Concepţia sistemică şi principii

decoperite în organism
 Concepţia sistemică în planul lui Dumnezeu – colaborarea şi armonia perfectă în organismul uman
Organismul uman nu este o simplă colecţie de aparate şi de organe, ci un sistem unitar în care toate aparatele şi organele sunt
indisolubil legate între ele. Pentru că organele sunt atât de legate între ele încât organele nu numai că se influenţează reciproc, dar
nici nu pot exista izolat în afara organismului. Ele sunt atât de specializate încât nu pot exista decât împreună, într-o cooperare
permanentă. Maxima următoare este adevărată în cadrul colaborării dintre organe: „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul!”
Aparatele şi organele organismului interacţionează atât de profund între ele încât, de cele mai multe ori, este greu să trasezi
limita şi domeniul lor de activitate, funcţiile lor neputând fi nici măcar concepute în mod separat. Ca urmare, şi boala trebuie
să fie privită din acest punct de vedere, ea fiind sistemică.
Organizarea este cea care face ca sistemul să fie mai mult decât suma părţilor sale. Prin organizare, sistemul devine o unitate
cu proprietăţi noi. Organizarea face sistemul mai stabil decât părţile sale. Un organ este mai stabil decât celulele sale. Iar un
organism este mai stabil decât organele sale, pentru că celulele şi organele se pot ajuta reciproc atunci când factorii perturbanţi
acţionează asupra sistemului.
Biblia ne vorbeşte uimitor de clar despre această necesitatea de a vedea organismul ca un untreg, ca un sistem complex:
1 Corinteni 12:14 Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe. 15 Dacă piciorul ar zice: „Fiindcă nu sunt mână, nu sunt
din trup” - nu este pentru aceasta din trup? 16 Şi dacă urechea ar zice: „Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup” - nu este pentru
aceasta din trup? 17 Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul? 18 Acum, deci, Dumnezeu
a pus mădularele în trup, pe fiecare aşa cum a voit El. 19 Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul? 20 Fapt este că sunt
mai multe mădulare, dar un singur trup. 21 Ochiul nu poate zice mânii: „N-am trebuinţă de tine”; nici capul nu poate zice
picioarelor: „N-am trebuinţă de voi.” 22 Ba mai mult, mădularele trupului, care par mai slabe, sunt de neapărată trebuinţă. 23 Şi
părţile trupului, care par vrednice de mai puţină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Aşa că părţile mai puţin frumoase ale
trupului nostru capătă mai multă frumuseţe, 24 pe când cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în
aşa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste: 25 ca să nu fie nici o dezbinare în trup: ci mădularele să îngrijească
deopotrivă unele de altele. 26 Şi dacă sufere un mădular, toate mădularele sufăr împreună cu el; dacă este preţuit un mădular,
toate mădularele se bucură împreună cu el.

„În boală corpul păstrează aceeaşi unitate ca şi în sănătate; boala atinge totul. Nu
există perturbare care să se restrângă doar la un organ.” - Dr. Alexis Carel

 Principii divine de funcţionare a organismului

Organismul nostru funcţionează pe baza unor principii (legi) şi nu haotic sau la întâmplare. Aceste legi reflectă atât caracterul cât şi
înţelepciunea marelui Maestru Arhitect – Dumnezeu. Iată câteva din principiile de bază întâlnite în organism:
 principiul existenţei altruiste (un organ nu poate exista şi trăi separat de corp);
 principiul acţiunii altruiste (fiecare parte lucrează pentru binele celorlalte);
 principiul dragostei şi împreunei simţiri (starea de bine sau de rău la afectează pe toate);
 principiul dependenţei reciproce (majoritatea funcţiilor organismului înseamnă acţiunea mai multor componente);
 principiul cooperării şi armoniei (fiecare parte conlucrează cu alte părţi pentru binele întregului);
 principiul unităţii în acţiune (toate au un scop comun – binele întregului);
 principiul sinergiei (organele împreună realizează lucruri mult mai mari decât dacă ar fi acţionat separat şi nici măcar
prin cumularea rezultatelor).
 principiul organizării înţelepte (tot ce se petrece în organism, se bazează pe o organizare perfectă);
 principiul ascultării de lege (organismul funcţioneză pe baza unor legi corecte şi imutabile, iar respectarea acestor legi
înseamnă stare de sănătate, bunăstare şi normalitate).

 Concepţia proiectului inteligent dovedeşte existenţa Unui Arhitect înţelept

Organismul uman este un tot atât de complex şi unitar, încât nu ar putea funcţiona dacă nu i-ar lipsi părţi importante din el.
Oamenii de ştiinţă numesc acesta complexitate ireductibilă. Fără aparat digestiv complex, organismul uman nu ar putea exista; nici
fără aparat excretor, nici fără aparat respirator etc. Toate aceste părţi sunt necesare să coexiste şi să opereze simultan pentru a vorbi
despre posibilitatea existenţei şi funcţionării organismului uman. Nu putea admite că părţile acestui organism au apărut şi s-au
dezvoltat una după alta în timp, în milioane de ani, aşa cum suţin adepţii teoriei evoluţioniste. Dacă îndepărtezi o singură parte,
sistemul ca întreg nu funcţioneză. Lucrul acesta este adevărat chiar şi la sisteme incoparabil mai simple decât organismul uman,
cum ar fi o cursă de prins şoareci care nu funcţionează dacă-i îndepărtezi arcul, de exemplu.
Organismul uman văzut că un extrarordinar sistem ireductibil este dovada categorică a unui proiect inteligent, făcut de un Creator
extrem de înţelpt. Cu cât studiezi mai atent organismul uman descoperi amprenta şi semnătura Creatorului. Studiind această realizare
extraordinară, nu poţi decât să spui cu uimire şi veneraţie împreună cu psalmistul David :
„Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!” Psalmi
139:14

Concepţia sistemică în studiul corpului uman şi în terapia bolilor 1