GP 042-99 Ghid de Proiectare Pentru Elemente Din Beton Armat Cu Armătură Rigidă

GHID DE PROIECTARE PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT
CU ARMĂTURĂ RIGIDĂ
Indicativ GP 042-99
Cuprins
I. GHID DE PROIECTARE PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT CU

ARMATURA RIGIDA
Ghidul de proiectare este realizat sub forma unor scheme logice care cuprind principalele etape
de proiectare ale elementelor din BAR: grinzi, stâlpi, noduri, pereţi solicitate la: compresiune,
încovoiere, forţa tăietoare. Relaţiile de calcul şi notaţiile din acest ghid se regăsesc şi în "Codul
de proiectare pentru structuri din beton armat cu armătura rigidă".
1. GRINZI DIN BAR SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE
(Verificarea secţiunii M < Mcap)
1.1. METODA SUPERPOZIŢIEI (SECŢIUNI SIMETRICE)
Determinarea caracteristicilor secţionale:

- modul de rezistenţă plastic armătura rigidă Wrp
= 2S0
- braţ de pârghie în secţiunea din b.a. z = (7/8) x
ha
↓
Momentele capabile ale componentei din beton
armat şi respectiv a profilului de oţel în stadiul
ultim:
Mbcap = Aa x Ra x z
Mrcap = Wrp x Rt
↓
Momentul capabil al elementului încovoiat din
B.A.R.:
Mcap = Mbcap + Mrcap
1.2. METODA SIMPLIFICATĂ - pentru secţiuni simetrice
Determinarea caracteristicilor secţionale ale

componentelor beton armătură şi profil de oţel:
Wbp, Ab, Wrp, Wap
↓
Determinarea momentului maxim capabil preluat de
secţiunea BAR de pe curba M-N
MD = WrpRr + WapRa + WbpRc/2
↓
Determinarea înălţimii zonei comprimate hB
corespunzătoare momentului de încovoiere pură al
secţiunii. Dacă axa neutră este în inima profilului:
hB = (AbRc)/[2bRc + 2ti(2Rr - Rc )]
↓
Determinarea caracteristicilor secţionale pe zona de
înălţime a secţiunii cuprinsă între (-hB, hB):
WrpB; WapB; WbpB
↓
Determinarea momentului capabil al secţiunii
cuprinse între -hB, hB, de înălţime 2hB
MB = WrpBRr + WbpBRc/2 + WapBRa
↓
Determinarea momentului capabil la încovoiere pură
Mcapo = MD - MB
1.3. METODA SIMPLIFICATĂ (DETERMINAREA POZIŢIEI AXEI NEUTRE PRIN ITERAŢII)
[top]
2. STÂLPI DIN BAR

2.1. STÂLPI DIN BAR SOLICITAŢI LA COMPRESIUNE CENTRICĂ
2.2. STÂLPI DIN BAR SOLICITAŢI LA ÎNCOVOIERE CU FORŢA AXIALĂ VERIFICARE -
METODA SIMPLIFICATĂ
1. Se determină caracteristicile secţionale:

Wrp, Wap, Wbp, Ar, Aa, Ab şi Rc = 0,895Rc
↓
2. Se verifică elementul la compresiune centrică cu
ajutorul schemei logice 2.1. N  Ncap
↓
3. Se determină punctele de pe curba poligonală de
interacţiune M - N
↓
4. NA = Npc = AbRc + ArRr + AaRa
MA = 0
↓
5. Punctul D.
ND = 1 / 2 NC = 1 / 2 AbRc
MD = Mmax = WrpRr + WapRa + WbpRc
↓
6. Se determină hB în funcţie de tipul de secţiune din
condiţia de echilibru pentru zona 2 hB
NC = AbRc = NbB + 2NrB
↓
7. Se determină modulele plastice ale secţiunii cuprinse
între -hB, hB:
WBrp; WBpb; WBap
↓
8. Se determină momentul încovoietor corespunzător
secţiunii cuprinse între -hB; hB
MB = WBrpRr + 1 / 2 WBpbRc + WBapRa
↓
9. Punctul B.
NB = 0
MB = Mcapo = MD - MB
↓
10. Punctul C.
NC = AbRc
MC = MB = Mcapo
↓
11. Se calculează zona de întindere hE
↓
12. Se determină caracteristicile secţionale corespunzătoare
zonei cuprinse între -hE, hE
WErp; WEbp; WEap
↓
13. Punctul E.
NE = 1 / 2 (NA + NC)
ME = MD - WEroRr - WEbpRc / 2 - WEapRa
↓
14. Se trasează curba de poligonală de interacţiune M - N
↓
15. Se determină punctele de pe curba de poligonală de
interacţiune adimensională  - 
↓
16. Punctul A. A, A
NA / Npc = 1
MA = 0
↓
17. Punctul B B, B
NB / Npc = 0
MB / Mcapo = 1
↓
18. Punctul C. C, C
NC / Npc
MC / Mpcao
↓
19. Punctul D. D, D
ND / Npc
MD / Mcapo
↓
20. Punctul E. E, E
NE / Npc
ME / Mcapo
↓
21. Se determină:
p = Ncapc / Npc
n = 0,250 (1 - r)
c = N / Npc (N dat)
↓
22. Se trasează curba de interacţiune poligonală adimensională
-
↓
23. Se determină din curba de interacţiune valoarea
coeficientului 
 = c - 0 ( C - n ) / ( 0 - n )
pentru c  C
↓
24. Se verifică relaţia:
M   Mcapo
2.3. STÂLPI DIN BAR SOLICITAŢI LA ÎNCOVOIERE CU FORŢA AXIALĂ - METODA

SUPERPOZIŢIEI
Valorile momentului capabil pentru componenta din beton armat Mbcap se calculează cu schema
logică de mai jos:
Rc = R*c (0,85 - 2,5rc); rc = Arc / Ab

a. Dacă:
bhRc < Nb < bhRc + 2AaRaha →
Mbcap = AaRaha - ha / 2 [Nb - (bhRc)]
b. Dacă:
0 ≤ Nb ≤ bhRc→
Mbcap = AaRaha + Nbha / 2 [1 - Nb / (bhRc)]
c. Dacă:
- 2AaRa ≤ Nb ≤ 0→
Mbcap = AaRaha + Nbha / 2
Valorile momentului capabil al componentei din oţel Mrcap se calculează cu schema logică de mai
jos:
1.1 Dacă:
3.1 Dacă:
(Ari + Art ) Rr ≤ Nr ≤ ArRr
(3/2 Ari + 2 Art ) Rr ≤ Nr ≤ ArRr
Mrcap = 2WrpRr - bt/2(Nr-
Mrcap = ArRrhr/2 - Nrhr/2
AriRr)
1.2 Dacă:
3.2 Dacă:
- (Ar + Art ) Rr ≤ Nr ≤ (Ari
(3/2 Ari + Art ) Rr ≤ Nr ≤ (3/2 Ari + 2 Art ) Rr
+ Art ) Rr
Mrcap = WrpRr + bt/2 (Nr - 3/2AriRr - ArtRr)
Mrcap = WrpRr
1.3 Dacă:
3.3 Dacă:
ArRr ≤ Nr ≤ (Ari + Art ) Rr
- 3/2 (Ari + Art ) Rr ≤ Nr ≤ (3/2 Ari + 2 Art ) Rr
Mrcap = 2WrpRr - (bt/2)
Mrcap = WrpRr
(Nr+AriRr)
2.1 Dacă:
3.4 Dacă:
ArRr / 2 ≤ Nr ≤ ArRr
- (3/2 Ari + Art ) Rr ≤ Nr ≤ -(3/2 Ari + Art ) Rr
Mrcap = WrpRr - (hr/2) (Nr
Mrcap = WrpRr + bt/2(Nr + 3/2AriRr + ArtRr)
- AriRr/2)
2.2 Dacă: 3.5 Dacă:
- ArRr / 2 ≤ Nr ≤ ArRr / 2 ArRr ≤ Nr ≤ - (3/2 Ari + 2 Art ) Rr
Mrcap = WrpRr Mrcap = ArRrhr/2 + Nrhr/2
2.3 Dacă:
ArRr ≤ Nr ≤ - ArRr/2
Mrcap = WrpRr + hr/2(Nr +
AriRr /2)
2.4. STÂLPI CU SECŢIUNEA ARMĂTURII RIGIDE DIN ŢEAVĂ SOLICITAŢI LA ÎNCOVOIERE

CU FORŢA AXIALĂ
Pentru componenta din beton simplu din interiorul ţevii:
mbc = 0,85 pentru betonul din tub
Pentru componenta din beton armat de acoperire a ţevii există relaţiile:

B.1. Daca 0 ≤  ≤ dr →Nb = bhRc si
Mbcap = bh2Rc (Nb / 2bhRc) (1- (Nb / bhRc)) + AaRaha
B.2. Daca dr ≤  ≤ 1 - dr →Nb = bhRc ( - h/b (1 - 2dr) ( -

dr)) si
Mbcap = bh2Rc ( / 2 (1 - ) - h / 2b (1 - 2dr) ( - dr) (1 - - dr))
+ AaRaha
B.3. Pentru 1 - dr ≤  ≤ 1 →Nb = bhRc ( - h/b (1 - 2dr)2)

Mbcap = bh2Rc ( / 2 (1 - )+ AaRaha
D.1.Daca 0 ≤  ≤ dr →
(Mbcap) / (bh2Rc) = (Nb / 2bhRc) (1- (Nb / bhRc))
D.2. Daca dr ≤  ≤ 1 - dr →
Nb = bhRc ( - h / 4b (1 - 2dr)2) ( - sin  cos )
Mbcap = bh2Rc ( / 2 (1 - ) - h / b ((1 - 2dr)3 / 12sin3 ))
B.3. Pentru 1 - dr ≤  ≤ 1 →Nb = bhRc ( - h/4b (1 - 2dr)2)

Mbcap = bh2Rc  (1 - ) / 2 unde  = arcos (1 - 2 ) / (1 - 2 dr)
Pentru componenta armăturii rigide
2.5. STÂLPI ŞI GRINZI DIN BAR LA FORŢA TĂIETOARE. METODA SUPERPOZIŢIEI
Se determină forţa tăietoare capabilă a componentei din beton

armat:
1. rupere în fisura înclinată
Qbcap1 = bha (0,5Rbf + 0,5eRae)
 = 4 / [M / (Qha) + 1] cu 1 ≤  ≤ 2
Rbf = 0,15Rc
2. rupere în secţiunea din dreptul tălpii profilului de oţel

Qbcap2 = bha [(b`/b)Rbf + eRae]
Se determină forţa tăietoare de calcul asociată plastificării la

încovoiere
Qb = (Mbcapst + Mbcapdr) / 1ap + Qbld
↓
Forţa tăietoare capabilă a componentei din beton armat este:
Qbcap = min (Qbcap1 Qbcap2)
↓
Se determină forţa tăietoare a componentei de armătura rigidă
Qrcap = AriRrf; Rrt = Rr / 1,73

încovoiere a armăturii rigide
Qr = (Mbcapst + Mbcapdr) / 1ap + Qrldţ
Qrd = Qld Mrcapo / (Mrcap+ Mbcap)
↓
Se determină forţa tăietoare capabilă a elementului din BAR:
Qcap = Qbcap + Qrcap
↓
Se verifică la forţa tăietoare elementul din BAR cu relaţiile
Qr ≤ Qrcap si Qb ≤ Qbcap
2.6. CALCULUL LA FORŢA TĂIETOARE AL STÂLPILOR CU SECŢIUNEA ARMĂTURII

RIGIDE DIN ŢEAVĂ
Se determină la forţa tăietoare a componentei din beton armat

1. rupere în fisura înclinată în exterorul ţevii:
Qbcap1 = bha (0,5Rc + 0,5eRa), unde:
 = 4 / [M / (Qh0) + 1] cu 1 ≤  ≤ 2
2. rupere în secţiunea din dreptul tălpii profilului de oţel

Qbcap2 = bha [(b`/b)0,15Rc + eRa unde:
e este coeficientul de armare cu etrieri

b' este lăţimea minimă a secţiunii de beton de la exteriorul ţevii

încovoiere:
Qb = Mb1 + Mb2) / H0
↓
Forţa tăietoare capabilă a componentei din beton armat care
înglobează ţeava este:
Qbcap = min (Qbcap1, Qbcap2)
↓
Forţa tăietoare de calcul a componentei din beton simplu care
umple ţeava asociată plastificării la încovoiere:
Qs = (Mscap1, Mscap2) / H0
↓
Se determină forţa tăietoare capabilă a componentei de armătura
rigidă:
Qrcap = ArRr / (2√3)

încovoiere a armăturii rigide:
Qr = (Mrcap1, Mrcap2) / H0
↓
Forţa tăietoare capabilă a ţevii umplute şi înglobate este: Qcap = Qbcap
+ Qrcap
↓
Rezistenţa la forţa tăietoare a ţevilor umplute cu beton: Qcap = Qrcap
↓
Verificarea la forţa tăietoare: Qb + Qs ≤ Qbcap şi Qr ≤ Qrcap
3. NOD DE CADRU DIN BAR

Determinarea caracteristicilor secţionale:
Vbn = [(bgr + bst) / 2]hagrhast
V = tinhrogrhrost
e = [nAae / (bstae)]*100
Rbf = min [0,12Rc; 1,34 +0,036Rc]
Rc in N/mm2
↓
Se determină expresia capacităţii nodului:
Vbn(Rbfn + eRae) + 1,2VmRr
n - 3 - nod central n = 2 - nod marginal
n = 1 - nod colţ
↓
Se determină solicitarea ce trebuie preluată de nod prin forfecare.
1,25H0 / H (Mngr1 + Mngr2)
↓
Se verifică nodul cu relaţia:
Vbn (Rbfn + eRae) + 1,2VmRr ≥ 1,25H0 / H (Mngr1 + Mngr2)
[top]
5.1. PEREŢI DINBAR SOLICITAŢI LA ÎNCOVOIERE CU FORŢA AXIALĂ
a. Dacă: -2 (ArstRr + AastRa) - AainRa ≤ N ≤ AbstRc - AainRa

Mcap = (N/2 + ArstRr + AastRa + 0,5AainRa)1p
b. Dacă: ArstRr + AainRa + tp1poRc ≤ N ≤ 2(ArstRr + AastRa + AbstRc)+
AainRa+ tp1poRc
Mcap = (-N/2 + ArstRr + AastRa + AbstRc)1p + (AainRa+ tp1poRc)1p / 2
c. Dacă: AbstRc- AainRa ≤ N ≤ AbstRc- AainRa + tp1poRc / 2

Mcap = (N + AbstRc - AainRa) [1 - (N - AbstRc + AainRa) / (tp1poRc)]0,5 1po
+ (ArstRr + AastRa + 0,5AbstRc)1p
d. Dacă: AbstRc + AainRa + tp1poRc / 2 ≤ N ≤ AbstRc + AainRa + tp1poRc

Mcap = (N - AbstRc - AainRa) [1 - (N - AbstRc - AainRa) / (tp1poRc)]0,5 1po +
(ArstRr + AastRa + 0,5AbstRc)1p
e. Dacă:AbstRc - AainRa + tp1poRc / 2 < N < AbstRc + AainRa + tp1poRc / 2

Mcap = tp1po2Rc / 8 + (ArstRr + AastRa + 0,5AbstRc)1p
[top]
5.2. CALCULUL LA FORŢA TĂIETOARE AL PEREŢILOR BAR
Se determină caracteristicile secţionale ale peretelui: beton, profil

de oţel din bulbi, diagonale sau inima din tola de oţel.
↓
Forţa tăietoare capabilă a peretelui se calculează astfel:
Qcap = max [Qp1; Qp2]
↓
Forţa tăietoare de fisurare a peretelui
Qp1 = gtpIo (I + ) Rbfp
unde:  = (35Ard cosd sind) / (tp lo) - pentru diagonale
b = 15tto / tp - pentru o tolă inimă de oţel
g = min (I - Ig / I; I - hg / H; I - √(hgIg/1H))
Rbfp = min [0,06Rc; I + (Rc / 50)] cu Rc (N/mm2)
↓
Rezistenţa la forţa tăietoare la ruperea peretelui
Qp2 = Qp3 + Qrd
↓
Cazul peretelui cu goluri mici:
Qp3 = g min {Rbdp; (pRa + p)}tpIo + 0,5 min [ΣQcapst; ΣQcapgr (1/H)]
p = min [(mgrMcapgr) / (tpI2); (mgrMcapst) / (tpH2); (qgrMcapgr) / (tpI)]
(qstQst) / (tpH) cu mgr = mst = 16 si qgr = qst = 2 (stâlpii şi grinzile
de pe laturile pe care panoul de perete se continuă în acelaşi plan
cu alţi pereţi nu se iau în considerare în relaţia lui pRbdp = 0,25Rc
0,5 min [ΣQs; ΣQg (Ir / H)]#0 dacă panoul este încadrat în planul lui
pe toate laturile de pereţi
↓
Cazul peretelui cu goluri mari √(hgIg / IH) > 0,4
Qp3 = min [ΣRm; ΣRb (I/H)] unde:
Rm = min [2Mcapm / hg; Qcapm] şi Rb = min [2Mcapb / Ig; Qcapb]
montanţii şi buiandrugii de pe laturile pe care panoul de perete se
continuă în acelaşi plan cu alţi pereţi nu se iau în considerare Rm =
Rb = 0
↓
Rezistenţa la forţa tăietoare a armăturii rigide din inima peretelui:
Qrd = ArdRrcos d - pentru diagonale
Qrd = ttoIto (Rr / √3) - pentru tolă
[top]
II. EXEMPLE DE PROIECTARE PENTRU ELEMENTE DIN BAR
1. Grinzi din beton armat cu armătura rigidă
1.1. EXEMPLUL 1
Determinarea momentului capabil al unei grinzi din BAR prin metoda simplifiată.
N=0
Armătura: Oţel: OB 37
220 sus + 220 jos
Aa = 628 mmp
Ra = 210 N/mmp
Beton: (Bc30)
Rc* = 18 N/mmp
Rc = 0.85 · 18 = 15.3 N/mmp
Armătura rigidă: (OL37)
Rr = 220 N/mmp
hi = 260 mm
ti = 10 mm
bt = 150 mm
tt = 20 mm
Ar = 8600 mmp
Mcapo = MB = MD - MB în care
MD - momentul capabil corespunzător punctului de balans;
MB - momentul corespunzător secţiunii delimitate de cele două axe situate la -hB şi hB.
MD = WrpRr + WbpRc/2 + WapRa
Wrp = 2S0 = 2 · (150 · 20 · 140 + 130 · 10 · 130/2) =
2 · 504500 = 1009000 mmc = 1009 cmc
Wap = 2 · 314 · 270 = 169560 mmc = 169.56 cmc
= 25821440 mmc = 25821,44 cmc
6,527 · 108 Nmm = 652,7 kNm
Determinarea poziţiei axei neutre hB
AbRc = NbB + 2NrB unde NbB şi NrB sunt rezultatele forţelor axiale din betonul şi armătura rigidă
cuprinsă în zona dintre -hB şi hB.
Considerăm ca axa neutră trece prin talpa
300 · 600 · 15,3 = 300 · 2hB · 15,3 + 2 · (2600 · 220 + 2 (hB - 130) · 150 · 220)
150 mm > hB = 133 mm >130 mm
mmc
mmp
= 103,81 kNm
kNm
[top]
1.2. EXEMPLUL 2
Determinarea momentului capabil al unei grinzi din BAR prin metoda simplificată (determinarea
prin iteraţii a axei neutre).
Materiale:
Beton - Rc* = 18 N/mmp (Bc30)
Armătură - Ra = 300 N/mmp (Pc52)
Profil - Rr = 220 N/mm2 (OL37)

Caracteristici geometrice:
Beton - b = 300 mm
h = 600 mm
b' = 75 mm
h' = 120 mm
bpl = 930 mm
hpl = 160 mm
Armătura - sus: 418
jos: 218
Profil - hi = 290 mm
ti = 10 mm
bt = 150 mm
tt = 15 mm
Reazem:
(1) ΣN = 0
Prin câteva iteraţii succesive se află domeniul în care este poziţionată axa neutră (taie inima
profilului de oţel)
x1 = 19 mm → x = 154 mm
(2) ΣM = 0 (faţă de fibra extremă comprimată)
= 4,16 · 108 Nmm = 416 kNm
Câmp
(1) ΣN = 0
Prin câteva iteraţii succesive se află domeniul în care se află (în grosimea plăcii).
x2 = 115 mm - axa neutră trece aproximativ prin al doilea rând de armături de la partea de sus.
(2) ΣM = 0
Nmm = 506 kNm
s-a considerat nul aportul celui de al doilea rând de armături deoarece axa neutră trece
aproximativ prin dreptul acestora.
[top]
1.3. EXEMPLUL 3
Determinarea cu rezistenţe medii a momentului şi a forţei tăietoare apabile a unei grinzi din BAR
prin metoda superpoziţiei.
Materiale:
Beton
- Rc = 15 N/mmp N/mmp (Bc25)
Armătura
- Ra = 300 N/mmp N/mmp (Pc52)
Armătura rigidă
- Rr = 220 N/mmp N/mmp (OL37)
Etrieri
- Rae = 210 N/mmp N/mmp (OB37)
Caracteristici geometrice
Armătura rigidă: hi = 390mm; ti = 15 mm; bt = 150 mm; tt = 30 mm
Etrieri:  10/10
Beton: b = 300 mm; h = 600 mm; b' = 2 · 75 = 150 mm; h' = 75 mm
Armătura: sus: 420; jos:420
i) Determinarea momentului capabil
Mcap = Mbcap + Mrcap
- beton armat
Nmm= 142,5 kNm
- armătura rigidă
Mrcap = Wrp · Rr
mmc
Nmm = 717,8 kNm
kNm
ii) Determinarea forţei tăietoare capabile
- beton armat
Qbcap = min (Qbcap1; Qbcap2)
N/mmp
N/mmp
N = 453,4 kN
N = 514,8 kN
kN
Forţa tăietoare de calcul preluată de componenta din beton armat (se neglijează încărcarea de
lungă durată).
kN
Verificarea la forţa tăietoare a componentei din beton armat:
kN
- armătura rigidă
Qrcap > Qr
N = 1169,13 kN
Forţa tăietoare de calcul preluată de componenta armăturii rigide
kN
Verificarea la forţa tăietoare a componentei din armătura rigidă
kN
[top]
1.4. EXEMPLUL 4
Determinarea momentului capabil şi a forţei tăietoare capabile pentru o grindă parţial îngobată
prin metoda simplificată (determinarea axei neutre prin iteraţii).
Materiale:
Beton - Rc* = 18 N/mmp; Rc = 0.85Rc* = 15.3 N/mmp (Bc30)
Armătură - Ra = 300 N/mmp (Pc52)
Armătură rigidă - Rr = 220 N/mmp (OL37)

Beton şi tabla cutată din placă:
bpl = 900 mm
hpl = 90 mm
htc = 50 mm
hpl = hbpl + htc = 140
Armătura rigidă:
bt = 200 mm
tt = 20 mm
hi = 360 mm
ti = 15 mm
i) Determinarea momentelor capabile
Câmp
Determinarea axei neutre
N = 1239 kN
N=
2949 kN
Deci: axa neutră se află sub placa din beton

Considerăm axa neutră în talpă şi notăm x distanţa de la axa neutră la exteriorul tălpii
x1 = 19,4 mm
Nmm = 666 kN
zi, zt, zp - distanţa dintre centrul de greutate al inimii, al tălpii de oţel, respectiv al plăcii de beton şi
axa neutră.
Observatie: S-a neglijat aportul betonului dintre tălpile profilului de oţel şi inima acestuia. De
asemenea s-a neglijat aportul armăturii aflate în acest beton. Această armătură împreună cu
etrierii au rolul de fretare a betonului şi de reducere a pericolului de flambaj local. S-a neglijat de
asemenea betonul dintre cutele tablei.
Reazem:
În reazem betonul din placă fiind fisurat, Mcap se calculează considerând numai contribuţia
profilului de oţel neglijându-se aportul betonului întins al tablei cutate şi al armăturii din placă. În
acest fel, axa neutră a secţiunii coincide cu axa de simetrie y-y a profilului de oţel.
Nmm = 441 kNm
mmc
Observatie: Se observă o diferenţă foarte mare între momentele capabile în câmp şi pe reazem.
Acest lucru impune o limitare a utilizării acestor tipuri de grinzi în zonele cu seismicitate ridicată
(zonele A, B, C, D) fiind indicate doar în zonele cu seismicitate redusă (zonele E, F).
ii) Forţa tăitoare capabilă
La acest tip de grinzi forţa tăietoare de calcul este preluată de inima profilului.
Forţa tăietoare capabilă:
Qcap = Qrcap
N = 665 kN
Forţa tăietoare de calcul
kN
Verificarea la forţa tăietoare
kNm
[top]
2. STÂLPI DIN BETON ARMAT CU ARMĂTURĂ RIGIDĂ
2.1. EXEMPLUL 1
Determinarea forţei axiale capabile la compresiune centrică a unui stâlp din BAR cu secţiunea
armăturii rigide în formă de T.
N = 3000 KN
Materiale:
Oţel: Rrk = 345 N/mmp → Rr = 300 N/mmp (OL52)
Er = 210000 N/mm2
Beton: Rck = 20,5 N/mmp Rc* = 15 N/mmpRc = 0,85 · 15 = 12,75 N/mmp
Eb = 30000 N/mm2 (Bc25)
Secţiunea de armătură rigidă:
mm2
mm4
mm4
mm3
mm3
Secţounea de beton:
mm2
mm4
mm4
kN
kN
Observatie: Cu toate că procentul de armare longitudinal p>0,3% contribuţia armăturii este

redusă şi pentru simplificare se va neglija.
Faţă de axa y-y:
kNmp
kN
Pe curba b
;  = 0,34 pentru curba b →
kN
Verificarea la compresiune centrică
kN
Acceptând că stâlpul este liber să se înconvoaie şi după axa minoră (z-z) a sa, calculând similar
vom obţine o altă valoare a lui z pe această direcţie.
kN
Nmmp
[top]
2.2. EXEMPLUL 2
Determinarea forţei axiale capabile la compresiune centrică pentru un stâlp din ţeava
rectangulară umplută cu beton.
Profil din ţeava pătrată 200x200x6 (OLT 45)

Caracteristici:
Ar = 45.45 cmp
Rr = 240 N/mmp
Er = 210000 N/mmp
Ir = 2814 · 104 mm4
Beton de umplutură (BC 60)
Caracteristici:
Ab = 352.92 cmp
Rc* = 31.5 N/mmp = Rc
Eb = 40000 N/mmp
Ib = 10410 · 104 mm4
Armăturile nu se iau în considerare fiind utilizate pentru protecţia la foc
Lungimi de flambaj: 3m, 6m şi 9m
= 2247 kN
Nm
mp = 9241 kNmp
i) kN
ii) kN
iii) kN
N =2770 kN
i)
ii)
iii)
Calculul zvelteţei se face pentru a se vedea dacă se ţine seama şi de influenţa încărcării de
lungă durată.
Dacă structura se consideră contravântuită
nu este necesar să luăm în considerare influenţa încărcării de lungă durată.
nu se ia în considerare mărirea rezistenţei betonului datorită fretării.
Calculul Ncapc pentru:
i)
kN
ii)
kN
iii)
kN
[top]
2.3. EXEMPLUL 3
Determinarea forţei axiale la compresiune centrică a unui stâlp din ţeava circulară umplută cu
beton.
Profil metalic din ţeava rotundă D 273x6

Caracteristici: OLT45
Ar = 5033 cmp
Ir = 44870000 mm4
Er = 210000 N/mmp
Rr = 240 N/mm4
Beton
Caracteristici: Bc60
Ab = 53500 mmp
Rc = 31.5 N/mmp
mm4
Eb = 40000 Nmmp
Lungimea de flambaj: 3m
284284 N = 2842 kN
Nm
mp = 16711 kNmp
N = 3716 kN
kN
nu se ia în considerare efectul fretării

nu este necesar să luăm în considerare efectul curgerii lente a betonului şi a
încărcărilor de lungă durată.
(curba a)
kN
[top]
2.4. EXEMPLUL 4
Determinarea forţei axiale capabile la compresiune centrică pentru un stâlp din ţeava circulară
umplută cu beton evidenţiind efectul fretării asupra rezistenţei betonului.
Ţeava rotundă D 406.4x8 (OLT34)
Caracteristici:
Ar = 10110 cmp
Ir = 198700000 N/mm4
Er = 210000 N/mmp
Rr = 240 mmp
Beton (Bc60)
Caracteristici:
Ab = 119700 mmp
Rc = 31.5 N/mmp
Ib =  · D4 / 64 = 1140270000 cm4
Eb = 40000 N/mmp
N = 5000 KN
Lungimea de flambaj: 2.5 m

Nmm
p = 87338 kNmp
N = 7989 kN
kN
există efect de fretare al ţevii asupra betonului.
Datorită faptului că e = M / N = 0 →
= 6391090 N = 6400 kN
se neglijează efectul curgerii lente a betonului.
(curba a  = 0,21)
kN
[top]
2.5. EXEMPLUL 5
Determinarea forţei axiale capabile la compresiune centrică a unui stâlp cu armătura rigidă parţial
înglobată.
Lungime de flambaj: 4 m
Profil metalic - table sudate OL 52
Caracteristici: oţel
Ar = 12380 mmp
Rr = 315 N/mmp
Irz = 72020000 mm4
Armătura 4  20 PC52
Caracteristici:
Aa = 1256 mmp
Ra = 300 N/mmp
acoperire: 50 mm
Beton (Bc25)
Caracteristici:
mmp
Rc* = 15 N/mmp Rc = 12,75 N/mmp
cm4
N
= 6279 kN
N = 5103
kN
= 3,2472 · 1013 Nmmp = 32472 kNmp
kN
(curba b)
kN
Comparaţie între secţiunea compozită şi o secţiune metalică formată doar dintr-un profil din table
sudate:
cm
(curba c)
N = 2227 kN
CONCLUZIE:
Forţa axială capabilă la compresiune este net superioară în cazul elementului parţial înglobat în
comparaţie cu elementul din oţel.
[top]
STÂLPI SOLICITAŢI LA ÎNCOVOIERE CU FORŢA AXIALĂ ŞI LA FORŢA

TĂIETOARE
2.6. EXEMPLUL 6
Trasarea curbei de interacţiune M-N şi verificarea la încovoiere cu forţa axială a unui stâlp din
ţeava rectangulară umplut prin metoda simplificată.
F1 = 1000 kN
F2 = 300 kN
Fmax = F1 + F2 = 1300 kN
M = 0,18 · 300 = 54 kNm
H=4m
Profil metalic 150x250x6 (OLT 45)
Caracteristici:
Ar = 4545 mp
Rr = 240 N/mmp
Armătura 4  20 (Pc52)
Caracteristici:
Aa = 1256 mmp
Ra = 300 N/mmp
Beton (BC50)
Caracteristici:
Rc* = 26.5 N/mmp
Eb = 38000 N/mmp
Ab = 138 x 238 - 1256 = 315788 mmp
Momente de inerţie pentru axa "majoră" y-y:
Iry = 38570000 mm4
Iay = 4 · 314 · 852 = 9070000 mm4
Iby = (138 · 2383) / 12 - 9070000 = 145960000 cm4
Momente de inerţie după axa "minoră" z-z:

Irz = 17580000 mm4
Iaz = 4 · 314 · 352 = 1540000 mm4
Ibz = (238 · 1383) / 12 - 1540000 = 50580000 mm4
h / t = 250 / 6 = 41,7 < 52
= 4545 · 240 + 1256 · 300 + 31588 · 26,5 = 2259232 N = 2259 kN
Calculul rigidităţii elastice după axa z-z:
Nmm2 = 5553 kNm2
N = 2831 kN
kN
nu trebuie să luăm în considerare influenţa încărcării de lungă durată.
(curba a)
Forţa axială la compresiune centrică
kN
Verificarea la compresiune centrică
kN
Calculul rigidităţii elastice după axa y-y:

mmp = 14442 kNm2
kN
(curba a)
Calculul modului de rezistenţă plastic al armăturii totale:
mmc
Calculul modului de rezistenţă plastic al secţiunii de beton:
cmc
rint = raza interioară a racordurilor de la colţurile profilului tip ţeavă = 7.8 mm
Calculul modului de rezistenţă plastic al profilului tip ţeavă dreptunghiulară:
rext = raza exterioară a racordurilor de la colţurile profilului tip ţeavă = 13.8 mm
cm
c
* Determinarea curbei de interacţiune poligonale M - N
Punct A. → NA = Npc = 2259 kN
MA = 0
Punct D. → ND = (1 / 2) Nc = 837,18 / 2 = 418.541 kN unde:
N = 837,2 kN
= 1,43 · 108 Nmm = 143 kNm

Punct B.
unde: aria armăturilor situate pe regiunea de înălţime 2hB.
În cazul nostru, 0.
mm
mmc
mmc
- nu avem armatura in zona 2
kNm
Nmm = 11,5 kNm
kNm
Punct C. → Nc = 837.2 kN
Mc = MB = Mcapo = 131.5 kNm
Punct E. → NE = (NA + Nc)/2 = (2250 + 837.2)/2 = 1548 kN
unde: = suma ariilor armăturilor în regiunea cuprinsă între hE şi hB.
În cazul de faţă, = 6.28 cmp pentru 2 20.
Determinarea hE
hE = 103 mm
cmc
cmc
cmc
Nmm
kNm
Coordonatele punctelor de pe curba adimensională
Efectele ordinului II
k < 1 şi deci nu se iau în considerare efectele de ordinul 2
Verificarea la încovoiere a stâlpului
0 = 0,8823
n = 0,25· 0 = 0,22
c = N / Npc = 1300 / 2259 = 0,58

c > C
Verificare:
kNm
kNm
[top]
2.7. EXEMPLUL 7
Trasarea curbei de interacţiune M - N şi verificarea la încovoiere cu forţa axială a unui stâlp din
BAR cu armătura rigidă cu secţiune în formă de I.
Valori dimensionale:
N = 850 kN
My = 100 kNm
Caracteristici Beton
Rc* = 0,85 · 12,5 = 10,6 N/mmp
Eb = 27000 N/mmp
Ab = 300 · 300 - Ar = 84830 mmp
mm4
mm4
Armătura 4  12 (Pc52)
Caracteristici:
Ra = 300 N/mmp
Ea = 210000 N/mmp
Aa = 452.4 mmp
mm4
Armătura rigidă - (OL 52)
Caracteristici:
Rr = 315 N/mmp
Er = 210000 N/mmp
Ar = 5170 mmp
Ity = 39292333 mm4
Irz = 13337453 mm4
Lungimea de flambaj a stâlpului este de 4 m.
Calculul forţei axiale plastice la compresiune centrică:
N = 2588
kN
Calculul rigidităţii la încovoiere a secţiunii - pentru încărcări de scurtă durată:
după y-y:
Nmmp = 23109 kNmp
după z-z:
Nmmp = 18218 kNmp
Pentru încărcări de lungă durată:
e = Mmax / N = 100 / 850 = 0.117 m
ey = 0,117
ez = 0
e / b = 0,117 / 0,3 = 0,39 < 2
unde b este lăţimea secţiunii în planul de încovoiere considerat.
Zvelteţea adimensională:
N = 3219 kN
kN
kN
Coeficientul de contribuţie al armăturii rigide 
Zvelteţea maximă adimensională
Procentul minim de armare este Pmin = 0.3%
Procentul maxim de armare este Pmax = 4%;
Pef < Pmax
Verificarea la compresiune centrică:
kN
Verificarea secţiunii la compresiune cu încovoiere:
N = 901 kN
Armătura:
mmc = Wap
mmp
Armătura rigidă:
mm3
Beton:
mmc
mm
mmc
mmc
Nmm =
20,76 kNm
Nmm = 180 kNm
kNm
Procentul minim de armare este Pmin = 0.3%
Procentul maxim de armare este Pmax = 4%;
Pef < Pmax

Trasarea curbei adimensionale:
pentru r = 1; n = 0
Relaţia de verificarea la încovoiere cu forţa axială este:
kNm
Observatie:  se determină din geometria curbei de interacţiune.
[top]
2.8. EXEMPLUL 8
Trasarea curbei de interacţiune M - N şi verificarea la încovoiere cu forţa axială şi la forţa

tăietoare unui stâlp BAR cu armătura rigidă cu secţiune în cruce prin metoda superpoziţiei
folosind rezistenţe medii.
Oţeluri:
Ra = 405 N/mmp (Pc52)
= 300 N/mmp (OL37)
= 285 N/mmp (OB37)
Beton:
= 23.6 N/mmp
N = 6000 kN Q = 590 kN M = 750 kNm
2.8.1. CURBA DE INTERACŢIUNE M - N
- factorul de participare al armăturii unde:
t = coeficient de armare a zonei întinse

- factorul de participare al armăturii rigide unde:
Wrp = 2Sro = 3420500 mmc
mmc
- factorul de participare al betonului unde:
Prezentare grafică a factorilor de participare
mb = 3nb (1-nb)
(A`)
(C`)
(C``)
Domeniul care interesează este 0 ≤ n ≤ 1
Determinarea momentului capabil:
Se intră în curba de interacţiune adimensională cu valoarea n = 0,6 şi rezultă m = 2,26
Nmm = 2441,2 kNm
Se verifică M ≤ Mcap
CALCULUL LA FORŢA TĂIETOARE
Determinarea forţei tăietoare ca

Forţa tăietoare capabilă a componentelor din beton armat
Qbcap = min (Qbcap1, Qbcap2)
=1
N/mmp
N = 864,6 kN
N = 684,9 kN
kN
Forţa tăietoare de calcul preluată de componenta din beton armat
kN
Momentele capabile se determină pentru o forţă axială preluată de beton armat egală cu: dacă N
< Nbc atunci Nb = N; nb = 0,6; mb = 0,72
kN
Verificarea la forţa tăietoare a componentei din beton armat:

kN
Forţa tăietoare capabilă preluată de armătura rigidă:
Forţa tăietoare de calcul preluată de componenta armăturii rigide:
Nm
kN
Verificarea la forţa tăietoare a componentei de armătura rigidă:
kN
kN
[top]
2.9. EXEMPLUL 9
Trasarea curbei de interacţiue M - N şi verificarea la încovoiere cu forţa axială a unui stâlp din
ţeava umplută prin metoda simplificată.
Eforturi exterioare
N = 2500 kN
M = 700 kNm
Beton:
Caracteristici:
Rc* = 15 N/mmp
Eb = 30000 N/mmp
Armătura rigidă (OLT45)
Caracteristici:
Rr = 240 N/mmp
Profil (table sudate)
hi = 336 m
ti = 8 m
bt = 170 mm
tt = 12 mm
lt = 4 m
Forţa axială plastică la compresiune centrică
Npc = ArRr + AbRc unde:
mmp
mmp
N = 6862 kN
N = 8617 kN
Indicele de contribuţie al armăturii rigide:
Calculul momentelor
Punctul D:
Wrp = Wrp.teava + Wrp.cruce
mmc
mmc
mmc
Wrp = Wrp.teava + Wrp.cruce = 1975494 + 511206 = 2486700 mmc
713 kNm
Punctul B:
Poziţia axei neutre:
hB = 45,94 mm
mmc
mmc
Nmm = 303 kNm

kNm
Calculul punctelor curbei adimensionale c - 
(A) NA / Npc = 1
MA / Mcapo = 0
(B) NB / Npc = 0
MB / Mcapo = 0
(C) Nc / Npc = 2671 / 6862 = 0,389 = C
MC / Mcapo = 1
(D)
MD / Mcapo = 713 / 682,7 = 1,044 = D
Calculul forţei axiale critice
unde
mm4
mm4
mm4
mm4
Nmm2
kN
Calcul zvelteţei:
Pentru forţa axială dată:
Calculul punctelor curbei adimensionale c - 
(A) NA / Npc = 1
MA / Mcapo = 0
(B) NB / Npc = 0
MB / Mcapo = 1
(C) Nc / Npc = 2671 / 6862 = 0,389 = C
MC / Mcapo = 1
(D)
MD / Mcapo = 713 / 682,7 = 1,044 = D

Relaţia de verificare la încovoiere cu forţa axială:
kNm
M = 700 kNm ≤ 746 kNm
[top]
2.10. EXEMPLUL 10
Trasarea curbei de interacţiune M - N a unui stâlp din ţeava circulară umplută prin metoda
simplificată şi calculul la forţa tăietoare prin metoda superpoziţiei.
Caracteristicile secţiunii:
Profil din ţeavă circulară:
Rr = 240 N/mmp
Beton simplu de umplutură:
Rc* = 15 N/mmp
Forţa axială plastică la compresiune centrică Npc = ArRr + AsRc unde:

Aria betonului simplu de umplutură: mmp
Aria armăturii rigide: mmp
Calculul modulelor de rezistenţă plastice:
mmc
mmp
2.10.1. TRASAREA CURBEI DE INTERACŢIUNE M - N
Determinarea forţelor axiale:
N = Nsc
NB = 0
NA = Npc = 6407,56 kN
NE = (NA + NC) / 2 = (640.56 + 2714.92) / 2 = 4561,24 kN
Determinarea momentelor încovoietoare:
Punctul D:
MD = WrpRr + WbpRc / 2
Nmm
Punctul B:
Determinarea poziţiei axei neutre hB

→ hB = 80,88 mm
Determinarea momentului capabil
, unde:
mmc
mmc
Nmm
kNm
2.10.2. CALCULUL LA FORŢA TĂIETOARE PRIN METODA SUPERPOZIŢIEI
a) Pentru N = 5000 kN; H0 = 3.50 m
Determinarea forţei de calcul Q = Qr + Qs = Qr
Nsc < N < Nsc + Nrc → N = Nsc + Nr
Mcap = Mrcap
Nr = N - Nsc = 5000 - 3337,06 = 1662,94 kN
ArRr = 2784 kN
Rezultă că ne aflăm în cazul 0,2ArRr < Nr < ArRr →
Mrcap = 1,25 (1 - Nr / ArRr) WrpRr unde
Wrp = 2401333,34 mm3
Nmm
kN
Determinarea forţei tăietoare capabile Qcap = Qrcap
N
kN
b) Pentru N = 1500 kN
Determinarea forţei tăietoare de calcul Q = Qr + Qs
Forţa tăietoare de calcul preluată de miezul din beton simplu
Pentru 0 < N < Nsc → N = Ns şi Mcap = Mrcapo + Mscap
Ns = N = 1500 kN
Se notează  = 20
- pentru  = 1,18 rezultă că
20,23 kN
Forţa tăietoare de calcul preluată de armătura rigidă
Nmm
kN
kN
Forţa tăietoare capabilă

N
kN
c) Pentru N = -700 kN
Determinarea forţei tăietoare de calcul Q = Qr + Qs = Qr
Nrt < N < 0 → N = Nrt
Mcap = Mrcap
Nrt = -3694.32 kN; N = Nr = -700 kN
Mrcap = 574,87 kNm
Determinarea forţei tăietoare capabile
kN
[top]
2.11. EXEMPLUL 11
Trasarea curbei de interacţiune M - N pentru un stâlp din ţeava rectangulară înglobată într-o
secţiune dreptunghiulară din beton armat prin metoda simplificată.
Caracteristicile secţiunii
Profil din ţeavă rectangulară (OL45):
Rr = 240 N/mmp
Profil armat de acoperire (Bc25):
Rc* = 18 N/mmp = 15 N/mmp
Rt = 1,25 N/mmp
Armătură: 4  25 (Pc52)
Ra = 300 N/mmp
Calculul forţei axiale plastice la compresiune centrică:
Npc = ArRr + AaRa + AbRc unde:
Aria armăturii rigide: Ar = 3002 - 2802 = 11600 mmp
Aria betonului: Ab = 6002 - 3002 - 1963 = 268037 mmp
Aria armăturii: Aa = 4 · 490,8 = 1963 mmp
N
kN
Determinarea momentelor încovoietoare
Punctul D:
unde
mmc
mmc = 1262 · 103 mmc
mmc
kNm
Punctul B şi C:
Determinarea axei neutre:
axa neutră trece prin talpa ţevii

→ hB = 140,34 mm
, unde
- nu există armături în zona 2hB
mmc
mmc
Nmm
kNm
Punctul E
, unde
mmc
mmc
Nmm
kNm
Curba de interacţiune M - N
[top]
2.12. EXEMPLUL 12
Trasarea curbei de interacţiune M-N pentru un stâlp din ţeava rectangulară umplută şi înglobată
prin metoda simplificată.
Profil din ţeava rectangulară:
Rr = 240 N/mmp
Beton armat:
Rc* = 18 N/mmp = 15 N/mmp
Rc* = 18 N/mmp
Armătura: 4  25
Ra = 300 N/mmp
Forţa axială plastică la compresiune centrică:
Npc = ArRr + AaRa + AbRc unde
Aria betonului simplu de umplutură:
As = 2802 = 78400 mmp
Aria armăturii rigide:
Ar = 3002 - 2802 = 11400 mmp

Aria betonului armat:
Ab = 6002 - 78400 - 11600 - 1963 = 268037 mmp
Aria armăturii flexibile:
Aa = 4 · 490,8 = 1963,2 mmp
N/mmp
NB = 0
NA = Npc = 8772,96 kN
NE = (NA + NC) / 2 = (8772,96 + 5400) / 2 = 7086,48 kN
Determinarea momentelor încovoietoare:
Punctul D:
MD = WrpRr + WapRa + WbpRc / 2
mmc
mmc = 1262 · 103 mmc
Determinarea poziţiei axei neutre

axa neutră trece prin talpa ţevii
, unde
- nu exista armaturi in zona 2hB

Punctul E:
Determinarea poziţiei axei neutre:
Curba de interacţiune M-N

[top]
2.13. EXEMPLUL 13
Trasarea curbei de interacţiune M-N şi verificarea la încovoiere cu forţa axială şi la forţa tăietoare
a unui stâlp din ţeava rectangulară înglobată într-o secţiune dreptunghiulară din bton armat prin
metoda superpoziţiei.
Profil din ţeavă rectangulară: OLT 45
Rr = 240 N/mmp
Beton armat de acoperire Bc25
Rc* = 15 N/mmp
Armătură: 4  25
Ra = 300 N/mmp
CALCULUL FORŢELOR AXIALE:
Aria betonului armat: Ab = 6002 - 3002 - 1963 = 268037 mmp
Aria armăturii flexibile: Aa = 4 · 490,8 = 1963,2 mmp
a) Curba de interacţiune pentru ţeavă:

Pentru
unde
si kN
mmc
Nmm
kNm
c) Curba de interacţiune pentru componenta din beton armat de acoperire a ţevii
Dacă
atunci
Pentru
N = Nb = Nbb = 1668,53 kN
Determinarea poziţiei axei neutre

Rezultă că ne aflăm în situaţia:
Nmm
Mcap = Mrcapo + Mbcap = 302,88 + 435,37 = 738,25 kNm
Mcap = 738,25 kNm
Pentru Nb = 0 kN rezultă
Mbcap = AaRaha
Mbcap = 981 · 300 · 480 = 141,26 · 106 Nmm

Diagrama de interacţiune M-N pentru componente din beton armat de acoperire
a) Pentru N = 5000 kN; H0 = 3,50
Determinarea forţei tăietoare de calcul
Q = Qr şi
Determinarea momentelor capabile
Dacă:
Nr = N - Nbc = 5000 - 3337,06 = 1662,94 kN
ArRr = 2784 kN
Rezultă că ne aflăm în cazul
mmc
N/mm
kN
kN
N
N
kN
kN
kN
Pentru N = 1800 kN
Q = Qr + Qb
Dacă
Determinarea poziţiei axei neutre a componentei din beton armat
Nb = N = 1800 kN
N
Nmm
pentru Nr = 0
Nmm
kN
kN
kN
Qcap = Qrcap + Qbcap = 803,67 + 383,09 = 1186,8 kN
kN si
kN
c) Pentru N = -1500 kN
Determinarea momentelor capabile:
Dacă
kN
kN
N/mm
kN
[top]
2.14 EXEMPLUL 14
Trasarea curbei de interacţiune M-N şi verificarea la încovoiere cu forţa axială şi calculul la forţa
tăietoare a unui stâlp din ţeava rectangulară umplută şi înglobată prin metoda superpoziţiei.
Profil din ţeavă rectangulară:
Rr = 240 N/mmp
Beton armat:
Rc* = 15 N/mmp
N/mmp
Rc* = 15 N/mmp
Armătură: PC52
Ra = 300 N/mmp
CURBA DE INTERACŢIUNE M - N
Calculul forţelor axiale caracteristice:
mbc = 1 pentru betonul simplu din interiorul ţevii
mbc = 0,830 pentru betonul de acoperire
N/mmp
Aria betonului simplu de umplutură: As = 2802 = 78400 mmp
Aria btonului armat: Ab = 6002 - 78400 - 11600 - 1963 = 268037 mmp
Aria armăturii flexibile: mmp
kN
kN
kN
kN
kN
a) Curba de interacţiune pentru componenta armăturii rigide:
Nr = 0 => Mrcap = WrpRr
ArRr = 2784 kN
1/2 AirRr = 672 kN
mmc
Nmm
b) Diagrama de interacţiune M-N pentru componenta din beton simplu din interiorul ţevii:
Dacă Ns = 0 rezultă
Dacă N = Nsc / 2 rezultă

kNm
c) Diagrama de interacţiune pentru componenta din beton armat de acoperire a ţevii
Pentru Nb = Nbb = 1668,53 kN
dr = ar / h = 150 / 600 = 0,250
Rezultă că ne aflăm în situaţia:
Nmm
Pentru Nb = 0 kN rezulta
kNmm
kNm
Diagrama de interacţiune pentru secţiunea din ţeavă umplută şi înglobată prin metoda
superpoziţiei:
Pentru kN atunci
Mcap = Mrcap
Pentru kN atunci
Mcap = Mrcapo + Mbcap
Pentru 2668,13 kN atunci
Mcap = Mrcap + Mbcap + Mscap
Pentru 4336,66 kN atunci
Mcap = Mrcapo + Mbcap
Pentru kN atunci
Mcap = Mrcap
a) Pentru N = 5000 kN; H0 = 3,50 m
kN
Dacă
kN
ArRr = 2784 kN
Rezultă că ne aflăm în cazul
mmc
Nmm
kN
Calculul forţei tăietoare capabile
kN
kN
b) Pentru N = 1800 kN
Determinarea forţei tăietoare de calcul Q = Qs + Qr + Qb
kN
kNm
kN
kN
kN
kN
kN
c) Pentru N = 500 kN
Determinarea forţei tăietoare de calcul Q = Qr + Qb

Pentru
Nb = N = 500 kN
Nmm
kN
kN

N
kN
d) Pentru N = -2000 kN
Determinarea forţei tăietoare de calcul Q = Qr
Pentru
kN
Rezultă că ne aflăm în cazul:
N/mm
kN
kN
kN
kN
[top]
3. NODURI DE CADRU DIN BETON ARMAT CU ARMĂTURĂ RIGIDĂ
NODURI BAR ALCĂTUITE DIN STÂLPI ŞI GRINZI BAR
Materiale:
Beton - Bc30 Rc = 15,5 N/mm2 28 N/mm2
Armătură - (Pc52) Ra = 300 N/mm2 405 N/mm2
Armătură rigidă - (OL37) Rr = 220 N/mm2 300 N/mm2
Etrieri - (OB37) Rae = 210 N/mm2 285 N/mm2

Beton
Stâlp: bst = 600 mm
nst = 600 mm
Grindă: bgr = 300 mm
hgr = 600 mm
H0 = 2,70 m · H = 3,30 m
Armătură
Stâlp: 9; 9; = 520 mm
Grindă: = 520 mm
Armătură rigidă
Stâlp: 9; 9; = 360 mm
= 10 mm
= 200 mm
= 20 mm
= 380 mm
Grinda: 9; = 320 mm
= 10 mm
= 150 mm
= 15 mm
= 335 mm
[top]
3.1. EXEMPLUL 1
Verificarea la forţa tăietoare a unui nod din BAR central
tin = 10 mm
= 440 kNm
= 440 kNm
Capacitatea de forţa tăietoare a nodului este dată de relaţia:
unde:
N/mmp
N/mmp
mmc
tin = 10 mm
mmc
etr Ø 10/10 perimetrali şi 2 etr Ø 10/20 intermediari OB37 şi etrieri sudati de tălpi Ø 10/20 Pc52
kNm
Eforturile de calcul
kNm
Verificarea la forţa tăietoare a nodului se face cu relaţia:
975 kNm > 900 kNm
OBSERVAŢII:
- Inima profilului de oţel rămâne constantă pe înălţimea stâlpului în dreptul nodului central.
- dispunerea etrierilor se face după cum urmează:

1) 10 / 10 cm - etrieri perimetrali ON 37
2) 10 / 20 cm - etrieri interiori OB37
3) 10 / 20 cm - etrieri sudaţi de tălpile profilului de oţel.
[top]
3.2. EXEMPLUL 2
Verificarea la forţa tăietoare a unui nod din BAR marginal folosind rezistenţe medii
= 720 kNm;
= 800 kNm
Capacitatea la forţa tăietoare a nodului este dată de relaţia:
tin = 12 mm
N/mmp
N/mmp
N/mmp
N/mmp
mmc
mmc
kNm
Eforturile de calcul ale nodului sunt date de relaţia:
kNm
Verificarea la forţa tăietoare a nodului se face cu relaţia
1568 kNm > 1554 kNm
OBSERVAŢII:
- Inima profilului de oţel se va îngroşa local pe înălţimea nodului de la 10 mm la 12 mm
1) 10 / 10 cm – etrieri perimetrali OB37
2) 10 / 20 cm – etrieri interiori OB37
3) 16 / 10 cm – etrieri sudati de talpile profilului Pc52
- Inima profilului metalic poate fi îngroşat a.î. raportul .

[top]
3.3. EXEMLUL 3
Verificarea la forţa tăietoare a unui nod din BAR de colţ
kNm; kN
în care:
tin = 16 mm
1,86 N/mmp
N/mmp
N/mmp
N/mmp
mmc
mmc
kNm
Eforturile de calcul ale nodului sunt:
kNm
Verificarea la forţa tăietoare se face cu relaţia:
OBSERVAŢII:
- inima profilului de oţel se va îngroşa local pe înălţimea nodului de la 10 mm la 16 mm;
1) 10 / 10 cm – etrieri perimetrali OB37
2) 10 / 20 cm – etrieri interiori OB37

3) 16 / 10 cm – etrieri sudaţi de tălpile profilului
[top]
3.4. EXEMPLUL 4
Verificarea la forţa tăietoare a unui nod din BAR marginal, solicitat pe două direcţii ( x – x şi y – y)
Materiale:
Beton – (Bc35) Rc = 17,5 N/mmp
Armătură – (Pc52) Ra = 300 N/mmp
Profil – (OL37) Rr = 220 N/mmp
Etrieri – (OB37) Rae = 210 N/mmp
Beton
Stâlp: bst = 450 mm
hst = 850 mm
Grinzi: bgr = 300 mm
hgr = 800 mm
1 – pe direcţia y – y
Armătură rigidă:
Stâlp: = 600 mm
= 12 mm
= 220 mm
= 19 mm
= 581 mm
= 730 mm
Armare transversală:
- în nod: 3 etrieri 10/10
- în câmp: 3 etrieri 10/20;
Grinda: = 600 mm
= 590 mm
= 8 mm
= 120 mm
= 10 m
= 700 mm
Moment capabil al grinzii în secţiunea de la faţa nodului:
= 600 kNm
tin = 12 mm
În nod converge doar o singură grindă:
unde
2,091 N/mmp
N/mmp
N/mmp
N/mmp
mmc
mmc
Nmm
unde
kNm; H0 = 2,60 m; H = 3,40 m
kNm
1706 kNm > 573,5 kNm
2 – pe direcţia x – x
Se prevăd rigidizări de capat pentru cele două grinzi ce converg în nod.

Caracteristici nod:
bst = 850 mm
hst = 450 mm
= 450 mm
= 310 mm
tin = 16 mm
Grinzi: 9; = 400 mm
= 4 mm
= 120 mm
= 6 mm
= 394 mm
= 700 mm
Momentele capabile la capetele grinzilor:
= 500 kNm
= 300 kNm
unde
mmc
mmc
Nmm = 1051 kN
unde
kN; kNm; H0 = 2,60 m; H = 3,40 m
kNm
1051 kNm > 611,8 kNm
[top]
NODURI MIXTE ALCĂTUITE DIN GRINZI COMPOZITE ŞI STÂLPI DIN BETON

ARMAT CU/FĂRĂ ARMĂTURĂ RIGIDĂ
3.5. EXEMPLUL 5
Verificarea la compresiune locală şi la forţa tăietoare a unui nod mixt central
Armătura rigidă a stâlpului:
= 150 mm
= 14 mm
= 202 mm
= 50 mm
Caracteristici:
Beton: Rc = 31,5 N/mmp 
Rck = 45 N/mmp
Oţel: Rr = 300 N/mmp 
Rrk = 350 N/mmp
Armătura: Ra = 220 N/mmp 
Rak = 235 N/mmp

Grinda de oţel:
= 266
= 20 mm
= 720 mm
= 14 mm
Rigidizare de capăt OL52
brg = 266 mm
trg – se va determina
Stâlp beton:
bst = hst = 750 mm; H = 3,5 m; H0 = 2,74 m
Nu există armătură sudată de tălpile grinzii:
Etrierii de pe înălţimea nodului:  12/10 cm
Etrierii din zonele adiacente:  12/10 cm
Nodul este solicitat la următoarele forţe:

kN; kN
kNm
- = înălţimea secţiunii grinzii de oţel;
- = înălţimea inimii grinzii de oţel;
- = lăţimea tălpii grinzii de oţel ce trece prin nod;
- = distanţa dintre centrele de greutate ale tălpilor grinzii de oţel;
Stâlp beton:
- bst = lăţimea secţiunii de beton a stâlpului;
- hst = înălţimea secţiunii de beton a stâlpului;

Rigidizare de capăt extinsă
- br = lăţimea rigidizării;
- tr = grosimea rigidizării;
– forţele din armătura sudată de tălpile grinzilor apar şi se iau în calcul doar atunci
când stâlpul este din beton armat iar armătura este sudată de talpa superioară a grinzii metalice.
Lăţimea efectivă a nodului (bn):
bn = bni + bne în care
bni = max brg = 266 mm – lăţimea rigidizării de capăt
= 266 mm – lăţimea tălpii grinzii
bni = 266 mm
bne = C · (bm – bni) < 2hn unde
mm
mm
bm = 466 mm
unde: mm
mm
mm - o pătrime din înălţimea totală a grinzii de oţel
mm
mm
Rezistenţa la compresiune locală se verifică cu relaţia:
în care
N = 5202 kN
kNm
Nmm
2150 kNm < 2731 kNm
Rezistenţa la forţa tăietoare a nodului se verifică cu relaţia:
Rezistenţa la forţa tăietoare a panoului de oţel din nod:
N = 1566,43 kN în care:
mmp
mm
N = 3626 kN
mm
Rezistenţa la forţa tăietoare a betonului (datorată diagonalei comprimate ce se formează în

interiorul nodului)
N
Rezistenţa la forţa tăietoare a câmpului de compresiune ce se formează la exteriorul grinzii de

oţel
722748 N = 723 kN
Verificarea rezistenţei la forfecare a nodusului se face cu relaţia:
1881600 kNmm < 2442602,8 kNmm  1881 kNm < 2442 kNm
Dimensionarea etrierilor de pe înălţimea nodului
N = 170 kN
Observatii:
Atunci când stâlpul este întins Qb = 0
kN
mmp/mm
mmp/mm
Alegem: 4 ramuri Ø 12/12,5 cm, Ae.ef = 4,52 mmp/m
Etrierii din zona adiacentă nodului
mmp
Alegem: 4 ramuri Ø 12/10 cm
Aae = 4 · 113 · 1000 / 100 = 4520 mmp
pe mm deci 3 etrieri
Grosimea rigidizării de capăt

Rr - rezistenţa oţelului rigidizării
Pentru predimensionarea se poate utiliza relaţia:
si
kN
mm (minim)
1) mm
2) mm
3) mm
Alegem trg = 20 mm
Verificarea grosimii tălpii grinzii de oţel
mm
trg = 20 mm – valoarea aleasă este verificată
[top]
3.6. EXEMPLUL 6
Verificarea la compresiune locală şi forţa tăietoare a unui cod mixt marginal
Nodul este solicitat la următoarele forţe:

Caracteristici:
Beton: Rc = 31,5 N/mmp
Rck = 45 N/mmp
Oţel: Rr = 300 N/mmp
Rrk = 355 N/mmp
Armătură: Ra = 210 N/mmp
Rak = 255 N/mmp
Grinda:
= 266 mm
= 20 mm
= 720 mm
= 14 mm
mm
mm
Stâlp de oţel:
= 150 mm
= 14 mm
= 202 mm
= 50 mm
Rigidizarea de capăt:
brg = 266 mm
trg – se va determina
Stâlp beton:
bst = hst = 750 mm
Nu este armătura sudată de grindă:

Etrierii de pe înălţimea nodului: 12/15 cm
Etrierii din zonele adiacente: 12/10
Dimensiunile elementelor sunt aceleaşi cu cele de la exemplul 3.5 cu singura diferenţă că în nod
converge doar o grindă.
kN
kNm
kN
Lăţimea efectivă a nodului (bn) este aceeaşi ca în exemplul precedent:
bn = bni + bne în care
bni = 266 mm
bne = 101 mm
bn = bni + bne = 266 + 101 = 367 mm
Rezistenţa la compresiune locală
N = 5202 kN
kNm
Nmm
1193 kNm < 2338 kNm
Rezistenţa la forţa tăietoare a nodului se verifică cu relaţia:
în care:

kNm
Datorită faptului că toate caracteristicile secţionale sunt aceleaşi, , rămân la fel cu cele
din exemplul 3.5 capacitatea portantă a nodului are aceeaşi valoare.
Rezistenţa la forţa tăietoare a panoului de oţel din nod
mmp
mm
N = 1855 kN
mm
z = 659 mm > 0,7 · hst = 525 mm
z = 659 mm < hst = 750 mm
Qm = 0,6 · 315 · 14 · 659 = 1743714 N = 1743,714 kN
= 2554086,8 kNmm
Relaţia de verificare la forţa tăietoare a nodului:
1881600 kNmm < 2554086,8 kNmm  1881 kNm < 2554 kNm
[top]
4. CALCULUL CONECTORILOR ELASTICI (GUJOANE)

4.1. EXEMPLUL 1
Calculul conectorilor pentru o grindă BAR
Materiale:
Beton - Rc = 18 N/mmp
Armătură - Ra = 300 N/mmp
Gujoane - Rco = 360 N/mmp
Profil - Rr = 220 N/mmp
Etrieri - Rae = 210 N/mmp
Beton: b = 300 mm
h = 600 mm
b’ = 75 mm
h’ = 100 mm
bpl = 1150 mm
hpl = 140 mm
Apl = 1150 · 140 = 161000 mmp
Armătură: sus: 4 Ø 18
jos 2 Ø 18
etrieri: Ø 10/100
Profil: hi = 290 mm
ti = 15 mm
bt = 150 mm
tt = 25 mm
Ar = 11850 mmp
Deschidere grinzi 5 m.
Calculul lunecării efective:
Lef = L + Aa · Ra
Lef = lunecarea efectivă la suprafaţa beton – profil metalic;
L = min (ArRr, AbRc) = 2899 kN valoarea minimă între compresiunea din beton şi întinderea din
profilul de oţel;
ArRr = 11850 · 220 = 2488500 N = 2488 kN
AbRc = (1150 · 140) · 18 = 2898000 N = 2898 kN
Lef = L + Aa · Ra = 2488 + 254 · 4 · 300 · 10-3 = 3204 kN
Calculul lunecării capabile şi a numărului de conectori dispuşi pe lungimea critică ½ = 2,5 m:
Lcap = n · Pcap + Lb
Pcap = lunecarea capabilă a conectorului (gujonului)
RC0 – rezistenţa de calcul a conectorului

N = 97,9 kN
N = 72,3 kN
Pcap = 72,3 kN
Lb lunecarea preluată de betonul armat din exteriorul tălpilor.
N/mmp
Alegem: 19 gujoane dispuse pe un rând rezultă 1 gujon la 2500 / 19 = 131,6 mm
hC0 = 100 mm
dC0 = 20 mm
IC = 125 mm
Imin = 100 mm
Imax = 600 mm
[top]
5. PEREŢI DIN BETON ARMAT CU ARMĂTURĂ RIGIDĂ
5.1. EXEMPLUL 1
Verificarea capacităţii de rezistenţă a unui perete din BAR cu inima armată cu diagonale din
platbande solicitat la încovoiere cu forţa axială şi la forţa tăietoare folosind rezistenţe medii.
Se defineşte peretele cu următoarele date:
Solicitări: N = 8000 kN; M = 70000 kNm; Q = 9000 kN
Materiale:
Beton - Bc35 Rc = 20,5 N/mm2 36 N/mm2
Armătură - (Pc60) Ra = 350 N/mm2 475 N/mm2
Armătură rigidă - (OL37) Rr = 220 N/mm2 300 N/mm2
Etrieri - (OB37) Rae = 210 N/mm2 285 N/mm2
Secţiunea din beton: - 2 bulbi 800 x 800 mm
- inimă perete 200 x 670 mm
- centuri 450 x 800 mm
- distanţa între centrele bulbilor 7,5 m
- distanţa între centrele centurilor 4,5 m
Armătură: bulbi 2 x 2 Ø 25, etr. Ø 10/100
centuri 2 x 2 Ø 25, etr. Ø 10/200
inima 2 Ø 10/100
Aemătura rigidă: bulbi – secţiunea în cruce formată din 2l cu inima 468 x 10 şi tălpile 200 x 16
centuri – secţiune I cu inima 468 x 10 şi tălpile 200 x 16
inima – diagonale în X din tablă 2 x 300 x 16
5.1.1. Verificarea la încovoiere cu forţa axială
Din curba de interacţiune M - N se aleg relaţiile corespunzătoare domeniului lui N

mmp
mmp
mmp
mmp
mmp
- 20098 kN < N = 8000 kN < 18043 kN
Mcap = ( 8000000 / 2 + 22060 · 300 + 1963 · 350 + 10519 · 475 / 2) · 7500 + 4800 · 220 · 0,51 ·
7500 = 11,085 · 1010 Nmm = 110850 kNm
Verificarea la încovoiere cu efort axial se face cu relaţia:
M = 70000 kNm  Mcap = 110850 kNm
5.1.2. Calculul la forţa tăietoare
Determinarea forţei tăietoare capabile se face cu relaţia:
Qcap = max (Qp1, Qp2), în care:
Qp1 – forţa tăietoare de fisurare a peretelui
Qp2 – forţa tăietoare de rupere a peretelui
unde
= 1 – factor de reducere care ţine cont de influenţa golului în perete
 coeficient care ţine seama de tipul inimii rigide din inima peretelui
în cazul diagonalelor
= 35 · 4800 · 0,85 · 0,51 / 200 · 7500 = 0,048
– rezistenţa betonului la fisurare a peretelui
in N/mmp
N/mmp
Qp1 = 1 · 200 · 7500 · (1 + 0,048) · 2,42 = 3804240 N = 3804,2 kN
Qp2 = Qp3 + Qrp unde
Qp3 – forţa tăietoare preluată de beton armat
Qrp – forţa tăietoare preluată de armătură rigidă din inimă
în care
= 0 deoarece panoul de perete nu este încadrat în planul lui pe două

laturi (stânga dreapta) de alţi pereţi
– rezistenţa betonului din diagonala comprimată a peretelui
N/mm
p – efort unitar tangenţial din beton la limita între cadrul care bordează peretele şi panoul de
perete
p – coeficientul de armare al inimii peretelui
sunt momentele încovoietoare şi forţele tăietoare capabile ale centurilor şi

ale bulbilor care bordează peretele (valorile minime dintre cei doi stâlpi sau cele două grinzi).
Pe laturile pe care peretele se continuă în acelaşi plan cu alţi pereţi valorile corespunzătoare nu
se iau în considerare în calculul lui p.
În acest caz şi nu se iau în considerare)
Determinarea
Forţele axiale din bulbi:
s. bulbul stânga N = 8000 / 2 – 70000 / 7,5 = - 5333 kN
d. bulbul dreapta N = 8000 / 2 + 70000 / 7,5 = 13333 kN
Momentul capabil minim este cel din bulbul întins
Pentru
67112 kN < - 5333 kN < - 3382 kN deci
Mcap = Mr şi Nr = N - Nbt = - 5333000 + 3382000 = - 1951000 N
Pentru
- 5946 kN < - 1941 kN < 5946 kN
Nmm = 622 kNm
Qcap = min (Qbcap1, Qbcap2) + Qrcap
unde
, =2
N/mmp
N
N
N = 2494,3 kN
N = 8279,5 kN
kN
kN
Armătura rigidă din tălpile şi centurile adiacente panoului de perete trebuie să reziste unor eforturi
de întindere egale cu componentele verticală şi orizontală ale forţei din diagonala comprimată din
care se scade forţa preluată de armătura peretelui:
În exemplul prezentat este cazul unui nivel curent la care nu se calculează decât Tgr iar la ultimul
nivel se calculează Tgr, Tst
H0 = 4500 - 800 = 3700 mm
Tgr = min {(9,0 - 0,00785 · 475) · 200 · 3700; 2,45 · 200 · 3700} =
= min (3900000, 1813000) = 1813000 N = 1813 kN

N = 3324 kN
Verificarea centurii se face cu relaţia:
Tgr = 1813 kN < kN
[top]
5.2. EXEMPLUL 2
Trasarea curbei de interacţiune M - N pentru un perete din BAR cu secţiunea în formă de U prin
metoda superpoziţiei.
Se dă peretele cu următoarele date:
Materiale: Beton Rc = 175 N/mmp
Laminate Rr = 220 N/mmp
Armătură Ra = 300 N/mmp
Secţiunea de beton: 2 tălpi 60 x 3600 mm
inima peretele 600 x 8200 mm
distanţa între centrele tălpilor Ip = 1 = 8800 mm
grosimea inimii peretelui = 600 mm
lungimea inimii peretelui Ipo = Io = 8200 · mm
Armătura: tălpi 18 Ø 16 + 2 Ø 16 / 250 + 12 Ø 16 etrieri Ø 10 / 100
inimă perete 2 Ø 16 / 250
Armătură rigidă: bulbi secţiune în cruce formată din 2 x 2 IPE 400
centuri secţiune IPE 400
- aria armăturii rigide din bulbul întins;
mmp
- aria arm-turii din bulbul întins;

mm2 ( 12  16 + 12  16 + 6  16 + 2 x 15  12)
- aria armăturii longitudinale de pe inima peretelui
mm2 (2  16 / 250)
- aria de beton a bulbului; mmp
Trasarea curbei de interacţiune se realizează cu următoarele definite pe domenii ale lui N (cazuri
de solicitare)
Cazul I de solicitare.
Dacă , atunci:
Limitele intervalului:
Pentru N = - 23170 kN
N
mm
Nmm
Pentru N = 18300 kN
Nmm
Pentru N = 34310 kN
Nmm
Cazul II de solicitare.
Daca , atunci
Pentru N = 39030 kN
= 271245 · 106 Nmm
Pentru N = 59770 kN
= 326350 · 106 Nmm
Pentru N = 77180 kN
= 34084 · 106 Nmm
Cazul III de solicitare
Dacă
Deoarece în expresia momentului capabil, forţa axială nu intervine ca factor, pentru cele 2 valori
limită şi pentru valorile intermediare momentul capabil va fi:
Cazul IV de solicitare
Dacă
Pentru N = 83830 kN
= 340800 · 106 Nmm
Pentru N = 101240 kN
= 326345 · 106 Nmm
= 271270 · 106 Nmm
= 252900 · 106 Nmm
Cazul V de solicitare
Daca
Limitele intervalului
N
N
Pentru N = 12670 kN
Nmm
Nmm
Nmm
Comparaţie între diagramele M - N obţinute cu metoda generală şi a superpoziţiei.
Metoda folosită Generală Superpoziţie (Rc = Rc) Superpoziţie (Rc =

0,95Rc)
Punctul M [kN] M [kNm] M [kNm] Diferenţa M [kNm] Diferenţa

(%) (%)
1 -23170 55,89 44,3 20,737 44,3 20,737
2 -2435 94353,82 91278,3 3,260 91278,3 3,260

3 18300 185398,3 182512 1,557 182512,3 1,557
4 39030 270707,9 271245 -0,198 269552,4 0,427
5 59770 326221,5 326350 -0,039 319152,5 2,167
6 80500 343126,7 340843 0,665 328144,7 4,366
7 101240 316121,7 326345 -3,133 305036,1 3,507
8 121970 253967,5 271270 -6,378 238336 6,155
9 142710 172335,5 182499 -5,569 147077,6 14,656
10 163440 87674,7 91287,1 -3,957 55865,5 36,281
11 184180 42,05 31,1 26,040 - -
În concluzie se recomandă pentru trasarea curbei de interacţiune M - N la pereţii în formă de "U"

reducerea cu 5% a rezistenţei betonului la compresiune: Rc = 0,95 · Rc
[top]
5.3. EXEMPLUL 3
Trasarea curbei de interacţiune M-N şi verificarea la încovoiere cu forţa axială şi la forţa tăietoare
a unui perete BAR cu inima armată cu diagonale din platbande prin metoda superpoziţiei.
Solicitări: N = 85000 kN
M = 50000 kN
Q = 3500 kN
Materiale: Beton Rc = 15,5 N/mmp
Laminate Rr = 220 N/mmp
Etrieri Rae = 210 N/mmp
Secţiunea de beton: 2 bulbi 800 x 800 mm

inima peretele 200 x 6700 mm
centurile 450 x 800 mm
distanţa între centrele bulbilor Ip = l = 7500 mm
distanţa între centrele centurilor 4500 mm
grosimea inimii peretelui tp = 200 mm
lungimea inimii peretelui Ipo = Io = 6700 mm
Armătura: bulbi 2 x 6 Ø 20, etrieri Ø 10/100 mm
inima perete 2 x Ø 10/200 mm
centuri 2 x 2 Ø 25, etrieri Ø 10/200 mm
Armătura rigidă: bulbi secţiune în cruce formată din 2l cu inima 468 x 10 şi tălpile 200 x 16
centuri secţiune l inima 468 x 10, tălpile 200 x 16
inima peretelui cu diagonale din platbandă 2 x 300 x 16
- aria armăturii rigide din bulbul întins
= 4 · 200 · 16 + 468 · 10 + 458 · 10 = 22060 mmp
- aria armăturii flexibile din bulbul întins
= 3769,2 mmp ( 12 Ø 20)
- aria armăturii lingitudinale de pe inima peretelui
= 5259 mmp ( 2 · 78,5 · 6700 / 200)
- aria de betin a bulbului
= 640000 - 22060 - 3769,2 = 614170 mmp
- aria unei diagonale înglobate în inima peretelui
= 300 · 16 = 4800 mmp; sind = 1,51; cosd = 0,86

Curba de interacţiune M - N
Trasarea curbei de interacţiune M - N prin metoda superpoziţiei se face cu relaţiile următoare

definite pe domenii de valori ale lui N (cazuri de solictare)
Cazul I solicitare
Dacă , atunci
Surplusul de rezistenţă adus de prezenţa unor diagonale înglobate în inima peretelui

Pentru N = - 14185,5 kN
kN
Nmm
kNm
(cu aportul diagonalelor)
N
mm
kNm
Pentru N = 0 kN
Nmm
kNm
Pentru N = 7679 kN
N
mm
kNm
Cazul II de solicitare
Dacă , atunci
Limitele intervalului
Pentru N = 7679 kN
Nmm
kNm
Pentru N = 12000 kN
Nmm
kNm
Pentru N = 18064 kN
Nmm
kNm
Cazul III de solicitare
Dacă , atunci
Deoarece în expresia momentului capabil, forţa axială nu intervine ca factor, pentru cele 2 valori
limită şi pentru valorile intermediare momentului capabil va fi:
Nmm
kNm
Cazul IV de solicitare
Dacă , atunci
Pentru N = 21745,3 kN
Nmm
kNm
Pentru N = 25000 kN
Nmm
kNm
Nmm
kNm
Cazul V de solcitare
Dacă
Nmm
kNm
Pentru N = 40000 kN
Nmm
kNm
Pentru N = 47000 kN
Nmm
kNm
Nmm
kNm
Metoda folosită Generală Superpoziţie simplă
Punctul N [kN] M [kN] M [kN] Diferenţa (%)
1 -14230 0 - -
2 -14000 9041,686 8195,587 9,358
3 -4000 40166,23 38195,588 4,906
4 4000 69498,62 68195,588 1,875
5 12000 94469,77 93455,702 1,073
6 20000 103128,4 99386,656 3,628
7 28000 90464,3 88396,282 2,286
8 36000 66706,34 63730,39 4,461
9 44000 39097,99 37480,35 4,137
10 52000 10470,09 7480,35 28,555
11 54840 0 - -
Comparaţie între diagramele M - N obţinue cu metoda genrală şi a superpoziţiei

Verificarea peretelui la încovoiere cu forţa axială
Deoarece N = 8500 kN, suntem în cazul II de solicitare:
N = 8500 kN
Nmm
kNm
Deci M < M'cap 50000 kNm < 88672,7 kNm
Verificarea peretelui la forţa tăietoare (perete etaj curent - fără goluri)
Verificarea la forţa tăietoare se face cu relaţia Q  Qcap. Pentru calculul forţei tăietoare capabile se
utilizează metoda superpoziţiei exprimată prin următoarele relaţii: Qcap = max (Qp1, Qp2 )
Qp1 - forţa tăietoare de fisurare a peretelui;
Qp2 - forţa tăietoare asociată ruperii după fisurarea peretelui.
Forţa tăietoare de fisurare a peretelui Qp1
unde
g = 1; l = 6700 mm; tp = 200 mm
în cazul diagonalelor
= 35 · 4800 · 0,86 · 0,51 / 200 · 6700 = 0,055
deci N/mmp
Forţa tăietoare capabilă de rupere a peretelui Qp2

Qp3 - forţa tăietoare capabilă preluată de betonul armat al peretelui cu goluri mici;
Qrp - forţa tăietoare capabilă preluată de armătura rigidă din inimă
peretele nu se continuă în acelaşi plan sus şi jos cu pereţi
N/mmp
deci N/mmp
p - efort unitar tangenţial din beton la limita între cadrul care bordează peretele şi panoul de
perete
Peretele se continuă în acelaşi plan sus şi jos cu alţi pereţi deci va trebui să determinăm doar
Forţele axiale din bulbi sunt:
- bulbul din stânga: Ns = N / 2 - M / lp = 8500 / 2 - 50000 / 7,5 = - 2417 kN
- bulbul din dreapta: Nd = N / 2 + M / lp = 8500 / 2 + 50000 / 7,5 = 10917 kN
Momentul ultim este cel din bulbul întins (N = Ns):
Dacă N < Nbt atunci N = Nbt + Nr şi ;
Nr - forţa axială ultimă a componentei din oţel;

Nbt - forţa axială ultimă de întindere centrică a betonului armat
kN
Pentru componenta armăturii rigidă în cazul inimii pline cu secţiune în cruce:
- 2248 kN < -1097 kN < 2248 kN
Nmm
unde
, =2
Rbf = 0,15 Rc = 2,325 N/mmp
kN
N/mmp
Kn; Qp4 = 0
kN
kN
Q = 3500 kN  Qcap = 5576 kN
Armătura rigidă din centurile adiacente pretelui trebuie să reziste unor eforturi de întindere egale
cu componentele verticală şi orizontală ale forţei din diagonala comprimată din care se scade
forţa preluată de armătura peretelui:
Verificare: (3124,65 kN > 1561,4 kN)
Verificarea peretelui la forţa tăietoare (perete etaj ultim - fără goluri)
Faţă de situaţia anterioară se calculează în plus doi termeni în relaţia de definire a lui p şi anume
şi
Nmm
unde
bgr = 450 mm; mm; =2
Rae = 210 N/mmp; Rbf = 2,325 N/mmp
μe = 2 · 78,5 / 200 · 450 = 0,00174
kN
Revenind la expresia lui p:
N/mmp
Revenind la expresia lui :
N
kN Qp4 = 0
kN
kN
Q  Qcap Qcap > Q (3628,02 kN > 3500 kN)
Verificarea armăturii rigide din centura:
(3124,65 kN > 243 kN)
Verificarea armăturii rigide din bulbi:
(6172,4 kN > 440 kN)
Verificarea peretelui la forţa tăietoare pentru ultimul etaj în cazul unui gol mare (gol total
între centuri şi bulbi)
Qp3 - forţa tăietoare capabilă în cazul pereţilor cu goluri mari
Qp3 = min (Rm, RbI / H)

iar
kNm; hg = 3700 mm; kN
kN
kN
kNm lg = 6700 mm kN
kN deci
229,45 kN
În cazul etajului curent Rb = 0 şi atunci Qp3 = 577,424 kN
[top]
5.4. EXEMPLUL 4
Verificarea la forţa tăietoare a unui perete din BAR format din două panouri şi având inima
armată cu tolă de oţel.
Solicitări: N = 15000 kN
M = 157500 kNm
Q = 5000 kN
Materiale: Beton Rc = 13,0 N/mmp
Lamintate Rr = 210 N/mmp
Etrieri Rae = 210 N/mmp
Secţiune de beton: 3 bulbi 700 x 700 mm
2 panouri perete 300 x 6800 mm

centurile 300 x 700 mm
- distanţa între centrele bulbilor consecutivi l = 7500 mm
- distanţa între centrele centurilor: 4500 mm
- grosimea inimii unui panou de perete tp = 300 mm
- lungimea inimii unui panou de perete l0 = 6800 mm
- distanţa între centrele bulbilor întins şi comprimat lp = 15000 mm
- lumina între bulbul întins şi cel comprimat lpo 14300 mm
Armătura: bulbi 2 x 6 Ø 20, etrier Ø 10/150 mm
inima perete 2 x Ø 12/200
centuri 2 x 2 Ø 16, etrieri Ø 10/200 mm
Armătura rigidă: bulbi secţiune în cruce formată din 2 x l 40
centuri secţiune l 40
inima peretelui tolă 4 x 7100 x 4100 mm

Verificarea peretelui la forţa tăietoare (perete etaj curent - fără goluri)
Verificarea la forţa tăietoare se fac cu relaţia: Q < Qcap. Pentru calculul forţei tăietoare ultime se
utilizează metoda superpoziţiei exprimată prin următoarele relaţii: Qcap = max (Qp1, Qp2)
Qp1 - forţa tăietoare de fisurare a peretelui;
Qp2 - forţa tăietoare capabilă de rupere a peretelui după fisurare.
Forţa tăietoare de fisurare a peretelui Qp1
unde
g = 1; lo = 6800 mm; tp = 300 mm
 = 15 · tto / tp = 15 · 4 / 300 = 0,2
deci N/mmp
kN
Forţa tăietoare ultimă după fisurarea peretelui Qp2
Qp3 - forţa tăietoare a peretelui cu goluri mici;
Qrp - forţa tăietoare preluată de armătura rigidă din inimă
N/mmp
deci N/mmp
Forţele axiale din bulbi sunt:
- bulbul din stânga: Ns = N / 2 - M / lp = 15000 / 2 - 157500 / 15 = - 3000 kN
- bulbul din dreapta: Nd = N / 2 + M / lp = 15000 / 2 + 157500 / 15 = 18000 kN

Momentul ultim este cel din bulbul întins ().
Dacă N < Nbt, atunci N = Nbt + Nr şi :
Nr - forţa axială ultimă a componentei din oţel
Nbt - forţa axială ultimă de întindere centrică a betonului armat
kN
Pentru componenta armătură rigidă în cazul inimii pline cu secţiunea în cruce:
- 2270,2 kN < - 1869,24 Kn < 2270,2 kN
Nmm
unde
, =2
Rbf = 0,15 Rc = 1,95 N/mmp
Qbcap1 = 700 · 533,34 · (0,5 · 2 · 1,95 + 0,5 · 0,001495 · 210) = 816097 N
Qbcap2 = 700 · 553,34  (300 / 700) · 1,95 + 0,001495 · 210 = 445300 N
N
N/mmp
kN
kN
kN
kN
Verificare: Qcap > Q (15315,80 kN > 5000 kN)
Armătura rigidă din centurile adiacente peretelui trebuie să reziste unor eforturi de întindere egale
cu componentele verticale şi orizontală ale forţei din diagonala comprimată din care se scade
forţa preluată de armătura peretelui:
Verificare (2719,2 kN > 1232,11 kN)
Verificarea peretelui la forţa tăietoare (perete cu goluri mici)

Presupunem că avem practicată în tolă câte un gol de 1200 x 1200 mm pe fiecare panou deci
golul este de mici dimensiuni.
În acest caz: g = min (r1, r2, r3) cu:
Qrp = 3607,28 kN
Qp2 = Qp3 + Qrp = 2970,726 + 3607,28 = 6578 kN
kN
kN
= 0,7334 · 1,0808 · 300 · 3800 = 903,63· 103 N
Verificare (2719,2 kN > 903,63 kN)
Verificarea peretelui la forţa tăietoare în cazul în care există câte un gol mare în fiecare panou la
ultimul nivel.
Qp3 – forţa tăietoare capabilă în cazul pereţilor cu goluri mari
Qp3 = min (Rm, Rb1 / H)

kNm hg = 3800 mm kN
Rm = min (2 · 410,3769 · 106 / 3800; 1040,654) = min (215,988; 1040,654) = 215,988 kN
Rb = 0 deoarece există perete mai jos
Qp3 = 3 · Rm = 3 · 216 = 648 kN
[top]
Anexa A – Notaţii
Aa – aria armăturii întinse;
A`a – aria armăturii comprimate;
Aai – aria armăturii înclinate la grinzi cu găuri;
– aria totală a armăturii verticale de pe inima peretelui;
– aria de beton a stâlpului;
– aria armăturii flexibile din bulbul întins al peretelui sau din stâlp;
– aria armăturii rigide din stâlpul (bulbul) întins ce mărgineşte peretele;
Aae – aria etrierilor;
Ar – aria armăturii rigide;
– ariile secţiunii de beton şi respectiv de armătură rigidă ale stâlpului;
Ari – aria inimii armăturii rigide;
Art – aria tălpii armăturii rigide;
Art+, Art- – aria armăturii rigide comprimate şi respectiv întinse;
Aro – aria rigidizării de oţel orizontale din nod;
Az – aria zăbrelei de solidarizare;

Ard – aria diagonalei de oţel din perete;
Asp – aria secţiunii şurubului pretensionat;
ae – distanţa între etrieri;
aco – distanţa între conectori;
b, h – lăţimea şi înălţimea secţiunii elementului bar;
bgr, hgr – lăţimea şi înălţimea secţiunii din beton a grinzii;
bst, hst – lăţimea şi înălţimea secţiunii din beton a stâlpului;
b’ – diferenţa între lăţimea secţiunii de beton şi lălţimea tălpii armăturii rigide;
brg, trg – lăţimea şi grosimea plăcii de capăt de pe faţa nodului;
bn – lăţimea nodului;
bni – lăţimea interioară a nodului – între tălpile armăturii rigide ale stâlpului;
bne – lăţimea exterioară a nodului – în afara tălpilor armăturii rigide;
bt, tt – lăţimea şi grosimea tălpii armăturii rigide;
– lăţimea tălpii armăturii rigide a grinzii adiacente nodului;
be – lăţimea efectivă referitoare la rezistenţa la compresiune locală a armăturii rigide la plcăi de

bază încastrate în fundaţie;
br, hr – dimensiunile ţevii de oţel rectangulare;
Cbn – rezultanta forţei de compresiune locală preluată de betonul nodului;
drp – distanţa între plăcuţele care solidarizează elementele de armătură rigidă;
dco – diametrul conectorului;
hco – înălţimea conectorului;
dg – diametrul găurii din grindă;
ds – diametrul fretei; s – pasul fretei;
dr = ar / hr unde ar este acoperirea cu beton a ţevii;
Dr – diametrul exterior al ţevii de oţel a armăturii rigide;
Db – diametrul miezului din beton al stâlpilor din ţevi circulare;

dc, hc – diametrul şi înălţimea capului gujonului;
Eb, Er, Ea – module de elasticitate al betonului, armăturii rigide şi armăturii;
e – excentricitatea de aplicare a forţei axiale de calcul;
epl – distanţa între centrul plastic şi centrul de greutate;
Fpr – forţa de pretensionare într-un şurub de înaltă rezistenţă;
ha – distanţa între armăturile unui element bar;
ho – distanţa între armătura întinsă şi fibra cea mai comprimată;
– distanţa între armăturile grinzii;
– distanţa între armăturile grinzii;
hi, ti – înălţimea şi grosimea inimii armăturii rigide;
hb – înălţimea de înglobare a bazei stâlpului;
– înălţimea grinzii din oţel (a armăturii rigide);
– distanţa între centrele tălpilor armăturii rigide a grinzii;
– distanţa între centrele tălpilor armăturii rigide a stâlpului;
hsp, dsp – înălţimea şi diametrul şurubului pretensionat;
– distanţa dintre barele verticale sudate de grinda ce trece prin nod;
H, H0 – înălţimea şi lumina etajului pentru stâlpi;
lb, lr, la – momentele de inerţie ale secţiunilor componentelor (beton armătura rigidă şi armătura);
lap – distanţa între articulaţiile plastice;
lf – lungimea de flambaj a stâlpului;
l – distanţa dintre centrele a doi bulbi consecutivi ai peretelui, l0 – lumina între bulbi;
lpl – lungimea articulaţiei plastice;
lp – lungimea peretelui;
lpo – distanţa între centrul bulbului întins şi centrul bulbului comprimat;
lg, hg – dimensiunile golului din perete;
Lcap – lunecarea capabilă la interfaţa între componente;
– momentele de calcul la faţa nodului care provin din grinzi;
– momentele de calcul de la faţa nodului care provin din stâlpi;
– momente capabile ale secţiunilor bar (stâlpi grinzi, montanţi,

buiandrugi);
Mcapo – momentul calabil la încovoiere pură al secţiunii din bar;
Mbcap – momentul capabil al componentei din beton armat;
Mbcapo – momentul capabil la încovoiere pură al componentei din beton armat;
Mbcapb – momentul capabil al componentei din beton armat la balans;
Mrcap – momentul capabil al componentei din oţel (armătură rigidă);
Mrcapo – momentul capabil la încovoiere pură al componentei din oţel;
Mrcap1 – momentul capabil al componentei oţel a armăturii rigide în cazul plăcii de bază încastrate
în fundaţie;
Mr2 – momentul capabil al componentei de oţel la bază în cazul armăturii rigide înglobate în
fundaţie;
n – numărul de ramuri de etrieri;
Ncap – forţa axială capabilă a secţiunii din bar;
Npc – forţa axială capabilă la compresiune centrică fără flambaj a elementului din bar;
Npk - forţa axială capabilă la compresiune centrică fără flambaj a elementului din bar cu rezistenţe
caracteristice;
Ncr – forţa axială critică elastică de flambaj a elementului din bar;
Nr – forţa axială a componentei din oţel;
Nrt, Nrc – forţele axiale capabile la întindere şi compresiune centrică ale componentei armăturii
rigide;
Nsc – forţa axială capabilă de compresiune centrică a miezului din beton;

Nbt – forţa axială capabilă de întindere centrică a secţiunii din beton armat;
Nb – forţa axială preluată de componenta din beton armat;
Nbc – forţa axială capabilă la compresiune centrică a secţiunii din beton armat;
Nbb – forţa axială capabilă la balans a secţiunii din beton armat;
– forţe tăietoare din grinzi la faţa nodului;
– forţe tăietoare din stâlpi la faţa nodului;
Qcap – forţa tăietoare capabilă a secţiunii din bar;
Qe – forţa tăietoare capabilă preluată de etrieri;
Qbcap – forţa tăietoare capabilă a componentei din beton armat;
Qbcap1 – forţa tăietoare capabilă a componentei din beton armat la ruperea în secţiuni înclinate;
Qbcap2 – forţa tăietoare capabilă a componentei din beton armat la ruperea prin lunecare şi
despicare în secţiunea slăbită din dreptul tălpilor;
Qbcap3 – forţa tăietoare asociată momentelor capabile ale elementului din beton armat;
Qrcap – forţa tăietoare capabilă a componentei din oţel;
Qrn – forţa tăietoare capabilă a nodului dată de forfecarea panoului de oţel;
– forţa tăietoare capabilă a nodului dată de diagonala comprimată interioară din beton;
– forţa tăietoare capabilă a nodului dată de câmpul de compresiuni exterior modelat prin
grinzi cu zăbrele;
Qscap – forţa tăietoare capabilă preluată de betonul simplu din interiorul ţevii;
Qp1 – forţa tăietoare limită corespunzătoare fisurării betonului din perete;
Qp2 - forţa tăietoare corespunzătoare ruperii peretelui după fisurarea diagonală;
Qp3 – forţa tăietoare capabilă a peretelui cu goluri mici;
Qp4 - forţa tăietoare capabilă a peretelui cu goluri mari;
Pcap – forţa capabilă a conectorului;
Pro – forţa în rigizarea orizontală din nod;

R`c – rezistenţa la compresiune a betonului fretat;
Rco – rezistenţa la întindere a oţelului gujonului;
Rc, Rck, – rezistenţa la compresiune a betonului nefretat (de calcul, caracteristică şi medie);
Rbf – rezistenţa betonului în cazul ruperii la forţa tăietoare;
Rcl – rezistenţa la compresiune locală a betonului;
– rezistenţa betonului la fisurarea înclinată a peretelui;
– rezistenţa betonului în câmpul diagonal de compresiune din perete;
Ra, Rak, – rezistenţa la întindere a armăturii (de calcul, caracteristică şi medie);
Rae – rezistenţa ;a întindere a etrierilor;
Rr, Rrk, – rezistenţa la întindere a oţelului armăturii rigide (de calcul, caracteristică şi medie);
Rrf – rezistenţa la forfecare a oţelului armăturii rigide;
Rz – rezistenţa la întindere a oţelului zăbrelei de solidarizare;
Rp – rezistenţa la întindere a oţelului plăcuţei de solidarizare;
Rsp – rezistenţa la întindere a şurubului pretensionat;
Srt, Src – momente statice ale ariei întinse şi comprimate ale secţiunii de oţel faţă de axa neutră
plastică;
s – distanţa între legăturile tălpilor profilului din oţel;
sr – distanţa între elementele de armătură rigidă solidarizate prin plăcuţe sau zăbrele;
tin – grosimea inimii rigide a nodului;
– grosimea inimii şi a tălpii armăturii rigide a stâlpului;
– grosimea inimii şi a tălpii armăturii rigide a grinzii;
tto, lto – grosimea şi lungimea tolei din oţel din inima peretelui;
Tfr – forţa de fretare;

Tp – forţa capabilă din plăcuţa de solidarizare;
– forţele de întindere şi de compresiune ale armăturilor verticale sudate de grinda

metalică;
T – temperatura a timpul t al incendiului standard;
To – temperatura iniţială;
Vbn – volumul betonului efectiv din nod;
Vrn – volumul inimii armăturii rigide a nodului;
z – distanţa între rezultantele eforturilor de pe secţiune-braţul de pârghie;
Wrp – modulul de rezistenţă plastic al secţiunii din oţel a armăturii rigide;
Wap – modulul de rezistenţă plastic al secţiunii din oţel a armăturii flexibile;
Wbp – modulul de rezistenţă plastic al secţiunii din beton nefisurate;
– modulele de rezistenţă plastice ale armăturii, al secţiunii de oţel, şi al secţiunii

de beton în zona de înălţime 2hB simetrică faţă de centrul de greutate al secţiunii;
– modulele de rezistenţă plastice ale armăturii, al secţiunii de oţel, şi al secţiunii

de beton în zona de înălţime 2hE simetrică faţă de centrul de greutate al secţiunii;
YG, YP – distanţele de la fibra superioară la centrul de greutate şi la centrul plastic;
j – coeficient de formă a secţiunii orizontale a nodului;
fr – efortul de fretare al betonului;
bc, bu – deformaţii specifice de curgere şi ultime ale betonului comprimat;
’bc, ’bu – deformaţii specifice de curgere şi ultime ale betonului comprimat fretat;
au – deformaţie specifică ultimă a etrierilor;
cr – deformaţie specifică critică de flambal local a tălpii comprimate;
e – coeficientul de armare cu etrieri;
f – coeficient de fretare;
 – unghiul format de zăbrele cu orizontala;

d – unghiul diagonalei peretelui;
 – coeficient de reducere al forţei de compresiune capabile datorită flambajului;
 = x / ho unde x este înălţimea zonei comprimate;
– coeficient de zvelteţe;
g – coeficient care ţine cont de influenţa golului în perete;
go – coeficient care ţine cont de influenţa golului în grindă;
bu – coeficient de reducere al rezistenţei la compresiune a betonului;
p – efort unitar tangenţial în beton determinat de rezistenţa cadrului care bordează peretele;
co – curbura la momentul iniţierii consolidării în oţel;
cr – curbura la flambajul tălpii;
p – rotirea ultimă plastică;
 ,  - ductilitatea de rotire şi de curbură;
rc – raportul dintre aria de armătură rigidă comprimată şi secţiunea de beton;
r = Ar / bh este coeficient de armare cu armătura rigidă;
a – coeficient de armare al armăturii întinse;
p – coeficient de armare orizontală perete;
n – coeficient care ţine seama de tipul nodului;
hn – suplimentul de înălţime a nodului;
2hr – diferenţa de înălţime între rigidizare şi grinda de oţel;
 – indice de contribuţie al armăturii rigide;
[top]

GP 042-99 Ghid de Proiectare Pentru Elemente Din Beton Armat Cu Armătură Rigidă

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GP 042-99 Ghid de Proiectare Pentru Elemente Din Beton Armat Cu Armătură Rigidă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID DE PROIECTARE PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT

I. GHID DE PROIECTARE PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT CU

1. GRINZI DIN BAR SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE

(Verificarea secţiunii M < Mcap)

1.1. METODA SUPERPOZIŢIEI (SECŢIUNI SIMETRICE)

Determinarea caracteristicilor secţionale:

1.2. METODA SIMPLIFICATĂ - pentru secţiuni simetrice

Determinarea caracteristicilor secţionale ale

2. STÂLPI DIN BAR

1. Se determină caracteristicile secţionale:

2.3. STÂLPI DIN BAR SOLICITAŢI LA ÎNCOVOIERE CU FORŢA AXIALĂ - METODA

Rc = R*c (0,85 - 2,5rc); rc = Arc / Ab

2.4. STÂLPI CU SECŢIUNEA ARMĂTURII RIGIDE DIN ŢEAVĂ SOLICITAŢI LA ÎNCOVOIERE

Pentru componenta din beton simplu din interiorul ţevii:

mbc = 0,85 pentru betonul din tub

Pentru componenta din beton armat de acoperire a ţevii există relaţiile:

B.2. Daca dr ≤  ≤ 1 - dr →Nb = bhRc ( - h/b (1 - 2dr) ( -

B.3. Pentru 1 - dr ≤  ≤ 1 →Nb = bhRc ( - h/b (1 - 2dr)2)

B.3. Pentru 1 - dr ≤  ≤ 1 →Nb = bhRc ( - h/4b (1 - 2dr)2)

Pentru componenta armăturii rigide

2.5. STÂLPI ŞI GRINZI DIN BAR LA FORŢA TĂIETOARE. METODA SUPERPOZIŢIEI

Se determină forţa tăietoare capabilă a componentei din beton

2. rupere în secţiunea din dreptul tălpii profilului de oţel

Se determină forţa tăietoare de calcul asociată plastificării la

Se determină forţa tăietoare de calcul asociată plastificării la

2.6. CALCULUL LA FORŢA TĂIETOARE AL STÂLPILOR CU SECŢIUNEA ARMĂTURII

Se determină la forţa tăietoare a componentei din beton armat

2. rupere în secţiunea din dreptul tălpii profilului de oţel

e este coeficientul de armare cu etrieri

Se determină forţa tăietoare de calcul asociată plastificării la

Se determină forţa tăietoare de calcul asociată plastificării la

3. NOD DE CADRU DIN BAR

5.1. PEREŢI DINBAR SOLICITAŢI LA ÎNCOVOIERE CU FORŢA AXIALĂ

a. Dacă: -2 (ArstRr + AastRa) - AainRa ≤ N ≤ AbstRc - AainRa

c. Dacă: AbstRc- AainRa ≤ N ≤ AbstRc- AainRa + tp1poRc / 2

d. Dacă: AbstRc + AainRa + tp1poRc / 2 ≤ N ≤ AbstRc + AainRa + tp1poRc

e. Dacă:AbstRc - AainRa + tp1poRc / 2 < N < AbstRc + AainRa + tp1poRc / 2

5.2. CALCULUL LA FORŢA TĂIETOARE AL PEREŢILOR BAR

Se determină caracteristicile secţionale ale peretelui: beton, profil

II. EXEMPLE DE PROIECTARE PENTRU ELEMENTE DIN BAR

1. Grinzi din beton armat cu armătura rigidă

220 sus + 220 jos

Rc = 0.85 · 18 = 15.3 N/mmp

Armătura rigidă: (OL37)

MD - momentul capabil corespunzător punctului de balans;

MD = WrpRr + WbpRc/2 + WapRa

Wrp = 2S0 = 2 · (150 · 20 · 140 + 130 · 10 · 130/2) =

2 · 504500 = 1009000 mmc = 1009 cmc

Wap = 2 · 314 · 270 = 169560 mmc = 169.56 cmc

= 25821440 mmc = 25821,44 cmc

6,527 · 108 Nmm = 652,7 kNm

Determinarea poziţiei axei neutre hB

Considerăm ca axa neutră trece prin talpa

150 mm > hB = 133 mm >130 mm

Beton - Rc* = 18 N/mmp (Bc30)

Armătură - Ra = 300 N/mmp (Pc52)

Profil - Rr = 220 N/mm2 (OL37)

Armătura - sus: 418

(2) ΣM = 0 (faţă de fibra extremă comprimată)

= 4,16 · 108 Nmm = 416 kNm

Nmm = 506 kNm

- Rc = 15 N/mmp N/mmp (Bc25)

- Rr = 220 N/mmp N/mmp (OL37)