Chiril Socolan Tezaure Descoperiri Monetare Baia Mare 1971

EUGE CHIRILĂ
AUREL SOCOLAN
THZlDRE li
llEICOPERIRI IOIETlRR
DII COLECŢII MUZEULUI
DDETEAN MARlMDREI
https://biblioteca-digitala.ro
MUZEUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ
EUGEN CHIRILĂ AUREL SO COL AN
TEZ AURE SI DESCOPERIRI '
MONETAR E
DIN COLECTIA MUZEULUI JUDETEAN

' '
MARAMURES '
BAIA MARE 1971
Coperta:
10/\N LUKATSOVJTS
CUVÎNT ÎNAINTE
Lucrările unite .�ub titlul general „Tezaure şi descoperiri

monetare din colecţia Muzeului Judeţean Maramureş" pun în
circulaţie, din punct ele vedere ştiinţific, un b ogat şi val oros
material numismatic aflat, în cea mai mare parte. în Muzeul
Baia Mare. Studiul acestui material, care se înşiră din sec.
III î.e.n. pînă în sec. XV ll al erei noastre, reprezintă contri
buţia pe care numismatica o aduce la cunoaşterea trecutului
nostru, cercetînd aspecte ale vieţii economice aşa cum se re
flectă ele în circulaţia monetară şi în economia monetară.
Lucrările amintite continuă de asemenea o veche şi rod
nică colaborare dintre Institutul ele Istorie şi Arheologie din
Cluj şi Muz<'ul judeţean Maramureş.
Autorii aduc şi cu această ocazie mulţumiri acad. prof.
C. Daicoviciu şi tovarăşului Gh. Blaj, prim-secretar al Comite
tului judeţc>an Maramureş al P.C.R„ pentru sprijinul moral şi
material acordai la editarea acestui volum, care nu e numai o
pu blicaţie ştiinţifică, ci şi un modest omagiu închinat aniversării
unei jumătăţi de veac de existenţă a partidului nostru.
AUTORII
S U M A R
C u \int înaintC'
Sumnr 4
I nhalt 5
Abreviuliuni 7- 8:
E. Chirild ··-· J\. Socolan, Tcz-aurul monetar de la Bercl1''·'· sl'c.

XV XVII ·- - - - - -- - - -
E. Chirili:i /\. Socolan, Un tezaur monetar de la Baiil Mart'.

sec. XVI - XVII - - - 14-20·
E. Chirilă -· /\. S ocol an, Tezaurul monetar de lil Vad, sec.
XV - · XVII - -- -- 21----43
E. Chirilil !\. Socolan, Tezaurul monetar de la Ardu1e l . sec.
XVII 44. 5()·
E. Chirilă - !\. So colil n , Piese de aur din colectia Mu1Pului

jud<'�l'<m Maramureş, sec. XIV - XVII - ·-- - GO-fi5:
E. Chirilă - · · /\.. Socolan, DescoperJri monetare antice', bizantin<•

şi fcud<ile în Transilvania 66-71
E. Ch i ri li! -- A. Socolan, O imitaţi(' după un solidus de la ThPo-

dm;ius II descoperită în Maramureş 72-74
Lista ilustratiilor
M00ilHORTI UND MCNZFUNDE AUS DER SAMMLUNG DES BE
zmKSMUSEUMS VON !v!ARAMUREŞ
'\ H _\ L T
Vorworl 3
lnhalt 5
J\hkiiuun9P11 7-8
E. Chirilă Socolan, Dl'r MC1111il'>rl von Berclw1. 15. -17.

Jh. 9-13
E. Chirila - :\. S'>colan, Ein Miinzhorl von Baia 1\-IarC', IG.-17.

- - -- -- -- -- - - - 14-20
Jh.
E. Chirilă \. Sncolan, Der Miin;1hort von Vad, 15.-17. Jh. 21-43
E. Chiriliî _.\. Socoliln, Der Miinzhort von Arduzcl, 17. Jh. -- 44-59
E. Chirilă -- - 1\. Soc olan, G oldm ii nzen aus der Sammlung dPs Fk-
zirksmu-,eums von Maramureş, 14.-17. Jh - - - li0-65
E. Chirilă 1\. Socolan, Antike, byzantinische und neuzeillicllC'

Miin/funde aus SiPbenbiirgen - - -· - -- - - lifi-71
E. Chirilă - -- A. Socol an , Die Nachahmung cines Solidus \on

Thl'odosius II, aus Maramureş 72-74
A bbilclungen 76
ABREVIAŢIUNI - ABKORZUNGEN
.SELTMAN � Ch. Seltman, Creek coins, London 1960.
PINK � K. Pink, Die Miinzprăgung der Ostkelten u. ihrer Nachbarn. în Disser

tationes Pannonicae, series II, fasc. 15, Budapesta, 1939.
PICK � B. Pick, Die antiken Miinzen von Dacien und Moesien, voi. 1 /1, Berlin,
1898.
BERNHARDT�M. Bernhardt, Handbuch Zur Miinzkunde der Rămischen Kaiserzeit,

Hale a. Saale, 1926.
R � A. Resch, Siebenbiirgische Miinzen und Medaillen von 1538 bis zur Gegenwart,
Sibiu, 1901
H-C � Catalogue de la collection des Monnaies et Medailles Polonaises du

comte Emeric Hutten-Czapski, vol. I-II, St. Petersbourg-Paris, 1871-1872 ;
vol, III, St. Petersbourg - Cracovia, 1880; voi. IV, Cracovia, 1891.
G - M. Gumowski, Handbuch, dcr polnischen Numismatik, Graz, 1960.
SCHOENVISNER � St. Schoenvisner, Notitiae Hungaricae Rei Numariae ab ori·

gine ad praesens tempus, Budapesta, 1801.
CNH ·� L. Rethy, Corpus nummorum Hungariae, val. II, Budapesta, 1907.
W 0� J. Weszerle. Htitrahagyott ermeszeti tciblcii (Planşe numismatice postume), vol.

I, Budapesta. 1911.
U � E. Unger. Magyar Eremhcitarozo (Determinator de monede ungureşti), Buda

pesta , 1958-1964.
J � G. Jeszenszky, ll. Lajos dencirai (Denarii lui Ludovic II,) în Numk, XXVI
--XXVII, 1928-1929, p. 127-143.
SCHROTTER � F. Schriitter Wărterbuch der Miinzkunde, Berlin-Leipzig, 1930.
ERKLAERUNG � F. Schlickeysen - R. Pallmann - H. Droysen, Erklaerung der

Abkuerzungen auf Muenzen der Neuren Zeit, des Mittelalters und des Alter
thums, Berlin, 1882.
8
CEJNEK � J. Cejnek, Osterreichische, Ungarische, Biihmische und Schlesische

Miinzprăgungen, v. 1519-1705. Wien. 1936.
ACTAMN � Acta Musei Napocensis - Cluj.
STUDB � Muzeul Brukenthal. Studii şi comunicări, Arheologie si Istorie - Sibiu.
ZFN � Zeitschrift fi.ir Numismatik.
Numk -� Numizmatikai Kiizlăny.
g greutate în grame ( - Das Gewicht in Gramm).
d diametrul în milimetri (- Durchmesser in Millimetern).
TEZARUL MONETAR DE LA BERCHEZ,
sec. X V-X VII
(Cu pl. II)
Tezaurul monetar pe care -l prezentăm în lucrarea de fa ţă a fost

desco pierit în anul 1 958 în satul Berchez (co rn. Remetea Chioarulu i , jud .
Maramureş) . Cele 95 d e monede d e argint care constituie t ezaurul erau
depozitate într-un vas de lut care a fost sfărîmat şi din care nu s-a re
cuperat nici un f ragment. Monedele tezaurului - păstrat în Muzeul din Ba
ia Mare - au fost em ise în Transilvan ia, Po lonia, L i tuania şi la Swidnica.
Lista lor este următoarea 1:
I. TRAN SILVANIA
Sigismund Bathory ( 1 58 1 -1 602)

1 . P iesă de trei groşi 1 597. R, 236.
,
Şt. Bocskay (1 604-1 606).

2 . Piesă de trei gro şi 1 607. Ct. R, 1 04, dar pe aver s după fiecare cuv in l,
cu excepţia cuvintelor D(ei) G (ratia), cîte două puncte.
G. Bathor:v ( 1 608-1 6 1 3)
3. -4. Piese de trei groşi, 1 608. R, 1 2 .
5. Piesă d e trei groşi , 1 609. R , 46 .
6 . Piesă de trei gro şi , 1 609. R , 53.
II. POLONIA
Vladislav lagello ( 1 386-1 434)

7. Jumătate de groş, f.a. (1 399-1 4 1 3 ) . H. C. I. 1 59.
8 . Jumătate de groş, f.a. ( 1 400 sau 1 406) . Gumowski, p. 101. nr. 4 1 6.
I. \'Pzi lista abreviaţiunilor.
10
Vezi şi p. 1 92 . Pe avers sub coroană, sigla P.

Cazimir lagello (1447-1 492)
9 . - 1 4 . Jumătăţi de groş, f.a. ( 1 479- 1 492) . H-C, I, 1 7 6 .
•Ioan Albert ( 1 492-1 501 )
1 5 .-39. Jumătăţi de groş, f.a. 1 492-1499). H-C, I, 1 94.
40. -42. Jumătăţi de groş, f.a. ( 1 492-1 499). H-C, I, 1 95.
43. Jumătate de groş, f.a ( 1 499-1 501). H-C, I, 1 9 6 .
Alexandru (1501-1505)
44.-63. Jumătăţi de groş, f.a. ( 1 50 1 - 1 505). H -C, I, 201 .
64.-67. Jumătăţi de groş, f.a. ( 1 50 1 - 1 505). H-C, I , 202.
Sigismund I ( 1 506-1 548)
68.-69. Jumătăţi de groş, 1 507. H-C, I, 2 1 9.
70. Groş, 1 528. H-C, I, 286.
7 1 . Groş, 1 528. H-C, I, 290.
III. LITUANIA
Alexandru ( 1 492-1 505)

72. Jumătate de groş, f. a. ( 1 492-1 505) H-C, I, 1 98.
Sigismund III ( 1 587-1 632)
73. Piesă de trei groşi, 1 595. H-C, I, 962.
IV. SWIDNICA
Ludovic II ( 1 5 1 6-1526).
7 4.-7 5. Jumătăţi de groş, 1 520. H-C, I, 206.
76. Jumătate de groş, 1 5 2 1 . H-C, I , 207.
77.-78. Jumătăţi de groş, 1 524. H-C, I, 2 1 0.
79. Jumătate de groş, 1 524. Cf. H-C, I, 2 1 0, dar cifra 4 din dată gra -
vată de două ori.
80.-83. Jumătăţi de groş, 1 525. H-C, I, 2 1 1 .
84.-85 Jumătăţi de groş, 1 526. H-C, I , 2 1 2 .
86. -9 1 . Jumătăţi d e groş, 1 526. H-C, I, 2 1 4 .
92.-95. Jumătăţi d e groş, 1 526. H-C, I , 2 1 5.
Monedele tezaurului se repartizează deci ast fel :
Transilvania 6 piese (de trei groşi)
Polonia 65 piese (63 jumătăţi de groş, 2
groşi)
Lituania 2 piese (o j umătate de groş, o
piesă de trei groşi)
Swidnica 22 piese (j umătăţi de groş)
Total : 95 piese
Monedele trans ilvane din te zaur sînt exclusiv piese de trei groşi
de la sfîrşitul secolului XVI şi începu tul secolului XVI F.
2) In legătură cu piesele transilvane de trei groşi vezi articolul referitor la tezaurul
de la Haia Mare, în volumul de Iată.
lt
Monedele poloneze din tezaur se înşiruie între începutul secolulu i

XV şi 1 528. E adevărat că piesa nr. 7 se datează între 1 399- 1 4 1 3, dar noi
am considerat că are mai mari şanse să fie emisă î n secolul XV decît
în secolul precedent. Piesa nr. 7 poartă pe avers sigla F şi o cruce patri
ar hală care reprezintă iniţiala şi semnul maestrului monetar cracovian
Niklas Follisfessi FI. Piesa nr. 8 poartă sigla P, care reprezintă ini\iala
prenumelui Peter. Trei din monetarii cracovieni poartă acest prenumP. :
Peter Bork la 1 393, Peter Golcz la 1 400 şi Peter Ga lli.cus la 1406 ". Intru
cît piesa nr. 8, ca şi piesa nr. 7, face parte din seria de jumătăţi de grnş
emişi între 1 399-1 4 1 3 5, sigla P poate fi pusă în legătură numai cu ulti
mii doi dintre cei trei monetari amintiţi, ceea ce o datează la 1 400 sa u
1 406. Piesele nr. 9-1 4 se datează între 1 479-1 492 pentru că ele poartă
un trandafir. semnul vestiernicului P. Kurozwencki, care deţină ace astă
slu jbă între 1 479-1 4996, deci, î n parte, şi sub domnia lui IoanAlbert. Pie
sele emise de Ioan Albert, nr. 1 5-43, se împart în două grupe. Prima
grupă, nr. 1 5-42, poartă semnul lui P. Kurozwencki şi se datează într e
1 492-1 499. Grupa a doua, nr. 43, poartă semnul vistiernicului Şt. Sz ydlo
wiecki şi se datează între 1 499- 1 5 0 1 7. Piesele nr. 44-67 se d a teaz a în
cadrul domn iei lui Alexandru, deci între 1 50 1 -1 505. Piesele de Ia S i gis
mund I se împart şi ele în două grupe : j umătăţi de groş, nr. 68-69, a
căror emisiune încetează în 1 5 1 1 8 şi groşi, nr. 70-7 1 , a căror emitere începe
în 1 528, Jle baza hotărîrii dietei din Petrikau, din 1 5 1 6 9.
Piesele lituane, nr. 72-73, sînt emise la monetăria din Vilna, azi
Vilnius.
Piesele nr. 74-95 sînt emise de Ludovic II, regele Ungar iei, l a
Swidnica. Aceste piese emise în cantităţi enorme a u provocat grave con
flicte şi tulburări economice iar emiterea lor se înscrie între marile spe
cul aţii , monetare ale timgului to.
Tabelul cu distribuţia monedelor tezaurului pe ani şi ţări, pe cat e-1
dăm la sfîrşitul articolului, arată că tezaurul a fost acumulat la înce pu
tul secolului XVII. Tezaurul prezintă de altfel, în linii mari, compoziţi a
specifică tezaurelor trans ilvane acumulate la sfîrşitul secolului XVI sau
jnc eputul secolului xvrr11.
Cele mai recente monede ale tezaurului, două piese de tre i gro şi
de ·la G. Batori, se datează în 1 609, ceea ce ne îndeamnă să cre dem c ă
3 ) Gumowski. p . 188.
4) Id., p. 192.
5 Id .. p. 27-28.
6) Id., p. 29-30
7) Id .. p. 30.
8) Id., p. 34 104.
9) Id., p J4.
10) In legătură cu m o n etăria de la Swidnica vezi F. Friedensburg. Sch lesiens Ge.•cllichte
in Mittelalter, voi. II_ Breslau. 1888. p. 252-262; Id.. Munzkun.lc und Geldgeschichte cler
Elnzelstaaten cles Mittelaltcrs und <Ier Neueren Zeit. Muenc hen-Berlln. 1926 p. 82; Gumu
wski, p. 31.
11) In l egătură cu circulaţia monetară în Transilvania în această vreme vezi E. Chl
rilă - Şl. D ănilă, Tezaurul monetar <le la Şieu, sec. XIV-XVII, ln Apulum, VII/1, 1968, P-
522-524
12
tezaurul a fost îngropat la s fîrşitul anu lui 1 609 sau începutul a 11u lu i 1 61 0,
probabil în legătură cu tu lburări le provocate de complotu l nobililor ar
del eni împotriva lui G. Batori. Tezaurul de la Baia Mare pub lica t în vo
lumul de faţă se înc heie la fe l cu piese din 1 609 şi pare a fi fost î n gro
pat în acelaşi timp cu cel de la Berc hez şi din aceleaş i cauze.
f., CHIRllĂ - A. SOCOLAN
11! Jegf,d:u.rl1 CLI di�trjbuirea c ron o log ică a pieselor vezi şi urn1ătoarele .te?.:aure acumu-
1 ate la sfîrşitul secolului XVI sau î ncep utul secolului XVII publicate în anii din urmă :
1. E. Chirilă - z. Milea. Tezaurul de monede f1'11dale de '" Moldoveneşti, sec. XVI-XVII, în
Mz. llru/centhal. Slurlii ·<i comunicdri. Arheologie şi i.<l.orie, 12. 19G5, p. 245-266, ale cărui
piese se înşiruie între 1521-lGOO: 2. E . Chirilă. Tewurul feudal de la Jclozcl, sec. XVI; idem.
P. 277-230, cu pi ese emise între 150111506-1579; 3. E. Chirilă - Z. M il ea. Tezaurul de monede
feudale de la Borzeşti, sec. XIV-XVrI. in Apulum. V. 1964. p. 407--416. cu piese emise
mtre 147911492-1600: 4. F.. Chirilă - St. Dănilă Tezaurul de monede feudale de la V i su!a.
sec. XV-XVI, in Ap11/11m, V 1964. p. 625-630. cu piese emise intre 1447-1599; 5. E. Chirilă -
Şt. Dănil'1. Teza11rul monetar de la Şieu, sec. XIV-XVII (vezi mai sus). cu prima etapă d�
acumulare inchPia1't la !GOI: 6. E. Chirilă - V. Lucăcel. Tezaurul feudal de la Rdstoltul
Man•. în Anuarul Institutului de Istorie. Cluj. IX. 1966. pp. 211-223. cu emise intre
,1527-15G4; 7. E. Chirilă - I. Nemeti. Tezaurul monetar de la Hotoan, sec. XV-XVI. în 'l'e.zauri!
mon<'tare din jwf<'rll1 Satu Mare, Satu Mare. 196r., p. 61-79 cu piese emise între 1408-1590:
8. E. Chirilă - o. Bandula, Tezaurul monetar de la Ba i a Mare. B aia Mare, 1966, cu pie.<e
de aur emise i ntre 1438-1613 : 9. E. Chirilă - Şt. Dănilă Tezaurul monetar de la Posmuş
sec. XVI. cu piese emise intre 1501 1505-1598 : 10. E. Chirilă - N. Şteiu. Tezaurul monetar de
la Cetatea Veche. sec. XV-XVI. cu piese emise intre 1471 '151G-1598 ; ambele tezaure Te în
za11re monetare <lin nordlll Transilva niei. sec. XVI-XVIII; 11. E. Chiri!ă - A. Socolan. Un
tezaur moneta.r <le Io Baia Mare, sec. XVI-XVII. în volumul de fa \ ă cu piese emise int:·e
1580-HiO!I. 12. Id, Tezaurul monetar de la Vad, sec. XV-XVII, în vo!UJnul de faţă, cu piese
emis<' intre 1492 9>l>--llill ; 13. E. Chirilă - Gh. Lazin. Tezaurul monetar <le la Haţeg, sec. XV-XVI,
în A)lulum, VIII, 1970, p. 81;;--e22, cu piese emise intre 1492.'99-1596 ; 14. E. Chirilă - V. Pepelea,
Teza urui monetar de la Lunca. 'l'irnavei, sec. XV-XVI, in Apulum, Vlll, 1970, p.823-827, cu
piese emise intre 1492/-1591. De a semeni E. Chirilă - D. Ignat. Te:aurul feudal de la
Gurbu, sec. XV-XVll. Oradea. 1967, o că1ui prin1ă etapă de acu1nulare se încheie nu mai
tlrziu de 1605.
Anul Transilvania Polonia Lituania Swidnica
Trei groşi 'li groş Groş 'h groş Trei groşi 1/i groş
1399-1413 1
1400--1406 1
147!J-1492 6
1492-1499 28
1492---1505
1499-1501 1
1501--1505 24
1507-- 2
1520 2
1521 I
1524 3
1525 4
1526 12
1528 2
1595
1597 1
1607 1
1608 2
1609 2
DER MO NZHORT VO N BERCHEZ, 15-17 JH.
(Mit. Taf. II)
(Zu!lammenfassun10
Gegenstand vorliegenden Artikcls ist cin Miinzhort, cler 1958 im

Dorf BerchPz, Bez. J\Jaramureş, gefunden wurde. Er besteht aus fi;). iu
einem Tongefiiss uerwahrten Silbcrmiinzcn. Das Gefass wurde zerlrilm
mcrt. Die Ifortrniin:::en, die im Mu.>eurn von Baia ;'\Jarc aufbewahrt 1ccr
clcn, sind in Transsilvanien, Polen, Litauen 11nd in Suwidnica gcpriigl.
Die V crfasser geben eine vollstiincliqc Liste cler Miinzen, besprC'ehcn
k.urz die Becling1mwn beziiglich ihrcr Prii.gung wid erklaren die Miinz
zeichen der Stilcke Nr. 7 und 8. Eine Tabellc mit der Einteilung der
:Wiinzcn nach Jahren imcl Lii.ndern zeigt, class der llort zu Beginn de.>
17. Jhs. gesammclt worden war. F,r tcurcle ebenso wie der kleinc (in
-
<liesem Band veroffentlichte) Silbermiin:::e11hort 1�011 Baia Mare - Enclr:?

1609 oder Anfang 1610 wegen cler ciurch clas Acie/skomplott gegen G.
Bathory herv()rgerufenen Unruhen vergrabe11.
UN TEZAUR MONETAR DE LA BAIA MARE,
sec. XVI-XVII
(Cu pi. III)
Tezau rul moneta r pe care-l prezentăm în cele ce u rmează a fost

descope rit în 1 959 în oraşul Baia Mare, cu ocazia uno r luc ră ri edil itare
pe strada C rişan. Cele 1 05 p iese de a rgint ale tezau rulu i, toate piese d e
trei groşi, e rau depozitate într-un vas d e lut ca re a fost d i strus c u totul
tle către descope ritori şi din ca re nu s-a recuperat nici un f ragment. Te
za urul se păstreaz ă în Muzeul judeţean Baia Ma re.
Monetele tezau rului au fost emise în T ransilvania. în Polonia, în
Lituan ia şi la Riga. Lista lor este u rm ătoa rea 1:
I. TRANSILVANIA
Ştefan Bocskay ( 1 6 0 4--1 606)

1. 1 605. Cf. R, 25, dar pe revers, după p rimul cuvîn t două puncte, d up ă
al t reilea cuvînt un punct ia r cuvîntul HVNGAR încad ra t d e cite u n
p unct. Data încad rat ă d e cîte două puncte.
2-1. 1 606. R, 65.
5. 1606. R ,8 7.
6. 1 606. R, 88.
7-16. 1 6 0 7. R, 1 04.
17- 18. 1 6 07. Cf. R, 1 04 , da r ET :SI :
1 9 -20. 1 607. Cf. R, 104, da r pe avers dup ă ultimele trei cuvinte c ite
două puncte.
2 1 . 1 60 7. Cf. R, 1 04 da r pe revers în stînga cif rei III patru punc le.
,
22-36. 1 60 7. R, 1 05.
I . Vezi lista abreviaţiunilor.
15
G. Bâthory (1 608- 1 6 1 3)
37. 1 608. R, 6
38. 1 608. R, 1 2.
39-43. 1 6 09. R, 38.
44-47. 1 609. R, 45.
48.-50. 1 609. R, 50.
II. POLONIA
Şt. Bâthory ( 1 5 76-1586)

51. 1 580. Cf. H-C, IV, 7 1 84, dar pe avers POL.
52. 1581. H-C. I, 658.
53. 1 584. H-C, I, 7 1 5.
54. 1 585. H-C, I, 734.
Sigismund III (1 587-1632)
55. 1 589. H-C, I, 805.
56. 1 59 1 . Cf. H -C, I, 835, dar pe revers A RG T /RIP. REG. PO./.LONIAE
(Grupul AE în ligiatură). Fals ?
57. 1 591 . H-C, I, 837.
58. 1 593. H-C, I, 884.
59. 1 594. Cf. H-C, I, 905, dar pe revers, sub cele două căngi o cruciu liţ<1.
60-6 1 . 1 594 H-C, I, 922.
62. 1 595. H-C, 937.
63. 1 595. H-C, I, 952.
64. 1 595. H-C, I, 953.
65. 1 5 95. Cf. H-C, II. 5038, dar pe avers L.
66. 1 596. H-C , I, 973.
67. 1 594-1 596. H-C, I, 1 669. G, p. 1 28, nr. 1 4 1. Prezenţa pe monetă ;i
semnului maestrului monetar Andreas Lauffert, care a lucra t b
Wschowa între 1 594-1 596, datează moneta între aceşti ani.
68. 1 597. H-C, I, 1 0 1 3 .
69-70. 1 597. H-C, I, 1 014.
7 1 . 1 597. Cf. H-C, I, 1 02 1 , dar pe revers POLONI.
7 2. 1 597. Cf. H-C, I, 1 021, dar pe revers ARG.
73-74. 1 597. H-C, I, 1 047.
75-76. 1 598. H-C, I, 1 097.
77-78. 1 598. H-C, I, 1 068.
79. 1 598. H-C, I, 1 083.
80. 1 599. H-C, I, 1 1 1 9.
81. 1 599. H-C, I, 1 1 20.
82. 1 599 . . Cf. H-C, I, 1 069, dar cu data -99.
83. 1 600. H-C, I, 1 1 39.
16
84-85. Falsuri m(lne tare, pare-se, după piese emise la 1600.

86, 1601. H-C, I, 1173.
07 1601. H-C, I, 1178
BB. 1601. EI·C, f, l 119

B9. 1601. H-C, I, 1180.
90. 1605. H-C, I, 1206.
91. 1606 (Pe piesă e g ravat greşit 1660> H-C, I, 1213.
III. LITUANIA
Ştefan Băthory (1576-1586)
92. 1580. H-C, II, 4980.
Sigismund III (1587-1632)
93. 1593. H-C, I, 894.
94-95. 1594. H-C, I, 962.
IV. RIGA
Sigismund III (1587-1632)
96-97. 1590. H-C. I, 831.

92. 1591. H-C, I, 853.
99. 1594. H-C, I, 931.
100. 1594. H-C, I, 932.
101. 1595. H-C, III , 5736.

102. 1596. H-C, I, 1009.
103-105. 1598. H-C, I, 1107.
Pie sele tezaurului se repartizează deci astfel :

Tra ns ilva nia 50 piese
Polo nia 41 pies �
Lituania 4 pii ese
Riga 10 oiese
Total 105 pie se
După cum s-a m ai spus, toate monetele tezaurului s înt p iese de trei
groşi, bătute după sistemul monetar polonez Asemenea piese se emit in
Transilvania încep înd din 15942, probabil sub influenţă poloneză, şi co n
ti nuă, mai mult sau mai puţin regulat, pîn ă la 15983. La începutul se-
2) Resch, p. �9. nr. IR4.

'> Id„ p. 46, nr. 252-255.
17
colu lui XVII, de la 1 605, Bocskay şi mai tîrziu Bathori emit masiv piese
de trei groşi, tot după sistemul mone tar polonez, pentru a scoate din
circula ţie m aneta măruntă de argint venită dinafara Transilvaniei, în
special d in Polonia. încercarea l or n-a avut însă succes4• Monetele po
loneze se încadrează in cea mai mare parte în epoca dintre 1587-1 LlOB,
în care piesele de trei groşi reprezintă emisiunile predom inan te�.
Piesele poloneze din tezaur emise pînă la 1 590 poartă iniţialele şi a r
mele marelui vistiernic Ioan Dulski (I-D; o sabie încadrată de două se
milune)6 iar cele de după această dată poartă ini ţialele şi armele mare
lui vistiernic Ian Firlej (I-F ; un leu)7•
Piesele poloneze din tezaur sînt emise în următoarele ateliere mo
net are :
Olkusz : piesele nr. 5 1-54. 57, 65-66, 68-72, 77-78, 82.

Poznan (Posen) : piesele nr. 55-56, 58-59, 62, 75-76, 87.
Wschowa (Fraus tadt) : piesele nr. 67, 79, 80, 8 3-84.
Bydgoscz (Bromberg) : piesele nr. 63-64, 73-74, 8 1 .
Marlborg (M arienburg) : piesele nr. 60-6 1 .
C racovia (Krakow) : piesele nr. 88-9 1 .
Tabelul I de la sfîrşitul articolului prezintă rep ar ti ţia pe ani în ca

drul acestor ateliere. Din acest punct de vedere ne gîndim că ar fi in
teresan t de urmărit răspîndirea şi frecven ţa m anetelor din diferitele a
teliere poloneze în tezaurele din Transilvania. In acest sens tabelul con
tinuă un modest început8.
După 1 60 1 rămîne în funcţie numai mone tăria din Cracovia9, c eea
co explică de ce, după această dată, toate piesele poloneze din tezau r
provin numai din această monetărie.
Pe m anetele poloneze din tezaur apar următoarele iniţiale ale oraşe
lor sau iniţiale şi semne ale meş terilor mone tari şi ale arendaşilor mo
ne tăriei !O :
P =Posen, pe piesele nr. 75-76, 8 7.
F =Fraus tad t, pe piesele nr. 79-80, 83-84.
B = Bromberg, pe piesa nr. 81.
K = Krakow, pe piesele nr. 8 8-90.
G-H =monetar necunoscut, poate Georg Rose (?), monetar la 01-
kusz. Piesa nr. 53.
N-H = Nikolaus Hevel sau Hevelius, monetar la Olkusz. Piesa nr. 54.
Trandafir-semn geometric în formă de pătrat cu două triunghiuri.
Este semnul arendaşului Hermann R lidiger şi al maestrului mo
netar Andreas Lauffert. Piesa nr. 67.
') L . Huszar, Bethlen Gabor Penzei (Monedele l u i G . Bethlen), Cluj, 1945, p , 16.
5) G, p. 44.
') Id., p, 44, 190, 194.
') Id„ p, 44, 190, 194.
'l E. Chirilă - z. Milea. Tezaurul de monede feudale de la Moldoveneşti, sec. XVI-XVII,
în Mz. Brukenthal. Studlt şi comunicdrl. Arheologie şi istorie, 12, 1965, p. 245-264.
') ln legătură cu istortcul monetărtllor vezi G, p, 41, 46-49.
"') In legătură cu iniţialele şi semnele monetărti!or vezi G,p. 41, 47-49, 187-197.
18
Trandafir, H- R şi S-C şi o cru ce stilizată pe un postam ent. Sîn t

semnele şi ini ţialele lui Hermann Rildiger şi Stanislav Ci kowski.
Piesele nr. 73-74.
S-C şi cru cea ca mai sus = ini ţialele şi semnul lui Stanisla v Cikow
s ki. Piesele nr. 63-64.
Două căngi de monetar în cru cişate = Semnul maestrului monetar
Theodor Bus ch. Piesele nr. 58-59.
V-I în cadrînd două căngi în cru cişate. ·sînt iniţialele şi semnul lui
Valentin Jahns. Piesa nr. 62.
Inel cu p iatră-tr iunghi isoscel. Sînt semnele arendaşil or monetăr ie i
d i n MarlboFg, Kaspar Goe bel şi Gratiano Gonzalo. Piesele n r . 60-fil.
M anetele lituane s în t emise la Vilna. Piesele nr. 93-!13 poartă ar
mele lui Demetrius Chalecki, vistiernicul Litu a n ie i : o <>ăgeată pe un
pos tament în formă de w11.
Piesele din Riga s înt emise înainte de o cupa ţia suedeză. Crinul <;ti
lizat care apare pe piesele din tezaurul de la Baia Mare. reprezintă semn u i
monetarului Heinrich Wu1f12.
Tabelul I I cu reparti ţia m anetelor pe ţări şi an i arată că tezau ru l
c. fost a cumulat între 1 606- 1 609 sau, mai probabil, intre 1607-1609. Într
adevăr moneda transilvană din tezaur, care dă da tele cele mai con clu
dente referi Luare la datarea a cumulării lui, se eşalonează mtre Hi05-1609,
avînd cota cea mai mare cl in 1 607. M anetele polonezP din tezaur, din
s ecolul XVI, nu reprezintă decî t moneta de argint diri a fara Tramilv·1-
niei care cir culă în prin cipat la în ceputul sec olului XVII şi nu e con clu
dentă pentru datarea tezaurului . Repartiţia pieselor poioneze din se co
lul XVI se în cadrează însă în s chema generală d e cir culaţie a monetei po
loneze de la s fîrşitul a cestui seco Jl:l şi în ceputul secolu lui XVII. De ac2ea
nu este exclus ca p iesele tezaurului să fi Ios L a cumul ate în tr-o s ingu ră
tranza cţie care a avut loc în 1 609. fapt pentru care pledează şi cot a des
tul d e mare d e monete tran silvane din acest u ltim a n. Trebui::- a vu t în ·
vedere şi faptul ca m anetele poloneze au n ev oie de ti mp pentru a ajun,ge
de la monetăria unde au fost emise p înă la cel car e le te<'.aurizeaza în
Transilvania. I n a cest sens relevăm faptul că î n tr-un tezaur cu uhima
monetă transilvană din 1 609, ultima monetă poloneză se dateaz;\ in rnOG.
Aceasta pare a con firma unele date după care m anetele emise în afara
Transilvaniei, în Polonia sau în alte ţări, au nevoie de cîţiva ani pentru
a ajunge în cdntitate m ax imă in acC'st prin cipat1�.
11) Id., p. 194.

12) I d . , p. 51
"') ln legătură cu circula\ia monetară în Transilvania la sfirşitul secolului XVI şi înce
putul secolului XVII. vezi E. Chirilă - Şt. Dănilă. Tezaurul monetar de la .)ieu, sec.
XIV-XVII, în Apulum, VII, 1968. p. 522-524.
") Vezi în această ordin e de idei E. Chirilă - O. Bandula. Tezaurul monetar de la Data
Mare, Baia Mare, 1966. p. 46; E. Chirilă - N. Lupu. Tezaurul feudal de la Sadu. iu M:.
Brukenthal • . . , 12, 1965, p. 138; E. Chirilă - V. Lucăcel, Teza urul feudal de la Aghires,
in Studia UniversitaHs Babeş-Bolyai, Scrieş Historia. Fasc. 2. 1965, p. 50-51.
19
După cum se ştie, o piesă de trei groşi valora n nuă denari ,,,- _ Cele
I 05 piese de trei groşi din tezaur reprezintă deci 945 denari, o sumă re
]ativ modestă 16.
După cum s-a mai spus, cele mai recente monete din tezaur sînt
cel e 1 2 piese trans ilvane din 1 6 09. Ele precizează data îngropării tezau
rului care a avut loc in 1 609, poate spre sfirşitul anului, sau la începu
tul anului 1610. E de presup us că dacă tezaurul ar fi fost îngropat mai
1îrziu ar fi trebuit să cuprindă şi piese din 1 6 1 0. Faptul c':i piesele din
1609 sînt mai bine păstrate pledează şi el pentru o îngropare la da ta pro
pusei de noi. Fixarea datei îngropării tezaurului este de natură să dea
i ndicaţii în legătură cu motivele care au determinat-o. Modes ta val car e
a t ezaurului. 945 denari, n-ar putea consti tu i un motiv în sine17 pen tru
îng roparea lui , deşi situaţia personală a posesorului, deci motive perso
nalP pe care nu le putem aprecia, l-ar fi putu t determina la aceasta. To
tu şi data îngropării, sfîrşitului anului 1609 sau începutul anului 1 6 10,
p are a fi fos t dete rminată de tulburările din Transilva nia legate de com
plotul urzit de nobilimea transilvană împotriva lui G. Bathory, complot
pe care principele îl înăbuşe cu obişnuita-i cruzime în martie 16 1 0 18 .
Micul tezaur de la Berchezrn se termină tot cu o monetă din 1 609, ceea
ce este un argument in favoarea acestei afirmaţii.
EUGEN CHIRILĂ-AUREL SOCOLAN
TABELUL
Anul Olkui;z Posen Fraustadt Bromberg Krakow Marlborg
1580
1581
1584
1535
I 58!J l
l 5!Jl 1
1593 1
15fH I 2
1595 1 2
1596 1 1
1597 5 2
l :i!JB 2 2 1
l!'i!J9 1 1
HiOO 1
1601 1 2
lfi()5 1
lfi06 1
p. Ll. !:i
"') L. Huszâr. Az <'r<l<'lyi penzveres tărtenete (Istoria monetăriei tran«il,·;in<'n�).
A torten<'ti Erdely (Transilvania istorică). Budapesta. 1936.
Jegătură cu puterea de cumpărare a acestei sume vezi S. Goldenberg,
Clujul in S<'C.
") !n
XVI. Bucureşti. 1958. p. 358-360, 362-363.
) "'" poate fi cazul la tezaurul de la Baia Mare şi la
.
cel de la Buzd. care repr z i�tă
.
c;
respectiv 20:;.200 �i 31.!i97 denar!. Vezi Tezaurul de la Raia Mare, p. 47--49 "'_ E. C.1mlă
_
- Tll. l\Ţiigler. Tezaurul monetar de la Buzd, sec. XVI-XVII, !n Mz. Bruk„nthal. 14, 1968.
"J 1,101·ia României. vol. III. Bucureşti, 1964, p. 147.
'9) E . Chirilă - A. Socolan. Tezaurul monetar rlc

la Dc1-chcz. s<'c. XV-XVII. în volHrn·11 de
faţă.
20
TABELUL II
Anul Transilvania Polonia Lituania Riga
1580 l
1581 l
1584 1
1585 1
1589 1
1590 2
1591 2 1
1593 1 1
1594 3 2 2
1595 4
1596 2
1597 7 1
1598 5 3
1599 3
1600 3
1601 4
1605 1 1
1606 5 1
1607 30
1608 2
1609 12
Total : 50 41 4 10
EIN MO NZHOR T VO N BAIA MARE, 16-17 JH.

(HIERZU TAF. III )
(Zusammenfassung)
Der în Rede stehende !fort wurde 1959 în der Stadt Baia Marc cnt
deckt und setzt sich aus 105 sil bernen, in Transsilvanien, Polen, Litauen
nnd Riga gepragten Dreiergroschen zusammen. Das Gefass, in dern sie
gefunden wurden, ist zerbrochen. Die Milnzen werden im I\,fw;e11m ron
Baia Mare aufbewahrt. Die Verfasser geben eine vollstandiqe Munz
lisie, streifen die Umstande der Ausgabe der Milnzen und fas
sen in einer Tabelle die polnischen Hortmilnzen nach Jahren und \Vcrk
statten zusammen. Es werden auch die verschiedenen B11chstaben nnd
Milnzzeichen der polnischen Pragungen kurz besprochen. Eine Tabclle
mit der Anordnung aller Hortmilnzen nach Jahre11 und Landern zcigt,
dass die Hortung zwischen 1607 und 1609 erfolgte. Der Wert des !Torte<;
betraqt 945 Denar. In diesem Zusammenhang verweisen die Verfasser
auf die Preisliste vom Anfang des 17. Jhs. (siehe Jlnm. 16). Der !fort
wurde Ende 1609 ader Anfang 1610 vergraben, gewiss im Zusammenhang
mit den Unruhen, die durch das Adelskomplott gegen G. Bathory und
seine darauffolgende Niederschlagung durch den Fiirsten hervorgerufen
waren.
TEZAURUL MONETAR DE L A VAD,
sec. XV-XVII
(Cu pi. I, II a. IV-VI)
Tezaurul mcnetar pl' C'.l!'e-1 prezentăm în cele ce urmează a fost

desc operit în 1 96(i în cariera de piatră de lîngă c omuna Vad , jud. Ma ra
mureş şi se compune clin 139 pie se de argint dep ozitate într-o cană masivă
de c ositor.
Cana are în[ilţime a de 25 cm (respectiv 2 7,5 cm p ină la pa rtea de
sus a ş arnierei), diametrul s oclului 1 1 ,5 cm, ia r diametrul gu rii 8,5 cm.
C orpul ei este decorat cu cinci b rîu ri formate din benzi incizate şi în re
iief. T oarta prezintă, în dreptul şarnierei. iniţialele MM , deasupr a cărora
se află cite o linie curbă. Placheta de pe fundul vasului înfăţi şează un vas
cu o lalea foarte stilizat ă, ceea ce ar putea indica un atelie r din Sibiu 1. Pe
capac sînt incizate literele F T (sau E ?) stilizate. Ultima lite ră este avariată
de l ovitura de tî rnacop care a scos la iveală vasul. Cele d ouă litere ar pu
tea designa pe ul timul proprietar al cănii (PI. I, II a )
M onedele tezaurului a u fost emise în Transilvania, P ol onia, Litua
nia, la Danzig, Elbing , Riga şi S widnica, în Prusia, în principatele Liegnitz
Brieg şi Cieszyn (Teschen), în Cu rlanda, în Brandenbu rg-K i..istrin, la Li.i ·
beck, în Ungaria şi B oemia. Lista l or este următoa rea2 :
I TRANSILVANIA
Sigismund Bâthory (1 58 1-1 602)
1 . Piesă ele tre i gr oşi, 1 597. R, 236.
' Ornamentul plaeheLei prPzintă o analogie foarte apropiată cu placheta dată de A.

}Jaldner. Citeva proi1/t•·111e în lcţJcltani cu influenia . . cositorului nobil'' asupra ate.lierelor · tr'an
silVan<'. în Stucl. I!. H. 1%!1. p. :im. fig. C In legătură cu cănile de cositor din Transilvania
v�.i şi A. Haldner. Ccinîlc ele cositor clin colecţia Muzeului Brukenthal, în Stud B, 12, 1965, p.
142-171i. ln afară d<' biblioi.:rafia indieată de autoarea amintită vezi şi K . Csănyi, OnJegyek
az Ertlc'ly NC'm2eti Mmeum 11nturgyoin ( Mărci pe obiectele de cositor din Muzeul Naţional al
Transilvaniei). in Dol11o:urolc-Tn1t'C111.r. X. C luj. 1919. p. Ha - 109: vezi d e asemeni bogata bi
bliografi<' indiC'at;-1 <ll' \'. Mari<"a. C<lnile ist or iate ale argintarului Sebastian Hann, in Acta MN.
II, 1965. P. 36�402: Vl'Zi �l Somoi<Yi A rpă d- Wein e r Mihiilyne, Fej eer megye Otvosm'ilveszett eB
·onmiivessegi eml<'k<'i (Luerări de orfevrerie şi de co s itor din judeţul Fejer), Budapesta, 1969.
Aducem mulţumiri colegilor P. Gyula! şi M. Bunta de la Muzeul de Istorie Cluj pentru pre
ţio ase sugestii şi i ndi c aţi i bibliografice.
2 Vezi lista abreviaţiilor.
22
Ştefan Bocskay ( 1 604 - 1 606)

2. Piesă de trei g roşi , 1 605. R, 25.
3. Idem, 1 606. R, 78 .
4. Idem, 1 606. R, 84
5- 6. Idem, 1 606. R. 95 . Pl. IV.
7.- 1 1 . Idem, 1 607. R, 105.
1 2.-1 3. Idem , 1 6 0 7. R, 1 2 1 .
G . Bâthory ( 1 608-1 6 1 3)
1 4 - 1 6 . Piese de t rei g roşi, 1 608. R, 6.
17 - 1 8 . Idem, 1 608. R, 12.
1 9. Idem, 1 60 9. R, 38.
20. Idem, 1 60 9. R, 45.
2 1 . Idem, 1 6 1 0. R, 74.
22-23. G roşi, 1 6 1 0, R, 102.
24.G roş, 1 6 10. Cf. R 1 02, da r p e revers T RANSYLVANI .
25. Idem, 1 6 1 0 . R, 1 04.
26 - 4 9. Idem, 1 6 1 1 . R, 1 3 9.
II POLONIA
Ioan Albert ( 1 4 92 - 1 50 1 )
50 - 52. J umătăţi d e groş, f.a. ( 1 4 92 - 1 4 99) H. C. I . 1 94.
53 - 55. Idem, H -C, I, 195.
Alexandru ( 1 501-1 505)
56 - 63. J umătăţi de g roş, f. a. H -C, I, 201.
Sigismund I (1 506-1 548)
64 - 65. J umătă ţi de g roş, 1 5 0 !:i. H -C, I, 2 1 8 .
6 6 . Idem, 1 508. H- C, I , 220.
67 - 70. Idem, 1 5 1 0. H-C, I, 2 26.
7 1 - 75. G roşi, 1 527. H-C, I, 2 76.
76. Groş, 1 528. H-C, I, 286.
77 - 7 9. Idem, 1 52 9. H-C, I, 2 93.
80. Idem, 1 52 9. H-C, I, 2 97.
8 1 - 82. Idem, 1530. H-C, I, 3 0 1 .
83 - 92. Idem, 1 5 3 1 . H -C, I , 307.
93 - 95. Idem, 1 53 2. H-C, I, 324 .
96. Idem, 1 532. H-C, I, 325.
97 - 99. Idem, 1 533. H-C, I, 332.
1 00. Idem, 1 534, H-C, I, 343.
1 0 1 . Idem, 1 545. H -C, I, 407.
1 02. Idem, 1 548. H-C, I, 42 1 .
Şt. Bathori ( 1 5 76-1 586).
1 03. Piesă de trei g roşi, 1 5 7 9. H-C, I, 626. Piesă gă urită.
l04. Idem, 1 5 8 1 . C f. H-C, I, 6 5 9, dar pe revers G ROS.
23
1 05. Idem, 1 582. Cf. H---C, I, 684, dar pe revers după p rimul cuvînt
un punct, după al tre ilea o rozetă.
106. Idem , 1 583. H- --C, I, 6 99.
1 07 - 108. Idem, 1583. H-C, I , 701 .
10 9. Idem, 1 585. H-C, II, 4 998.
Sigismund III (1 587- 1632)
llO. Piesă de trei groşi, 1 5 8 9. H- C I, 803.
1 1 1 . Idem, 1 5 8 9. I-1-C, I, 8 0 4
l1 2 - 1 1 3. Idem, 1 5 90. lţ -C, I, 8 1 5
11 4. Idem, 1 590. H-C, I , 8 1 9.
1 1 5. Idem. 1 5 90. H-C. I, 820.
1 1 6. Idem, 1 5 90. H-C , IV, 72 49.
1 1 7. Idem. 1 5 91 . H-C, I, 833.
11 8. Idem : 1 5 91 . H-C. I. 836.
11 9. Idem, 1 5 91 . H-C, I, 837.
120-1 23. Idem, 1 5 91 . I-1-C , I, 8 J9.
1 2 4. I dem. 1 5 91 . H-C. I, 842.
125. Idem, 1 5 92 . H-C, I, 863.
126 - J 27. Idem. 1 5 92. H--C, I, 36 6.
128. Idem , 1592. H-C . I. 868.
1 2 9 - 1 30. Idem , 1 5 92. H-C, I. 8 Ci9.
13 1 . Idem, 1592. Cf. H-C , II, 501 9, d ar POLONIAE. Ligatură A +E.
132. Idem, 1 5 93. H-C. I , 883.
133. - 136. Idem , 1 5 93. H-C , I, 885.
137. Idem, 1 5 93. Av. H-C. I, 8 85. Rv. Cf. H---C, I, 867, dar ARGT
RIPR POLO NIAE ( ligat ură A +E) şi 93 . PI. IV.
1 38 . Idem, 15 93. H---C, I, 886.
1 3 9. Idem , 1 393. I-1 -C, I, 8 83.
140 -144. Id em 1 593 . H-C, I, 8d!:J.
,
1 45 . - 1 46. Idem, 1 5 94. H-C , I, 902 .

147 - 1 52. Id em. 1 5 94. H-C , I , 905.
l 53. Idem, 1 5 94. Cf. H---C, I, 905, dar pe revers data de partea dre a{Jtă
a scutului.
154 - 1 55. Idem. 1 5 94. C f. H-C, I, 905, dar pe avers S IG III.

1 5 6. I clPm , 1 5 94. H-C, I. 90 9.
157. Idem, 1 594. Cf. H-C, I, 910 , dar pe revers TRIPREGPOLONIAE.
Liga tură A+ E. P I. IV.
1 58 - 1 65. I dem . 1 5 94. H-C. I. 322.
166. Idem, 1 5 95. H-C, I, 937.
1 6 7 - 1 68 . Idem. 15 95 . H-C. I. 93 8.
16 9. Idem, 1 5 95. Cf. H-C, I, 9J8, dar pe avers POLO.
170 -1 7 1 . Idem , 1 5 95 . H--C. I , 94J.
172. Jderu, 1 5 95. H-C, I , 945.
173 . Idem, 1595. H-C, I, 946
174. Idem , 1 595. H -C, I , 952.
1 7 5 . Idem, 1 5 95 . H-C . I, 95 8.
176 - 178 . Idem. 1 5 96. H--C, I, 9 73
24
1 79. Idem, 1 596. Cf. H-C, I, 973. dar pe avers G - R POLON.

1 80. Idem, 1 596. H-C, I, 974.
181. Idem , 1 596. Cf. H-C, I . 9 74 , dar pe avers POLO ... LI.
1 82. Idem, 1 596. Cf. H-C, I , 9 i5 , dar pe avers POLONI
1 8 3. Idem, 1 596. H-C , I, 976.
1 84. Idem. 1 596. Cf. H-C, I, 9 77, dar fără p uncte mari deasupra le gen-
dei revers ul ui.
1 8 5. Idem, 1 596. H-C, I, 979 .
1 86. Idem. 1 596. Cf. H-C, I, 930, dar pe avers PO.
1 87. Idem , 1 596. H-C, IV, 732 7 .
1 88 - 1 89. Idem , 1 597. H-C, I, 1 0 1 3.
1 90. Idem, 1 597. Cf. H-C, I , 1 0 1 3, dar stan ţa defectă sa u fal s ( ?) . Pl. IV.
1 9 1 - 1 93. Idem , 1 597. H-C , I , 1 0 1 4 .
194. Idem. 1 5 9 7. H-C, I, 1 0 1 5 .
1 95 - 1 96. Idem. 1 597. H-C, I , 1 0 1 9 .
1 97 - 205. Idem , 1 597. Cf. H-C, I , 1 0 1 9 , dar p e avers POLON.
206. Idem , 1 597. H-C, I , 1 028.
207. Idem , 1 597. Cf. H-C , I, 1 028, dar pe avers DG-REX.
208. Idem. 1 597. H-C, I, 1 032.
209. Idem , 1 5 9 7 . H-C, I. 1 033.
2 1 0 . Idem , 1 597. Cf. H-C, I, 1 038, dar pe revers POLON.
2 1 1 . Idem. 1 597. H-C , I. 1 046. Pl . IV.
2 1 2 - 2 1 3. Idem. 1 597. H-C, I, 1 05 1 .
2 1 4. Fals d upă piesă l ituană d e trei gro şi din 1 597. Av. SIG III D-G
o
REX POL MDL. B us tul regel ui c u coroană , armură şi guler plisa t,

spre dreapta. Rv. III (între d :mă ro ze te). GROS ARG TRI-P RE
P-0. Intre cifra III şi l e gendă v ul tur ul polonez, armele familiei
Vasa ( un snop stilizat) in tr- un sc ut încoronat, călăreţul li tuan. Ar
mele famil iei Vasa încadrate de 9-7 şi două s teluţe. C uv în tul P-O
despărţi t de o săgea tă stilizată c u vîrful în s us : armele l ui Dimi trie
Chalecki. vistiernic ul Lit uanieP. Am plasat piesa la m onedele p olo
neze pen tr u că ea p oartă pe revers PO (loniae) în loc de Lit uaniae.
Pl. IV.
2 1 5 - 225. Piese de trei gro şi , 1 598. H-C, I. 1 0 70.
226. Piesă de trei groşi, 1 598. Cf. H-C, I, 1 07 0 , dar pe avers DG-POLON
MDL. PL. IV.
227 -228. Idem , 1 598. H-C , I, 1 0 7 7 .
2 2 9 --- 230. Idem , 1 598. Cf. H- C, I , 1 0 9 1 , dar p e revers POLONI.
231 - 232. Idem. 1 598. H-C. I , 1 092.
233. Idem. 1 59 8 . H-C, I, 1 094.
234 - 235. Idem, 1 598. H-C, I, 1097.
236. Piesă de şase groşi, 1 599. H-C, I, 1 1 10. PI. IV.
3 Gumowski, p. 195.
25
2:37 - 238. Piese de trei gro şi, 1599. Cf. H-C, I, 1 1 12, dar fără p uncte
între R - POLON.
239. Idem, 1 599. Cf. H-C. I. 1 1 1 2, dar peste iot litera R în form â d e
K . Pl. V .
240 - 242. Idem. 1 599. H-C. I , 1 11 3 .
24:3. Idem. 1 599. Cf. H-C, I, li13, dar R - POLO MDL.
244. Idem, 1 599. H-C. I. 1 1 1 5.
245. Idem. 1 599. H-C. I. 1 1 1 8 .
246 . Idem, 1 599. Cf. H.C., I, 1 1 22, dar după D trei puncte.
247. Idem � 1 599. H-C. II. 5066.
248. Idem , 1 5 99. Cf. H-C. II, 5066. dar pe avers DG - REX PO MDL.
249. Idem. 1 600. H-C. I, 1 1 4 1 .
250. Idem. 1 600. H--C. I . 1 1 50.
251. Idem. 1 600. H-C. I, 1 155.
252. Idem, 1 600. H- C. I. 1 1 57
253 - 254. Idem. 1 600. H-C. IV, 7388.
255. Idem. 1 600. H-C. IV. 739 1 .
256. Idem. 1 60 1 . H-C. I . 1 1 77.
257 -- 258. Idem. 1 60 1 . H-C, I. 1 1 78.
259 - 262. Idem. 1 60 1 . H-C. I. 1 179.
263 - 269. Idem. 1 60 1 . H-C. I. 1180.
270 - 273. Idem. 1 605. H-C, I, 12 06.
274. Idem, 1 605. Cf. H-C, I. 1 206, dar cifra 5 din dată inversată. Pi. V.
275. Idem, 1 606. Cf. H-C, I. 1 2 1 2 , dar pe avers D - REX.
27fi. Groş. 1 608. H-C, I, 1 239.
277. Groş, 1 609. H-C, I, 1 2 50.
27B - 2 8 1 . Idem, 1 6 1 0 . H-C, I, 1 261.
2B2. Idem, 1 6 1 1 . H-C, I, 1 274.
III LITUANIA
Şt. Bathori ( 1 576 - 1 586)
2H3. P i esă de trei groşi, 1 580. Cf. H-C, I, 652, dar pe avers L.
2ll4. Idem , 1580. H-C. I. 653.
:':;5_ Idem, 1 58 1 . Cf. I, 663. dar pe avers LI.
2BG - 287. Idem. 1 58 1 . H-C. 1. 665.
2B8 - 292. Ide m. 1 5 82. H-C. 1. 687.
293 -- 295. Idem, 1 5 83. H- C. I, 705
2.mi. Idem. 1 583. H-C. I. 706.
297. Idem. 1 584. H-C, I, 7 1 9 .
198 - 30 1 . Idem, 1 585. H-C, I , 742.
302 - 304 . Idem, 1 5 83. H- C, I, 743.
Sigismund III (1 587- 1 632)

005. Piesă de trei groşi, 1 5 89 . H-C, I, 808.
306. Idem, 1 590. H-C, I, 825.
26
307. Idem, 1 593. H-C, I. 893.

308. Idem, 1 593. H-C, I, 895.
309. Idem, 1 594. H-C, I, 926.
3 1 0. Idem, 1 593. H-C. I, 962.
31 1 . Idem, 1 596 H-C, II, 5052.
IV. DANZIG
Sigismund I ( 1 506 - 1 548)
3 1 2 . Groş, 1 532. H-C, I. 326.
3 1 3. Idem, 1 532. H-C, II, 485 1 .
3 1 4 . Idem, 1 534. H-C, I , 344.
3 1 5 - 31 6. Ide m, 1 5 34. H-C. II, 4 8 o 2 .
3 1 7. Idem, 1 538. H-C, I, 384 .
3 1 8 . Idem, 1 539. H-C, I. 391. Pl. V .
3 1 9. Idem, 1 540. H-C, I, 40 1 .
320. - Idem , 1 540. H-C, II, '! 3 3 6 .
Şt. Batori ( 1 576 -- 1 586)
321 . Groş, 1 578. H-C, I, 6 1 9 .
3 2 2 . Idem, 1 579 . H-C, I, 6 3 2 . Pl . V .
V ELBING
Sigismund I ( 1 5 06 - 1 548)
323. Groş, 1 533. H-C, I, 335.
324!. Idem, 1 539. H -C, II, 4891 .
VI RIGA
Şt. Bathory ( 1 576- 1 586)
325. Piesă de trei groşi, 1 5 8 1 . H-C I, 673.
326 - 328. Idem, 1 583. H-C, I, î l2 .
3 2 9 - 330. Idem, 1 5 85. Cf. H-C, I, 752, dar p e avers . . . PDL, iar p e r2-
vers cite o cruce lîngă flori le de cri n .

331 - 3 3 6 . Idem, 1 586. H-C, I, 7 7 3
337 - 338. Idem. 1 586. H-C, 1, 774 .
Sigismund III ( 1 587 - 1 632)
339 - 34 1 . Piese de trei groşi, 1 58 8 . H--C, I, 8 0 1 .
3 4 2 -344. Idem, 1 590. H-C, I , 330.
345 - 346 . Idem, 1 590. H- C, I, 8 3 1 .
347 - 348. Idem, 1 59 1 . H-C, I, a52.
349 - 352. Idem, 1 5 9 1 . H-C, 1, 8 5 3 .
353. Idem, 1 59 1 . H-C. I, 854.
354 - 359. Idem, 1 592. H-C, 1, 380.
360. Idem, 1 5 9 2 . Cf. H-C, I, 880, dar pe avers D :
361 - 366. Idem, 1 593. H-C, I, 889
367 - 376. Idem, 1 594. H-C, I, 93 1 .
27
377 - 379. Idem, 1 594. H-C, I. 932.

380 - 382. Idem. 1 595. H-C, I, 967.
383 - 389. Idem, 1 596. H-C, I, 1 009.
390 - 392. Idem, 1 597. H-C, I, 1 065.
393 - 396. Idem, 1 598. H-C I. 1 1 07.
,
397. Idem. 1 599. H-C, I. 11 32.
VII SWIDNICA
Ludovic II (1 5 1 6 - 1 52G)
398. Jumătate de groş, 1 52 1 . H-C, I, 207.

399 - 400. Idem, 1 524. H-C, I, 2 1 0.
401 . Idem. 1 526. H-C, I, 2 1 3 .
402. Idem, 1 52 6 . Cf. H-C, I, 2 1 3, dar pe revers un singur punct după
VN.
VIII PRUSIA
Albrecht (1 525 - 1 568)
403. Groş, 1 529. H-C. II, 5409.
404 - 405. Idem, 1 532. H-C, II, 54 1 5 .
406. Idem, 1 5 32. H-C, IV, 8666.
407 - 408. Idem. 1 533. H-C, IV. B rrn s .
409 - 4 1 2. Idem. 1 534. H-C, II, 54 1 7.
4 1 3. Idem, 1 535. H-C, II, 541 9 .
4 1 4. Idem, 1 535. H-C, I V , 8675.
41 5 - 4 1 7. Idem, 1 537. H-C, II, 5 41.0.
4 1 8 - 42 1 . Idem, 1 5 38. H-C, II, 5 42 1 .
422. Idem, 1 539. H-C, II, 5422.
423 - 424. Idem. 1 � 4 1 . H-C. II, 5 425.
425 - 429. Idem, 1 542. H-C, II, 5 4 27.
430. Idem, 1 543. H-C, II, 5428.
431 -- 432. Idem , 1 544. H-C, II. 5 429.
433 - 437. Idem, 1 545. H-C, II, 5 430.
438 - 439. Idem, 1 546. H-C, II, 5 43 1 .
440. Idem, 1 ? 47. H-C. II, 5432.
I X LIEGNITZ-BRIEG
Friedrich li ( 1 4 95 - 1 547)
44 1 . Groş, 1 543. Av. FRIDERI (cus). D (ei). G (ratia). DVX. SLESI (ae)
LEG (nicensis) BRE (gensis). După ultimul cuvînt o cruce de Malta.
Legenda intre două cercuri de perle. Bustul ducelui, cu hlamidă cu
guler de bi&nă, spre dreapta.
Rv. VERB (um) DOMI (ni) : MANET IN ETERN (um). 1 543. Legend a
intre două cercuri d e perle. Vulturul silezian.
28
442 -- 443. Groşi, 1 544. Identici cu nr. 44 1 , dar pe avers în loc de cruce
d e Malta o frunză de trifoi, iar ducele poartă cuirasă. Pe revers data
1 544.
X CIESZYN (Teschen)
Adam Wenzel ( 1 594 - 1 6 17)
444. Piesă de trei creiţari, 1 597. Av. ADA (m) . W (enceslaus).
D (ei). G (ratia). DVX. 3. TES (inensis) ET (în ligatură)
M (aioris) GLO goviae). Legenda în cerc de perle. Bustul ducelui, cu
guler plisat şi cuirasă, spre dreapta.
Rv. MON (eta). NOV (a) . ARG (entea). TRIVM, CRVCIFERORVM.
III. Legenda în cerc de perle. Deasupra legendei vulturul silezian în
cadrat de cifrele datei : 1 5-97. Pl. V .
445 . Idem, 1 5 97, dar p e avers ADAM . WEN . . . 'I ESIN, iar p e revers . . .
AR. TRI. CR. DVC (um). TES (inensium).
XI CURLANDA
Friedrich Kettler ( 1 589 - 1 6 39)
446. Piesă de trei groşi. 1 597. H-C, III, 5823. Pl. V.
XII BRANDENBURG-KUSTRIN
Johann ( 1 535 - 1 57 1 )
447-448. Groşi. 1 545. Av. IOHAN (nes). D (ei). G (ratia) MAR (chio)
BRAN�EN (burgensis) ET STET (tini) [DVX] . Legenda între
două cercuri de perle. Bustul ducelui, cu armură, spre dreapta.
Rv. GROSS (us) AR (genteus) IOHAN (nis) MAR (chionis)
BRAND (enburgensis) 1 545. După dată trei puncte. Legenda în-
tre două cercuri de perle. Vulturul prusian, spre stînga şi pur
tînd pe piept armele lui J ohann : scut împărţit în patru cîmpuri,
două negre (ş_tînga sus şi dreapta jos), două albe (stînga jos şi
dreapta sus). Cîmpurile negre sînt redate prin suprafeţe adîncite.
XIII L0BECK 4
449. Taler. 1 5 7 3. Av. MONETA NOVA - LVBECENS (is) . 1 573. După
fiecare cuvînt cîte un punct. Intre al doilea şi al treilea cuvînt, par
tea de jos a scutului cu armele oraşului încadrată de cite o steluţă şi
de cîte u_n semn al primarului oraşului (Ambrosius Mayer ?) . După
dată un semn de monetar : o pasăre spre dreapta. Legenda între do
uă cercuri de perle. Bustul lui Ioan Botezătorul, cu nimb, cu tunică,
tinînd în mîna dreapită evanghelia pe care se află un miel cu nimb
ş i o cruce patriarhală cu flamură. Mîna dreaptă pare a schiţa un gest
de bi necuvîntare ( ?). Sub el armele oraşului : un scut împărţit pe ori
zontală în două cîmpuri. Cel de sus neted, cel de j os cu romburi fine.
Cîmpul neted reprezintă culoarea argintie, cel cu romburi culoarea
' Lucrarea lui H. Behrens, Munzen u. Medail!en der Stadt u . Bistum Lulleck, Berlin,
1905. nu ne-a fost accesibilă. In legătură cu armele oraşului vezi O. T. Hefner - Gautsch -L.
Clericus. Staedtewappen, voi. II, Ni.irnb erg, 1085, p. 154, pi. 184. I n seria J . Siebmache!"· s G rosses
u. all�emeines Wappenbuch, Bd. I, vierte Abteilung.
roşie. Rv. MAXIMILIAN (us ) II D(ei ) G ( ratia) IMP (erator ) SE ( mpe1·)
AVGV (stus). După fieca re cuvînt cîte un punct. Legenda în tre d nuă
cercuri de perle. Vu lturu l imperial bicefal, cu coroană imperială, cu
ari pile deschise. Deasu pra cape telor cîte un ni mb. Pe piept, glo bul
crucige t·, a cărui cruce se ridică între două capete ale vult urul u i . Pe.
glob : 32. După fiecare cifră cîte un punc t. g = 29, 1 0 g. Pl. V .
X I V UNGARIA;;
Toate piesele ungu reşti. cu excepţia piesei nr. 706. sînt denari.
Vladislav II ( 1 490 - 1 5 1 6)
450. f. a. 1 498 - 1 50 1 , K - h. Cf . U, 643, dar pe avers VNGARI.
Ludovic II ( 1 5 1 6 - 1 526 )
4 5 1 . 1 526, K-B. J, 6 1 .
452. 1 526, K-B. Bara verticală a literei B se prelungeşte mult î r.
jos. J, 62.
Ferdinand ( 1 52 6 - 1 564)
453. 1 528.
454, 1 5 3 1 .
4 5 5 - 457. 1 535 .
458. 1 536.
459 - 460. 1 537.
4 6 1 . 1 538.
462 - 463. 1 539.
464 - 465. 1 540.
466 - 468. 1 54 1 .
4 6 9 - 470. 1 542.
4 7 1 . 1 543.
472 - 474. 1 544.
475 - 478. 1 545.
479. 1 546.
480 - 483. 1 547.
484 - 486. 1 548.
487 - 489. 1 549.
490 - 493. 1 550.
494 - 497. 1 55 1 .
498 - 504. 1 5 52.
505 - 506. 1 553.
507. - 509. 1 554.
5 1 0. N---C , 1 555. U, 6 1 .
5 1 1 - 5 1 5. 1 555.
5 1 6 - 5 1 8. 1 556.
. 5 Piesele nr. 453 - 509. 51 1-528. sint de tip U. 55 ; piesele nr. 529 - 543 sint de tip
tip U. 56 ; piesele nr. 544 -575 sint de tip U, 98 ; piesele nr. 576 - 606 sînt de tip U, 99 ; piesele
nr. 607 - 612 sînt de tip u, 159, piesele nr. 613 - 705 şi 707 - 711 sînt de tip U, 160 ; piesele
nr. 712 - 735 sint de tip U, 161 ; piesele nr. 736 - 738 sint de tip lJ, 228.
30
5 1 9 - 524. 1 557.
525 - 528. 1 558.
529 - 530. 1 559 .
5 3 1 - 535. 1 560.
536 - 538. 1 56 1 .
539. 1 562.
540. 1 563.
541 - 542. 1 564.
543. 1 565.
Maximilian II (1 564 - 1 576)
544 - 545. 1 565.
546. 1 566.
547. 1 567 .
548 - 555. 1 568.
556 - 559. 1 569.
560 - 562. 1 570.
563 - 568. 1 57 1 .
569 --- 572. 1 572.
5 73 - 574. 1 574.
575. 1 575.
576 - 582. 1 575.
583 - 590. 1 576 .
5 9 1 - 598. 1 577.
599 - 606. 1 578.
Rudolf II ( 1 57 6 - 1 608)
607. 1 578.
608 - 612. 1579.
613 - -·6 1 6. 1 579.
6 1 7 - 628. 1 580.
629 - ()34. 1 581 .
635. 1 582.
G36 - 638. 1 583 .
639 --· 645. 1 584.
646 - 652. 1 585.
653 - 657. 1 586.
658 - 660. 1 587.
661 - 662. 1 588.
663 - 665. 1 589.
663 - fi65. 1 5 89.
666 - 6 7 1 . 1 590.
672 -- 675. 1 59 1 .
676. 1 592.
677 - 679. 1 5 93.
680 - 6 8 1 . 1 594.
682 - 684. 1 596.
685 - 691. 1 59 7 .
31
692. 1 597. Piesa cu batere dublă şi pe avers şi pe revers.

fî93 697. 1 600.
-
f'.98 705. 1 60 1 .
-
70fr. Taler, 1 60 1 . N-B. Av. RVDOL (phus) II D (ei) G (ratia) RO (ma

norum) IM (perator) S (emper) AVG (ustus) GER (maniae) HVN
(gariae) BOHEMIAE (ligatură A + E) REX. După fiecare cuvînt
cîte un punct. După ultimul o rozetă. Legenda între două cercuri
de perle. Bustul împăratul u i . cu coroană, armură şi sceptru, cu mina
stingă sprijinită pe minerul sabiei, spre dreapta ..
Rv. ARHIDVX AVSTRIAE (ligatură A+ E) DVX BVRG (undiae)
MAR (chio) MOR (aviael ETC (aetera) 1 60 1 . După fiecare cuvînt
cîte un punct. Legenda între două cercuri de perle. In cîmp N-B.
Vulturul bicefal austriac, cu coroană imperială, cu aripile deschise.
ţ inînd în gheare sabia şi sceptrul. Pe piept poartă globul cruciger
si banda orizontală austriacă. Cf. U, 1 39, dar cu data 1 60 1 . Pl. V.
(: "'j --
71 1 . H i02.
12 -
7 1 3. 1 6 02.
' '
:. ":I . 1 (i03.
�5 719. 1 6 04.
20 - - --
722. 1 6 06.
:: � 732. 1 6 07.
733 735. 1 608.
r..,1 atei II (1 608 -- 1 6 1 9)
7 31i - 737. 1 609.
73g_ 1 6 10.
XV BOEMU\
l\liaximilian I I ( 1 564 - J 576)
!30. Heller, 1 574. Av. MAX (imilianus). II. BO (hemiae) REX. 74. După
. fiecare cuvînt cîte un punct. După BO un semn de monetar în
formă de cap de căprioară. Legenda între două cercuri de perle.
Leul Boemei. încoronat, spre stînga. Rv. Fără legendă sau tip.
Cele 739 piese ale tezaurului se repartizează deci astfel, pe ţările.
p in cipatele sau oraşele de emisiune :
Transilvania . 49 pies� (21 de trei groşi, 28 groşi)

Fn] onia . 233 piese (una de şase groşi , 172 de trei groşi,
39 groşi şi 2 1 jumătăţi de groş)
L 1 uania 29 piese (de trei gro�M
D;m zig . 1 1 piese (groşi)
Elbing . 2 piese (groşi)
R.iga . 73 piese (de trei groşi)
S·.vid nica 5 piese (j umătăţi de groş)
Frnsia . 38 piese (groşi)
Li egnitz-Brieg . 3 p i ese (groşi)
32
Cieszyn . 2 piese (de trei creiţari)

Curlanda 1 piesă (de trei groşi)
Brandenburg - Kii s tri n 2 piese (groşi)
Liibeck , 1 piesă (taler)
Ungaria , 2B9 piese (un ta l e r, 2 8 8 d ena 1 i 1
Boemia . 1 p iesă (heller)
Din punct de vedere al numerarului tezaurul se comp1Une din doi La

leri, o piesă de şase groşi, 296 de trei groş i . două piese de trei creiţari, 1 :2 :;
groşi, 26 j umătăţi de groş, 288 denari şi u n heller.
Monedele transilvane, care se înşiruie între 1 597-1 6 1 1 , sînt piese d e
trei groşi şi groşi, emise după sistemul monetar polonez. Emiterea pieselor
de trei groşi începe în Transilvania la 1 5946 şi continuă pînă la 1 5987. l'vf o :
tîrziu, în sec. XVII, începînd d e la 1 605, Ştefan Bocskay ş i apoi Gabri : .
Bathori emit masiv piese de trei groşi8, tot după sistemul monetar polonc·1..
pentru a scoate din circulaţie moneda măruntă de argint venită din Polri
nia, dar încercarea lor n-a avut succes!l.
Adoptarea sistemului monetar polonez şi emiterea masivă de p ic., �·
de trei groşi în perioada în care ş1 m Polonia aceste piese reprezinta
emisiunea predominantă10 nu este întîmplătoare : ea trebuie pusă în legă
tură cu strînsele relaţii comerciale care au existat în tot cursul sec. X V I
intre Polonia ş i Transilvania şi cu n u ma i puţin strînsele relaţii pol i lice
dintre principatul transilvan şi Polonia stabilite după alegerea lui Şte fan
Bathori ca rege al Poloniei.
Pe piesa nr. 1, emisă în 1 597, Sigismund Bathori apare cu titlul d e
principe a l Moldovei şi Valachiei. E l figurează c u acest titlu şi pie emis i u
nile anului 1 59811• El îşi arogase acest titlu în urma alianţei cu cele d ou::i
ţări.
Emisiunile poloneze din tezaur se înşiruie între 1 49 2 .11 499- 1 6 1 1 şi. c '. e
prezintă o vastă privire d e ansamblu a evoluţiei monedei mici şi mijlocii
de argint poloneze în intervalul amintit.
Piesele nr. 50-55 se datează între 1 492-1 499, pentru că ele poa r!;\
semnul lui P. Kurozwencki, care deţine funcţia de mare vistiern!c al Po
loniei în aceşti ani12.
Din cele 233 de monede poloneze cite numără tezaurul, nu mai pu �in
de 172 sînt piese de trei groşi. Tezaurul a fost acumulat la începutul sec.
XVII, deci la sfîrşitul perioadei 1 5 8 7-1 608. în care piesele de trei groş i
reprezintă emisiunea monetară preponderentă în Polonia 13• Marea var ie
tate de piese de trei groşi din tezaur, provenind din diferite ateliere p o
loneze, aşa cum se reflectă şi în lista monedelor, ne îngăduie să ne facem
o idee despre proporţiile acestor emisiuni monetare. In legătură cu repar-
ff Resch. p . 39. nr. 184 ; O . Iliescu, Maneta i n România, Bucureşti, 1970, p. 43.
7 . Resch, p. 49, nr. 252-255.
' L . Huszar, Bethlen Gâbor Penzei (Monedele lui Gabriel Bethlen) Cluj. JD45, p. t r. ;
O. Iliescu, op. cit. p. 44.
0 Huszar, op. cit„ p. 16.
'° Intre 1587-1608. Gumowski, p. 44.
11 O. Il ies cu . op. ci t „ p. 43.
12 Gumowsld, p. 30.
"· Id„ p. 44.
33
titia pieselor de trei groşi din tezaur pe ateliere monetare vezi Tabelul I
de la sfîrşitul articolului.
Iată repartiţia pe ateliere a monedelor după numărul de ordine din
l ucrarea de faţă :
Olkusz (Ilcusia) : piesele nr. 1 03-1 10. 1 1 7- 1 1 8 , 1 25, 1 3 1 , 1 37-1 39, 1 57,
1 67-1 69, 1 76-184, 1 88-205, 2 1 5-226, 237-244, 249, 2 5 1 -252.
Poznan (Posen) : piesele nr 1 1 1 -1 1 6, 1 1 9- 1 24, 126-128, 1 32-1 36, 1 45 - 1 5 6 ,
1 66, 208-2 1 0, 234-235, 2 57-258.
Marlborg (Marienburg) : piesele nr. 1 29-1 30, 1 40-1 44, 1 58-1 6 5.
Wschowa (Fraustadt) : piesele nr. 1 70-1 73, 1 87, 206-207, 245.
Bydgoscz (Bromberg) : piesele nr. 174, 2 1 1 , 231 -233, 246, 250, 256.
Lublin : piesele nr. 1 75, 1 85-1 86, 2 1 2-2 1 3, 229-230, 247-248, 253-255.
Krakow (Cracovia) : piesele nr. 227-228, 259-269, 270-274, 275.
Nu am luat în considerare piesa nr. 2 1 4 , care este o piesă hibridă.
Numeric, pi esele de trei groşi din tezaur se repartizează astfel :
Olkusz 69 piese
Poznan 40 piese
Marlborg 15 piese
Wschowa . 8 piese
Bydgoscz 8 piese
Lublin . . 12 piese
Krakow 19 piese
Tabelele amintite nu sînt făcute numai de dragul statisticei. Ele con
tinuă un început în studiul circulaţiei pieselor poloneze de trei groşi in
Transilvania, pe atelierele de emisiunelli. şi, după un timp, sînt suscepti
bile de a aduce precizări interesante în legătură cu activitatea şi produc
ţia atelierelor poloneze din care ele provin.
Monedele li tuane din tezaur sînt exclusiv piese de trei groşi„ emise
la Vilna (Vilnius, azi în U.R.S.S.).
Piesele nr. 3 1 2-322 sînt groşi de Danzig. Se remarcă forma nouă, deo
sebită a scutului cu armele oraşului de la 1 578-1 579, faţă de forma în
care el apare pe emisiunile din prima jumătate a sec. XVI. [Pl. V .13 1 8 şi
322 ]
Piesele de Riga sînt piese de trei groşi emise după sistemul monetar
polonez. După ce Livonia făcuse act de supunere faţă de regele Poloniei
în 1 56 1 , ea îşi păstrează sistemul monetar propriu încă douăzeci de ani.
Dar începînd din 1 5 8 1 se adoptă sistemul monetar polonez i.'.
Piesele de Swidnica imită j umătăţile de groş poloneze emise la Cra
covia, dar sînt mai uşoare decît acestea şi sînt considerate falsuri. Emite-
" Vezi Chirilă - Socolan, Un tezaur monetar din Baia Mare', sec. XVI - XVII, nota
8. ln volumul de faţă.
" Gumowski, p. 43.
34
rea acestor piese, care are loc între 1 5 1 7-1529, reprezintă, împreună cu
emisiunile monetare ale lui Fridrich II (vezi mai jos> una din marile ex
crocherii monetare de la sfîrşitul evului mediu şi începutul epocii moder
ne şi duce la grave perturbaţii în circulaţia monetară a vremii rn. Ele apar
foarte frecvent în tezaurele transilvane acumulate plină la începutul sec.
XVII, şi chiar mai tîrziu.
Piesele prusiene sînt groşi emişi de Albrecht de Brandenburg-An.�
bach, marele maestru al ordinului teutonic, care-şi crează un ducat din
teritoriile prusiene ale ordinului rămase necucerite de polonezi. El trece
la protestantism şi, la 1 525, devine vasalul vărului său, regele Sigismund
al Poloniei17. Din această cauză vulturul prusian de pe reversul acestor
monede poartă litera S, iniţiala numelui Sigismund. Groşii lui Albrecht
se bucură de mare favoare în tot cursul sec. XVI, datorită calităţii argin
tului lor şi greutăţii lor exacte.
Groşii nr. 441 -443 sînt emişi de Friedrich II, ducele de Liegnitz-Brie�
Ei imită îndeaproape, pînă la confuzie, groşii lui Albrecht, ducele Prusiei .
Fiedrich I I î ş i asoci ază, dela 1 54-1 pe Johan n v o n Ki.istrin, c are emite
piesele nr. 447-448 din tezaur. Cele două emisiuni monetare sînt de c '1.li
tate inferioară faţă de emisiunile prusiene. Este nevoie de intervenţia e
nergică a împăratului Ferdinand pentru a pune capăt acestor emisiuni,
care contează ca falsuri şi care, alături de cele de la Swidnica, se încadrea
ză în marile SPRCUlaţii monetare de la începutul epocii moderne. Legen
da „Verbum Domini manet în eternum·' , care apare pe groşii lui Fried
rich II este luată din psalmul 1 1 9, v. 89. Ea reflectă preferinţa protestan
ţilor pentru legende monetare luate din evanghelie sau din psalmi. 1 ,;
Piesa n r . 444 este emisă de Adam Venceslav (Wenzel). ducele de
Cieszyn. Cifra 3 de pe aversul piesei se re feră la valoarea ei : trei creiţan.
Piesa face parte din seria de emisiuni de după 1 596. după o încetare de doi
ani a activităţii monetăriiei locale, cînd se emit, oarecum în paralel, piese
de trei groşi după sistemul monetar polonez şi piese de trei creiţari după
sistemul monetar austriac . rn
Piesa nr. 446 este emisă de F1·iedrich Kettler, ducele Curlandei şi
Semgalliei Aceste teritorii, situate pe litoralul baltic, între Memel şi Riga,
aparţinuseră ordinului cavalerilor livonieni. Gothard Kettler, ul timul
mare maestru al ordinului. şi le însuşeşte şi devine primul duce ered itar
al Curladei ( 1 559-1 562), vasal, din 1 5 6 1 , al Poloniei. Fri edrich Ke LUer
este fiul lui Gothard Kettler2<l.
In legătură cu piesele lui Johann von Ki.istrin vezi mai sus. El este
cunoscut şi sub numele de .Johann der Weise. Piesele di.n tezaur sînt emise
la monetăria din Crossen, care are o îndelungată tradiţie monetară� 1 .
Piesa nr. 449 este un taler d e Li.ibeck din 1 573. Pe aversul p iesei
" ln legătură cu aceasta v e z i bibliografia i n d i c a l 'i de E. C h i r i l ă - A . S o e o l a n . Teza

urul monetar de la Berchez, sec. XV - XVII. nota IO : în v o lumu l d e fa\ă.
17 Germanic coinages. W . D. Craig. 1954. s . v . Prussia si Teutonic order.
" F. v. Frieden5burg. Schlesiens Neuere Munzgeschichie. Breslau. 1899. p. 12 2 sqq ;
W . Schwinkowski. Das Gelc/wesen in Preussen irnterHerrng A l n recl1t ( 1 525-1569) in Zf N.
X X V II. 1909. p, 345.
'" Friedensburg. op . c i t „ p . 198.
20 Germanic coinages, s.v. K u rl a nd , Livonian order o f Knights- ( K n i ,,;: hts o r thc SwDrd).
21 Germanic coinages, s.v. Crossen : Friedensburg, op. cit. . p. 122.
35
-----
-- --- - - - - ----- -
apare Ioan Botezătorul, tip monetar adoptat de oraşul Lilbeck încă din
1 340. cînd emite primele monede de aur, după model florentin22• Pe re
vers cifra 32 de pe globul cruciger se referă la valoarea talerului : 32 sch1-
llingf.!:J_ Piesa ;.:nartă pe revers vulturul imperial pentru că, potrivit de
cretului imperial din Essling, emis la 1 5 24. toate monedele provenite din
officine ce nu aparţin împăratului trebuie să poarte pe revers numele îm
păratului ş i vulturul imperial. Conform decretelor din 1 55 1 şi 1 599 trebuie
s..'i se specifice apoi pe reversul acestor monede şi faptul că au fost emise
c u autorizaţia împăratului2'1. Oraşul Lilbeck începe să emită monedă după
1 2�6, cînd dreptul de a bate monedă al episcopatului Lilbeck trece asupra

� ;raşului2·' .
Piesele ungureşti din tezaur, cu exceptia piesei nr. 706, sînt denari,
<lin emisiunile uzuale care poartă pe revers imaginea fecioarei cu pruncul,
i magine ce-şi face apariţia pe denarii ungureşti încă din 1 46 7 , de pe tim
pul lui Matei Corvin26• Cu excepţia piesei nr. 5 1 0 , emise la Baia Mare,
toţi denarii din tezaur sînt emişi la Kremnica (azi în R.S. Cehoslovacia).
Iniţialele K-h de pe piesa nr. 450 se citesc Kremnitz-Hans. Al doilea cu
v int este prenumele monetarului Hans Thurz6 care lucrează la Kremnica
intre 1 498-1 5032î. Denarul se datează însă între 1498- 1 5 0 1 , deoarece în
1 50 1 apare r-r: imul denar unguresc cu dată emis de Vladislav II28.
Monograma B, cu bara verticală mult prelungită în jos, reprezintă
î n i ţ.ial ele lui Bernhardt Peheim. monetar la Kremnica2!1.
După bătălia de la Mohacs. la 1 5 26, o parte a Ungariei., inclusiv
monetăria de la Kremnica. ajunge sub stăpînirea lui Ferdinand, iar mone
tăria amintită devine principalul atelier monetar al Ungariei:io. Denari i
1'mişi aici, clupă această dată. continuă să poarte p e revers, după cum s - a
mai spus, t radiţionala imagine a fecioarei cu pruncul şi legenda PATRO
NA VNGARIAE. La emisiunile din tezaurul de la Vad, la denarii cu sig lele
"i\:.-B legend a este despărţită prin rozete, puncte, steluţe sau combinaţii de
puncte şi steluţe, care, în cazul de faţă, prezintă şase variante (vezi pl. VI)
fată cum se repartizează în cadrul celor şase variante emisiunile de
;Jcnari din tezaur pe ani :
Varianta I : 1 5 2 8 . 1 5 4 1 .
Varianta II : 1 5 3 1 , 1 545, 1 5 49, 1 5 5 0 .
Varianta III : 1 5 35 - 1 5 40, 1 55 0 - 1 5 72, 1 5 74 - 1 5 7 9 .
Varianta IV : 1 54 2 - 1 5 4 6 .
Varianta V : 1 5 47 - 1 54 8 .
Varianta VI : 1 54 7 - 1 54 8 .
. . 2'.! A. E nge l - R. Serrurc. Trai tl' rfe n u ni i s m a t iqur> < l u mOJJ<'ll-<Î�J<?. vol. III. Bolog n a
(r<'upănt), p. 1 293 : A. Suhle, Deutsche M i i n z - u n d G elclgesch ichte v o n d e n Anfiingen ' l>is z l L m 1.1.
� ; a h rh undert, Berlin, 1968, p. 166-167.
2:i J. Leitzmann. Wegweiser auf clem Geh i c t e der de utschen I\1 ii n : k u n cle. \Veisscnsec.
J D69. p . 395 : Schrotter. s.v. SchiJl inq. pun c t u l 2 "·
" Erklaerimq, p . 290 : Scllrotter. s.v. Reicl> s m ii nrnrdnungen.
.
" Engel - Serrure, op. c i t . voi. II. p . 672.
"' L. Huszar. Monnaies ele Hongrie. BL•.dape,ta. 1 %3 . p . 19.
27 J . Lakos. II. Uldszl6 p<!nzvcrese (Emisiunile monet are a�c l u i Vladislav II). în N umf; ,
:�VIIl-LIX, p . 23 cu fig. 6.
28 E. Chirilă - I Nem e t i . TC'zaurul rnon<'far rfr' 1 n 1-Totoan. sec. XV-XVT. în TC':caire
monetare din judeţul Satu Mare, Oradea, 19GB, p. 65, nr. 301 şi p. 74.
" Jeszenszki, p. 142.
'" Huszăr. Monnaies de Hongrie, p. 22-23.
36
Cercetarea acestor variante la alte tezaure31 arată că ele ajung la

numărul de zece şi că, în multe cazuri, piesele unui singur an prezintă·
mai multe variante şi că, la fel ca la tezaurul de la Vad, între 1 5 5 3 - 1 5 7 9 ·
n u mai apare decît varianta nr. I I I . S e pare că rozetele, punctele, stelu
ţele şi combinaţiile lor care apar pe reversul denarilor de la Kremnica pî
nă la 1 5 5 3 ar putea avea rolul de semne de control, asemănătoare acelor
„points secrets" de pe unele monede medievale:12. Este evident însă că nu
mai cercetarea unui material mai numeros poate aduce un răspuns satis
făcător în această chestiune, dar studiul tezaurului de faţă, împreună cu
a celor amintite în nota 3 1 , constituie un început care se cere continuat.
Piesa nr. 739 este un heller emis de Maximilian II la Jachymov
(Joachimstal) după cum indică semnul de monetar : un cap, de căprior"3.
Hellerii de Boemia sînt relativ rari în tezaurele transilvane. Valoa
rea u nu)i heller este egală cu a unui obol, deci o jumătate de denar. Iată
lista hellerilor de Boemia din tezaurele descoperite şi publicate în ultimi i
ani34. I n tezaurul d e la Borzeşti se află doi helleri, unul d e la Vladislav II,
fără an, unul de Ia Rudolf II, emis în 1 59 5 . In tezaurul de la Visuia s e
află doi helleri fără an de la Ludovic II şi Ferdinand. Tezaurul de la Ia
cobeni cuprinde un heller de la Ferdinand. Tezaurul de la Panticeu cu
prinde doi helleri fără an de la Vladislav II şi Rudolf II. Tezaurul de la
Pozmuş cuprinde doi helleri fără an de la Vladislav I I şi Ferdinand. Teza -
urul de la Vîrşolţ cuprinde un heller de la Ferdinand emis în 1 56 4 .
ln tezaurul d e la Hotoan s e află 1 2 helleri : d o i d e l a Vladislav II,
unul de la Ludovic II, doi de la Ferdinand (unul fără an, altul din 1 563),
şi şapte de l'a Maximilian II, emişi între 1 5 69 - 1 5 7 6 . Tezaurul de la Şieu
cupri.nde însă 1 92 de helleri de la Vladislav II, Ludovic II, Ferdinand, Mci- ·
ximilian II şi Rudolf II.

Monedele tezaurului au fost emise între 1 4 9 2 ;' 1 499-1 6 1 1 . Ele se în
şiruie deci pe o perioadă de circa 1 1 3 - 1 20 ani, ceea ce la tezaurele tran
silvane nu constituie o raritate35.
Tezaurul a fost cumulat la încep,utul secolului XVII (vezi mai jos) .
Tabelele II - IV de la sfîrşitul articolului prezintă o interesantă privire
de ansamblu asupra emisiunilor monetare. mici şi mijlocii de argint care
circulă în Transilvania la începutul secolului XVII. Remarcăm faptul că,
pînă şi la emisiunile cele mai vechi din tezaur, tabelul reflectă cu des Lulă
fidelitate fluctuaţiile cantitative cărora le-au fost supuse aceste emisiuni
în ţara din care provin .
.'-' �tiel, b ciistribuirea monedelor poloneze3G un tezaur este vizibil
hiatus-ul dintre emisiunile de o j umătate de groş, care încetează la 1 5 1 1
" Vezi E. Chirilă - N . Gudea - I. Uzum, Tezaurul m onetar de !a Caransebeş . .'l'<'·

XV-XVIIJ. în manuscris ; E. Chiri!ă - N · Gudea. - G. Moldovan. Teza urul m o netar de la L e ·
chinţa de Mureş, sec. XVI, în manuscris.
'12 Engel-Serrure, op. cit., voi. III, p. 974 sqq. Schrătter, s.v. points secrets.
" Cejnek, p. VIII şi 23.
"E. Chirilă - N . Şteiu, Tezauru! monetar de !a Cetatea Veche (oraşu! Huedin). s<'C
XV-XVII, în Tezaure monetare clin nordul Transilvaniei, sec. XVI-XVIII, p. 18, cu n. 6-U.
'1'
Piesele tezaurului de la Şieu. de exemplu, se înşiruie între 1351/1 382-1626. Vezi Te
zauru! <ie !a Berchez, nota 1 1 . în volumul de faţă.
"' Referitor la datele în legătură cu emisiunile monetare poloneze, trimitem• la• Gu-
mowski. p. 34-35, 37, 39-40,
37
şi începutul emisiunilor de groşi din 1 52 7 . Incetarea activit;iţii monetă

riilor poloneze din Cracovia şi Thorn la 1 53 5 şi reluarea activităţii mone
lăril'i din Cracovia la 1 545 se reflectă şi ea cu destulă precizie în tabele.
Din tezaur lipsesc groşii de Cracovia ai lui Sigismund August pentru că
pe timpul lui, această monetărie este închisă, iar celelalte monetării polo
neze îşi reduc considerabil activitatea. De asemenea, lipr3a monedei polo
neze din tezaur pînă aproape de sfîrşitul deceniului al VIII-lea al secolu
lui XVI se datoreşte faptului că în timpul domniei lui Henri de Valois nu
;;e emite monedă în Polonia.
Emisiunile oraşului Danzig încetează în 1 540, cind monetăria este
închisă. Emisiunile dintre 1 5 4 8 - 1 558, cind monetăria oraşului îşi reia ac
t ivitatea, nu sînt însă reprezentate în tezaur. Emisiunile de groşi ale ora
şului Danzig d in timpul asedierii lui de către Ştefan Bathori n-au ajum
n ici ele în tezaul'. şi este explicabil de ce:lî. Emisiunile ulterioare sînt însă
reP1rezentate prin cele două piese din 1 57 7 şi 1 5 7 8 .
Tezaurul monetar de la Vad prezintă compoziţia caracteristică a te
zaurelor transilvane acumulate la începutul secolului XVII3�. şi este,
ooa te. dacă nu cel mai rep,rezentativ studiat în ultimii ani, cel puţin unul
�l in cele mai l·eprezentative din acest punct de vedere. Emisiunile din pri
ma jumătate a secolului XVI �înt reprezentate în tezaur prin j umătăţi de
groş poloneze, j umătăţi de groş de Swidnica, groşi polonezi, de Prusia,

de Danzig, Elbing. Liegnitz-Brieg, Brandenburg-Kustrin şi denari ungu
reşti . La acest<' piese se adaugă, în cazul de faţă, două piese din secolul
XV. una de o jumătate de groş poloneză, a doua fiind un denar unguresc.
Ambele reprezintă un numerar rămas în circulaţie la mult timp după da
ta emiterii lui, datorită faptului că sînt din material preţios. Emisiunile
de denari ungureşti între 1 5 2 6 - 1 5 5 0 sînt foarte slab repirezentate, dato
rită tensiunii existente între imperiul habsburgic ş i. Transilvania în acest
timp. Numărul denarilor ungureşti creşte spre mijlocul secolului XVI,
pentru a repn:'.zenta, aproximativ între 1 5 50 şi sfîrşitul anilor 1 57 0 , sin
gura emisiune monetară din tezaur. Există desigur o legătură între pre
ponderenţa denarului unguresc în tezaur în această vreme şi ocuparea
Transilvaniei între 1 5 5 1 - 1 556 de către trupele imperiale, între încetarea
ostilităţilor dintre principat şi imperiul habsburgic şi întărirea poziţiei
imperialilor faţă de principiatul transilvan prin pacea de la Satu Mare în
1 5 65 şi tratatul de la Speyer în 1 5 7 0 . Am arătat mai sus de ce lipsesc din
tezaur emisiunile poloneze din această vreme. La aceasata se adaugă şi
restricţiile economice impuse de dieta poloneză39, chiar dacă ele nu au
fost aplicatl'. „ad literam". Cu toate că, începînd cu domnia mi Ştefan
Bathori, monetăriile poloneze desfăşoară o vie activitate40, emisiunile mo
netare de argint ale acestui rege nu sînt reprezentate în tezaurele tran
si lvane decît foarte slab. Ştefan Bathori se mulţumeşte să scoată monedă
d in Transilvania, nu s-o aducă aici, iar restricţiile economice amintite ră-
"' In tezaurul de la Baia Mare fig urează in să un ducat obsidional, din secta celor cu
lPgenda „Defende nos Salvator", emis in timpul asediului amintit. E. Chirilă - O. Bandula,
Tezaurul monetar de la Baia Mare, Baia Mare, 1966' nr. 850, p. 23, pi. V/44.
:lll In legătură cu aceasta vezi E. Chirilă - Şt. Dănilă, Tezaurul monetar de la Şieu,
în Apulum, VII/l, 1968, p. 522-524.
38
mîn înca m vigoare. Puţinele monede provenind fie din Polonia, fie din
Danzig, Elbing, L_ituania sau Riga, par a fi pătruns în Transilvania nu a
tît ca urmare a schimburilor comerciale, ci aduse de mercenarii transilvani
din armata lui Bathori care iau parte la campaniile din regiunea Mării
Baltice41• O intensificare a pătrunderii monedei poloneze, sau a celei venite
prin filieră poloneză (din Riga, Cieszyn, Curlanda), în Transilvania se face
simţită mai ales către ultimul deceniu al secolului XVI.
Tulburările din Transilvania de la începutul secolului XVII determi
nă o slăbire a afluxului de monedă din afară spre Transilvania.
Moneda transilvană din tezaur este reprezentată, cu excepţia piesei
din 1 59 7 , numai de emisiuni de după 1 6 05 şi aceasta este un argument
foarte puternic în favoarea faptului că tezaurul a fost acumulat la înce
putul secolului XVII, şi nu mai devreme. In ipoteza începerii acumulării
lui la sfîrşitul secolulµi XVI, n-ar fi putut lipsi o cotă parte mai mare de
emisiuni transilvane de la sfîrşitul acestui secol.
După cum indică lista pieselor, monedele tezaurului de la Vad au fost
emise în nu mai puţin de 1 5 ţări, principate, provincii sau oraşe. Feno
menul este caracteristi c circul aţiei monetare în Transilvania in secolele
XVI-XVII"2.
După cum s-a mai spus, cele mai recente piese din tezaur sînt cei
2 4 de groşi transilvani şi groşul polonez, toate din 1 6 1 1 . Faptul că tezau
rul se încheie cu un lot masiv de monede din 1 6 1 1 poate constitui o indi
caţie că el a fost îngropat spre sfîrşitul acestui an sau, poate, la începutu[
anului 1 6 1 2 .
Valoarea relativ mare a tezaurului poate constitui un motiv în sine
pentru îngroparea lui, dar nu lipsesc nici alte motive, de ordin mai gene
ral, care l-ar fi putut determina pe proprietarul tezaurului să-şi pună la
adăpost agoniseala, şi anume tulburările care însoţesc căderea lui G. Ba
thory : complotul condus de însuşi cancelarul Ştefan Kendi şi reprimat c u
cruzime d e principe (martie 1 6 1 0) , expediţia în Ţara Românească, înfrîn
gerea lui Bathory în iulie 1 6 1 1 lingă Braşov de către Radu ·Şerban, inter
venţia armatei imperiale, care urma să-şi coordoneze acţiunile cu cele ale
lui Radu Şerban4::i.
Cu aceasta ne încheiem consideraţiile asupra tezaurului monetar de
la Vad, care ne-a dat posibilitattea să verificăm şi să coll}.pletăm date şi
metode de cercetare ciştigate şi folosite la studiul sistematic al tezaurelm·
din secolele XVI-XVII publicate în ultimii ani.
EUGEN CHIRILA - AUREL SOCOLAN
" Vezi bibliografia i n d i ca tă de E. Chirilă - Şt. Dănilă, Art. cit., p, 523, n . 24.
•• Gumowsk!, p. 40.
" M. Dan, Dtn istoria tobdgtmii române transilvane. Iobagi români în Polonia i n .«'<"'
XVI, !n ActaMN, II. 1965, p, 345-363.
.
'·2 Vezi bibliografia indicată de E. Chi.rilă - Şt. Dănilă. art. c i t. , p. 529, cu n. 20 a-b.
43 In legătură cu sfirşltul domniei lui G. Batori . vezi M. Lupaş - Vlasiu, Principat11:
transilvan in secolul XVII, i n Aspecte dtn Istoria Transtlvanlet, Sibiu, 1945, p. 122-123 ; Istorw.
Romdniet, voi. II, Bucureşt i , 1961. p. 1010 ; Istoria României, voi. III, B u cu reş ti , 1964, p. 147-1�11.
39
TABELUL I
Anul Olkusz Poznan Marlborg Wschowa Bydgoscz Lublin Krakow
1 579 1
1 58 1 1
1 582 1
1 58:� 3
1 585 1
1589 1 1
1 590 5
1 59 1 2 6
1592 2 3 2
1 593 3 5 5
1594 1 12 8
1595 3 1 4 1
1 59fi 9 1 2
1 597 18 3 2 1 2
1 598 12 2 3 2 2
1 599 ll 1 1 2
1 600 3 1 3
1 601 2 1 11
1605 5
1606 l
Total : lî9 40 15 8 8 12 19
Nu am trecut în calcul piesa nr. 214, fiind o piesă hibridă.
TABELUL I I
. Lieg-
Swid- Brandenb
Anul Polonia Prusia Danzig El b ln g nitz Ungaria
mea Kilstrin
Brieg
'/2 g G '/2 g G G G G G Denari
2 3 6 7 8 9 10
1 "1 92-99 6
1 498- 1 50 1 l
1 50 1 - 1 505 ll
1 506 2
1 508 1
1 51 0 4
1 521 1
1524 2
Î526 2 2
1 527 5
1 923 l
1 529 4 1
1 530 2
1 531 ]() 1
1 532 4 3 2
1 533 3 2 1
1 534 1 4 3
40
Tabelul II continuare
2 3 4 5 6 7 li 9 10
1 535 2 3
1536 1
1537 3 2
1538 4 1 1
1539 1 1 1 2
1540 2 2
1541 2 :l
1542 5 2
1543 1 1 1
1544 2 2 3
1545 5 2 4
1456 2 l
1547 1 4
1548 1 3
1549 3
1 550 4
TABELUL I I l
Ungaria
Anul
Denari
1551 4
1552 7
1553 2
1554 :i
1555 6
1556 3
1557 6
1558 4
1559 2
1560 5
1561 3
1562 1
1 563 1
1564 2
1565 3
1 566 1
1567 1
1568 ll
1569 4
1570 3
1571 8
1572 4
41
TABELUL I V
Lit ua- Bohe-

Anul Transilvania Polonia Danzig Riga Ciesz:v ucurlanda Liibeck Ungarta
ma. mia
III G G IlI G G III G G III G III K nr G T H Denari
1 573 1
1 574 1 2
1 575 8
1 576 8
1 577 8
1 578 1 9
1 579 1 1 9
1 580 2 12
1 511 1 1 3 1 6
j 582 1 5 1
1 583 3 4 3 3
1 584 1 7
1 585 1 7 2 7
1 586 R 5
1 587 3
1 588 3 2
1 5119 2 1 :J
1 590 5 1 5 6
1 59 1 8 7 4
] ;)!)2 7 7 1
l 59:l 13 2 6 3
1 594 21 1 13 2
1 595 10 1 3
) 956 12 1 7 :J
1 597 1 27 3 2 1 8
J .5!J8 21 4
J 5!J9 13 1
l tiOO 7 5
l fiOl 14 8 -t l
l fi02 7
) 61)3 1
l fi04 5
1 605 1 5
J fi06 4 1 3
] fi07 7 10
! 608 5 1 3
] 609 2 1 2
� 61 () 1 4 4 1
J (i l l 24 1
DER MONZHOR T VON VAD, 15-17. JH.
� M i T . T A F. I , l i a, iV-VI)
� Zusa m m e nfassu n 10
Es wird ein I/ort von 739 Silbermiinzen ver[jffenl:licht, der in F1zrf

(Bez. Maramureş) gefunden wurde. Die Miinzcn b<'fand<'n .->ich in e i w · • r t
Zinnkrug, der auf dem llenkel das Mmwgramm IWM t riiqt ; di<' IJodenro > • f.
te im Inneren stell t ein Gefiiss mit e i n e r st ar/-.: sli l isiert e11 T11 lpc clar. I > ·
Krug scheint eine Hermannstădier A rbeil: zu sein (sie he _ l rnn . 1 ) . fY ·
Verfasser geben eine vollstiindige Liste d er llortm iinze 1 1 . clie zici.w·;ic" L
1492/99-161 1 in folgenden Liindern, Fiirsten liimern udcr St iidien ge]JPJ!/ '
waren :
Siebenbiirgen 49 Stiick ( 2 1 Drc ie rgro sc h <>n, 28 G r1 1 ;-
chen)
Pol en 233 SWck ( ein S<'chserqroschen, I 72
Dreiergroschen, 39 G ro sch en und �· [
llal b q rosc h en)
Litauen 29 Stii ck ( Dr<' i e rgroschen)
Danzig 1 1 Stiick (( ; rosch <' n )
El bing 2 Stii !'/; ( ( ;msch<>n)
Riga 73 Stii ck ( lJre i<'rqros('hen)
Schweidnitz ;) Stiick ( f f al bgr os c h<> n )
Preussen . 38 Stiick (< ;roschen)

Liegnitz-Brieg 3 St ii ck (C;roschen )
Cieszyn 2 St iid; (::: 1 1 cl rei Krem:er)
Kurland . . 1 Stiick ( D r ei <'rg ro sc h e n)
Brandenlmrq-Kiistrin
- 2 Stiick (< ;rosche11 )
Lilbeck 1 Stii ck (Taler)
Ungarn 289 St:iick (ein Taler, :!88 Denare)
Bohmen 1 Stiick (l!ell er)
Der /fort setzt sich demmach m1s .zwe i Talern . einem Sechserqr. 1 -
schen, 296 Dreiergroschen, zwei Dreikreuzerstiicken, 1 23 Groschen, :!0
Halbgroschen, 288 Denaren und einem Heller zusammen.
43
Die V nfasser erijrt ern ausfilhrlich die Umstănde der Prăg u 1 1 c; d c r

Hortmilnzen und geben den ihnen zuganglichen Literaturnachweis an.
Auf Tabelle T sind die polnischen Dreigroschenprăgungen des Hortes au f
Jahre und Werkstatten aufgeteili. Tabelle I reiht sich hiemit in eine Un
tersuchung ein, die vor kurzem hinsichtlich der Aufteilung der in Sie
beniirgen umlaufenden polnischen Dreiergroschen au f 1Hiinzsl ăt t cn /Jc
g01men icurde (siehe Anm. 14) .
A. uch cine Liste der aus siebenbilrgischen, in letzter Zeit u n t er
suchten und ver<>ffentlichten Heller (siehe Anm. 34) wird gegeben.
Bei den ungarischen Denaren, die in Kremnitz-Bergstadt qepriigc
sind, wird bemerkt, dass die zwei Wărter der Legende PATRONA ITUN
GARIAE je1ceils durch Rosetten, Punkte, Sternchen ader Kombinat io11cn
dieser Zeichen getrennt sind, die sechs Varianten erge ben (siehe Taf. VI).
Nach einer Einteilung dieser Varianten auf Jahre und einem Verqleich
mit anderen Horten (siehe Anm. 31), fragen sich die Ver.fasser, ob die
erwiihnten Zeichen nicht als Kontrollzeichen dienten, 1t.zw. bis 1 S 5 3 .
Nachher, bis 1579, treten die Denare nur mehr in der III. Variante auf.
Die Tabellen II - IV bringen eine A ufteilung der I !ortmiinzen auf
Jahre und Priigestătten. Diese Aufteilung ist auch fur andere, Ende de �
16. und Anfang des 17. Jhs. angesammelte Milnzhorte (siehe Anm. 38}
charakt<'ristisch. Vorlieg<'nder Milnzhort wurd<' zu lkqinn d e s 1 7 . J hs.
zusamm en9etrage1i. Die poliiischen uncl wirtschaf tlichcn Zustc'indc, diP
Bedingu ngcn filr obige Verteilung, werden erortert (siehe Anm. 36- 1 1 ).
Geprăqt wurclen die Ilortmilnzen in nicht weniger als 1 .5 Uindern, S tiid
ten od<'r Fii rste11 liimern. Di<'.�e Vielfalt charaktcrisiert elen .Wiinz u m l a n f
in Sieben biirqen i m 1 6.- 1 7. J h . (siehe Anm. 42).
Der !fort wurde gegen Ende des Jahres 1 6 1 1 oder .zu Beginn 1 1 cm
1 6 1 2 i-erqraben. Der Grnncl da.filr konnte persi>nlicher Natur sein, kann
ab<'r auch mit elen Wirren zur Zeit von G. Bathorys Thronverlust in l'.' u
sammenhang gebracht werden (siehe Anm. 43).
ln di<'s<'n A rtikel werden F'orschungsmethoden verwertei u nd
nachqeprii f t, die in den letzten Jahren bei Untersuchung der siebenhiir
gischen Miinzhorte aus dem 16.-17. Jh in A mc.:mdung kamen.
TEZAURUL MONETAR DE LA ARDUZEL,
sec. XVII.
( Cu pl. VII)
Tezaurul monetar pe care-l prezentăm în lucrarea de faţă a fost

descoperit în novembrie 1 959 în satul Arduzel, comuna Ulmeni . jud.
Marnmureş, în curtea casei cu nr. 1 59 , cu ocazia săpării unui beci, la a
dincime de 0,50 m. Cele 4 1 4 monete de argint erau depozitate într-un vas
de l u t acoperit cu o piatră. Vasul a fost distrus cu totul de către descope
ritm·i. Monetele se păstrează în Muzeul din Baia Mare. Ele au fost emise
în Polonia, la Elbing, la Riga, în Prusia, în Silezia, în Tirol, în Austria de
.Jos, în Stiria, în Moravia şi în Ungaria. Lista lor este următoarea1 :
I POLONIA
Sigismund III ( 1 587 - 1 632)
1 -4 . Piese d e L 5 groşi, 1 6 20. H-C, I, 1 40 2 .

5. Piesă de 1 , 5 groşi, 1 620. H-C, I, 1 40 3 .
6. Piesă de 3 groşi, 1 62 1 . H-C, I, 1 42 1 .
'i-1 4. Piese ele 1 . 5 groşi, 1 6 2 1 . H-C, I, 1 42 2 .
1 5- :.rn. Piese de 3 groşi, 1 622, H-C, I, 1 436.
2 1 -53. Piese de 1 , 5 groşi, 1 6 2 2 . H-C, I, 1 43 7 .
54-79. Piese de 1 , 5 groşi, 1 6 23. H-C, I, 1 46 1 .
8 0 - B l . Piese de 3 groşi, 1 62 4 . H-C, I, 1 48 7 .
8 2- 1 0 0 . Piese d e 1 . 5 groşi, 1 6 24. H-C, I, 1 489.
1 01 . Piesă de 6 groşi, 1 62 5 , Cf. H-C, I, 1 5 1 1 , dar pe revers GROS . . .

iar cifra 2 din dată de formă obişnuită, nu în formă de Z .
1 0 2 - 1 03 . Piese de 6 groşi, 1 62 5 . Cf. H - C, I, 1 511, dar pe revers
GROS . . .
I Vezi lista abrev iaţiunilor.
1 04- 1 1 2 . Pi ese ele I 5 groşi, 1 6 25. H- C, I, 1512.
1 1 3- 1 1 5 . Piese de 1,5 groşi, 1 625. H-C, I, 1 5 1 4.
1 1 6-1 1 8 . Piese de 1,5 groşi, 1 6 26. H-C, I, 1 530.
1 1 9- 1 20 . Piese de 1 .5 groşi, 1 627. H-C, I, 1 5 52.
Ioan Cazimir ( 1 648-1 668)2
121. Piesă de 6 groşi, 1 6 5 6 . Pe avers I-T : pe revers o frunză de

trifoi - o rozetă. H-C, I, 2088.
1 22-1 24. Piese de 6 groşi, 1 659. TL-B. H-C, I, 2 1 4 2 .
1 25 . Piesă de 6 groşi, 1 6 59. TL-B, H-C, II, 5 24 1 .
1 26- 1 2 8. Piese de 6 groşi, 1 660. TL-B. H-C, I, 2 1 6 2 .
1 29. Piesă de 6 groşi, 1 6 60. TL-B. Cf. H-C, I, 2 1 6 2 , dar pe avers.
CASI . . .
1 30- 1 34. Piese de 6 groşi, 1 6 60. TL-B. H--C, I, 2 1 6 3 .
1 35 . Piesă d e 6 groşi, 1 6 60. TL-B. Cf. H-C, I, 2 1 6 3 , dar D.G.
1 36-137. Piese de 6 groşi, 1 6 60, T-T. H-C, I, 2 1 6 5 .
1 33 . Piesă de 6 groşi, 1 6 60. GB-A. Cf. H-C, I, 2 1 90, dar la c u vîn
tul SVE ligătură V+ E.
1 39- 1 40. Piese de 6 groşi, 1 660. TL-B. H-C, II, 5247.
141. Piesă de 6 groşi, 1 660. T-T. H-C, II, 5249.
1 42- 1 4 8 . Piese de 6 groşi, 1661. T-T. Cf. H-C, I, 2 1 65 , dar D :G şi
data 1 6 6 1 .
1 49 - 1 5 3 . Piese d e 6 groşi, 1 6 6 1 . TL-B. H-C, I, 2 1 83.
1 54 . Piesă de 6 groşi, 1 6 6 1 . N-G. H-C, I, 2 1 86 .
1 55 . Piesă de 6 groşi, 1 6 6 1 . N-G. H-C, I, 2 1 8 7 .
1 56- 1 57 . Piese de 6 groşi, 1 66 1 . GB-A. H-C, I , 2 1 89 .
1 58- 1 59. Piese de 6 groşi, 1 66 1 . GB-A. H-C, I, 2 1 9 0 .
1 6 0- 1 6 2. Piese de 6 groşi, 1 6 6 1 . GB-A. H-C, I , 2 1 9 1 .
1 6 3. Piesă de 6 groşi, 1 66 1 . GB-A. H-C, I, 2 1 9 3 .
1 64. Piesă de 6 groşi, 1 66 1 . N-G. Cf. H-G, II, 5252, dar pe re vers
R,EG POL.
1 6 5- 1 66. Piesă de 6 groşi, 1 66 1 . TL-B. H-, IV, 7658.
1 67- 1 74. Piese de 6 groşi, 1 662. T--T. H-C, I, 2207.
1 7 5- 1 76 . Piese de 6 groşi, 1 662. T-T. Cf. H-C, I, 2207, dar pe avers
SVEC.
1 7 9- 1 8 0 . Piese de 6 groşi, 1 6 62. GB-A, H-C, I, 2 2 1 0 .

181. Piesă de 6 groşi, 1 66 2 . GB-A, Cf. H-C, I, 2 2 1 1 , dar pe a-
vers POL.
2 La monetelepoloneze emise de Ioan Cazimir, precum şi la monetele emise pe terito

riul imperiului habsburgic. care prezintă sigle de monetării s a u monetari. am crezut necesar
să menţionim la început siglele m onetelor. cu toate că, la monetele poloneze acest lucru este
inclus în referi nţa la colecţia lu i Hutten-Czapski, pentru a da cititorului o mai bună privire
de ansamblu asupra monetarilor din timpul regelui Ioan Cazimir şi a siglelor ce apar pe m o
netele emise pe teritoriul imperiului habsburgic prezente în tezaurul de la Arduzel.
46
1 82- 1 87. Piese de 6 groşi, 1 662. A-T. H-C, I, 2 2 1 3 .

1 88 . Piesă de 6 groşi, 1 662. A-T. H-C, I , 2 2 1 5 .
1 89- 1 92. Piese de 6 groşi, 1 662. A-T. H-C, I, 2 2 1 6 .
1 93 --- 200. Piese de 6 groşi, 1 662. A-T. }:!-C, I , 2 2 1 7 .
2 C 1 - 2L2. P1e.se de C groşi, 1 662. A-T. Cf. H-C, I, 22 1 8, dar cu sigle-
le A-T.
203. Piesă de 6 groşi, 1 662. AC-- PT. H-C, I, 2.2 1 9 .
204--222. Piese d e 6 groşi, 1 663. A-T. H-C, I, 2244.
223. Piesă de 6 groşi, 1 663. AC P T . H-C, I, 2245.
-
224-225. Piese de 6 groşi, 1 663. A-T. H-C, III, 59 1 9.

226-- 235. Piese de 6 groşi, 1 663. A-T. H-C, III, 5920.
23G- 247. Piese de 6 groşi, 1 663. A-T. H-C, IV, 76 7 1 .
248- 263. Piese de 6 groşi, 1 664. A-T. H-C, I, 2257 .
2 64-274. Piese de 6 groşi, 1 664. A-T. H-C, I, 2258.
275-- 276. Piese de 6 groşi, 1 664. A-T. H-C, I, 2278.
277-282. Piese de 6 groşi, 1 664. A-T. H-C, IV, 7674.
283 - � n 7 . 1�1es� de 6 groşi, 1 665. A -T. H-C, I, 2279.
2 83-299. Piese de 6 groşi, 1 665. A-T. H-C, I. 2280.
300-- 31 1 . P1n e de 6 groşi, 1 666. A-T. H-C, I, 2296.
J î 2-3 14. Pie<e ci 6 groşi, 1 666. A-T. Cf. H-C. I. 2278. dar pe a \cr3
SMDL, iar pe revers PO şi data 1 666.
3 1 5 - 328. Piese de 6 groşi, 1 666. A-T. H-C, II, 5264.
329. Piesă de 6 groşi, 1 667. TL-B. H-C, I. 23 1 9 .
3 30-333. Piese d e 6 groşi, 1 667. TL-B. H-C. I. 2320.
334. Piesă de 6 groşi, 1 667. TL-B. Cf. H-C. I. 2320, dar pe a
vers P OL SVE.
335-343. Piese de 6 groşi, 1 667. TL-B . H-C, I, 2322.
344-362. Piese de 6 groşi, 1667. TL-B . H-C, I, 2323.
363 . Piesă de 6 groşi, 1 667. A-T. H-C. II. 5268 _
364. Piesă de 6 groşi, 1 668. TL-B. Cf. H-C. I. 2332, dar pe a-
vers P O.
II. ELBING (atelierul regal)
Gustav Adolf ( 1 6 1 1 - 1 632)

365-- 36 7 . Piese de 1 , 5 groşi , 1 632. Cf. H-C. II. 428 1 . dar pe revers
MON (eta) NO (va) REG (ni) S ViE (corum).
3 6 8-369. Piese de 1 , 5 g roş i , 1 6 33. Identice cu nr. 365-367, dar cu
data 1 6 33.
III. RIGA
Gustav Adolf ( 1 6 1 1 -1 632)

370- 37 1 . Piese de 1 ,5 groşi, 1 624. H--C. II, 4370.
Christina ( 1 634-1 654)
372. Piesă de 1 ,5 groşi, 1 648. Cf. H-C, II, 4402, dar pe avers S , iar pe re
vers RIG.
47
IV. PRUSIA
Georg Wilhelm ( 1 6 1 9- 1 640)
373. Piesă de 1 , 5 groşi, 1 62 3 . Cf. H-C, IV, 8723, dar cu data 1 6 2 3 .

:1 74- 3 7 6 . Piese d e 1 , 5 groşi, 1 624. H-C, IV, 8 7 2 8 .
3 7 7-3 78. Piese de 1 , 5 groşi, 1 625. H-C, I V , 8724, dar c u data 1 62 5 .
379-3 80. Piese d e 1 , 5 groşi, 1 626. H-C, IV, 8724, d a r c u data 1 62 6 .
V . SILEZIA
uopold I ( 1 6 5 7 - 1 7 05)
3 B J . Piesă de 3 creiţari, 1 6 60, G-H . Av. LEOPOLDVS D (ei) : G (ratia) :

(3) R (omanorum). I (mperator). S (emper). A (ugustus). G (ermaniae).
I-I (ungariae). B (ohemiae). REX. Legenda între două cercuri de perle
foarte mărunte. Bustul împăratului, cu perucă, lauri şi cuirasă, spre
dreapta. La gît poartă ordinul lînii de aur. Cifra 3 se referă la valoa
rea pliese i : trei creiţari.
Rv. ARCHIDVX. A (ustriae) : DVX. B (urgundiae) ET (în ligatură)
SIL (e s ia e) . 1 6 6 0 . Legenda între două cercuri de perle foarte mărunte.
Vulturul bicefal austriac, C\l aripile întinse, ţinînd în ghiare, de o
pa � t l' şi de alta, o sabie şi un sceptru. Pe piept, poartă un scut cu armele
Austriei ( b a n d ă orizontală) şi ale Burgundiei (două benzi oblice, din
stînga sus. spre dr eapta jos) . Deasupra celor două capete ale vulturu
lui o coroană i m pe r i ală . Vulturul e încadrat de siglele G-H.
3 8 '.: Idem. 1 6 66. SHS. Identică cu nr. 3 8 1 , dar pe avers LEOPOLD (us) . . .
R (ex), i a r p e revers ARCHID AV (SHS) D BVR ET (ligatură E + T)
. . . 1 6-66. Impăratul pmrată guler înalt.
?H3--3B4. Idem. 1 6 6 7 . SHS. Identice cu nr. 382, dar cu data 1 66 7 .
2 8 5 . Idem, 1 6 6 8 . S H S . I den t i ce c u nr. 3 8 2 , dar cu data 1 6 6 8 .
3 8 ti 3 9 0 . Idem, 1 6 G 9 . S H S . Identice c u n r . 3 8 2 , d a r cu data 1 6 69.
::C 9 1 -393. Idem, 1 6 70. SHS. Identice cu nr. 3 8 2 , dar pe avers LEOPOLDVS,
iar pe revers B în l o c de BVR şi data 1 6 7 0 .
VI. TIROL
i< erdinand Ca rol ( 1 6 3 2- 1 662).
:: 9 4 . Piesă de 3 erei.ţari. 1 6 39. Av. FERDIN (andus). CAROL (us ) . D (ei) :

G (ra ti a) : ARCHID (ux) : A (ustriae). In cîmp 1 6-39. Legenda in tre
două cercuri de perle. Bustul ducelui Ferdinand Carol, cu cuirasă,
peste care p o a r t ă o manta cu guler înalt, şi coroană, spre dreapta.
Rv. DVX. BVRGVND (iae). (3) COM (es) : TYROLIS. După ultimul
cu vîn t o steluţ.ă. Legenda între două cercuri de perle. Două scuturi
alătmate cu armele Austriei (vezi nr. 3 8 1 ) şi ale T i rolul ui : vultur
încoronat, cu ari.pile întinse, spre dreapta. Deasupra celor două scu
turi o rozetă.
48
395 Idem, 1 642. Identică cu nr. 394, dar pe avers AV şi 1 642.

396. Idem, 1 643. Identică cu nr. 395, dar cu data 1 643.
397. Idem, 1 653. Identică cu n r . 395, d a r cu data 1 653, i a r banda r11·i
zontală d e l a armele Austriei este ornamentată.
398. Idem, 1 656. Identică cu nr. 397, dar cu data 1 656, iar pe revers, du p :i.
ultimul cuvînt, o cruce treflată.
399-400. Idem, 1 66 1 . Identice cu nr. 397, dar cu data 1 66 1 .
40 1 . Idem, 1.662. Identică cu nr. 397, dar cu data 1 662.
Sigismund Francisc ( 1 662-1 665)

402. Idem, 1 664. Av. SIGIS (mundus) : FRANC ( iscus). D (ei) : G (ra l i a ) :
ARCHID (ux). AV (striae). Legenda între două cercuri de perle. Bu�-;
tul ducelui, cu perucă c u bucle mari, c u p[atoşe ş i mantie, spre
dreapta. Rv. DVX. BVRG (undiae) : (3) COM (es) . TYRO (lis). I 6-!i4.
Tipul reversului ca la nr. 397, dar deasupra celor două scuturi o c � >
roană imperială, iar între scuturi un sceptru ( ?) ornamentat.
403. Idem, 1 665. Identică, cu nr. 402, dar cu data 1 665.
Leopold I ( 1 665-1 705)

404. Idem, 1 669. Av. LEOPOLDVS D :G :R :I :S :A :G :H : B :R . Legenda î n l l·z·
două cercuri de perle. Bustul împăratului , cu perucă cu păr lung . cu
lauri. cu armură. cu mantie şi guler înalt. spre dreapta.

Rv. ARCHID : A : (3) D :B :CO :TY. 1 6- 1 9. Tipul reversului ca la m
402.
VII. AUSTRIA
A) Niederosterreich
I,eopold I ( 1 657-1 705)

405. Piesă de trei cre i ţari, 1 662. LEOPOLDVS. D.G.R.I. (3). S.A.G. H . B . R E X .
Legenda înil'e două cercuri d e perle. Bustul · împăratului, cu pCu·
lung şi lauri, cu cuirasă, mantie şi guler înalt, spre dreapta.
Rv. ARCHI. AVS. D(CA în monogram)VX BVR C TYR 1 6-62 . Le
genda între două cercuri de perle. Vulturul bice fal austriac cu corz i ci
nă imperială, cu sabie şi sceptru, avînd pe piept armele Austriei :� i
Burgund iei.
406. Idem, 1 666. Identică cu ·nr. 405, dar pe avers cifra 3 intre R . I . iclr
pe revers ARCHID. . . DVX B CO . . . după AVS un semn de mone b t ·
în formă d e rozetă într-un cerc. Data 1 666.
407. Idem, 1 669. Identică cu nr. 406, dar pe avers cifra 3 după R.I. S . , i:H·
pe revers data 1 669.
408-409. Idem, 1 670. Identice cu nr. 407, dar cu data 1 670.
4 1 0 . Piesă de 6 creiţari, 1 674. Identică cu nr. 405, dar pe avers (VI) du:.J,·t
R.I.S .. iar după REX o steluţă. Reversul ca la nr. 406, dar cu data l O H .
49
B) Steiermark
Ferdinand III ( I 637-- 1 657)

41 1 . P iesă de 3 creiţari, 1 657. Av. FERDI (nandus). III. D G R. (3)
S.A.G.H.B. REX. După ultimul cuvînt o rozetă ( ?). Legenda între do
uă cercuri de perle. Bustul împăratului, cu păr lung, cu lauri ş i cui
rasă, spre dreapta. La gît poartă ordinul lînei de aur.
Rv. ARCHI. AVS. DVX. BVR. STYRIAE 1 657. La ultimul cuvînt
l igatură A + E. Legenda între două cercuri de perle. Cercul exterior
din perle mai mari . Trei scuturi dispuse în formă de treflă, unul cu
vulturul bicefal austriac, altul cu armele Burgundiei, al treilea c u
armele Stiriei : grifon pe picioarele dinapoi, spre stînga. Intre scu
turi cite un ornament în formă de amnar stilizat.
Leopold I ( 1 657- 1 7 05)

4 1 2. Idem, 1 669. Av. LEOPOLDVS D.G.R.I. (3) S.A.G.H.B. REX. După
ultimul cuvînt o cruciuliţă. Legenda între două cercuri de perle. Bus
tul împăratului , cu păr lung, lauri, cuirasă, mantie şi guler înalt, spre
dreapta. La gît poartă ordinul linei de aur.
Rv. Identic cu nr. 4 1 1 , dar BVRG şi data 1 669. Pe lîngă cele trei m·
namente în formă de amnar cite o steluţă. Ornamentul dintre scutu
rile cu armele Stiriei şi Burgundiei încadrat de literele I A N.
VIII. MORA VIA
Ferdinand II ( 1 6 1 9- 1 6 37)
4 1 3. Piesă de 3 creiţari, 1 629. Av. FERDI (nandus) II. D.G.R. (3)

.
I.S.A.G.H.B.R. După ultima literă un semn de monetar, puţin v i zi
bil. Ultima l iteră mai mică decît celelalte. Legenda între două cer
curi de perle. Bustul împăratului, cu lauri şi armură, spre dreap ta.

Rv. ARCHIDV A DV B C T 1 629. După A (ustriae) un semn de mo
netar în formă de „O" cu marginile l aterale îngroşate, în par a nteza.
Legenda între două cercuri de perle. Vulturul bicefal austriac cu ari
pile întinse, cu sabie şi sceptru, cu coroană imperială, avînd pe piept
armele Austriei şi ale Burgundiei.
IX. UNGARIA
4 1 4. Piesă de 3 groşi, 1 623. K-B. U, 277.

Piesele tezaurului s e repartizează deci astfel :
50
Polonia 3 64 piese (24 7 piese de 6 groşi, 9 de 3 groşi,

1 08 de 1 ,5 groşi)
Elbing 5 piese (de 1 , 5 groşi)
Riga 3 piese (de 1 , 5 groşi)
Prusia 8 piese (de 1 . 5 groşi)
Silezia 1 3 piese (de 3 creiţari)
Tirol 1 1 piese (de 3 creiţari)
Austria 8 piese (una de 6 creiţari. 7 de 3 creiţari)
Mora via 1 piesă (de 3 creiţari)
Ungaria 1 piesă (de 3 groşi)
Total 4 1 4 piese
Vom discuta pe rînd diferitele emisiuni monetare din tezaur.

Emisiunile monetare poloneze din timpul domniei lui Sigismund III
sînt în majoritate covîrşitoare piese de 1 ,5 groşi bătute la Bydgoscz (Brom
berg) ; asemenea piese se emit în cantităţi enorme între 1 6 1 4 - 1 627:1. Ală
turi de acestea apar puţine piese de 3 groşi de la aceeaşi monetărie.
Emisiunile din timpul lui Ioan Cazimir sînt exclusiv piese de 6 groşi.
Primele emisiuni de acest fel, din timpul domniei lui Ioan Cazimir datea
ză din 1 6 50, dar, judecind după datele pe care le furnizează colecţia lui
Hutten-Czapski şi manualul lui Gumowski. emisiuni masive de asemenea
piese apar abia din 1 660", lucru care se reflectă şi în compoziţia tezauru
lui (vezi mai j os). Amintim că piesele de 6 groşi (în poloneză Szostak> se
emit pentru prima dată pe timpul lui Sigismund I, la 1 5285, conform unei
ordonanţe din 1 5266• E i sînt emişi pînă la 1 627, cînd dieta din acest an in
terzice baterea de monete de argint mai mici decît talerul 7 . Pe monetele
de 6 groşi din tezaurul de la Arduzel apar următoarele sigle 8 :
1.Pe avers I-T, pe revers frunză de trifoi-rozetă.
2.TL-B
3.T-T
4. GB-A
5.N-G
6.A-T
7. AC-PT
Siglele nr. 2-7 sînt pe reversul monetelor.
Siglele I-T sînt iniţialele numelui lui Iohann Thamm, monetar şi ve
rificator între 1 655- 1 6 6 1 la monetăria din Cracovia. Frunza de trifoi pare
a fi semnul monetarului Slomnicki, care funcţionează la aceeaşi oficină
între 1 656-1 657. Nu cunoaştem semnificaţia rozetei, dar n-ar fi exclus ca
frunza de trifoi şi rozeta să fie semnul unui singur monetar, al cărui nu-
' Gumowski ; p, 48
' H-C. I. 295 sqq : Gumowski, p. 148.
' Gumowski, p. 105.
6 Schrotter, s.v. Scchsgroschen.
7 Gumowski. p. 45.
8 Tn legătură cu siglele monedelor şi monetarii, vezi Gumowski, p. 59-62. 187-197.
51
m e n u e cunoscut. .31glele TL-B sînt iniţialele vestitului ma tematician şi

antreprenor Titus Livius Boratini, care conduce monetăria din Cracovia
între 1 658- 1 66 1 . S iglele T-T sînt iniţialele monetaruluiThomas Timpf. Si
glele GB-A sînt iniţi<;lele lui Giovanni Battista Amuretti, arendaşul mone
tăriei din Lemberg între 1 660-1 662. Siglele N-G sînt iniţialele lui Niklas
Gilli, arendaşul monetăriei din Poznan între 1 660- 1 662 El este arestat din
cauza unor nereguli şi monetăria se închide la 1 6 62. Siglele A-T sînt ini
tialele lui Andreas Timpf, fratele lui Thomas Timpf, amintit mai sus. Sig
l ele AC-PT înseamnă Andreas Timpf Capitaneus PiaseczinensisY. Pia
"S eczna înseamnă în pol oneză monetărie.
IVIonetele oraşului Elbing sînt exclusiv piese de 1 ,5 groşi, considerate
n:( ·.nete de inflaţie, emise în atelierul regal suedez din Elbing în cantităţi
uriaşe, după ocuparea oraşului de către suedezi în 1 626. Circulaţia lor este
interzisă pe teritoriul oraşului Danzig şi în Prusia din 1 630, iar pe terito
riul polonez din 1 633 1 0 •
Piesele de 1 , 5 groşi din Riga sîn t emise aici de suedezi după ocupa
;· ea oraşului în 1 62 1 .
Piesele d e 1 , 5 groşi prusiene, împreună cu cele poloneze, cele d e El
bing şi Riga. de aceeaşi valoare sînt nelipsite în tezaurele monetare tran
silvane acumulate în prima jumătate a secolului XVII şi apar frecvent
şi în cele acumu1ate în doua jumătate a acestui secol 11 . Şi piesele prusi
ene de 1 , 5 groşi se emit, pare-se, numai pînă la 1 627.
Piesele sileziene sînt piese de 3 creiţari, care, în Silezia, circulă sub
numele de bohm 12. Piesele din tezaurul de la Arduzel sînt emise la Wroc
lav (Breslau). Alte monetării funcţionează în S ilezia la Glatz, Opolie (0-
ppeln) şi Brieg. Piesele din tezaur poartă siglele G-H şi SHS, care repre-
1intă i n iţialele monetarilor Georg Hubner ( 1 648- 1 664) şi Solomon Hammer-
<>chied ( 1 664-1 6 9 1 )13• Regiunea sileziană cu monetăria de la Wroclav ajun
ge în stăpînin:: 'l A u„tnei odat.i cu Ungaria, Boemia şi Moravia, după 1 526,
deci după distrugerea regatului ungar de către L t u ci. După cum se ştie
împăratul Ferdinand justifică anexarea acestor teritorii pe temeiul căsă
t oriei lui, în 1 52 1 , cu Anna, Fiica lui Vladislav II şi sora lui Ludovic II al
' H-C. I . p . 299-�00.

rn Gumo ...\':-> k i . p. 52.
11 E. Chirilă - N . Lupu. Tezaurul feudal d e la Sadu. sec . XVI-XVII. ! n Muzeul B r 11.
kenthal. Studii şi comu niedri. Arheoloqie şi istorie. 12. 1965. p. 121-142 ; E. Chirilă - v. Lucăcel,
Teza urul feudal de la Aghireş sec. XVI-XVII, in Studia Universitatis Babeş- Bo/.ya i, series His-
1.oria. 1965. Fasc. n . p. 3�-.i 4 : E. Chirilă - V. Feneşan. Tezaurul d e monede feud"le d e la M i h a i
V 1teaoul. s e c . XVI-XVII. î n M u z e u ! Brukenthat. . „ 1 3 . 1 96 7 , p. 197-20·; ; E C h i ri!ă - z. Milea ;
Tezcw r u l de la Ia c o n <.' n i . sec. XVI-XVII. in A p u l u m . VI. 1967. p. 289-30li : E. C h i r i i <} - v. Pepe
lea. Tezaurul monetar de la Feisa, .wc. XVII. în Muzeul Brukenth a l „ „ vo l . 1 4 . 1968 : E. C h i n l ă .
- Th. N fi !! ler. Teza u r u l feudal d e la Buzrt. sec. X V I - X V I I . î n M u z e u l Brukenthal „ . , voi. 1 4 ,
1 968 : E. Chirilă - I . Chiior, Tezaurul feudal de la Suritu. sec . X V I I . î n ffi5'. Pentru a d ou a
,1 u m ă tal e a secolului XVII vezi E. Chirilă - D. Ignat. Tezaur ul feudal d e la G urna. Oradea,
J 9fi7 : G . An.�hel. Trei tezaure monetare din sec. XVII. în Apulum. v . 19<i4. p, �15 sqq. ; Id . ,
Tezaurul mone t a r <l i n secolul X V I I r/e l a Rdscr uci. i n Apulum, VII, p. J Q J sqq,
"l ln legătură cu numele silezian a l pieselor d e trei creiţari. bi:ihm. �i qrossi Pragen
,e.• . vezi F. Friedensbu.rg. Schle.• iens Miinzqeschich t e in M i t telalter. Breslau. !B'i7-1878. p. 50 şi
315 ; Sch rătter. s.v. Băhm şi Prager Groschen.
" Erklaerung. p. 153, 321 ; G:ejnek, p. x.
5'2
U ngariei ; această căsătorie fusese plănuită încă din 1 5 1 6 1 " . Boemia şi Mo
ravia, împreună c u o parte d i n Silezia, aparţinuseră Ungariei. 1 '•a
Monetele tiroleze, ca şi cele din Austria de Jos şi Stiria, sînt în majo
ritate absolută piese de trei creiţari, aşa numiţii Dreikreuzer, Kaiscrgros
chen sau Landgroschen, care se emit în Austria de pe la jumătatea s ec 1 1 -
XVI 1;; . Piesele tiroleze din tezaur sînt emise d e Ferdinand Carol, Sigis
mund Francisc ş i Leopold I. Tirolul este unit la imperiul german pe 1.iin
pul lui Maximilian I ( 1 493- 1 5 1 9), în 1 49 1 , după moartea lui S igismund .
comitele Tirolului, dar se afla încă din 1 363 în stăpînirea Habsburgilor .
I ntre 1 379-1 490 şi 1 564- 1 665 Tirolul se bucură de autonomie în cadru!
imperiului, sub propriii săi principi. Ferdinand Carol şi Sigismund Fran
cisc sînt strănepoţi a i împăratului Ferdinand I şi fiii lui Leopold V, prin
cipele Tirolului , şi al Claudiei de Medici 16 • Ei aparţin aşa numitei ramuri
tiroleze a casei de Austria, celelalte două ramuri fiind ramura austriac.:!,
întemeiată de Maximilian II şi cea, stiriană, întemeiată de Carol al II-lea,
amb ii fii ai împăratului Ferdinand I. După moartea lui Sigismund Franci:.;c.
Tirolul este anexat la imperiul habsburgic. Manetele tiroleze sînt emis,·
la Hall 17 •
Manetele nr. 405-4 1 2 sînt emise în provinciile austriece Austria de
Jos şi Stiria. Le-am descris separat doar din motive de metodă. După cum
s-a mai spus, ele sînt piese de trei creiţari şi o piesă de şase creiţari. Pie
sele din Austria de Jos sînt emise la Viena. S iglele AC în monogram, ca
re apar pe maneta nr. 405, sînt iniţialele meşterului monetar Andrea Cetto,
care lucrează intre 1 660-1 665 18• Rozeta de pe piesele nr. 406-41 0 este sem
nul meşterului monetar Franz Faber 19• Piesele de Stiria sînt emise la
Gratz 20 . Literele IAN de pe maneta nr. 4 1 2 sînt iniţialele meşterului mo
netar I.A. Nowak, care activează aici între 1 669-1 69221• Leo;;old apare pe
aceste manete cu titlul de archiduce al Austriei şi duce al Burgundie i. T i
tlul d e archiduce este creat d e ducele Rudolf I V încă d i n 1 359, dar tilul
este confirmat oficial abia în 9 ianuarie 1 453 de către împăratul Frederic
IV 22• Amintim că titlul de duce este purtat de membrii casei de Austria
din 1 1 56. Titlul de duce al Burgundiei este ciştigat de împăratul Maximi
lian I prin căsătoria sa în 1 477 cu Maria de Burgundia, fiica lui Filip Te
merarul, ducele Burgundiei care moare la 1 477 în lupta de la Nancy, îm
potriva regelui Franţei Ludovic XI 21 .
Piesa nr. 4 1 3 este emisă în Moravia la Olomouc (Olmutz) . Cercul cu.
" E, Ztillner, Geschichte dsterretchs, ed. II. Viena, 1961. p , 160. 161 : în legătură c u
anexarea ce1orlalte regiuni sileziene la Austria, vezi G . Strohl dsterreichische-Unga rische wa
ppenrolle, Viena, 1890. p, XII.
1954, s.v. Bohemia, Moravla, Silezla.
14 a) ln legătură cu Boemia. Moravia şi Silezia. vezi Germanic Coina ges, W.D, Crai•; .
" Schrotter. s.v. Drelkreuzer şi Kalsergrosehen.
" Ztillncr, op. cit„ Taffe! III.
17 Cejnek, p. 97, 98, 1 19.
18 Id„ p, I.
" Id. p. I,
"' Id„ p. 118.
" Id„ p. II.
n Strtihl. op. cit„ p, x.
23 Zli!iner, op. cit„ p. 152.
53
pClriile laterale îngroşate este un semn de monetar dintre anii 1 627- 1 6412" .
Moncta n r . 4 1 4 este o piesă de trei groşi, valorînd nouă denari, nu
mindu-se d i n această cauză novenarius25• Piese este emisă la Kremnica,
după cum arată iniţialele K-B.
După cum s-a mai spus, Moravia şi Ungaria ajung să facă parte din
imp('riul habsburgi c după 1 526. dar un precedent la unirea lor, precum
:şi a Boemiei, la imperiul german este creat de încoronarea ducelui Albrecht
V. căsătorit cu fiica lui S igismund de Luxemburg, ca rege al Ungariei
�i' Boemiei î n iam1ai·ie 1 438�1;.
Cele mai vechi monetc din tezaur, cinci piese de 1 ,5 groşi poloneze (nr.
1 -5) sînt emise în 1 620. Cea mai recentă monetă din tezaur, o piesă aus
l r iacc"i de şase crei1. ari (nr. 4 1 0), a fost emisă în 1 674. Monetele tezaurului
1'e înşirue deci pe o perioadă de doar 55 de ani , ceea ce la un tezaur feu
·d al reprezintă un interval de'3tul de scurt.

Cele 4 1 4 piese ale tezaurului sînt toate emise în afara Transilvaniei,
in nu mai puţ.in de 1 O ţări . pro v incii sau oraşe. De fapt această varietate
este mai mult aparentă şi de na lură geografică, pentru că piesele tezau
rului se împart în rnonete emise după sistemul monetar polonez (Polonia,
Elbing. Riga. Prusia şi Ungaria) şi după cel austriac (Silezia, Tirol, Aus
tria de J os, Stiria şi Moravia). Nu e mai puţin adevărat însă că marea va
rietate a monetei divizionare de argint străine care circulă în Transilva
nia. în speci a l monetă poloneză. ca şi cantitatea redusă sau absenţa totală
a monetei divizionm·e transilvane de argint e un fenomen caracteristic
pentru circulatia monetară în Transilvania în secolul XVII, fenomen care
�e mani festă din plin incă din secolul XVI. Impotriva lui luptă fără suc
c·es . la începutul secolului XVII, Bocskay şi B athory, ale căror em1s1uni

dl' monetă măruntă de argint au scopul precis de a scoate di n circulaţie
moneta poloneză care circula în Transilvania 27 .
Dăm ,m ai jos (la sfîrşitul articolului de faţă) un tabel cu repartiza
rea cronologi c[l a monetelor pe ţări, provincii sau oraşe. Tabelul oferă o
privire general ă asupra monetei mărunte de argint, de şase groşi sau mai
rn i cc'\ . ce se a fla î n circulaţie în Transilvania în deceniile şapte-opt ale se
"·· ol u l u i X V I I . I n acelaşi timp tabelul arată că acumularea păr l, i i celei mai
:-.ubstanţiale a tezaurului a avut loc prin anii 1 668-1670. Am arătat într-o
.altă lucrare că procentul maxim de piese din emisiunile unui an ajunge
d i n Polonia în Transilvania în 4-6 ani de la data emisiunii28 . Cota cea mai
mare dl' monete poloneze din tezaur e cea a anului 1 663, care a întrat deci
in tezaur pc la 1 668-1 669. Numărul de monete p_oloneze din tezaur merge

<:rescînd constant spre 1 663 şi descreşte constant de la această dată, pen
tru că mondele emise îninte de 1 663 s-au dispersat mai mult, iar c ele
de după acest an n-au avut încă timpul necesar să pătrundă în cantitate
,,, CejneK. p. V U I .
" C . Kiriţescu, Si.� temul b4nesc al leului şi precursorii lui, Bucureşti, 1964 , P. 106.
'� Zollner, op. cit., P. 144.
27 L. Huszăr. Bethlen Gabor penzei (Monedele lui G. Bethlen), Cluj , 1945. p. 10-11 ;
16-1 7 : în legătură cu circulaţia monetară în sec. XVI în Transilvania şl explicaţia fenomenului
:imintit, vezi discuţia amănunţită la E. Ch!rilă - Şt. Dănllă, Tezaurul monetar de la Şieu, sec.
;xJV-Xl'll. ln Apulum, VII, 1968, p. 322-524.
54
maxima m Transilvania iar, după 1 67 1 , pătrunderea lor aici este ingn• u

nată sau oprită integral de tulburările din principatul transilvan (vezi mai
jos). Din acest p1Unct de vedere tezaurul prezintă o analogie perfectă c u
tezaurele monetare de la Sadu, Aghireş, Iacobeni, Mihai Vi teazu, Feisa,
Buzd şi Suatu (acumulate în prima j umătate a secolului XVII), la care
cota cea mai mare de monete poloneze e cea a anului 1 6 23 ::;i la care cc:i
mai mare parte a tezaurului a fost acumulată în intervalul de pace �i
relativă prosperitate dintre 1 62 7 - 1 629, lucru pe care-l arată limpede ta
belele cu distribuţia cronologică a manetelor din aceste tezaure 2K a U n
alt tezaur, acumulat la începutul secolului XVII aduce şi el o d ovadă î n
l egătură cu timpul de care are nevoie maneta străină pentru a ajunge î a
Transilvania din ţara d e origine : piesele emise î n Confederaţia Olandeză
au neovie de circa patru ani pentru a ajunge din Olanda în Transilva
nia '.!�b De notat că ş i piesele sileziene, provenind din impe1iul habsbur
gic, ca şi cele din Austria de Jos, au cea mai mare cotă tot în anii 1 669-
1 670.
De altfel nici nu este de aşteptat ca o cotă mare de piese poloneze să ft
pătruns în Transilvania şi să fi fost acumulată în anii 1 660, 1 66 1 , 1 66 2 ,
adică l a data cînci turcii pătrund în Transilvania sprijinindu-I p e Acaţiu
Barcsay împotriva lui Rakoczy cînd are loc lupta de la Gilău (22 mai l 060)
moartea lui Rakoczy la Oradea, intervenţia turcească ş i austriacă în Tran
silvania, lupta de la Seleuşul Mare ( 1 662) care se termină cu moartea lui
Kemeny. E foarte probabil că moneta poloneză n u începe să se îndrepte
în cantităţi apreciabile spre Transilvania după expediţia poloneză a lui
Rakoczy, înainte de 1 664, data păcii de la Vasvar, după care au<.;triecii ş �
turcii se retrag din principatul transilvan şi cînd, chiar în condiţiile n e
norocitei domnii a lui Apaffy, există totuşi minimul de siguranţă necesat·
schimbului comercial şi, deci, circulaţiei monetare din Polonia spre Tran
silvania. De altfel e semnificativ faptul că, deşi prima monetă poloneză
din tezaur din j umătatea a doua a secolului XVII se datează în J 656, exis
tă un hiatus între acest an şi 1 6 59, hiatus care acoperă anii 1 6 5 7 - 1 658, a
dică exact anii în care Rakoczy este înfrnt în Polonia (1 657) şi în care turc i i
şi tătarii atacă ş i pradă Transilvania ( 1 658), după c e Rakoczy obligase Jieb
d e la Mediaş (27 ianuarie 1 658) să-l realeagă principe al Transilvaniei, îm
potriva candidatului turcilor, Acaţiu Barcsay. Acest fapt araţă odată mai_
mult cît de sensibilă este circulaţia monetară faţă de evenimentele pol itice
şi c î t de prompt reac ţionează e a faţă d e acestea20.
Manetele din prima jumătate a secolului XVII prezente în tezaur.
piesele de 1 ,5 groşi poloneze, de Elbing, de Riga şi prusiene. n u reprezin
tă decît un numerar rămas în circulaţie în continuare şi n u trebuie consi
derate ca o indicaţie că tezaurul ar fi fost acumulat parţial în prima j u-
28 Vezi E. C h i rilă - N. Lupu. Tezaurul „. de l'z Sadu. p. 133 : chestiunea e apoi n·
luată şi discutată document şi în articolele despre tezaurele de la Aghireş, Iacobeni. Mihat
Viteazul. Feisa. Buzd ş i Suatu (vezi m a i s u s , n , 11).
2H a . Vezi nota 11.
"' b. Vezi E . Chirilă - O. Bandula. Tezaurul monetar de la Baia Mare, Baia !\fare:
1966, p . 46.
„ E. Chirilă - V. Lucăcel, Teza urul „. de la Aghireş, P. 52.
5=;
mătate a secolului XVII. Î n cazul acesta n-ar trebui s ă lipsească d i n com

poziţ.ia tezaurului bogatele emisiuni monetare ale lui G. Bethlen şi, une
ori, chiar ale lui Bathory un număr mare de piese de Elbing, care s1m
prezente în toate tezaurele monetare din prima j umătate a acestui secol.
De a ltfel tezaurele monetare acumulate în prima j umătate a secolului XVII
prezinte1 o di s t r ib u lie crnnologică:m net deosebită de cea a pieselor din
prima jumătate a secolului XVII prezente în tezaurul de la Arduzel.
Aparent surprinzătoare este lipsa totală a manetei transilvane în te
zaur. care se explică �prin faptul că, j udecînd după datele concludente pe
care le dă repertoriul lui Resch:1 1 , emisiunile de monete mărunte de ar
gint sînt extrem de puţine în Transilvania în a doua j umătate a secolului
XVII. i ar si tuaţia economică a proprietarului tezaurului (vezi mai jos) nu
i -a perm i s s:':'1 achizi ţ ioneze piese mari de argint sau piese de aur. După
cum s-:t mai spus. lipsa monetei transilvane din prima j umătate a seco
lului XVII. în t-: pn : ial a emisiunilor lui Bethlen, e o dovadă conclud•:: n tă
că tezaurul a fost acumulat în a doua j umătate a acestui secol. Disconti
nuitatea cronologică ce se manifestă în repartiţia manetelor din tabel în
tre 1 629- I ()59 pare a fi generală la tezaurele transilvane. Ea se manifestă
clar la tezaurele monetare acumulate pînă la sfîrşitul primei j umătăţi a
secolulu i XVII şi e vizibilă şi la cele acumulate în a doua jumătate a a
cestui secoJ'.I:!. E a se datoreşte tulburărilor provocate î n viaţa economică
de luptele care izbucnesc după moartea lui Bethlen şi abdicarea Catheri
nei de Brandenburg în legătură cu succesiunea la tronul transilvan şi in
general situaţiei tulburi a economiei transilvane pînă la pacea westfalică.
situaţie care împiedică afluxul de monetă străină spre Transilvania. în
timp ce emisiunile locale de monetă măruntă de argint sînt foarte reduse
sau inex i stente.
Puti nele pi ese d i n tezaur emise pe teritoriul imperiului habsburgic
înainte de 1648 au pătruns foarte probabil în Transilvania numai după
pacea westfal ică:i:i iar numărul lor mic trebuie pus u1 legătură cu star2d
de tensiune dintre principatul transilvan şi imperiul habsburgic, care ră
mîne o caracteristică permanentă a primei jumătăţi a secolului xvrr11a
si care se repercutează asupra legăturilor economice dintre principat -şi
i m periu.
Cea mai recentă piesă din tezaur se datează în 1 67 4. E deci foarte
probabil că îngroparea tezaurului a avut loc încă în cursul anului 1 6 7 4
şi nu mai t.îrziu. În această ultimă ipoteză ar fi de aşteptat ca în tezaur
1'ă se găsească mai multe piese cu data de 1 674, nu o singură piesă. l n ce
priveşte cauza îngropării. proprietarul tezaurului l-a putut ascunde şi din
"' Vezi tabelele de distribuţie eronologică a monedelor la tezaurele monetare d e la n . ! l .

:•1 A . Hesch. Siel> e n l> ilryische J\ifii n :e n 1'nd 1Yledaillen von 1538 t>îs z u r Gegenic n r t . Si
b i u . 1 9 01 .
"' Vezi nota 30.
"' Vezi tezaurPle m o netare de la nota 11. în special tezaurul de la Aghireş. p, 53 şi
1 ezaurul de la Gurba, p. 23.
33 a) l n legătură cu relaţiile dintre principatul transilvan şi imperiul habsburgic ln
prima jumătate a secolului XVII V<•zi M. Dcpner. Das Fiirstentum Sie benbiirgen im Kampf
gegen H a b s tJ uru. Stuttgart. 1938,
56
motive de ordin personal. Dar în Transilvania izbucnesc după 1 6 7 1 , deci

după executarea în Ungaria (30 aprilie 1 67 1 ) a lui Fr. Nădasdy, Petre
Zrinyi şi Fr. Frangepan şi după emigrarea protestanţilor unguri în prin
cipatul transilvan, un lung şir de tulburări şi lupte, în care sentimentele
anitgermane ale emigranţilor şi ambiţiile politice ale lui Apaffy, care do
.
rea să aj ungă rege, au un rol însemnat. Lupta de la S atu Mare la 1 6 72
şi decapitarea lui Dionisie Banffy în decembrie 1 674 sînt doar două d in

episoadele sîngeroase ale acestor frămîntări care constituie preludiui
crîn cenelm· răfuieli dintre curuţi şi lobonţiy, . Aşa stînd lucrurile, e foarte
probabil că starea de nesiguranţă din principatul transilvan l-a îndemnat
pe proprietar să-şi îngroape tezaurul în 1 674. E semnificativ de altfel
faptul că în tezaur nu se află manete din anii 1 67 1 , 1 67 2 , 1 673 şi că, după
cum s-a mai spus, tezaurul cuprinde o singură monetă din 1 674. Aceasta
este, socotim noi, o dovadă în plus că perioada de acumulare a grosului
teza u rului nu depăşeşte anul 1 670.
In ce priveşte numernruL tezaurul se compune d in 247 piese de şase
groşi, 10 piese de trei groşi, o piesă de şase creiţari, 32 piese de trei crei
ţari şi 1 24 piese de 1 , 5 groşi. Piesele poloneze de :i groşi de la începu
tul secolului XVII valorează nouă denari35. Piesa de şase groşi poloneză
este egală în greutate cu cea austriacă de şase creiţari3li şi valorează deci
nouă denari (vezi mai j os), nu optsprezece. Piesa ungurească de trei groşi,
bătută după sistemul monetar polonez valorează nouă denari, după cum, de
altki, indică cifra Vilii de pe reversul acestei piese (nr. 4 1 4. Piesa de l , G
11
groş i . considerată mon edă d e inflaţie, valorează d o i denar i i a r u n creiţar
potrivit reglementări i cursului monetei din 1 687, valorează doi denari3!\ nu
L5 denari. ca la începutul secolului XVII39. Deci piesa de şase creiţari valo-
rează 1 2 denari "° . Pe baza acestor date, tezaurul reprezintă o valoare de
3592 denari. Din această sumă maneta poloneză sau venită prin Polonia
(din Elbing. Riga. Prusia) reprezintă 3293 denari, adică 9 1 ,6 7 0;11 iar cea
venită din imperiul habsburgic reprezintă abia 2 1 9 denari, adică 6 , 09 0;0,
deci o cotă parte infimă'• 1 .
"1 ! n legătură c u eve n i m e nt ele din Transilvania î n a do u a j u m ă tate a se�t>lului XVH,

\"<'Zi Istoria României. voi. III. Bucureş ti . 1964, p. 220-241 : Din Istoria Transt!vaniei. Bucureşti,
1960. P. 1 43--1 46. 152-154 : A . Vere.,s. Documente privitoare l a is toria Ardealu lui, Moldovei şt
"fărli Romaneşti. voi. XI. Bucureşti. 1939), introducere ; c. Giurescu. Istoria românilor. vol.
HI ·1 . B u c u reş ti . 1942. p. 358-364 ; I . Lupaş. Sflrşitul suzcran itaţii otomane ş i inceputul regtmu
l 1 1 i l i a ll s b u rqic în Transilva n i a . în Studii istorice. voi. IV. Sibiu. 1943. p. 127-144 ; M. Lupaş -
V lu s i u . Principu.t ul transilvan în veacul a l XVII-iea, în Aspecte din i s toria Tran.<ilvan.ici. Sibiu.
194'5. P. 121-130 : I . Crăciun. Raz1'rtl tirea saşilor din Braşov la 1688. în Studii şi Materiale de
istorir> mcclie. I. 1956. p. 199--210 .
3.5 Huszar. op. cit.. p. 13.
:� G . A ng h e l . Teza urul 111onetar . . . dl! la Răscruci, p. 410, cu n. :u.
;;7 Huszar, op. cit„ p. 49.
'" G . Anghel. art. cit., p. 410 ; c adevărat că data acestei reglemcntftti depăşeşte pe
cc·a a u l t i m e i monede din tezaur. dar dispozîţiia n u face alteeva decit confirmă o stare de fapt.
39 Huszar. op. cit . . p. 50.
1" G . Anghel. art. cit„ p. 410.
" Pentru comparaţie cu situaţia d i n prima j um ă tate a se col u l u i X V II vezi tabelul
con ? p arati v cu procentajul di.feritelor tipuri de monede care circulă tn Transilvania la E . Chî
ri lă - Th. Năg l er , Tezaurul monetar ele la Huzd (vezi mai sus. n . l l l .
57
Dăm mai j os un tabel de preţuri"'.! din anii 1 677- 1 678 care va permite
să se aprecieze mai concret puterea de cumpărare a sumei de 3592 denari
pe care o reprezintă tezaurul. Unităţile de măsură la care ne referim sînt
vica ( 1 60 1) şi vadra sau urna ( 1 4 1). Dăm preţurile în denari :
1 677
Produsul U/M Preţul
ovăz vi ca 9
orz vica 15
hamei vi ca cca 10 ,5
bere urnă 21
lemne de foc un car c ca 42
1 671l
cărftmizi 100 bucăţi 50-- 60

cuie· pt•n tru l a turi 1 00 bucăţi 15
o funie 4
o şină de fier 27
Ziua de muncă a unui zidar, deci a unui muncitor calificat, este

plătită în 1 678 cu 40 denari, în timp ce ziua de muncă a zilierului doar
c u 1 8denari.
Valoarea totală a tezaurului, 3592 denari, precum şi faptul că el se

�·ompune excluisv din monetă măruntă de argint dau o indicaţie în legă
�ură cu proprietarul tezaurului. El trebuie să fi fost un mic negustor sau
p.n>prietar funciar care şi-a agonisit o sumă de bani printr-un şir de tran
zaclii mărunte, altfel ar fi fost de aşteptat ca tezaurul să cuprindă şi piese
de aur, sau, cel puţin, taleri. Afacerile lui au prosperat prin anii 1 668-1 670,
au înregistrat un simţitor regres între 1 67 1 - 1 674 şi au încetat cu totul
:n acest din urmă an, cînd proprietarul îşi îngroapă agoniseala din cauza
q,c"irii de nesiguranţă care stăpîneşte în Transilvania la acea dată.
EUGEN CHIRJLĂ. - AUREL SOCOLAN
" Am luat datele din SOC (Socotelile oraşului Cluj), v . 35. IV. 1 677-16i8, p. 3. 4. 26. 27.
� oe se păsterează Ja Arhivele Statului Cluj, Conferenţiar universitar S . Goldenberg ne-a dat
aj utor. ca în multe alte ocazii. la adunarea datelor din SOC. Ii aducem ş i p e această cale
cuvenitele mulţumiri. La datele referi toare la preţul lemnelor şi hameiului indicaţia din SOC
.
•·ste : 14 care de lemne . . 5 florini ş i 95 denari şi 65 vîca hamei . . , 6 florini şi 82 denari.
Noi credem că e vurba de florini de calcul a 100 denari, nu florini reali de aur. ln această
1 1 J t im;'1 ipoteză valoarea celor două produse ar fi de patru ori mai mare decît cea indicată
t i c noi în lista d e preţuri. florinul de aur ca atare valor!nd 400 denari nu 100 la această dată.
ln lt>gătură cu valoarea folrinului de aur vezi T.A. Horvăth, A magyar ara nyforint ertekv<il
"'""'" 1490-1700 lcozott (Fluctuaţiile valorii florinului d e a u r între 1 490-1700) în NumK,
1 .-V l l l -LIX. 1 959-1960, p . 48. Tabelul dat d e noi cuprinde preţuri de la o dată mai tîrzie cu
::-:1 ani decît cea a ultimei piese din tezaur. dar nu am dispus de date concludente pentru
; in u l 1674 . S . ::. devine � . n ce în· ce mai sumare spre sfîrşitul secolului XVII, în sensul că
J'uneţionarii în credinţaţi cu ţinerea socotelilor notează numai produsul p e care-l cumpără şi
prqul produsului, menţionind foarte rar şi cantitatea,
58
TABEL DE REPARTIŢIE AL MONEDELOR D I N TEZAUR
Polonia Elbing Riga Prusia Silezia Tirol Austria Moravia Ungaria
Anul groşi groşi c r e i ţ a r i groşi

1.5 3 1.5 1.5 1,5 3 3 6 3
1020 5
1621 B
1 622 :3:l (i
1 62:3 2(; 1
1 624 HI 2 2 3
1 ()25 12 :3 2
1 Ci2Cl ;j 2
1 627 2
1 629 1
1 632 :i
1 6:i:; 2
1639 1
1 642 1
1 64:3
164B
1 65 :!
1 656
1 657
1 6 5 !) 4
1 660 16
1661 25 2
1662 38
1 663 44
1 664 ;35 1
1 665 16 1
1 66() 29 1
1 667 :l5 2
1 66B 1 1
166!J 5 2
1 670 3 2
1 674 1
Total : I O B 9 247 5 3 B 13 11 7 1
DER MONZHOR T VON ARDUZEL, 17. JH.
( M I T. T A F. VII.)
f Z u sdmmenfa�s un�O
Der in diesem A rtikel behandelte Milnzhort wurde im !Ierbst 1 95 9

im Dorfe ilrduzel, G em. Ulmeni, Bez. Maramureş, gefundcn. D i e
4 1 4 Sil bermilnzen d e s !Iortes befanden sich in einem Tongefăss, das zcr
stiirt u?u rde. Die ,\fiinzen werden im Mttseum von Baia Mare aufbewahrl.
Sie sind zwischen 1 620- 1 674 in Polen, in Elbing, in Riga, in Prcussc11�
Schlesien, Tirol, Niederăsterreich, Steiermark, Măhren und Ungarn ge
priiat. Die Verfasser geben einre ausfilhrliche Miinzliste, er(jrtern c i nqc
hrncl dic Umstiincle cler Priigung der einzelnem Milnztypen und crklăren
die Mii nzzeichen. Es wird eine Zeittafel filr die Prăgestătien cler Ilort
milnzen aufgestellt, woraus sich ergibt, dass sie hauptsăchlich zwischen
1 668- 1 670 gehortet wurden und woraus man einen O berblick ilbcr deri
Umlauf der kleinen Silbermilnze gegen Ende des 1 7. Jhs. in Sicbenbilr
gen gewinnt. Dic chronologische Aufteilung der !Iortmilnzen ist von de11
Bczi1?h1mgen dl?s Filrstentums Siebenbilrgen zu Polen, dem !Iabslmrger
reich 1md von d<'n politischen Ereignissen in Sicben biirgen beC'infl uss L :
d<'n Kămpf en ttm d e n Filrstenthron, cl e r ăsterreichischen u n d tiirkischen
Einmischung in Siebenbilrgen imd dem Zug Rakoczis nach Polen. Das
Fehlen der siebenbilrgischen Milnze aus clem !fort erklărt sich cl urch clfo
Tatstche, class clie siebenbiirgischen Priigungen von kleiner Silbe rmilnZ'?
in cler zweiten !Iiilftc des 1 7. Jhs, sehr beschrănkt sind. Die Eingrabunq
des lfortes muss mit elen Unruhen, die nach 1 6 7 1 in Sie benbilrgen aus
brachen, in Verbindung ge bracht tvl?rden. Die Verfasser berechnen den
Denarwert der einzelnen !Iortmilnzen (siehe Amn 3.5-40), miel sicllea
(1?st, class cler c;esamtwert 3592 Denar ausmachL Eine Preisliste aus den
Jahren 1 6 7 7- 1 678 wird beigegeben, die eine bessere Heurteilunq dzs
\Vertes dieser Summe crmăglicht. Der !!ort scheint einem k!eincn 1-:.auf
mann ader Grunclbesitzer gehijrt zu haben, dessen Geschiifte zwische11
1 6(j 7 - 1 6 7 0 bliihten u nd nachher einen merklichen Rilckgang erl itte11 . Eî
t'ergrub sein Gl?ld in Jahre 1 6 74, wahrscheinlich wegen der zu cl ieseî
Zeit in Siebenbii rgen herrschenclen Unsicherheit.
PIESE OE AUR
DIN COLECŢIA MUZEULUI JUDEŢEAN MARAMUREŞ,
sec. XI V-XVII
(Cu pi. VIII.)
In articolul de faţă prezentăm opt piese de aur din colecţia Muzeu

lui judeţean Maramureş din Baia Mare. Sînt monede şi medalii transilva
ne. ungureşti şi austriece, unele rare sau puţin cunoscute şi. ca atare, in
suficient descrise şi discutate în repertoriile de specialitate. Lista lor este
următoarea 1 :
I TRANSILVANIA
Sigismund Bathory ( 1 58 1 -1 6 02)

1 . Ducat, 1 594. Av. SIGISMUND (us) BATHORI. Peste tot litera S
invl·1·sată. Dupâ primul cuvint două grupe de de cîte cinci p uncte în jurui
unui punct central. Cele două grupe de puncte încadrează armele familiei
Bathory : trei colţi de mistreţ, spre dreapta, într-un scut. După al doilea cu
vint un grup de cinci puncte, identic cu cele amintite. Legenda între două
-cerc u r i de perle. Fecioara, cu coroană, pe tron. cu pruncul în braţe. Su�
·
tron o semilună.
Rv S (anctus) LADIS-LAVS REX ; în cîmp 1 5-95. înainte de pri
mul cuvînt şi după al doilea cite o cruciuliţă. După LADIS- tre i rozete cu
petall' ascuţite. După -LAVS un grup de cinci p.uncte ca pe avers. Legen
da i n tre două cercuri de perle. Sfîntul Ladislau, în picioare, din faţă, cu
coroană şi armură, ţine în mîna stingă o halebardă iar în dreapta un glob
-.cruciger. =g 3,45 R, 1 76.
II UNGARIA
Ludovic I ( 1 342-- 1 382)

2. Ducat, f.a. ( 1 342-1 353). Av. LODOV-ICI REX. înainte de pri
mul cuvînt o cruce. Crin florentin, stilizat. Legenda şi tipul în cerc de
perh'.
Rv. S (anctus) IOHA-NNES B (aptista). După cuvîntul al d o ilea o
coroană. Ioan Botezătorul, în picioare, din faţă, desculţ, cu tunică şi man
ta groasă. In jurul capului nimb. ln mîna stîngă ţine o cruce cu minerul
lung iar mîna dreaptă e întinsă într-un gest de binecuvîntare ( ?) .
g = 3 , 5 0 CNH, 4/62.
3. Ducat, f.a. ( 1 342-1 353). Identic cu nr. 2. g = 3,50.
Mat.ci Corvin ( 1 458-1 490)
4. Ducat, f.a. ( 1 458-1 467) ; sigle n-cruce. Av. MATHIAS D (ei}
G (ratial R (ex) UNGARIE. După primele patru cuvinte cîte un p u nc L.
După ultimul cuvînt o cruce. Legend'.l între două cercuri de perle. Scut
cu armele Ungariei (benzi orizontal e ş i cruce patriarhală) şi ale familiei
Huniade (corb cu inel în cioc şi leu ridicat pe picioarele dinapoi).
Rv. S (anctus) LADISLAV REX. După primele două cuvin le dte
un cerculeţ. In cîmp siglele n-cruce. Peste tot litera S inversată. Legenda
în cerc de perlP. Sfîntul Ladislau, în picioare, din faţă, cu coroană şi nimb,
cu tunică şi m an tie, tine în mîna dreaptă o secure de luptă iar cea stingă
un glob cruciger. g = 3,60 Cf. CNH, 204 A-B. Cf. U, 539.
Vladislav II (1 490- 1 5 1 6)
�
5. Ducat, f.a. (1 497) ; sigle K- Av. WLADISLAI D(ei) G (ratia> �
R (egis) : VNGARIE. După primul cuvînt un scut cu leul Boemiei. Legen
da între două cercuri de perle. Fecioara cu coroană, cu pruncul în braţe,
pe tron. Pruncul este reprezenta t cu nimb.
Rv. S (anctus) LADIS : LAVS REX ; după ultimele două cuvinte cîte
patru puncte dispuse în formă de cruce. Sfîntul Ladislau, în p icioare, din
faţă, cu coroană şi nimb, cu tunică şi mantie ţine o secure de luptă şi un
glob cruciger. In cîmp ·K- i g =3,50. Pentru avers U. 592, pentru re-
vers cf. U, 593.
Rudolf II ( 1 576- 1 608 )
6. Ducal, 1 599, N-B. Av. RVDOL (phus) II D (ei) G (ratia) RO
(manorum) - IM (perator) S (emper) A (augustus) G (ermaniae) H (unga
riae) B (ohemiae) R (ex). După fiecare din cele două bare ale cifrei II cîte
un punct. După RO două puncte în formă de romb. După R un punct în
formă de romb şi o rozetă cu cinci petaale în două colţuri. Legenda între
două cercuri. Cel exterior cu proeminenţe, cel interior simp-lu. In cîmp
N-B. Sfîntul Ladislau, cu coroană şi armură completă, în picioare, din
faţă, avînd în mîna dreaptă halebarda, ţine în mîna stingă globul cru
ciger.
Rv. PATRONA HVNGARIAE (ligatură A+E). 1 5-99. După primul
cuvînt o steluţă. Lata despărţită printr-o rozetă cu cinci petale în două
colţuri. După dată două steluţe. Legenda între două cercuri de perle cel,
exterior în formă de şnur, cel interior simplu. Fecioara, cu coroană, cu pă1·
lung, cu mantie bn,gat dr::1 0ată, pe tron, din faţă, cu pruncul în braţe, in
stînga . . Pe pieptul ei o rozetă cu cinci petale în două colţuri. Rozeta ar
pµtea reprezenta, în cazul de faţă, o pafta-pectoral, podoabă foarte obiş-
62
nuitit în secolul XVI. Sub picioarele ei o semilună. Moneda a fleur de

coin. g = 3,52 Cf. W, pl. IV/ 1 1 .
III AUSTRIA
Ferdinand II ( 1 6 1 9- 1 637)
7. Medalie comemorativă sau nummus missilis, 1 6 1 9 .
Av. FERDTNANDVS I I .
HVNGARIAE : ET. BO.
HEMIAE. REX : CO :
RONATVS. IN. REGEM.
ROMANORVM IX SEPT.
: M.D.C. XIX :
La cuvintele Hungariae ş i Bohemiae lgiatură A + E Toate punctele
în formă de romb. Deasupra legendei un ornament vegetal asimetric.
caaracteristic barocului. Legenda în cerc de perle.
Rv. Mină care susţine o coroană imperială. In jurul mîini o pan
gligă cu legenda : LEG-ITIME. CERTANTI-BVS. Legend a încadrată de
cîte un punct şi o rozetă, formată la rîndul ei din cinci puncte grupate în
jurul unui al şaselea. Legenda şi tipul în coroană de lauri. g = 7. 1 5 P .
.Joseph - E. Fellner, Die Miinzen von Frankfurt am Main, Frankfurt a.M„
1 896, p. 2 1 6, nr. 346.
Ferdinand IV ( + 1654)
8. Monedă comemorativă sau nummus missillis, 1 653.
Av. FERDINAND (us) : IV
HV (n) G (ariae) : ET. BOH (emiae). REX
CO RON (atus) : IN. REGEN
ROMANORVM.
XVIII. IVNY :
MDCLIII.
Înainte de primul cuvînt o rozetă. Deaasupra legendei o coroanft
i m perială între două ramuri de palmier. Legenda şi tipul în cerc de perle.
Rv. PRO DEO ET POPVLO. Legenda pe o panglică. Sceptru între
două ramuri de palmier, cu capătul de sus înconjurat de nori. Deasupra
lui soarele. Legenda şi tipul în ce�c de perle. g = 6, 90. Catalogus Numo
rum Hungariae ac Transilvaniae Instituti Nationalis Szech-6nhnyiani, vo l .
I. Budapesta 1 8 07, p. 1 89.

Piesa nr. 1 este un ducat sau florin transilvan, emis de Sigismund
Bathory, probabil la Baia Mare. El se încadrează în seria emisiunilor de
acest tip dintre 1 59 1 - 1 593 şi 1 595 - 1 597.
Piesele nr. 2-6 sînt ducaţi sau florini ungureşti, emişi între 1 342/
1 353-1 599. Literatura maghiară de specialitate foloseşte curent, vorbind
despre aceste monede, termenul de florin, în timp ce literatura de specia
l i tate nemaghiară preferă termenul ducat.
63
Cei cinci ducaţi ungureşti prezentaţi de noi oferă o interesantă,

d eşi sumară. privire asupra evoluţiei ducatului unguresc, din secolul XIV
pînă la sfîrşitul secolului XVI. Acest tip de monedă este introdus în Un
garia pe timpul lui Carol Robert, sub domnia căruia încep la 1 325 primele
emisiuni monetare de aur ungureşti. Ca tip, aceste emisiuni urmează în -
d eaproape florinul florentin. emi s la 1 252, care-şi ia numele de la floa
rea de crin de pe aversul lui, reprezentînd armele Florenţei. Pe reversul
pieselor florentine apare imaginea lui Ioan Botezătorul, patronul oraşului.
La puţin timp după aceasta, la 1 284, emite şi Veneţia ducatul de aur care
are aceeaşi greutate şi fineţe ca şi piesa florentină. Florinul şi ducatul
uTmează să joace un rol important în economia monetară a Europei me

<l ) cvale. Aproape toate ţările Europei copiază piesa florentină. l a Tipul mo
�, c l •l l" cu Ioan Botezătorul se răspîndeşte apoi şi la piesele de argint. Un
FXPmplu îl constituie talerul de Lubeck (piesa nr. 449) din tezaurul de la
Vad, în volumul de faţă.
Emisiunile ungureşti de aur de pe timpul lui Carol Robert şi de la
începutul domniei lui Ludovic I poartă pe avers floarea de crin stilizată,
iar pe revers imaginea lui Ioan Botezătorul.
Incă pe timpul lui Ludovic I, pare-se după 1 353, pe monedele de
;.1 ur ungurc o;; t i armele Ungariei şi ale casei de Anjou şi imaginea sfîntului
1..-idislau înlocuiesc crinul şi imaginea lui Ioan Botezătorul.
E probabil ca anexarea unei părţi a Ungariei, după 1 526, de către
imperiul habsburgic să facă să prevaleze apoi termenul de ducat asupra
cel ui de florin. cînd e vorba de piesa de aur ungurească. Ea îşi păstrează
veacm·i de-a rîndul constante greutatea şi fineţea metalului şi se răspiîn
de:;; te în toată Europa. In Italia ducatul unguresc şi imitaţiile lui locale
sînt cunoscute sub numele de ongaro. La sfîrşitul secolului XVI, în Ţările
de J os, în provincia Overyssel, se emite între 1 582-1586, aşa-numitul
.. hongaarsche dukaat, " tocmai spre a stăvili circulaţia ducatului de aur
emis în Ungaria care se bucura de mare favoare, datorită calităţii sale
ireprnşabile2.
Piesa nr. 4 este emisă la Baia Mare, după cum arată sigla n- de
pe revers. Această piesă se încadrează între emisiunile dintre 1 458- 1 467.
După acest dm urmă an, care marcheaza o reformă radicală a emisiuni
lor monetare ungureşti, pe aversul tuturor pieselor apare imaginea fecioa
rei cu pruncul, probabil datorită faptului că familia Hun iazilor practica
u n cult special al fecioarei:i. Sigla a doua, în formă de cruce, de pe rever
' �• ] piesei nr. 4 se referă la un monetar necunoscut de la Baia Mare.
1 Vezi lista abreviaţiilor.

1 a P. B e rgha u s . Uinla11f 11. Nachprăgung des Florcntiner G uldens niircl!ich der Alpen,
în Congresso Internazionale di Numism atica, Roma, 1961. v o i . II, Atti, Roma, 1965, p. 595-607.
2 Jn legătură cu florinul sau ducatul unguresc vezi Schri:itter, ş.v. Goldgulden, Dukat
\:i Ong a ro : A. Engel - H. Serrur<'. Traite de numismatique moderne et contemporaine. Pre-
1 1 l !(>re pa rt i e. Paris. 1391. pp. 88-09 : L. Hu sza r, Monnaies de Hongrie, Budapesta, 1963, p.
J 4- H; ; A. S uh l e . Deutsche Miinz - mul Geldgeschichte. Berlin, 1968. P. 156.
3 L. Huszar. Mcityas Penzei (Monedele lui Matei Corvin), în Mcityas Kirci!y Emlekkiinyil
IV<>lum comemorativ Matei Corvin), B u d apesta, 1942. p. 552-553. 560. 572 ; i d . , Monnaies d e
Jlongrie. p. 18-19. I n prima l uc ra re autorul maghiar datează între 1458-1470 emisiunile apar
\inind tipului pc care-l prezentăm. I n lucrarea a doua el l i mitează durata acestor emisiuni la
a n i i 145-1467.
64
Piesa nr. 5 este emisă la Kremnica, după cum arată $igla K- de pe

1-eversul piesei. Siglele SE sînt iniţialele prenumelui monetarilor Ştefan
Ryzmegl şi �rasmus Rezl şi datează piesa în 1 4 97'.
Pe piesa nr. 6 apare iarăşi imaginea sfîntului Ladislau, de data a
ceasta cu halebardă în loc de secure de luptă. Această imagine apare încă
pe primele emisiuni de aur ungureşti de după 1 526. Inlocuirea securii de
luptă cu halebarda este în legătură cu apariţia acestui nou tip de arm:l
la începutul secolului XVI. Imaginea sfîntului Ladislau cu halebardă a
pare şi pe ducaţii lui Ioan Zapolya.
Piesele nr. 7-8 sînt medalii de încoronare sau, mai degrabă, num.mi
missiles\ adică piese de aur sau argint din cele ce se aruncau mulţimii
cu ocazia unor festivităţi imp,ortante.
Piese nr. 7 este emisă cu ocazia încoronării lui Ferdinand II ca îm
părat roman, în 9 septembrie 1 6 1 9 la Frankfurt a. Main. Schoenvisneri;
mai cunoaşte o variantă foarte asemănătoare piesei prezentate de noi, dar
cu data 1 6 1 9 în cifre arabe, nu în cifre romane. El nu dă indicaţii asupra
ornamentelor aversului. Se pare că existau patru variante de aur ale a
cestei piese7• Medalii asemănătoare, cu legenda Legitime certantibus, s-au
mai emis cu ocazia încoronării lui Ferdinand II ca rege al Boemiei în 1 6 1 7 .
şi c a rege a l Ungariei î n 1 6 1 811•
Piesa nr. 8 este emisă cu ocazia încoronării lui Ferdinand IV, fiul
lui Ferdinand III, ca îm;::1ărat roman la 18 iunie 1 6 53 la Ratisbona Fer
dinand IV fusese încoronat în 1 64 6 ca rege al Boemiei şi în 1 64 7 ca rege
al Ungariei. El moare la 1 654. ln rîndul a_l_ doilea al legendei aversului a
pare forma BOH (emiae> foarte probabil sub influenţa pt"onunţiei germane.
EUGEN CHIRILA - AUREL SOCOLAf\;
4 J. Lakos. II, Ultiszl6 penzveresc (Emisiunile monetare ale lui Vladislav II) . in
NumK, LVIII - LOC, 1959 - 1 960, p. 34.
S ln legătură cu nummi m lssiles, v. Schrotter, s.v. Auswurfmilnzen şi Kronun gsmiinzen
6 Schoenvlsner, p. 385.
7 Id . • p. 84
8 Verzelchnis der Milnz - und Medaillen - Sammlung des K.K. flofrathe� L. W<'l.!l
von Wellenhetm, Bd. II /1. Wicn. 1884, p. 361, nr. 7039-7044 ; lista cea mal completă a acestor
medalii, precum şi a celor legate de alegerea şi încoronarea ca împărat roman o dă insă P
Joseph-E. Fellner. op. cit., p. 214-218, nr. 337-355, p. 572, nr. 1806. p. S96-59!t, nr 1875-1881 ; "
ciudat ci N L. Rasmusson, Auswurfmilnzen. Etne Sklzze, in Congresso Internazionale de n u
mismatica, Roma, 1961, voi. II, Attl, Roma, 1965, p . 623-636, nu cunoaşte aceste emisiuni.
GOLDMONZEN AUS DER SAMMLUNG
Ot. S BEZIRKSMUSE UMS VON MARAMUREŞ
( HI E Z U T A F. VII I )
(Zu s a m m e n fa s s u ng)
Der A rlikel handelt i·un eim9en sell enen oder weniger bekannt e n
Goldmilnzen , die i J tcler Sammltm9 des Bezirksmuseums Maramureş i n
Baia Mare aufbe wah r t werden: e in D n katen von Sigismund Bathory a u s
d e m J. 1 S f/ 4 , zwei D1Lkaten 1'0n Lmlwig I. aus den Jahren 1 342 - 1 3ii 3 ,
cin D u ka t en von I\Jat t h ias Cu rv inu s einer von Wladislaw II. und einer
,
von Rudol f II. A uch werden zw e i Krc") mmgsmilnzen (Auswurfmilnze n .
numm i missiles) vo11 Ferdi11a1 1 d II. und Ferdinand IV. vorgelegt. Dic
Milnze nnz Fe rdina1 1 d I!. s t el l t eine der nier Varianten dieses Stilckes in
Cald dar.
Die Verfa.\ser v erf o lg en kurz, an den Milnzen Nr. 2-6, die Enl
w i ck lung <fes u ngarischen D 1 t kate 1 1 . Df!r wichligs t e Literaturnachweis
wird an g e filhrt
.
DESCOPERIRI MONETARE AN TICE,
BIZANTINE ŞI FEUDAL E ÎN TRANSIL VANIA
(Cu pi. I X /t-5. 8, 1 0 1 X / I C' - 1 3 1 XI/�)
A. TEZAURE DACE
Medieşul Aurit, jud. Satu Mare. Din tezaurul descoperit mai demult
în această localitate 1 sînt date ca provenind două piese :
I . O tetradrahmă de argint de la Seleucus L emisă la Babilon in
tre 3 1 2-280 î.e.n g 1 6 ,68 ; d 25. cf. Seltman, p. 227-228, pl. LU I L
= .
Piesa a fost achiziţionată de Muzeul Baia Mare de l a u n colecţionar, de la

care provine şi informaţia referitoare la locul de descoperire. In favoarea
apartenenţei piesei la tezaurul amintit vine faptul că aceste monede cir
culă în nordul Transilvaniei. Din tezaurul de la M ireşul Mare� fac parte
cinci asemenea piese. Dacă starea de uzură a patru dintre ele nu permite
a se stabili cu precizie dacă sînt originale sau im itaţii. una:: din ele este
cu certitudine originală şi perfect asemănătoare cu cea publicată de noi.
Kerenyi o atribuise, greşit. ca şi pe celelalte patru, l u i Alexandru. In le
gătură cu această piesă ne întrebăm totuşi dacă ea nu face parte mai de
grabă din tezaurul de la Mireşu Mare, in care s-ar încadra perfect
2. Piesă dacă de tip Pink. pL XVII/326. q 9,52; d 22. = =
Piesa pirovine din aceeaşi colecţie şi este identică sau asemănătoar·!

cu alte piese din acest tezaur".
II. Mireşu Mare, jud. Maramureş. Din tezaurul descop2rit î n a
ceastă localitate'' provin trei piese dace de argint :
3. Una încadrîndu-se în seria de piese cu nr. 5- 1 9 . 2 1 . pL 11/5- 1 5
1 Pink. p 134. n r . 9.
2 A. Kerenyi. Nagynyiresi b a r l> â r t e t r a clracllma.1 ?l e t (Deseoperin�:\ dt' t e t r a cl r a h n t L"
barbare d e la Mi reşul Mare). in N u mlc. XLIII. l9H. p. 9-H. cu pl. I I- V i l . C c i l' cinci p i ese
sini cele de pe pi. VIl /10-14.
" Ken'nyi. art. cit . . piesa d e pe pl. VII 13.
" Ea se încadrează i n seria celor trei piese de acest tip din te zau r u l arn i n t i l repro
d use d e M . . Desse\Vffy. N u n1 k . XIV. 191;)_ p, 13. nr. :l-7. prezentind speciale' a n a ' o q i i cu p�esa
n r . 7.
5 Ke ren y i . art. cit.
67
şi III/ l -4.6 din acest 1.ezaur şi din seria pieselor din tezaurul de la Tul
gheşli. nr . 57-80, pl. IV/57-72 şi V/73-80. g= l 2 39 ; d = 26 , .
Una încadrîndu-se în seria pieselor din tezaurul de la Mireş, pL

4.
III/9 - 1 5 şi IV/ 1 -3 şi în seria pieselor din tezaurul de la Tulgheş, pl.
V/82-90 şi VI/9 1 - 1 03. Cf. Pink, pl. 111/56. g= l 2 , 88 d= 25 .
5. Una încadrîndu-se în seria pieselor din tezaurul de la Mireş, pl.

V/ 1 4- 1 5 şi VI/ 1 - 2 şi în seria celor de la Tulgheş, pl. 1/7- 1 0 . g= 1 3 07 ,
d= 25.
Faptul �ii piesele din tezaurnl de la Mireşu Mare îşi găsesc foarte
numeroase anal ogii , în cel de la Tulgheş nu este o întîmpilare. Cele doufi
tezaure par a constitui de fapt două părţi a unui singur tezaur dac7.
B. PIESE IZOLATE, ANTICE ŞI BIZANTINE
6. Baia Marc. De pe .,Dealul Florilor" provine un denar de la

Antonius Pius. em i s în 1 3 9 e.n. F. Strack. Untersucl>.ungen ZUl' romischc
Reichspragungcn des zweitcn Jahrhunderts, vol III, S t utgart, 1 937,
nr. 50, p. 36.
7. Baia Mare. De pe teritoriul oraşului un denar de potin de la
Marcu Aureliu foarte rău păstrat.
8. Baia Marc. De pe teritoriul oraşului o pies.ă de bronz de la
Filip Arabul. g 4 75 d 22. Pick, 1 /1 , p. 9, nr. 2 .
= , =
9. Şomcuta Mare. jud. Maramureş. Imitaţia după un solidus de b

J u stinian emis la Ravenna între 555---5 65. Pentru legendă cf. W Wroth,
Western and provincial coins in the British Museum ( retipărit) , Chicago,
A rgonaut, U)f.(3, p. 1 1 3 , n r . 37, dar pe avers PPAVI, i a r pe revers, în
exergă, CONOH în loc de CONOB. Pentru tipurile aversului şi reversului
v ezi i d . , p l . XVI/ 1 2. 1n iegătură cu datarea vezi i d . , p. XL VI I-XLVIII
g = 4,43 d 2 1 . Piesa prezintă analogii, cel puţin în ce priveşte aver;ml,
=
cu piesa de aur ele la K u n a gota ( Ungaria)'.
C. TEZAURE FEUDALE
Baia Marc. Din tezaurul de la Baia Maren se mai cunosc încă patr:.t
piese, care ridică în prezent numărul monetelor din acest tezaur la 9 9 1 .
Cele patru piese sînt :
1 O. Piesă asemănătoare monedelor nr. 1 -2 din tezaurul de la Baia
1• D. Popes�·u, Le t r e � o r <le m o n na i e s claces <ie Tulgheş, în Dacia, IX-X, l!l-ll-194�. p.

201- 229.
; C. Preda. SC/V. 2 1 /4. 1970. p. 707.
8 L Huszar. Das M ii n 2. m a t erial in elen Pun<len <fer Vălkerwandeninuszeit în 1n i t t l <:' r e n
Donaubecken, în Acta A rcllaeolouica A c a d e m i cu> scientiarum Hunguriae, 5. 1955, Ull. pl.
x x v /334.
� Prof. C . 1 l iescu dl' la C a b i n et u l n u 1n i sn1atic a l Acade1n i e i R. S . Ro1nâ n i a ne-a pus
�u a1nabilitate l a dispoziţi(• piesele nr. 1 0 - 1 � . care se păstrează l a acest Cabinet n u 1nisn1atic
li a d u cem şi pe ace.1s1 ;.1. c.nle cu\·cnitele mulţumiri.
Mare1o. Av. Capul lui Alexandru divinizat, cu diademă şi coarnele lui A
mon, spre dreapta.
Rv. BASILEOS LYSIMACHOY 11, Athena, pe tron spre stînga, cu cotul
stîng sprijinit pe scut, ţinînd în mîna dreaptă o Nike, ce încoronează nu
mele lui Lysimach. Intre cuvîntul Lysimachoy şi Athena o imagine de
de cult reprezentînd o figură feminină cu un vas pie cap. In cîmp. în stîn
ga, sigla Pi. în exergă o semilună cu partea concavă spre stînga. g=34.9·l
d=30. Axa aversului paralelă cu axa reversului Vezi E Chirilă O. - -
Bandula, op. cit., p. 4-5 : fig. 5 ; O. Iliescu, Les „tetrastateres" de Lysima

q.ue trouves a Baia Mare, în Studii Clasice, X, 1 968, p. 8 ; pl. I/1-3.
1 1 .Ducat de la Ştefan Bathory, emis la S_i biu în 1 575. Av. MON (eta)
TRANS-I-L (vanica) S(tephani) B(athory) D(e) S(omlyo) ;în cîmp 1 5-75.
Cuvintele despărţite prin rozete cu patru petale. Legenda între două cer
curi de perle. Sfîntul Ladislau, cu coroană, armură, halebardă şi glob cru
c ige1·, în picioare d in faţă.
Rv. PATRON-A VNGARIE. Cuvintele despărţite prin rnzete ca pe avers.
Legenda între două cercuri de perle. Fecioara cu coroană. cu pruncul în
dreapta. pe tron. Sub ea o semilună. Intre cele două cuvinte ale legendei
armele oraşului Sibiu : două săbii încrucişate cu v7dul în jos. Deasuprd
lor o coroană ( ?). Cf. R, 1 3 ; cf. E. Chirilă - O. Bandula. op. cit., p. 6, nr.
1 1 - 1 2. g=3,50 d=22.
1 2. Piesă de aur după tiparul unui taler de la Ştefan Bocskay din
1 605. emisă la Baia Mare.
Av. STEPHANVS BOCHKAY DE KISM t\RIA PRINCEPS TRANSYLVA
(niae) 1 605. După fiecare cuvînt, în afară de ultimul, cîte două puncte. Le
genda între două cercuri de perle. Scut cu armele familiei Bocskay : leu
ridicat în picioarele dinapoi, pe trei munţi, ţinînd în laba dreaptă o să
geată. Deasupira scutului data 1 605. Scutul şi data înconjurate de un ba
laur ce-şi muşcă coada.
Rv. PARTIVM REGNI HVNG (ariae) DOMINVS ET SICVLOR (um) CO
MES ; în cîmp N-B. După fiecare cuvînt înafară de ultimul, două puncte.
Legenda între două cercuri de perle. Cercul exterior din perle mai mari.
Fecioara cu cornană şi păr lung, într-un veşmînt cu falduri bogate, cu
pruncul în dreapta. tinînd în mîna stîngă o ramură cu trei flori, pe tron.
Sub ea o semilună ale cărei coarne ating siglele din cîmp. G=33,60 D=43.
Vezi E. Chirilă - O Bandula, op. cit., p. 1 1 , nr. 1 3 1 , fig. 8 .
1 3 . Ducat d e l a Gabriel Bathory, emis la 1 6 1 2 l a Baia Mare.
Av. GABRIEL D(ei) G(ratia) PRIN(ceps) TRANSYL(vaniae). După fiecare
cuvînt cîte două puncte. Legenda între două cercuri de perle. Bustul prin
cipelui, cu capul descoperit, cu armură, spre dreapta.
'" E. Chirilă - o . Bandula. Teza u r u l monetar de la B a i a Marc>. B a i a Mar<'. 1966.

11 Din motive d e ord i n tehnic l i t erele greceşti au fost înlocuite cu l i tere l a t i ne.
69
Rv. PAR(tium) REG(ni) HVN(gariae) DO(minus) ET SIC(ulorum) CO(mes)

1 6 1 2 . Cifra 2 din dată în formă de Z. In cîmp N-B. După fiecare cuvînt
din legendă cite un punct. Vulturul transilvan spre stînga cu armele fa
miliei Bathory pe piept. Cf.R, 1 58 ; cf. E. Chirilă - O Bandula, op. cit., p.
1 2, n r 3 1 5-523. g=3,50 d=23.
.
Piesa nr. 10 cu chipul lui Lysimach, ca ş i celelalte două piese asz

mănâtoare d i n tezaurul de la Baia Mare par a fi imitaţii medievale în aur,
turnate după o tetradrahmă de argint a lui Lysimach emisă la Pergam
sau după un exemplar lucrat cu stanţele gravorului Giovanni Cavino din
Padua ( 1 500 ? - 1 570). Ele aparţin emisiunilor de aur foarte frecvente
în Ungaria şi Transilvania în sec. XVI-XVII numite lysimachi, a căror
vogă dateazi"1 de la descoperirea în albia rîului Strei, în 1 540, a 40. 000 de
sta teri de la Lysimach 1 � . De altfel imitaţiile monedelor antice de argint şi
aur sînt de uz curent în sec. XVI-XVII în Transilvania. Sub influenţa
Renaşterii monPdele antice sînt deosebi t de apreciate. Atît p.iesele origi

n a l e antice cit şi imi t aţ i i l e lor sînt cunoscute sub numele de „bani păgini".
Ele circulă şi sînt tezaurizate alături de emisiunile curente1:1• Un exemplu
interesant în acest sens n i-l prezintă tezaurul monetar de la Nălaţ-Vad1\
recent descoper i t . în care. pe lingă monede de argint din sec. XVI, se a
flă şase denari imperiali de argint (unul de la Vespasian, trei de la Traian,
u n u l de la Marcu Aureliu şi unul de la Commodus). Strînsa grupare a a
cestor piese arată că ele fă cea u parte d intr-un tezaur antic care a fost a
ch iziţionat parţial de către posesorul tezaurului de la Nălaţ-Vad nu numai
pentru că cele şase piese reprezentau o valoare ca argint, ci din cauza
preferinţei mani fe sta t e în sec. XVI, cînd se datează tezaurul de la Nălaţ
Vacl, pentru moneda antică .
Piesa nr. 1 2 este o copie în aur după un taler al lui Bocskay d in

1 605. Asemenea piese nu sînt destinate circulaţiei curente, ci sînt prezen
tate principelui ca modele ale unor emisiuni de mai mică valoare. Se fac
astfel copii de argin t după emisiuni de bronz şi copi i în aur după emisiu
n i de argint' ·' . Principele le distribuie drept cadouri. Emiterea acestor pie
.� e se încadre;;iză în tr-un obicei care pare a fi general în Europa încă la în
ceputul sec. XVI. Astfel. la curtea arhiepiscopilor de Salzburg este atestat

i n că la începu t ul sec. XVI obiceiul de a se face cadouri nu în monedă,
u zuală ci î n piese de aur şi argint de forme şi aparţinînd unor emisiuni
n eobişnuite 1 ".
Din tezaurul monetar descoperit la Şurdeşti, jud. Maramureş, în
1 966 se cunosc doar trei piese de argint.
12 l n legătu r;! cu iclenli fi<·an'a <l cestor piese ca emisiuni d i n secolele XVI-XVII, vezi
O I l iescu. cirt. ctt• . passinl. Cu o bogntc'"I bibliografie.
i:: t n Iegăturfl cu expresia . . h a n i păginiu, vezi P. Gyulai. Expresia . , b a n i pdgîni" î n do
cw11ente din secolul a l XV/-lea. în ActaMN. VI. 1969, p. 553-556.
11 T
ezaurul se pfistrează în Muzeul Deva. lncă inedit. Prof. M Valea şi prof. Gh. La
zin ne-au pus cu a m a bilitate la dispoziţie monedele antice p e care le- am identificat. Le a d u
c e m şi pe această c a l e cuvenitele m u lţumiri.
15 Schrotter. s. v Abschlag.
" G . Probszt. Die M ii n zen Salzhurgs. Bâle-Graz, 1959, p . 46.
70
1 4 . O piesă de şase groşi poloneză de la Ioan Cazimir ( 1 648- 1 6 6 :) )

emisă î n 1 660 l a Cracovia. H-C, II, 5247.
1 5. O piesă de 15 creiţari de la Leopold I ( 1 657-1 705) emisă în 1 67S
l a Kremnica. Cf. U , 474.
1 6. O piesă de 1 5 creiţari de la acelaşi împărat emisă în 1 693 i •
Viena.
Av. LEOPOLDVS D(ei) G(ratia) R(omanorum) I(mperator) S(emper) A( Ll.

gustus) GE(rmaniae) H(ungariae) BO(hemiae) REX ; în cîmp jos XV. L �·
genda între două cercuri de perle. Cel exterior din perle mari. Bustul îrn
păratului cu perucă, coroană de lauri, cuirasă, guler înalt ş i ordinul line:
de aur, spre dreapta.
Rv . ARCHIDVX AVSTRIAE DUX BVR(gundiae) CO(mes) TYR(olis ) .

1 693 Legenda între două cercuri d e perle c a d e avers. Vultur bicefal, c u co"'
roană imperială, cu aripile întinse, ţinînd în ghiare sabia ş i sceptrul. c1
armele Austriei şi Burgundiei pe piept, într-un scut. Deasupra scutulu i . ; :
coroană el e arhictuce. In jurul scutului ordinul linei d e aur
Puţinele piese rămase din tezaur sugerează că el se încadrează i:l

seria de tezaure de tip Arduzel1' şi Terebeşti 1K şi că a fost îngropat b
sfîrşitul sec. XVII, probabil din cauza stării de nesiguranţă creiate de o
cuparea Transilvaniei de către austrieci 1!l

E U G EN CHIHILA -- AUREL SOCOLAK
" Vezi tezaurul de la Arduzel. in volumul de faţă.

"' Ve1.i E. - M
Chirilă Zdroba, Tezaurul monetar de la Terebeşti, sec. X V I I , î n T e
zaure monetare d i n judeţul Satu Mare. Oradea, 1968, p. 99-11 8 .
'" !n legătură cu atmosfera d i n Transilvania î n acea vreme vezi bibliografia citată d �
R . Chirilă - M. Zdroba, art, c i t , n. 36.
AN TIKE, BYZANTINISCHE UND NEUZEITL/CHE
MONZFUNOE AUS SIEBENBORCEN
( H I E Z U J A F. I X/1 -5, s, to r X/10-t J r X l12 )
(Zus11mme n l a s sunQ)
Es W<'rde11 Milnzfunde aus Nordsiebenbilrgen e riirlert . A nlikc

M ii 11zen: einc sillwrne Telradrachme von Seleucus !., die in Babylon zwis -
1 ·he 1 1 3 1 2-280 v.11 .z. gepriiqt wurde und ei ne dakische Milnze; beid<' sla ·
;n m e11 wahrsch e i n l i<'h m 1 s d<'m Ilari von Medieşul A u ri t ( Anm. 1 ); drei

, La kische Mii11zc11 aus clem Ilorl von Mireşul Mare ( Anm. 2), der zusammen
m i i cl e m von Tulqheş (Anm. 6) ein einziger Milnzfund qewesen zu se in
q · h e i nt ( Anm. 7 ); zwei D f.' 1 1a r e von Anloninus Pius und Marcus A urel iu.,
:na/ ci n e B ronzemiinze von Philipp A rabs.
B yza 1 1 l i1 1 is c h e Fu ncl e : eine venvildert e Nachahmunq eines von
hi s l i uian i n U a r c 1 1 1 1 a z wi .\ c h <> n 5.55 - 565 m1 sgeqebenen Solidus, clie schf.'
i u ha r clem St iick a11s l-\. 1111<igota (Anm. 8) gleichL
Neuzeitliche r 11 1 1cle: vier Milnzen (Nr. 1 0- 1 3 ) aus dem 1 9 65 in 13a
.:a ,\lare e 1 1 t cl e1·k t c1 1 //ort ( 1\ 1 1 m . 9 - 1 0); e i n A bschlag in Gold aus dem 1 6 .
J h. l lach e i 1 1 < ' 7" in Pergamon geprăgten Silbertetradrachme des Lysima
' iws. cin 1 5 / ;"j i n Sibiu wschlagener Dukalen von .)tef an Bal hory, eiii
/d)schlag in (;olcl 1 1ach einem 1 605 in Baia Mare gepriigten Taler des � L
lfucs kâi i m cl cin mm ( ; . Bathory 1 6 1 2 in Baia Mare gepriigter Dukaten.
Stii ck Nr. 1 0 ist die Nachahmung einer antiken Milnze, wie sie unler dem
Namen „ l leicl e n g e l d " im Transili'.anien des 1 6 . - 1 7 . Jhs, sehr geschiitzt
:varc11 (Amn . 1 3 ) .
Ebcnfa/l.<; neu zeilliche drei Silbermilnzen aus dem Ilorl von Şur
rfr, ş l i : ein Sechsc1·grosche11 l'On Johann Kasimir, 1 660 in Krakau gepriig�
u n cl z w e i Fiinfzehn kreuzerstilcke von Leopold, die 1 678 in Kremnitz
Jfrrgstadt. bzw. U i[)3 in \Vien geprăgl Wllrden. Der [fort von Şurdeşi.i
:}ehijrt in di<' Se r i e der Ilorle von A rduzel u11 d Terebeşt i (Anm. 1 7 - 1 9 ) .
O IM! TA TIE DUPĂ UN SOL/DUS DE L A THEODOS/US li
,
DESCOPERITĂ lN MARAMUREŞ
(Cu pi. J X i9 J XI/I )
De pe teritoriul satului Copalnic-Mănăştur, j ud. Maramureş 1, pr( l

vine o imitaţie foarte barbarizată după un solidus de la Theodosius I l
(408-450), emis probabil la Constantinopol.
Av. Litere barbarizate ale legendei D N THEODO-SIVS P F AVG.
Bustul schematizat al împăratului, cu coif cu panaş, diademă, cuirasă s ;
scut.
Rv. Litere barbarizate ale legendei VOT XXX - MVLT XXXX A
Imaginea, de asemeni schematizată, a Constantinopolei, cu coif, glob c ru
ciger şi sceptru, p e tron, spre stînga. Alături d e tron u n scut. I n cîmp, în
dreapta, o stea. În exergă, cu litere barbarizate, COHOB (=CONOB). g=45C
Originalul îl constituie piesa dată de Tolstoi2, pl. 5 . '49. Legenda re
versului VOT XXX - MVLT XXXX A datează originalul în 4303 şi sta
bileşte şi un terminus post quem pentru datan'a i m i ta ţ i e i , termen ca r•!
nu poate fi mult prea îndepărtat de 430.
Din punct de vedere tipologic piesa nu seamănă cu nici una din imi
taţiile de solidi de la Theodosius II reproduse de Huszar4, J. Fagerlie5, de
Bireme Sej Katalin6 şi nici cu cele două imitaţii din tezaurul de la Bina
(Cehoslovacia)7.
Imitaţiile de solidi de la Theodosius II sînt rare în Transilvania.
Noi nu cunoaştem decîi una singură, provenind de la Valea lui M ihaie,
jud . Bihor.
' Piesa eslc menţionată d e B. Mitrea, Dacia, X, 1966, p . 412.

' L Tolstoi, Vizanttjskija Moneta, Petersburg, 1912, p. 72.
" Bireme Sey K ata l in . Il. Theodosius so!iduscinak egykoru ha111 isi t vci n .11 a ( l l n fals c · rn
tc m po ra n după u n "'!ictus de la Theodosius II), in Folia Archaeoloqica, XIX. 1968, p . 100 c u n . H-1).
' L. Huszar. Das Mtlnzmaterial ln den Funden der VOlkerswanrt erunqszeit im Mittlere·•..
Dunau lJccken, i n Acta Archaeologica Academiae scientlarum Hwngariae, 5, 1955, p. 7.5 , pl. XXV/L<ll
' J . M. Fagerlie, Late roman and byzantine solidi foimd in swe<len and Denmark, N c w
Y o r k , 1967. p i . XIV-XV (în seria Numismatic Notes a n d Monog1·aphs. n r. 137).
" Art. cit., p. 1 0 1 .
7 E. Kolnikova. N ci l e z neskororîmskyh solidov 1: Bini (Der F u n d spiitrhmischer S o l i d i i n
Bina), î n Numismattcky Sbornik, X , 19i7-!968, pl. IX/107-IOR.
' Vezi nota. 4.
73
Ele sînt mai frecvente în Ungaria9, foarte numeroase în Polonia'.O

şi în Suedia şi Danemarca11.
De altfel, nici descoperirile de piese originale de la acest împărat
nu sînt prea n umeroase în Transilvania. Cu titlu de informaţie amintim
doar - fără pretenţia unei informaţii exhaustive - descoperirile de pie
se izolate de la Bicaciu12, Doba Mare13 şi Sebeş14.
Imitaţiile de solidi de la Theodosius II din Transilvania, Ungaria ş i
R . S . Cehoslovacia, c a şi cele din Polonia şi ţările scandinave provin d i n a·
teliere situate în Germania şi Gallia. Cercetări recente arată că ar fi difi
cil să vedem în imitaţiile descoperite pe teritoriul Transilvaniei, Ungariei:
şi Cehoslovaciei imitaţii locale15,
EUGEN CHili I LA - AUREL SOCOLAN
" Lista lor la Bi r<'>ne sey Katalin, art. c i t . , p. 102, n. 13.

" E . Kolnikova, art. cit., p. 14, n . 13.
11
Vezi nota 5.
" B. Mitrea, Dacia, XI, 1967, p. 384.
" V. Lucăcel, Muzeul Za!ciu. Ca talog u l colec/iei ele moned e antice, Cluj, 1966, p. 18, p�.
VIII/55.
" I. Raica - I. Aldea, Două mone<ie /Jizantine descoperite la Sebeş, ! n Apulum, VI. lDlil:,
15 E . Kolnikov:i, art. ci t. , p. 14-15, cu n . lti-18.
p. 625�, cu fig. 1.
OJE NACHAHMUNG EINES SOL/DUS VON THEODOSIUS //.,
AUS MARAMUREŞ
( Hl f Z U T A F. I X/9 ! X I /O
(Zusammenf a s s u n�)
Es 1cird cin<' ver wilderi<' Nachahmung <'ines, 430 nm Th<'odosiu:;

II. aus91'91• /)('nen Solidus, cler bei Tols t oi a11f Ta J . ii 4 !l ::n .f inden ist,
<'rortert.
Typulogisch i s t cl i e ;\iac h a hm u ng ei1w Varian t e , clie in cler, in Amn.
4-7 anyd ii h r t cn L i t eratur nicht ror kommi. A 1 1 s Sie lw n b il rg e n ist nu-r
noch cinl' . - inzige J\iacha hm u ng eines Solidus v011 Theodosills JI. bekannt.·
sie wu rd• i 1 1 Valea lui Mihai geJunclen (1\mm. 8). IUiufiq sind solche Na
chahm1m u 1 · 1 1 hingegen i n U11gan 1 , Pol e n , Dr11 1 emark 1 1 1 1 d Schweclcn ('> ieh.('
Anm. !J- 1 J j. : \ 11 ch Originalmii n z e 1 1 1·011 Thcoclosi 1 1 s I I . kommen in Sie„
benbiir9<'1 1 s d l en vor. Die Verfasser e r wii hnen - oh.n e : \ nspruch auf
Vollstiin di9keit z11 <'rheben - 1wr dr<'i V<' rhii l t nism iissiq 11e11e Funde
( Anm. 1 :!- 1 4 ) . Die Nachahmungen nach den Solidi des Thcodosi11s I I . ,
die man i n Ungarn, Polen, der Slowakei 11nd Sic/)('n/Jiirgen fand, sind
n i c h t iirtliche P ră q 11 ng <' n, son d('TJl st ammen a1 1 .\ iF('rkstiit ten in ( ; e rman i e n
und (;alli"n (Anm. 1 5).
LISTA I LUSTRAŢII L O R
PL. I. Cana de cositor cu tezaurul de la Vad (cca. 2/3)

PL. II. Monedele nr. 7, 8, 7 9 din tezaurul de la Berchez.
PL. II. a.
Placheta de pe fundul căn ii cu tezaurul de la Vad.
PL. III. Monede din tezaurul de la Baia Mare. Numărul de pe planşe
corespunde cu cel d i n lista monedelor tezaurului.
PL. IV-V. Moncdl· din tezaurul de la Vad. Numărul de ordine de pe plan
şe corespunde cu cel din lista monedelor tezaurului.
PL. VI. Variante ale semnelor care despart legenda de pe reversul de
nariim d i n tezaurnl de la Vad ( vezi p . 3 5 ) .
PL. VII. Monede din tezaurul d e la Arduzel. Numărul d e p e plan
şe corespunde cu cel din lista monedelor tezaurului.
PL. VIII. Monede de aur din colecţia Muzeului judeţean Maramureş. Nu
m ă r u l de pe planşe corespunde cu cel din lista monedelor.
PL. IX. 1 . Tdradrahmă de la Seleucus din tezaurul de la Medieşul
Aurit. 2. Piesă dacă din tezaurul de la Medieşul Aurit. 3-S.
Piesl' dace din tezaurul de la M ireşul Mare. 8. Piesă de bronz
de la Filip Arabul de la Baia :Mare. 9. Imitaţie după un solidus
de la Theodosius II. d escoper i tă la Copalnic-Mănăştur. 1 0 . Im�
taţie d u pă un solidus de la Iustinian. desc operi tă la Şomcuta
PL. X . 1 O. Copie î n aur d i n sec. X V I după o tetradrahmă a lui Lysi
mach em isă la Pergam. 1 1 . Ducat de la Ştefan Bathory emis la
Sibiu î n 1575. 1 2 . Copie în aur după un taler de la Ştefan
Bocskai. emis la 1 605 la Baia Mare. 1 3. Ducat de la G. Batori
emis în 1 6 1 2 la Baia Mare. Toate piesele de pe planşa X fac
parte din tezaurul de la Bai a Mare.
PL. XI. 1 . P i e s a de pe planşa IX/9 mărită de trei ori. 2. Piesa de p..�
planşa IX '10. mărită de trei ori .
A B B I L DUN G E N
T A F. !. Zinnkrug des Ilortes von Vad (ungefiihr 2/3).

TA F. J!. Ivliinzen .Nr. 7, 8, 79 aus dem !Iort von Berchez
TAF. II a Bodenrosette des Zinnkruges von Vad.
TA F. !II. Milnzen aus dem !!ort von Baia Mare. Die Ordnungsnu
r• Pr1 •·r cler Tafeln entspricht derjenigen der Ivlilnzliste des·
I!ortes.
TilF. IV-V. 1\-1ilnzen aus dem !!ort von Vad. Die Ordni111 gsnummer der
Taf eln enlspricht d e rj e nige n der Mil nz l i s t e des IIortes.
TAF. VI. Varianten der Zeichen, die ztvischen den W ii r tcrn der Le
gende auf dem Revers der Denare von Vad erscheinen
(siehe S. 35).
TAF. VII. Milnzen aus dem Hort von Arduzel . Die Nummer der Tafel
entspricht derjenigen der Milnzliste des I!ortcs.
TAF. VIII. Goldmilnzen aus cler Sammlung des Bezirksml lscums Ivlara
mureş. Die Nummer auf der Tafel entspricht cler von der
Milnzliste.
TA F. IX. 1 . Tetradrachme von Seleucus I. aus dem ! fort von Medi
eşul Aurit. 2. Dakische Milnzen aus dem !fort ron l\frdieşul
Aurit. 3 . - 5 . Dakische Milnzen aus dem Jforl 11on Mire
şv l ,!\;fare. 8. Bronzemilnze von Philipp A ral>s aus Baia Ma
re. 9. Nachahmung eines Solidus von Theodm; i l l s If., in Co
palnic- Mănăştur gefu nden. 1 0 ..V a c ha hm u n g 1 1 ach ciiwm
Solidus von Jus tinian; în Şomcu t a cn tdeck l .
TA F. X. 10. 1 \ bschlag in Gold aus dem 1 6 . J h . nach e i ne r i n Perga
mon geprăgten Tetradrachme von Lysirnac1ws. 1 1 . Dukaten
vrm Ştefan Bathory, 1 5 7 5 in Sibiu geprăgt. 1 :! . A bschlag in
Gold nach einem 1 6 05 in Baia Mare gc priigt c n Taler von
Ştefan Bocskai. 1 3 . Dukaten von G. Bat hory; l lil:! in Hai<t
IHare ausgegeben.
Taf. XI. 1 . 1\-1iinze von Taf. IX/9 dreifach vergrăssert. :! . JHii nz c von Taf�
IX/ 1 0, dreifach vergiissert.
I
ll
7 8
79
1ll
ll7 84
8!J 91
93 //J2
Jf!
fj
15T 190
211
23fi · · ·· J
7()6
li
IX
ilJ
X
11
Xi
EUGE CHIRILĂ
AUREL SOCOLAN
THZlDRE li
llEICOPERIRI IOIETlRR
DII COLECŢII MUZEULUI
DDETEAN MARlMDREI

Chiril Socolan Tezaure Descoperiri Monetare Baia Mare 1971

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Chiril Socolan Tezaure Descoperiri Monetare Baia Mare 1971

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chiril Socolan Tezaure Descoperiri Monetare Baia Mare 1971

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EUGE CHIRILĂ

EUGEN CHIRILĂ AUREL SO COL AN

TEZ AURE SI DESCOPERIRI '

DIN COLECTIA MUZEULUI JUDETEAN

BAIA MARE 1971

Lucrările unite .�ub titlul general „Tezaure şi descoperiri

E. Chirild ··-· J\. Socolan, Tcz-aurul monetar de la Bercl1''·'· sl'c.

E. Chirili:i /\. Socolan, Un tezaur monetar de la Baiil Mart'.

E. Chirilă -· /\. S ocol an, Tezaurul monetar de lil Vad, sec.

E. Chirilil !\. Socolan, Tezaurul monetar de la Ardu1e l . sec.

XVII 44. 5()·

E. Chirilă - !\. So colil n , Piese de aur din colectia Mu1Pului

E. Chirilă - · · /\.. Socolan, DescoperJri monetare antice', bizantin<•

E. Ch i ri li! -- A. Socolan, O imitaţi(' după un solidus de la ThPo-

zmKSMUSEUMS VON !v!ARAMUREŞ

E. Chirilă Socolan, Dl'r MC1111il'>rl von Berclw1. 15. -17.

E. Chirila - :\. S'>colan, Ein Miinzhorl von Baia 1\-IarC', IG.-17.

E. Chirilă \. Sncolan, Der Miin;1hort von Vad, 15.-17. Jh. 21-43

E. Chirilă 1\. Socolan, Antike, byzantinische und neuzeillicllC'

E. Chirilă - -- A. Socol an , Die Nachahmung cines Solidus \on

.SELTMAN � Ch. Seltman, Creek coins, London 1960.

PINK � K. Pink, Die Miinzprăgung der Ostkelten u. ihrer Nachbarn. în Disser­

BERNHARDT�M. Bernhardt, Handbuch Zur Miinzkunde der Rămischen Kaiserzeit,

H-C � Catalogue de la collection des Monnaies et Medailles Polonaises du

G - M. Gumowski, Handbuch, dcr polnischen Numismatik, Graz, 1960.

SCHOENVISNER � St. Schoenvisner, Notitiae Hungaricae Rei Numariae ab ori·­

CNH ·� L. Rethy, Corpus nummorum Hungariae, val. II, Budapesta, 1907.

W 0� J. Weszerle. Htitrahagyott ermeszeti tciblcii (Planşe numismatice postume), vol.

U � E. Unger. Magyar Eremhcitarozo (Determinator de monede ungureşti), Buda­

SCHROTTER � F. Schriitter Wărterbuch der Miinzkunde, Berlin-Leipzig, 1930.

ERKLAERUNG � F. Schlickeysen - R. Pallmann - H. Droysen, Erklaerung der

CEJNEK � J. Cejnek, Osterreichische, Ungarische, Biihmische und Schlesische

ACTAMN � Acta Musei Napocensis - Cluj.

STUDB � Muzeul Brukenthal. Studii şi comunicări, Arheologie si Istorie - Sibiu.

ZFN � Zeitschrift fi.ir Numismatik.

Numk -� Numizmatikai Kiizlăny.

g greutate în grame ( - Das Gewicht in Gramm).

d diametrul în milimetri (- Durchmesser in Millimetern).

Tezaurul monetar pe care -l prezentăm în lucrarea de fa ţă a fost

Sigismund Bathory ( 1 58 1 -1 602)

Şt. Bocskay (1 604-1 606).

Vladislav lagello ( 1 386-1 434)

I. \'Pzi lista abreviaţiunilor.

Vezi şi p. 1 92 . Pe avers sub coroană, sigla P.

Alexandru ( 1 492-1 505)

Monedele poloneze din tezaur se înşiruie între începutul secolulu i

Anul Transilvania Polonia Lituania Swidnica

Gegenstand vorliegenden Artikcls ist cin Miinzhort, cler 1958 im

<liesem Band veroffentlichte) Silbermiin:::e11hort 1�011 Baia Mare - Enclr:?

Tezau rul moneta r pe care-l prezentăm în cele ce u rmează a fost

Ştefan Bocskay ( 1 6 0 4--1 606)

I . Vezi lista abreviaţiunilor.

Şt. Bâthory ( 1 5 76-1586)

84-85. Falsuri m(lne tare, pare-se, după piese emise la 1600.

07 1601. H-C, I, 1178

BB. 1601. EI·C, f, l 119

96-97. 1590. H-C. I, 831.

101. 1595. H-C, III , 5736.

Pie sele tezaurului se repartizează deci astfel :

PINK � K. Pink, Die Miinzprăgung der Ostkelten u. ihrer Nachbarn. în Disser

SCHOENVISNER � St. Schoenvisner, Notitiae Hungaricae Rei Numariae ab ori·

U � E. Unger. Magyar Eremhcitarozo (Determinator de monede ungureşti), Buda

Tabelul I de la sfîrşitul articolului prezintă rep ar ti ţia pe ani în ca

70fr. Taler, 1 60 1 . N-B. Av. RVDOL (phus) II D (ei) G (ratia) RO (ma

Din punct de vedere al numerarului tezaurul se comp1Une din doi La

" ln legătură cu aceasta v e z i bibliografia i n d i c a l 'i de E. C h i r i l ă - A . S o e o l a n . Teza

şi începutul emisiunilor de groşi din 1 52 7 . Incetarea activit;iţii monetă

2 La monetelepoloneze emise de Ioan Cazimir, precum şi la monetele emise pe terito