZone unitare de almentare cu energie termica ATH energ S.R.L. Municiiul Bucuresti ‘contract nr_25/ 2017 pag 21 az, in scopul asigurarii energiei termice necesare incalzirii si prepardrii apei calde de consum pentru populatie, institutii publice, obiective social-culturale si operatori economici in sensul acestei legi, sistemul de alimentare centralizat cu energie termica, este alcatuit dintr-un ansamblu tehnologic si functional unitar constand din constructii, instalatii echipamente, dotari specifice si mijloace de masurare destinat producerii, transportului distributiei i furnizarii energiei termice pe teritoriul localitatilor, care cuprinde: a) centrale termice sau centrale electrice de termoficare; b) retele de transport; ) puncte termice/statii termice; 4) retele de distributie; e) constructii si instalatii auxiliare; ) bransamente, pana la punctele de delimitare/separare a instalatillor, 9) sisteme de masura, control si automatizare HG nr. 462/ 2006 (cu modificarile si completarile ulterioare) pentru aprobarea Programului Termoficare 2006-2020 - Caldura si Confort Programul Termoficare 2006 — 2020, Caldura si Confort are urmatoarele obiective de baza: = revigorarea solutilor de cogenerare, in conditille socio-economice noi si de perspectiva ale Romdniei: = promovarea solutillor de cogenerare de cea mai inalta performanta tehnica * promovarea solutiilor de cogenerare in conditiile reale de eficienta energetic si economica; = Incercarea, pe baze tehnice, de eficienté economica bazata pe criteriul final al facturii energetice minime (caldura + energie + apa + combustibil) Ia nivelul consumatorului, de a demonstra si stabili domeniile de eficienta ale sistemelor de alimentare cu caldura bazate pe cogenerare, fata de producerea separata a cdldurii sia energiei electrice.Zone unitare de alimentare cu energie termica = a ATH energ S.RL. Municipiul Bucuresti 05.2017 eonivaet ar 25/2017 L_ 509 22 Legea Energiei Electrice si a gazelor naturale nr. 123/ 2012 Stabileste cadrul de reglementare pentru desfasurarea activitatilor in sectorul energiei electrice si al energiei termice produse in cogenerare, in vederea utilizar optime a resurselor primare de energie in conditile de accesibilitate, disponibilitate si suportabilitate si cu respectarea normelor de siguranta, calitate si protectie a mediului Hotararea de guvern nr. 219/ 2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica uti Stabileste cadrul legal necesar promovarii si dezvoltarii cogenerarii de inalta eficienta a energiei termice si a energiei electrice, bazaté pe cererea de energie termica Utila si pe economisirea energiei primare pe piata de energie, in scopul cresterii eficientei energetice si al imbunatatiri securitatii alimentarii cu energie, tinand seama de conditile climatice si economice specifice Romaniei Legea Eficientei Energetice nr. 121/ 2014 Legea 121/2014 transpune in legislatia nationala, Directiva UE nr. 27/2012 privind eficienta energetic (prezentata in cap. anterior — A.1) In ceea ce priveste alimentarea centralizata cu energie termica, conf. art. 14 din lege, autoritatile publice centrale gi locale au responsabilitatea promovarii alimentarii eficiente energie si de asemenea cu promovarea si dezvoltarea la nivel local si regional a sistemelor eficiente de incalzire si racire — v. art. 14, alin. (1) si (2). Autoritatile locale au obligatia de a analiza potentialul de utilizare a cogenerarii de inalta eficienta si alimentarii centralizate cu energie termica. Daca, in urma analizei acestui potential rezulta ca beneficiile depasesc costurile atunci autoritatile competente trebuie s& asigure dezvoltarea infrastructurii necesare pentru aplicarea sa—v. art. 14, alin. (4). Realizarea periodic a auditurilor energetice, functie de consumul anual de energie, devine obligatie, iar nerespectarea ei se sanctioneazé cu amenda contraventionala — articolele 9 si 18 din lege.Zone unitare de alimentare cu energie termica ae ata ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 05.2017 contract nr 25/2017 as. 23 Conf. art.19 din lege, Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice (PNAEE) trebuie actualizat in termen de 120 zile de la intrarea in vigoare a legii si apoi la fiecare 3 ani Reglementari ale ANRSC Aceste reglementari sunt publicate, pe site-ul ANRSC (www.anrsc.ro), sectiunea Legislatie / Culegeri legislative ~ Sistemul de reglementari pentru serviciul public de alimentare cu energie termica produsa centralizat — vol. |, 2009 (culegere). - _ Legislatie primara, secundara, tertiara pentru servicille publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat — vol. II, 2009 (culegere) - Ord. ANRSC nr. 343/2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termicd intre consumatorii din imobilele de tip condominiu, in cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru incalzire si apa calda de consum. 3.2 Reglementari in domeniul protectiei mediului Acordul de Ia Paris, incheiat in 17-18 decembrie 2015, este un acord global obligatoriu din punct de vedere juridic privind schimbarile climatice si angajamentele de reducere a emisillor de gaze cu efect de sera pentru perioada 2020-2030. Prin acest tratat s-au stabilit noi tinte pentru limitarea incdlzirii globale la cel mult 2°C. Acesta reprezinta un nou acord care va urma Protocolului de la Kyoto care se va incheia in 2020 Acordul de la Paris, semnat in aprilie 2016, ratificat de UE in octombrie 2016, a intrat in mod oficial in vigoare pe 4 noiembrie 2016. Intre {rile europene care au ajutat la depasirea pragului se aflé Germania, Franta si Slovacia, care au ratificat textul in parlamente. Parlamentul European (PE) la aprobat / pe 5 octombrie 2016.Zone untae de alimentare cu energie termica a a ATH energ S.R.L. Municpiul Bucuresti 05.2017 Contract nr. 26/2017 TL poo 26 Principalii trei poluatori sunt Statele Unite, China si India, care au ratificat Acordul Spre deosebire de precedentul acord ONU privind incdilzirea globala - Protocolul de la Kyoto din 1997 -, care a avut nevoie de opt ani pentru a intra in vigoare si care viza doar {arile bogate, Acordul de la Paris urmeaza sa fie pus in aplicare rapid Totusi angajamentele pe care si le-au asumat diverse {ri in vederea reducerii emisillor de gaze cu efect de sera sunt deja insuficiente pentru atingerea obiectivului stabilit prin tratatul de la Paris, care prevede limitarea cresterii nivelului mediu al temperaturilor mondiale "mult sub 2 grade Celsius fata de nivelul (din perioada) preindustriala” Potrivit proiectillor unor studii ONU, pe baza tendintei actuale temperaturile me mondiale urmeaza sa creasca cu 3 grade Celsius sau mai mult pana in 2100 Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European gi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE in vederea imbunatatirii si extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera Conform acestei directive, incepand cu anul 2013, se va aplica o noua schema de comercializare a emisillor de CO, bazata pe principiul “poluatorul plateste", Directiva prevede ca incepand cu anul 2013, toate emisille de CO, pentru producerea energie! electrice se vor lcita Se va stabili un plafon la nivel UE. Plafonul UE va suporta o reducere liniara de 1,74% pe an Numérul total de certificate licitate de fiecare stat membru va fi compus din - 88% din numarul total de certificate care vor fi licitate se vor impaii Intre statele membre in functie de emisile la nivelul anului 2005. Pentru Romania se va lua in considerare anul 2007, primul an cu emisii verificate - 10 % din numarul total de certificate licitate se vor imparti intre statele membre pentru reducerea emisillor si adaptarea la schimbarile climatice — (pentru Romania 53% din 10%) J 2% din numarul total de certificate lcitate se vor impart intre statele membre care” au avut emisii in 2005 mai mici cu cel putin 20% fata de anul de baza stabilt d protocolul de la Kyoto (pentru Romania 29% din 2%).— Zone unitare de alimentare cu energie termic as at ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 05.2017 “contract nr. 257 2017 pag.25 Se acorda alocare gratuita doar pentru instalatii pentru incdilzire centralizata si racire si pentru instalatii pentru incalzire si racire, cu producere de energie termica in cogenerare de inalté eficienta destinata populatiei, si pentru toate celelalte instalati industriale, dar si aceasta alocare gratuita este redusa treptat astfel incat sA devina 30% {in anul 2020 si 0% in anul 2027 3.3 Programe nationale Programul Termoficare 2006-2020 - Caldura si confort Obiectivele acestui program sunt: - Eficientizarea, cresterea accesibilitatii si imbunatatirea _calitatii serviciului public de alimentare cu energie termica a localitatilor prin reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termica - Promovarea surselor de producere a energiei In cogenerare de inalta eficienta, pe baza cererii de energie termica utila, diminuarea e consumului de resurse energetice fosile si indeplinirea angajamentelor Roméniei privind eficienta energetica si resursele regenerabile. Pentru atingerea acestor obiective, se asiqura cofinantarea de pana la 70% din valoarea investitilor realizate in cadrul programului de catre autoritatile locale, pentru: 1. unitatea/unitatile de producere a c&ldurii; 2. reteaua termica de transport a calduri; 3. punctele termice sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justificd economic; 4. reabilitarea termicd a cladirilor (refeaua interioaré a imobilului, contorizarea individuala si robinetele termostatice, reabilitarea termica a anvelopei cladirii)Zone unitare de alimentare cu energie termica a ata ATH energ S.R.L. Municipul Bucuresti os20i7 contract ar 25/2017 poo 28 Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice Prin Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetic’ s-au transpus prevederile Directive! 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienta energetica, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si 2010/30/UE si de abrogare a Directivelor 2004/8/CE si 2006/32/CE. Art.19 din Legea nr.121/2014 stabileste obligatia actualizarii Planului national de actiune in domeniul eficientei energetice (PNAEE) in termen de 120 zile de la intrarea in vigoare a legii si apoi la fiecare 3 ani. Masurile de economisire a energiei trebuie sa se orienteze spre sectoarele cu cel mai mare potential de reducere a consumului final de energie. ~ Sectorul de alimentare cu energie-transformare, transport si distributie a energiei. in prezent, sistemele de alimentare centralizaté cu energie termicad reprezinta unul dintre sectoarele cu potential considerabil - Sectorul industrial - Sectorul rezidential gi cel al servicillor, cu accent pe reabilitarea termicd a cladirilor de locuit, a cladirilor guvernamentale gi a celor publice. Romania are un patrimoniu important de clédiri realizate preponderent in perioada 1960 - 1990, cu grad redus de izolare termica, consecin(é a faptului cd, inainte de criza energetica din 1973 nu au existat reglementéri privind protectia termicd a cladirilor i care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Aceste cladiri au un potential important de reducere a consumului de energie. - Sectorul transporturi. in acest context, reabilitarea sistemelor de alimentare centralizaté cu energie termica si reabilitarea termica a fondului de locuinte reprezinta doua masuri necesare atat pe termen mediu (pentru atingerea obiectivelor nationale referitoare la eficienta energetica) cat si pe termen lung (pentru atingerea obiectivelor Strategiei privind schimbarile climatice si trecerea la 0 economie competitiva, cu emisii scazute de dioxid de carbon pana in anul 2050)Zone unitare de aimentare cu energie termica ia ata ATH energ S.R.L. Municipiu! Bucuresti 05.2017 contract ne 25/2017 p27 Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) — Axa Prioritara 7 POIM, Axa 7 este destinat obtinerii de finantare nerambursabila pentru proiecte integrate de investiti’ in sectorul cresterii eficientei energetice la nivelul sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica Proiectele integrate contin urmatoarele tipuri de actiuni (conform POIM): + Modernizarealextinderea retelelor termice primare gi secundare din sistemele de alimentare cu energie termica, inclusiv a punctelor termice; extinderea retelei de ® transport si distributia va fi finantabilé doar in contextul in care reteaua existent a fost reabilitata, iar extinderea este justificata pentru a accentua sustenabilitatea sistemului + Achizitionarea/modernizarea echipamentelor necesare bunei functionari a sistemelor de pompare a agentului termic. * Implementarea de Sisteme de Management (masurare, control si automatizare a SACET) POIM are doud obiective specifice: ~ Obiectivul specific 7.1: destinat unui set de orase care programul POS mediu 2007- 2013 au primit finantari in vederea reabilitarii surselor de producere a energiei termice (Botosani, Oradea, lasi, Ramnicu Valcea, Bacu, Timisoara, Focsani), e urménd ca prin POIM proiectul de reabilitare a SACET sa continue cu retelele de transport / distributie si punctele termice. - Obiectivul specific 7.2 destinat cresterii eficientel energetice in sistemul centralizat de furnizare a energiei termice in Municipiul Bucuresti, pentru urmatoarele tipuri de proiecte: * Optimizarea / reabilitarea / extinderea retelelor de transport si distributie a energiei termice prin redimensionarea acestora, corespunzator debitelor de agent termic vehiculate, in stransa corelare cu programele de reabilitare termica a cladirilor si efectelor de reducere a consumului de energie termica i * Zonarea si reconfigurarea (trasee gi lungimi) a retelelor de transport si /*L distributie al agentului termic. sZone unitare de alimentare cu energie termica Dota ATH energ S.R.L. Municipiu! Bucuresti 05.2017 rt ‘contract nr. 25/2017 pag. 28 + Impiementarea solutiei de realizare a retelei cu conducte preizolate (sau similar), dotate cu sistem de detectare, semnalizare si localizare a pierderilor, in scopul reducerii acestora. + Reabilitarea/reconfigurarea platformelor de vane, a racordurilor si a elementelor constructive + Finalizarea Sistemului Centralizat de Monitorizare (tip SCADA). Pentru Municipiul Bucuresti, bugetul maxim alocat prin POIM este 211.764.706 euro.7 id Zone unitare de alimentare cu energie termica ae ata: ATH energ S.R.L. Municipiu! Bucuresti 05.2017 ‘contract nr 25/ 2017 pag 20 CAPITOLUL 4. METODOLOGIA APLICATA PENTRU DETERMINAREA ZONELOR UNITARE 4.1 Reglementari legale privind zonele unitare de incalzire In cea ce priveste modalitatea de determinare a zonelor unitare, nu existé o metodologie specifica Legislatia in vigoare - Legea 325/2006, “Legea serviciului public de * = mentioneaza ca zona unitara de incalzi ® alimentare cu energie termic: prezinta arealul geografic apartinand unei unitati administrativ-teritoriale, in interiorul caruia se poate promova o singura solutie tehnica de incalzire (art 5). In ceea ce priveste racordarea la SACET, de noi condominii, conf. legii 325/2006, trebuie aplicat principiul “un condominiu: un sistem de incalzire”’ — conf. art. 54, alin (3) Conf. art. 250, alin. a) din ord. ANRSC nr. 91/2007, in interiorul zonelor unitare alimentate din SACET, aprobate de autoritatea locala, nu se vor aproba debrangari de la SACET. Ca urmare, metodologia aleasa trebuie sa tina seama pe de o parte de prevederile legii 325/206 si pe de alta parte de principiile politicii energetice si de caracteristicile particulare ale fiecdrui SACET. e Pana in prezent, lucrarile similare elaborate pentru orasele din Romania au avut drept unic criteriu de stabilire a zonelor unitare de incalzire, rata debransarilor, respectiv dinamica acestora, insa acest criteriu nu poate fi aplicat in prezenta lucrare datorita faptului ca la nivelul SACET al MB gradul de debrangare este nesemnificativ si net inferior majoritatii SACET-lor din alte orase din Romania. Politicile energetice si cadrul legal Din punctul de vedere al principiilor de politica energetic’, zonele unitare de, Incalzire se stabilesc pornind de la urmatoarele principi AL = accesibilitatea populatiei la incalzire si apa calda de consum; - imbunatatirea eficientei energetice a producerii, transportului si distribyttér energiei termiceZone unitare de alimentare cu energie termica i ATH energ S.R.L. Municipiu! Bucurest 052017 contract nr. 28/2077 ap. 20 - impactul redus asupra mediului; - feducerea pericolului de foc / explozii in locuinte prin promovarea sistemelor de Incdlzire fara foc deschis: risc 0 de explozie. Alimentarea cu energie termica in sistem centralizat este unul dintre serviciile Publice de interes local, conf. Legii 51/ 2006 - art. 4, alin. (2). Din punct de vedere legislativ, zonele unitare, propuse in prezenta lucrare, au in vedere aplicarea urmatoarelor principii importante din Legea 325/2006 - _utilizarea eficienta a resurselor energetice — art. 3, alin a); art. 3, alin b): - diminuarea impactului asupra mediului — art. 3, alin c) dezvoltarea durabila a localitatii - promovarea cogenerarii de inalta eficienta si utilizarea regenerabile de energie— art. 3, alin d); - asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la refelele termice si la serviciul public de alimentare cu energie ~ art 3, alin f) - principiul “un condominiu — un sistem de incalzire”’ - art. 3, alin. g) Caracteristicile particulare ale SACET al municipiului Bucuresti Conform descrierii din cap. 2, caracteristicile particulare ale SACET sunt: - Sistemul de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) din Municipiul Bucuresti acopera cca. 72% din consumul de energie termica la nivelul MB. — Structura consumatorilor deserviti: 90% - populatia; 10% - clienti tertiari" ATH energ SRL. tones ues on ————] ran_| 4.2 Principiul de stabilire a zonelor unitare Tinand seama de particularitatile SACET al MB, stabilirea zonelor unitare are in vedere urmatoarele principii generale: a) pentru toate PT urbane se vor aplica criteriile stabilite in cap. 4.2.2. b) clientii brangati cu module operate de RADET precum si clienti tertiari care au propriile module/ puncte termice de tip dotatii sau industrie vor fi mentinuti in ZU fara a mai aplica criteriile din cap. 4.2.2 din urmatoarele motive: + pentru consumatorii urbani brangati cu module, lungimea refelelor de distributie este nesemnificativa comparativ cu cea a unui punct termic. Find amplasate la nivel de bloc / scara / casa, lungimea max a refelelor de distributie aferente modulelor este cca. 272 m, conform datelor din anexa 3D la caietul de sarcini al serviciului public de alimentare cu energie termica. Ca urmare densitatea de consum, in acest caz, nu poate fi comparata cu cea a unui PT care livreaza energia termica prin intermediul RTS cu lungimi care ajung pana la ordinul km. - clientii terti operarealmodernizarea PT sau retelelor interioare le revine in exclusivitate. au un consum relativ constant, iar Definitia condominiului conf. legii 325/2006 (actualizata la 1 feb 2014): Condominiu - imobil, bloc de locuinte, cladire - proprietate imobiliara din care unele parti sunt proprietati individuale, reprezentate de apartamente sau spatii cu alta destinatie decat cea de locuinta, iar restul, din parji aflate in proprietate comuna. Prin asimilare poate fi definit condominiu si un tronson, cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, a in conditile in care se poate delimita proprietatea comunaZone unitare de alimentare cu energie termica = ata ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 052017 contract ne 26/2017 ap 22 4.2.1 Aspecte privind racordarea de case individuale Racordarea de case individuale la SACET este o alegere conditionata simultan de posibilitatea tehnica (capacitatea retelei) si economica prin faptul c& zonele cu case sunt Zone cu densitate mica de consum. Cu toate acestea, racordarea caselor individuale este © directie de dezvoltare sustenabila a SACET, pentru care, in tarile din UE au existat numeroase preocupari de a gasi solutii tehnice si economice fezabile In urma unor studi de caz realizate, tn literatura de specialitate se intélnesc unele criterii aplicabile, cum ar fi = consumul mediu anual al caselor dintr-o anumita zona - densitatea liniara de consum, exprimata in MWh/m_ traseu conducta /an; - investitia specifica pentru retea. In anexa A.6 s-au prezentat cdteva exemple privind racordarea unor zone de case la alimentarea centralizata cu energie termica, analizate in studiul IEA “IEA R&D Programme on “District Heating and Cooling, including the integration of CHP - District heating distribution in areas with low heat demand density”. Concluziile acestui studiu au aratat ca fezabilitatea unui SACET in zone cu densitate redusa de consum este conditionata de un complex de factori, cum ar fi condifile de piata care permit competitivitatea pretului célduri; sistemul de taxe aplicat energiei: taxa pe CO, aplicata la producerea separata a caldurii cu combustibil lichid, gaz, energie electrica costurile reduse de producere a céldurii; pierderi relative mici in retele; costuri reduse de operare si mentenant, finta pentru o valoare redusé a IRR (rata interna de rentabilitate) din partea proprietarului SACET (max. 6%). Conform proiectelor din Romania, finantate din Fonduri Europene (POIM), rata de actualizare este 4% Datorita densitatii reduse de consum, comparativ cu blocurile de locuinte A amortizarea investitiel devine dificila. Ca urmare este necesara atingerea unui _/ Me cost investitional specific (pe casa) redus ceea ce inseamna lungimi de traseu cat mai mici, utlizarea pe cat posibil a conductelor preizolate tip twin-pipes -\,Zone unitare de alimentare cu energie termica Data ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 05.2017 contract nr 257 2017 pag 39 (sistem de doua conducte in izolatie comuna — v. fig 4.a), eventual izolatie cu bariera de difuzie, Conductele twin-pipes necesita spatiu redus in comparatie cu conductele simple si ca urmare costuri mai mici cu lucrarile de constructii/montaj a) b) ° Fig. 4. ~Conducte preizolate simple - a) - vs. conducte tip twin-pipe / ‘montaj orizontal:b) sau vertical: c) - Parametri ridicati de operare (temperaturile peste 100°C) fac ca valorile investitiei in conducte sa fie ridicate. De asemenea, functionarea cu parametrii ridicati afecteazé durata de viajé a conductelor. in acest sens, in prezent, in lucrarea mentionata, pentru zonele cu densitate redusa de consum se utilizeaz statii de transformare, unde temperatura agentului termic este redusa la cca 90°C. Din statiile de transformare pana la locurile de consum (modulele consumatorilor), se utilizeaz& conducte cu temperaturi de lucru sub 100°C. Aceasta solutie poate fi avutaé in vedere in cadrul lucrarilor de reabilitare a punctelor termice astfel incat in punctul termic, pe lang& schimbatoarele de caldura pentru sistemul de distibutie sa fie amplasata si o statie de transformare din care energia termica sa fie livrata tot printr-o retea de transport dar cu temperatura redusa. - gradul redus de incarcare in perioada de vara face ca operarea sistemului sa fie dificilé, Studiul mentionat, arata in cazurile analizate, ca pierderile in retele ajung pana la 40% din cantitatea livrata, in perioada de vara In ceea ce priveste criteriul referitor la densitatea liniara de consum, exprimata in MWhim/an traseu conducta, conform studiului IEA “IEA R&D Programme on “District Heating and Cooling, including the integration of CHP - District heating distribution in areas /(_ with low heat demand density”, un element important care contribuie la fezabilitatea unui proiect de racordare a unor zone cu densitati reduse de consum este “latimea termi respectiv latimea zonei geografice de case — v. pet b din fig. 4. fZone unitare de alimentare cu energie termica ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti ‘contract nr. 25/2017 : pag. 34 Tinand seama de acest criteriu, la racordarea unei noi zone trebuie avuta in vedere posibilitatea racordarii consumatorilor aflafi pe ambele parti ale retelei, ct si cei aflati in adancimea zonei astfel incat densitatea liniara de consum sa fie cat mai mare — v. ‘exemplul din fig 4.b. b oo 7. Lungimea de traseu: 137 m Densitatea liniara de consum: 0.88 MWim.an Latimea termica: 43 m ooonen: Lungimea de traseu: 182 m Densitatea liniara de consum: 0.66 MWim.an Latimea termica: 32 m Fig. 4.b ~ Densitatea liniara de consum / atimea termic’ Intre consumul anual de energie termicd si lungimea retelei exista 0 relatie de dependenta care conditioneaza eficienta economica a racordarii la SACET, definind practic limita pana la care se poate un SACET se poate extinde in zonele cu densitate de consum redusa, respectiv in zone cu case. Pentru a atinge o densitate liniaré optima, este necesar optimizarea traseului conductelor si eventual alti potentiali consumatori extinzand zona de latime termica astfe! Incat pe aceeasi lungime de traseu sa existe un consum cat mai mare. Un alt element important in privinta racordarii la SACET si introducerii in zonele unitare de noi consumatori tip case in reprezinta emisiile poluante. Racordarea la SACET @ unor noi consumatori de tip case, contribuie atat la reducerea cantitativa a poluarii in zona urban cat si concentrarea polvarii la nivelul surselor, care in cele mai multe c: sunt amplasate in afara zonelor rezidentiale,Zone unitare de alimentare cu energie termica ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti 05.2017 contract nr. 25/ 2017 pag. 35 Tabelul 4.2 prezinté un exemplu de calcul comparativ pentru emisiile poluante aferente producerii energie termice, prin diferite tehnologii de producere in surse individuale $i producere centralizata. Exemplul din tabelul 4.2 prezinta cazul unei case din zona urbana care are un consum anual de energie termica de 14 Gcal/an \calzire si apa calda de consum). Din tabelul 4.2 — col. 3 - Se constata ca prin racordarea la SACET se reduce substantial cantitatea de emisii poluante Emisille poluante la nivelul sursei de producere centralizata sunt net inferioare producerii separate in surse individuale. Calcul comparativ privind omisiile poluante pentru diferite modalitati de producere a energiei termice Tabelul 4.2 Denumirea a Valoarea a ee 3 ynsumul anual de energie termica a 16,28 1. Soba cu gaz natural, randament max. 60% ~ Puterea caloric’ inferioara medie —_[-RWrIN = Consumul anual de gaz ‘MWhian tone/MWh tone 2. Centrala pe gaz, randament max. 70% pentru un grad de incércare mediu anual de 60% (90% iarna si 10% vara) = Puterea calorica inferioara medie kwhinm | 9.50 = Consumul anual de gaz Mwhian | 23,26 |[Factorul de emisie pentru CO, tonesMwh | 0.22 ~ Cantitatea anuala de CO; tonefan | 5,12 3. Soba cu motorina, randament max. 70% ~ Puterea calorica inferioara medie kWhikg [17,50 = Consum anual de motorina Mwnian_ | 23,26 a tone/an | 2.02 = Factorui de emisie pentru CO; tone/MWwn | 0.26 ntitatoa anuala de CO, 4, Din SACET - cogenerari sistemul de transport = Energia termica produsa la sursa (consum | amyryan | 16,09 plus pierderile in RTP de 10%) a = Combustibilul alocat, conf met ANRE| wywnian | 20,10 (randament de 90%) / ord. 15 din 2015 - Factorul de emisie pentru COZ tonemMwh | 0.22 = Cantitatea anual de CO2 fone/an 442 tone/an | 6,05 brangere laZone unitare de alimentare cu energie termica ae ata ATH energ S.R.L. ‘Municipiul Bucuresti 05.2017 Contract nr_25/ 2017 ag. 36 facore Denumirea_'| UM] Valoarea | 2 + brangare ta ~ Energia fermica produsa la Sursa (eonsum 7 plus pierderle in RTP gi RTS de 20%) Piven En 2AS [= Combustibilul alocat, conf met ANRE ; fandament de 90%) / ord. 15 din 2015 evan | 2222.6) = Factorul de emisie pentru CO2 toneiwh | 0,22 [-cantitatea anuala de CO2 tonefan | 4,98 e Exemplele si concluziile studiului prezentat, arata ca alimentarea centralizata cu energie termica este o solutie sustenabila tinand seama de faptul ca sistemele centralizate pot integra in mod eficient si sursele regenerabile de energie. Preocuparea pentru viitorul apropiat este de a gsi metode de crestere a gradului de incarcare prin preluarea unei parti cat mai mari din consumatorii de energie electrica sau de gaz pentru incdilzire Mai mult de atat, una dintre concluzille studiului prevede derularea unor studii de cercetare privind utilizarea apei calde din sistem centralizat pentru masini de spalat rufe, vase, uscatoare, care in prezent consuma energie electricd pentru incalzirea apei. In principiu, solutia considerata presupune integrarea unui schimbator de caldura care sa preia apa calda din sistemul centralizat, iar instalatia electrica a masinii sA ramana ca @ back-up. Asemenea solutii au fost analizate in cadrul unor teze de doctorat si dezvoltate in diferite proiecte pilot in Olanda si Suedia, incepand cu anii 2000. O alté solutie de a mari gradul de incarcare a sistemului in timpul verii este utilizarea chiller-lor cu absorbtie pentru climatizare, direct la nivelul consumatorului Aceasta tehnologie este aplicata in prezent pe scar larga in Anglia, Spania, Franta, Germania, Suedia, SUA Coneluziile studiului IEA, coroborate cu politica si fintele UE In domeniul energiei, fac din SACET 0 sursa de energie sustenabila, cu aplicatie pentru diverse nivele de temperatura in functie de consum: incalzire spatii, ap& cald’ de consum, climatizare, KM. cAstigand din “consumatorii”’ si consumurile™ din alte surse: gaz, energie electrica In sensul concluziilor de mai sus, mentionam faptul ca in legislatia UE (ex. directw&~~ > CE nr. 27/2012) se utilizeaza din ce in ce mai mult denumirea de sistem icy de “Rs;ata ATH energ S.R.L. ‘Municipiul Bucuresti 05.2017 contract nr. 28/2017 pag. 37 incalzire-racire, ceea ce arata ca tendinta de a integra consumul de frig in sistemele de alimentare centralizata cu energie termicd, este din ce in ce mai mare 4.2.2 Criterii pentru analiza zonelor unitare Pentru fiecare PT urban s-a calculat un set de trei criterii si un punctaj final pentru acestea. Criterille si punctajele sunt prezentate in continuare la pet. 3. 1. Criterii de analiza Q, © Densitatea de consum, d(C) =|" °"., (Gcal/ m traseu RTS], (4.1) IRnTS unde: Qan =Qaninc *Qanacc- Consumul anual de energie termica, in {Galan} (4.2) Qanine~ consumul anual de energie termica pentru inc, in [Gcal/an] Qanace~ consumul anual de energie termica pentru ace, in [Gcal/an] Igrs-lungimea traseului RTS, in [m] Q. © Pierderiin RTS, 4 = Sanint.eT Qsn jy (43) Qan int Pr unde: Qanintpr- cantitatea anualé de energie termica intrata in PT, in [Gcal/an] 3400*|, +256000 © Investitia specifies, = A>, flevPT] (4.4) ‘an unde: J 3400 ~ investitia specifica pentru reabilitarea RTS, in [lei/m traseu} f— calculaté ca media valorilor rezultate din proiectele prezentate (In anexa 11 F) astfel 5Zone unitare de alimentare cu energie termica ATH energ S.R.L. Municiiul Bucuresti ‘contract nr. 25/2017 pag. 28 ‘Cartier Crangasi : RTS si racord primar la 8 PT: total lungime traseu : 2094 'm racorduri RTP + 19427 m RTS = 21521 m. Valoarea totala a proiectului 75827056 lei Total lungime conducte: 81896 m. Investitia specifica 75827055 lei / 81896 m = 926 leilm conducta, respectiv 3704 lei/m traseu RTS. + Ansamblu locuinte cartier Aviatie total lungime traseu » 2348 m racorduri RTP + 19326 m RTS = 21674 m. Valoarea totala a proiectului : 66622330 lei, Total lungime conducte 82000 m. Investitia specifica: 66622320 lei / 12 lei/m conducta, respectiv 3248 lovin trasou RTS. 256000 — investitia pentru reabilitarea PT, in [lei! PT] calculata ca 82000 m = diferenta dintre valoarea initiala si valoarea realizata pana in prezent, pe baza datelor din anexa 11F, cu date puse la dispozitie + Valoarea tolala a proiectului de reabiltare PT. 350759730 lei. Realizat 197555390 lei, Ramas de realizat : 153240340 lei, Considerand cca 600 PT rezuté 0 investitie specifica ramasé de realizat: 153240340/ 600 PT~ 256000 levPT Tabelul 4.3 prezinta valorile si marjele punctajelor pentru fiecare criteriu Grila de punctaj pentru sistemul de distributie Tabelul 4.3 Denumirea erteruki, UM, Ponderea tn i ‘simbol Punetaiat | punctajul otal 1 2 Ls ae Pierderile caldura, [%], - notatie A 0% 36 4 >10% $i 515% 25 ] 30% 215% 91s20% | 15 >20% 51 525% 5 325% | Densitatea de consum, : | [Gealim traseu}, notated saz 5 325 a0 2 23 si 34 15 40% 3a gizb 20 35 9126 25 365157 30 L_| S751s8 35 HalZone unitare de alimentare cu energie termica ATH energ S.R.L. Municipil Bucuresti ‘contract nr 25/2017 pag 39 ‘nr | Denumirea erteruiui, UM Ponderea tn er simbol Punctaiul | punctajul total 7 2 3 4 385120 40 | 39 $i 510 45 iF >10 0 | Investitia specifica, : oe [eilPT}, notate | EI i $800 15 3800 gi <1000 14 1000 si <1200, 13 [21200 $1<1400 2 31400 $1 =1600 1 21600 si <1800, 10 3 31800 gi =2000, $ 30% "22000 si <2200 22200 $1 <2400 2400 si <2600 22600 si <2800 22800 $i <3000 "3000 si <3200 23200 si <3400 23400 Punctaj maxim = 35 Puncta) minim = 4.1 Punctajul final este obtinut prin agregarea celor trei criterii in formula de mai jos: p=03*A+04xd+03xi (45) + Valoarea maxima a puntajului: pra= 35 ‘+ Valoarea minima a punctajului: pmin= 4,1 Valorile limita ale punctajului final pentru criterille sistemului de distributie Tabolul 4.4 Punctaj maxim = Valoarea Of | Denumirea criterilui, UM, simbot coresp. Punetajul_ | Pondere ee punctajului_ 7 2 3 4 3 Pierderi caldura, oa ; (Beni vat mai 2 | ma ‘man de 10% 35 30% panel seade) Densitatea de consum, 210 3 | fGeaum traseuj, d_ (perv valor mat 50 40%Zone unitare de alimentare cu energie termica ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti os 2017 ‘contract nr. 25/2017 pag 40 ~Punctaj maxim Vaioarea Oh | Denumirea criteruiui, U.M, simbol coresp. Punctajul | Pondere punetajului 3 @ 5 | me deo, puretagar scade) ‘800 } nv (penta valor mat 4 | Investitia specifica, 1 oma yee 15 30% } pnctajl scad) 6 | Punctaj maxim : 6 Punetaj minim 44 4.2.3 Rezultatele obtinute in urma aplicarii criteriilor pentru ZU in aplicarii acestor criterii pentru PT din anexa 4, baza de date s-a sortat in ordinea descrescatoare a punctajului - coloana 7 PT de tip dotatii sau industrie rman in ZU fara a mai aplica criteriile stabilite. Acestea sunt prezentate in tabelul 4.9. Pentru PT-le c&rora li s-au aplicat criteriile stabilite, rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelele 4.5...4.8 Rezultatele objinute in urma aplicarii criteriilor pentru PT - prezentate in ordinea descrescatoare a punctajului obtinut - - ae : receitse | waeeu" | Ossie | invests w|omumeeseriscar| cece | fame’ | cana | ttl | ecu | sect aes ices a | eciite | Con 126 | 15 ABC. 80 68 14,070 $09 35,00 22_| PERLA 85 i 14,381 456 35,00 | 204 | M14 10.0 167 12,35 399 35,00 | 177 | 3CHZANOAGEI | —_10.0 aS 13,322 302 35,00A TH energ S.R.L. Zone unitare de alimentare cu energie termica ‘Municipiul Bucuresti ‘contract nr. 25/2017 ag. 41 Lungime a Perderiin | ‘yaseu | D2RHRI | iavegiyg Denumirea PT/SCIMT retele ' | specifica | Punetaj | sector ct stibute | gsttouye | (Geaum | peretes ps Tm? | traseu} 7 2 3 4 5 6 7 @ 13 | CASATA 3.0 34 9.764 627 33,00 | 1 386 | SINCAI 34 573 8,040 426 33,00 | 4 255/63 87 604 8.12 413] 33,00 | 3 | 300 | 1 CATELU 84 624 928 410 33,00 | 3 262 [S14 99 725 9.16 410 33,00 | 3 113 [ALMO. 77 551 9.736 397 33,00 | 2 i1_| 2 VICTORIE! 105 224 11,490 395 32,00 | 1 | 426 | 1GIURGIU 14 633 11,359 335 32,00 | 5 253 /6S Wn, 360 | 12,70 324 32,00 3_| 401 | 2GIURGIU 13.4 37 120.5 86 32,00 | 4 [190 | P 7a, 13.4 8 28,998 va2i__ | 34,40 | 2 188 | Ps 38 30 8.775 712 31.00 | 2 56 | 156 GRIVITA 55 192 8.223 576 3100 | 1 134 | 3 MUNCIL 98 228 8.584 527 31,00 | 2 20 | 2 DOROBANTI 44 254 8.498 519 34,00 | 1 [101 |cieminaleravy | 83 | 510 “8213 475 3400 | 2 495 | PT2/2 mE 946 8,125 452 31,00 | 6 566 | 3A PLACARE 1002 8,139 449 31,00 6 530 | 2 UVERTURII 1450 445 31,00 | 6 513 | PTAT prim 827 438 34,00 | 6 281 | 2UNITATIL 719 436 3100 | 3 208 | 1 MUNCII 1403 434 [31,00 | 3 494 | Pr6i2 930 417 31,00 | 6 503 | PTSIS 1417 8819 406 34,00 | 6 53 | 30.GOLESCU 10,1 203 9.941 469 30,00 | 1 256 [13 122 326 9.73 430 30,00 | 3 431 | SFARADO 10.0 647 9,042 420 30,00 | 5 334 | 11 FOISOR 149 602 9.44 405 30,00 | 3 27 | 1261 Mal 95 169 7.131 689 29,00 | 1 34_| MICIURIN 87 346 7.245 571 29,00 | 1 355 | 5 ZONAL 89 735 7,090 529 29,00 | 4 580 | PT 7 GIULESTI 96 820 7.441 520 29,00 | 6 285 | 3 PILARIAN 32 '800 7.18 518 29,00 | 3 316 [2 67 79 7.25 514 29,00 | 3 505 | PTB/S 53 1214 7,028 514 29,00 | 6 275 | 2 PAPIU ILARIAN 9.0 798 7,30 ‘510 29,00 | 3 115 | 24 DELFINULU 34 982 7.255 505 29,00 | 2 87 _| 10 PANTELIMON 36 1873 7,053 501 29,00 | 2 524 | rao 99 1090 7.287 499 29,00 | 6 459 | SMARGEANULU! 93 1301 7.216 498 29,00 | 5 490 | Pr7/2 84 706 7,595 495 29,00 7 288 [1x 94 632 773 492 29,00 |ATH energ S.R.L. Zone unitare de alimentare cu energie termi’ Municipiul Bucuresti Data 05.2017 ‘contract nr. 25) 2017 pag. 42 nan ao Pierdod iy | tones | 2eCahat® | mccain 1%, | enumreariscawr | ‘iellede | fetee | cansum | Spectea | puncta) | sector iatbute nevGeal (%) ir) traseu) i z 5 n a 247 [7 PLAGARE 75 ea 83 509 | Pr2/7 42 7688 1 i327 [7vitan | 8 302 a3 572 | 1VETERANI ai 77 a3 86 | 11 PANTELIMON 75 1191 a3 568 | 2INDESIRII 96 955, 472 384 [2 LINARIEL 62 1384 456 521 [PT MAN 162 292 at 37 [es 151 302 288 71 |101MAl | tt 183 “4328.00 | 421 | NORILOR 127 185 541 149 [ION MAIORESCU is 186 536 87 |B GOLESCU 10.4 | 315 [507 142 [ NADA FLORILOR 02 465 486 (403 [1 oLrenmTap | 126 494 480 539/4PLACARE | 12.8. 1168 450 208 [9c ive nn 995 | 167 | 1 CH.ZANOAGE! 10,7, 670 37_[AGRAND 185 252 | 3 T.SPERANTA 360. 342 | 1 STOIAN MILITARU_| 100 ora 374 | POSTA 809 201 [2 BAADEARAWA | 96 | 64 | 321 _| 6 MARASESTI 1339 | 242 [15.0572 1654 | 244 | 4 PLACARE 1504 39 | JGRIVITA 496 | rE 223 [7472 1784 | 429 | GIURGIUFARADO | 1177 z 209 [scare 723 95 | 8 PANTELIMON 932 ae 278 | 9 LABORATOR ‘ort ot [prisva z 75 16 | VERONICA MICLE 389 730 [6FARADO t102 571 | aROSIA MONTANA | 93 2075 424 | B3 a 96 849 | 542 [7 PLACARE 83 1445, 314 | MARASESTI oo 1268 551 | BPLACARE = 240 sre [PTs 80 162 272 | 12 DR TOMS a7 a2ATH energ S.R.L. Zone unitare de alimentare cu energie termica Municipiul Bucuresti ‘contract nr 25/2017 Data 05.2017 peg. 49 Proraenin | WwnaIMe | pen a Fede | waseu | DeMstate | investtia Gh | Denumireapriscmr | ‘feelede | ele | GOSUM- | Soecinca | Punctaj | Sector [1 distributie traseu] [lewGcal) [mn] 7 z a < 3 3 7a 283 | 10 LABORATOR 92 1528 6.96 512 mE 19 | 61-63 DOROBANTI 78 4 6.264 o78 1 412 | 1 SERBAN VODA 11,6 173 7,971 612 4 | 5 | S2STEFAN CEL 107 aor | 780s | 536 2 389 | METALURGIET 705 620 7.130 55 4 124 | ZIDURIMOSI 11,5 365 7715 532 2 320 [E1 128 383 775 525 3 (322 | 4 MARASESTI 10,5 824 7,08 524 3 732 | 16 VERGULUI v0 | 756 7192 520 2 293 | 6 CATELU 10.4 432 772 517 3 304 [ TSULEA 12.1 | 807 722 515 3 138 [23 BAICULUL 108 1038 | 7.086 515 2 170 [2 CH ZANOAGE 105 oo 7.232 510 2 514 | PT27 prim +t 1624 | 7.010 507 6 | 230 | 23 c5/2 “tos | 638 731 507 3 280 | DR INSU ~] 3206 | 7.18 3 [425 | vs SUD Te 742 7.431 4 722 | 4 (ANCULUI 424 7.995 2 460 | 6MARGEANULUI 1181 7,341 5 | 114 [ SLACUL TE! roo | 7418 2 515 | PT3/fprim 7298 | 7.368 6 402 [4 TINERETULUI | _ faa] 7533 4 219 | 21.c5/2 1170 7,61 3 146 | 4 MOSILOR 943 7,926 2 405 | LIVADA NOUA 1762 | 7.8631 4 COSMONAUTI 243, 5,839 1 29 STEFAN CEL zen 431 5,78 2 | “5 OLTENITA 739 5016 4 45APUSULUI 784 | 5,045, 6 2 COLENTINA\ [398 5.038 2 PEA 618 5,380 a 2 STOIAN MILITARU_ 1466, 5,104 4 ‘CURCANI ataz | 8.032 4 497 | PT94 2186 | 6.118 6 365 | UIOARA 3103 -| 8.077 4 508 | PT4/6 1768 5,209 6 511 | PT37 2475 | 5.168 6 375 | 2 VIFORNITA 2041 5.224 oie 525 | P1210 y273__| 5.304 109 [3 PETRICANI i909 | 8.318Zone unitare de alimentare cu energie termica ATH energ S.R.L. Muricipiul Bucuresti contract nr 25/2017 pag 46 Tongime i: rete | tamu | Cereal | invert tre | Denumires Priscimt | (SLICE Ae | ratele | fensim’ | species | Punctaj | Sector distnbutie {levGcal] 4 im traseu) 7 z 3 4 3 6 7 a 282 | 3 UNITATIL 20 1096 5.50 661 3 221 | 4x 68 1861 5,37 659 3 331 | 9 VITAN 802 571 645 na 224 | 8 Cal2 860 5.77 640 | 3 517 | Pres 87 1405 5.601 640 6 493 | PTH 89 1949 5613 629 6 4102 | D5 MIHAI BRAVU 64 1542 5.687 627 2 198 | 8 ca/2 77 | 989 587 623 3 303 | 6 C42 7A 1461 577 620 3] 877 | PT7 CRIVINA 40 1057 5887 | 619 6 350 | SABAOANI 83 2040 5,691 598 4 499 | PTt1/4 [82 2852 5988 | 583 é 196 [3x 15.1 191 8,81 538 3 76_| 7 CLUCERULUL 80 305 5.135 826 1 176 | 201 MIHAI BRAVU 67 405 5,005 806 2 48 [03 GARA 10.1 202 6.337 737 1 52_|7D.GOLESCU 116 240 | 6.166 724 1 297 [24a — [130 [340 638 | 651 3 441 | JUDETULUL 450 6.098 651 2 43 | 2 TURDA 361 6.561 626 1 62 | D CHIBRIT 720 6,004 625 1 86 | 7 MOSILOR 570 6.162 625 2 535 | 5 VIRTUTII 710 6,052 621 6 ‘91_| GALVANI TEL 378 6568 621 2 318 [Fe 599 6.23 on 3 153 | LUNCUSOARA 14 916 | 6,026 it 2 546 | 13 LINIEL 149 820 6,081 610 6 157 | 19 PANTELIMON 108 1153 6.002 604 2 103 [011 MIHAI BRAVU 106 | _675 — 603 2 390 [S5METALURGIEL | 14.0 650 601 4 48 | 3 TITULESCU 139 Bit 600 1 217 [17 0572 618 593 3 498 | PT104 1585 6.047 589 é 269 | 17 RACARI 314 6.26 588 3 87_| 1 TEIUL DOAMNE! 1547 6.109 584 2 176 | 4 CH.ZANOAGE! 10.7 1384 6.161 582 2 266 [1 VITAN 12 1563 | 6.12 582 3 125 | TANCULUL 103 1101 6.253 581 2 507 [ PT3/6 1826 6.134 877 é 270 [15RACARI | 12.6 1233 | 628 575 3 116 | 1/3 COLENTINA 11 1496 6.237 573 ZI 236 | 18 05/2 44 1062 6.37 572Zone unitare de alimentare cu energie termicd fee a ATH energ S.R.L. Municipiu! Bucuresti 05.2017 ‘contract nv. 25/2017 pag 45 i reense | vase” | Ose | ments (6) Im] traseu) [35 |61Mal im aa 895 est 566 24,00 22 | SUWERTORI us| —e1s—| esse [aso | ham 208 fav oT ier tenet — tz —| that [ane] — se [Se Sabre ae 506 | PT2/6 ae 13,3 1396 6790 | 528 24,00 315 | M107 1105, 6,89 527 | 24,00 (382 | 2 TINERETULUI 2210 6678 526 SEF | 1eDOWASTA or |aear—| 708 — | aso 413 | 6 BOLTENITA 2778 4,462 783 23,00 ‘COSMOS 379 | 1 BOLTENITA 40 2835 4,883 745 23,00 406 | 2 OLTENITA Placare 15.1 84 7.418 “518 23,00 526 [7 VIRTUTIL 82 495 | 4,302 911 22,70 466 [1ALEXANDRIA | 7.8 710 4317 871 22,70Zone untae de almertarecu energie termicd ATH energ S.R.L. ‘Munccipiul Bucuresti contrast. 25/2017 om Tonge a Perderin | “pases | D2Rst@t© | yest Denumirea PTISCNT rele species | Punetaj | Sector bebe istrbutie distributie on [levGcal), [%] im traseu} 418 | PIEPTANARI 65 1371 4123 | 870 22,70 | 4 371 | 2ZONAV. 40 3359 4,005 868 22,70 4 516 | PTAa/Tprim 94 1938 4.419 858 | 22,70 6 590|PTOCRIVINA 40 1949 | 4,161 849 22,70 6 561 | PT 10 GIULESTI 89 720 846 | 22,70 6 377 [6 VIFORNITA 40 298 tua | a270 | 4 404 | HUEDIN 35 1086 eo | 92.70 | 4 vis | ecse 36 1629 sa7_| aa70 | 3 42_| 3 VICTORIE! 88 855 829 22,70 1 465 | aRAHOVA a7 1175 #19 5 396 | 2 BOLTENITA 40 2978 817 | 2270 | 4 | 397 | 3BOLTENITA 40 1360 e168 [-aa70 | 4] 388 [SBOLTENTA | _40__| _27a7 [sor —aa70- [4 “414 | 7 BOLTENITA 40 2768 [807 22,70 | 4 | 578 | Pr s GIULEST a2 89 nao [6 295 | 2CATELU 97 60 270 | 3 502 | PT NEFAM =a 86 460 22,70 6 | 73 | 91MAl 99 238 22,40 1 46 | PALAZUL MARE 82 212 22,40 1 55 | 148 GRIVITA 44 196 m240 | 21 | 12.GOSTAT 102 a 00 | 336 | 15 FOISOR 23 [27 [aaa |—2 105 | Hi VICTOR MANU. 10.8 345, 22,00 | 2 199 | 8X 122 455, 22,00 3 72 [19 1MAl aa us m0 | 449 | sPISPIRESCU Tis | 640 m0 | 5 156 | 18 PANTELINON 140 743 za00 | 2 zi | Kim 146 726 748| 22,00 —3 75_|2 BANU WANTA 107 | 64s 745 | a0 | 1 | 172 | 202 MIHAI BRAVU 14, 836 741 22,00 2 182 | 8 MUNCII 12. 300 734 22,00 < 251 | SCALARASI 32 363 733__| 7200| 3 482 | T VLADIMIRESCU 12.4 530 730, 22,00 5 BARU 15 [OEY 10 | 506 70 | 2200 | 2 392 [11GIURGIU 106 696 726 22,00 4 111 [13 PANTELINON on m5 | 2200 | 2 421 TURDA 134 1070 724 22,00 | 1 FAN CEL a0 een ‘106 ma | a0 | 2 | 232 | 3SALAI nis | ear 73 | 200 | 6-7 362 | 17 DOLHASCA, — 4 1138 720 22,00 A | _ 2 ? SargeZone unitare de alimentare cu energie termica ATH energ S.R.L. Municipiul Bucuresti ‘contract nr 25/ 2017 pag 47 Pierderiin | ‘UPBIE | Densitate : | Derumea priscamr | ‘ieee se | eke | corsum. | Srecnea | puncta) | Sector ot disinbute | gctpuye | (Scam | merGcay 1%) rie traseu] 7 2 soe oa 3 é 7 @ 41 [2 PREFABRIGATE | 104 375 | 5671 720 | 22,00 | 1 “68 | 1 TITULESCU 13.5 684 5,249 718 22,00 | 1 476 | 1/13SEPTEMBRIE 13,9 640 | 5,310 | 716 22,00 | 5 434 | 2FERENTARI 12.5 1474 5,011 743 22,00 5 231 | 1305/2 10,7 1747 5.07 699 22,00 | 3 78 [3 COLENTINA 10.6 1050 5215 699 22,00 | 2 443 | SEBASTIAN 13.2 582 5.498 698 22,00 5 ‘80 | 4 SOCULUI 15 802 5,332 697 22,00 | 2 478 | 213SEPTEMBRIE 126 940 5.276 696 22,00 | 5 197 | 7.32 118 593 5.51 696 22,00 | 3 462 | 11MARGEANULUI 133 1417 5.219 695 22,00 | 5 294 | 9 CATELU 13.9 666 5.46 693 22,00 | 3 110 | 4 PANTELIMON 12.6 1691 5,156 689 22,00 2 162 | 21 PANTELIMON 10.3 ‘907 5,388 683 22,00 | 2 436 | 4SALAJ 13,9 702 5,528 681 22,00 5 290 | 3 CATELU “17 | _ 559 567 | 681 22,00 | 3 433 | 3FERENTARI 10.6 1330 | 334 | 673 | 2200 | 5 246 | 8 PLACARE 149 736 | 5.53 673 | 2200 | 3 | 17_[ 8 TITULESCU [13.4 525 5,783 672 1 235 | 6 PLACARE 10,2 2306 5.23 672 3 475 | 103A 16: 1486 5,322 Gal 5 12 | Prat [147 2163 5.266 668 6 265 | 1NICPASCU 12,3 1465 5.37 666 3 ‘417 | 5 BRINCOVEANU 129 1132 5.474 662 4 63 | NCHIBRIT 12.3 634 5,754 661 1 504 | PT7/5 13.9 1450 5.416 660 6 360 | 2 OLTENITA 11,0 923 | 5,623 660 4 129 | 3 |ANCULUI 11.0 1412 5.458 655 2 447 | 2P.ISPIRESCU 11.6 1155 5,540 654 5 144 | 2 MOSILOR 73.0 3a? | 5943 | 6st 2 143 | 1MOSILOR 9 | 1337 _—| 5,548 647, 2 444 | TSEBASTIAN 10.3 1174 5,648 641 5 ‘80_| 4 COLENTINA 10.8 7068 | 5.718 636 22,00 | 2 500 | PT12/6 113 2065 5585 | 632 22,00 | 6 492 | PTH 116 1657 5621 632 22,00 | 6 323 | 5 MARASESTI 118 1146 | 8.74 es1| 2200 | 3 89 _| 2 TEIUL DOAMNET 10.4 1307 5.718 629 2 361 | 1 TINERETULU! 122 zee | 580 | 625 | 2200 [4] /C_ 241 | 4c5it 10.1 899 5.91 624 22,00 | 3 | / 319 | 3 MARASESTI 134 1133 5,82 623 2200 | 3 | 313 | C3 CAUZASI 45 1033 5.87 621 3 292 |7x 18 915 5,93 621 B