Manualul Salvatorului Montan 2008

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA
t
e
5\t-
Tr
PTfiilUfi[II I
Asocia{ia Na}io*al6
a $alva*orilor Montani
din Rarnf,nia
::
i-
i=
'-z
.\E
(-=
=.1
v\ +
fi=
.E
z
=
rf,'-
fiEE
'a.
o- Eei
.E EEE.
uJ' gE Ei
* z
'E
=
E-
EI f,J
E -
t'='
E 35 f: Eeff' "i=*E H
$ IE;EE9=
ZEs= EE
sE"rPXr
0a
P
o, E; E eA
=E fo UI
L
=
.= .cr
t,
o. o,
UANUAlUl
$AI,Y[IOHUI,UI
UONTAN
#%'s
(Jt 1- LTI q I5
Editura SEDCOM LIBRIS

lagi, 2008
A.N.S.M.R
Apdrut: 2008
Realizator capitole 1 - 9: Maestru al sportului ?n alpinisrrt Mircea OPRI$, Pregedinte A.N.S.M.R.

Realizator capitol 10: George RESIGA - $ef f,ormagie'Salvamont Eupeni
Realizator capitol 1 I : Manager Raul PAPALICEF - $ef Serviciu Salvamont Neam!
Realizator capitol 12: Manager Raul PAPALICEF - $ef Serviciu Salvamont Neam!
Realizator capitol I 3: Biolog Beatrice SLAVINSCHI - Salvator montan/Inspector Protecfia Muncii
t
CUPRINS
3==::oiul 1 MATERIALE FOLOSITE
in oprnnTruNrLE DE SALVARE MoNTANA i e
l-1. \Iateriale strict necesare pentru o ac{iune de salvare montani, in sezonul de varl / 9
=
r \fateriale pentru alpinism / 9
:' \lateriale pentru transportul accidentatului / 10
: \paratur[ pentru telecomunica{ie / 10
: -\paraturd de semnalizare I l0
r:" \Iateriale strict necesare pentru o ac{iune de salvare montani, in sezonul de iarnl i 10
:r \lateriale pentru alpinism / 10
b t \{ateriale pentru transportul accidentatului / 11
c ) Aparatur[ pentru telecomunicalie I Il
dt -A.paraturf, de semnahzare I ll
e r Aparatur[ de c[utare in avalanq[ i I I
Capitol*; 3 NODURI-PENTRU LEGARE IN COARDA,

ASTGURART 9r AUTOASTGURART t12
l.l. \oduri - asigurlri - autoasigardri I 12
2.1.L. Noduri de legare in coard5 i 12
2.1.2. )ioduri de asigurare gi autoasigurare I 14
a) Nodul,,opt dublu" / 14
b) Nodul ,,opt simplu" I 14
c) Nodul ,,Cabestan" I 14
d) Nodul ,,Semicabestan / 15
2.1.3. Noduri de legare a doul corzi I 15
a) Nodul dublu pescdresc / 15
b) Nodul pentru legarea a doud corzi sub tensiune / 15
c) Nodul pdtrat I 16
d) Nodul Bulin / 16
2.1.4. Noduri de amarare / ancorare I 17
a) Nodul de scaun i 17
b) Nodul opt simplu / 17
2.1.5. Noduri de urcare pe coardfl / 17
a) NodulPrusik/ 17
b) Nodul Prusik cu carabinierd I 18
c) Nodul de blocare pe coardd sau,,Nodul L" I 18
t=p***E*aa 3 MATERIALE FOLOSITE tU nCpUNILE DE SALVARE /le

3.1. Materiale pentru asigurlri / 20
3.1.1. Coardfl dinamici / 20
3.1.2. Semicoardi dinamicl i 20
3.1.3. Coardi staticl / 20
3.1.4. Carabinieril I 20
a) Carabinierd de aluminiu cu siguranfd I 20
b) Carabinierb din olel cu siguranld / 21
c) Carabinierd ,,Expres" l2l
3.1.5. Piton I 24
a) .. Piton clasic I 24
b) .. Piton de expansiune / 25
c) .. Nuci / 25
d) ..Tendor 126
e) .. Pitoane pentru zdpadd l 27
f)... Pitoane pentru ghea\d I 27
3.1.6. Sciri{e / 28
3,1,7, Ciocan / 28
a) Ciocan - piolet I 28
b) Ciocan de vard" I 29
3.1.8. Cascd I 29
3.1.9. Col[ari I 29
3.1.10 Piolet / 31
3.1.11. Be{e de schi / 31
a)...Befe de schi alpine / 31
b)...Befe de schi de turd (telescopice) / 31
c) ...8e!e telescopice de avalanq[ / 31
3.1.12. Schiuri - Legituri - Piele de focl / 32
3.1.13. Cufite de gheafil 132
3.2. Materiale folosite in opera{iunile de clutare qi salvare din avalanSil I 32
3.2.1. PIEPS 457 t32
3.2.2. SondI de avalanqil 133
3.2.3. Lopat5 de avalanqil I 33
3.2.4. Trusi de marcare in avalansil I 34
3.3. Materiale auxiliare pentru operafiunile de salvare I 34
3.3.1. Rote / 34
a) Role simple 134
b) Role duble / 34
3.3.2. Blocator / 34
a) Blocator cu mdner / 35
b) Blocator frr[ miner / 35
c) Grigri / 35
3.3.3. Opt de coborflre / 36
3.3.4. $tiht / 36
3.3.5. Troliu / 37
3,4, Utilaje pentru transportul accidentatului / 37
3.4.1. Targa AKJA / 37
3.4.2. Targa Canadiani / 38
3.4.3. U.T.2000 / 39
3.4.4. Sacul de transport GRAMINGHER/ 39
3.4.5. Sacul de transport TIROMONT / 40
3.4,6. Saltea cu vacuum / 40
ffimpfrtmlul 4ASIGURART 4t /
4.1, Amenajarea unui punct de amaraj / 41
4.2. Amenajarea regrupErii I 43
4.3. Autoasigurarea I 43
4.4. Asigurarea (in deplasare) I 44
4.4.1. Asigurarea dinamic[ / 44
4.4.2. Asigurarea staticd,I 47
!|il{ualu[ $[[v[r 0n[[]I ll 0ilrml
**pfrkwfiuf, 5 TEHNICA DE cAlAneRE / 4e
5.1. Cifirarea liberil I 49
5.1.1. Principiile ciflrflrii libere/ 49
5.1.2. Procedee tehnice debazd,I 511,
5.2. Cl{lrarea artificiall / 55
5.3. Traverslrile / 55
**pe**&wx ffi TEHNICA RAPELULUI 9I A COBORARII / s7

6.1. Rapelul / 57
6.2. Coborflrea (Lansarea) / 59
6.3. Procedee tehnice / 60
6.3.1. Rapelul pe coboritorul autoblocant / 60
6.3.2. Rapelul pe opt / 60
6.3.3. Rapelul Dtilfer/ 60
#ap{tmilul 7 DISPOZITM DE TRACTIUNE / 61

7.1. Scripe\i I 6l
7.2. Troliu / 63
*mpe**\wl ffi TRANSPORTUL ACCIDENTATULUI tN nAnUPT /66

8.1. Bucla reglabil5 / 66
8.2. Prelungirea frflnghiilor I 67
8.3. Transportul accidentatului pe verticali/ 67
8.4. Transportul accidentatului din surplombil I 69
8.5. Executarea pendulirilor / 70
8.6. For{ele de trac{iune asupra punctelor de ancorare.
For{a de tracfiune in coardfl qi in punctele de ancorare / 71
8.7. Intinderea unui funicular I 74
8.8. Transportul tlrgii pe funicular I 76
8.9. Transportul accidentatului cu ajutorul tlrgii cu roat6, in teren variat I 77
8.10. Organizarea acfiunilor de salvare in zona alpinl greu accesibiH / 78
8.11. Nofiuni de salvare cu ajutorul elicopterului / 80
8.11.1. Semnale pentru dirijarea elicopterului de la sol / 80
8.11.2. Proceduri de lucru cu elicopterul / 80
8.11.3. Tehnica de lucru. ,,Coarda super lungl"/ 85
8.11.4. Sistemul,,CoardI lungi" / 86
twpe\*&*e& & SALVAREA MONTANA in STzONUL DE IARN A t tt

9.1. Introducere I 87
9.1.1. Folosirea pioletului / 87
9.1.2. Cilcarea zilpezii I 90
9.2. Mersul pe colfari / 94
9.3. Amenajarea locurilor de asigurare (amarajelor) / 100
9.4. Deplasarea in teren pe schiuri de turl / L02
9.5. Misurarea inclina{iei pantei, cu ajutorul befelor de schi / 103
9.6. Transportul accidenta{ilor / 103
9.6.1. Transportul accidenta{ilor pe pflrtii de schi / 104
9.6.2. Transportul accidentafilor in zoni alpin[ / 104
9.7. Organizarea ac{iunilor de salvare pe pirtiile de schi amenajate / 105
3"# AVALAN$ELE / r07
ffm$s$ftqp$ux$
10.1. Unde nu se formeazd avalanqele? / 107
10.2. Unde se formeazi avalanqele? I 107
10.3. Cauzele care produc avalanqele I 107
10.4. Clasificarea avalanqelor / 108
10.4.1. Avalanqe de ninsoare afffnati / 108
10.4.2. Avalanqele de fund sau compacte i 108
10.4.3. Avalange in scffnduri de zipadn / 108
10.4.4. Avalanqa in bulgiri de zipadl (de cataractn) / 108
10.4.5. Avalanql in cornig[ sau balcoane / 109
10.5. Clasificarea interna{ionali a avalanqelor/ 109
10.5.1. Principii de clasificare a avalanqelor / 109
10.5.2. Clasificarea morfologici a avalanqelor i 110
10.5.3. Comentarii asupra clasificirii morfologice / 111
10.6. Clasificarea factorilor de avalanqil / ll4
10.6.1. Factori permanen+i I ll4
10.6.2. Factori variabili / 115
10.7. Organizarea ac{iunilor de salvare i 116
10.7.1. Luarea deciziilor qi alegerea traseului / 116
10.7 .2. Precau{ii in traversarea zonelor izolate I ll7
10.7.3. Alegerea traseului de salvare / 118
10.7.4. Modul de traversare azonei de declanqare / 118
10.7.5. Ac{iunea supraviefuitorilor / 119
ffimp$&*$ut R$" oRGANTZAREA ACTTUNTLOR DE CAUTARE/SALVARE

A PERSOANELOR DISPARUTE SAU RATACITE I 127
11.1. Caracteristici ale operafiunilor in funcfie de modul de primire al informa[iilor I 127
11.2. Alarmarea directil I 128
11.3. Structura echipelor de interven{ie / 129
11.4. Alarmarea indirecti i 130
11.5. Arii de clutare / 132
11.6. Comunicarea in cadrul sistemului / 134
11.7. Planul de salvare de urgentl (P.S.U.) / 135
11.8. Aspecte de ordin psihic qi mental / 136
frmp$tr*Ex*$ $"H FOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE COMUNICATIE 9I A

RECEPTOARELOR G.P.S (GLOBAL POSITION STSTEM) / 138
12.1. Stafiile de emisie recep{ie / 138
12.2. Descrierea unei sta{ii de radio-emisie/recep{ie / 138
12.3. Trafieul radio / 139
12.4. Sistemul de radionavigafie prin satelit (GPS)
12.4.1. Prezentarea qi caracteristicile sistemului / 140
12.4.2. Modalitifi de utilizare a sistemului G.P.S. i 142
lL.S.Utilizarea receptorului GPS in operafiunile de salvare montand I 142
NORME DE PROTECTIE A MUNCII

spEcrFrcE AcTrvrTATrr DE SALVARE MOntanA I r+s
CmWfr**$ns* H
MATERIALE FOLOSITE
iTT OPERATIUNILE DE SALVARE MONTANA
,,
+
:::::-" acest capitol, au fost seleclionate cele mai noi materiale de salvare, recomandate de
:. ---S\-lli\R.
\i::enalele folosite in opera{iunile de salvare montand se impart in doud categorii:
- \lateriale strict necesare pentru o acliune de salvare montan[, in sezonul de var[.
:. \fateriale srrict necesare pentru o acliune de salvare montan[, in sezonul de iarn6.
1.1. Materiale strict necesare pentru o actiune de salvare
montani, in sezonul de varH
I --::a acestor materiale a fost realizatd pentru o echipd compus[ din gase salvatori montani.
'.'-:-:.:-; iespective se impart in patru categorii:
: :-':;riale pentru alpinism;
::=:ral e pentru transportul accidentatului;
- ::::rrrirdpentrutelecomunicalie;
: ::3ratura de semnaltzare.
a, \Iateriale pentru alpinism:
E- I Ilenumirea materialului '":*t'
El.l
- Coardd dinamic6 ml. 80 dmm. - 23,6 KN
I Coardd static5 ml. 80 0mm. - 29.2 KN
i8 -: Carabiniere expres buc. 20 2500 KN
: Carabiniere cu si buc. 10 38 KN
: R.ole simple buc. 4 30 KN
1"--: duble buc. 2 50 KN
- B-.r;atoare buc. 2
! Cobordtor buc. 6
- 5e-anle buc. 8 120 - 150 cm.
Piroane (diferite buc. 14 20% extensibile
buc. 2
I B:rcle (diferite buc. 6
' 3--rnasin[ oortabild buc. I 24W - 4 amperi
',-:std comolet[ IOKN-16KN
- buc. 6
Mireea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA
b) Materiale pentru transportul accidentatului:
l:,rii"
1 Targ[ universal[ cu roat[ buc. 1 UT 2000; Tip Alpind;

Tiromont; Mariner etc.
2 Ham de transport buc. I Tio GRAMINGHER
c) Aparatur[ pentru telecomunica{ie:

,;t q,,$w=w
I R.T.P. buc. 6 160MHz
149,20 MHz
2 G.S.M. buc. 2 Conex sau Dialog
d) Aparaturi de semnalizare:
1.2. Materiale strict necesare pentru o actiune de salvare

montanS, in sezonul de iarnS
Lista acestor materiale a fost realizatd pentru o echipi compusd din gase salvatori montani.
Materialele respective se impart in cinci categorii:
a) materiale pentru alpinism;
b) materialepentrutransportul accidentatului;
c) aparaturdpentru telecomunicalie;
d) aparatur6 de semnalizare;
e) aparatur[ de c[utare in avalang6
a) Materiale pentru alpinism:

N*i:
'ti*:
1 Coard[ dinamicd ml. 80 01 lmm. - 23.6 KN
2 Coardd staticd ml. 80 ) 1 lmm. - 29,2 KN
., Carabiniere cu sigurantd buc. t0 38 KN
4 Role simple buc. 4 30 KN
5 Role duble buc. 2 50 KN
6 Blocatoare buc. 2
7 Cobordtor oot buc. 6
8 Sc[rite buc. 8 120 * 150 cm
9 Pitoane (diferite) buc. t4 20% extensibile
10 Ciocane buc. 2
1l Bucle (diferite) buc. 6
12 Vestd completd buc. 6 lOKN_16KN
10
TTII{UAIII 1 $AIYII ON UIUI U O I{ TA I{
b) Materialepentru transportul accidentatului:

B
B
traNS
rt
c) Aparaturi pentru telecomunica{ie:
Eg
I I
d) Aparaturi de semnalizare:
I-mtern6 frontald
re
:l Proiector portabil
Pistol de rachete
--l I
--l e) Aparafuri de clutare in avalanqi:

__l
2 Sondd de avalansd
ni.
Trus[ de aval
EJ
I
__l
l
__l
-_l
--l
j
ll I
__.1
ll
NODURI PENTRU LEGARE TN COARDA,
ASrGUnAnr sr AUToAsrGUnAnr
2.L. Noduri - asiguriri - autoasiguriri

Cotzi, cordeline, bucle, centuri qi carabiniere: iatd" principalele accesorii pe care niciodat6 nu
le folosim independent, ci in combinafii mai mult sau mai pulin complicate. pe1tru ca acestea s6 se
combine intre ele, sunt necesare nodurile. Cunoagterea unui numir minim de noduri, potrivite
scopului urm[rit, este de o importanld vitalE in salvarea montand.
Orice nod trebuie s[ indeplineascd urm[toarele conditii:
o sd fie elastic;
o sd nu se deformezela tracfiune;
o sd nu se desfacd sub sarcin6;
o sd nu alunece, provoc6nd strangularea. Exceplie de la acest caz fac nodurile de asigurare
gi de urcare pe coardi care, sub sarcind, se blocheazd, iar desc[rcate, culiseazdpecoardl.
Nodurile trebuie insuqite foarte bine, acest lucru fiind posibil doar prin .*.rru... Se consider[
cd un nod este insugit foarte bine atunci c6nd acesta poate fi realizai in orice pozifie, in orice
condilii (chiar gi pe intuneric) gi chiar cu o singurd mAn6.
Unele noduri pot fi folosite in mai multe scopuri, cum este cazul nodului in opt, supranumit
pe drept,,regele nodurilor".
In funcfie de domeniul de aplicare, nodurile se clasificl in:
aI Noduri de legare in coard6;
Noduri folosite in | 2. Noduri de asigurare qi autoasigurare;
operatiunile de salvare -----+ { 3. Noduri de legare (innddire) a doud corzi;
| 4. Noduri de amararelancorarc;
t5 Noduri de urcare pe coard[.
2.1.1. Noduri de legare in coardi
Normele UIAA interzic" legarea direct in coard6, deoarece bucla ar exercita pe suprafafa
corpului presiuni de 20 kglcmt,pentru o fo4[ de qoc de 1200 kg, ceea ce ar duce la grave teziuni gi
chiar la moarte.
Legarca in coard[ se va face numai prin,rnodul opt prin urmdrire,, (faze 1-g).
Itil{ul1[l $[[Y[r 0 nu [uI ]t0 II T[l{
kglrcr fo vesti mixtii Legarea in vest[,,Libero"

(recomandeti in operafiunile de salvare)
fi&3
Yt&2
13
Mircea OPRI$ RaUIPApAL|CEF George RESIGA
2.1.2. Noduri de asigurare gi autoasigurare

a) Nodul ,,opt dublu'6 este un nod sigur (de autoasigurare), dar are dezavantajul cd
nu poate
f,r fdcut decdt cu ambele m0ini, iar recuperarea lui este mai anevoioasd.
jll c
ffiUl
b) Nodul ,,opt simpluoo (de autoasigurare) este la fel de sigur, dezavantajul lui fiind cd
sub
sarcini mare se stranguleaz[, iar desfacerea lui este anevoioas[.
ri&5
c) Nodul ,,Cabestan" este un nod simplu, tot de autoasigurare; se poate realiza cu o

singurd m6n[ se regleazd 9i se recupereazd foarte ugor.
tu
Fig. 6
Indiferent de nodul folosit pentru autoasigurare, punctele in care se face autoasigurarea

trebuie sI fie bine fixate (se recomandd s6 se foloseascl minim 2 puncte).
t4
IIINU[1[[ $[[V[I ORIII,UI II ONIAT{
tealizat qi de recuperat' Se poate

d) Nodul,,semicabestano' este un nod de asigurare, ugor de
:\-3. -rta cu o singurd m6n6.
%
ftg.7
2.L.3. Noduri de tegare a doui corzi

a) *\odul dublu pesciresc- - se tblose;te la legarea a doud corzi cap la cap.
Fig.8
bI \odul pentru legarea a doul corzi sub tensiune (faze A-E).

rig.9
I
I
I
i
{
15
L-/
Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA
c) ,,Nodul piltrat" - este folosit la innoddri de corzi qi chingi. Nu este recomandat pentru
sarcini mai mari de 40 KgF.
ri&10
d) ,,Nodul Bulin" - se foloseEte la lusiri arxiliae. Nu este reommda pefrir sacini mai
mari de 80 KgF.
Fig11
16
rlAl{u[[u[ $[[v[I 0nu[uI ll0ilTAN
ntru
2.1.4. Noduri de amarare/ancorare
a) ,,Nodul de scaun"
Nodul de scaun este folosit, in general , in cazul in care avem nevoie de doud bucle la capdtul
unei corzi sau cordeline, acestea fiind reglabile.
Fis.12
mal
Faza L FazaZ Faza3
b) ,,Nodul opt simPlu" - vezi fig. 5
2.1.5. Noduri de urcare pe coardi

a),,Nodul Prusik"
Fi& 13
t7
-
b) ,,Nodul Prusik cu carabinierS" c) ,,Nodul de blocare pe coardS" sau,,Nodul L..
Fi& 14 Fi& 15
Aceste 3 noduri (Fig. 13, 14, 15) sunt folosite pentru blocarea sarcinii, din acest motiv fiind
foarte bune la urcarea pe corzi fixe.
18
ffimgm$trm$qs$ S
MATERIALE FOLOSITE
IN ACTIUNILE DE SALVARE
/u
tr
3.1. Materiale pentru asigurlri 3.2. Materiale folosite in operafiu-

3.1,1. Coardd dinamicd nile de clutare qi salvare din
3.1.2. Semicoardd dinamicd avalanql
3.1.3. Coardd staticd 3.2.1. PIEPS 457
3.1.4. Carabinierd 3.2.2. Sondd de avalanqd
Carabinierd de aluminiu cu siguranld 3.2.3. Lopatd de avalansd
Carabinierd din olel cu siguranld 3.2.4. Trusd de marcare
Carabinieri ,,Expres" tn avalansd
3.1.5. Piton 3.3. Materiale auxiliare pentru
?iton clasic opera{iunile de salvare
?iton de expansiune 3.3.1. Role
\uci a) Role simple
lendor b) Role duble
?rtoane pentru zdpadd 3.3.2. Blocutor
?rtoane pentru gheafd a) Blocator cu mdner
3.1.6. Scdrile b) Blocator fErS mAner
3.1.7. Ciocan c) Grigri
- -ocan - piolet 3.3.3. Opt de coborhre
I -.xan de var[ 3.3.4. Stiht
-r.1.8. Cascd 3.3.5. Troliu
-r.1.9. Collari 3.4. Utilaje pentru transPortul
-1.1.10. Piolet accidentatului
3.1.11. Bele de schi 3.4.1. Targu AKJA
=::: Je schi alpine 3.4.2. Turga Canudiand
--.'-: ie schi de turd 3.4.3. U.7.2000
ir- ::-escopice de avalangd 3.4.4. Sacul de transPort
-:- I - I 2. Schiuri-Legdturi-Piele
GRAMINGHER
cle focd
-: -'. /-i. Culite de gheayd 3.4.5. Sacul de transPort
TIROMONT
3.4.6. Saltes cu vacuum
3.1. Materiale pentru asiguriri

3.1.1. Coardi dinamici
Coarda dinamic[ este folositE pentru asigurarea in deplasare a unei formafii. Corzile dinamice
simple omologate de cStre UIAA au diametrul exterior cuprins intre 10 *11,5 mtrl, o greutate de 65
-85 g / mL. gi lungimi cuprinse intre 40 qi 60 mL.
Caracteristici dinamice :
- rezistenld static6: - 2750 daN.
- rezistenf[ static[ la nod: - 1850 daN.
- alungire: - 33 -34%
- numdr de c[deri:
-80kg - 6 (norma UIAA)
-90kg -5
-65kg -8
-55kg -10
3.1.2. Semicoardi dinamici

Este o coardf, dinamicl calculat[ qi testat[ pentru o sarcin[ de 55 kgF. Semicorzile dinamice
omologate de cdtre UIAA au diametrul cuprins tntre 8 * 9,5 mm, o greutate de 46 - 55 g/ml. gi
lungimea cuprinsd tntre 45 - 90 mL.
Caracteristici dinamice:
- rezisten!5 dinamicl - 816 kg.F;
- rezisten!5 staticd la nod - 1200 daN.;
- alungire - lUYo.
Aceastd categorie de corzi poate fi folositd pentru ture de iarnd in escalade, in simplu sau in
dublu.
3.1.3. Coardi statici

Indica(ii de utilizare: rapel, balustrade, funiculare, transport materiale.
In general, se folosesc acolo unde alungirea corzh deranjeazd,. Nu se folosesc la ascensiuni.
3.L.4. Carabinieri
Acest dispozitiv face legdtura intre coardl gi un dispozitiv fix de asigurare.
In actiunile de salvare ,sunt folosite mai multe tipuri de carabiniere:
a) Carabinier5 de aluminiu cu siguran[5
Figl6
20
}IAI{U[[UI. $AI,T[I ONUIUI UOilTAI{
Detalii cu cele doui tipuri de sigurante
rig.U
b) Carabinieri din otel cu siguran[5

de salvare in care se folosesc greut[fi
-\ceste carabiniere sunt recomandate in operaliunile
--:e mari, deoarece rezistl pin6 la 3500 kgF'
c) Carabinieri,,ExPres"
ce trebuie gtiut despre folosirea carabinierelor, in general

ochiurile care necesitd cea
1. Ianful de securitate care leagd alpinistul de asigurant, unul dintre
:-.r: -;:3 atenlie este carabiniera'
ei necesitd o mare vigilen![,
l,:--i majoritatea alpiniqtilor ii acorda o incredere oarb6, utrlizatea
-:,i i lr-iltrl.I gesturile cele mai simple'
Cum se plaseazi coarda in carabinieri ?
s[ fie stdpdn pe
?::rtnr alpinistul debutant, plasarea corzit este o opera{ie delicatd. El.trebuie
(mare)'
E:.r_e -le.mai ales atunci cand inallimea eventualei c[deri este maxim[
2t
4-/
2 - menlinerea carabinierei cu degetul
1 -menlinerea carabinierei cu degetul mijlociu qi
(fig' a)' mare qi trecerea corzTr cu degetul mijlociu
trecerea corzii cu degetul mare qi cu ardt5torul
gi cu ar[t6toru1 (fig. b).
Fig.r
Fab
Acest risc foarte grav este unul din

Existd un fenomen fo arte alarmant : auto-des -
prinderea. DacA o cddere violenti survine, coarda motivele importante care duc 1a recoman-
darea unei atenlii sporite plaslrii corzii in
efectueaz[ o miqcare foarte rapidd (ca o biciuire)
(fig' c)' carabinierd. Coarda trebuie s[ treac[ de
care poate provoca o desprindete acorzTi
dedesubt inspre deasupra (fig' d).
ilI
1T
Fig.c fl&d
riscd s6 se intoarc6' sd se
ln cazde trecere invers[, de deasupra spfe dedesubt, carabiniera
r6suceasc6 gi s[ faciliteze ieqirea corziidin carabiniera.
IIAI{UATUI. $AIVII ONUIUI }IONTAil
- : :--:--:rea escaladei se deruleazd pe diagonald, clapa carabinierei trebuie plasatd in direclia
: --i: -- --:-:ini alpinistului (fig. e).
Fu.o
De fapt, dacd clapa este plasat[ in aceeaqi direclie cu cea a cdtdrdtorului, in momentul c[derii
=::re din nou riscul desprinderii.
Odatd coarda bine plasat[ in carabinierd este foarte important s[ fii conqtient de rezistenla
:-.rimd a carabinierei. influentatd de urmdtorii doi factori:
1) Plasarea carabinierei
Nimic nu trebuie s[ o incomodeze, orice presiune din exterior ii reduce rezisten]a (fig. f). in
rlus, carabiniera trebuie plasatd pe lungime; orice alt[ pozilie ii reduce rezisten]a (fig. g).
r*--\
(
4* fr'-\
t (f,5
rr&f 2) clapa carabinierei

Fig'g
(carabiniera are rezistent6 maximE c6nd clapa este inchisi)

Contrar agtept[rii, clapa carabinierei nu rbmAne inchisi tot timpul. Deschiderea clapei
:.:ierei poate fi provocatd de trei elemente:
o L-tr $oc contra unei sthnci asculite
hertia clapei provoacf, deschiderea completd a carabinierei in momentul in care se produce
- ,-
-- -:g. h).
. Relieful sthncos tmpinge clapu carabinierei
:.:3sr caz poate fi evitat dacd alpinistul foloseqte lungimea potrivitd (fig. i).
. : cursul unei cdderi, coarda alunecdnd foafie rapid in carabinier5, se pot crea vibralii
- - 'r. -: >a antreneze deschiderea clapei (fig. j). Dac[ un goc violent se produce in momentul in care
-;-.-j :j:- deschis[, riscul ruperii carabinierei nu este deloc de neglijat. Alpinigtii nu trebuie sd
r - - . :-; :J.ste pericole. Pentru a-i ajtta,Petzl a creat carabiniera Spirit.
23
d
I
ii I
I
I I
! I
/
ir
(;,
tr,
'/t
,lr, "'I
!;
A
,t
I I
*rl'r,
\ll-.,','
.3-.r'
\ \t
\
lt
.J,
iir
Tr, \
+ I
tl
1l \
I f
iiIr1i
rl
+ t
I
I1l +
t
I
I ii t Fig.h frg.i +
+ rrg.j
3.1.5. Piton
Pitonul reprezintd ultimul element al lanlului de asigurare, av0nd rolul de a frxa toate celelalte
elemente de perete.
a) Piton clasic
Fixarea pitoanelor in fisuri (fig. 20)
Fg
t*5
hdll2
hdll?
Pozilia 1 - corect Pozilia 8 - corect

Pozilia2 - corect Pozilia 9 - incorect
Pozitia3-detrecere Poziyia 10 - incorect
Pozilia4 - corect Pozilia 11 - corect
Pozilia5-detrecere Pozilia 12 - corect
Pozilia 6 - incorect Pozi[ia 13 - incorect
Pozilia 7 - corect Pozi\ia 14 - corect
24
uiliurl[l $[[Y[r0nulul u0l{T[]l
de expansiune
hele de expansiune sunt folosite la asigurarea salvatorului montan, in deplasarea pe
pwy.jntdnd o iiguranld foarte mare. Spre deosebire de pitoanele folosite in mod curent,
s folosesc acolo unde nu existl fisuri. Locul de fixare al acestor pitoane se face cu
Ecu perculie sau cu d51!i speciale.
Efg fixarea corect6 a piionului de expansiune, acesta trebuie s5 fie ales, in aqa fel inc0t sd
Ilaureche, in gaura executatd (ftg.2l).

cazul in care urechea pitonului nu poate fi folositS, se poate fixa o bucl[ de cablu (fi$.22 a)
accesul la piton (fig.22b).
rsrl tw
1+
c) Nuci (frg.23 a, d * se folosesc in fisuri mai pulin mari, b, c - pentru fisuri largi)
:Iftpile fac parte din materialele care asigur6 ancorarea in perete (vezi pitoanele), dar care se
Eitr fisuri mai largi, in care nu se pot fiia altepitoane. Pentru fixarea nucilor, acestea trebuie
alese, in functie de fisura in care urmeazd a se fixa (fi5.2q'
Mircea OPRI$ RaUtPAPALICEF George RESIGA
a) Introducerea
FW b) tr'ixarea
c) Proba de fixare
d)Tendor
Tendoarele sunt dispozitive de fixare

care se folosesc in fisuri cu deschidere mai
mare. in general, sunt reglabile.
Fig25
Fie26 Tendor
autoreglabil
r
I IIATU[[U[ $[[V[I ORUTUI il OIIIAI{

e) Pitoane pentru zipad5 - se folosesc la asigurdri pe pante de zdpadd, conform de-
;eriului (frg.27)
a) Piton de zlpad[,,T"-eu;
b) Piton de zipadfl
,rLingurI'o
c) Montaj de pitoane;
pentru o asigurare
perfectl;
d) Unghiul optim pentru
fixarea unui piton de
zilpadil tip o,Linguri".
,B
f) Pitoane pentru gheat6 * se folosesc la asigurdri pe pante de ghea!6. Au form[ de

tirbugon, sunt goale pe din[untru pentru evacuarea ghelii gi se fixeazi prin rSsucire.
Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESTGA
3.1.6. Scirite
Se folosesc la depdqirea obstacolelor surplombate sau expuse.
Fis29 rr$0
3.1.7. Ciocan
Este folosit la fixarea sau extragerea pitoanelor. Se leag[ de salvatorul montan cu o cordelinI
cu lungimea de i,5 m.
a) Ciocan - piolet
IIAilIAI,[I. $AI,VTI O NUTUI }I OilTAT
b) Ciocan de varH
ri$2
3.1.8. Casci
Casca face parte din echipamentul de protecfie al salvatorului montan. Aceasta trebuie sd fie
:lrat6 pe cap ;i in pozilie corecti. Casca trebuie sE corespundd normelor UIAA sau DIN 7948.
Fig.33
Corect
3 1.9. Coltari
-:.- rac parte din echipamentul folosit pe pante cu zdpadd sau cu ghea![, pentru deplasarea
r- :: securitate.
-: -=::ral. se folosesc collarii cu 12 puncte.
:.' .-:. coltarilor pe bocanci se poate face in mai multe moduri (fi,g. 3a; a - prinderea cu
- -: =pate.b-prindereanormal, c-d-e-prindereacuajutorulchingilor, f-prindereacu
- -. :lng6).
29
4
-
Fig34
rry35 @etaliu pentru folosirea oE rft.rtrf)
Colfii frontali se folosesc la parcurgerea

fefelor cu inclinatii mari, prin procedeul
,rcramponaj*.
30
IIANUAI[I, $[I,VAI O RUTUI UOilI[T
3.1.10. Piolet
:. . .::u1 este indispensabil pe timp de iam6, cdnd se parcug pante cu inclinalii mai mari de 10'.
Fig.36
rt$7
Piolet universal cu profil fix.
L:60 - 80 m.
Fig.37 a) 9i b) piolet cu lopdlic[ r[sucit[

c) piolet cu lopllicd gi culit de ghea!6 interschimbabil.
Se folosegte la ascensiuni pe perefi de gheaf[.
3.1.11. Bete de schi

L.rSalvamont, belele de schi au un rol foarte important at6t pe pdrtia de schi, cdt gi in depla-
-i- : .r1 zone montane.
a) Bete de schi alpine
.\ceste bele sunt folosite pe pdrtiile de schi. Lungimea lor se calculeazdin functie de indlfimea
-
- , r.rlui.
b) Bete de schi de turi (telescopice)
Sunt folosite foarte mult, deoarece au avantajul de a putea fi reglate la diferite lungimi. De
--.:::-3nea, transportul lor se poate face in mcsac
(fig. 38).
c) Bele telescopice de avalanga
-\ceste befe sunt extrem de utile, ele putdnd fi folosite qi ca sondf, de avalanq[. Dintr-o
,t
-.--r:re de be{e se poate realiza o sondd de avalang6 cu o lungime de 3 m.
Fig38
i' ,'-' '-,,-,
i'
31
-
Mircea OPRI$ RaUIPAPAL|GEF George RESTGA

3.1.12. Schiuri - Legituri - piele de foci
Schiuri:
Pentru operaliunile de salvare pe munte sunt recomandate:
- schiuri de turd cu lungime de pAnd la 1,70 m.
- schiuri model CARVE tip BANDIT de la ROSSIGNOL, cu lungimi cuprinse intre 1,
1,80 m' Acest tip de schiuri a fost construit special penku zone cu zdpadd,rr.batuta sau cu hopuri.
cipalele caracteristici pe care le au aceste schiuri sunt greutatea micd gi?nscrierea cu uguring6 in vira_
Leglturi:
Se recomandd o legdturd robust[. Exemplu: SILVRETTA grupa 400.
Piele de foci:
Pielea de foci este extrem de utilS in schiul de turd, deoarece permite alunecarea la cobo
iar la urcare o blocheazd.
Se recomand[ pielea de focd COLLTEX, cu lungimi care se aleg in funclie de lungi
schiurilor qi cu lilimi mai mici dec6t l[qimea schiurilor.
3.1.13. Cutite de ghea!6

Sunt accesorii care se monteazd sub legdtura de schi de tur6, penku ca acestea sd ail
aderenfd perfectd pe suprafelele inghetate.
3.2. Materiale folosite in opera[iunile de c5utare

gi salvare din avalangi
3.2.1. PIEPS 457 (fig.3e)
Acesta este un aparat electronic de detectare a victimei surprinse in avalanqd. Func{ioneaz
doul sisteme: emisie - receplie, pe frecventa 457 KTIz (aceasta .it. f.".r..r1a internafionald).
Pentru a putea fi folositd tehnica de cdutare a victimei cu ajutorul PIEPS
-ului, este necese
atit victima, cdt qi salvatorul montan s[ posede un astfel de aparat.
Spre regretul nostru turigtii nogtri, in general, nu defin astfel de aparate, dar aprecien
dotarea fiec[rui salvator montan cu plEpS-uri este obligatorie.
Fig39
32
}I[IiUAlUl $AI,V[I ONUIUI UOilTAN
3.2.2. Sondi de avalangi
S:.-c: :e avalangd este compusd din mai multe segmente care prin imbinare reahzeazd o ttld'
-: Cdutarea cu sonda de avalangS necesitd antrenament suficient pentru ca salvatorul
:i,r=:=i roatd
':.s, =.
reahzadiferenla dintre obiectele atinse de capdtul sondei.
Dtrliu cu capitul
rrdci de avalanql
3.2.3. Lopati de avalangi

Lopata de ar alangi este confeclionatd din materiale uqoare, cu sistem de cuplare, pentru a fi
:-a --$rde transportat. Coada este scurt[, pentru a permite folosirea lope]ii in locuri str0mte.
ri&41
33
Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA
3.2.4. Trusi de marcare in avalangi

Aceast6 trusd este compus[ din mici bastoane prevdzute cu fanioane de
diferite culori, acel
folosind la indicarea ,n r*ito, zone din avalangl, pentru a se putea delimita zona
c[utatd' To
trus6 poate fi gasita o porta-voce electronic[ folosit5 la diferitele comenzi.
3.3. Materiale auxiliare pentru operatiunile de salvare

3.3.1. Role
Rolele sunt materiale indispensabile unei echipe, deoarece ajut5 foarte mult
la ridic
sarcinilor grele.
a) Role simPle (fi5. a2)
b) Role duble (frg. a3)
ri&43
3.3.2, Blocator
cd to
in decursul anilor, au apdrut pe pia![ diverse tipuri de blocatoare. Important este
bazeazd pe acelaqi principiui subiensirne, ele blocheazd 9oard1,
iar f.atAltensiune' alune
coardd. Se folosesc iu ,rr.a.i pe coard6, intinderi de funiculare
qi tracliuni' Intr-un ansamt
blocatoare cu role, se poate realizaun sistem de troliu'
IIA!iUil[[I, $AI,V[IORUI,UI il OilIIT
Ecrtoarele se impart in trei categorii:
i Hocator cu mAner - func{ioneazddoar pe un fir de coard6.
w44
Lt Blocator fdrd mdner - acest tip de blocator poate funcliona pe un fir de coardd sau pe
.f,-r:: :-: de coard[.
o Grigri (frg. a6 qi a7)

Ft&46 (Montarea corzii in dispozitiv)
'-9
-Yt
*.
-
'l---Y'
I
7
rald ae stanca]
Frs.47
[aXrc;n ?,i'"'L"#.urui
3.3.3. Opt de cobor6re

Acest material are multiple intrebuintiri, dintre care principale sunt:
- cobordrea in rapel;
- asigurarea in deplasare a coechipierilor.
3.3.4. $tiht @ispozitiv de frinare, blocare, asigurare - fi-e. a9)

fi&50 (Montarea corzii in gtiht)
36
TTITUAI,U[ $[[Y[IONUIUI ilOilllil
135 Troliu
ffi este un utilaj specializat pentru cazurile in care este nevoie de for![ pentru sarcini mari,
'fotnrr{ Ia recuperarea acestora din pere{i. Func,tioneaz6 cu corzi statice sau cu cabluri de o}el.
3.4. Utilaje pentru transportul accidentatului

3.4.1. Targa AKJA
Este utilajul cel mai folosit pentru transportul accidentalilor pe pdrtiile de schi (fig. 52).
Tunspstul cu AKJA se executl intotdeauna cu 2 salvatori montani, obligatoriu, foarte buni schiori.
E:lclli gi un tip de AKJA pentru transportul accidentafilor pe teren neacoperit de zdpadd sau
rfu#- Anea$A AKJA este prev[zut[ cu o roat6 (fig. 53).
37
3.4.2. Targa Canadiani

Targa Canadiand este, de asemenea, folositd la transportul accidentalilor pe pdrtiile de schi.
Spre deosebire de AzuA, este prevdzutd in fa!6 cu doul fisele pentm a fi prinsd de un salvator
montan, salvatorul montan din spate trebuind sd asigure transportul tirgii cu ajutorul unei cordeline
de 3 - 4 m lungime. La noi in 1ard, este foarte pufin folositS, manifestAndu-se preferinfd pentru
AzuA la transportul pe pdrtiile de schi.
rg51
38
UAI{UIIUI. SAI,YIIORUI,UI UOilTIT
3.4.3. U.T,2000
Targa UT2000 este un utilaj modern de folosin![ universald. Pentru transportul pe teren
aeacoperit de zdpaddsau gheafl targa este prevdzrttd cu 2 ro]i care u$ureazdfoarte mult transportul'
Este compusd din doud pdrli (fig. 55) care se asambleazd (fig. 56). Are o greutate totald (cu toate
accesoriile) de 9 kg. Este omologatd pentru transportul accidentalilor cu elicopterul qi in orice zon6,
indiferent de teren sau de cdt de greu accesibild este zona.
Fig;55
3 schi.
rlvator
deline
pentru
3.4.4. Sacul de transport GRAMINGHER
Este folosit la evacuarea victi-

melor din perefi, in cazul in ca-
re acestea nu au suferit acci-
&nte greve, cum ar fi afec{iuni
ale coloanei sau craniului.
39
3.4.5. Sacul de transport TIROMONT

FuS8
Sacul de transPort Tiromont este

folosit la evacuarea victimelor din
zone aflate pe verticald. Se Poate
folosi gi la transportul cu elicopterul' G
&
'li:llr!].u. 'l
*,f. mro
mmn,l
-tls
3.4.6. Saltea cu vacuum r,
Salteaua cu vacuum se foloseqte la transportul accidentalilor care au suferit traumatisme ale

coloanei gi bazinului, asigurind o imobilizare foarte bunf,.
Fies9
ExistS, de asemene a, atele cu vacuum foarte utile, in cazul traumatismelor membrelor supe-
rioare gi inferioare.
40
ffimpfr*c$ax$ &
ASIGURARI
4.L. Amenajarea unui punct de amaraj
Amenajarea punctului de amaraj reprezint6 in salvarea montan[ cea mai importantd opera-
:.:ne tehnic[. Acesta este punctul in care se asigurd atdt salvatorii montani, c6t 9i materialele cu care
punctul de amaraj sunt foarte mari, ajungdnd
= transportd accidentalii. Forfele care ac{ioneazd in se recomandd amenajarea punctului de amaraj
:c.ndla 2000 - 2500 kgF. Pentru securitatea acfiunii,
- cel pulin doud puncte fixe (fig. 60 - 61), aceasta in cazul in care nu se pot fixa mai multe puncte
-s.62
* 66).
;me ale
ri&60
(Amaraj in doul puncte, folosindu-se bucla de chingl)
or supe-
Amaraj in 3 puncte
fixe (faza 1) cu:
- nucl (a),
- piton (b),
- bucl6 (c)
fig.63 -faza2
fi5. 64 - faza3
fie.65 -faza4
ri&63 Fig.65
(Fazele amenajirii punctului de amaraj in 3 puncte, cu bucl[ de coardi)
42
IiI[I{UAI,UI. $AI,V[I O NU[UI IIOilI[il
(Fazele amenajirii punctului de amaraj in 3 puncte, cu bucli de coardi)
4.2. Amenajarea regrup5rii

Regruparea reprezirrtd locul in care o echipS de salvatori montani se adun6 dupd parcurgerea
unei lungimi de coardd de la punctul de amaraj. Printr-o lungime de coard[, se infelege lyneimea
corzliin care sunt asigurafi salvatorii montani, aceasta putdnd varia intre 30 qi 40 de metri. In cazuri
excep,tionale, in care terenul nu permite amenajarea regrupdrii la distanfele menfionate mai sus,
aceasta poate fi fbcutl qi mai aproape de punctul de amaraj. O regrupare trebuie sd asigure loc
pentru toatS echipa de salvatori, dar existd gi cazuri in care platforma naturalE nu permite acest lucru
gi, in acest ca1regn)parea poate fi fEcutd in scdrife.
4,3. Autoasigurarea
Autoasigurarea echipei in regrupare (flg. 67) se face in punctul de amaraj descris in cap. 4.1.
în regrupare nu este permis ca coechipierii sd fie asigurali unul de celdlalt. Autoasigurarea se va
face pentru fiecare salvator montan, in punctele fixe din regrupare (fig. 68), prin intermediul unei
bucle de coard[ cu diametrul de 8 mm. gi lungimea de 1 - 1,5 m., prinsd de punctul fx prin nodul ca-
bestan (fig. 6 - cap. 2) sau prin nodul opt simplu (fig. 5 - cap. 9i de vesti prin nodul opt dublu (fig. a - cap.2)'
Fig.67
Detaliu
--------_---.---
4.4. Asigurarea (in deplasare)

4.4,1. Asigurarea di namici
Prin asigurarea dinamicd,infelegem asigurarea ficutd din punct in punct, de cdtre un salvaff
montan aflat in deplasare (fig. 69 - 70).
in aceastd situalie, salvatorul montan trebuie sI se asigure ?n aga fel incit distanla dinEe
el gi ultimul punct de asigurare sd nu fie egal6 sau mai mare decdt distanfa dintre acest ultim
punct qi coechipierul care face asigurarea.
Pericolul constd in faptul cd in cazul desprinderii, distanla dintre capul de coardi gi
ultimul punct de asigurare va fi mai mare decdt dubld, addugdndu-se gi coeficientul dc
intindere a corzii, care poate fi intre 7 qi l0%.
44
}I[ilU[T[I. $AI,YAI O RUI,UI }I OilIIT
rA69
satvator
dintre
ultim
rdd 9i
tu1 de
45
Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA k j
Montarea asiguririlor in deplasarea secundului .,.* 13
a) Corectl -in caz de desprindere, secundul r[mdne in pitonul de asigurare. ':

b) Incorecti - in caz de desprindere, secundul rdmdne cu toatl greutatea in m6inile
capului de coardd.
fis70
in deplasdrile echipelor de salvare, se practicd qi asigurdrile fbcute cu ajutorul balustra-

delor. La acest tip de asigurare dinamicl se recurge in parcurgerea unor zone mai pulin peri-
culoase. Asigurare cu ajutorul balustradei se face in felul urmdtor: se fixeazd o coard6, de pre-
ferat staticd, intre doub puncte de amaraj; pe lungimea corzii se mai frxeazd puncte de asigurare
in aga fel inc6t balustrada sd nu facf, bucl[; salvatorul se ancoreaz6 pe aceastd balustradd prin
interiorul unei bucle cu nod Prusik sau blocator.
IIAIT U[ [U[ SII,YAI O BUI,UI ilO I{IA}I
4.4.2, Asigurarea statici

Prin asigurarea staticd se infelege asigurarea fbcutd de unul dintre salvatorii montani, intr-un
t:nct fix, pentru un alt salvator montan care se afl6 in deplasare. Acest tip de asigurare se reahzeazd
iabaza unui perete sau in regrupare.
Pentru asigurarea staticd se recomandd:
o sd fie ftcut[ intr-un alt punct fix dec6t cel in care este autoasigurat salvatorul montan care
:ce asigurarea coechipierului (fig. 73);
o sd fie frcutI in aqa fel inc0t cel asigurat sd se poatd deplasa frr[ gocuri, iar in caz de
tsprindere, sd poat[ fi oprit;
. filarea sau sl[birea corzii s[ se facdprogresiv.
Asigurarea static[ se poate face in mai multe moduri:
- prin carabinier[ qi nodul cabestan (vezi detaliu frg- 67 , cap- 4);
- cu ajutorul gtihtului (vezi fig. 50, cap. 3);
- cu ajutorul nodului opt de cobordre (fi,g.72);
- cu ajutorul grigri-ului (vezi frg.46, cap. 3).
wn
ustra-
Lperi-
e pre-
+rare
I prin
47
ri&R
48
r
t
ffimp$tw$axF 5
TEHNTCA DE CATAnnne
5.1. Citirarea liberi

in Salvamont, cdldrarea liberd, numitd mai corect cd1drarea naturald, reprezintd o formd su-
:erioard a mersului pe munte, la care folosirea miinilor, pentru menfinerea echilibrului, devine obli-
mtorie, prin utilizarea prizelot naturale, care pot fi:
- de tracliune,
- de impingere,
- de aderen!6,
- de sprijin,
- chei.
Se folosesc prize de mind gi prize de picior care trebuie optimizate; fiecare salvator montan, in
:mcfie de ca1it61i1e sale somatice (in[l!ime, lungimea membrelor) qi fizice (forfa qi rezistenfa mem-
:relor, in special), dar qi de forma sa tehnicd qi psihic6, trebuie s[ aleagl pnzele la distanfd potriviti,
qi pe o anumitd direclie. El trebuie sd se simtd in siguranld pe
=: le tracfioneze cu o anumitd forlb
:rize, efortul slu trebuie sd fie normal, iar viteza de inaintare s6 corespund[ propriului ritm.
Cd[drarea la indlfime nu trebuie s5 fie stresantd qi nici nu trebuie s[ fie considerat[ ca o
:ascadorie.
5.1.1. Principiile ci[Sririi libere

lndiferent dacd este sau nu legat in coard6, ca qi de sensul in care se desfrgoar[ c5]6rarea, un
="lr-ator montan trebuie s[
respecte cdteva principii debazd ale cdflrdrii:
L in orice moment, trebuie sd existe cel pulin trei puncte sigure de sprijin, alterndnd muta-
:'-a unei m0ini cu un picior €tg.7q.
tr. Privirea trebuie sd preceadd cdffurarea,in alegerea pizelor gi ocolirea zonelor periculoase.
m. Prizele trebuie verificate ca rezisten{[ inainte de solicitare.
rV. Prizele de mdnd gi de picior nu se aleg prea sus sau prea lateral.
V. Cdldrareanu se face in salturi (in echilibru dinamic), ci in mers ritmic, in echilibru sta-
--r. crlrr spun specialiqtii.
VI. Corpul se menfine vertical, nu prea apropiat de perete.
VII. Genunchii gi coatele nu se folosesc pentru sprijin.
\tII. La urcare, se foloseqte virful bocancului (espadrilei), eventual qi pufin din partea lateta-
; fig.15,76).
tX. La cobordrea pasajelor dificile, cdldrarea se face cu fafa la perete, privirea frc0ndu-se, in
!r:si cM, printre picioare.
X. inaintea unui punct dificil, se cur6!6 vdrful espadrilei.
XI. Atenlie la rafalele de v0nt care pot dezechilibra, intr-un punct de echilibru sau dificulta-
te extrem6.
XII. Apdsarea prizelor de mdn[ se face cu falangele degetelor in pozifie verticald (frg.77).
XIII. Cele trei puncte fixe trebuie sd formeze un triunghi, nu o linie.
XIV. Toate aceste principii trebuie individualizate; escalada extrem6 schimbd multe din aceste
idei de bazd, ca orice tehnic[ adusd la nivel de art5.
FUI4
ri&75
Folosirea celor 3 puncte de sprijin Prize de picior

a) braful drept -prizd de tracliune; sprijin pe vdrful espadrilei;
b) braful stdng - pizd de impingere. sprijin pe fald - talp6.
w6
Prize de mfln5
Prize de picior a) tracliune cu fala pui-"i;
a) sprijin pe talp6; b,c,d,e,g) tracliune in degete;
b) aderen![ pe talp6. f) tracliune intr-un deget.
tw
fri '%
,H {*u
IIIilUIIUI $[[Y[I OBUI,UI U O I{ T[I{
5.1.2. Procedee tehnice de bazi
iculta-
in c6![rare avem mult de cdgtigat in siguran![ qi eficienfd, dacdsuntem stdpAnii unei tehnici de
77). c1{irare bine pusd la punct. Trebuie deci si gtim cum putem :util:r;a prizele unui perete (puternic
fuclinat, vertical sau surplombat) sau fisurile qi muchiile pe care le prezintd.
aceste a) Efortul vertiial (fig. 78) este o primd metodl de clfSrare la care salvatorul st[ pe vdrful
picioarelor (uqor depdrtate,lanivelul umerilor) iar miinile men{in echilibrul, apdsAnd una sau doud
pire, nu prea deplrtate. Corpul se ridicd prin apdsarea piciorului aflat mai sus, dupl care mut6m o
mdnd g.a.m.d.
Fi&78
r
*lili i !
,11
,
#it
t;lL{
I
-4 I
lil
il I
l/
J b) Procedee de opozilie sunt denumite tehnicile de c6!6rare la care membrele solicitd in sens
opus prizele, oblindnd o bazd mai mare gi mai convenabil[ de susfinere a corpului. Exist[ o gamd
W largd de procedee qi variante ale 1or, de opozilie a celor patru membre:
I
Opozitia Picioarelor (fig. 79)
- cu picioarele larg deplrtate in lateral, numitl ,,qprai,f', aceast[ pozi{ie mdreqte baza tritrr'
ghiului gi permite o cdldrare mult mai siguri 9i eficient6 dec6t cea direct6.
Opozitia m6ini - Picioare

- denumitl gi ,,bavarez6", este un procedeu de mare efect, spectaculos, obositor 9i relativ peri-
culos. Prima variantd a acestui procedeu este apdsarea vertical[ a picioarelor perpendicular pe pe-
rete (prize de aderenfd) qi, in opozifie, tracfionarea a doud prize de min6, de jos tn sus (fig. 80). A
doua variant6, poate cea mai spectaculoas[ gi evident mai riscant[, este opozi[ia lateral[ a mflinilor
gi ap[sarea lateral[, dar in sens opus, a picioarelor (fig' 81).
we Tehnica de escaladare a diedrelor prin qpraif

rieE0
Bra(e - prizd de tracliune
{- Picioare - priza de aderenld
Fig.8l a) bralele - prizd de tracliune, picioarele - prize de opozilie

b) bray stdng - prizd de tracliune, bral drept - prizd de impingere,
picior stAng - prizd de impingere, picior drept - prizd de aderenld.
52
}IAI{UT[U[ $[[Y[IOBUI,UI UOITTIT
Opozitia lateral5 a bratelor (fig.83)

- de la interior la exterior sau invers, se aplicl combinatd cu efortul vertical sau cu opozilia
picioarelor, cu remarca unui moment de dezechilibru la mutarea unei mdini, care trebuie preluat cu
piciorul respectiv.
Cheile (fig. 84, 85 - chei de mdn6, fig. 86, 87 - chei de picior)

-se executd in fisuri de dimensiuni mici (in care abia pot incdpea degetele), pdnd la fisuri
largi, in care intr[ intregul picior. Opozi[ia se obfine prin presarea unui perete cu o parte a
membrului qi a celuilalt perete cu altd suprafaf6 a aceluiaqi membru. Cheile de palm[ se efectueazd
prin introducerea palmei in fisurd gi rdsucirea ei sau strdngerea pumnului.
ri&83
ft&84
a) Ci![rarein hornuri a, b) Cheie format[ intre

inguste - rrramonaj" degete gi podul palmei.
b) C[[[rarein hornuri c, d) Cheie formati intre
largi - ,rqprai{" desete si exteriorul palmei.
53
Fr&$ rb88
Opozitie spate - picioare (fig.88,89)

- denumitl ,,ramonaj", este un procedeu foarte rdspdndit pentru cd\drarea interioarl a hornu-
rilor gi diedrelor, atdtla urcare, cdt gi la coborire. Odat[ cu cregterea ldlimii fisurii, imediat se poate
intra cu corpul in interiorul ei. DacI fisura devine adevdrat hom, picioarele se pot sprijini cu vArful ghe-
tei de peretele opus, spatele se reazem[ de peretele din spate, iar mdinile apas6 tot peretele din fap.
Fi&89
54
}I[I{U[lUI, S AI,VII O [U[U I II O N TAI{
Opozilia spate - picioare - m6ini (frg' 90)
largi, prin urcale in trei timpi:
- este tot o variantd de ramonaj, se aplic[ in hornurile qi in m6ini
1. Sprijinit in picioare (ambele pe peretele di+ft,++sa*sprijinite pe pereli opuqi)
raceeagi remarc[), ridic6m corpul cdt mai sus;
;. Sprijinifi in corp (spate) qi picioare, ridicdm miinile;
3'Nesprijinimin-spateqiinmflini,ridicdmpicioarele' infe-
PentrusiguranlaceFrariiSerecomanddanusefolosiaceeaqipriz6cuambelemembre
rioare sau suPerioare.
ra90
hornu-
: poate
irl ghe-
i. 5.2, Citirarea artificiali lrrg' 9r,92)
m6n6 sau de Picior, a Pune o
Prinatec6!6raartiftcial,sein}elegealtiltzapitonulcaprizdde qi la traverslri
atdtlaurcare, cdt 9i la coborire'
sc6rild in el qi piciorul in scdri!6. Scdrifa se foloseqte
5.3. Traversirile
se pot face prin c[[6rare liberd sau
Travers6rile orizontale, oblice, ascendente sau descendente,
stificiald, dacd existd prize suficiente 9i sigure'
r.rti.ut 9i lipsit de prize qi trebuie totuqi-s6J traversdm, folosim procedeul
;"J#;;;;"Jr"t. 1- -- -^^ ^^l^^ -,^* f^l^.; rrn nrrn^l
un punct
H;;;;;;;;p;i; ."p.i ai".1u, sau prin pendulare.-Ambele procedee v9r l' ::fololiI ^r^-^1
mai srrJde t urlrr.rr, practic efectu6nd o cobordre dirijat[
-r: lateral'
ffi*t;;ig**.,'ritat
55
ri&91
50
Capit*rlu* ffi
TEHNICA RAPELULUI 9I A COBORARII
6.1. Rapelul
Rapelul este o tehnicd de alunecare pe una sau doud corzi. De-a lungul timpului, s-au cunos-
cut mai multe variante de rapel, din ce in ce mai sigure, mai comode gi mai eficiente scopului propus.
Pregitirea pentru rapel

Dupd ce s-au efectuat toate operaliunile de proteclie a zonei de lucru, de amenajare a regru-
pdrii (frind deci stabilite gi verificate punctele fixe de ancorare a corzilor de rapel), de aducere qi
aranjare a materialelor de lucru qi de rapel, se poate trece la fazele care preced rapelul:
o Se leagd capetele corzilor de rapel (dacd acesta se executd pe dou6 corzi- recuperarea lor
se face prin tragere de jos). Aten{ie! Sd nu se lege capetele aceleiagi corzi, iar cealaltd sdfie aruncatdios.
o Se introduce o coard[ prin inelul punctului fix.
o Se lanseazl corzile - pe rdnd - (sau coarda) de rapel, asigurdndu-ne (vizualiz6,td) cd nu
s-au innodat gi au atins regruparea urmdtoare.
o Pe coarda de rapel, se monteazd cobor6torul sau optul (cazin care se monteazd 9i bucla
Prusik de autoasigurare).
. Cobor0torul se monteazd la ochiurile centurii de siguranf[ (de la centura inferioar[, de
obicei, conform frg. 93) qi se asigur6 siguranfa.
o Urmeazdlegareain coarda de asigurare, linut[ de secund printr-o fr0n[ (in cazul in care
cel care face rapelul este asigurat de sus, din regrupare).
o Rapelul se face prin p[qire succesiv[.
o Pozilia corpului in rapel este 16satd pe spate, cu fafa la perete, privirea este indreptatd in
jos, alegdnd locul de p6gire.
o Picioarele desfdcute in,,V".
o Un braf va fine corzile de deasupra sistemului de frdnare , iar al doilea bra! va fine corzile
care ies din sistemul de frdnare, aproximativ in dreptul bazinului (fig. 94, 95).
o Se face o ultimS verificare a tuturor echipamentelor gi materialelor necesare qi se aranjeazd
int-o anumitd ordine.
o Se desface autoasigurarea qi se incepe rapelul.
Oprirea in rape!
Se poate face in doud feluri:
1. Coarda din spate se trece peste piciorul din dreptul mdinii, formindu-se trei bucle str6nse
pe pulp[.
2. Se aduce coarda din spate deasupra sistemului de frAnare gi se face un nod opt simplu cu bucld.
- in ambele cazuri, salvatorul montan rdmdne oprit in rapel (fig. 96).
Fi&93
t"lS94
TIINUI I,U[ $[I,YAI O AUIUI IiI O I{ TAII
I stranse
bucld.
6,2, Cobor6rea (Lansarea)

in operaliunile de salvare, se foloseqte foarte des tehnica de cobordre (tehnica lansdrii) a sal-
vatorului pe perete, asigurat de sus. Aceast6 tehnic6 d5 posibilitatea celui care coboard s[ aibd
mdinile libere, putflnd astfel sd lucreze cu ele.
Aten{ie! Acest procedeu nu este indicat in cazul tn care zgomotele din zond impiedicd recep-
(ionarea mesajelor dintre cei doi salvatori montani (cel care coboard Si cel care asigurd).
Asiguraiea celui care coboar[ se va face prin nodul semicabestan (vezi fig.7, cap.2) sau cu
ajutorul uiui dispozitiv de fr0nare. Nu este recomandat nodul ,,oqt"- Pentru siguranld in cobordre, la
leqirea corzlidin pitonul de asigurare se va monta pe coardd nodul Prusik sau un blocator.
Acest pro..d.., se poate executa pe corzi cu diametrul de minim 10,5 mm 9i cu rezisten{a de
nm l0 KN.
59
6.3. Procedee tehnice

6.3.1. Rapelu! pe cobor6torul autoblocant
Condilia cu care acest procedeu poate fi pus in practicd este ca respectivul echipament sI fie
in perfectd stare de functionare. Procurarea qi intrefinerea acestuia fiind dificil[, procedeul nu este
recomandat, cu atdt mai mult dac[ echipamentul este confec{ionat afiizanal.
6.3.2. Rapelul pe opt

Nodul ,,opt de cobordre" a fost conceput pentru rapelul executat pe trasee de alpinism.
Asigurarea cu coarda de sus sau cu bucl[ Prusik este obligatorie pentru orice situa]ie.
6.3.3. Rapelu! Diilfer (fis.97)

Acest rapel trebuie cunoscut de cdtre tofi salvatorii montani, deoarece nu necesitd nici o buc16,
carabinierd sau centurl pentru a-l folosi. Este totugi un procedeu la care este bine s[ nu se ajung6,
dar care, datoritd imprudenfei, poate fi necesar a-l aplica. Corzile se introduc intre picioare, se trec
pe sub pulpa piciorul stdng, diagonal peste piept, pe umErul drept qi prin spate lamdna st6ng[.
fisn
60
sd fie
u e$te
ffiapHt**ul F
DISPOZITIVE DE TRACTIUNE
buc15,
fung5,
se trec Dispozitivele de tracliune sunt folosite in operafiunile de salvare pentru ugurarea efortului fizic,
la trac,tionarea diferitelor sarcini (accidentat, dispozitiv de transport etc').
7.L. Scripeti
Scripe{ii sunt dispozitivele cele mai simple gi ugor de manevrat la tracfionarea sarcinilor.
Cu a.iutorul mai multor role (vezi frg. 42,43 - cap.3) gi blocatoare (vezi fi5. 44,45 - cap.3),
se pot realaasisteme de scripeli. La rcalizarea scripelilor, se pot folosi corzi statice
(de preferat) sau
dinamice cu diametrul de 10,5 mm qi cu o rezistenld cuprins6 intre 23 Si29 KN. De asemenea, este
recomandat sd se foloseasc[ carabiniere cu siguran!6, cu o rezisten{d minimd de 38 KN.
Vom enumera trei dintre aceste sisteme, considerate uzuale:
1. Scripeli simpli (fig. 98, a) :
in acest caz, fotlade trac{iune ,,F" este egald cu greutatea ,,G" (F G)'
La acest sistem sunt necesare urmdtoarele materiale:
o CoardS;
o
Blocator;
o
RolS simpld - 1 buc'
2, Scripeli de gradul II (frg. 98, b)
tn acest caz,F : Gl2.
La acest sistem sunt necesare urmdtoarele materiale:
o Coard6;
o Blocator (sau nod Prusik);
o Role simple - 2 buc.
3. Scripeli de gradul III, cu tracfiune opusfl greutl{ii (fig' 98, c)
:
in acest caz,F Gl3.
La acest sistem, sunt necesare urm6toarele materiale:
o Coardd;
oBlocatoare (sau nod Prusik) -2bwj
oRole simple -2buc.
scripe{i de gradul III, cu tracliune in direclia greuta{ii (fig. 98, d).
h acest caz,F: G/3.
La acest sistem, sunt necesare urmdtoarele materiale:
: ;ffilfir (sau nod Prusik);

o Role simPle - 3 buc.
La folosirea scripelilor se recomandd, ca tracfiunea sd se facl cursiv, sd nu se tragd in gocuri,
aceste gocuri riscdnd sdfo\eze prea mult punctul de amaraj al scripetelui.
62
illilUllul. $AI,YAIORULUI IIOilIIT
ocuri,
7.2. Troliu
in prezent, firmele producltoare de astfel de dispozitive au diversificat gama acestora, prin-
cipala diierenla fiind modul in care se face recuperarea cablului sau a corzii statice:
t13 o prin rotire, cu ajutorul manivelelor;
o prin migcare de ,,du-te-vino", cu ajutorul unui singur bra!;
r prin rotire, cu ajutorul unor motoare cu combustie.
Troliile cu cablu folosesc role cu 100 de metri de cablu, cu diametrul cuprins intre 5 qi 6 mm,
cu o rezistenld de 18 KN.
Foarte importante la folosirea troliilor sunt urmdtoarele:
- verificarea cablului, pentru a nu avea toroane rupte;
- ancorarea trebuie fficuta in aga fel incit in timpul manevrelor troliul sd r6m0n6 fix. Puncte-
qi a prizelor naturale;
le de ancorare trebuie bine alese. Se recomandd folosirea pitoanelor de expansiune
- direc{ia de trac}iune trebuie sd fie pe axa longitudinalE a troliului;
- cablul nu are voie s[ se sprijine direct pe margini st6ncoase. Pentru evitarea acestora se
monteazd role de protecfie;
- cleqtele de biocare trebuie astfel montat pe cablu incit accesul la el sd fie uqor;
- in timpul operaliunilor in care se utilizeazI troliul, salvatorii montani care executd mane-
rde sunt obligali sd poarte m[nugi de protecfie.
in cadrul operaliunilor de tragere sau cobordre cu ajutorul troliului, sunt folosite mai multe
ii indispensabile (fig. 99):
. Clegte pentru blocarea cablului
tr*6de fronare . Bridd pentru inn[direa cablului
IoIi pentru dirij area cablului 7. Cablu de ancoraj
f irtej pentru detensionarea cablului Carabinierd de forld (metalicd), cu siguran![,
rezistenta de 3500 kgF (vezi ftg. 17,18 - cap. 3
Mircea 0PRIS RaUIPAPALICEF George RESIGA
ri&9
Atenlie!
Este obligatoriu ca la toate operaliunile care se executd cu ajutorul scripe{ilor sau troliului,
sarcina care trebuie ridicatd sau cobordtd sd.fie asiguratd cu o coardd separatd, trecutd printr-un
dispozitiv de frdnare sau folosindu-se nodul semicabestan. Aceastd coardd de siguranld se va fila
tntr-un punct de amaraj separat de restul amarajelor ffig 100)
64
u[ilu[l[[ $illvlr 0aulul uoilTll{
ri&m
Exemplu de montare a dispozitivelo-iauxiliare ale troliului, in cazul in care se coboar[ o
sarcin[ (frg. 101).

fr& ml
oliului,
intr-un
va fila
Sistem de scriPefi
pentru montarea
clegtelui de blocare
o5
f;mpltolaxl S
TRANSPORTUL ACCIDENTATULUI IN ABRUPT
8.1. Bucla reglabil5

CarabinierI
Acest dispozitiv este folosit pentru anco- de ancorare
rarea salvatorului in coarda de lansare, in cazu-
rile in care se coboar5 un accidentatintargd, iar
salvatorul tnsofegte mijlocul de transport
De rqtinut: pozilia tErgii in timpul trans-
portului trebuie sd fie la nivelul taliei salvato-
rului, bucla autoreglabilE ddnd posibilitatea re-
gldrii acestei pozilii prin deplasarea blocatorului
pe frrul buclei.
BuclI de coardi
Materiale folosite pentru acest procedeu: (circa 2 m)
o Bucl[ din coardd de circa 2 m lungime
gi cu diametrul de 9-10,5 mm.
o Carabinier6 cu bucl[ expres de 22 KN
gi cu lungimea de 1.2 cm.
o Blocator fbri miner.
o Carabinierd cu siguranfd.
Carabinierl
pentru sarcinl
Bucla hamului
salvatorului
[ $[[Y[I O BUI,UI il OI{TAI{
IIAI{UTII
8.2. Prelungirea frAnghiilor (vezi fig. 9 - cap.2)
Prelungirea de frAnghii se foloseqte numai atunci cflnd salvatorul montan, cu sau fir[ acci
trebuie lansat pe un perete mai lung decdt lungimea corzii.
Pentru aceasta trebuie sd ,tine{i seamq de urmdtoarele:
- aLalansare-. ..
sunt permise numai corzi innodate in sistem - legarea a doud corzi cap la cap.
- In conditii normale, este permisd doar o innodare.
- Corzile alpine sunt foarte sensibile la cdderi de pietre.
- Prin innodare, rezistenfa unei corzi se reduce cu cca 50Yo.
,T - Fr6narea trebuie intrerupt[ la timp. Trebuie s5 rdmind cca 80 cm din frAnghie.
- Cu o mind se va presa frdnghia in semicabestan, iar cu cealaltl m6nd se va face nodul de
blocare.
- Sub nodul de blocare se va face la cca 30 - 40 cm, un nod Prusik cu o bucl6 de fixare
I fut-un piton de asigurare.
- Dupd innodarea celor dou[ fr6nghii gi trecerea nodului sub pitonul de asigurare, se va
bloca coarda cu nodul de blocare. in continuare, se va desface bucla de asigurare a corzilor gi se va
elibera ugor, p0n6 se intinde coarda de lansare. Cdnd s-a intins coarda, se va bloca qi se va desface
nodul Prusik de pe ea.
8.3. Transportul accidentatului pe vertical5

in ciuda existen,tei unui material din ce in ce mai performant, a traseelor din ce in ce mai bine
echipate qi a cregterii nivelului de preg6tire a practican{ilor, alpinismul nu este un sport lipsit de
riscuri. in majoritatea cazurilor, accidentele sunt datorate neglijenfei sau ignoranlei qi ar putea fi
ugor de evitat.
Operafiunile de salvare qi transport al accidentafilor din pere{i verticali necesit[ o tehnicd
deosebitd, de aceea putindu-se executa doar cu salvatori montani experimentafi.
Fazele acestor operaliuni sunt:
a) deplasarea la locul accidentului;
b) acordarca primului ajutor;
c) instalarca accidentatului in dispozitivul de transport Si transportul accidentatulul
a) Deplasarea la locul accidentului:
Se poate face prin trei metode:
1. de sus in jos, prin rapel;
2. de jos in sus, prin c6![rare;
3. o echip[ prin rapel, o echip[ prin c[ldrare.
l in func1ie de gravitatea accidentului gi de dificultatea zonei, se stabileqte numdrul de salvatori

montani ce se vor deplasa la locul accidentului. Indiferent de caz, numdrul acestora nu trebuie sd fie
mai mic de trei.
in cazul in care echipa se deplaseaz[ de sus in jos, se localizeazd locul accidentului dup[ care,
de deasupra peretelui respectiv, se va cobori in rapeluri succesive pind la accidentat. La noi in !ar6,
aceastd tihnica este foarte utilizatd, deoarece relieful permite ajungerea pe deasupra perelilor, pe cdi
mai uqoare.
simnlu Dac[ locul in care s-a produs accidentul se gdseqte in treimea inferioard a peretelui, deplasarea
reva face dejos in sus, prin c6!6rare.
;-l Dacd traseul pe care trmeazd s[ se efectueze transportul accidentatului este lung qi anevoios,
36 recomandd ca o echip[ s[ se deplaseze de sus in jos, iar alta de jos in sus 9i sd se amenajeze
',al
I
locurile pentru amaraj el e necesare transportului.
! 67
b) Acordarea Pfimalui aiutor:

in funclie de afecgiunile accidentatului, i se va acorda primul ajutor 9i, dacd este necesar,
proteclie termic6, pentru a putea rezista la transport.
c) Instalarea accidentatului tn dispozitivul de transport Si transportul accidentatului:

in carurlle in care accidentatul poate colabora, iar afecliunile acestuia nu necesit5 instalarea
lui intr-o targd rigidd, transportul se poate face cu ajutorul sacului Graminger sau Tiromont- Sunt
cazuric6nd se poate folosi .hiur r.urn rl de la vesta accidentatului, cu condilia ca acesta s6
fie fixat
proteja
de salvatorul montan printr-o bucl6. in acest caz, salvatorul montan are sarcina doar de a
accidentatul impotriva loviturilor de perete.
DacS afecjiunile accidentatului sunt grave, este necesar ca acesta s[ fie instalat intr-o
tatgdUT
2000, Mariner, Atpitra etc. Este obligatoriu ca accidentatul sd fie asigurat qi in dispozitivul de
tranl-
port, printr-o bucli de coarda legata intre nodul de ancoraj gi vesta accidentatului. Dispozitivul de
irunrport va fi insofit, protejat qi didjat la cobor0re de unul sau doi salvatori montani
(fig. 103-104).
ri& $3 Fi& 104
Securitatea in transport este foarte important[, de aceea se impune ca locurile de amaraj sd

fac[ respect6ndu-se con&1iile din cap.4.1. Deoarece forlele care solicitb punctele de amaraj sr
foarte mari, trebuie avut in vedere ca unghiul format intre ele s[ fie de 45o, conform fig. 105.
68
II[NU[I,UI. $AI,V[I O A UIUI }I OIT IAI{
ecesaf,
;talarea
Lt. Sunt
ie fixat
proteja
rgd UT
"'trans-
ivul de 8.4. Transportul accidentatului din surplomb5
i-104).
Salvarea gi transportul accidentalilor din surplombd sunt cele mai grele intervenlii pentru o
echip6. Numai printr-otehnic[ corect[ reu$esc astfel de intervenlii dificile. Folosirea procedeului de
ancorare poate fi decisiv[ in asemenea canxi.
Pentru zonele unde surplomba este mare, iar accidentatul se gdseSte

in perete, sub surplombd, existd doud posibilitdli de salvare (fig. 106).
Cazul I
o Vor fi cobordli doi salvatori montani legali la dou6 dispozitive de cobordre separate. Cei
doi vor fi legafi intre ei cu o coard[. Cdnd se ajunge la extremitatea surplombei, unul dintre
salvatori va rdmane acolo iar al doilea va cobori spre accidentat, asigurat prin coarda care il leag[ de
salvatorul r6mas sus. Concomitent se elibereazd qi coarda de lansare. Cobor6rea salvatorului la
accidentat se va face cu ajutorul pitoanelor, prin inelul cdrora se vor fixa nigte bucle de circa 20 cm'
care rlmdn in perete.
o Odatd ajuns salvatorul la accidentat, se vor lega unul de cel[lalt qi vor cobori pAnS la un
punct de regrupare oPtim.
. in cazul in care este necesard continuarea cobor8rii, este bine ca din regrupare, accidentatul
sd fie preluat de o alt[ echip6, iar cei doi salvatori s6 fie recupera{i.
Cazul II
o Se coboard pin[ labaza surplombei, ca in cazul precedent. De aici, unul dintre salvatori va
fi cobordt p6n[ in dreptul accidentatului (cu cca 1 metru mai sus decdt acesta). Salvatorul va arunca
o buclr de coardd, in aga fel incdt accidentatul s[ o prindd qi sd o fixeze in inelul unui piton din
zoni. Salvatorul se va autofila pdn[ la accidentat gi se va lega de acesta, apoi va elibera progresiv
bucla de tracfiune ptnd va ajunge la verticald. De aici, procedeul va fi similar cu cel descris mai
sus.
raj sd se
uaj sunt
69
ri&106
8.5. Executarea pendulSrilor (fig. 107)

in operaliunile de salvare din perefi stdncogi, de multe ori suntem nevoili sd folosim tehnica
penduldrilor,incantl in care zona accesibild este o zon[ paraleld cu cea in care se afl6 accidentatul
pi situatd pe acelaqi perete cu acesta.
70
IIII{UAI,I [ $[[T'[I O BUI,UI II OI{T[}I
Descrierea Procedeului
a) Capul de coardd va intra in rapel dirijat, fiind asigurat din regrupare cu doud corzi, de
titre secund. Deplasarea se va face pdnd se va gdsi o posibilitate de amenajare a unui traseu pe
verticald.
b) Se vor fixa pitoane de asigurare pe noua variantd, pdnd tntr-un punct de unde putem
onenaja o regrupare (atenlie la lungimea corzilor disponibile).
c) Din regruporea precedentd, secundul va executa un rapel, fiind asigurat de cdtre capul
de coardd din noua regrupare, pdnd cdnd secundul va aiunge pe noul traseu.
d) Secundul va recupera corzile de rapel qi va continua cdldrarea pdnd in noua regrupare.
Pentru executarea unor astfel de procedee, salvatorii montani trebuie s5 cunoascd foarte bine,
din punct de vedere tehnic:
- Cobordrea;
- Manevre de coardS.
Fi&107
rlr
\\)F:
funtca
ntatul
[{
8.6. Fortele de tractiune asupra punctelor de ancorare

Forfa de tracfiune in coardE 9i in punctele de ancorare
La montarea unui sistem de corzi intre doud ancoraje, trebuie acordatd o atenlie deosebitd
puterii de intindere a corzilor. Trebuie evitatd producerea unei forfe de trac{iune nepermisd asupra
punctelor de ancorare.
Scopul acestui subcapitol este de a ilustra legdtura dintre forfa exercitatd asupra punctelor de
ancorare, la o sarcin6 datd - ,,P" $i unghiul ,,cr".
Sistemul orizontal
Desenul aldturat ilustreazd, in mod simplificat, un sistem orizontal. La efectuarea unui calcul,
de exemplu, plecdm de la o distanfd, intre cele doud puncte de ancorare, de 100 de metri gi o
greutate de 100 kg ancorate pe mijlocul corzii orizontale.
ECHILIBRUL STATIC
Planul de amplasare Planul fortelor
,
100 m.
Din planul for,telor este ugor de observat c[ fo(a tracfiunii cregte in Rl gi R2, dacd scade
unghiul cr. DacE am considera u.:0, atunci forla tracliunii cregte la infinit.
Valoarea puterii de forfl poate fi determinat[ dup5 urmdtoarea formul6:
Inrl =lnzl =;.*

Sistemul pe plan inclinat
Desenul aldturat ilustreazS, in mod simplificat, un sistem pe plan inclinat. La elaborarea unui
model de calcul, plecdm iar de la o distanf[ de 100 m intre punctele de ancorare qi tot de la o
greutate (sarcin6) de 100 kg care este tot agd{atd,pe mijlocul distanfei pe plan inclinat.
72
UAI{U AlUI. $[[Y[I OBUI,UI il O }I T[}I
ebita
;upra
or de
a1cul,
!io p=100 kg.
calcula, conform formulei de mai

Vom aduce qi acest sistem in echilibru static Ai apoi vom
jos, forlele exercitate asupra punctelor de ancorare'
ECHILIBRU STATIC
Planul de amPlasare Planul for{elor
R2
> P=100 kg.

RI
asupla punctelor de ancorare creqte
Vedem qi in acest caz cd,la sc[derea C[, forla de trac{iune
considerabil. o for{6 gi mai mare va fi asupra
punctului superior de ancorare la unghiul B' Valoarea
scade puterii o vom determina dup[ formula urm[toare:
lnzl= -cos(fr+aL)osit(F-at)
sin(B + aZ)
cos(B - al)
Mod de lucru
de urmdtoarele:
Pentru asigurarea securitdlii, trebuie sd linem cont
o Coarda nepusd sub sarcind va fi preintinsi:
Forfa de intindere
Lungimea corzit
)a unul 80 kg
100 m
lelao 50m 40 kg
18 kg
20m
o Coarda va fi ancoratS in punctele de ancorare'
o Coarda va fi Pusl sub sarcin6' +ie
va lungi' Aceastl lungime rezulhE
condilionat de elastic itatea corzii folosite, aceasta se
de securitate.
suficient[ s6 oblinem gi s[ lucr[m in condilii optime
73
Din ilustralia prezentatd, putem vedea cd inclinafia sistemului de coardd (unghiul B) are o in-
fluen![ neesen]ia16 asupra for{elor de ancorare (forlele se schimb[ cu mai pufin de 20%la o schim-
bare a unghiului B, de 30!).
Concluzii:
Forlele de ancorare scad foarte mult dacd unghiul u se schimb[ de la 0o la 3o. Fo(a de trac-
liune scade neesenfial, dac[ unghiul o este mai mare de 6o.
SintetizAnd, putem afrcma cd intre coardd qi linia de leg[turd, intre cele doud puncte de anco-
rare, trebuie s[ existe un unghi de minim 5o, astfel securitatea sistemului de coard[ nu este periclitat[!
Aceastd leclie a fost prezentat6 de Bruno JELK din Elvelia, cu ocazia intrunirii ,,Comisiei de
salvare de pe sol", la a 48-a sesiune IKAR, in perioada 19-21 .09.1996, desfEqurati laKarpacz, in Polonia.
8,7, tntinderea unui funicular 1rrg. 108 a,b)

Acest procedeu se foloseqte pentru transportul accidentalilor intre doi versanfi, pentru a evita
obstacolele grele ce se afl[ in vale.
Materiale folosite la acest procedeu:
- 2 corzi statice cu lungimea egald cu distanla dintre cele doud puncte de ancoraj (A gi C)
plus lungimea dintre punctul de ancorare din aval gi locul unde targa poate fi preluatd (C qi D);
- o coardd staticd sau dinamicd, cu care se face asigurarea tlrgii in timpul lans6rii;
- 5 carabiniere cu siguranfd;
- 2role cu carabinierd;
- targd.
Descrierea punctelor A; B; C; D
- A * 2 puncte de ancorare pentru corzile fixe. Se va folosi nodul ,,opt simplu".
- B - un punct de asigurare a tdrgii. Se va folosi,,nodul semicabestan".
- C - 2 puncte de ancorare pentru corzile fixe. Se va folosi ,,nodul de hlocare".
- D - la sldbirea corzilor fixe, acestea vor fi sldbite pdnd c6nd targava ajunge la locul dorit.
Se va folosi ,,nodul semicabestan".
Mod de lucru:
- Se fixeazd in amonte cele dou[ capete ale corzilor statice. Punctele de ancorare vor fi
ftcute conform tehnicii de ancorare, fiecare coardd in alt punct (vezi punctul A).
- Se fixeazd un al treilea punct pentru asigurarea tdrgii (vezi punctul B).
- Cele doud capete ale corzilor statice sunt duse la locul de ancorare din aval. Prin doud puncte
de ancorare, corzile se tntind prin nodul semicabestan. For{a de intindere hebuie s5 fie conform tabelului:
Lunsimea corzii Forta de intindere

100 m 80 ke
50m 40 ke
20m 18 ke
Cele doul corzi, dup[ intindere, se vor fixa prin,,nodul de blocare".
Targa se fixeazE pe corzile fixe cu ajutorul a doui role cu distanlier intre ele.
Se asigurd targa cu atreia coard[, pdnd in punctul de preluare al accidentatului.
Se elibereazl capetele celor dou[ corzi fixe din punctul C, pdnd cdnd targa ajunge la locul dorit.
S e recupere azd" toate materialele.
74
ulilul[u[ $[[Y[r0nutul ll0t{T[t
om-
)him-
tgl0r
1 0ff& Kg
trac-
mco-
tatE ! 12fi"
Lei de
nia.
evita
ii c)
108S lU
)rit.
rfi
femt
cte
i:
S.
i\ \
\\" \\
[.
tio
75
8.8. Transportul tirgii pe funicular

Pentru executarea corect[ a acestui procedeu, este necesar sd se aib6 in vedere:
a) Atunci cdnd funicularul are o inclinafie suficient de mare (peste 30o), targa de transport
trebuie asigurat6 numai din amonte.
b) Cdnd funicularul are o inclinafie mai micd de 30o, targa de transport trebuie s[ fie
asigurat[ din amonte qi din aval, pentru a avea posibilitatea fildrii t[rgii, cdnd slgeata funicularului
creqte, iar targa nu mai poate aluneca.
Materiale necesare:
- 2 role de 30 KN;
- 2 bucle de aproximativ 120 cm;
- 2 corzi (40-100 m) cu diametrul de 10 mm;
- 2 Prusik de 30-40 cm;
- 14 carabiniere;
- targd.
Mod de lucru:
- Targa se ancoreaz6 pe funicular conform fig. 109.
- Din amonte se elibereazd" coarda de asigurare, folosindu-se frdnarea prin semicabestan.
Dacd sdgeata funicularului cregte, targava fi filat6 din aval p6nd la destina{ie.
- Pentru scoaterea t[rgii de pe funicular vom folosi procedeul descris la tema ,,intinderea
unuifunicular".
Role
76
!I[IiUA lUI. $[[Y[I O NUIUI !IOI{T[I{
8.9. Transportul accidentatului cu ajutorul tirgii cu roati,
in teren variat
in zonele montane din Romdnia, transportul accidentatului cu ajutorul tnrgilor cu roat[ este
mai des folosit. lndiferent de profilul terenului in care se execut[ acest transport, targa cu roatf,
ns?ort mijlocul de transport cel mai bun. Avantajele acesteia sunt:
- este foarte ugor de transportat, la greutatea ei de 7 - l0 kg, descompun6ndu-se in 3 subansamble;
si fie - fixarea accidentatului in targd este comod[ qi sigur6;
larului - sistemul de rofi (una sau dou[) face ca aproximativ 70o/o din greutatea totald (targ6 +
eccidentat) sI fie preluatd de acestea, salvatorii montani trebuind doar sd o echilibreze qi fr6neze.
in func1ie de dificultatea traseului de parcurs, echipa de salvatori montani trebuie sE fie com-
pusd din suficienfi membri, pentru ca transportul sd se desfbqoare in deplin[ siguran![. Din expe-
rienld, s-a vdzut c[ num6ru1 minim de salvatori trebuie si fie qase.
Foarte important in transportul cu ajutorul tirgii cu roat6, este modul in care se face fixarea
accidentatului in targ6. Se recomandd:
o dup[ acordarea primului ajutor, accidentatul sd fie invelit intr-o folie termoprotectoare,
apoi introdus intr-un sac de transport (fig. 110);
o dupl aceastd impachetare, accidentatul va fi instalat in targa de transport, unde va fi bine
fixat cu ajutorul chingilor (fig. 1 11);
estan.
Fig;l10 ri&il1
derea
!'
=l
o la cele doui capete ale t[rgii se va fixa c0te o bucl6 de coard[, cu ajutorul cIrora se asigurl
transportul pe teren in pant[ (fig. 112);
o cdnd profilul pantei este foarte inclinat, se recomandd ca accidentatul s[ fre asigurat
sup\imentat, o buc\6 de coatd6, intre centuta acestuia gi bucla din cap[tul t[rgii care se afl[ tn
"o
amonte (fig. 1i3).
77
Fi&112 ri&l13 effir
ryil
In timpul transportului, repartizarea salvatorilor montani Ia targd", se face in felul urmdtor:

- cdte un salvator la cele doud capete ale tlrgii,
- c6te doi salvatori pe cele dou[ laturi ale tlrgii.
in cazul in care num6ru1 salvatorilor montani nu este suficient, la cele dou6 laturi ale tdrgii,
poate sE fie doar cdte un salvator.
Terenul pe care se execut[ transporlul poate s[ fie:
f. in urcare,
2. in cobordre,
3. in traverseu.
in func1ie de cele trei posibilit[1i, echipa va proceda la asigurarea tdrgii in felul urmdtor:
f. in urcaret
- Caped din amonte al tirgii va fi asigurat cu un capdt de coardd la un punct de amaraj. Dacd
panta dep[Sêgte inclinalia de 30o, se recomandl sI se foloseascl tragerea acesteia cu un sistem de scripef,.
2. In cobordre:
- Tot din capltul din amonte,targa va fi asiguratd cu o coardd fixatd intr-un punct de amaraj,
de unde, printr-un nod semicabestan se asigur5 cobordrea.
Aten{ie!
Atdt la urcare, cdt qi la cobordre este obligatorie trecerea corzii de asigurare printr-un sistem de
blocare (nod Prusik sau blocator), acestafiind montat pe coarda de care este legatd sbrcina.
3. in truverseu:
Sistemul de traversare a unei pante cu inclinafie mai mare de 30'folosind sistemul Pendul :-d j
Sistemul ,,Pendul" este recomandat pentru transportul unui dispozitiv (targa de iarni sau vard)
la traversarea pantelor peste 30o inclinalie.
&r
Descrierea procedeului:
Se ajunge la capul traverseului, se regrupeazd,,un salvator se deplaseazd (asigurat sau neasigu-
rat in funclie de zond) cu un capdt de coard[, spre locul unde vrem sd transportdm dispozitivul. Aici
salvatorul organizeazd, o regnrpare gi un punct de amaraj in care frxeazd coarda care este fixatd de
capdtul dispozitivului. Concomitent, un al doilea salvator se va deplasa cu o a doua coard6, legatd
de mijlocul dispozitivului, in partea din amonte. Acesta va urca oblic in amonte gi va fixa un punct
de amaraj aproximativ la jumdtatea distanlei dintre cele dou[ puncte ale traseului de parcurs.
Doi salvatori vor fi plasafi pe lateral dispozitivului, in josul pantei.
Descrierea operafiunii:
- Salvatorul (5) din capdtul traverseului va fila str0ns coarda legatd de dispozitiv;
- Salvatorul (2) din amonte va f/,a strdns coarda pdnd cdnd dispozitiwl se va afla pe linia
perpendicular[ format[ intre punctul de amaraj gi dispozitiv. Din acest punct, coarda va fi sldbit[ fin
p0nd cdnd dispozitivul ajunge la salvatorul (1);
78
IIAI{U[[[I. $AI,Y[I O NUIU I U OI{ TAI{
- Salvatorii (3) qi (a), cei de l0ng[ dispozitiv, se vor deplasa spre capdtul traverseului, sarcina
acestora fiind de a asigura echilibrul dispozitivului de transportat qi de a ajuta inaintarea acestuia.
DacI traverseul este mai lung, se va efectua regruparea la salvatorul (1), dupl care se poate
repeta procedeul pdnd cdnd se depdgeqte pasajul.
Avantajele sistemului,Pendul" fa{I de sistemele clasice care foloseau rrBalustradi":

- Sporeqte siguranla tn deplasare.
- Se folosesc un numdr mai mic de salvatori.
- Dispozitivul se afl[ tot timpul in tensiune.
- Efortul frzic al salvatorilor este mai redus.
- Se folosesc doar 2 corzi in loc de 3.
Procedeul a fost experimentat in cadrul $colii Nafionale Salvamont gi chiar in acfiuni reale
unde a dat cele mai bune rezultate.
*M*EA;}
rFl,
lacd
s.
raj,
tde @@
Pentru toate tipurile de teren este recomandat sd existe o echipd care sd pregdteascd asigurd-
rile qi o alta care sd se ocupe de transport, pentru ca acesta sd fie cdt mai cursiv.
'Ilre)
8.10. Organizarea acfiunilor de salvare in zona alpin5 greu accesibile

gu- Din aceast[ categorie, fac parte urm[toarele zone :
\ici - vai cu abrupturi stincoase;

ide - creste st0ncoase;
ptn - versanfi abrupfi.
nct Exemplu de asemenea zofie:
Munlii Bucegi - viile care br[zdeazS masivul spre Valea Prahovei - Bran
Munfii Piatra Caraiului - Creasta principald, cflt qi toate v[ile ce coboar[ spre Valea Bflrsei
Munfii Fagdraq - Creasta principal[, cflt qi V[ile dinspre Nord
Munfii Retezat * Cdlddrile glaciare gi crestele de leg[turd intre virfuri etc.
Am ales aceste exemple intrucdt le considerdm cele mai reprezentative gi cunoscute de un mare
mla
num[r de salvatori montani, indiferent de zotaunde activeaz[.
fin Aceste acliuni sunt considerate fEcdnd parte din categoria acliunilor foarte grele care se desfE-
Eoard intr-o perioadd de timp mai indelungat, de asemenea, numdrul salvatorilor este mult mai mare.
79
I. Fazele preg6titoare:
F Primirea apelului; {@,f,
F Localizarea accidentatului;
) Organizarea grupelor de salvatori care vor participa la acfiune;
) Alegerea drumului de acces cel mai rapid spre locul accidentatului;
) Alegerea materialelor gi echipamentelor necesare la intervenfie;
F Deplasarea spre locul accidentatului a unei mici formafii (obligatoriu ca din aceastd forma-
&
lie faci parte cel care r[spunde de acordarea asistenlei medicale). Aceastd forma{ie va avea asu-
sa
pra lor un minim de materiale qi echipamente necesare;
F Localizarea in teren a accidentatului gi transmiterea localizdri formajiei numdrul2. $eful de
formafie este obligat s5 facl parte din acest egalon. in timpul deplas6rii spre accidentat, se va stabili tra-
seul de retragere. La stabilirea traseului de retragere cu accidentatul, se vor avea in vedere urm5toarele:
- traseul sI prezinte zone cdt mai sigure;
- dac[ este posibil traseul de recuperare nu este obligatoriu s[ urm[reasci poteca turistici. Se
poate gdsi un traseu direct in cobor6re, acesta fiind mult mai rapid.
in timpul transportului pe vilcele sau zone inclinate unde existd posibilitatea angrendrii in alu-
necare a bolovanilor, materiale lemnoase sau alte materiale, vom lua toate mlsurile ca acestea sd nu
loveasc[ echipajul care asigurd transportul. Se va evita executarea de traversee, in sezonul de iarn[.
Dacd nu pot fi evitate, se va folosi tehnica ,,PENDUL".
in permanenf[, pe tot parcursul traverseului, se execut[ o asigurare perfect[ a dispozitir,ului
de transport, cdt gi al coechipierilor.
Dacd durata transportului este mai mare de circa 3-6 ore, se recomandd folosirea unei a doua
formalii, care sd inlocuiasc[ salvatorii montani obosili.
In cazul in care se lanseazd dispozitir,ul de transport in zone inclinate, se recomandd ca doi sal-
vatori si preglteasci amarajul de larsare din timp, ca echipa de transport s[ efectueze o coborAre continui. rXt
Formalia care asigurd transportul va fi formatl din (3-a) salvatori. Accidentatul va fi in per-
manenfd sub observalia salvatorilor insofitori.
lnorgaruzarea acestor agtiuni, in sezonul de iam5, vor kebui luate mdsuri suplimentare, acestea fiind :
- pe tot parcursul acliuni se vor evita zonele care pot provoca avalanqe;
- pacientul va fi bine protejat contra hipotermiei;
- vor fi evitate zone cu corniqe.
II. Procedee tehnice folosite la actiune:

in sezonul de var[:
- amaraje - acestea se poate face pe puncte naturale sau amenajate cu ajutorul pitoanelor;
- lansare - in coardl staticS;
- tiroliand - pe doud corzi;
- pendul - in traversare;
- scripeli - in urcare.
8.11. No[iuni de salvare cu ajutorul elicopterului

8.10.1. Semnale pentru dirijarea elicopterului de !a sol
Semnalele care uflneazd, a fr prezentate sunt destinate a h utilizate de cdtre dispecerul de sol,
avdnd ?n mdini, dacl este necesar, mijloace de semnalizare (palete, bare luminoase sau lanterne
electrice) qi pozilionat cu fafa cdtre elicopter gi in locul cel mai vizibil de cdtre pilot.
Semnificafia semnalelor este aceeagi indiferent de mijlocul de semnalizare utllizat.
Semnalele marcate cu asterisc sunt destinate a fi utilizate de cdtre elicoptere in zbor la punct fix.
80
illt{u[[[L SALVII 0nuluM0 ilTlll
cd zona in care utmeazd a ft
inaintea utilizarii semnalelor urmdtoare, dispecerul se va asigUra
ciocni'
dirijat elicopterul este liber[ de obiecte cu care acesta s-ar putea
1. Plasali-v5 in acest loc! 2. tnaintagi!

Explicalie: Bralele pozi{ionate vertical Explicalie: Bralele uqor depdrtate,
na-
deasupra capului cu palmele cdtre interior'
palmele intoarse spre inapoi 9i deplasate
ilr- printr-o migcare repetat[ de inainte -
inapoi de la in61limea umerilor.
de
fa-
le
rlu-
nu
nl.
rlui
3. OPriti! 4. Oprili motorul (motoarele)!

sal- Explicalie : Bralele se incruci geazd Explicalie: Oricare bra! la nivelul umgila
ua. deasupra capului printr-o miqcare repetatb' -anu in'dreptul gdtului, cu
palmainin
)er- (Rapiditatea migcdrii trebuie MAna se dePlaseazd in lateral,
corelatd cu urgen{a opririi, de exemplu, bralul rdm0ntnd indoir -.
d: miqcare raPid6, oPrire PromPt6.)
sol,
erne
fx.
5. Virati!
t
s
Explicayie: I
a) Virafi cltre partea stflngl a dumneavoastri:
Braful drept in jos, bralul stdng miqcat repetat,
de sus spre inapoi.
Y iteza miqcdrii bralului indic[ rata virajului.
b) ViraF cltre partea dreaptl a dumneavoastrl:

Bralul st0ng jos, braful drept miqcat repetat,
de sus spre inapoi.
Y iteza miqcdrii bralului indic[ rata viraj ului.
6. Porniti motorul (motoarele)! 7. tncetinili!

Explicalie: Explicalie:
Mina stAngd deasupra capului, cu un numdr Bralele in jos, cu palmele c6tre sol,
de degete intinse, corespunz[toare num[rului apoi miqcate de mai multe ori in sus gi in jos.
motorului ceurmeazda fi pornit, gi o miqcare
circulard a miinii drepte la nivelul capului.
J,-.J -L ..
82
ilil{u[[u[ $[[YlI 0nuluM0illlil
8. Fr6nele!
Explicafie:
a) Acliona{ifrilnele!
Se ridicd braful gi mtna cu degetele intinse,
orizontal in fa{a corpului, apoi se inchide pumnul'
b) Eliberafifrfrnele!
Se ridic[ braful mina cu pumnul str6ns,
gi
orizorrtalin fala corpului, apoi se intind degetele.
9. Deplasali-vi inaPoi! 1O. *Rim6neli in zbor la punct fix!

Explicalie: Explica(ie:
Brafele in lateral, cu palmele cdtre inainte; Bra{ele intinse orizontal in ambele pdrfi.
brafele sunt balansate'prin migcare repetatd
spre inainte gi in sus
pin[ la in61limea umerilor.
11. xUrcati! L2. xCobor6ti!

Explicalie : Bralele intinse orizontal, Explica(ie: Brafele intinse orizontal,
cu palmele rotite in sus, fbcind sefilne cu palmele rotite in jos, fbcdnd semne c6tre
cdtre in sus. Viteza miScdrii indicd rata urcdrii' in jos. Yttezamigc6rii indicd rata cobordrii.
83
Hircea 0PFU$ RaUIPAPALICEF George RESIGA
13. *Deplasarea pe orizontalS!
Explicalie: cc
da
Braful corespunzdtor intins orizontal in lateral in 6
direclia deplas[rii, iar celdlalt bra! miqcat, in aceeagi ml
direclie in fala corpului, migcdrile fiind repetate.
L4. Totul este in reguli! 15. xAterizati!

Explica{ie: Explicalie:
Braful drept ridicat de la nivelul cotului, Bralele incruciqate gi intinse in jos,
cu degetul mare intins. in fala corpului.
84
IIA!{UAI,UI. SAI.VII O NUIUI }I O I{IAIT
8.10.3. Tehnica de lucru ,,Coarda super lungi"

Marc Ledwidge-P arlts C anada
(a prezentat aceastd tehnicd la Congresul CISA-IKAR 2006 SLOVENIA)
Se de{ineqte ca,,Operaliune dincolo de lungimea normald de lucru". Lungimea normalf, a

corzii de lucru se considerd a fi intre 30-60 m, cel mai des lucrdndu-se cu lungimea de 30 m. Coar-
da de salvare creqte in dimensiune in fracliuni de 15 m. Dacd o lungime de 60 m a corzli de lucru nu
este de ajuns pentru a se accesa accidentatuVzota, urmdtoarea tehnicd se va lua in considerare. Aceast5
metodd implicd extinderea lungimii corzli de lucru, fbr[ a men(ine elicopterul in survol la punct fx.
Criteriile care determin[ folosirea acestei metode sunt:

. spaliu insuficient pentru rotorul elicopterului;
. perefi verticali gi de mari dimensiuni;
. canioane adAnci;
. accesul de la sol necesitd prea mult timp in situaliile de urgen![;
. accesul de la sol implicd riscuri prea mari.
Elemente care trebuie luate in considerare gi necesitl aten{ie sporit[:
. aprecierea distanlei verticale este dificild;
. este nevoie de mai mul1i salvatori care trebuie cobordgi gi extraqi;
. probabilitate mare de balansare gi lovire a sarcinii aflatd,la cap6tul corziilcablulul
Este necesard o instruire (briefing) detaliatl a intregii echipe inaintea inceperii aq-fft"
mecanic, salvatori etc.). Tehnica este folositE pentru recuperarea/extragerea de la ,disa4e, --rE--":--,rs
mari. Imaginile urmdtoare ilustreazd,la modul genetal, procedura.
85
8.1O.4. Sistemul ,,Coardi lung5"

Dan Halvorsen - ambulanla aeriand norvegiand
(a prezentat aceastd tehnicd la congresul CISA-IKAR 2006 SLOVENIA)
!
.jajc
Ar ',.' il:ar.Jr c" ,Tl -;{ A
il\
w,. -a u
+-S
! \..
t, It i
'r\
i'r \1li
.,'l 1i t
iljt ! I i
ii\'i 1
i/l I ', \ Yrelung,reaccrz,r {il ii

llit i ir, deqhidare ill t
I,i
il !I
i l*".rli&rijs t:s
;r'i/t r .i lil 1,i
j;' rskilirra
t t,ii
il!
L,YI
I
r
J|
''i
'},;
',
'ili
;1ri
"l
,
\i
\i
i:
t: N
^!l u"'**' "'
!! ii-
"!lr S
lt
$t
_
I i.
.,4
,ffi t/ .@
&t* TI; ^ll!*\
/ ?r*lunfivre acarzir E
tr utt
ilt rs\
#
F] w
\jt .L/
i de *hida{* n
rlili
tt .9"
-'-
:41, i/t a/1 r I
, o
i
Mt-*
irr
I
I
I
tt
i
i{t
it{,
I
E
it
llir-
'i$
1l
I
I
it.
Wti
ilf.
!{ift U,i
i
,
*ii.!.
I i
}e.
|iil '*,
{.' I
i
I llt
'ilil, t.;
!/l i
,li
i,
'ti
It
1r
4ri
tA tiii ,
ii_
wL:
I
"iitu!,
!H1
:
1
'{ gn t.
i, xll
"!t
'{ 4J' i tl
t
'i -*.-=4.:-
r\r
\ffi
. \1"1 ,*ffi&*r
'IF*rltrl'
,it ,
ltl
\I i
i
ill I i I
!//t,i\, i\ I decabru
!li/ll i
t"i ridicare
iI ii
tltt
'!l i
it J & w ,'!-e r
I
ttt
vt ffi r*\
'.# w l
j
!1,
r': *wa\'ff ..& _'fr-
il,'l . r,-..",-.r ! .r,. e1,\;-!,,..{.
"i i
t,i
?Ll,i
tt rtlt
ift, tfi I
illil U,
1lt i
J
illl t i
'ItJt
*,'l 'i
I
1
I
't ,,t i
i
,,{i 't* I
Tehnica Norvegiand de acces a zonei de salvare care nu poate fi atinsd cu lungimea normalS
de lucru a cablului/corzii. Toatd echipa executl aceastd tehnic[ cel pulin de doui ori pe an. Tehnica
se exerseazd de c[tre toate echipele de salvare din Norvegia.
86
ffapttsf-*a* *
SALVAREA MONTANA iTT SEZONUL DE IARNA
9.1. Introducere
in sezonul de iarn[, activitatea Salvamont are un caracter deosebit faf[ de sezonul de var[.
Existenla stratului de zdpadd, sau gheafl ce acoperd pantele munlilor face ca deplasdrile sd fie mult
mai dificile qi mai periculoase. Pentru ca deplasarea sd se poatl face in deplind siguran![, este obli-
gatoriu ca salvatorii montani s[ st[ptneascd foarte bine tehnicile specifice iernii:
- tehnica folosirii pioletului;
- tehnica de cdlcare azdpezii (tehnica inaint5rii pe zdpadd);
- tehnica folosirii col{arilor;
- tehnica schiului.
O atalizd fbcutd asupra accidentelor din sezonul de iarnd relevd urm[toarele:
. cele mai multe accidente au loc pe p6rtiile de schi;
. pe locul doi se situeaz[ accidentele care survin pe poteci turistice;
. pe locul trei sunt accidentele care survin in urma rdtdcirilor;
o o altb categorie de accidente o reprezinti avalangele, acestea din urml fiind gi cele mai periculoase.
Cu o profund[ cunoagtere a tehnicilor enumerate mai sus, salvatorul montan este necesar sd
fie un foarte bun specialist, indiferent de zona in care activeazd: zond alpind, abrupt alpin, poteci
imp[durite sau pirtii de schi.
9.1.1. Folosirea pioletului

Pioletul (vezi cap. 3.1.10, fig. 36 - 37) este materialul de bazd folosit in deplasdrile pe pante
at zdpadd, sau cu ghea\d, fiind socotit al treilea punct de sprijin.
Pioletul universal este cel mai des ttlhzatin ascensiunile din mun{ii nogtri, iar pentru perefi de
gheafd 9i cascade de ghea![ se folosegte pioletul din f,tg. 3] - a.
Pentru folosirea pioletului universal, este necesar sd fie dotat cu bucld de asigurare conform fig. 114.
ri&114
Poziqiade prindere qi folosire a pioletului se numeqte ,,prizdpiolet". ,,Prizele piolef'pot fi:
l. Prizdpiolet BASTON,
2. Prizd,piotet ANCORA - cu doud variante,
3 . Prizd piolet SPRIJIN,
4. Prizdplotet ALARMA.
1, Prizi Piolet BASTON

Aceastd tehnic[ se foloseqte, in general, pe pante cu inclinalii de pdnl la 40o. in acest caz,
pioletul se prinde cu lopdlica in palma mflinii, degetul mare se trece pe sub piolet, astfel incAt partea
b" *r* a pioletului s6 fie prinsl in palma mdinii. Bucla de siguran{d se va trece peste incheietura
mdinii (fig. 115).
Fi&l15
2. Prtzl piolet ANCORA

Acest tip de prizdare dou[ variante, in funclie de inclinafia pantei pe care se face deplasarea.
Pentru pante cu inclinalia de p6ni la 55o:
- Pioletul se prinde cu ambele miini de partea superioarS, iar bucla de siguran![ va flr trecutd
peste incheietura m6inii care prinde 1op6[ica pioletului (fig. 116).
Pentru pante cu inclinalia mai mare de 55o:
- Pioletul se prinde cu una dintre mdini, av0nd ciocul metalic indreptat spre sol. Bucla de asi-
gurare se trece peste incheietura miinii respective. Cu cealaltd mtnd se prinde pioletul la circa 10 -
15 cm de vdrful cozii (frg. ll7).
88
illt{u[[s[ $il,var0aulul u0ilrlil
ri&U6
A?,
tea
ma
3, Prizi Piolet SPRIJIN

priza piolet SpRIJIN se foloseqte foarte mult la traversdri de pante cu inclinafii mai mari de
40.. in u""ri. o mind se prinde pioletul de partea superioard, cu lopdfica in palm6, asigurarea
"ur,cu
va fi trecut6 peste incheietura *ainii respective, iar cu cealalt[ minl se prinde pioletul la circa l0 -
15 cm. de vdrful cozii (fig. 118).
Tot aceast6 priz[ se folosegte qi la cobordrea unor pante mai mari de 40'. In acest caz, o mdnd
va prinde lopdfica de la mijloc , iar cealalthva prinde coada la circa 10 - 15 cm de la vdrful ei
(fig. 119)-
in ambele cazuri, virful cozliva fi tndreptat inspre sol'
Fi&118 ri&l19
89
Mircea OPRI$ Raul PAPALIGEF George RESIGA
4. Prizd piolet ALARMA

Aceastd prizd a pioletului se folosegte la deplasdri pe pante foarte inclinate (in general la
cobordre) qi ne ajutd la oprire in cazul unei alunecdri nedorite. Prinderea pioletului se va face ca la
priza piolet ANCORA, cazul 2 (fig. 120).
ri&U0
A 1n616 collari)
b
(Cu collari)
9. 1.2. Cilcarea zdpezil

Tehnica de cllcare a zdpezii este foarte importantd la deplas[rile pe pante cu zdpadd", insuqirea
acesteia ajutind la inaintare atdt din punct de vedere fizic, cit qi privind securitatea deplasdrii salva-
torului montan. Cdlcarea zdpezli este diferitl in funclie de sensul deplasdrii. Astfel avem:
1. c5lcarea zdpeziiinurcare,
2. cllcarea zdpezli tn traverseu,
3. cdlcarea zdpezli in cobordre,
4. oprirea din alunecare.
5. tehnica sdpdrii urmelor in pante cu zdpadd inghe(at6.
90
i
I6
'fuZt'Eri glued ul elnlsoce Inlgclpc pugEgul'1erc qp

'Eg erelulet4 ep ericanp ed cqqo We&z nc elued
lruorcrd nc etSeSEd es 'ernlsece eorexg fdnO'(gZt -
uJ ecnpo4rn es mlncuecoq IUJ9^) oluow€ urp lruorcrd no ]slncoxo g e,r sed ynu4rd 'nepecord lsece
e1 ',,1e$rcrucr4 rnlnsed'o eoilrqol elSesoyog es 'og? - o0l el gryd ep erieulcul nc elued rulued -
:eepscord Enop pl$xe 'relued ulfuurlcul pdn(
nesroêrl ug;;zadPz eereclPf, 'z
IZIf,Id
cclfitt
'QZt 'flril
elelured rrurl qnop ec erylr- eA elrun 'Errun rSeeece ed nFol
-uEylqo Bclpc rol rrJqruour liol 'eruseldep q
'eurm ozeprlosuoc ruru Es rardtqceoc eallop IB-ep Iec eO
gpu€tuoceJ es 'crur ruru lgo eg ES Joluerdrqceoc InIoJe ec rulued 'Ecugp€ euiln uI gzeeserd es tS taru
-m Bluralel urp 'rnlncuecoq Flerolul nc qpedgz er es 'ppedpz u! alrzlt eerd ppurye es ynsud gceq 'red
-rgco rJqruoul riol ep 'rnlnsed uereEele ?l erueos guli ps ernqel ,,eurJrr ole1" oJec 1ec 'gdtqce ul e8reu
os pcsq 'eresuldep uI Eoseesoqo au nu ps lgcuI '1eg eSu uJ Pffiele elnqe4 mpsed eerurEunl -
'171 run8g uuoJuoc U eA rnlncu€coq ?uun rS pluud er1ul leuuoJ lnlq8un -
'rnlncueooq ed14 urp u4ed'sof
uI sns ep pqg EuJn q ?l"lrcJoxe eeunrsord 'so[u1 1e1derpu3 U eA Inlncuecoq InSJg^ 'erSpd e1 -
'mlnurzuq eeurigl nc gleEs U BA ereolcrd e4u1?leJelel eiuulslq -
erefrn ut llzadPz eeleJlPf, 'T
r[tt{0n InIfl u0r[alIs Ifl ltnil[n

ri&m
.'q
WA
- Pentru pante cu inclinafia mai mare de 45o se foloseqte ,,p&sul ad6ugat". La acest procedeu
se std cu fafa inspre pantd gi cu piciorul aflat in direc{ia de mers se p[geqte introducdnd bocancul in
panta de zdpad6 cu v6rful indreptat pulin in jos. Pasul va fi fbcut la circa doul ldfimi de bazin. Cu
celdlalt picior se va p6qi in aga mod incit distanla dintre cei doi bocanci sI rdm0nd la o l[lime de
bazin. intotdeauna bocancul din spate va fi introdus in urma celui din fa16, astfel pEstr6ndu-se o
zond de pantd necdlcatd, necesard pentru a nu se strica echilibrul pantei de zdpadd,. in ca, contrar,
existd pericolul caparta s[ se rupd qi s[ se provoaco o avalangd (fig. 125).
Fi&125
92
TIII{UAI,UI, $AI,V[T OBUI,UI !I O illlil
3. Cilcarea zdpezii in coborSre
Aceasta se poate face prin doud procedee:
a) Pfin pdsire.
b) Tobogan.
a) Cdlcarea zdpezii la coborfrrea unei pante prin pdgire, poate li executatd in doud moduti:
o Pdqire cufala spre aval (ftg.126);
Se foloseqte la cobordrea unor pante cu inclinafia de p0nd la 45". Distanla lateral[ dintre
bocanci va fi de o l[lime de bazin. Se introduce tocul pantofului lds0ndu-se intreaga greutate a cor-
pului in urma ftcutE. in cazul in care stratul de zdpadd este dur, se va bate bine urma p6nd cind to-
cul bocancului va sta sigur in urml. Unglriul format intre bust qi pantd va fi de circa 70o €rg.127).
w26
4l; {t'
.r11," :
."d;.t
o Pd;ire cu fala spre amonte

Se foioseqte la'coborarea unor pante cu inclinagii mai mari de 45o. PSqirea se face cu v6rful
bocancului, in acelaqi mod ca laurcarcaunei pante (vezi cap.9.I.2. - pct. 1).
b) Cdlcarea zdpezii la cobordrea unei pante
prin procedeul,tobogan" (frg. 128)
Este un procedeu foarte des folosit la cobor0rea unor
pante cu inclinalii de pdnd la 50o, acoperite cu zdpadd consis-
tentd qi relativ neted6. Salvatorul montan iqi va l6sa greutatea
corpului pe tocurile bocancilor, vdrfurile bocancilor vor fi cu
circa 10o mai ridicate fald de pant6, iar distan{a laterala dintre
bocanci va fi la o ldtime de bazin.
:#
ri&U8
93
4. Oprirea din alunecare

a) Oprirea din alunecarefird piolet
in cazul producerii unei cdderi sau unei alunecdri necontrolate, este bine ca, imediat ce se
I
produc aceste incidente nedorite, pentru a nu prinde vitezd prea mare, sd incercdm s5:
- ne tntoarcem cu fa[alapantd, Aceste miqcfui vormenline corpul inpozifa

- sd intindem bra{ele desfEcute in formd de ,,V", corednperffu oprirea din alurecare.
- sI desfacem picioarele in formd de ,,V",
- sI incercdm s[ pitrundem in stratul de zdpadd Opun6nd astfel rezistenlI,
cu vdrfirile degetelor qi cu v6rfurile bocancilor. )* se va produce oprirea definitiv[.
b) Oprirea din alunecare cu piolet si collari

ln acest caz, yom folosi ,,priza piolet alarrrril' (cap. 9.1.1. - fig. 120, b), cu picioarele indoite
in sus, astfel ca vdrful collarilor sI nu ia contact cu suprafafa zdpezii deoarece, in caz contrar, existd
pericolul de a fi aruncafi peste cap.
5. Tehnica sipirii urmelor in pante cu zipadi inghetati (fig. 129,130,131,132)

Pentru o deplasare in siguran{[ pe pante acoperite cu z[pad[ inghe{at6, in cazul in care salva-
torul montan nu posedd collari, este necesard sdparea de urme, tn care sI se poat6 p6gi, cu ajutorul
pioletului. Pentru s6parea urmelor, se foloseqte lopdfica pioletului. Addncimea urmelor sdpate, pen-
tru siguranld, trebuie sd permit6 intrarea unei jumltdli din talpa bocancului. ln cazul in care lop6{ica
pioletului nu poate fi folositd datoritd durit[tii stratului de zdpadd inghefatd, se poate folosi ciocul
pioletului pentru sdparea urmelor.
9.2. Mersul pe coltari

insugirea mersului pe collari este extrem de importantd pentru deplasarea in siguranll pe pante
cu gheaf[ sau zdpadd inghelatd. Tehnica mersului pe collari necesitd mult antrenament, sub directa
indrumare a unui instructor.
La frxuea colfarilor de bocanc, trebuie avut grijl ca reglajul s[ fie cit mai strdns pe bocanc, in
caz contrar existdnd riscul dezechilibrdrii.
Tehnica mersului pe collari includ qi folosirea pioletului, ca punct de sprijin.
Pionierul tehnicii mersului cu collari gi piolet a fost Otto ECKENSTEIN. Dupd numele lui a
fost denumitd tehnica,,Eckenstein".
Principii de bazi ale tehnicii ,,Eckenstein" (frg. 133)

1. Presiunea exercitatd de collar asupra zdpezii sau ghelii (indiferent de pantd), trebuie sd
fie aceiaqi in orice punct, tn caz contrar, existdnd riscul de afi dezechilibrali.
2. In deplasarea cu ajutorul collarilor, indfermt de pasulfolosit, ordinea miqcdrilor trebuie sdfie:
I. Fixarea pioletului.
il. Deplasarea unui picior.
ill. Deplasarea celuilalt picior.
3. Presiunea exercitatd de centrul de greutate
al corpului trebuie sdfie pe linia ce uneSte cei doi bocanci.
94
illt{uil,ul $[ly[T0BULUM 0 ilrill
r,
Slparea urmelor Slparea urmelor
in urcare in coborire
Ft9l32
id '-'bt
Lt\
@t-- )
t
ffi in urma s5patI
I I
95
Mircea OPRI$ RauIPAPALIGEF George RESIGA
Fi&133
Pozitii corecte
96
ulNU[LU[ $[[Vlr0nulul u0ilrml
ri&84
Tehnica ,,Eckenstein" in coborire

Pozi[ia picioarelor (bocancilor) (Iig. 135)
- distan{a dintre tocuri sE fie egall cu o ldfime de bocanc.
- distanla dintre vdrfuri sE fie egal6 cu doud 16!imi de bocanc.
- in func{ie de inclina}ia pantei, lungimea pasului se modificd astfel; cu cdt inclinafia
pantei creqte, cu atit pasul va fi mai mic.
Ordinea miEclrilor
I. infigerea pioletului.
II. Pdgirea cu piciorul de ldngd piolet.
m. Piqirea cu piciorul celdlalt.
Tehnica ,,Eckenstein" in urcare
Pozifia picioarelor (bocancilor)
- paralele, la o distanld egald cu o 151ime de bazin.
- tocul bocancului indreptat spre aval.
Ordinea migclrilor
I. infigerea pioletului.
[. P[qirea cu piciorul de ldngd piolet.
m. Pdqirea cu piciorul celdlalt.
Pasul se regleazl in funcfie de inclinafia pantei; cu c6t inclina{ia pantei este mai mare, cu at6t
pasul este mai mic.
La urcarea unor pante
i:;::#Tl',ffi1;t ANC.RA.
ordinea miqc6rilor:
L infigerea pioletului.
II. Pigirea cu piciorul din exterior.
ru. Pdgirea cu celElalt Picior.
97
ri&l35
Tehnica ,,Eckenstein" in urcarea pe oblic a pantelor

I Deplasarea se face cu pas incruciqat, in trei timpi
(fig' 136):
- infigerea Pioletului - a),
- paq[e cu piciorul din aval peste piciorul de sprijin - b)'
c)'
- peii." cu celdlalt picior, prin spatele piciorului de sprijin qi pe sub piolet -
ri&136
98
I[ANU[I,U[ $[I,VAI OAU[UI !I O ilI[I{
Tehnica ,,CramPonai"
Tehnica ,,Cramponajo' este o tehnic[ mai nou[ dec6t cea ,,Eckenstein", ap[rutd odat[ cu
mo-
col-
i,,.nizarea colfarilor.-Se foloseqte pe pante cu inclinafii mai mari de 60' gi implicd folosirea
fiind plasata in fa![ (fig.
Frilor cu minim 12 puncte 1co{i;, cea-de-a doudsprezecea pereche de col1i
137 - 138). La pdqiri, intreaga presiune se exercit[ pe co$ii din fa15, restul fiind-liberi
(fig. 139).
priza pioiet la tehnica-,,Ciamponaj" este, in general, priza ,,ANCORA". Se pot folosi un sin-
gur piolet (frg. 140) sau doi piolefi (fig. 141).
ri&87 ri&BE
ri&14l
99
Mircea OPRIS RauIPAPALICEF George RE$IGA
Fi&140
Deplasarea, in tehnica,,Cramponaj" se face tot in 3 timpi:

L infigerea pioletului (a unuia dintre pioleli)'
IL P[qirea cu piciorul din dreptul pioletului infipt'
Itr. Plqirea cu celdlalt Picior.
9.3. Amenajarea lOcurilor de asigurare (amarajelor)

ghea!6, trebuie sd avem in
Pentru a amenajaun loc de asigurare in zone cu pante de zdpadd sau
vedere urm6toarele condilii:
pante mari, vom alege pentru

terenuri protejate de un obstacol natural (perete de stdncd etc.) sau, pe
amenaj are extremitIlile laterale ale acestora.
t Este indicat ca stratul de zdpaddsd fie consistent (dur)'
de gros, pentru a fi rezistent'
sttnci, colftri de stdncd sau copaci).

p."t* amenajarealocuiilorde asigurare (amarajelor), se pot folosi o serie intreagd de materi-
ale pe care salvatorul montan le are in dotare:
- Piole1i,
- befe de schi,
- schiuri,
- loPatd de avalanqd.
M at eriale o blig at or ii :
- pitoane de ghea!6,
- pitoane de zdPadd,
- lingurd de zdPadd-
100
I[[I{UAI.UI, $AI,VIT O N UIUI !I O NI[I{
Posibilititi de realizare a locurilor de asigurare (amarajelor):
1) Amarajul in,,T"
a. folosind 2 pioleyi (fig. 142, 14j)
wo
b. folosind schiurile ffig. laa)
Fi&144
2) Amarajul in ,,PARA*
Aten(ie!
Acest procedeu se poate utrliza doar in strat de zdpadd consistent.
Pentru rcalaareaacestui amaraj se executd in stratul dezdpaddun $an, de 3 m lungime (fig. 145).
ri&H5
3) Amarajul in ,,LINIE"
Se poate realizacu pitoane de zdpadil, pioleli sau schiuri (fig. 1a6).
n
ri&U6 ll
l"
ti
lr
4) Amarajul in ,,TRIUNGHI*
pentru acest tip de amaraj se pot folosi diverse combinalii de materiale; piton de zdpadd cu
piolet, schiuri cu pioiet etc. Indiferent de materialele folosite, bucla de ancorare se va face la nivelul
stratului de zdpadL.
a) Amaraj in triunghi, cu 3 pitoane de zdpadd (ftg. 147);
b) Amaraj in triunghi, cu 3 pitoane de ghea!6 (fig. 148)'
wt17
Ftg.148 -+
Exemplele enumerate mai sus sunt cele mai corecte metode de amenajare a locurilor de asigu'
rare, totugi, in funcfie de materialele de care dispune salvatorul montan, existd gi alte posibilitdii
Important este ca locul ales (finind cont de condiliile de teren) sd fie cel adecvat.
9.4. Deplasarea in teren pe schiuri de turi

Schiul de tur[ reprezint[ o impletire perfectd a tehnicii stilului nordic cu tehnica stilului alpin.
Gralie tehnicii iebazda pasului alternativ qi a celei de frinare sau viraje, schiorul itaitteazi
uqor qi sui-rcient de rapid pentru a putea realiza deplaslri in etape lungi.
102
illilullBl S[lV[r0nUIUI U0ilr[!t
Sub form[ de circuit, schiul de turd urmeazd trasee mai pu]in accidentate, in regiuni in care
alterneazd zonele in panti cu cele orizontale.
Pentru alegerea traseelor de pradicare a schiului de tard, trebuie sd se lini cofi de urmdtoarele:
- traseul sd nu prezinte pericol de avalangd,
- porfiunile de urcare sau cobor0re sI alterneze cu cele orizontale,
- pantele sd nu depdgeascd inclinagia de 30'.
Minimum necesar de materiale Si echipament penfiu asemenea ture:
- schiuri de tur[ (au greutate redus[) cu lungimea cuprinsd intre 1,7 gi 1,9 m.
- sisteme de frdnare (piei de foc6 qi piaptln de ghea![),
- bele telescopice sau normale, cu rondele pentru zdpadd mare,
- rucsac de turd.
Organizarua turelor de schi de turd:
- Nivelul I - ture pe distanle intre 15 - 20 km (ini{iere);
- Nivelul II - ture pe distanfe de circa 25 km (sunt accesibile schiorilor antrenafi);
- Nivelul III * ture pe distante mai mari de25 de lcn (accesibile dom schiorilor cu o pregifire foarte hmfl.
Folosirea acestui gen de schi a ap[rut in contextul parcurgerilor unor zone virgine, in vederea
uqurlrii deplaslrilor.
9.5. Misurarea inclinatiei pantei, cu aiutorul betelor de schi

Dupd cum se poate observa din acest capitol, determinarea inclinaliei pantelor este extrem de
important6, indiferent de tehnica folositd la deplasarea in teren.
ri&149
%
Y,
\0"
/5
Y,
Pentru determinarea inclinaliei pantelor, se aqeazd dou6 bele de schi conform figurii 149.
Dacd bdful sprijinit de panti este la jum[tatea bdlului vertical, unghiul este de 27o, dacd este aqezat
la % (de jos in sus), unghiul este de 33o.
9.6, Transportul accidentatilor

La ac{iunile de salvare qi transport ale accidentafilor, in sezonul de iarn6, se intervine, in gene-
ral, cu mijloace de transport specializate:
- targd Canadiand,
- targduT2000,
103
Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESTGA
- targd,AKJA.
in func1ie de zonain care se efectueazd transportul accidentafilor, exist[:
1. Transportul pe pertiile de schi.
2. Transportul in zond alpinS.
9.6.1. Transportul accidentatilor pe partii de schi

in aceast[ categorie, intr[ majoritatea intervenfiilor de salvare qi transport ce se execut[ cu
mijloqcele de transport menfionate mai sus.
In general, la acest tip de transport, targa este condusd de doi salvatori montani, foarte buni
schiori, care pot asigura o cobordre perfectd.
Se procedeazdin felul urm[tor:
zdpadd, pentru a impiedica alunecarea acestuia in timpul asigurdrii asistenlei medicale.
amonte de accidentat, pentru a impiedica pdtrunderea in zond a altor schiori.
cap. 8.9. - fig. 110 * 113).
acestuia, cel din fald avAnd datoria de a alege traseul optim pentru ca transporlul s5 se desfEqoare in bune
condifli.
cazul in care salvatorul din fa!6 pierde controlul acestuia.
mai sigur6:
(a) Tehnica virajului din plug, pentru pante cu inclinalia mai mic6 de 30o.
(b) Tehnica derapajului, pentru pante cu inclinafia mai mare de 30o.
9.6,2. Transportu! accidentatilor in zoni alpini

Transporturile in zonele alpine au un grad mai ridicat de dificultate, necesitAnd un num6r mai
mare de salvatori montani.
Se pot int6lni, in func{ie de terenul pe care se executd transportul, urmdtoarele situa}ii:
a) Transportul in amonte.
t b) Transportul in aval.
I c) Transporlul tn traverseu.
a) Transportul tn amonte
In acest caz:
tracliune al mijlocului de transport (natural sau artificial - cu pitoane sau pioleli).

I
asigur[ trac{iunea mijlocului de transport.
participe la tracfiune.
!) Transportulinaval
ln acest caz:
104
rE
II
E
.'
f
;f rrtlilullu[ $[[v[r0[ulur u0ilrlr
> Minim trei salvatori montani asigurafi de mijlocul de transport qi plasafi in fala gi in
i lateralele mijlocului de transport, vor asigura cobordrea acestuia.
rat mijlocul de transport.

Transportul in traverseu
")
In acest caz:
niza un punct de asigurare (natural sau artificial - cu pitoane sau piolefi).
legat un capdt al mijlocului de transport.
pozitivul de asigurare existent la punctul de plecare.
pozilia corectd a acestuia.
transport prin filarea corzii.
a doua coard6.
Atenyie!
La plecarea in ac{iuni de salvare, fiecare salvator montan al echipei trebuie sd aibd osupra
sa toate materialele necesarefiecdrui tip de operaliune.
9.7. Osganizarea actiunilor de salvare pe paftiile de schi amenajate

Acest capitol se referl la activitatea de prevenire, salvare gi transport pentru salvatorii montani
care acfioneazdpe pdrtiile de schi omologate.
Date privind organizarea Serviciilor Salvamont

1 - Se va (re)amenaja un spaliu permanent dotat conform H.G. 77 12003. Acesta vareprezenta
,,Baza de salvare a zonei". Este recomandat ca aceastS Bazd sd se gdseascl in zona superioar6 a
pafiiilor de schi gi va fi bine marcatd pentru a fi cdt mai vizibild.
2 - Se va face un grafic de lucru in aqa fel inc0t s[ existe permanen{i pe toat6 durata activitSlii
schiorilor. Num6ru1 salvatorilor va fi stabilit in func{ie de num[ru] de schiori qi num[rul de
accidente. Se recomandi afr minim un numdr de 4 - 5 salvatori.
3 - Labaza de salvare va exista o hart6 marcatd cu toate pirtiile. Marcarea acestora se va face
in culorile deja cunoscute (verde - foarte uqor, albastru - ugor, rosu - mediu qi negru - dificil), in
funclie de gradul de dificultate a p6rtiei. De asemenea, la loc vizibil vor fi expuse:
- harta pirtiilor;
- regulile F.I.S.;
- num[ru] de alarm[ incaz de accident;
- programul de func{ionare a p0rtiilor.
Date privind activitatea de prevenire pe p6rtiile de schi

Din num[rul total de salvatori existent labazd, o parte (prin rotafie) vor executa patrulare pe
pdrtie - se recomand[ ca aceastd patrulare s[ se facd in zonele mai aglomerate.
Pe timpul patruldrii, 1-2 salvatori este obligatoriu sd se gdseasci la baza salvamont. Cei care
fac patrularea vor transmite labazd urmdtoarele date:
105
- pozilia lor fa!6 de pirtiile din zond",
- zonele aglomerate,
- deficienfe ap5rute irrzona schiabila.
La sffirgitul zilei, c6nd se inchid pdrtiile, formalia salvamont va face o inspecfie pe tot domeniul
schiabil. Cu aceastd ocazie va intocmi un scurt raport in caietul de trafic, unde va conseillna eventualele
deteriordri suferite de p6rtii, precum qi alte deficienfe ale acestora ap5rute pe parcursul zilei.
Toate deficienlele vor fi transmise obligatoriu administrafiei pdrtiilor. Transmiterea acestor
date se recomandd a fi fbcute in scris. Dac[ in timpul acestei inspeclii pot fi glsifi turiqti intdrzia[i
pe pdrtie, salvatorii montani sunt obligali sd ii insoleascd pdn[ cdnd aceqtia au ieqit din zona schiabil[.
Date privind activitatea de salvare

gi transportul turigtilor accidentati pe pirtiile de schi
Fuzele de lucru:
I - Primirea apelului;
2 - Loc alizarea accidentului ;
3 - Deplasarea unui salvator montan (de preferinfi cel care este specializat in acordarea asis-
tenlei medicale), la locul producerii accidentului;
4 - Deplasarea echipajului care asigurd transportul (cu mijlocul de transport);
5 - Transportul accidentatului.
Descrierea fazelor de lucru

l. Aceastd fazd este foarte importantd, intrucdt o informare cdt mai exactd scurteazd mult
timpul de reac{ie al formafiei.
Apelul va fi inregistrat in caietul de trafic qi va cuprinde urm[toarele date:
- locul unde s-a produs accidentul cu c6t mai multe detalii asupra acestuia,
- identitatea turistului,
- despre ce caz este vorba (aproximativ).
2.Un salvator, avdnd asupra sa trusa medicald, se va deplasa la locul accidentului, il va marca
conform desenului qi va face o investigare sumard asupra cazului.
3. in cazul in care este nevoie de transport, va anunla echipajul care se va deplasa la locul sta-
bilit. Dispecerul aflat labaza de salvare va chema, dupd caz, autosanitara pentru preluarea acciden-
tatului, indicdnd echipajului locul exact gi ora c6nd va avea loc intdlnirea cu salvatorii.
4. - 5. Transportul se va face pe pdrtia cea mai ugor accesibild, care prezintd o maxim[ sigu-
ranfl in transport. Dac[ este posibil se vor evita zonele aglomerate. in cazul in care transportul se
face mecanizat, se iau toate mdsurile pentru avertizarea turiqtilor afla{i pe pflrtie. Alunecarea
dispozitivului de transport se va face frrd zdruncinEturi, qocuri sau rdsturn[ri. Este recomandat, la
transportul cu Akja, ca minim un salvator (cel din spate), s[ fie asigurat de aceasta.
In timpul transportului, salvatorul din spatele dispozitivului va cduta s[ supravegheze fala
accidentatului qi va purta conversalii cu acesta.
Salvatorul din fafa dispozitivului este obligat s[ aleag[ traseul de cobordre adecvat.
in cazul in care traseul prezintd zone cu pante in urcare, se recomandd ca echipajul sd fie
agteptat de alfi salvatori, care au sarcina sI ajute la deplasarea echipei de transport.
Pe timpul transportului se va asigura o izolafie termic[ perfect[ a accidentatului. in cazwi de
temperaturi sc[zute, se recomandd sI i se administreze accidentatului, ceaiuri calde gi bine indulcite.
Cind se face predarea accidentatului la echipajul ambulanfei, tn afara datelor personale ale
accidentatului, se vor transmite echipajului ambulanlei procedurile medicale executate de salvatorii
montani.
in cazul in care turistul accidentat refuzd transportul cu ambulanfa, acesta va da o declaralie
pe propria rdspundere pentru refuzul exprimat. Foarte important[, in acest caz, este notarea orei
c6nd s-a dat aceastd declaratie.
106
Cxpf;totuB fl"&
AVALAN9ELE
Avalangele nu sunt fenomene intdmpl[toare, ele au loc, aproape cu regularitate, in to]i munlii,
astfel inc6t pot fi numite fenomene normale. in regiunile de mare altitudine, temperatura se menline
multd weme sub zero grade, zdpada nu se poate acumula la nesffirgit, pentru c5 intervin numeroase
caltze care fo\eazd straturile de zdpadd sI cadd brusc sau sI alunece lent in vai. ACEST FENOMEN
ESTE NUMIT AT/ALAN$,{.
10.1. Unde nu se formeazd avalangele?

Avalangele au regiunile 1or favorite. Astfel, ele nu se formeazi in urm[toarele locuri:
a - pe platourile sau pantele cu o inclinare mai micd de 25 grade, unde zdpada se tope$te pe loc;
b - pe locurile rdpoase cu o inclinare mai mare de 45 grade, unde zdpada nu se poate acumula
in cantitate mare deoarece alunecd in vale in timpul ninsorii;
c - pe pantele impddurite pdn6 sus pe culme.
10.2. Locurile unde se formeaz5 avalangele:

a pe pantele ierboase sau cu grohotiquri cu inclinare cuprinsd intre 25-35 grade;
-
b - pe pantele abrupte, cu inclinare mare, dar care au trepte sau platforme de depozitare a zd-
pezii (tipul avalangelor de cataract6);
c - perelii aproape verticali, opuqi direcfiei dominante a vdntului qi care formeazd corniqe sau
balcoane dezdpada in creast[;
d - pantele care au un culoar, o vale median[;
e - pantele lipsite de pdduri sau jneapdn.
1O.3. Cauzele care produc avalangele:

Principalele cauze care produc avalanqe sunt:
- tnclinarea terenului;
- cantitateamare de zdpaddurcd cu mult de la sol, centrul de greutate al stratului aducindu-lin
echilibru instabil;
- temperatura solului, topind baza pdhtrlri de zdpadd o desprinde de plmAn| frc0nd-o s[ alunece
pe un strat mobil de apd;
- v6ntul prin presiunea sa, dd un impuls stratului de zdpadd ce se afl6 in echilibru;
- lipsa de coeziune dintre cristalele ce formeaz[ pltura de zdpadd;
- lipsa de sudurd dinte pdturile de zdpaddcu vechimi diferite face ca un strat sd alunece pe celalalt;
- cutremurele de pdmint;
- migcirile stline, ca rostogolirea unei st6nci, lipetele turigtilor, trecerea unui turist sau detun[turile
armelor de foc etc., sunt cauze care scot stratul de zdpadhdin repaus, pun6ndu-lin migcare.
LO,4. Clasificarea avala ngelor

DupI forma qi modul cum iau na$tere, avalanqele se impart in cinci grupe:
10.4.1 Avalange de ninsoare afinati

Ele se produc de cele mai multe ori chiar in timpul ninsorilor abundente, acestea c[zdnd peste
o pdturd veche de zdpadd, pe o pantd inclinat[ intre 25-35 grade, formAnd un strat gros care incepe
sd alunece la vale prin presiunea propriei greut6ti. Cristalele de gheafd nefiind legate intre ele, zd-
pada se prdbugeqte ca o mas[ de pulbere. Acest tip de avalangd este cel mai periculos, atdt prin efec-
tele distructive, cdt qi prin faptul cd se produce subit, prdbugindu-se rapid qi este greu de prev[zut lo-
cul qi momentul c6nd se va declanga. Ele se produc in tot cursul iernii. Turistul prins in asemenea
avalange poate scdpa protejdndu-qi pieptul (lipind coatele de coapse cdt mai mult, str[duindu-se sl
nu inspire pe nas gi pe gurl zdpada, exercitdnd miqc[ri de tnot, aruncdnd rucsacul), evitarea lor e
ins[ cea mai sigurd sc6pare.
1Q.4,2 Avalangele de fund sau compacte (avalange de primivari)

Aceste avalanqe sunt frecvente in perioadele calde ale iernii sau prim6vara, cdnd incepe topirea
zdpezilor. Pdmantul incdlzit de razele solare comunic[ zdpezii cdldura sa, topind zdpada de jos in sus.
Apa formatl sub stratul de zlpadd sau infiltrarea apei de ploaie sub z[padd, topeqte leg[turile zdpezii
cu solul, detaqAnd zdpada superioar[ in pl6ci enorrne care alunecd in bloc pe inclinarea pantei.
Zdpada acestor avalange este udd gi grea, lipsit[ de aer, turistul prins de aceastl avalang[ este
pierdut. Degi aceste avalange sunt foarte puternice sunt mai pufin periculoase decdt avalangele
afdnate, deoarece sunt mai ugor de prevdzttt. Ele se produc numai atunci cdnd temperatura aerului in
decurs de cdteva zile este deasupra de zero grade, intre orele 9-l2,pe pantele care sunt orientate spre
est; intre orele 14-18 pe pantele orientate spre vest; intre orele 18-24 pe versantele ce privesc spre
nord. in momentul declanq[rii sunt insolite de pocnituri puternice qi de un vuiet care se transmite la
mare distan!6. in aceste canxi este de preferat s[ se fug[ pe una din crestele laterale a vdii.
10.4.3 Avalange in scdnduri de zipadi

Acest tip de avalangd se formeazS, de obicei, pe terenuri cu inclinare mic6, fiind determinatd de
straturile de zdpadddiferite suprapuse ca niqte scdnduri in pant6. in general, prima zdpadd se prinde de
sol, vintul o netezegte la suprafafd qi o indeas6, iar temperatura mai ridicat[ o face, prin inghefare, mai
compact[, mai durd. Peste pdtura de zdpada presat[ se depune, de multe ori, un strat de zdpadd
grunfuroasE, mobil5 fErd aderenfd, care numai la suprafal[ prinde in bltaia razelor solare o crusti
subgire. Pe acest strat poate cddea o zdryadd format[ din fulgi sau mdz6riche moale care presatd de v6nt,
formeazd un alt sfat compact qi dur ca o scindurd; peste acest strat se suprapune un nou strat de
zdpadd affinatd. Cdnd stratul de zdpad6 grunturoas[ se indeasd sau se str6nge in weo vdgdund, se
formeazdgoluri mari intre el qi shatul dens de deasupra; acesta se rupe cdnd este prea gros prin propria
1or greutate, sau cdnd este presatl de schiori sau animale. Odatd rupt6, scindura de zdpaddporneqte la
vale, alunecdnd pe stratul grunluros, ca pe niqte rulmenfi. Ea pune in miqcare zdpada de pe suprafefe
mari. Acest tip de avalanqd pornegte cu un tr[snet putemic, cel mai bun avertisment de apdrdsizona.
10.4.4 Avalanga in bulgiri de zipadi (de cataracte)

Este avalanqa tipic[ de primdvar[ sau chiar vard. Ea se produce in galeriile cu pereli abrupli
sau in hornuri p. p.r.1ii cirora sunt numeroase platforme pe care se depoziteazd zdpada. in general
prim[vara, cdnd incepe dezgheful, blocurile de ghea{d alunecd de pe o platformd pe alta, sfbr6mAn-
108
!TAI{U[[TI, SAI,YII O AUIUI IIOTTTT
du-se in bulg[ri care cad la piciorul muntelui. Aceste avalange srmt in€lnih in teHh €p* fu
versantul nordic al mun{ilor qi cad in zilele cSlduroase la apusul gi drry6 rynll ssdi-
10.4.5. Avalanga in cornig5 sau balcoane
Aceste avalanqe se produc atdt iarna, c0t gi primivara niugvr+ ff fu & cae este
prinsd corniqa se incdlzeqte, intreaga platform[ suspendatii se prfuryeg- Im4 cfod viscolul ingra-
mldegte multd zdpadh la capdtul liber al balconului de She@,legfuriorpaetele nuJpoate sus,tine
(din cauza greutdlii) gi cade in gol. Corniqele sau balcoanele se fmmed tmdeama pe peretele opus
direcliei din care suflE vintul; ele sunt uneori at6t de dezvolate, incft ta milginea crestei formeazd
adev[rate platouri, iar tn vale niqte tuneluri sparte.
1 O, 5. Clasificarea internationalS a ayalangelor

10.5.1 Principii de clasificare a ayalangelor
TABLOU PRACTIC: clasificarea permite utilizatonrlui descrierea unei avalanqe observate
sau prevdzutd in termeni simpli.
- previziunea avalanqei
- operalii de salvare
acfiunile de sine sunt ugurate de limbajul comun.
CODUL DE CLASIFICARE MORFOLOGICA este o notalie prescurtatI, particulard utild

pentru a transmite observalii.
SCHEMA GENERAIA OE CLASIFICARE
FAPTE CARE PRODUC caracteristici descriptive

FENOMENUL tipul avalangei
DE AVALAN$A clasificare morfologicl
caracteristici misurabile (cantitative)
efectele avalansei (daune" victime)
condi{ii
CONDITIILE GENETICE de teren
DE FORMARE stratificarea zdpezii
A AVALAN$EI condi(ii meteorologice (recente qi prezente)
mecanisme de declangare (tip)
clasilicare senetici (a factorului de avalansfl)
109
1O.5.2. Clasificarea morfologici a avalangelor
SCHEME DE CLASIFICARE
A. MOD DE PORNIRE A.1 plecare dintr-un punct

(avalanga ftrd coeziune)
A.2 plecare de pe o linie (avalanqa de pl6ci)
ZONA DE A.3 placa uqoar[
ORIGINE
B. POZTTTA 8.1 interiorul stratului dezbpadd
PLANULUI DE (avalanga superficiald)
ALUNECARE B.2 ruptura de zdpaddproaspltd
B.3 ruptura de zdpadd, veche
B.4 avalansa de profunzime (de fond. totalE
C. APA LIBERA C. 1 absent[ (avalanga de zdpadd, uscatd)
IN ZAPADA C.2orezentd (avalansa de zboadd umedi
ZONA DE D. TRASEUL D.1 parcurs pe o pantd deschisd
TRANZT.IE DE PARCURS (avalanqa de versant)
D.2 parcurs de culoar sau strdmtoare
E. FORMA DE E.1 nori de praf qi zdpadd

DEPLASARE (avalanqa de zdpadd pulver)
8.2 alunecare totald (ava
ZONA DE F.RUGOZITATEA F.1 grosier[ (depozitare grosierd)
DEPOZIT SUPRAFETEI DE F.2 blocuri angulare
DEPOZIT F.3 bulgdri
F.4 deoozit fin (oulverr
G.1 absent[ (depozit sec)
STRATURILE G.2 prezentd (depozit umed)
DE ZAPADA
iN vrovrnNTur,
DEPOZITANU
H. GRADUL DE H.1 ffuA alte materiale vizibile (avalanqa curatd)
CONTAMINARE H.2 contaminare vizibil5 (avalanqa contaminat6)
A DEPOZITULUI H.3 cu pietre gi soluri
H.4 cu ramuri gi copaci
H.5 cu brescii
J. MOD DE J.lnatura16
DECLAN$ARE J.2 generatd - accidental
- voluntar
110
UAI{UAI,[[ S[[V[T O NUIUI ilOI{ T[I{
10.5.3 Comentarii asupra clasificirii morfologice
DEFINITIA ZONELOR
J Zona de pornire:
- zorua in care existenla unei avalange se manifestd prin modul sdu de pornire;
- pentru avalanga de plac[ cuprinde distanla pin6la linia de rupturd la presiune;
- pentru avalanga de zdpadd. frr[ coeziune nu existdlimite inferioare precise;
- in general distanla de 100 m include zonele de origine in cele mai multe cazui.
b. Zona de tranzi{ie:
- alunecarea este independent[ de modul de plecare, viteza poate fi crescltoare, stabil6,
descrescdtoare;
- nu rlmin depozite de zdpadb dupi trecerea avalanqei, except6nd z5pada re,tinutl de
rugo zitdqile terenului.
c. Zona de depozit:
- un depozit natural este produs prin pierderea energiei (fo4er) in&se & frrecarc;
- o zond" de depozit se poate intinde pe o largd gaml de pante, irclusiv pe pde iffrexsc;
- pozilia limitei sale cu zona de tranzilie poate varia considerabil & la o avalmg ta ah fo
acelaqi culoar datorit6 stratului de zdpadd (seac6, umed5, densd etc.);
- pentru avalanqa pulver, zona de depozit este zona de sedimentare anmilm t& z5prdE'-
CRTTERII 9I CARACTERTSTTCI ALTERilATn E

GENERALITATI
Literele majuscule atribuite criteriilor in combina{ie cu cifrele indicl caracterul distinctiv. Pot
fi utilizate ca un cod de transmitere gi inregistrare de date.
COMENTARII DETALIATE
a, Modalitateu de declanqare
Avalanga de zlpadI afinatd. Punctul de pornire poate fi determinat de cdderea unui obiect
(piatrd, fragment de gheald etc.) sau a unui schior. in ultimul caz,mecarlismul fracturii nu poate fi
precizat, dat fiind cE se pleac6 de la un punct.
Avalanga de placfi. Pornind de la o linie, nu vom exclude gi posibilitatea propagdrii miqcdrii
pe o fractur6 invizibild, a clrei declangare poate fi produsd intr-un singur punct. Termenul de placd
este deseori utilizat ca sinonim pentru avalanSa de placd, ins[ trebuie evitat atunci cdnd pot exista
dubii in ceea ce priveqte utilizarca corect5. Se impune o distinclie intre placa moale gi cea dur[: intr-
o placd moale, stratul de zdpadd fardmi[atd este moale sau foarte moale (placa se sfbrimd intr-un
material lipsit de coeziune, imediat dupd pornirea avalanqei); intr-o placdtare, dur6, stratul de zdpa-
dd fbr0milatd este tare, foarte tare qi extrem de tare (buc[fi sau blocuri angulare de z[pad5 sunt
transportate pe distanfe mai lungi, in funcfie de rugozitatea traseului parcurs). Fractura de placd poa-
te fi observath frrd a fi neapdrat urmatd de o avalanqS, deseori fiind insd insoliti de o miqcare incea-
td de alunecare a zdpezli umede. Dar atunci cdnd aceast[ migcare este sporitd de topirea pa\iald a
zdpezi\ migcarea de alunecare se poate transforma in avalangd. Acest proces este desemnat prin ter-
menul de ,,avalangd de alunecare".
Pozifia planului de ulunecare
!.
In stratul de zlpadi. Zdpada proasp[td, in ceea ce privegte ,,fractnra de zdpadd proaspltd",
inseamnd un strat uniform, depus mai mult sau mai pulin continuu, in decursul a 5 zlle premer-
gdtoare avalangei gi care nu implicd un tip de zdpadd granulard. O fractur6 de zdpadd proasp6t[ este
prezentd chiar dacd starea suprafefei stratului imediat inferior (de zdpadd mai veche) a favorizat
aceastd fracturd (de exemplu: crusta de gheaf[, suprafa![ afdnatd etc.). Planul de alunecare al unei
fracturi de zdpadd veche rezidd in stratul respectiv, de zdpadd veche (mai veche de 5 zile), contribu-
111
Mircea OPRI$ RauIPAPALIGEF George RESIGA
ind la avalangd prin linia sa de fractur[. Nu este relevant dacd zdpada unei avalanqe este proaspltI,
sau dacd greutatea acesteia acauzat, de fapt, fractura.
Direct pe suprafa{a de contact cu terenul. Chiar daci dupd producerea avalangei, rimin in
urmd petece de zdpadd, sau un strat sub{ire, datorite asperitdlilor ori neregularitdlilor de teren, putem
totuqi avea in vedere o avalanq[ de profunzime.
c. Apa liberd in zdpadd in zona fracturii
Avalanga de zdpadd umedd implic[ prezen{a apei in intregul strat de zdpadd, altminteri ava-
langa este considerat[ uscatl sau mixt6. Deosebirea dintre acestea este greu de stabilit frrd a lua in
considerare condiliile meteorologice (temperatur6, radia{ie, ploaie).
Termenul clasic de avalansd pdnd la sol utilizat odinioar[ fie pentru avalanqa de zdpadd ume-
dd, fre pentru avalansa de profunzime este des utilizat pentru avalanqele de primlvard, grele qi u-
mede, care antreneazd mase intregi de roc6 qi sol.
d Forma traseului parcurs
Multe avalanqe canalizate (de culoare, strdmtoare), pornesc ca avalanqe libere (necanalizate,
de versant), fiind ulterior concentrate in unul sau mai multe culoare doar in zona inferioard apar-
cursului lor. DacI acest traseu este preponderent de culoar, deoarece deseori zona de fracturd este in
forml de pdlnie, atunci avalanga este consideratd a fr canalizatd, altminteri pentru intregul traseu se
au in vedere tipuri mixte. Profilul longitudinal al unui traseu de avalang[ este deseori foarte semni-
ficativ (schimbiri de unghiuri de inclinare, trepte intermediare, forma{iuni de cascad[ etc.). Descri-
erea cantitativ6 a profilului este, in general, superioar[ gi mai uqor de realizat decdt o clasificare
detaliatd a tuturor profilelor din teren.
e. Modalitatea de deplasare
Nu se face nici un fel de distinclie intre migcarea aluneclrii de translalie sau cea de curgere,
rostogolire, diferenfiat[ prin fbrdmi{are. in zona de plecare, miqcarea urmdreqte intotdeauna terenul
(avalanqa de curgere). Foarte adesea se remarcd tipuri mixte de avalanqd cum ar fr ,,avalanqa mixtd
de curgere gi pulberi", ,,avalanga de pulberi cu componente de curgere" etc. Atunci cdnd migcarea se
produce cu desprindere de la teren (fie de pulberi fie de scurgere), avalanqa se numeqte ,,cascad6".
Atunci cdnd deplasarea se produce cu vitezd micd (sub I cm/s), iar efectele dinamice sunt neglija-
bile, fenomenul nu va fi incadrat sau clasificat ca avalang[.
t Rugozitatea suprafelei de depozit

Un depozit este considerat ca fiind aspru, zgrunturos, dac6 mdrimea medie a bulglrilor, bucd-
{ilor, blocurilor de zdpadd gi gheall este peste 30 cm, altminteri este fin. Blocurile angulare sunt bu-
cdli din depozitul ini{ial de zbpadd, caracteiztnd astfel o fracturi de placd tare (durd). Bulgdrii ro-
tunjili sau cu un grad oarecare de rulare, includ gi bucdfi neregulate.
g. Apa liberdtn zdpada ffirAmafi
Avalangele de amploare care sunt uscate inzona de plecare pot colecta apa in zonele inferioa-
re ale traseului lor, schimbflndu-qi astfel caracterul. Apa liberI inzdpada sfErdmat[ conduce la depo-
zite solide sau dure, aproape impenetrabile pentru aer, ceea ce constituie un factor important in ope-
rafiunea de salvare montand.
h. Contaminareadepozitelor
Depozite cu zone separat distinct, curate qi contaminate, sunt calificate ca,,mixte". Pe lAngd o
contaminare evident6, aceste depozite pot conline qi materiale mai pufin vizibile de praf, particule
organice etc. Acestea nu sunt luate in considerare pentru clasificare. Unele depozite conlin o propor-
lie mare de roci sfbrdmate qi sol. Dac[ ele sunt rezultatul alunecdrilor de teren sau al inundatiilor nu
vor fi considerate qi depozite de avalanqd, chiar dac[ confin Sizdpadd.
tt2
r
!tat{u[[uI s[[v[I
[[uI il0t{T[t
0n
coDrFrcAREA clAsrFrcAnrr MoRFoLocrcE

NOTIT]NI GENERALE
Simbolurile corespunz[toare criteriilor: majuscule
Simbolurile caracteristicilor: cifre
Semnificalia general6 a cifrelor:
0: necunoscut[, lipsitf, de necesitate, lipsitd de utilitate
1-6: caracteristicispecifice
7 -8: caracteristici mixte
9: observalii speciale, altele decdt cele codificate
CODURILE CLASIFICARII MORFOLOGICE
CRITERII SIMBOIURI
CARACTERISTICI CRITERIUL CARACTERISTICI
SPECIFICE MIXTE
Modalitatea de oroducere A
avalansa de tip zdoadd afdnatd 1 7
avalansa de olac[ (in seneral) 2 7
avalansa de plac[ moale a
J
avalansa de olacd tare 4
Pozitia suorafetei de alunecare B
avalansa superficiald (in seneral) 1 7
a.s. cu fracturd it zdoadd oroasodtd 2 118
a
a.s. cu fracturd inzdpadd veche J 7t8
avalansa de orofunzime 4 7
Apa liberl in zdpadd in zona fracturii C
absenta (a. de zdpadd uscati) 1 7
prezen[a (a. de zdpadd. umed[) 2 1
Forma de relief a sup. de alunecare D
avalansa necanalizatd 1 7
avalansa canahzatd 2 7
Forma de deplasare E
de pulveri I 7
de alunecare total[ 2 7
Rugozitatea suprafetei de depozitare F
deoozit srosier I 7
d.s. din blocuri ansulare 2 7
a
d.e. din blocuri rotuniite J 7
depozit fin J 7
Apa liber[ in depozit G
absenta: deoozit uscat I 1
pr ezenta: (dep ozit umed) 2 l
Gradul de contamirtare a depozitului H
dep ozit necontaminat (curat) 7
depozit contaminat (in seneral) 2 7
a
d.c. prin roci, sol , balastru ., 8
d.c. prin ramuri, trunchiuri 4 8
d.c. prin brecii 5
113
I
CRITERII SIMBOLURI
CARACTERISTICI CRITERIUL CARACTERISTICT
SPECIf,"ICE MIXTE
Mecanismul de declangare* I
oroducere naturald 1
prod. datoratd factorului uman 2

lactor uman accidental J
factor uman voluntar 4
* Acest criteriu este un element al clasificdrii genetice. Deoarece mecanismul de declanqare are cele doud
alternative date este cunoscut tn majoritatea cazurilor qi este important prin implicalii, tn elucidarea multor
probleme. Acest mecanism este inclus tn codul modologic.
CLASTFTCAREA GENETTCA n AVALAN9ELOR

NOTIUNI GENERALE
in sensul strict al cuvflntului, o clasificare geneticd a avalanqelor ar trebui sd impartd ava-
langele conform originii acestora. DatoritA faptului cd avalanqele sunt rezultatul mai multor factori
genetici care concureazdlaproducerea lor, o clasificarebazatdpe un singur factor dominant, cores-
punz6tor fiecdrei clase ar fi adecvatd doar intr-un num[r restrdns de cazuri, cum ar fi avalanqele
iegate doar de zdpada proaspdtl, sau de vdnt, sau de temperaturd ridicatd ori de stratificare slab6'
Prin urmare, s-a pornit de la o modalitate diferitS de abordare, adic[ dinspre factorul genetic spre
efectiv. O monitorizare a condiliilor pertinente a unei avalanqe studiate, permite o analizd geneticd
gi o clarificare a evenimentului. Mai mult, studiul acestor condilii uqureazd evaluarea pericolului de
avalanql inaintea evenimentelor reale qi consumate, ceea ce, in anumite cazui se poate cottcretiza
intr-o prognoz[ cantitativ6 (statisticl).
10.6. CLASTFTCAREA FACTORTLOR DE AVALAN9A

10.6.1. Factori permanenti
1. Altitudine relativi
- zona de creast[ gi platou inalt:
- influenla putemic[ a vdntului, corniga, avalanqa de placd localizatd;
- zofla sub limita pddurii gi sub creast6:
- mari zone de formare a avalangelor de plac[;
- zorra deasupra limitei p[durii:
- influenla redusd a vdntului, mai pulin avalanqe de p1ac6, doar tipul de plac[ moale.
2. inclinare
-<35" - posibilitate de formare a avalangelor fErd coeziune;
- <25" - posibilitate de formare a avalanqelor de plac6;
-<15" - curgere de avalanq[ stafionar[ sau accelerat[;
_ <200 - curgere intdrziatdtn depozit, avalanqd dezdpadd foarte udd;
se produce qi in pante foarte joase.
3. Orientareaversantului
-Pozilia faf[ de soare - pante la umbr[ - avalanqa de placf, uscatd
- panta la soare - avalanga de placd udd
Pozi[ia fa!6 de vAnt - pante supuse vintului - avalanqa de placd
tt4
It[ilu[[[[ srlY[I0nulu ll0trlil
4. Configurafia terenului
- Pante deschise, uniforme - avalanqa de versant
- Culoare qi vai - avalanqa de culoar, catalizate,
rupturi de placd sau de zdpadd fbrd coeziune
- Trepte - avalanqe de zdpaddpulver, sub forml de cascade
- Schimbdri de pant6 - avalange de zdpadd pulver, sub formd de cascade
5. Rugozitate
- Sol neted - zdpadd care alunecd pe sol umed
dI nagtere la avalan$e de fond;
- Obstacole in relief - avalan$e superficiale deasupra obstacoleloq
- Vegetalia - iarba favarizeazl avalanryele de fond $ atmecae4
- arbugtii rduc posibilitatea formErii avameAr
(dacd nu sunt acoeed$ de @ade}
- pldurea impiedicn fomaea avalrydu(drcr c$hdEtr$
10.6.2. Factori variabili

1. Condifii meteorologice recente (5 zile):
-
a Cdderi de zdpadd
- zdpada proaspdtd - creqterea greutlfi, creqterea masei de joase, stabilitatea fiind cel mai
important factor de avalangS;
- zdpadd pufoasd - avalanga ftrd coeziune (ninsoarea pufoasd favoizeazd" avalanqa coerenti
de placd);
- depunerile zilnice - instabilitatea cregte cu grosimea stratului de zdpadd, ruptura in zdpadd
veche sau proaspdtd;
- intensitatea cdderii de zdpadd - instabilitate crescdndl odat[ cu intensitatea zdpezil favo-
rizdndrupturi inzdpada proaspdtS, fiind mare pericolul pe pante joase'
b - Ploaie
- favorizeazd avalanqe de zdpadi, ud6 frr6 coeziune sau avalanqe de placd ugoare, alunec[ri
mixte de zdpadd qi pdmAnt.
C - Vdnt
- in funcfie de direclie se formeaz[ acumuldri locale de zdpadd, crescdnd fragilitatea zdpezii,
formafiunile de avalangl de placfl fiind indreptate spre v6nt, lu6nd nagtere formafiunile de costi96.
D - Factori tehnici
- temperatura qi refinerea de ap[ in zdpadd - cregterea temperaturii duce la declanqarea ava-
langelor, iar scdderea temperaturii, la cregterea stabilita{ii; re{inerea apei duc6nd la formarea avalanqelor;
- temperatura aerului - efectele sunt similare la toate tipurile de avalangd;
- rudialia solarl - influenleazd avalangele mai ales pe pantele expuse la soare;
- radialia termicd - rdcirea temperaturli zdpezii la umbrd gi noaptea duce la formarea ghelii
in profunzime gi la suprafal[.(stratificare)
2 - Stratul de zipadi veche a suferit influen{a condifiitor climatice, manifestate in intreg
sezonul de iarni:
a - depunere totald de zdpadd - nu este un factor dominant pentru pericolul de avalan96, dar
poate avea efect asupra masei (avalanqa de fond), prin tasarea gi metamorfozarea stratului de zdpadd
(avalanqa superficial[) ;
115
J
b - stratificare - ordinea de succesiune a rezistenfei mecanice;

- stratul superficial stabilitatea depinde de stratul cel mai pulin rezistent; lipsa de coeziune
-
sau stratul de ghea![ de suprafa![, fragilitatea sau rugozitatea fiind importante pentru cdderile de
zdpadd ulterioare;
- interiorul mantalei de zdpadd- rupturi inzdpaddveche catzate de nivele intermediare pu{in
rezistente qi de gheaf[ de ad8ncime.
3 - Mecanisme de declanqare:
a - declanqare naturald - cauzatd de factori interni av6nd ca efect avalangele naturale, spontane;
- catzatdde factori externi, non uman avdnd ca efect avalanqe naturale;
b * declaqare antropicd (factor uman):
- declangare accidentald;
- declangare voluntard (artificial6).
COMENTARII:
- Altitudinea relativd - in funclie de altitudine, factorii care influenfeaz[ avalanqele, sunt
diferi{i (temperatur6, radia{ii, v6nt, precipitafii, vegetafie, durata iernii, topografia generald)
- inclinalia - in funclie de valorile curente ale unghiului de pantd se declangeazd 9i curg
maj oritatea avalanqelor.
- Rugozitatea solului alunecdrile de zdpadd pot provoca largi fisuri in mantaua de zdpadd
-
de unde pot rezulta avalanqe.
- Condi{iile meteo recente
- dupd condifiile meteo avalangele sunt:
- de efect direct;
- climatice.
- Depunerea de zdpadd proaspdtd - se dau trei valori numerice pentru mlsuririle de zdpadd,
din care la mdsurarea zilnicd se fine cont de depunerea de zdpadd, proasp[t6, stratul de zdpadd tasat
in mai multe zile qi grosimea totald a stratului de zdpadd.
- Ydnt - fragilitatea stratului de zdpadd depus de v6nt anfi:eneazd subacumularea de tensiuni
locale avalangele.
- Factori termici Si stratiftcare - determin[ creqterea densitIlii gi intensitd,tii proceselor de
metamorfo zare car e afecteazd zdpada.
LO.7. Organizarea actiunilor de salvare

1O.7.1. Luarea deciziilor gi alegerea traseului
Securitatea in zona montan6 este, in primul rdnd, condilionatd de finerea in fr6u a entuzias-
mului qi de luarea unor decizii temeinic fundamentate.
Din spirit de aventurd, chiar qi cel mai experimentat schior sau alpinist poate provoca un acci-
dent prin asumarea a ceea ce el consider[ a fi un risc minor pentru a-gi atinge lelul. Acest entuziasm
este amplificat de sentimentul de securitate in grup, atunci c6nd mai multe persoane se afl6 impreu-
n[; nici un membru al grupului nu ar admite c6 este ingrijorat, determin0nd intoarcerea din drum.
O alt6 cauzd importantd aaccidentelor este surmenajul in urma efortului fizic impus de condi-
fiile meteo gi de teren vitrege. In condilii de surmenaj, se pot comite imprudenle pe care, in mod
normal,le condamn6m.
LT]AREA DECIZilLOR DEPINDE, iN PruNCTP,NT,

DE EVALUAREA STABILIT4TII STRATULTII DE Zip,qOi
116
ulil[il,ul sil,YrI0n uul il 0 I{ TA I{
inceputul sezonului:
Aceastl perioadd dureazd., de obicei, din noiembrie pdnd in februarie. Problema principal[ o
constituie faptul cI stratul de zdpadd este neconsolidat. Ascensiunile sunt cel mai putin recomandate
in timpul qi imediat dupl incetarea furtunilor, dar instabilitatea persistd qi tn intervalul dintre fur-
tuni. in general, cele mai periculoase zone sunt versantele nordice sau cele umbrite. Asemenea zone
sunt cele mai predispuse la straturi semnificative cu metamorfism TG (gradient de temperaturd),
respectiv zdpadd, afdnatL, in prima parte a sezonului. Dacd zdpada a avut suficient timp s[ se stabili-
zeze, se pot face ascensiuni.
Mijlocul sezonului:
Aceasta este perioada de tratuilie, de obicei, din februarie pAnd in aprilie. Stratul de z[pad6 se
consolideazd, iar instabllitatea feliilor interioare tinde sd scad6 la cdteva zile dup[ incetarea furtunii.
Ascensiunile trebuiesc totuqi frcute cu prudenfd.
Sff,rqitul sezonului:
Din aprilie pdnd vara, stratul de zdpadb se compacteazd qi devine izotermic. Aceasta este cea
mai bund perioadi pentru alpinism. Cu rare excep{ii, avalangele in pl6ci sunt posibile numai in
primele zile de dezghe!, dupl o noud ninsoare. Instabilitatea plScilor inferioare e rard; grosimea
pldcii va fi redusd la stratul de zdpadd proaspEt depus6. Dupd ctteva zile de temperaturi ceva mai
ridicate, pericolul va fi, in principiu, dep[git, iar principala ameninlare la securitatea alpinigtilor vor
fi avalanqele umede care cad ,,regulat" in fiecare dup[-amiaz[. Acestea pot fi complet evitate prin
pornirea de dimineaf6 devreme gi pdrdsirea zonelor periculoase inainte de amiazd. Cu toate acestea,
atunci cdnd sunt suspecte de instabilitate, pantele de avalangl trebuie evitate cu des[vtrqire. Aceasta
poate insemna folosirea unui traseu ocolit sau ineficient, care cdqtigd sau pierde altitudine prefioas[,
sau parcurgerea unui teren dificil, dar frrd pericol de avalangl. in general, trebuie evitate pantele cu
o inclinare mai mare de 30 grade in perioadele de instabilitate potenliald. Dac[ este necesarl traver-
sarea unei pante de avalanqd in timpul unei perioade de instabilitate poten{ialI, e mai bun6 traver-
sarea rapidd a zonei stabile, decdt a zonei de declanqare, aceasta deoarece majoritatea avalangelor
sunt declanqate chiar de victime. Dacd tn cazvri urgente, devine necesard traversarea zonei de de-
clangare, pot fi luate urmdtoarele m[suri de siguranfd:
- in timpul ascensiunii c[tre o $a sau creast6, intrali in zona de declangare c0t mai sus cu pu-
tin![; dacl placa se fractureazd. exist[ mai multe ganse de a rdmdne la suprafal[.
- in timpul ascensiunii sau coborfirii intr-o zond de declangare, incercali sE vd menfineli mai de-
grabdla marginea decdt in centrul pl6cii; dacl aceasta se fiactureazd, zdpada din flancuri tinde sd se
depun[ deasupra celei din cenffu. Mai mult, existl mai multe qanse de sc[pare prin evitareazoneipldcii.
- Dacb avefi de ales, preferali zonele de declangare care deverseazd in zone de refugiu plate,
deschise, in locul terenului accidentat; existi mai multe qanse de ingropare la micb addncime.
- Evitali zonele de declangare care deverseazd tn crevase, stdnci, c[deri de ghea![ qi alte cap-
cane ale terenului.
- Cand exist[ posibilitatea instabilitdlii TG, alegefi un traseu carc favoizeazd versanlii insori]i.
- Evitali zonele in care placa s-a format ca urmare a ac{iunii vdntului.
- Agtepta{i-vd ca fracturile de coroand sd se propage intre elementele de ancorare ale stratului
de zdpadd, cum ar fi stincile gi copacii; incerca{i sd traversa{i pe deasupra fracturii potenfiale.
in afara acestor principii de alegere a traseului, multe alte procedee de siguranldla traversarea
zonelor cu pericol de avalang[ sunt discutate in secfiunea urmltoare.
1O.7.2. Precautii in traversarea zonelor izolate

in cazul in care o victimd a fost tngropat[ complet, exist6, din punct de vedere al datelor sta-
tistice actuale, o qans[ din cinci de a o g[si in via[d,. Aceast[ proporlie a fost stabiliE in urma unei
mari varietdli de accidente; in multe cazui, victima nu a acordat atenlie nici alegerii traseului, nici
tt7
mdsurilor de precaulie. Aceastd sec{iune trateazil acliunile care pot spori qansele de supraviefuire ale
victimei.
Coarda de alpinism
Coarda de alpinism este adeseori esenfiald pentru traversarea zonelor de declangare, mai ales
atunci cdnd pantele deverseazd, in frgaquri, crevage, stdnci etc. Degi coarda poate oferi proteclie
impotriva fo(ei avalangelor mici de zdpadd afdnatd, for,tele dinamice ale avalangelor moderate sau
mari, depdqesc cu mult forfele rezultate in urma cdderilor. Forfa avalangei are, de asemenea, o durat[
mai indelungat6. Pentru a suporta asemenea forfe, cap[tu] asigurat al corzii trebuie ancorat de un
punct fix, cum ar fi copac, stdncS sau pitoane de roc6, mai degrab[, decit sd fie linut in mAna. in caz
de urgen[6, capdtul poate fi ancorat de pitoane de ghea!6, fnruSi infip]i in zdpadd" sau pioleli fixa{i in
ghea{d. Coarda este extrem de folositoare la cobor0rea pantelor unde avalanqa poate fi ini}ial de-
clangatd in scopul curdfirii traseului de cobordre.
Sonde 9i lopeli
Sonde telescopice, care pot inclpea in rucsac, se pot gdsi de vdnzare la magazinele specia-
lizate in articole de alpinism. Ca o alternativd, unele befe de schi speciale pot fi unite intre ele pentru
a forma sonde de cca. 3 m lungime. Pe traseele periculoase sunt, de asemenea, necesare una sau mai
multe lope{i solide, ugoare. S5p8nd numai cu schiurile gi cu mdinile este necesard cam o jumdtate de
ord pentru a slpa intr-o zdpadd, tipic[, la o addncime de 1,5 m, pe o porfiune suficient de largl pen-
tru a acorda ajutor unei victime ingropate. Timpul acesta poate fi redus la 10 minute cu o lopat[
alpind so1id6.
10.7.3. Alegerea traseului de salvare

inainte de inceperea traversdrii pantei de avalanqd, studia{i-o atent qi elaborali un plan de
sclpare in caz de fracturd. Cflnd placa se fracttreazd" in jurul qi deasupra victimei, cea mai bund gan-
sd de salvare este refugiul lateral. Dacd sunteli pe schiuri, incercafi sd v[ menlineli echilibrul qi s[
ieqifi schiind prin cea mai apropiat[ ieqire laterald. Aceasta tnseamnd cd trebuie avutd in permanen![
in vedere ruta de salvare qi cd la fracturarea plIcii trebuie acfionat instantaneu. Cu c6t ajungem mai
aproape de flanc, cu at6t avem mai multe qanse sd fim ingropali la mic6 addncime. Adeseori, frac-
tura coroanei se produce chiar de-a lungul urmelor ldsate de schiurile victimei, cazin care aceasta
trebuie s[ incerce s[-gi p6streze pozi[ia deasupra pldcii in miqcare.
1O.7.4. Modul de traversare a zonei de declangare

Procedura corect[ este ca un singur om sd traverseze; ceilal{i membri ai echipei privesc dintr-o
pozigie sigur6. Cdnd primul schior a ajuns in siguran!6, el semnalizeazd urmdtorului sd inceapl
traversarea. Procedeul se repetd pdnd cdnd intreaga echip[ traverseazd zona. Niciodat6 nu pornite de
lapremiza cd panta e stabil[, deoarece una, dou6 sau trei sau mai multe persoane au traversat flrd ca
avalanga sd se declangeze. Prima traversare poate deranjaplaca, ini{iind o miqcare uqoar[, de supra-
fafE. Ultima poate declanqa fractura final[.
Emit6torul electronic
Emilitorul este un aparut radio de emisie-recepfie. Este cel mai eficient dispozitiv de siguranfd
gi fiecare alpinist trebuie si il poarte. inainte de pornire, toli membrii echipei trebuie sd comute
aparatul pe ,,emisie". Dacd un membru al echipei este ingropat, ceilalli comutd pe recep{ie gi detec-
teaz[ semnalul emis de aparatul victimei.
tndepSrtarea curelelor de Ia belele de schi de incheietur6 de la m6ni
Dacd victima e tdrdth in jos, gansele sale de salvare cresc dacd mAinile ii sunt libere. De aceea,
curelele sunt indepdrtate inainte de intrarea intr-o zond de avalanqd, astfel incdt befele s6 poatd fi
aruncate cdnd menfinerea echilibrului pe schiuri devine imposibil[. Dacd persoana doreqte s[ igi
118
ilfi{ualul s[[Y[T0nulu ilo t{IAil
pdstreze schiurile in picioare, este o problemd care variaz[ de la cazla caz, dar este obligatorie inde-
plrtarea legdturilor de siguranl6 ale schiurilor, in momentul traversdrii unei zone de avalanqh.
,,inot"
Dacd o persoan6 este prinsd de avalanqb qi nu mai poate atinge flancul sau dac[ igi pierde
echilibrul, persoana in cauzd, trebuie sd scape de befe qi s[ incerce sE rdmdnd la suprafa!f, prin
migciri de inot. Miqcdrile trebuie s[ fie cdt se poate de eficiente, astfel incAt victima sI nu fie trasd
la fund, nici sufocatd de zdpadd,.
tntinderea m6inii in sus

Dacd zdpada incepe s[ se adune deasupra victimei dup[ ingropare, aceasta trebuie s[ incerce
sI igi intind[ cit mai sus mdna, inainte ca zdpada s[ se stabilizeze. Cealalt[ mAn[ trebuie sd se afle
infala pieptului gi a fefei pentru a crea un spaliu respirabil.
Conservarea oxigenului
Pentru a conserva oxigenul, victima trebuie sE se relaxeze qi sd nu lupte impotriva senzafiei de
pierdere a cunogtinfei.
1O.7.5. Ac[iunea supravie]u itorilor

$ansele de supraviefuire ale unei victime ingropate depind de acliunile intreprinse de supra-
viefuitori in urm6toarele cdteva minute. Este de sperat cd supraviefuitorii au luat prima mdsur[ de
precaufie qi au stat intr-un loc sigur de unde au putut urmiri traseul urmat de victimd. Supravie-
fuitorii trebuie sd caute cu toate mijloacele pe care le au la dispozilie. Dacd victima nu avea un
emildtor electronic, supravieluitorii trebuie sd sondeze cu schiuri, befe, prdjini telescopice, prdjini
improvizate din ramuri gi altele. Numai dacd echipa este suficient de numeroasd sau dac6 ajutoarele
sunt la cdteva minute distan!6, poate fi trimis un mesager dupd ajutor (in multe cazuri, supravie-
,tuitorii intrafi in panic[ au pdrdsit locul accidentului plecdnd dupd ajutoare, cdnd o c6utare de cdteva
minute le-ar fi permis s[ depisteze victima).
Depistarea victimei prin sondare
in comparalie cu emil6toarele sau cu ciinii special antrenafi, sondarea este o metodd inceat[ gi
obositoare. Cu toate acestea, este unica metod[ utllizabild,in cazul in care victima nu avea emigdtor.
Primul obstacol in calea unei salvdri rapide este pericolul pe care il infruntd echipa de salvare.
Faptul cd a fost declanqatf, o avalangS, constituie o dovadd a instabilit{ii pantelor invecinate. Dup[
ce au fost luate mdsurile de siguranld necesare pentru protejarea echipei de salvare, incluz6nd un loc
sigur de observalie de unde salvatorii pot fi vdzuti qi avertizali de pericolul unor alte avalange, cdu-
tarea trece rapid gi eficient prin urmdtoarele etape:
- stabilirea poziliei exacte a victimelor in momentul producerii avalanqei, prin martori sau prin
examinarea indiciilor existente.
- determinarea zonei unde au dispdrut victimele (unde au fost ultima datdvdztie)
- stabilirea traiectoriilor probabile ale victimelor, folosind aceste informafii.
- stabilirea zonei de prim[ prioritate in cdutare (de obicei, o estimare aproximativ[)
- efectuarea unei cercet[ri rapide, dar sistematice a suprafe[ei zdpezii in zonele de cea mai ma-
re prioritate. Marcarea poziliei tuturor indiciilor. Cercetarea suprafefei constituie prima parte a ope-
raliunii de sondare, oferind cele mai mari qanse de salvare a victimei. Imediat dup6 terminarea cer-
cet6rii suprafelei salvatorii trebuie sd fie organiza[iin linii de sondare. in mod ideal, sondele ar tre-
bui s[ fie bare rigide de o{el sau aluminiu, lungi de 3-4 m.
Sondarea este simpl[ gi nu necesitl multd experien![, fiind foarte uqor de invdfat. Este uqor de
perceput diferen{a tntre lovirea unui corp gi lovirea unui strat de zdpadd; adevdrata problemi este a
distinge diferenfa dintre suprafala solului gi a victimei ingropate. inainte de inceperea sond[rii, cei
tt9
Mircea OPRI$ RaUIPAPALIGEF George RESIGA
care efectueazl" operafiunea trebuie sI fie informa]i asupra misiunii 1or qi instruili in vederea unei
eventuale evacu6ri rapide irr caz de necesitate.
Pentru ca operaliunea sd fie eficientS, liniile de sondare trebuie sd fie ordonate la intervale
corespunzdtoare. Este satisfEcdtoare cifra de circa 20 de oameni, iar 30 de persoane este limita
maxim6 optim[. Dac[ existd forle suplimentare, cAte o persoan6 poate fi plasatl la fiecare capdt al
liniei, aliniindu-i pe cei care sondeazd, cu ajutorul unei corzi. Coarda trebuie sd fie marcat6 pentru a
pdstra intervalul optim intre salvatori. Linia de sondare avanseazd treptat in sus. Ascensiunea re-
gleazd" automat ritmul optim, pdstrdnd ordinea de inaintare, chiar qi aga, menlinerea intervalelor gi a
disciplinei devine adesea o problemd, dup6 ce opera{iunea a durat un oarecare timp. Sondarea in co-
bordre este mai dificil de controlat, degi dacd echipa de salvare vine din sus, cercetarea iniliald la
suprafafl poate fi ficut6 in cobordre. Sondarea nu inceteazl cdnd o sondd lovegte un obstacol. Linia
continud sd avanseze, o mic6 echipl rdmdndnd sd sape gi s[ determine linia obstacolului.
Sondare bruti
Atita vreme cdt existl speranfa de a gdsi victima in viaf6,
sondarea este efectuatl intr-un ritm susfinut, in conformitate cu sis-
temul cunoscut sub denumirea de ,,sondare brutd". Ideea este de a
sacrifica o anumitd doz6 de exactitate, pentru a mEri viteza, imbu-
ndtdfind astfel qansele de a gisi victima in via{[. Sondarea brutd
ofer[ o qansd de ckca 70%o de a depista victima. Aceastd metodd
poate fi comparat[ cu,,sondarea detailat6", o alternativ[ mai minu-
fioas[, care ofer[ qanse de aproape sut[ la sut[ de gdsire a victimei.
Sondarea detaliat6 necesitl un timp de 4-5 ori mai indelungat
dec6t sondarea brutd gi este de preferat efectuarea mai multor
treceri de sondare brut5, inainte de a trece resemna{i la opera-
funea mai tnceatd de sondare detailatd. Sondarea brutd sacrificd
o dozd, de exactitate datoritd grilei de explorare, dar trebuie efec-
tuati in aga fel incdt sE se sacrifice minimum de exactitate posibil.
Sondarea brut6 se efectueazd dup[ cum urmeazd(vezifig. 1):
I - Salvatorii se afl[ aliniafi la intervale de 75 cm; pi-
cioarele fiecdruia se afl[ la 50 cm dreptul de stdngul, lls0nd 25
cm. intre picioarele salvatorilor al6turafi.
2 - Sonda este infiptd la mijlocul distan{ei de 50 cm. O
metod[ alternativd folositd cAnd terenul este abrupt sau exist[
pulini salvatori, este de asta ,,deget l6ngd deget", adicd salva-
torii sondeazd,mai int6i, in stdnga gi apoi in dreapta. Dacd ope-
raliunea este efectuatd corect, spa{ierea este aceeagi ca qi in sis-
temul sondirii unice.
3 - La semnalul conducdtorului, linia avanseazd un pas (70 cm) gi repetd opera{iunea de la
punctul 2.
De obicei, un singur semnal este suficient pentru secvenfa completd - infigerea sondei, extra-
gerea ei gi avansarea liniei. Semnalele trebuie date intr-un ritm care s[ menfin[ inaintarea in pasul
cel mai suslinut posibil. O disciplind militar6 strictd gi ferm6, precum gi comenzile clare sunt esen-
fiale pentru o sondare eficientd. Salvatorii trebuie sd lucreze in linigte. Spafierea gdurilor de sondare
este de 7 5 pe 70 cm echivalent cu I .9 sond[ri pe metru pdtrat.
$ansa de depistare a victimei este de:
Persoana aqezatdpe burt[ sau pe spate - 95%
Persoana aqezatdpe o parte - ts%
Persoana aqezatd in pozifie vertical[ -20%
Pozilie medie - 70%
120
!I[t{u alul stlTtltilllt ltnrr
in medie, 20 de oameni pot sonda ozffidc fflIfim m L 4 re- Adf,mcimea sondirii este
reglatd in funcfie de adfincimea stratuluie zilfirfumtnhfu si*lftelscl3 m.
Sondare detaliati
DupE repetarea sondErii bnrte, scopul este rwrryeruea e
davrului, pufine fiind gansele de a salva victima Pentnr a p6stra
intactd for,ta qi starea morald a voluntarilor, ritmul gi disciplina
operafiunii se pot relaxa, trecindu-se la o tehnicil mai precis6 qi
mai pufin viguroasd, care funcfioneazl astfel: (fiS- 2)
1 - Voluntarii sunt aranja[i la fel ca la sondarea brutii.
2 - Fiecare voluntar sondeazE in fafa piciorului s[u st0ng,
apoi intre cele dou6 picioare gi, in final, in fala piciorului sdu drept.
3 - La semnal, linia inainteazd, crt 30 cm qi se repetd cele
trei sondaje.
Spalierea gdurilor de sondare este de 25130 cm, adici 13
sond6ri pe metru phtrat. Dacd victima se gdseqte intr-o pozilie fa-
vorabil[, existd $anse ca 5 sondaje sE intdlneascd un obstacol. Da-
cd pozilia victimei nu este favorabild, exist[ $ansa ca o singurd
sondare sd loveascd un obstacol. Probabilitatea de a depista victi-
ma este llYo, cu condilia ca aceasta sd nu fie ingropat5 mai ad6nc
de 3-4 m. in medie, 20 de oameni pot sonda detaliat o zond de
10/100 min 16-20 de ore, depinzind de ad6ncimea sondajului.
in majoritatea cazurilor, victima este tdr6td in locurile cu
cea mai mare depunere de zdpadd, de obicei, labaza alunec[rii. ...:
*,
Uneori victima este oprit5 din traiectorie de stdnci, copaci sau i$
i
forme de relief. DacE avalanga urmeaz[ un frgag cu traiectorie
neregulatd, toate adSnciturile cu depuneri de zdpad[ pot fi consi-
derate locuri posibile de ingropare, victima de obicei aflindu-se
in locul cu depunere consistentd. Este posibil ca victima sE fie proiectatii in afara avalanqei. in
cdteva cazrri, victimele au fost gdsite atdrnate de copaci.
De obicei, existd o lipsd de oameni in timpul fazei iniliale gi critice de sondare, fiind necesar
sd se hotdrascd care sunt zonele de prioritate gi in ce ordine vor fi ele sondate.Decizia trebuie sd ia
in considerare probabilitatea aproximativd ca o victimS sd se gbseascl intr-o zond, datd, in compa-
rafie cu timpul relativ necesar pentru sondarea acelei zone. in mod normal, cercetarea inijiald are in
vedere zona depunerii celei mai consistente, deoarece aceastd zond oferd cele mai multe ganse de
succes. Totuqi pot exist6 indicii care sd arate cd victima s-a oprit din traiectorie deasupra acestei zo-
ne, sau c5 victima a sclpat din avalang[. in astfel de cazuri, oamenii trebuie imp[rtili pentru a ur-
mdri indiciile.
Ciutarea cu aparat de emisie - recepfie

Persoanele care parcurg regulat zonele cu pericol de a
$ $
J
avalangi, nu pot conta pe liniile de salvare, ca mdsurd de si- t
I
guranfd. Ele au nevoie de un dispozitiv care s[ permitd de- i
pistarea rapid[, indiferent de dimensiunile avalangei. Emifd- 1
torul electronic men{ionat in secfiunile anterioare, face posi- a
bil6 glsirea victimei in 10 minute de la recep{ionarea pri-

t
li
mului semnal, cu condilia ca salvatorii sd cunoasc[ proce- Fig.{ I
dura corectd de folosire a dispozitivelor electronice, ludnd ti
! ir
i
tii*rl -,j* tslsu" 4tlt*sal

u..
rl *.J{}t:'4"+
tzt
parte la exercilii de salvare cel pu,tin o dat6 pe sezon.
Procedura debazdpentru utilizarea dispozitivului este detaliati mai jos.
1 - Sistemul ,,Skadi" elaborat de Lawtronics lnc., a fost primul emi!6tor comercial, verificat
prin salvare de vieli omenegti. El se bazeazd pe un semnal audio - induc{ie de 227 5Hz. Existd doud
motive importante in alegerea acestei frecvenfe radio in opozilie cu frecvenfele radio mai inalte:
- nu existl interferenfe de la emisiunile radio;
- circuitele electronice sunt relativ simple, exist6nd mai pufine ganse de defecliuni.
Si lu[m ln considerare situalia cea mai obignuit6 in care victima a fost $re,,E in jos de avalang[,
iar restul echipei se aflI deasupra zonei unde victima a fost v6zut[ ultima oar6. Se comut[ dispozitivul
pe ,,recepfie" gi se procedeazd dupd cum urmeaz6:
Se observI gi se marcheazd atert zora in care victima a fost vdzutd ultima oar6. Dac[ existd
pericolul unor noi avalanqe, se posteaz[ un om de pazd, iar salvatorii sunt preg[tifi s[ comute ime-
diat pe ,,emisie".
Salvatorii trebuie sd se asigure cd toate dispozitivele sunt pe ,,receplie". Conducdtorul trebuie
sd verifice acest lucru, deoarece un singur dispozitiv rdmas pe ,,emisie" poate deranja intreaga operaliune.
Salvatorii trebuie aliniali la nivelul zonei ultimului contact vizual, cdutdnd in cobordre.
Spafiul dintre ei nu trebuie sd depdgeascd 40 m (fig. 1).
Poten{iometrul de volum trebuie dat la maximum pind la recep}ionarea unui semnal. in mod
normal, se aude gi un zgomot de fond (static).
Avansarea trebuie f[cut[ simultan, pdstrdnd aliniamentul qi reducdnd zgomotul gi conversa{ia
la minimum. Tofi salvatorii se opresc o datl la zece paqi
*s #* gi iqi rotesc incet dispozitivele la dreapta gi la st6nga,
Y apoi in fal6 9i in spate.
:: r.,..::i=""'- La receplionarea unui semnal, toli salvatorii tre-
buie informa[i, dar aliniamentul trebuie plstrat. Recep-
torul trebuie orientat sd recep{ioneze maximum de sem-
nal. Volumul trebuie redus pdn[ cdnd semnalul se aude
slab; urechea poate detecta mai uqor modificdrile in par-
tea semnalului c6nd volumul este redus.
Orientarea in spa[iu a receptorului nu trebuie
schimbatd in timpul deplasdrii. Acest lucru este foarte
iijf:,,ij;! !.ri*{!+;
w
li.r
ririit A
?
I ,.,-' -1,
4,
'J--
important, deoarece poate catza false modificiri

la nivelul semnalului.
Trebuie fbcutd o oprire la fiecare c6fiva pagi,
pentru reglarea orientdrii, in vederea obfinerii unui
semnal cit mai puternic Ai pentru reducerea volu-
mului. Cea mai bund orientare se modific[ pe m[-
sura apropierii de victim6.
Cind semnalul sl[begte, victima a fost, pro-
babil, dep[qitd. Acest punct trebuie marcat in zd- -.=: e:+!ta *.i: .r'lJ S !!'li{ .. +-.
padl respectiv A (fig. 2.). +er,*
Fig.2 ,htiraft n ali.$larslii
122
IIAI{U[[U[ S[[V[TONUIUI il O TIA I{
Receptorul trebuie orientat apoi din nou pentru un semnal maxim, reduc6nd volumul pdni
cind semnalul devine abia perceptibil. Apoi salvatorul se poate retrage pAnI cdnd punctul sefllna-
lului maxim a fost dep[git qi semnalul scade din nou. Acest punct se marcheazd din nou A'(frg. 2.).
C e le dou6 puncte inc adr e azd, p o zilia vi ctime i.
Salvatorul se ageaz6 acum la jumf,tatea distanfei dintre cele dou[ puncte, igi orienteazd,recep-
torul spre semnalul maxim qi reduce volumul, c[utdnd apoi perpendicular pe direc]ia iniliald, stabi-
lind cadrul B-B'. Sute de exercilii de c[utare au demonstrat cd acesta este procedeul cel mai rapid de
depistare a victimei €rg.2).
Se continud sistematic imbun[t[firea estim[rii pozi{iei victimei, p6nd la depistarea acesteia.
Trei sau patru treceri sunt, de regul[, suficiente.
Stabilirea exactd a poziliei victimei este esenfiald. Astfel devine necesarl indepdrtarea unei
mari cantitdfi de zdpadd gi pierderea de timp prefios pdn6 la g[sirea victimei. Experien{a a ardtat cd
este posibil[ stabilirea punctului cdutat pdn6la circa un sfert din adincimea de ingropare .
Dac[ sunt ingropate mai multe persoane, decuplali emisia victimelor gdsite c6t mai repede cu
putin!6. in majoritatea cazurilor, nu este foarte difi;ih separarea semnalelor de la mai mult de un
transmildtor stafionar; totuqi complexitatea sporitd a cdutdrii mai multor transmildtoare reintdregte
ideea cd pantele de avalanqe trebuie traversate pe rdnd, una cdte una. Se recomandd ca echipele care
cumplr6 transmi{dtoare sd frecventeze cursurile practice, in teren, organizate de specialigti.
Aceste emildtoare sunt dispozitive specializate, fabricate gi testate pentru cele mai inalte
standarde de funcfionare. Testarea detaliatd a tuturor componentelor necesitd timp gi bani, pre! pe
care cumplr[torul trebuie sd il plEteascd dac[ vrea si aibd un dispozitiv sigur. Deqi emi16toru1 este
un dispozitiv important de proteclie, cel care ilutibzeazd, nu trebuie s[ considere cd acesta sau oricare
alt sistem de salvare, permite asumarea unor riscuri sporite pe pantele cu potenfial de avalanqd.
Conducitoru! la locul accidentului

El este cel care coordoneaz6 opera{iunea.
De obicei, e vorba de conducdtorul (sau adjunc-
tul) echipei salvamont. Trebuie sd existe, in per-
manenf6, de serviciu un conducltor de salvare
calificat care sE primeascd alarma qi cel pulin sd
impartd sarcinile. in afara de acestea, conducdto-
rul rdspunde de anun{area echipelor medicale,
echipajelor de zbor, autoritSlilor qi procuraturii
qi se ocupd de problemele de relafii cu publicul,
legate de accident. in timpul opera{iunii, acesta r5-
m6ne, de obicei, la stafie; el numeqte un comandant
lafoa locului, care conduce operaliunea ?n teren.
Comandantul la locul accidentului

E trimis cdt mai repede cu putinldla locul
accidentului, preludnd sarcinile celui care a con-
dus p6nd atunci acfiunea. El organizeaz[ gi deci-
de unde sd se caute, c6t gi marcarea presupusei
zone unde ar putea fi victima, cdt qi organizarea
dispunerii personalului qi a punctelor ce vor de-
servi ac{iunea conform frg. 3, aranjeazd" linia de --l-
,rcL\
-a\F-r-
sondare. ,,lnsigna" sa este megafonul portabil xt*ti$a s:r![!4drrxlr
prin care dd indicalii conducdtorului de coloani.
123
I
Conduc5torii de coloani
Aceqtia sunt ghizi experimentafi care conduc coloane de salvare de 5 - 10 profesionigti sau
voluntari, la locul accidentului. Conduc[torii de coloan[ selecfioneaz[ voluntarii, ii echipeazd, cu
prdjini gi lopefi qi conduc echipa, pe un drum sigur, la locul accidentului unde se subordoneazd
comandantului operaliunii. Un conducdtor de coloand poate fi pus sd se alSture unei linii de sondare
existente sau sI conduc[ o nou[ linie. Prima coloanl trebuie s[ fie constituitd din profesionigti sta-
fiona{i la terminalul superior; coloanele urm[toare pot fi formate din ghizi, instructori qi schiori
competenli care sosesc la terminalul superior. Conducdtorul primei coloane este temporar respon-
sabil, pind la sosirea comandantului la locul accidentului. Fiecare conducdtor de coloan6 este r[s-
punzdtor pentru oamenii s[i pdnd la terminarea acfiunii.
Majoritatea operafiunilor de salvare inzonamontan[ au loc in trei faze:
Fazal - Acfiunea imediat5. Aceast6 fazd const[ din trimiterea rapid[ a coloanelor echipate
cu sonde, lopeli, echipament de prim ajutor gi echipament personal. Obiectivul lor este localizarea
victimei printr-o cercetare rapid[ de suprafafd sau o sondare brut6 viguroasd. Aceste echipe nu sunt
dotate pentru opera!ilni de salvare de duratd, deoarece trebuie sI ajungd repede la locul accidentului.
Fazall - Readucerea la via{I qi transportul victimei. Deqi ghizii din coloanele din fazal
au truse de prim ajutor pentru tratarea problemelor imediate, ei nu dispun de echipamentul necesar
pentru reanimare gi transport. Astfel, o echip[ speciald din 3 - 5 oameni (plus un medic dac[ este
posibil) este organizatd pentru a transporta targa - sanie, paturi, saci de dormit, echipament de
reanimare, cort, primus, trusa medicald gi alte echipamente necesare reanimdrii gi transportdrii
victimei. Imediat ce e primitd alarma, conduc[torul opera]iunii va numi o persoanl competentd
pentru a organiza faza a II-a gi a aduna echipamentul necesar. intr-o operafiune bine organizatd, co-
loanafazei II e numai la cdteva minute in urma coloanelor fazeil.
Faza III - AuxiliarI. Echipele din primele doud faze sunt trimise cu o vitezd cars nu permite
preg[tirea unei opera]iuni de salvare de durat[. Faza auxiliar6 este organizatd pentru a transporta
bluturi calde, alimente, imbr[cdminte groas6, echipament de iluminare gi forfe suplimentare. Di-
mensiunile fazei auxiliare sunt determinate de dimensiunile accidentului, condigiile meteo qi teren.
in unele cazuri, aceastd fazdmte necesard. in altele, de obicei cdutdri prelungite in avalange majore,
avdnd ca scop, mai degrab[, recuperarea cadavrelor, dec6t salvarea vie{ilor, faza auxlliard poate de-
veni principala component[ a operafiunii.
Una din condiliile esenliale pentru o operaliune rapidd de salvare este ca echipamentul s[ fie
ordonat gi gata de distribuire imediat ce a fost datd alarma. Existd multe modalit6fi de a organiza de-
pozitele de echipament, depinzind de configuraliazonei; detaliile trebuie specificate exact in planul
de salvare. in general, trebuie intrelinut un depozit principal de echipament pentru toate cele trei
faze, aflat la stalia de pe culme. Depozite mai mici, confinflnd echipamente pentru faza I, trebuie
otganizate la fiecare echipe de salvare. Planul de salvare trebuie sd includd gi o listd de surse pentru
echipamentul qi forlele necesare fazei3.
In rezumat, echipele de salvare trebuie sE exerseze practic pentru a reduce timpul pierdut gi a
creqte eficienfa. Patru momente unde se poate cigtiga timp sunt anunfarea accidentului, reac{ia de
alarm[, deplasarea la locul accidentului qi executarea operaliunilor la fala locului. Comunicafiile
bine puse la punct qi educajia publicului pot reduce timpul de anunfare a accidentului. Timpul de
reaclie se reduce dacd personalul esenlial de salvare este preg[tit sI intre imediat in acliune, dac[
depozitele de echipament sunt bine dotate gi plasate, iar echipa e suficient de bine antrenatd pentru a
evita starturile false.
Timpul de deplasare poate fi redus dac[ echipele de salvare au o bun[ condi[ie fizicd,, cunosc
bine terenul qi sunt suficient de experimentate pentru a alege traseul cel mai rapid gi eficient. Se
poate scurta timpul. Dacd echipajele qtiu exact ce trebuie frcut, au echipamentul necesar gi suficient
antrenament pentru a executa operafiunile necesare frrd,ifiArrziere. Exerciliile repetate qi simularile
sunt necesare pentru a perfecfiona fiecare opera{iune qi a le combina intr-un efort eficient de salvare-
124
illilu[[u[ $tlvlr0nulul il0I{TAI{
Urmeazd o list[ de echipamente ce trebuie depozitate in vederea operaliunilor organizate de
vare din zonele montane.
Depozite pentru faza I (la echipele de salvare)

- unul sau mai multe rucsacuri, fiecare confin6nd zece sonde telescopice gi o lopat6 de aluminiu;
- sonde dintr-o singurd bucati de cca 3 m lungime (numIrul sondelor trebuie ales in func1ie de
pericol, I0, 25 sau 50 aranjate cite 5); sondele sunt din bare de ofel (exterior 11 mm) sau {evi de
aluminiu (exterior I3,7 mm, interior 9.3 mm).
Depozitul principal (la stafia de pe culme):
- mai multe rucsacuri ca cele de mai sus;
- grdmezi de sonde dintr-o singurl bucat6 ca cele de mai sus;
- lopeli suplimentare (unele pentru suprasarcin[);
- echipament de reanimare qi transport;
- tdrgi - sanie (pliante sau dintr-o bucatl);
- pdturi, saci de dormi!
- cort;
- llmpi de cap pentru operaliuni pe timp de noapte;
- reflectoare (at gaz sau propan);
- rachete de semnalizare;
- megafoane (cu baterii);
- cordelind;
- corzi, pioleli (dup6 necesit6li).
Anunfarea accidentului
Timp
0 min.
Fazal Anunfarea sediului echipei de salvare
darea alarmei
mobilizarea personalului
numirea conducdtorilor de coloan[ pentru fazal
trimiterea primei coloane (echipa de salvare imediatE)
numirea comandantului la locul accidentului
(nu trebuie sE fie neapf,rat qi conducltorul primei coloane).
10 min. Trimiterea unor coloane suplimentare pentru fazal
F aza ll Chemarea personalului medical calificat
Numirea conducdtorilor de coloan[ pentru fazall
Trimiterea echipei de prim ajutor qi transport
80 min.
Faza III Numirea conducitorilor fazei auxiliare
Anunlarea echipelor auxiliare
trimiterea coloanelor auxiliare
Probleme speciale de salvare

Yiteza este esenfiald, dar securitatea nu trebuie compromisd. Au existat cazuri cdnd salvatorii
au fost ingropali pe drumul spre gi la locul accidentului. Acolo unde o a doua avalanq[ este posibild,
conducdtorul operafiunii sau comandantul de la locul accidentului se gdsesc in fala unei decizii
dificile: sd fie declanqat[ artificial cu ajutorul explozivilor, fractura unei pl[ci care se aflI deasupra
locului accidentului? Dac[ rdspunsul este pozitiv, gansele victimei se reduc considerabil din cauza
timpului pierdut cu aminarea, precum qi din cauza ingropdrii mai addnci a victimei, care poate re-
zulta. Fiecare caz are datele sale particulare. Dac6 avalanga este mic6, iar victima nu a fost ingropatI
125
I
pentru mult timp, o echip6 de salvatori experimentali poate risca o salvare rapid[ inainte de a re-
curge la provocarea artiftciald a avalangei potenliale rdmase. Tentativa de salvare nu trebuie sd
dureze mult, mai ales dacd existd condilii de furtun[ care sporesc riscul. Dacd e posibil asumarea
unui risc de scurt[ durat6, presupundnd cd nu se va produce o declanqare naturali, poate deveni ne-
cesard postarea unor santinele pentru a interzice intrarea altor persoane in zona de declanqare aflatd
deasupra operaliunii de salvare. in cazul unor anumite configurafii de teren, santinelele pot avea la
dispozilie timpul necesar pentru a da alarma prin megafon sau pentru a fluiera in cazul facturii p16cii
de zilpadd, alarma la care salvatorii ar avea timp sd se ad[posteasc6. Toate echipamentele pentru
faza[. Si faza auxiliard trebuie incd de la inceput, sd se afle intr-un loc sigur.
Securitatea coloanelor de salvare este primul lucru de luat in considerare pe traseul spre locul
accidentului. Ar fi total nesdbuitd asumarea unor riscuri in interesul vitezei, din moment ce scopul
este in majoritatea cazuilor, recuperarea cadavrelor. Traseele trebuie alese cu atenlie, iar salvatorii
trebuie condugi de conduc[tori de coloand experimentali. Tot personalul trebuie s5 fie echipat adec-
vat qi preg[tit s5 infrunte condiliile vitrege de pe parcurs qi de la locul accidentului. Voluntarii tre-
buie recrutali in funcfie de condilia fizicd, experien(a gi echipamentul lor. Voluntarilor binevoitori
nu trebuie s[ li se permiti participarea la o operaliune de salvare de mari dimensiuni, in condilii
meteo severe, dac[ sunt echipali numai pentru schi (cldpari, costum de schi, dar frrd flecuri la toc).
CAnd condiliile meteo sunt favorabile, transportul cu helicopterul prezint[ un avantaj covAr-
qitor asupra apropierii pe teren. Cea mai eficienti combina{ie este transportul cu helicopterul al cdi-
nelui de avalanq[ gi al conducdtorului. Dac[ avem un cdine la dispozi{ie, acesta trebuie dus la locul
accidentului inaintea coloanelor de sondare, care r[mdn in alertd in cazul in care c6inele dd greg.
Primul zbor al helicopterului necesit[, de obicei, lumind naturalI; cu toate acestea, pot fi
organizate locuri de aterizare luminate de reflectoare, astfel inc6t opera{iunile de zbor sI continue qi
noaptea. Heliporturile trebuie sd fie dotate cu saci dinpi.,nzd rezistentd, conjin0nd echipamentul de
salvare. Sacii pot fi ordonali in functie de cele treifaze ale operaliunii.
Voluntarii trebuie instruifi in ce privegte procedurile de zbor cu helicopterul, inainte de a fi
cooptafi la operafiunea de salvare. Chiar qi atunci, pilotul gi comandantul de la locul accidentului
trebuie sI rdmdnl in alert6 pentru a preveni imprudenlele cauzate de hipotermie sau surmenaj.
126
C*pltmfrmil 3 $.
ORGAN IZAREA ACTIU N I LOR
DE CAUTARE/SALVARE A PERSOANELOR
DISPARUTE sAU nATAcITE
I 1.1. Caracteristici ale operatiunilor

in functie de modul de primire al informaliilor
Deqi la prima vedere pare banal[ qi lipsit6 de spectaculozitate, gdsirea, recuperarea gi salvarea
unor persoane rdtdcite reprezintE poate cea mai complexE opera{iune derulatd de echipele salvamont.
In funcfie de modul de primire a informaliilor la dispecerat ne confruntim cu dou[ situalii
care genereazd,la r6ndul lor, mai multe moduri de operare:
Cazul A. Alarmarea directl definitd prin faptul c[ persoana/grupul de persoane contacteazd,
personal, prin numdrul nafional de urgen{e 112 sau direct la dispeceratele Salvamont, solicitdnd
asistenla. Trebuie precizat faptul c6 H.G. 7712003 obligd toate serviciile salvamont sd men[ind,24
hl24 sewicii de dispecerat.
Ctzul B. Alarmarea indirectd definitd prin faptul cd se efectueazd de c6tre terfe persoane care
pot fi rude, prieteni, colegi de serviciu sau in unele cazuri chiar alli turiqti.
Degi ambele situalii genereazd, cum am precizat anterior moduri de operare diferite, trebuie sd
finem cont de un lucru important, acela c[ ac]iunea de c[utare reprezintb o urgen![ qi trebuie tratatd,
ca atare.
Operafiunea de ciutare este o urgenfd deoarece:
o Subiectul poate avea nevoie de ingrijiri de urgen{[;
o Subiectul poate avea nevoie de protec{ie impotriva factorilor de mediu sau chiar impotriva
propriei persoane in canl deteriordrii condiliei psihice (anxietate sever6, fobii etc.);
. Timpul gi wemea distrug indiciile;
o O reactie rapidl ugureazd dificultatea cdutSrii;
o Subiectul poate fi comunicativ sau conqtient pentru un num6r limitat de orelzile;
o O reacfie rapidd i1i permite sd utilizezi mai eficient tehnicile de cdutare.
Este deseori greu de justificat o urgen!6 deoarece un mare procent din cazurile de persoane
dispdrute, sub presiunea instinctului de autoconservare, reugesc printr-o deplasare continu5 si se
salveze gi ajung tn zone populate (case, st6ne, cabane). Chiar qi aga, un rlspuns rapid limiteazi aia
de clutare a echipei.
Teoretic, cu fiecare or5 trecut[ din momentul declanqlrii operaSunii, ariade cerhe smilcfn
Cdutarea propriu-zis6 este, de fiecare dat6, o poveste plin[ de necunoscute in care toate indi-
ciile agteapt[ s[ fie descoperite.
Folosirea indiciilor in actiunea de ciutare
Indiciile importante includ:
o Punctul inifial (punctul de plecare a grupuluilpersoanei, locul unde a fost vdnfi ultima datd,
ultima pozilie cunoscutd);
o Destinatii posibile;
o Recrearea circumstanfelor;
o Verificarea posibilit[fii ca subiectul s[ se fi intors acasd sau in alt[ localie;
o Intervievarea martorilor, familiei, prietenilor, colegilor de serviciu etc.;
o Conturarea profilului persoanei disp5rute.
Din punct de vedere virtual, este practic imposibil sd traversezi mediul inconjurdtor fbrd sd
laqi urme (indicii): unne, mirosuri, materii biologice, diferite articole care indic[ prezen[a omului
intr-o anumit[ zond. Aceste indicii i]i pot arlta direcfia de mers, timpul, uneori chiar condi{ia su-
biectului (ex.: ambalaje de medicamente, resturi de bandaje, unne de sdnge, resturi de alimente) gi
pot reduce considerabll aria de cdutare.
Putem incerca sE catalogdm aceste indicii, dupd cum urmeazd'.
o Indicii fizice: vehicule, obiecte, urme de paqi, materii organice etc.;
o Indicii umane: martori, prieteni, familia etc.;
o Indicii inregistrate: registre, jurnale de c6ldtorie, bilete de cdl[torii, planning computerizat;
o Indicii acustico-vizuale: foc, lumina unei lanterne, fum, diverse semnale acustice;
o Indicii analitice: calculul probabilitdfilor, profilul terenului, profilul subiectului.
1 1.2, Alarmarea directi

in cazul A -alarmare directd - interogatoriul/culegerea de date pe care o face dispecerul are o
importanlE cov6rgitoare.
Toate datele trebuie consemnate in registrul de tur6, dup[ cum trmeazd:
o Ora apelului;
o Numele qi prenumele intervievatului;
o Zona in care se afl[ qi folosirea criteriilor de evitare a confuziilor (exemplu: ,,deci spui c[
eqti in zofiax",,,de la ce caband ai plecat?", ,,pe ce traseu?", ultimul marcaj int6lnit?..);
o Persoan6 singulard sau grup;
o Componenfa grupului (b5rba!ilfemei, adulfi/copii, tinerilbatrdni);
o Condifia grupului;
o DacI existd accidentafi/persoane in stare de epuizare;
o Evaluarea stdrii accidentatului (se poate incerca o analnnezd,pintelefon);
o Conditii de mediu;
o Resursele grupului;
o Descrierea sumarl a zonei unde se afld persoana/grupul.
Odat[ cunoscute aceste date, dispecerul declangeazd sistemul de intervenlie gi informeazl pe-
ful serviciului/qeful de turd sau responsabilul cu operafiunile.
Acesta evalueazd situalia bazAndu-se pe informalii certe gi stabilegte, in funcfie de zond gi de
condiliile meteo, planul de operafiuni.
Este recomandat interzicerea contactului cu mass-media pdnd la terminarea operaliunii pentru
a evita pdtrunderea persoanelor neiniliate qi neautorizate in aria de cercetare, aglomerarea liniilor
telefonice ale echipei , alte intdrzieri nejustificate. Ulterior, se desemne azd tn ofiler de presd care
poartd responsabilitatea comunicatelor despre qi legate de caz.
128
ult{[tlul $t[YtT0[u[uI ilo tlltt
Se aproximeazl timpul mediu de ajungere in zona unde se afl[ grupul. Pentru cregterea facto-
rului psihologic, acest timp se poate comunica persoanelor r[tdcite odatl cu c0teva recomand[ri
obligatorii:
. s6-$i menfind pozilia actual[ (cea declaratd dispecerului);
o sd emitd semnale acustice sau luminoase;
o s[-$i amenajeze un bivuac de supravieluire intr-un loc sigur (ferit de culoare de avalanqe,
clderi de pietre, descdrcdri electrice, cdderi in go1 etc.);
o s[ se izoleze fa!6 de sol;
. sI-$i ralionalizeze apa qi alimentele qi s[ foloseasc[ telefoanele mobile progresiv qi numai
dac[ sunt solicitali de echipa de salvare sau dispecerat;
o raliile pentru eventualii accidentafi vor fi duble fala de ceilalli;
o in nici un caz sd nu fracliorreze grupul.
Odatd parcurse aceste etape, operafiunea devine una clasicd de salvare-evacuare caructeizat1
prin cele patru etape:
1. LOCALIZARE * contactul vintaL sau auditiv cu subiec{ii
2. ACCES - se alege calea cea mai ugoar[ qi sigurl pAnI la grup. Cea mai scurtd cale de cele
mai multe ori nu intrd in criteriile men{ionate.
3. STABILIZARE - include prevenirea oriciror accidentiri adiacente ulterioare, reabilitarea
termicd qi rehidratarea subieclilor, primul ajutor calificat pentru eventualii accidenta{i
4. EVACUARE/TRAIISPORT - in funcfie de situalie, imbracd multe aspecte, de la simpla
conducere (ghidare) spre prima caban6 sau localitate, la evacudri dificile pe/sau in zone de pereli
verticali, cu sortarea grupului in func{ie de qansele reale de supravieluire ale fiecIruia.
11.3. Structura echipelor de interventie

O acfiune de acest gen necesit[ o structur6 binard a echipei formatS din:
1. Intervenlia 1;
2. Echipa de suport.
Echipa Interven,tie 1 este formatii din salvarori cu o cpaciane fizic5domtbitii Si pealqu
ziliela deplasdri lungi in timp record. Acegtia sunt do@ cu e&ipamentulharynryeriftcffis
localizdrii victimei.
Echipa de suport pleacd in ac(iune ceva mai tirziu cu rm mobil (m) cT*t d - I
echipament greu (t6rgi, grup electrogen, corturi, alimente, tubrrri de oxigen, tehici & cttcd d fu
minat, echipamente de comunicalii). in func1ie de complexitatea cazului, orgarriM, rm pct &
prim ajutor qi supraviefuire sau reabilitare, pregdtit sd primeascl mai multe victime sau si rfuiini fo
zond, dacd mobilele de transport nu sunt de ajuns dec0t pentru evacuarea grupului.
Echipa de suport pleac[ in ac{iune ceva mai tdrziu, cu un mobil (auto) capabil sd transporte
echipament greu (t[rgi, grup electrogen, corturi, alimente, tuburi de oxigen, tehnicd de calcul qi
iluminat, echipamente de comunicafii). in funclie de complexitatea cazului, organizeazdunpunct de
prim ajutor gi supraviefuire sau reabilitare, pregdtit sd primeascS mai multe victime sau s[ r[mdn6 in
zond dac6. mobilele de transport nu sunt de ajuns decdt pentru evacuarea grupului.
LL.4. Alarmarea indirecte

in cazul B - alarmare indirectl - ne confrunt6m cu o situa{ie mult mai complex[ deoarece:
. informa,tia primitl de la terli este inexactil,bazatd. de cele mai multe ori pe supozilii;
o aria de c[utare este foarte vast[ gi se refer[, de cele mai multe ori, la masivi muntoqi;
o factorul de timp este mare, de ordinul zilelor, alarmarca producdndu-se in momenful in care
subieclii nu se mai intorc acasd sau la serviciu;
o indiciile frzice sunt estompate sau pot chiar displrea cu desSvirgire, echipa trebuind sE se
bazeze pe indiciile analitice qi umane.
t29
lnformalia inifiald, in aceastl situalie, este sau foarte complexd sau foarte s[racd. Sunt insd c6-
teva chestiuni certe care sunt importante de qtiut imediat.
Dispecerul va trebui sd selecteze anumite informa{ii analitice pe baza clrora coordonatorul
opera{iunii va trebui sd conceapd un plan de acfiune complex.
Informafiile se pot sintetiza astfel:
1. De cit timp lipseqte victima? Seriozitatea qi urgenfa operafiunii cregte direct proporlional
cu timpul aferent dispariliei victimei.
2. ACTtWfAll. Ce fel de activit[fi obignuiegte subiectul sd desfEgoare in munte? (escaladd,
drumefie, zbor cu paraparfia, schi tura, schi exhem, ATV etc.). Aceste aspecte ne pot ajuta s[ restr6ngem
ariile de cdutare la zone specifice unor activit[fi. C[utarea ini{ial6 in teren va incepe cu acele zone.
3. ECHIPAMENT. Aceste informafii sunt strins corelate cu activitatea pe care subiectul in-
tenfiona sd o desftqoare sau a desftgurat-o in zond.
4. HAINE. Ce fel de haine qi-a luat? Cu ce era imbrdcat gi ce haine gi-a luat in rucsac? Dac[
hainele pot conferi protecfie termic[ qi c6t de mult ii afecteazddetectibilitatea.
5. NUMARUL DE PERSOANE DISPARUTE. Exist6 o relafie invers proporlionala dintre
num6ru1 de persoane qi incidentele nepldcute cu urm[ri grave. Teoretic, cu cdt sunt mai mul]i intr-
un grup ct atdt qansele de a-i recupera mai repede gi in siguranlI cresc.
6. VARSTA. Cu cit media de vdrstd a grupului este mai sc[zutd apar probleme din cauza
lipsei de experien{d qi a teribilismului. La grupurile cu medie de v6rst[ mare pot apdrea probleme
generate de starea s[nAt6fi, tntreruperea unor tratamente medicamentoase etc.
7. DESCRIERE FIZICA. indl1ime, greutate, culoare pdr, semne particulare etc.
8. CONDITIE IIIZICL De refinut faptul cd, apa\indtorii au tendinJe de a raporta starea fizico-
psihic[ a subiec{ilor subiectiv. Primul lucru care trebuie consemnat gi luat in considerafle este legat de
probleme medicale, psihice sau handicapuri ale victimei incluzdnd aici probleme de auz sau vorbit.
Studiu de caz relevant: in septembrie 2006, in jurul orei 18, am fost alertafi telefonic de
cltre un grup de turigti care coborau din Ocolagul Mic spre cabana Izvorul Muntelui cd in zona
Poiana Maicilor se afl6 o bdtrdnd cu piciorul rupt. Zona este compusd dintr-un picior ascendent gi
abrupt, care la unirea cu peretele Ocolaqului descrie o poiand cam de 6 ha semiimpdduritd cu
regenerare de molid cu o indllime de 1 m. La nord, este delimitat[ de un jgheab stdncos inaccesibil
gi perefi de 150-200 m ce continur spre zona Fundul Ghedeonului Lutul Rogu.
-
Zona frind foarte cunoscutd qi la o distanfd relativ micd fa![ de Baza de Intervenfie Dochia,
cazul a fost tratat inilial cu superficialitate, dispecerul grdbindu-se sd trimitd echipa de interven{ie a
bazei, iar cazul fiind catalogat gi raportat gefului de serviciu ca unul cotidian qi banal. Ajunqi la
locul precizat nu au gdsit victima in poteci aga cd au inceput o c[utare in imediata vecindtate. Cu-
r6nd s-a ldsat noaptea gi nici o urmd de accidentatS. Inilial s-a avansat ipoteza unei farse aga cd am
dispus, dupi opt ore de c6utare, retragerea echipei din zon[.
Dimineala, am reluat totugi operaliunea, dar nici de data aceasta, nimeni nu a rdspuns la vreun
stimul sonor. loj""rt orei 14 am anulat orice operaliune catalog6nd cazul la capitolul glume de prost gust.
La ora 19 qoc! Un turist care cobora din Dochia ne sund din Bicaz (zona de impact nu are
semnal pe telefon mobil in refeaua Orange) ca sd anun]e c6 in Poiana Maicilor, chiar in potec[ se
afl6 o bdtrdndin stare de epuizare gi cu un picior rupt.
Stupoare qi chiar panicd in rdndul echipei. Se iau date mult mai coerente despre victimd dar qi
acestea de la un turist care s-a grdbit sd ajung[ intr-o zond cu semnal qi a cdrui experienld in do-
meniu era nul[.
Echipa 1 s-a deplasat imediat in zon[ qi iardqi nu a g6sit nimic. Au strigat, au fluierat, ... ni-
mic. Trecdnd peste paranolmalul situagiei, aveam certitudinea cd victima este acolo, cd ceva ne
sclpa qi mai qtiam c[ zonanuare apdgi dup[ dou6 zile, qansele de supravieluire se diminueaz[.
$ase salvatori montani au rdscolit intreaga zond. Pe timpul noplii, aria de clutare a fost ex-
tinsd. Factor aglavant, noaptea a fost deosebit de rece gi spre dimineafl a plouat.
130
lllt{ualU[ $[LvaI 0 nuluM 0 ilr[il
ffi
* tiu r"*'h -d, i;; * -
ii,f
. .tuq . t......-.I1(d11....
tu. -, i *ryit(16)
fli;ffi --
:;
il , r$d-a;;
au*-... I uo,
,**.., f n
AFotddffi... I tUOm :
*d p rmr
crolr. 6l rr+o<
dp*ek S ei[i
r*u* $ rroi
Ewu* p ,"*n
roHE mri
PdE "$.
I p.tu :
ror.L*.*., 6l ruu,r
mud [! orr<
tunffi (E ,ffi-(
nert b,, I |zoi I
$ ,o.
t*tunu .. :
fdddtu d rto5E,i
*.*Y:=St-T,:SH:TlttTtrH iH=T jmYlt

Foto: Platforma digitall pentru dispecerat
Diminea{a s-a folosit metoda gridurilor sau a ha4ii detaliate caroiat6 pe sectoare. Fiecare a
avut de cdutat intr-un careu de'100/100, folosind tehnologia GpS.
in jurul orei 11, urm[rind gridul care-l separa deiectorul celuilalt salvator, A. Alazaroaeia
intrat in cdmpul de brddet din poian[. La circa 3-4 metri de poteca, a g6sit femeia semicon'tienti,
hipotermicd gi intr-un stadiu avansat de epuizare.
S-a procedat la incdlzirea victimei prin aplicarea de pernile calorice in zonaaxilei gi pe piept.
S-a imobilizat ftactvta de tibie gi in scurt timp victima a devenit congtient6 gi a putut fr ietriAratata.
Transportul s-a fbcut cu UT 2000 p6n6 in goseaua care leaga Bicana,l de Dur6u de unde a preluat-o
un echipaj SMLIRD.
Bdtrdna originar[ dintr-un sat de pe malul lacului Bicaz plecase dupd ciuperci. in apropierea
poienii gi-a rupt piciorul. A stat in potecl pdn[ cdnd a fost vdni1de turigti, dupa care s-a retras in
br6detûl des din poiana care ii finea cald.
In timpul anamnezei ne-am dat seama ce ne scApase de fapt. B6trdna era surdA. Nu a auzit nici )
fluierdturile qi nici strig6tele salvatorilor care o cdutau qi care au trecut de zecide ori la mai pufin de
4mdeea.
ii era fricl s5 stea in poteca, fiindcd cu o sear[ inainte (dupd prima alarmare) pe l6ngd ea
trecuse un urs. Tot din cauza brddetului nu avdztt luminile proiectorului.
Consider cazul ca fiind relevant, tn contextul lipsei informaliilor despre starea
fizico-psihicd
a victimei.
9. EXPERTENTA/ABrLrrATr. incepdtor/Avansat/Experimentat
10. ULTIMUL PUNCT sau ULTIMA POZITIE CUNOSCUTA. Cu c6t mai pecis csF
aceastl informafie, cu atdt putem contura o zond" de clutare. DacS avem informaf;a c[g1r{drlb.
131
Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RE$|GA
cat cu o^maginl personald trebuie sd cerem imediat poliliei sd identifice locul unde este parcatd,
magin6. In lipsa altei informafii, vom considera acel punct ca Ultima Pozilie Cunoscuta (UpC).
11. TEREN. Cunoscdnd datele anterioare putem creiona analitic un tip de teren unde o sd
incepem c6utarea. Recomandat este ca clutarea sa tnceap[ din gi in zonele cele mai uqoare din
punct de vedere al accesului. RAt6citii sub amprenta instinctelor de conservare vor evita zonele
accidentate, pere{ii, canioanele qi se vor orienta pe cdt posibil spre zone din ce in ce mai joase.
12. VREMEA. Este un alt criteriu de determinarc al evoluliei unui prezumptiv r[t[cit qi, de
asemenea, cu efecte defavorizante pentru opera{iunea de c6utare in sine. Vremea in zona montani
poate evalua drastic de la o arie la alta. lntotdeauna verificafi prognoza meteo a zonei qi a zonelor
invecinate inainte gi in timpul intervenfiei!
Informafiile despre o persoanl dispdrutd recepfionate de la diferite surse, aga cum am ardtat
anterior, au un grad al acuratefei cu o variabilitate mare. Coordonatorul operaliunii poate avea pro-
pria idee bazatd pe instinctul dezvoltat de experienfa gi cazuistica comparatd, dar ceea ce este im-
portant la urma urmei este ca analizatuturor datelor sE se fac6 cu calm qi intr-o manierd inteligenta.
Mai precizez cd evaluarea informaliilor inifiale se imparte, de obicei, in trei grupe:
Informafii circumstanfiale - informafia este, ?n general, fhr[ caracter cert. Ex.: o magind
lSsatd in zona de plecare a unei poteci dar fEr[ un sernn sigur sau un indiciu cd persoanele au urmat
acea potec[.
o Informa,tii second-hand - informafii care vin de la persoane care au receptionat infor-
malia de la alte persoane gi o transmit dispeceratului.
o Martori oculari - sunt pe departe cele mai valoroase qi mai sigure informafii. Aceste
persoane sunt capabile s[ confirme c[ cineva este cu adev[rat rdtdcit/pierdut qi ne pot furniza date
cu care s[ reconstituim scenariul care a dus la situalia de fapt.
Combinalia acestor informalii de cdtre coordonatorul operatiunii, in procesul de evaluare a
situa{iei este ultimul proces inaintea definitiv[rii modului qi a procedurii de interven]ie.
Ali observat desigur cd nic[ieri nu am precizat cd in acest caz denumit B. este necesarl o
intervenfie rapidd gi trimiterea tn teren a echipei de interven{ie 1 a cdrei caracteristici de deplasare qi
mod de echipare le-am definit anterior. Acest lucru este inutil deoarece o echipd rapidE de
intervenfie se justificd atunci c6nd ai un target qi niqte coordonate foarte bine stabilite. tste un
nonsens si arunci oameni haotic in teren. Ei iqi vor consuma resursele gi ili vor lipsi sau vor avea un
randament sclzut tocmai cdnd vei avea mai mult nevoie de ei.
11.5. Arii de c5utare

Dupd analizareadatelor, vom stabili managementul operaliunii de teren.
Stabilirea ariei de cdutare genereazdtrei situafii.
1. Area se afli in intregime in zona ta de competenfi qi atunci toate deciziile ifi aparfin,
operafiunea desfbgurdndu-se dupl modele qi utilizdnd dotarea specificl a fiec5rei centrale
2. Area cuprinde mai multe zone de competenfi (ex.: BucegiiFsgdraq/Retezat) qi atunci
ai obligafia de a conecta imediat omologii aferenli ariilor de competenla invecinate iar modul de
operare trebuie s[ fie rodul unei decizii comune. Ideal este creareaunui comandament unic al opera-
fiunii direct in teren sau intr-o zondfoarte aproape de aria desemnat[.
3. Area cuprinde zone transfrontaliere unde modul de operare trebuie sd se reg[seascd in
tratate de parteneriat bine stabilite.
Operaliunea se desfrgoard concentric din exteriorul ariei spre interior se verificd locurile de
-
cazare, parcdrile gi campingurile, spitalele etc. din imediata apropiere a zonei desemnate. Se verificd
apoi toate loca{iile din interiorul zonei hoteluri, cabane, pensiuni, stafii de cabin6, case particulare
stdne gi locaguri. Dacdrczultatul este negativ, se face un scurt breafing al acliunilor derulate care are
ca scop evitarea omisiunilor.
Se formeaz[ echipe de maxim doi salvatori dota]i cu comunicafii qi aparuturd GpS. Se
stabilesc careuri (griduri) de cdutare incep6nd din zonele cele mai accesibile.
132
IIAI{UII,EI,3tI'IIru-
--
ri&i.t t:r,r: . . . .. . .t1::, !rf:

Foto: Stabilirea zonelor de ciutare cu ajutorul GPS-ului gi a programelor PC
Fiecare echipd va primi de la dispecerat harta detaliat[ a careului pe care trebuie sil cerce-
teze. Dispecerul va trebui sd urmlreasc[ intreaga desfEgurare 9i s[ atenlioneze echipele dacd au iegit
sau s-au indepdrtat de careul stabilit. Pentru o coordonare perfectd, dacd serviciul nu are sistem de
urmdrire a trackului in timp real se recomandi o comunicare radio a coordonatelor la fiecare 15 min.
/echip5.
Foto: proieclia track-ul unui GPS Garmin pe platforma Google Earth Pro
iltxEtttl ltfllralll,f I r0xrtil ., . ..: - t--'.i
t,,:
c ,J i,i I =l.a
th
Foto: Stabilirea zonelor de ciutare cu ajutorul GPS-utui gi a programelor PC

Fiecare echip[ va primi de la dispecerat harta detaliatd a careului pe care trebuie si-l cerce-
teze. Dispecerul va trebui s[ urmireascE intreaga desfhgurare qi sd atenlioneze echipele dac[ au iegit
sau s-au indepdrtat de careul stabilit. Pentru o coordonare perfectl, dacl serviciul nu are sistem de
urmdrire a trackului in timp real se recomandd o comunicare radio a coordonatelor la fiecare 15 min.
/echip5.
Foto: proiectia track-ul unui GPS Garmin pe platforma Google Ea(h Pro
Disciplina in releaua de comunicalii trebuie menfinut[ foarte strict. Ordinea de comunicalii
este intotdeauna de la echipa A la echipa X pentru a se evita omisiunile.
La fiecare 6 ore se face o reevaluare a situaliei. Cdutarea nu trebuie oprit[ pe timpul noplii
decdt dacd evaluarea factorilor de risc o impun. Noaptea ifi aduce, de obicei, o mullime de dezavan-
taje, dar gi un mare avattaj. Orice semnal luminos, lanterne, foc, racheta de semnalizare este obser-
,ruta gi localizatdde la mare distan![. Se recomandd patrulEri in zonele inalte de creastd de unde vi-
zibilitatea poate cuprinde intreaga arie de cercetare. Este ideal dac6 echipele de salvarelanseazd efecte
luminoase. Acestea au un factor psihologic important gi forleazd victimele sd reaclioneze pozitiv.
Odat6 localizate victimele, dispecerul va acorda prioritate in comunicalii coordonatorului ope-
raliunii qi echipei din sectorul localiz[rii. Echipele din sectoarele tnvecinate vor fi coordinate spre
sectorul devenit principal. Din acest moment, acliunea devine una clasicd de salvare evacuare ale
cdrei criterii gi variabile au fost creionate in cazul A.
11.6. Comunicarea in cadrul sistemului

Comunicarea in cadrul organizaliilor de salvare constituie o prioritate atdt de mare incdt de
multe ori lipsa sau nefuncfionarea la capacitate a canalelor de comunicalie gi a echipamentelor din
dotare, modifice factorul de risc al unor opera{iuni, putdnd pune in primejdie atdtvia[a membrilor
echipei de salvare, cflt qi qansele de supravieluire ale victimelor.
Managerii gi liderii sunt cei care iau decizri qi iqi asumd intreaga responsabilitate in zona
operafiunilor de salvare. Se creeazd astfel dou[ nivele care gestioneazd procesul de transmitere a
informaliei cu caracter de decizie 9i care vor genera,,lan!ul de comandd".
in mod special, aceastd particularitate este dat[ de participarea echipelor mici conduse fiecare
de liderul ei. Se int6mpl6 adeseori ca un membru calificat (specialist) in operaliuni de salvare sd fie
tntr-o anumit[ situalie sau tip de operaliune manager, iar in altul, lider. Situafia se poate schimba
chiar in timpul unei operafiuni dacd de exemplu caracterul local al unei interven(ii devine regional
sau chiar multinafional (mulfi masivi muntogi sunt granile intre doud sau chiar trei !6ri).
De aceea, este imperios necesar de infeles diferen(ele qi similitudinile dintre cele doud nivele.
in operaliunile de salvare montand gi, in special, in cele de cdutare/salvare, coordonatorul opera{iu-
nii (centrul de comandd), managerul echipei (unitdfli) de c6utare sau managerul (liderul) de opera-
liune sunt cei care iau decizii.
in derularea acliunii din teren, liderii echipelor (sau managerii in cazul unei operaliuni de an-
vergur6) lucreazd tn cooperare la un nivel strategic egal. Ei aplicd proceduri standard qi sisteme
formale de percepfie a situaliei care sE determine ceea ce trebuie de fEcut in continuare.
Pot lucra in func{ie de colaborlrile in vigoare cu structuri ca ISU (inspectoratele de urgen!6),
polilie, jandarmerie, SMURD sau servicii de ambulan!6.
Managerii organiza[iilor au o permanent[ tendin!6 de a institulionaliza exagerat rolul unit6lii
pentru care lucreazdqi, de aceea) in fdrile cu experienld s-a creat necesitatea rcalizdrii unui sistem
unic (lncident Command System) care are rolul de a elimina eventualele disfunc{ionalitSfi ale lanfu-
lui de comand[.
Romfinia nu are, la aceastd or5, o strategie comund generald a unitdlilor de intervenfie din di-
ferite domenii qi de aceea de foarte multe ori informa{ia se pierde pe traseu qi astfel apar pierderi ale
unitdlilor de timp gi totul se rdsfrdnge asupra benef,rciarului real, adic6 societatea civil6.
P1rndla apariEia sistemului unic 112 (care inc[ inregistreazd deficien{e de func(ionare), fiecare
lider iqi crea propriul sistem de lucru bazatpe colabordri zonale.
De exemplu, comunicarea dintre echipa salvamont gi cea mai apropiatd unitate de ambulanfE
se fIcea direct prin dispecerate proprii sau frecvenfe comune de comunica{ii.
Contactarea dispeceratului 112 fiind acum obligatorie, se poate efectua deocamdatd numai
telefonic. Dacd apelul (solicitarea) nu este f6cut[ prin acest sistem, ambulanla nu are voie s[ plece.
Existd anumite caztri in care in zone izolate nu existd nici o acoperire a operatorilor de telefonie
mobil[. Cum frecvenfa de comunica]ie radio receplie intre unitatea de intervenlie salvamont qi 112
nu existd, se va pierde timp prefios p6n[ la jonc]iunea cu magina ambulanfei.
134
ttilItl![ ttlYtl 0 n u[ [ M 0 t{ IAt
in interiorul unitSlii de salvare montan5 comunicarea poate fi directd sau indirectd, iar trans-
miterea informafiilor la fel.
Din punct de vedere al ierarhiei lantului intern de comanddin cantl unei operaliuni terestre in
care sunt implicate formafiuni provenind de la mai multe centre salvamont, vom putea alc6tui urm6-
toarea schem[:
Schema decizional[ in cazul unei interven(ii comune
in cadrul centrului de comand[ sau de operafiuni, conduc[torul operaliunii (Managerul - M)

va primi informalia dinzona de importanld maxim6, adic6 acolo unde opereazd.Echipa de Inter-
venfie. Pebaza acestor informalii primite de la liderul echipei va emite decizii directe cu implicarea
responsabilitdlii proprii. Folosirea comunicaliei directe cu echipa are rolul de a reduce riscul con-
fuziei executantului deciziei qi de a fluidiza transferul de informafie. Concomitent, prin specialistul
asistent se primesc informafii din celelalte teatre de opera]iuni gi se transmit decrzii echipelor de su-
port prin ajutorul dispeceratului.
Liderul echipei de interventie comunicd, la r6ndul lui, cu dispeceratul, solicitind informalii qi
transmildnd, la r6ndul lui, eventualele date solicitate.
Se observd cE dacd informalia circuld bidireclional, atdt intre nivele de acelagi fel, c6t qi intre
compartimente qi factorii decizionali din centrul de comandd, decrzia are doar caracter unidirecfional.
Aceastd comunicare in diagonald este practicat[ in situaliile in care membrii organiza{iei nu
pot comunica prin celelalte canale sau in cazul operaliunilor in teren cu unitEli (echipe) multiple qi
cu misiuni diferite, situafie in care comunicalia direct5 poate crea confuzii. Spre deosebire de comu-
nicdrile clasice, acest tip prezintd avantajele economiei de timp qi costuri, ale folosirii unor relafii
informale, ale potenfdrii unui climat bazatpe incredere gi profesionalism.
LL.7. Planu! de salvare de urgente (P.S,U.)

Putem afirma cdrata de succes a opera{iunilor de salvare bazatd pe programe experimentale
este mult mai mare dec0t cea a operaliunilor lipsite de aceste programe, dar chiar qi aqa, existd ope-
raliuni care pot equa. Prin urmare este critic sI dezvoltim continuu aceste programe in paralel cu
dezvoltarea continud a programelor de outdoor sau turism activ, ca un r[spuns la situagiile pericu-
loase gi accidentele pe care acestea le genereaz5.
135
Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RE$IGA
Etapa iniliald este cea care ne ajutd sI stabilim un plan pentru gestionarea situaliei de urgen!6
qi acest plan de gestionare a resurselor creeazd structuri de rdspuns de urgen![ organizate.
Programul debazd este fragmentat in trei componente majore:
1. Planul inilial de rispuns in caz de urgen![;
2. Teoria cdutdrii qi rlspuns (acliunea);
3. Salvare/evacuare.
Orice lider-coordonator al operaliunii trebuie s[ fie capabil, la orice or[, s[ intocmeascd gi sd
dezvolte un plan de cdutare-salvare - evacuare insl problema trebuie abordat6 in preplanuri de ope-
raliune care au o tntrepdtrundere gi o continuitate logic6.
Voi enumera ciliva din factorii relevanli de care trebuie sd {in[ cont conducdtorul opera{iunii
de salvare in cadrul PSU (Planul de salvare de urgenfl).
PERSONALUL
Cea mai importantd resursd a unei operafiuni de salvare este resursa umand. Implementarea
PSU este asigurat6 de nivelurile de responsabilitate descendent[ din cadrul structurii de salvare.
in orice operaliune de salvare, veli avea, desigur, personal foarte calificat cu experienfl mare
dar gi salvatori de grad inferior sau chiar debutanli sau voluntari. in calitate de coordonator, dacdla
momentul critic poli rdspunde la intrebdri de genul: Care este nivelul de pregdtire al membrilor
echipelor? Care este starea mentald a grupului? Care este nivelul de cunoaqtere al tehnicii? etc.,
vom alcitui responsabilitdfile resurselor umane, in aqa fel inc6t sd beneficiem de ele la maxim.
Trebuie sd exploatdm la maxim resursele tipice valoroase ale fiecdrui individ in parte.
Complexitatea operafiunilor de salvare qi c6utare trebuie sd ne determine sd lu[m in conside-
ralie nu numai potenlialul uman care se ocupd strict de aplica[ia tehnicii de salvare in sine ci gi
personalul care poate indeplini activit[fi adiacente qi complementare cu activitatea de salvare qi care
nu au legdtur[ directd cu salvarea in sine, dar au o importanfl mare in gestionarea resurselor qi a
operaliunii.
Coordonatorul opera{iunii trebuie sd evalueze domeniul activitSlilor planificate qi sd facd
oricdnd orice modificare impusl de evolufia situaliei.
Pornind de la o disculie pe care am ar,'ut-o in cadrul unui examen de reatestare a salvatorilor
montani cu D. Mircea Oprig - Directorul $colii Nalionale Salvamont qi Preqedinte A.N.S.M.R., am
incercat sd stabilesc nigte criterii comune ale comportamentului unei persoane rltdcite.
11,8. Aspecte de ordin psihic Ai mental

Cu c6t inlelegem mai bine psihologia qi mecanismele care intervin in luarea unor decizii de
cdtre cel aflat in dificultate, cu atdt mai repede vom putea sd preg[tim un plan viabil de operaliune.
Nu este uqor pentru un salvator montan sau pentru un ghid cu experien!1 s[ in{eleagd com-
portamentul unor persoane rdtdcite gi aflate in dificultate in zona montanS gi spun asta deoarece atit
ghizii, cdt qi salvatorii provin din domeniul sporturilor de munte sau, in cele mai multe cazuri,
trdiesc, s-au n[scut gi au crescut in munli. Gradul de percep]ie a fenomenelor, adaptabilitatea, simlul
de orientare sunt total diferite.
De aceea este greqitd teoria prin care te substitui cu persoana clutat[ plecdnd de la intrebarea
,,Ce ag face eu in situalia respectivd?"
ln majoritatea cazurilor, psihicul uman sub presiune devine instabil. Chiar dacd eqti in condilii
frzice qi mentale bune, singurdtatea, vecinltatea indiferent[ a marilor pere]i cenuqii sau a desigurilor
intunecoase, timpul care se scurge qi care inseamnl consumarea resurselor gi venirea intunericului
cu toatd gama lui de cufume fac loc incet, dar sigur la cel mai mare dugman al omului aflat in situa-
fii dificile - PANICA. Panica care-{i anuleazd instinctele qi-!i intunec6 judecata qi care, in apogeul
ei, poate fi asemuit[ cu gocul anafilactic (qocul anafilactic reprezintd rdspunsul imun necontrolat al
organismului la un stimul - antigen -foarte puternic).
PANICA este rdspunsul imun necontrolat al instinctului de conserynle sub ac{iunea unor
factori de mediu externi.
136
IrI[ilU[[[L $ALVAI0nUIUM0ilI[!t
Un rezumat al studiului efectuat pe un num[r de 400 de cazuri de r6tlciri este urmdtorul:
o Cind rdt[cifii gdsesc o potec[ igi mdresc viteza de deplasare gi consumul de energie fiind
inifial convingi cd, calea glsitd duce la o salvare iminent[. De multe ori alearg[ pe acea poteci afun-
d6ndu-se qi mai mult in zona necunoscut6 gi in direcfie inversd decit cea potrivitS. Aceste poteci
(ftcute de oi sau animale s[lbatice) se disipeazd la un moment dat qi se termind in zone de abrupt
sau canioane.
o De foarte pufine ori, r[tlcifii se deplaseazdin direcfii favorabile.
o Mulfi rdtdci[i ignord potecile alegdnd linii de deplasare vectoriale (de obicei cdnd nivelul de
panicd este crescut). Este una din cele mai periculoase decizli, raportatd la cazuistica de accidentare
gi deces. Liniile drepte intersecteazd" zone cu st6nci, brine qi cdderi in gol mascate de desiquri, zofle
cu doborituri de vint gi structuri instabile, ravene, crevase, canioane sau rduri addnci qi reci.
o Alte persoane, in mod special, cele care sufer[ de sindroame claustrofobice vor tncerca sd
ajungd in zone inalte, degajate (goluri alpine, st6nci izolate, promontorii, unde au o vizibilitate care
le conferS un confort psihic. Ajunqi acolo vor rdmdne blocali in agteptarea echipei de salvare. in ca-
zul schimbdrii vremii (iarna viscol, vara descdrcdri electrice), decizia este cel pu{in periculoasb. Sin-
gurul avantaj ar {r acela ci pot h uqor observa{i in cazsl unei clut[ri cu suport aero.
o Majoritatea oamenilor insd coboar[ spre zone joase qi mai ugor accesibile gi de aceea c[u-
tarea unor rdtdcili incepe intotdeauna prin eliminarea zonelor foarte accesibile.
Alte constatdri:
o Foarte mu[i oameni cil[toresc noaptea sau sunt surprinqi de intuneric,lard a avea la ei o lantem[.
o Foarte mulli rdtdcili sunt g[sili in poteca principald (chiar marcatl), fiindcd intrd in panicd qi
nu au puterea sI decidd continuarea drumului chiar dacl se aflI pe ruta de destinafie. Este de ajuns o
bifurcafie prost semnalizatd. sau o deviaJie fbcut6 prin utilizarea necorespunzdtoare a turigtilor care
se abat temporar de la traseu crednd bucle false de potecd.
. Cazurile in care rdtlcilii in cerc sunt extrem de rare, dar s-au int6lnit aseme-
se miqc[ haotic
nea situalii. De obicei, zona montand nu permite deplasarea circularf, decit pe distanfe uriaqe.
Condilia psihic[ a rdtdcililor trebuie luatd in consideralie in cazuri particulare. Dacd subiectul,
spre exemplu, are tendinle sau antecedente de suicid/depresie, operaliunea are un caracter pronunlat
de urgenf[. Acesta nu va fi g6sit in zone indepf,rtate de poteci sau locuri publice (cabane, st0ne,
refugii) gi intotdeauna va alege un loc propice pentru meditalie. Caztxile respective, chiar dacd nu
au intenfia clard de suicid, evolueaz[ spre aceasta, in condifii de incordare psihic6.
Este bine de qtiut cd femeile au cele mai multe tentative de suicid dar b[rbalii sunt cei care au
cele mai multe reugite.
C[utarea persoanelor cu dizabilit[fi este deosebit de dificild prin premiza faptului cd de multe ori
ei nu comunic[, nu realizeazdpericolul gi pot chiar s[ se ascundd c6nd aud strig[tele echipei de c[utare.
Pot reacliona in cele mai ciudate cazuri c6nd sunt g[si1i, putdnd pune in pericol viala qi inte-
gritatea lor gi a salvatorului.
Este vital ca familia sau institulia tutelari sd colaboreze strdns gi sI furnizeze toate informa-
liile despre subiect.
Despre indicii putem concluziona c[, de obicei, profesioniqtii in cdutarea persoanelor pierdute
lrdtdcite cattd, de cele mai multe ori, mai mult indiciile decdt persoanele in sine. De obicei sunt
gdsite in teren mai multe indicii dec6t victime, gi odatl g[sit un indiciu trebuie analizat interpretat gi
catalogat. Cdteodatd cdnd mai multe echipe htcreazd in zone care se pot intersecta este indicat ca
indiciul s[ fie semnalizat gil[sat ?n teren pentru libera interpretare a celorlalli participanfi la operafiune.
Salvatorii cauti qi interpreteaz[ indiciile, sperdnd cE la finalul acestui proces vor gdsi victimele.
Aceastd aplicalie manageriald rcprezinti o compilafie de criterii generale care pot fi adaptate
la situalii concrete, criterii generale dupd care fiecare serviciu in funclie de dot[ri, capacitate de
intervenlie zond etc. iqi poate dezvolta o strategie proprie a acfiunilor de cf,utare - salvare, dar cu
rdddcini teoretice gi qtiinlifice comune.
137
Capfrta*asfr kR
FOLOSIREA ECHIPAM ENTELOR

DE COMUNICATIE 9I A RECEPTOARELOR G.p.S
(GLOBAL POSTTTON STSTEM)
In activitatea desf6qurati in teren, echipele salvamont folosesc sisteme de comunicalie de tipul

staliilor emisie receplie qi complementar, refele de telefonie mobild.
Frecven{a nafional[ Salvamont este de 160 MHz.
Lz.L. Statiile de emisie receptie

Sta{iile de emisie - recepfie pot fi:
* fixe;
- mobile;
- portabile.
Sta|iile Jixe sunt stafiile de puteri mari, 25 - 100 W, cu alimentare incorporatd , legatd la 220
V, cu antene exterioare, inalte, cu eficienlE crescut6 la emisie - recepfie.
Sta(iile mobile sunt cele montate pe mijloacele de transport auto, cu antene externe flexibile,
alimentate, de reguld, de la bateria maqinii gi au puteri - 10 - 50 W.
Stagiile jixe Si cele mobile au ,,indicative de stafie".
Stafiile portabile sunt staliile cu putere redusd (0.1 - 5 W) cu alimentare qi antend incorporat[.
Indicativele de apel sunt ale celor ce le utilizeazd - ,,indicative personale".
t2.2. Descrierea unei statii de radio-emisie/receptie

O stalie de emisie - recepfie este compus[ din: emildtor, anten5, sursd de alimentare, accesorii.
Pe panoulfrontul, se gdsesc urmEtoarele butoane:
- pornit - oprit
- volum
- squelch (prag de zgomot)
- putere: - low (micd)
- high (mare)
- canale (eventual)
- display (frecvenfa poate fi afiqatI in clar - 160,000 MHz - sau codificatd prin numdr de canal).
Emildtorul transformd semnalele vocale preluate de un microfon in semnale de radiofrecven(E
pe care, dupd amplificare, le aplicd la antenS.
l
ttil3tr,u[ s[[v[T 0 a uluM 0 t{Iil{
Parametrul principal al tmui emititor este puterea etajului final. De obicei, staliile folosite au
cel pulin doufl nivele de putere- denumite:
- low power;
- high power.
Evident, 9i consumul, deci durata de funclionare (autonomia) depinde de puterea emisd.
Antena la statiile portabile este realizatd sub forma unui conductor spiralat, acoperit cu o pro-
tecfie de cauciuc.
Sursa de alimentare este asiguratl (la sta{iile portabile), in general, din baterii de acumula-
toare de diverse compozilii.
Acumulatoarele de tipul Cd - Ni trebuie incdrcate cu un curent constant, curent egal cu 1/10
din valoarea capacitilgii. Datoriti faptului cE randamentul incdrcarii este mai mic de t}b%, durata
(timpul) de inc[rcare va fi de aproximativ 14 h.
lncdrcdtoatele moderne pot asigura qi cicluri rapide de incdrcare, cu durate mai scurte, dar in
acest caz scade num5rul de cicluri de incdrcare (durata de viafd a acumulatoarelor).
Temperaturile sc[zute reduc semnificativ capacitatea bateriilor.
In practica Salvamont, incdrcarea acumulatoarelor se face, de regul[, in momentele de repaus
qi nu atunci c6nd trebuie, respectiv la desc[rcarea totald a acumulatoarelor, acest lucru duc6nd
in
timp, dupd mai multe cicluri de reincdrcdri,ra scdderea capacit[1ii lor.
Pentru a le reface, se recomandd, ca,1a circa 6 luni, acumulatoarele s6 fie incdrcate la maxim
(-14 ore) 9i descdrcate for,tat cu un bec auto de 12 V - 5 W, de 2
-3 ori pentru a se reformata.
Staliile moderne folosesc o sintez[ de frecven!6, deci pot fi progrimate direct de pe panou sau
cu ajutorul unui calculator, pe frecvenla dorit[.
In practicd, se mai utllizeazd, diferite accesorii, cum sunt:
- cablu de alimentare ce permite utilizarca unei baterii suplimentare, bateri e care se poate
menline intr-un buzunar interior la temperatura corpului, iar stalia in exterior;
- garniturl cascd - microfon, care permite comanda vocal[ a trecerii pe emisie (vox) qi menfi-
nerea ambelor mdini libere;
- microfon exterior prevdzut cu un comutator pentru trecerea pe emisie;
- antene externe directive, cu eficienld crescutd la emisie receplie etc.
-
L2.3. Traficul radio
in relelele radio, fiecare stafie sau utilizator are un indicativ de apel care ajutd la identificarea
corespondentului.
Apelul radio poate fi de tipul,,apel general" (pentru toji) sau directionat (pentru un anumit co-
respondent).
Regulamentul radiocomunicaliilor solicitd ca tn timpul legdturilor radio s[ se foloseascd
indicative de apel, formate din prima literd sau numele intreg al oraqului din care face parte formafia
Salvamont gi un numdr de ordine, pentru fiecare membru al formaliei salvamont ce are dreptul s6
vorbeascd pe frecvenla Salvamont (indiferent dacd are sau nu in permanenld stalie de radioemlsie).
La fiecare centru Salvamont, trebuie sd existe tabelul cu indicativele stafiilor fixe gi indi-
cativele tuturor persoanelor ce au dreptul sI foloseascd re{eaua radio-salvamont. La inceputul fie-
cdrei legdturi radio este obligatoriu a spune indicativele staliilor tn lucru.
Acest lucru se face tn felul urmitor:
- indicativul sta{iei chemate - repetat de 2 sau maxim 3 ori
-,,de" stafia care cheam6.
De exemplu, in eteq se va,,auzi" asff : 10, Salv*mont l0 de Salvamont 7, receptie'..
-Salrmm
Din practicd,, a rczultat cd este necesar sa repetem h fima chemare primul indicativ Ai Z I
ori, deoarece este posibil ca stafia sE fie pe rol'rm mic sau si nu fim aten$ la primul apel dar si-l
-
auzim pe al doilea sau doar al treilea indicativ clar.
i
Dacd se vorbegte de la o stalie fixd se spune indi:airul E4iei fre
-oped de* indir:arird ?ersrE
r39
Este bine sd aplsdm butonul de emisie, aqteptdm circa o jumdtate de secundd dupd care
incepem sd vorbim, iar la sf6rqit, cdnd am terminat de vorbit, aqteptdm iar circa o jumdtate de se-
cundd gi ddm drumul butonului de emisie, intrdnd in recepfie. Altfel risc[m s[ se piarda prima gi
ultima silab[ din apelul nostru radio.
Dupd stabilirea legdturii, rdspunsul stafiei chemate este:
- stalia carc a rlspuns, ,, pentru" stalia care a chemat;
- de exemplu: ,,Salvamont 7 de Salvamont 10, recepfie" sau ,,Comunicafi pentru Salvamont
7, recepfie".
Se interzice folosirea indicativelor de urgenld atribuite altor servicii, cum ar fi SOS folosit
- -
in serviciul maritim sau ,,may-day" folosit in serviciul aviatic.
Recomanddm folosirea apelului ,,APEL DE URGENJA urmat obligatoriu de ,,SALVA-
MONT", indicativul propriu gi locul de unde emiteli.
Exemplu: ,,Apel de urgenld, de Salvamont 10 din Piatra Mare, receplie ...
In momentul in care se recepfioneazd w apel de urgenli, toate celelalte legdturi radio
inceteazd, iar participanfii la traficul radio au obligafia sd sprijine prin toate mijloacele pe cel ce a
solicitat ajutorul.
Se interzice ntilizarea altor frecven{e dectt cele aprobate pentru serviciul Salvamont, folosirea
de expresii triviale sau emiterea de muzicd pe frecven{ele radiosalvamont sau alte frecvenle utilitare.
Recomanddm ca un corespondent radio sd nu emit[ continuu mai mult de maxim 30 secunde,
iar celdlalt corespondent sE lase o pauzd de 2 - 3 secunde inainte de a emite, pentru a crea posi-
bilitatea intervenliilor apelurilor de urgenfd.
L2.4. Sistemul de radionavigatie prin satelit gps

Se prezintd principiile generale de funcfionare ale sistemului GPS (Global Positioning System),
principalele domenii de utilizare, precum gi noile direclii de dezvoltare. Tendinfele actuale mondiale
de dezvoltare gi diversificare ale sistemului GPS, tehnologiile moderne de realizare, micqorarea pre-
fului de cost sunt indicatori de bazd cdrora se poate anticipa pdtrunderea rapidd a acestui sistem pe
piafa comercialS.
Prin prezentarea tendinfelor actuale mondiale de dezvoltare gi diversificare ale sistemului GPS
se oferi o deschidere c6tre viitoarele sisteme complexe de naviga{ie militare, comerciale gi perso-
nale, care invit[ la o analizd pertinent6 a modalitdfilor de utilizare a acestui sistem in activitatea
specif,rc[.
Sistemul GPS este un sistem american de radionavigalie prin satelit care permite identificarea
oric[rei pozi[ii pe glob, prin recep]ionarea semnalelor de pozilionare prin satelit. Sistemul GpS
conceput inilial, cu aplicabilitate in domeniul militar, se baza pe utilizarea a patru satelifi, pe
cunoaqterea timpului de propagare dintre acegtia qi pe folosirea unui receptor GPS cu ajutorul cdrora
se poate determina longitudinea, latitudinea, altitudinea gi ora precis[ in orice moment de timp.
Precizia mdsurdrii cu un astfel de sistem vaiazd,intre 30 m (militar) qi 150 m (comercial).
12.4.1. Prezentarea gi caracteristicile sistemului

La inceputul anilor 1960, in SUA a fost conceput un sistem destinat forfetor armate aeriene gi
navale, cu ajutorul c[ruia se putea determina, cu o precizie de 200-500 m, pozilia unui punct pe
glob. Acest sistem putea oferi utilizatorului doud dimensiuni: longitudinea qi latitudinea.
Odat[ cu perfeclionarea sistemului, prin mdrirea numErului de satelili lansafi qi prin $ilizarea
unor noi tehnologii de realizarc a echipamentelor, s-a ajuns ca sistemul de navigalie sd ofere qi o a
treia dimensiune: altitudinea.
Datorit[ performanfelor obfinute, sistemul GPS s-a dezvoltat rapid Ia scarl mondiald, astfel
inc0t a cuprins atAt domeniul militar (cdruia ii era destinat), cdt gi pe cel comercial qi chiar, mai nou,
personal.
140
TITTIIII,IM,
Functionarea unui sistem GPS crcrit&milqD,e {reHfr cirre se rotesc in jurul
pdmdntului qi emit semnale codae e sqh,hl8.ffi,&ffimmr smetitilor. ceasul lor propriu,
condiliile de,,sdn[tateo' ale sateliflm.
Pentru a acoperi intreaga s;lff r Uldtl. ffi B:eslr de satelili lansali ar trebui sa
fie de 24. ln prezent, acegtia m sr hd W- &d slsryrtrflI este op€rant in SUA, Japonia gi
unele !6ri europene, avdnd pel*Fn"trc: oe & ,fu'rrytrc a re{elei de conectare la sistem qi de
mirire a suprafelei de acryerire-
Semnalele emise de i*@ flil,@lrryrr@ de im roc€ptor specializat GPS, care se sincro-
nizeazd, pe frecventele prnfue. crldglri er _ini sa in raport cu satelilii respectivi qi oferd uti-
lizatorului date despre fnfn Fm _ine p SfrEh- flac5. recsptorul poate capta simultan semnale de la
patru sateliti, atunci el va pr*r s&d g r ntr Fm€tru al poziliei: altitudinea.
Sistemul GPS NA\-STAX. c*ri rJG rcteritoare la pozi[re, vitezd gi timp in orice moment de
timp. El este constinrit rrin rrei eflerueue denumite segmente: segmentul spalial, segmentul de co-
mandd gi segmenrul urilizacr-
SA7i,,l
Segmentul spafial: se compune din cei 24 satelili- Aceqti satelifi, aflafi pe orbite circulare,
sunt plasa(i pe gase plane orbitale inclinate la 55 de grade, la o altitudine de 20200 km. Ei au o
perioad[ de revolulie de aproximativ 12 ore qi o vitezd, de circa 3.9 km/s. Amplasarea lor orbital[ va
permite ca de pe orice pozilie de pe glob sd existe in vizibilitate directl intre 6 qi l0 satelifi.
Satelilii au o duratd de viafd de 7,5 ani qi sunt echipafi cu ceasuri atomice qi doud emildtoare
in banda D. Cele doud frecvenle purtdtoare sunt fL:1575,42MH2 $i f2 : 1227,6 MHz. Semnalele
sunt emise in tehnica spectrului impr[qtiat qi utllizeazd doud coduri pseudoaleatoare: un cod C/A
(Clear Acquisition) pe frecvenla fl gi un cod P (Precise) pe frecvenlele fl gi f2.
Segmentul de control qi comandd transmite parametrii de amplasare, controleaz[ traiectoriile
gi datele emise qi modific[ orbitele sateligilor. Cele mai numeroase stafii de control sunt amplasate
in Japonia qi SUA, fdri in care sistemul GPS are cea mai largd rdspdndire gi dezvoltare.
Segmentul utilizator este constituit de receptorii GPS care capteazd simultan semnale
provenite de la satelili, decodificd datele qi calculeazd solufia ecualiei de navigalie, denumit PVT
(Pozi1ie, Yitezd, Timp). Pentru a obgine aceastd solulie, este necesard utilizarea a numai patru sa-
telili care trimit parametrii de navigalie astfel incdt se permite calculul distanfelor Ri (vezi figura)
dintre satelitul i qi receptorul GPS. Caurmare: Ri: CxDti, unde C este viteza luminii, iarDti sunt
timpii de propagare dintre satelitul i gi receptor. Solulia ecualiei de navigalie, este ob{inut6 prin
rezolvarea sistemului de ecualii cu X, Y, Z: (X;x)2+(Yi-y)2: (Ri-C*b)2, unde (Xi,Yi,Zi) este pozifia
satelitului i, iar b este eroarea sistematicd a ceasului utilizatorului.
t4L
12.4.2 Modalititi de utilizare a sistemului GPS

Accesul la sistemul GPS actual este caracterizat de norrne gi reguli foarte precise. Din punct
de vedere al calitalii utilizatorului, in sistemul GPS sunt definite dou[ categorli utilizatorii_auto-
riza[i (legdturi militare sau oficiale) qi uttlizatori comunl (leg6turi comerciale sau individuale).
Aceastd deosebire este evidenfiat[ de clasa de precizie in care sunt incadrate cele doud categorii de
utilizatori. Din acest motiv, sunt definite doud tipuri de servicii oferite prin sistemul GPS: PPS
(Precise Positioning Service) gi SPS (Standard Positioning Sevice).
De asemenea, pentru diferenlierea qi protej area ttilizatorilor, se utilizeazi modalitatea de
accesare cu acces selectiv, SA (Selective Availability) qi cu acces restrictiv, AS (Anti Spoofing).
Accesul selectiv este modalitatea qi diferen(ierea tipului de serviciu oferit de sistemul GPS
(PPS sau SPS). Aceasta este exprimat[ printr-o programare preferenfiaLd, a preciziei datelor oferite
prin satelit, in funclie de tipul utilizatorului qi prin performanlele receptorului GPS oferit.
Un receptor GPS celucreazd in serviciul PPS este echipat cu un procesor de gestiune a cheilor
qi cu module specializate care coreleazd datele oblinute de la satelili, elimindnd eroarea ob{inut6
printr-un serviciu de tip SPS.
Pentru protejarea serviciului oferit prin sistemul GPS, datele provenite de la satelili prin codul
P sunt codificate devenind un alt cod Y. Receptorii GPS, capabili sI decodifice codul Y, sunt echi-
pali cu un procesor de gestiune a cheilor qi cu moduri de funclionare:
. navigalia in sistemul GPS autonom;
r navigalia cu un sistem GPS ce utllizeazd,modul diferenlial (DGPS);
. traiectografie in sistemul DGPS;
. geodezie;
. mdsurarea altitudinilor etc.
12.5. Utilizarea receptorului GPS in operatiunile de salvare montani

Utilizarea tehnologiei G.P.S. in activitatea salvamont inseamnd siguranf[, creqterea randamen-
tului Sj c69tig semnificativ de timp.
In operaliunile de salvare complexe, utilizarea receptoarelor GPS corelate cu programe de dis-
pecerat digitale reduc considerabil factorul de risc Ai cresc eficienla deplasdrilor in teren.
Corelarea informafiilor generate de receptoare au drept rezultat
- determinarea exactd apoziliei unei echipe in teren;
- aflarca distanlei pin[ la un anumit punct geografic de referinl6;
- timpul aproximativ de parcurgere a distanfei in funclie de viteza de deplasare;
- profilul terenului;
- traseul ce urmeaz[ a fi parcurs in cazuJ rutelor marcate anterior;
- traseul (urma) parcurs de echipa de intervenlie 1 sau de echipele de ciutare;
- altitudinea;
- evolulia cffmpului baric;
- distanfele parcurse gi timpii orari;
- corectarea unei direclii de deplasare in eventualitatea devierii de la o rutd prestabilit[;
- evitarea unor zone periculoase;
- revenirea la un punct ini{ial prestabilit, chiar in condilii de vizibilitate 0 (funcfie track-back);
- calcularea qi evaluarea tehnicd a etapelor de deplasare in cazul parcurgerii unor deplasdri
lungi care necesit[ unul sau mai multe tabere de bivuac.
Programele de dispecerat moderne permit monitorizarea echipelor din teren in timp real, con-
comitent cu vizualizarea profilului de teren, ceea ce face ca o echipd de salvare sd poatd acliona fbrd
probleme in zone geografice pe care nu le cunoagte sau in cazul acliunilor de noapte pe ceaf[ sau
viscol sd elimine pe c6t posibil eroarea uman6.
(In shrdiul de caz al cap. 1 1, a fost prezer*atd detaliat o operaflune unde a fost folositd tehnologia GPS.)
142
NORME SPECTFTCE DE PROTECTTA MUNCTT
iru ncrrvrrATEA DE SALvARE MoNTnruA
Avdnd ?n vedere cd in orice activitate, capitalul uman este foarte prefios, in vederea prevenirii
accidentelor de muncd, in desfbgurarea activitdlilor care alc[tuiesc procesul muncii trebuie s[ linem
cont qi s[ ne insuqim regulile de proteclia muncii specifice lucrului la in61!ime. Pentru aceasta echi-
pamentul individual de proteclie trebuie purtat obligatoriu de to{i salvatorii montani care se depla-
seaz6 pe munte, efectueazdpatruldri, ori participl la acliuni de cdutare gi salvare.
ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP)

Echipamentul individual de proteclie debazd este alcdtuit din:
CASCA DE PROTECTIE (CP) - va fi purtatd in permanenfd in timpul deplas[rilor. Casca
se poartd legatd sub b[rbie gi fixati bine pe frunte.
innnnACAMINTE DE PROTECTIE - este, de obicei, compusd din doui piese (haind +
pantalon) gi se alege astfel inc0t s5 ofere proteclie termicS, s[ nu permitd trecerea vdntului gi nici a
umezelii. Se va evita prinderea ei in dispozitivele de salvare.
iNCALIAMINTE - incdlfdmintea trebuie sd aibd talp[ aderenti (antiderapantd). Se reco-
mand6 bocanci de vard / bocanci de iarnd.
HAM / CENTURA DE SIGURANTA (CS) - hamul de c6!6rare tip LIBERO va fi purtat
obligatoriu, ori de c6te ori deplasarea include porliuni abrupte ori perefi, sau la asigurarea mijlocului
de transport al accidentatului.
o Salvatorii montani sunt obliga{i sd foloseascd EIP pe timpul lucrului, precum qi pe itinera-
riul de intrare qi retragere de la locul de munc6, s6-l intrelin6 qi s6-1 pdstreze in condilii bune, con-
form instrucfiunilor de utilizare ale echipamentului respectiv.
CASCA
o Salvatorii montani sunt obligafi sd poarte casca de protecfie.
o inainte de inceperea deplasdrii sau a lucrului este obligatorie verificarea integritdlii c[qtii de
protecfie, a sistemului de amortizare, aposibilitafllor de reglare qi a curelelor de prindere.
CENTURA
o Salvatorul montan are obligafia de a verifica inainte de utilizare centura de siguranlA (CS) qi
accesoriile acesteia. Se examineazd,vizual cusdturile, cataramele de legare, urm[rind, in mod spe-
cial, trecerea atreia oard a chingii de reglare prin cataramd.
o Este interzisd utilizarea CS care prezintd rupturi, desffim6ri, catarame defecte, arsuri, t[ie-
turi, roslturi, ori care nu mai respectd condiliile de garantie stabilite de cdtre produc[tor.
CS cu accesoriile (lonja/zelbul, carabinierele) trebuie plstratl la loc uscat, ferit6 de tempera-
turi extreme sau noxe.
LONJA (ZELBUL)
o Legarea lonjei la ochiurile centurii trebuie sd se fac[ prin nodul opt san crabinieri cu siguran!5
o Prinderea la punctul de ancorare se face prin intermediul unei carabiniere cu sigurmlE
o Dac[ se constatd lJzt:ra, fisurarea, lovirea sau arderea, lonja se scoate din uz
CARABINIERA DE ALPINISM
o Pentru asigurarea intermediard gi autoasigurare se uttlizeaz[ numai carabiniere sl rrrrrilm'
rele rezistenfe statice minime:
- pe direcfie longitudinald cu clapa inchisl25 KN;
- pe direcfie transversalS la mijlocul clapei 6 KN;
- pe direc{ie longitudinald cu clapa deschisd 6KN (numai cele frrd siguran![).
o Pentru autoasigurare qi ancorare, se folosesc numai carabiniere cu siguranfd, fiind obligato-
rie blocarea acesteia dupd introducerea carabinierei in inelul punctului fix
o Nu este permisd utllizarea carabinierelor care nu se inchid complet, fisurate, uzate, defor-
mate sau corodate.
o Montarea carabinierei la punctul fix trebuie s[ se facd astfel incit in momentul solicitdrii
/gocului de c5dere sI se evite:
- ieqirea corzii din carabinier[ datoritd ap6sdrii ei pe clapS;
- iegirea carabinierei din inelul punctului hx;
- solicitarea defectuoasd a capului ei, datoritdrezemdrli de perete;
- dupl o cddere mai ampl[ (cind capul de coardl se opre$te la nivelul secundului care il asi-
gurd) carabiniera se scoate din uz.
COARDA DINAMICA UB ALPINISM
o in toate activitatile in care se folosesc tehnologii de alpinism, este obligatoriu sd se utilizeze
coarda dinamicd.
o Coarda dinamic[ se predl in stare noul qi sigilat[ celui care va line eviden]a orelor de utili-
zare, vechimii (perioada scris6 de la data fabric6rii), clderilor la care a fost supusd, altor efecte in-
tAmpl[toare (cideri de pietre, cdlcdri cu bocancul, lovituri cu ciocanul etc.).
o Coarda dinamicd trebuie scoasd din uz in urm[toarele situalii:
- dup[ 5 ani de la data fabricafiei, indiferent de condi]iile de utilizare qi depozitare;
- dacd montura de protecfie a fost distrusd (in urma cdderii, loviturii, arsurii);
- dupd mai multe cideri ale capului de coard6.
o Coarda dinamicd nu se utilizeazd in stare udd, murdar6, situalii in care se modificd atdt
caracteristicile dinamice, cdt qi alunecarea gi frdnarea corzli.
o Nu se admite montarea cdnd aceasta freacd peste o altd porfiune de coard[, bucl6 de asigu-
rare sau blocare.
ASIGURARI $I AUTOASIGURARI
o Lungimea lonjei (zelbului) nu trebuie sd fie mai mare decit lungimea bralului utilizatorului
o La nodurile de asigurare, trebuie montate numai carabiniere cu siguran!5, fiind obligatorie
inchiderea acesteia dup[ montare. La o folosire mai indelungatd siguran{a carabinierei trebuie veri-
frcatddupd fiecare ciclu de lucru
PUNCTUL DE ANCORARE
o Punctele de ancorare g[site inzonade lucru trebuie verificate din punct de vedere al rezistenfei.
o Baterea ancorelor/pitoanelor se face perpendicular pe perete in zona cea mai bun6 din punct
de vedere a rezistenfei.
o Baterea ancorelor/pitoanelor nu se face pirndla deformare.
o in nici un procedlu de urcare, nu se recomandd tracfionarea axialda punctului de ancorare.
SECURITATEA iN NECNUPARE
in timpul lucrului in regrupare, trebuie respectate urm[toarele:
o Numdrul de salvatori montani dintr-o regrupare trebuie sd permit[ executarea in siguranfd a
sarcinilor de muncd.
oFumatul, consumul de b[uturi alcoolice, a drogurilor, ori a medicamentelor contraindicate
nu este permis in regrupare, ori pe durata oricdrei activitati de salvare.
RAPELUL
o Punctul fix de ancorare folosit pentru cobor6rea in rapel trebuie sd indeplineascd urmdtoa-
rele condigii:
- sd reziste la o sarcin[ de minim 15 KN, atdt pe direc]ie verticalS, cdt gi orizontal[, perpendi-
cular pe pozi[ie;
- sd prezinte un inel sau o ureche cu o razd interioar[ de minim 8 mm qi o razd a sec{iunii de
minim 3 mm;
- sd fie montat sau fixat intr-un perete, st6ncd sau element metalic cu aceeaqi rezistenfi mini-
mi de 15 KN.
144
U[NU[I.UI, $AI,VIIOA[[UI ilO ilIilII
o Dacd sunt folosite ca puncte fixe de rapel, pitoane sau ancore gdsite in perete, este
obligatorie verificarea 1or, ca gi a peretelui respectiv din punct de vedere al rezistenfei.
o Dacd se foloseqte un sistem de ancorare cu doud puncte de amaraj, unghiul dintre punctul
de rapel gi punctul de fixare, nu trebuie s6 depdqeascd 60 de grade.
o La inceputul hec6rei ac{iuni de salvare/antrenare este obligatoriu a se controla starea
corzilor gi a celorlalte echipamente de lucru qi de protecfie. NU SE PERMITE iNCEPEREA
ACTTVITATII DACA SE CONSTATA NBPBCTB SAU LIPSURI CARE POT AFECTA
SIGURANTA SALVATORILOR MONTANI !
STUDTEREA CONDTTTTLOR LOCALE gr ORGANTZAREA LOCULUT DE MUNCA

inainte de intrarea in zona de lucru, echipa formatd din salvatori montani, trebuie s6 recu-
noasci condiliile locale, lu6nd urmdtoarele mdsuri:
o Studierea qi protecfia zonelor periculoase din spa]iul desemnat ca zond de lucru
o Studierea qi identificarea condiliilor de mediu din zona de lucru
La intrarea in zona de lucru, salvatorii montani, sub indrumarea gi controlul direct al qefului
de tur[/gefului formaliei, au obligafia de a aplica in practicd prevederile tehnologiei de lucru qi cu-
nogtinfele dobindite cu ocazia instruirilor.
Pentru organizarea locurilor de munc6 sunt obligatorii urmdtoarele etape:
l. se organizeazdbaza de plecare, fixind puncte fixe de (auto)asigurare, locul de depozitare a
echipamentelor de lucru, posibilitSlile de comunicare gi semnalizare;
2. se executd controlul cantitativ gi calitativ al echipamentului de protecfie;
3. se executd echiparea completi sau par,tiald a salvatorilor cu echipament de protecfie;
4. se desemneazdordinea in echipd qi se alege capul de coard6 ca fiind cel mai preg[tit qi
experimentat salvator montan din echip6;
5. se executd legarea in coarda dinamicd;
6. capul de coard[ preia echipamentele necesare asigurdrii intermediare, eventual gi cele ne-
cesare amenaj[rii primei regrupdri qi incepe deplasarea;
7. daci pe parcursul lungimii capul de coard[ intdlneqte muchii ascu[ite care pot cauza tdie-
rea corzliincaz de cldere, trebuie luat[ una din urm[toarele mdsuri:
- se ocolegte zonapericuloasd;
- se dirijeadffidapentru a nu avea posibilitatea unui contact cu muchiile asculite;
- se pmtejeazl mudria cu ajutorul unor materiale sau dispozitive de protecfie special[;
- se folosesc duflffii dinamice;
- se rotrmjeEe mdliauin spargere cu ciocanul.
AC TTVITATEA I}E SALtrARE
o in cadrul unei echipc, e gi frrtrie echipe, trebuie evitate discufiile contradictorii sau jigni-
toare, care pot distrage atenlia de Ia pericolele activitdlii respective, gi chiar mai grav, abateri ce pun
in pericol toli participanfii.
o Dac6 un salvator montan se uidenteazd sau o echipd este in pericol, restul salvatorilor
montani au datoria de a intrerupe deplasaea gi a ajuta la salvare.
o Nu se admite ca un salvator montan sau o echip[ sd se expund unor pericole pentru a parti-
cipa la o acliune de salvare care ii depegeqte competenfele qi posibilitElile reale.
o Echipamentele care trebuie l5sate in stare montati la locul desfEqur[rii acliunii de salvare
(exerciliului) trebuie protejate impotriva intryeriilor (udare, tdiere, lovire, ardere etc.).
INTERVENTII TN CONDTTtr Df, INTEMPER]I

o Aportul de lichide gi de alimente. ffi fu timpul pauzelor de lucru, cdt gi al meselor consti-
tuie un factor deosebit de important.
o Consumul de lichide calde qi alimentalh sutrrcoesare dac[ condiliile de mediu sunt prea aspre.
o inainte qi in timpul efortului nu se cMzltomenb grase (sl[nin[, oui etc.)..
fr6
Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RE$IGA
ALEGEREA EIP $I UTILIZAREA ACESTUIA

o Este interzisi utllizarea EIP nestandardizat.
o Este interzis[ utilizarea EIP necertificat din punctul de vedere al securitdlii muncii, conform
legislafiei in vigoare.
o Salvatorii montani trebuie instruifi in func{ie de natura pericolelor existente, cum sE poarte
EIP, in condiliile specifice salvdrii.
Regulamentele de funcfionare a pdrtiilor de schi sunt considerate pentru salvatorii montani
norme de protec{ie a muncii, iar nerespectarea lor constituie incilc6ri ale normelor de protecfie.
Pe pdrtiile omologate, aceste reguli gi/sau restric{ii sunt afiqate distinct cu ajutorul urmdtoa-
relor semne convenfionale:
Nu schiafi Nu coborifi Nu coborflfi

in pldure direct cu snowbordul
Interzis
Zonil
Nu circulafi periculoasi
slniuqul pe pirtie ,AVALAN$E'
Marcajele internationale
pentru gradele de dificultate ale pirtiilor de schi
Nr.
Grad de dificultate Marcaj
crt.
1
foarte uqor ffi
2.
u$or
a
J.
mediu ffi
4
dificil I
146
Iilrrl3[ U0t{rlil
SALVAT0AU[UI
Reguli grenaale de protectie pe p6rtiile de schi
1. SI schieze in ega fel incit sI nu pun[ in pericol viafa altui schior sau si ii cauzeze
acestuia un prejudiciu;
2. SI iqi adapteze riteza qi maniera proprie de a schia conform pregitirii tehnice,
condifiei frzice, sGirii AWni, gradului de dificultate a pirtiei, condifiilor atmosferice qi
densiti{ii traficului de pirtie;
3. SI iqi aleagl cu griji traiectoria pe care urmeazl sI coboare, in scopul protejirii
schiorilor aflafi in aval;
4. Si depiqeascl pe schiorul aflatin aval fie pe partea dreapti, fie pe partea stflngI, cu
condi,tia ca aceasti depigire sI fie suficient de largl pentru a evita o eventuall evolu{ie
neaqteptatl a celui ce urmeaz[ si lie depiqit;
5. Sn se asigure, printr-un examen atent al traficului din amonte gi al celui din aval, ci
atit el, cflt gi al{i schiori sunt in afara oriclrui pericol cu ocazia traverslrii unei pflrtii sau a
relulrii parcursului dupl o oprire temporar[ pe pflrtie;
6. SI evite stafionarea pe pflrtie, mai ales pe por{iunile inguste ale acesteia sau pe cele
lipsite de vizibilitate. In cazul clderii, sI elibereze pflrtia in cel mai scurt timp posibil;
7. Sn utilizeze numai marginea pirtiei, in cazul in care este obligat sI urce sau sl
coboare pe jos;
8. SI anun{e postul de prim-ajutor, in cazul accidentirii unui schior qi sI acorde sprijin
la transportar ea acestuial
9. SI iqi decline identitatea in fa(a organelor abilitate, in cazul in care a fost martorul
unui accident sau a provocat el insugi accidentul.
Instructiuni de tehnici a securit5tii muncii

in folosirea statiilor de em:sie-receptie
Cunoagterea qi respectarea instrucliunilor de tehnicd a securitdlii qi protecfia muncii la staliile
radio are ca scop s[ inldture pericolele de accidentare ce pot surveni, ?n special, dtncauza electrocutdrilor.
Rdspunderea pentru respectarea instrucfiunilor gi pentru eventualele accidente, revine in cazul
staliilor individuale defindtorului stafiei, iar in cazul sta{iilor colective, responsabilului stafiei.
Responsabilul stafiei colective are urmdtoarele indatoriri:
- s[ identifice qi sd studieze, impreund cu colectivul de lucru de la stalie locurile periculoase
ale instalafiei qi sd ia mdsurile necesare pentru asigurarea securitdlii celor care opereazd stafia;
- sd aplice mdsurile de proteclia muncii gi tehnicd a securitdlii, astfel ca lucrul la sta{ie s[ se
desf[goare in condilii lipsite de pericol;
- sI supravegheze buna stare a utilajului, sculelor qi dispozitivelor de protecfie, neadmildnd sd
se lucreze cu scule, utilaje gi dispozitive defecte sau necorespunzdtoare.
Mdsuri de tehnicd a secaritdyii la aparutele de emisie - recepfie

Sistemul de alimentare a emildtorului va fi prevdzut cu siguran{e automate sau fuzibile de va-
loare corespunzdtoare pe circuitul de relea. Se recomandd si se prevadd siguranfe qi in circuitele se-
cundare ale transformatorului de refea.
Locurile periculoase ale instalafiei vor fi marcate cu inscripfia:
NU ATINGETI! PERICOL DE MOARTE!

in camera unde este instalat emilStorul nu se va permite intrarea copiilor gi a persoanelor
str6ine de stafie, fbr[ un inso]itor din partea personalului stafiei.
Aparatele de emisie nu vor fi l[sate in fimcgirme, fir[ supraveghere, deoarece prezrntd pericol
de incendiu.
Staliile de emisie - recepfie portabile, ca gi teldmrele mobile sunt generatori de cimp electro-
magnetic. Este recomandat inchiderea aparatelu h cazd in care suntefi surprinqi de o furtund
insofitd de descdrcdri electrice.
vn
Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RE$|GA
Pe acoperigurile clddirilor se pot instala piloni cu ancorare, de cel mult 8 m
inllfime. pilonii
cu indllime mai mare pot fi instalafi numai cu aprobarea organelor care au calitatea
de a da ase-
menea aprob5ri.
Ancorele pilonilor instalafi pe acoperiqurile cl[dirilor trebuie legate de cdrlige sau inele
ingurubate in grinzile acoperiqurilor sau in perefii caselor. Este interzisd l-egarea ancor.lo. qi
a pilo-
nilor de cogurile de fum, lucarne, felinare de iluminat etc.
Prizele de p6mdnt vor fi de tipul artificial, tubulare sau radiale. Pentru realizarea lor se
vor
folosi fevi sau platbande de ofel. Rezistenla electric[ a prizelor de pdmdnt va fi sub 4 Ohmi. Dacd
este imposibil de realizat o prizd, de plmdnt artificiald, i. ,o. fotoJi in acest scop qi
conductele de
alimentare cu apd, cu condilia de a se verifica daci este, din punct de vedere electric,
asigurati legd-
tura dintre fevi, iar rezistenta electricd este mic[.
148
Editor: Petru RADU
Redactor: Alina HUCAI
Concepfia gi realizarea copertei: Mihaela PANZARIU
Pre-press: Bogdan CRISTESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei
Manualulsalvatorului montan / Mircea Oprig, Raul Papalicef, George Resiga -

lagi: Sedcom Libris, 2008
Bibliogr.
l.S. B. N. : 978-973-67 0-302'7
l. Oprig, Mircea
ll. Papalicef Raul
lll. Resiga George
657
Editura Sedcom Libris este acreditati de Consiliul Nalional al Cercetirii $tiinlifice

din invifimdntul Superior (C.N.C.S.l.S.).
Copyright O 2008, SEDCOM LIBRIS

Toate drepturile asupra prezentei edilii sunt rezervate Editurii Sedcom Libris, lagi. Reproducerea
pa(iala sau integrald a textelor, prin orice mijloc, precum gi a graficii copertei, fdrd acordul scris al
Edituriisedcom Libris, este interzisd 9i se va pedepsi conform legislalieiin vigoare.
Adresa Editurii: $os. Moara de Foc nr. 4, cod 700527 , lagi, Romdnia
Contact Editura:
T el. : 0232.242.87 7 ; 234 .582; 07 42.7 6 .97 .7 2i f ax: 02 3 2. 2 3 3. 080
www.sedcom. ro; e-mail : editurasedcom ibris@yahoo. com
I
Mircea 0PRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA
IlrltLSL SllYlr0nulul ]l0 ilrmt
o= cAtiRARE / 4e
libere/ 49
llebazil I 5l
TEHIITCA RAPELULUT 9r A COBORARTT / s7
)tse
pe coboritorul autoblocant / 60
pe opt / 60
Dfilferl60
DrsPozrTrvE DE TRACTTUNE / 61
TRANSPORTUL ACCIDENTATULUI IN ABRUPT /66

rtghbiln / 66
fringhiilor / 67
accidentatului pe vertrcalill 67
accidentatului din surplombi / 69
pendullrilor 170
hzcfiune asupra punctelor de ancorare.
frec,tiune in coardi qi in punctele de tncorare I 7l
unui funicalar 174
*fuqrrtul tlrgii pe funicular 176
aecidentatului cu ajutorul tlrgii cu roatI, in teren variat I 77
ac{iunilor de salvare in zona alpin6 greu accesibill / 78
& salvare cu ajutorul elicopterutui / 80
Semnale pentru dirijarea elicopterului de la sol / 80
Proceduri de lucru cu elicopterul / 80
Tehnica de lucru. ,,Coarda super lung["/ 85
lSstemul,rCoardI lungloo / 86
I SALVAREA MONTANA tN SEZONUL DE IARNA / S7

hfucre/87
tIJ. Felosirea pioletului / 87
Citrcarea zipezii I 90
pe co(ari / 94
locurilor de asigurare (amarajelor) / 100
in teren pe schiuri de turi / 102
inclinafiei pantei, cu ajutorul befelor de schi / 103
accidentafilor / 103
fhrsportul accidentalilor pe pflrtii de schi / 104
fiersportul accidentafilor in zoni alpinil I 104
ec$unilor de salvare pe pffrtiile de schi amenajate / 105
IIAI{U[[ UI, $AI,VAI O BU I,U I [I ON TAT
2.L,4, Noduri de amarare/ancorare
a) ,,Nodul de scaun"
Nodul de scaun este folosit, in general , in cazul in care avem nevoie de doud bucle la cap[tul
--:. corzi sau cordeline, acestea fiind reglabile.
Fis.12
Fazal Faza2 Faza3
b) ,,Nodul opt simplu" *vezi fig.5
2.1.5. Noduri de urcare pe coarda I
a),,Nodul Prusik" )
t
I
Es 13
t7

Manualul Salvatorului Montan 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul Salvatorului Montan 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA

Editura SEDCOM LIBRIS

Realizator capitole 1 - 9: Maestru al sportului ?n alpinisrrt Mircea OPRI$, Pregedinte A.N.S.M.R.

Capitol*; 3 NODURI-PENTRU LEGARE IN COARDA,

t=p***E*aa 3 MATERIALE FOLOSITE tU nCpUNILE DE SALVARE /le

**pe**&wx ffi TEHNICA RAPELULUI 9I A COBORARII / s7

#ap{tmilul 7 DISPOZITM DE TRACTIUNE / 61

*mpe**\wl ffi TRANSPORTUL ACCIDENTATULUI tN nAnUPT /66

twpe\*&*e& & SALVAREA MONTANA in STzONUL DE IARN A t tt

ffimp$&*$ut R$" oRGANTZAREA ACTTUNTLOR DE CAUTARE/SALVARE

frmp$tr*Ex*$ $"H FOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE COMUNICATIE 9I A

NORME DE PROTECTIE A MUNCII

b) Materiale pentru transportul accidentatului:

1 Targ[ universal[ cu roat[ buc. 1 UT 2000; Tip Alpind;

c) Aparatur[ pentru telecomunica{ie:

1.2. Materiale strict necesare pentru o actiune de salvare

a) Materiale pentru alpinism:

b) Materialepentru transportul accidentatului:

c) Aparaturi pentru telecomunica{ie:

--l e) Aparafuri de clutare in avalanqi:

2.L. Noduri - asiguriri - autoasiguriri

kglrcr fo vesti mixtii Legarea in vest[,,Libero"

2.1.2. Noduri de asigurare gi autoasigurare

c) Nodul ,,Cabestan" este un nod simplu, tot de autoasigurare; se poate realiza cu o

Indiferent de nodul folosit pentru autoasigurare, punctele in care se face autoasigurarea

tealizat qi de recuperat' Se poate

2.L.3. Noduri de tegare a doui corzi

bI \odul pentru legarea a doul corzi sub tensiune (faze A-E).

b) ,,Nodul opt simPlu" - vezi fig. 5

2.1.5. Noduri de urcare pe coardi

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

b) ,,Nodul Prusik cu carabinierS" c) ,,Nodul de blocare pe coardS" sau,,Nodul L..

3.1. Materiale pentru asigurlri 3.2. Materiale folosite in operafiu-

3.1. Materiale pentru asiguriri

3.1.2. Semicoardi dinamici

3.1.3. Coardi statici

a) Carabinier5 de aluminiu cu siguran[5

Detalii cu cele doui tipuri de sigurante

b) Carabinieri din otel cu siguran[5

ce trebuie gtiut despre folosirea carabinierelor, in general

Acest risc foarte grav este unul din

rr&f 2) clapa carabinierei

(carabiniera are rezistent6 maximE c6nd clapa este inchisi)

Pozilia 1 - corect Pozilia 8 - corect

Ilaureche, in gaura executatd (ftg.2l).

Tendoarele sunt dispozitive de fixare

I IIATU[[U[ $[[V[I ORUTUI il OIIIAI{

f) Pitoane pentru gheat6 * se folosesc la asigurdri pe pante de ghea!6. Au form[ de

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

rry35 @etaliu pentru folosirea oE rft.rtrf)

Colfii frontali se folosesc la parcurgerea

Fig.37 a) 9i b) piolet cu lopdlic[ r[sucit[

3.1.11. Bete de schi

i' ,'-' '-,,-,

Mircea OPRI$ RaUIPAPAL|GEF George RESTGA

3.1.13. Cutite de ghea!6

3.2. Materiale folosite in opera[iunile de c5utare

3.2.3. Lopati de avalangi

3.2.4. Trusi de marcare in avalangi

3.3. Materiale auxiliare pentru operatiunile de salvare

b) Role duble (frg. a3)

o Grigri (frg. a6 qi a7)

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

pe&wx ffi TEHNICA RAPELULUI 9I A COBORARII / s7

twpe\&e& & SALVAREA MONTANA in STzONUL DE IARN A t tt

frmp$trEx$ $"H FOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE COMUNICATIE 9I A