NODURI

Nodurile constituie una dintre cele mai importante tehnici care trebuie cunoscute de un alpinist sau
salvator. Orice nod trebuie să fie fix, să nu se deformeze la tracţiune, sa fie elastic la corzile dinamice şi statice,
să nu aibă posibilitatea să se dea peste cap sau să se desfacă.
De asemenea, nodurile nu trebuie să alunece ceea ce ar putea duce la strangulare, excepţie făcând
nodurile de asigurare şi de urcare pe coardă care sub sarcină se blochează, iar lăsate libere, se pot manevra pe
coardă.
Nodurile trebuie cunoscute foarte bine, iar acest lucru se poate realiza doar exersând.
Se consideră că un nod este bine însuşit atunci când el poate fi realizat în orice poziţie şi moment, chiar
şi pe întuneric, uneori şi cu o singură mână.
La fiecare nod trebuie cunoscută executarea atât cu metoda clasică de înodare, cât şi sub forma de
urmărire în două direcţii.
Cunoaşterea unei singure metode nu este suficientă deoarece în anumite situaţii sau pentru anumite
scopuri nu poate fi folosită decât una din metodele de urmărire.
Pentru realizarea unei securităţi depline, este recomandat executarea la fiecare cap liber al corzii care
iese din nod încă un nod simplu suplimentar (nod de siguranţă).
Nodurile reduc din elasticitatea şi rezistenţa corzilor. Majoritatea nodurilor reduc rezistenţa corzilor cu
35-50%, în unele cazuri cu 70%.
Deşi reduc rezistenţa corzii în medie cu 50%, nodurile sunt cele fără de care utilizarea corzii în alpinism
ar fi imposibilă. Pentru a folosi la maxim calităţile unui nod, acesta trebuie să fie nu numai bine executat, dar şi
estetic, înţelegând prin aceasta ca nodul sa fie îngrijit făcut, firele corzii să nu se încalece anormal sau să nu fie
strânse suficient.

A) Clasificarea nodurilor după destinaţia lor

NODUL DE LEGARE ÎN COARDĂ - NODUL OPT URMĂRIT
DESTINAŢIE
- Este singurul nod recomandat de UIAA(Uniunea Internaţională a Asociaţiilor de Alpinism) pentru
legarea în coardă a alpiniştilor.
- Normele specifice interzic legarea direct în coardă, deoarece bucla ar exercita pe suprafaţa corpului
presiuni de 20 kg./cm2, pentru o forţă de şoc de 1.200 kg., ceea ce ar duce la grave leziuni şi chiar la moarte.
ALTE APLICATII
- Ancorări in jurul unor obiecte fixe, rezistente si stabile.
MODUL DE REALIZARE AL NODULUI OPT PRIN URMĂRIRE:
 Este obligatoriu ca după realizarea nodului să se facă un nod de siguranţă, iar coada nodului (partea de
coardă ce rezultă după realizarea nodului) să nu fie prea scurtă pentru că există riscul ca nodul să se desfacă la
solicitări mari, dar nici prea lungă deoarece încurcă şi există riscul de a fi confundată cu firul principal. Astfel
coada nodului, după realizarea nodului de siguranţă, trebuie să aibă lungimea corespunzătoare diametrului
corzii luat în cm şi adăugându-i încă un cm.
De, exemplu daca diametrul corzii este de Ø=11mm atunci lungimea cozii nodului este 11+1 = 12 cm.
Acest calcul se aplică la toate nodurile. Sau şi mai simplu coada nodului, după realizarea nodului de siguranţă,
trebuie sa aibă lungimea de zece ori a diametrului corzii + 1 cm.
ASPECTE TEHNICE
Reduce rezistenţa corzii la rupere cu doar 45% din rezistenţa totala. Este unul dintre nodurile care reduc
cel mai puţin din rezistenţa corzilor.
De exemplu: dacă o coardă are rezistenţa la rupere de 2400Kgf cu nodul opt urmărit aceasta va rezista la
o forţă de soc de 1320Kgf, adică 55%.
AVANTAJE
- Este singurul nod recomandat de UIAA(Uniunea Internaţionala a Asociaţiilor de Alpinism) pentru
legarea în coardă;
- Este sigur şi flexibil;
- Greşelile sunt vizibile şi uşor de depistat;
- Este unul dintre nodurile care reduc cel mai puţin din rezistenţa corzilor;
- Este uşor de realizat.
DEZAVANTAJE
- La solicitări mari se desface greu, iar la şocuri de peste 6KN(~ 580 Kgf) nu se mai poate desface;
- Necesită mai multă coardă decât alte noduri.
 II.NODUL DE ASIGURARE - NODUL SEMICABESTAN

Nodul semicabestan este un nod de frecare prin care coarda este lăsată să alunece controlat, trasă de o
forţă, iar la nevoie poate fi frânată sau blocată uşor, chiar şi cu o singură mână.
DESTINAŢIE
- Asigurarea coechipierului;
ALTE APLICAŢII
- Coborârea în rapel;
- Coborârea accidentaţilor sau a unor greutăţi;
- Întinderea corzilor pentru tiroliene;
- Ancorarea corzilor de rapel şi tiroliene.

MODUL DE REALIZARE A NODULUI SEMICABESTAN

 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL NODULUI SEMICABESTAN
Semicabestanul creează o frecare a corzii prinse între însăşi şi un obiect în jurul căreia se înfăşoară.
Acest obiect trebuie să fie unul rotund şi cu suprafaţa netedă. De exemplu o carabinieră HMS, balustrada, stâlp,
pilon. Deşi coarda se freacă cu ea însăşi, nu se produce o topire pe nici una din părţile ei, deci nu se rupe.
Aceasta deoarece frecarea nu este statică. Nodul este în continuă mişcare şi astfel segmentele corzii care vin în
contact unul cu altul se schimbă tot timpul.
AVANTAJE
- Simplu economic şi uşor de folosit;
- Este reversibil frânând în ambele sensuri;
- Frânarea este eficientă şi se face fără efort, chiar şi cu o singură mână;
- Are întrebuinţări multiple;
- Poate fi făcut prin urmărire dar numai în jurul unor obiecte cu secţiune rotundă şi cu suprafaţa netedă;
DEZAVANTAJE
- Răsuceşte coarda;
- Nu asigura blocare automată;
- Blocarea de lungă durată însă trebuie menţinută prin realizarea unui nod specific de blocare a nodului
semicabestan.
- Funcţionează doar carabiniera cu siguranţă contra desfacerii tip HMS;
- Grăbeşte uzura corzii datorită frecării coardă pe coardă.

III.NODUL DE AUTOASIGURARE - NODUL CABESTAN

DESTINAŢIE
- Autoasigurare în regrupare.
ALTE APLICAŢII
- Ancorarea corzii într-un punct fix (piton, copac, bară metalică, stâlpi);
- Fracţionarea balustradelor atunci când trebuie economisită coarda.
MOD DE REALIZARE
ASPECTE TEHNICE
- Reduce rezistenţa la rupere a corzii cu doar 40%
AVANTAJE
- Simplu şi uşor de făcut;
- Se desface şi se mută uşor fără a fi desfăcut, pentru reglarea autoasigurării;
- Poate fi făcut oriunde pe coardă, nu doar la capete;
- Poate fi făcut prin urmărire.
DEZAVANTAJE
- Alunecă la solicitări mari ;
- Este greu de desfăcut la solicitări mari;

IV. NODURI DE ANCORARE

* NODUL OPT DUBLU

1 2 3

4 5
 Nodul OPT DUBLU este considerat regele nodurilor datorită rezistenţei şi folosirii foarte dese în
alpinism şi speologie.
DESTINAŢIE
- Ancorări la punct fix, prin intermediul carabinierelor;
ALTE APLICAŢII
- Pentru ataşarea diverselor materiale;
- Pentru realizarea pedalelor de picior la blocator;
- Pentru realizarea prizelor de mana sau de picior;
- Pentru realizarea Zelburilor;
- Pentru autoasigurare cu zelbul;etc.
MOD DE REALIZARE

Este obligatoriu ca după realizarea nodului să se facă un nod de siguranţă, iar coada nodului (partea de
coarda ce rezultă după realizarea nodului) să nu fie prea scurtă pentru că există riscul ca nodul să se desfacă la
solicitări mari, dar nici prea lungă deoarece încurcă şi există riscul de a fi confundată cu firul principal. Astfel
coada nodului trebuie să aibă lungimea corespunzătoare diametrului corzii luat în cm şi adăugându-i încă un
cm.
De exemplu dacă diametrul corzii este de Ø=11mm atunci lungimea cozii nodului este 11+1 = 12cm.
Acest calcul se aplică la toate nodurile.
ASPECTE TEHNICE
- Reduce rezistenta la rupere corzii cu 45%.
AVANTAJE
- Se poate realiza prin urmărire realizându-se ancorări în jurul unor obiecte fixe, rezistente şi stabile;
- Este rezistent la rupere;
- Este multifuncţional;
- Este sigur şi flexibil;
- Se poate solicita în toate direcţiile;
- Poate fi realizat oriunde pe coarda;
- Este cel mai folosit nod.
DEZAVANTAJE
- La solicitări mari se desface greu, iar la şocuri de peste 6KN(~ 580 Kgf) nu se mai poate desface;
- Necesită mai multă coardă decât alte noduri;
- Nu se poate folosi la chingă deoarece se desface.
* NODUL URECHI DE IEPURE

DESTINAŢIE
- Ancorări în „Y” la doua puncte fixe, prin intermediul carabinierelor;
ALTE APLICAŢII
- Improvizarea unei centuri(scaun) de salvare de aceea i se mai spune şi nodul de scaun
MOD DE REALIZARE

1 2
 3 4

ASPECTE TEHNICE
Rezistenţa aproximativă este de 75% din frânghie. Este un nod în forma de „8”cu două bucle, cu mărimi
semi-fixate. Coarda poate fi mişcată prin fiecare buclă cât timp nodul nu este strâns. Capetele trebuie să aibă cel
puţin 20cm lungime. Se va evita încărcarea unei bucle iar cealaltă să rămână liberă. În cazul amarării în
„Y”,unghiul dintre cele două bucle trebuie să fie mai mic de 90⁰, niciodată mai mare de 120⁰.
AVANTAJE
- Este foarte rezistent;
- Se poate realiza oriunde in lungul corzii;
- Permite reglarea dimensiunii fiecărei bucle, înainte de strângere;
- Asigurare o foarte buna egalizare statica a forţelor într-un sistem de amarare în „Y”;
- În cazul cedării unui punct de ancorare factorul de cădere este nul.
DEZAVANTAJE
- Necesită multă coardă;
- Necesită atenţie şi multă îndemânare mai ales la finalizare.

V. NODURI DE BLOCARE PE COARDĂ

* NODUL PRUSIK

DESTINAŢIE
- Nod de blocare;
- Autoasigurare la rapel;
- În loc de blocator la sistemele de scripeţi;
- Urcare pe corzi;
- Ancorare diverse materiale.
MOD DE REALIZARE

1 2

3 4

5 6
 ASPECTE TEHNICE
Raportul optim dintre diametrul corzii principale şi cel al cordelinei din care este confecţionată bucla
Prusik este de 1/2. Totuşi, dacă diametrul corzii principale este de exemplu de 8,5-9mm, o buclă din cordelina
cu diametrul sub 5mm este posibil să nu reziste la sarcina dorită. Astfel se va folosi tot o cordelina de cel puţin
5 mm diametru.
Lungimea buclei de cordelina trebuie să fie de 25-30 cm. După ce este acţionat de o forţă, nodul Prusik
trebuie slăbit uşor înainte de a fi mutat de-a lungul corzii principale.
Cu cât se fac mai multe înfăşurări cu atât strângerea pe coarda este mai eficientă.
AVANTAJE
- Este simplu de realizat;
- Poate fi făcut cu o singura mână;
- Asigură o blocare eficientă;
- Este uşor de verificat;
- Funcţionează în ambele direcţii;
- Funcţionează şi pe două corzi chiar dacă au diametre diferite;
- Uzează coardă mai puţin decât dispozitivele mecanice cu acelaşi rol (blocatoare);
- Se poate realiza şi prin urmărire.
DEZAVANTAJE
- Se mută şi se slăbeşte greu după o solicitare mare;
- Nu funcţionează decât anumite tipuri de buclă din chinga iar atunci când sunt folosite trebuie crescut
numărul de înfăşurări ceea ce îl face mai greu de slăbit şi mutat după strângere;
- Când coarda principala este udă, murdară de noroi sau îngheţată necesită mai mult de 2 înfăşurări, ceea
ce îl face mai greu de manipulat.

* NODUL KLAMHEIST

Are aceeaşi destinaţie şi caracteristici ca nodul Prusik, diferă doar modul de realizare.
MOD DE REALIZARE
 1 2

3 4

AVANTAJE
- Se realizează mai uşor decât nodul Prusik;
- Funcţionează mai bine cu bucla din chinga;
- Este mai uşor de slăbit decât nodul Prusik.
DEZAVANTAJE
- Nu blochează la fel în ambele direcţii.

VI. NODURI DE LEGARE A DOUĂ CORZI

* NODUL FISHERMAN DUBLU

DESTINAŢIE
- Legarea a două corzi.
ALTE APLICAŢII
- Prelungirea corzilor;
- Realizarea buclelor din coarda;
- Realizarea nodului de siguranţă la capătul corzilor de rapel.
MOD DE REALIZARE
1 2

3 4

5 6
 7 8

ASPECTE TEHNICE
- Se poate realiza si cu corzi de diametre diferite;
- Reduce rezistenta corzii la rupere cu 45%.
AVANTAJE
- Este un nod sigur de legare a doua corzi;
- Se poate realiza si cu corzi de diametre diferite;
DEZAVANTAJE
- Necesita multa coarda;
- Este voluminos şi se poate agăţa şi bloca între muchii şi fisuri;
- Necesita multă atenţie şi îndemânare pentru a fi realizat;
- După folosire se desface mai greu decât nodul opt urmărit;
- Capetele trebuie asigurate;
- Din chinga se desface.

* NODUL OPT URMĂRIT

Prelungirea de corzi se foloseşte numai atunci când alpinistul, cu sau fără accidentat, trebuie lansat pe un
perete mai lung decât lungimea corzii.
Pentru aceasta trebuie să ţineţi seama de următoarele:
La lansare sunt permise numai corzi înnodate în sistem – legarea a două corzi cap la cap.
În condiţii normale este permisă doar o înnodare.
Corzile alpine sunt foarte sensibile la căderi de pietre.
Prin înnodare, rezistenţa unei corzi se reduce cu cca. 50%.
DESTINAŢIE
- Legarea şi prelungirea corzilor.
MOD DE REALIZARE
Pe capătul corzii ce vine de sus, lăsat special mai lung se realizează un nod opt. Cu capătul celeilalte
corzi se realizează nodul prin urmărire, după care pe capătul corzii ce vine de sus se execută un nod opt dublu
pentru asigurare.
 VII. NODUL DE SIGURANŢĂ
DESTINAŢIE
- La asigurarea altor noduri. Pentru aproape toate nodurile din alpinism este necesară realizarea acestor
noduri de siguranţă. La solicitări foarte mari toate nodurile au tendinţa de a aluneca, existând riscul ca acestea
să se desfacă.
MOD DE REALIZARE
Nodul de siguranţă constă în realizarea unui nod simplu făcut din coada nodului dar care să fie înfăşurat
pe firul principal al corzii. Astfel coada nodului, după realizarea nodului de siguranţă, trebuie să aibă lungimea
corespunzătoare diametrului corzii luat în cm şi adăugându-i încă un cm.
De exemplu dacă diametrul corzii este de Ø=11mm atunci lungimea cozii nodului este 11+1 = 12cm.
Acest calcul se aplică la toate nodurile. Sau şi mai simplu coada nodului, după realizarea nodului de siguranţă,
trebuie să aibă lungimea de zece ori a diametrului corzii .

VIII. NODUL DE ASIGURARE A NODULUI SEMICABESTAN

DESTINAŢIE
La asigurarea nodului semicabestan.
ALTE APLICAŢII
- atunci când se coboară în rapel şi este necesară oprirea, pentru diferite lucrări;
- după tensionarea corzilor de funicular;
- la prelungirea corzilor în tensiune;
- la ancorarea corzii de rapel atunci când aceasta se face cu nodul semicabestan.
MOD DE REALIZARE
 Frânarea trebuie întreruptă la timp. Trebuie să rămână cca. 80 cm. din frânghie. Cu o mână se va presa
frânghia în semicabestan iar cu cealaltă mână se va face nodul de blocare.
Sub nodul de blocare se va face, la cca. 30 – 40 cm, un nod Prusik cu o buclă de fixare într-un piton de
asigurare.
După înnodarea celor două frânghii şi trecerea nodului sub pitonul de asigurare, se va bloca coarda cu
nodul de blocare. În continuare, se va desface bucla de asigurare a corzilor şi se va elibera uşor, până se întinde
coarda de lansare. Când s-a întins coarda, se va bloca şi se va desface nodul Prusik de pe ea.
AVANTAJE
Singurul nod de blocare a nodului semicabestan;
Nu se strânge la tensiune;
Uşor de deblocat.
DEZAVANTAJE
Mai greu de realizat;
Trebuie acordată atenţie sporită la realizare deoarece există riscul de a aluneca coarda prin nodul
semicabestan şi astfel se poate detensiona coarda, iar la coborârea în rapel, alunecarea corzii poate duce la
coborârea sub punctul iniţial de oprire;
Nerealizarea corectă a nodului poate duce la blocarea corzii şi astfel la imposibilitatea de a o debloca;
Trebuie realizat de foarte multe ori în antrenamente, înainte de a-l folosi în situaţii reale tocmai pentru a
evita situaţiile neplăcute.
 ASIGURĂRI

Amenajarea unui punct de amaraj (ancorare)

Amenajarea punctului de amaraj reprezintă în salvarea montană cea mai importantă operaţiune tehnică.
Acesta este punctul în care se asigură atât salvatorii montani cât şi materialele cu care se transportă accidentaţii.
Forţele care acţionează în punctul de amaraj sunt foarte mari, ajungând până la 2000 – 2500 kgF. Pentru
securitatea acţiunii se recomandă amenajarea punctului de amaraj în cel puţin două puncte fixe, aceasta în cazul
în care nu se pot fixa mai multe puncte.

(Amaraj în două puncte, folosindu-se bucla de chingă)

Pitoane de
expansiun

Bucle de
Amaraj în 3 puncte
chingă
fixe (faza 1) cu:

- nucă (a),
- piton (b),
- buclă (c)
 (Fazele amenajării punctului de amaraj în 3 puncte, cu buclă de coardă)

Forţele de tracţiune asupra punctelor de ancorare

Forţa de tracţiune în coardă şi în punctele de ancorare

La montarea unui sistem de corzi între două ancoraje, trebuie acordată o atenţie deosebită puterii de
întindere a corzilor. Trebuie evitată producerea unei forţe de tracţiune nepermisă asupra punctelor de ancorare.
Scopul acestui subcapitol este de a ilustra legătura dintre forţa exercitată asupra punctelor de ancorare, la o
sarcină dată – „P” şi unghiul „”.

Sistemul Orizontal
Desenul alăturat ilustrează în mod simplificat un sistem orizontal. La efectuarea unui calcul, de
exemplu, plecăm de la o distanţă, între cele două puncte de ancorare, de 100 de metri şi o greutate de 100 kg.
Ancorate pe mijlocul corzii orizontale.

100 m.


P = 100 kg.

ECHILIBRUL STATIC
Planul de amplasare Planul forţelor
100
m.


  

Din planul forţelor este uşor de observat că forţa tracţiunii creşte în R1 şi R2, dacă scade unghiul . Dacă am
considera  = 0, atunci forţa tracţiunii creşte la infinit.
Valoarea puterii de forţă poate fi determinată după următoarea formulă:

Ancorarea / legarea cu ajutorul unei bucle inelare şi cu nod Opt.

Ancorarea cu ajutorul unei bucle cusute,
cu rezistenţa de 22 kN este necesară atunci
când există muchii ascuţite.
Variantele a şi c se aplică numai la suporţi
de ancorare oblici sau verticali.
Varianta b. (best) este cea mai bună.
Variantele d. şi e. trebuiesc evitate a. b. c. d. e.
deoarece reduc mult rezistenţa buclei
În fig. alăturată se prezintă ancorarea la două
puncte fixe.

Dacă unghiul α este 0 în fiecare buclă R = G/2.

Formula de calcul este:

G
R = --------------- pentru α = 90˚ R = 0,58 G
2 cos α / 2

pentru α = 120˚ R = G

pentru α = 150˚ R ≈ 2

pentru α = 170˚ R ≈ 6 G (situaţie care apare la traversările în coardă, metoda Tiroliană)

.

BIBLIOGRAFIE
Manualul salvatorului montan - Mircea Opris ,Raul Papalicef, George Resiga
Curs de calificare alpinism utilitar-Dan Vasilescu
Tehnica speologiei alpine-Vlad Grigore Lascu, Andrei Posmosanu
Instrucţiuni ISU-02/2013
61 de noduri - Ghid practic ilustrat - Aftene Sorin