Nistor Francisc Sculptura Arhitectura Populara Maramures 1969

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
FRANCISC NISTOR
*
SCULPTURA ŞI ARHITECTURA
POPULARĂ DIN ZONA ETNOGRAFIC\
MARAMUREŞ
*
OR~ . \~TE~T:\TTI ÎN u; ;-,1~
'.J1\
-P·
zI
t,. I
-
\\ ';/
CASA CREAŢ I EI POPULARE A JUDEŢULUI MARAMUR EŞ
FRANCISC NISTOR
SCULPTURA
ŞI ARHITECTURA
POPULARĂ
DIN ZONA
ETNOGRAFICĂ
MARAMUREŞ
ornamentaţii în lemo
BAIA-MARE
1969
Au colaborat: Ml RC EA BRAGA
ALEXANDRU ŞAINELIC
CUVÎNT ÎNAINTE
Consemnăm cu satisfacţie faptul că, în ul- Nistor, directorul .Muzeului etnografic di·1
timul timp, tipi'iriturile Casei judeţene a crea- Sighetul-M armaţiei. In ves tigaţiile se zle, desfă -
ţiei pop1,tfare par a fi rodul 11n11i „program", . ;.urate pe parrnrsul a ani şi ani ele zile, pusg
al unei activităţi gîndite În perspectivă, vi- mb semnul 11nei me1ri pasi11ni şi al 11nei sin-
zînd un Întreg complex de probleme. „Pro- cere admiraţii şi preţ11iri faţă ele ceea ce gc-
gramul", Înţeles În planul valorificării şi con- ni11l vopoml11i a creat de-a lung11l 'V'l'e1c11rilor,
servării patrimoniultti artei poprdare mara- atît În clipe de bucurie, cît şi În cearnri de
m11reşene, tinde - cum este şi firesc - spre res trişte - au rodit În formarea şi de zvolte1 -
o deschidere totală. O primă CPrtit11dine este rea 11epreţ11itelor colecţii „le m11zl'lll11i pe ca-
r<ceea ră zona etnografică se cr111t,'f a fi inves- re îl conduce c11 pricepere şi d,/rnire, în al-
tigatei În d 011ă senmri, atît pc orizontală, cit c,!,tuirea unor bog,ae colecţii petrtirnlare, În ca-
ri pe verticală; pe orizont,1'ă - Întrudt '·' re primecr ză valoarea lei 111od11l c1bsol11t, În
su pune 11n11i imbold de wprindere a Întregll- desc operirM şi valorificarea m1tltor „pagini"
lui spaţiH geofrafic, făriî discriminări sau re- 11ccu 110so1tc ale artei popdarc mare11mtreşe11e,
{ineri, totuşi cu 1m an11me dozaj necesar, şi În Întocmirea unor lucr,/ri de deosebită im-
ţ•e verticală - fiindcă se arată d ominat şi de portanţă, de l.1 studii la wlegeri, de la re-
intenţii/ reflertării secti:milnr, a dică a ramu- constituiri let serii de fotografii. L11crmea de
rilor, gemtrilor, speciilor, tehnicilor etc. Se·- f a ţei este 11na din acestea .
siz;/m că Privirea de ansamblu este completc1- AlbHm11l Întocmit de d o11111iei Set, d1tpe'i cri--
1(Z de studiul drtaliilor, al amănuntelor. l,11- tr>rii din cele 111c1i judicioase, ne prezint,/ ele-
crări de sinteză (mai rare, evident, fiind şi mente or11ame11tale de o rară fn1m11seţe, „de-
cele mai dificile) se sprijină pe cercetări pro- cupate" de pe celebre biserici m1m111111reşene,
filate, acestert din urmă orientate - bun ă şco li vechi, c11se, porţi, şuri, mori etc.; apoi
oară - spre folcloml literar-m11zic.d, spre iîn tîni , "nelte, lucruri de mohilier, vase, o-
obiceittri şi dlltini, spre port, ţesături, arhi- biecte de rnlt, cruci, troiţe şi 111ulte altele.
tertură, scul ptmă şi aşa mai departe. Tot- l 11Cra'!"ea ctrl', Îl!Srt, O dubfă import1111ţ1/: cn tis-
o dată, În urn111 acestei acţi11ni, se profileaz,1 tică ,-i ştiinţificcl-clnrnmentar1':, de prim ordin.
u „bibliotecă" , mult rhmit,1 „bibliotecă" a Ceea ce l-a preornpat de data acec1stil P"
specialiştilor. a pasionaţilor, a oricărui om de Francisc Nistor a fost elementul orname11t,d
wltură. Îr. sculptura din Maramure~; mmwi c,[ i11te11-
Dm, În parcrlel c11 toa te acestea, se mani- ţiile ai.t fost depăşi te, albunuil reprezr>ntîncl
!cstă mai insistent a tenţia acordată ţinutei , o adevărată pc1110ramă a acestei srnlp t1tri,
expresiei, ştiinţei. Nu ai rezn lva t totul 11rmă privit,[ dillc ron ic şi sincrnnic, cu ochi de arti,1
rind a da răspunsul doar !<1 Întrebarea „ce?" 5i de om de ştiinţă totod,1tă .
saie „cît?"; e d" nernnis „cwn<". T.11 valoare•i Dar a prezenta aceas tă literare publirnfoi
obiect11lui cercetat, mbiecttil trebuie să r<tS- larg nu mi se pare o misiull(' dificilă, cît inu--
pund:î Î11 prim11l rî11d şi Î/7(1i11te de toci te prin tilă ea se H'C0117e117dă de la sine, 117ai 11111lt şi
propria Set valnare. N11 ne este indiferent, ;nc1i bine decî t 11m p11tl'et--o f(1ce 11oi. f ,1r rî11-
asă tzi, c11m pcl trrmdem În sanc tuarul arti'i durile noastre 1111 pot fi decît 1111 r111xili,n, rm
pop11lare . Pentrn o asemenea Întreprindere se -preambzd la a devăra ta c.trte constituit,/ din
rnvine s,'i ai un ghid Cii o Î .>wltă competenţ.1 i:ne1ginile copi11te după clişeul fotografic prin
şi rn o ac11tă capacitate de a vibra În faţa intermedi1tl zinrnlui şi al cemelei tipografice
m1tltit11dinii de probleme. Cel care răsfoieşte
rietst alb11m îl are În persoana lui Francisc MIRCEA BR ~ JGA
MARAMUREŞUL - LA HOT ARUL DINTRE ISTORIE
ŞI ETNOGRAFIE
ln fuţa unei coli de hîrtie, pe care ţi se cer n-au îndrziat să se arate, şocînd chi,11-. l „1
materi.rlizate cîteva gînduri despre Mar.mzu- Şieu, neolitirnl îşi exp11ne uneltele din pi,1tră
reş, stiloul caută rnvinte cît mai calde, rn re- şlr:fuită; pe dealul S olovan, de lîngă Sighetu{
zonanţă lirică, fie că este vorba de simple În- Marmaţiei, s-au descoperit rcln1<lşiţele 1tnei
semnări, fie de o lucrare la graniţa dintr.: p11temice aşezări fortificate, drttînd de la sfîr-
ştiinţă şi populariz,ire. Si este firesc s,'î fie aşa. ~it11l epocii bronwlui; la Sararău, Întîlnim
lntrînd În această cetate natHrală care este imne de la Începutul etJocii fierul11i; În aceeaşi
_~ farmnureşul istoric, trapez for tific11l c11 •J foca lit,rte, prec1m şi la Rorşa, cercetătorii m1
0
su prafaţă de peste 3.000 kmp . pc oricare din scos la lllmina zilei impresionante depozite de
porţile de stîncă ale munţilor - impresia că aur. R egtisim - la hotarul dintre lumea ve-
lătorului sedimenteaz,'î În ritm de b,d,1d,'î. ch e ,~i cea nouă - 11rme ale d11cilor maranwre-
ln limbajul popul,ir, ca şi În cel gazct,'îresc, şeni În apropierC'tl comunei Onceşti, pe deah1!
ticestui colţ al _patriei i se spune „ţan'l", f,ir.1 riv.mit Cetăţeaua . D11.vr. anul 106 (cucerirea
M aramitreşu l11i; În limbaj ştiinţific, zonă et · Daciei de către romani), Maranwreş11l a ră-·
nografic,'l, de profund,/ originalitate, rn u11 mas neocupat. Dacii care trăi,11t pe aceste
farmec insolit, violent. D11r, înainte de toate, Lornri purtau mai dep,rrte prin timp simbolul
Maran1ureş11l este lornl de baştină al 11nor o.i- unei Dacii libere, neînfrî11te.
meni mimmaţi, aşpri În frnm11seţe,1 lor f izicti Unele dintre primele dornme11te ciire vor-
şi spiritualrl, dîrji ,~i hc1rnici. ,,Tn nici 1ma din besc despre klar,1m11reş datează din secolele
cercetările mele persnnale - not,1 ;l/ ihail Sa- X II şi XII alf epocii noastre. Ele se Înmitl-
d oveamt Într-Hit articol .ipărnt spre sfîrşitul ţfsc oda tă rn trecerea anilor, fiind mtmeroa··
amtl11i 1932 În zi11rnl „Arlev,/rul" - pe care se În st?c. al X!V-lea. dnd voievodul mara-
ie-a!ll f1/c11t din simpă rnriozitate (. . .), 11-am ill1treşenilor. Bogdan, se împotriveşte tendin-
a'"Jut o aşa impresie de vechime a 111wi grup ţei expansioniste a regelrti ungar. Nesupus,
de oameni În tr-1111 colţ de lttme. Am prempu- însoţit de cea mai m,ire parte a populaţiei
r1erea, rez11ltat,/ din multe elemente obscure, din 33 de sate şi de numeroşi luptători mara-
pe care nu le pot l,/11wri, cil (. . .) avem de-a inureşeni. el trece m1111ţii În anul 1359, înte-
jace poate rn un frc1g111mt al celor mai vechi meind statul feudal indep endent Moldova.
pămînteni ai ţării care pe urmă s-a numit Săpăt11rile arheologice din ultirr1ii ani au des-
Dacia". coperit la Cuhea, astăzi l3o gda11 V odă, o r>J·-
Pe aceste meleaguri, străjuite de munţi şi .~edinţă feudală, aproape si11g11rnl, voievodal
brăzd,ite de ape, istoria Începe cu primez.~ 11nde domnise Bogdan.
drste ale omenirii. Deşi arheologii s-ait Înrn- Rezistenţa dîrză a maramureşenilor a f,'l-
metat de prea puţine ori s,/ smulgă secretele wt ca org,mizarea comitat11lrti să aibe loc
p,'îmîntu!rti, atunci cînd art făcut-o rezultatele de-c1bi,r În ,1 dou,1 ji1111ătate t1 sec. XIV-Zea.
!Jar aceasta a clm la dn,voltarea localităţi la eliberarea ţării de sub jugul fascist, a 1n-
lor, la ap.triţi,1 imvortant11lrti oraş medieval srmnat şi pentm Maramureş, ca pentrrt în-
.\ ighct 11l-J\1<1rmi1(iei. tYrgul popor român, încep11t1tl unei noi ere.
Af,rr<1m1ircş11l este şi le,ig,/111t! primelor tr«- ln foptă cu vitregiile timprt!ui, dar şi w
cll!ceri În limba român</ ale tc:rtelor sl,rvrmi: al nat11rii, pop11Lţia românească care s-a for-
bisericeşti - sec. XV-\'VI, 111m11c11 1 L"L· mat şi a !omit continuu pe teritoriul Mrir:i-
1'c1scrnce În istoria limbii ş1 ,1 po poml11i m11reş11l11i ,1 dezvoltat una din cele mai intr·-
nostne. res,m te ,>i mai originale forme ale rnltmii
Ve,rcurilc care ,rn 11r!ll<1t, 111,1rcî11d o tot 1:oastre n,1ţionale. Se _tJ{istrează vii Plll<l 111
mai prommţatc'i d PZZ.:olt.1re soci.d-ecrmo111ic:: zilele 110,rstre l!Wll!tmente de artă popularii.
a A1aram11reş11foi , art .1rf11s tolod,1t,/ În istori,· rin1ttitl fiind - ,1şa cllm îl numea 11n ccrce-
/igmi de lupt<ltori, de n/z.vr,/tiţii ceasurilo1 lător - 1111 11ri.rş muzeu în aer liber şi 11.'1
gvele. Tăranii iart p11rtc la rtlsco,dele din 11nii ,»nens ,' 'mtier d e creaţie
1431, 1514 şi 1569. Haidrtcii 11111rm11:ireşcni La Î11tîlnire.r cit .llt1ram1ireş1tl, peliculci s,,_
intri't În b,dadt1 şi În conştiinţ.i vie <I 11.1ţi11111i f <'rrt 1111 proces de rn pr.ut1t1m1ţie. ,,Socotim
prin Grigore J>inte,1, zis Vite,1z11l. $i ust,/::,i -- seric I !J . ,'>tefl11 esrn - c,/ sînt rari c:1-
oamenii îi evocă f,rptelc, 11111/tc lornri pm- f(:torii pe c ire 1111 i-a impresionat În chip p11-
iîndu-i numele: lzvoml lui f>i11te.r, Pit1ll«1 i<Tnic î11/iiţiş,1rea satelor 111,m1m11re,1e11e. Ri11-
Pi11tii, Poi,ma Pintii 5i alte!'!. d11ite, î11 gener.d, la drn111 , pe vt1ile !zei, M ,1-
ln sec. al XIX-le,i, ca 11r111t1re ,1 japwl:ti rei, Cosi'i11l11i şi spre Sat )'11gatag, c1t case!,:
că lupta de clasă Începe să ia /or111e nrguni-· Înconj11r<1te de pajişti şi livezi, ad11nate ori
zate, se Înmultesc grevelt', adun,/rile dr pro- risipite ,apar to,1te scuf1111d,1te Într-o atmosfe-
test, demonstr:1tiile. O acţi1111e de deosebi{"; r,/ de lini,1te ,>i de tihnă ci1.'d11t,'i. lţi pare c(î
r;mploare În acest sens a fost ce,1 a lucr,/to- gospod.rrii 1111 sîn t rrcas,/. Îi drscoperi În m-
r.:lor din Sighet1d-il!.<r111t1ţiei, În a1111l 1890. r:c1 iornl lorninţelor trcb,/lrti"'l ori îi a/li w
Crearea, În anul 1921, a P,rrtidului Co1111:- rtzmire, apro.rpe d~ ti•u', În /iv,1d,1 şi pe cîmp,
nist Român determină rm 11011 şi 111,1,-c .rvÎ1;t /,1 co<1s,/, sec<'r<l ori la strîns pname; pe ş0s c.;
al mişcării mrmcitoreşti. Partidul org11nizea- nri pe marginra ,5<m(1tl11i, cîte 1111111, cîte doi
:::ă lupta maselor împotriva explo,1t,/rii su- S:lU Î11 cete, gr,/bi11d11-se Într-o direcţie ori
L'ide şi na(io11,1le a pericolului fascist, Împo- alta. Concrntr,1ţi şi t,/crtţi, m1 t1tlb1m/ 1i nici
triva dictat1tl11i nedrept de la Vien11 prin Cil -- 1m atr,1g !11.irea t1111i11te prin 7'o rb,/ zgo:noto,:--
re partea de Nord a Transilvaniei t1 fost ce- s:! ,strigrlri ori vrrnn fel de larmă. [J,/rbati,
dată Ungariei hortiste. Ref11z.11rile !11 Încorp0- femei ,'i copii po,irt:'î cu Îngrijire cost1111m!
nlri, dezertările din arm.1t{i. acţirmile de s.:- .1trăve chi. ( .. ) ln 0d<1ia mare, proptit,/ cfr
botaje a război1il11i, constit11irile de gmpe de tmd,1 d€ i11tr11re şi de Înl'<°!.prre de p,/strat 171•'-
partizani capătct u11 carartcr de 111<1srl. La rindele şi lucruri de gospodărie, în rnprins:tl
M0isei, de pifd,/, 29 de patrioţi sînt 1tcişi de .1coperit ele grinzi de spriii11 şi scînduri, et'
trnpele ocupante. Astăzi, mPmoria lor e cele-· l.iviţele de-.r lrmgtd pereţilor şi v<1tr,r marc
br11t,/ printr-1111 vibrant omagi11 !n le11111 al Î11r,/ p,"ito,1re, care Îr>ollzeşte şi ţe care se pre-
swlptoml11i Vida Gheza. Victoria i11s1trecţi ' Î g,/teş te mîncarea, tr«rieşte /amilia; p,/rinţii şi
cm11t1te de la 23 .1lug11st care a d111 cupiii ş i b1111icii acestora, patrn, cinci, şase şi
ptml la opt şi zece fiinţe de diferite drst!'. chromle1111riT or, 11 regr>f 1ti _I rth11r şi a c,1v<L-
Lzviţele scobite rlin trnncl'i11ri de stei,1r on l crilor .lfesei Rot11„de, a drt!izilor şi ,1 11m1i
ln-ad, sc111111ele. de ohicei fără sp1tt11r şi ioase, m1m1lr Însrnmat de oper!' d" 11rt1'i celt'brc, „,„,;
-vasele de leml! ,>i cele de p 'imînt s1m'ilţ11ite şi fi m111t 11j11t11t sil preţ11Î11sc,/, ,rfât11ri de 1trtt1
înflorate, lingurile, f1n-cile de tors, lucmril{' „civil;/'' din 1lferr1111111re1, cele 111<1i hinc J._,
rlc îmbr1tC<'imi11te sînt ieşitr din mîinile celo;- i:·cizeci de hiserici de le1J111, d11r1lte Î11 J11ijlo-
ce le poart,1 ori ale ptiri>1ţilor şi str,/1noşilor rul s11tufoi, c11 f,z Cuhea, re,>edi11ţ11 şi lowl d·.'
lor. Şi m111te din ele sÎnt htentri de ar/,/" . o/iîrşie al lui Drngoş-Vodli , Întemeictornl
Notam cu 11n alt prill'j c,/ n111ram11reş!'11111d Moldovei, ori În1l/ţ<1te pe wlmi ele dcid11ri, Ct?
- trăinrl Într-o „ţară" de pi,1tr1'i şi le11111, CI! În 111t1joritatea c:1zurilor. c1 1 tmn11rile clopot--
hart11 br1'izdt1tă de ,qivoaie de m1111te, c:1 111te de veghe, care străj11ir:sc zare<1, şi r:u
lornri În urc f a111Z<t şi flora îşi reg,/sesc ese11- minunatele decomri pictate, c1rre 11sc1111d rn-
ţ11e rare - s-a înfrăţit p.:ste vreme w o ge:J·· jlet1tl 1111ei epoci.".
fogie sever1t, .>i-a concretizat m11re11 şi deos1'- lnfmntÎnd pc'idmi srrnl1rrl', În lupt,'T. w ;i;:
hi111 s<1 sensibi!it,rte În obicei mi şi fo)l}mle d," <o/ neprielnic, fit 1111 /JeÎsaj 11ricf (cfeafmi ~Î
c11lt11r<t care, de ve,1u1ri, sînt organic cresc1tl<' 1111111ţi), c1'i11tînd CI/ priceperi' hogi'iţii/e s11b.1u-
ln peistij şi vieţ11ind prin acrst,1. Astf1'1, po<'- l11!11i - oamenii de pe ,1ci'ste melc,1g11ri .n1
da S<l e de o frnm11seţe aspră, wlorile ţes,/ ciezvolt11t meşte,111g11ri care le permitc111t ,;, ;
t11rilor ad11c t1'iriile vc?,etal11lui şi 111ineral11l11i. Fmdgc'i naturii tot Ci'ea ce /r> er,1 11ec!'st1r vi.:-
ci11ternl s,/11 se !':.:primă În rit11111l peis11j11l:ri, 1ii. Prin C1111osti11/ 1'!e, ÎJ7de111Î11t'irile şi so!1t-
,;1 hit!'ctura met,nnor /oze,1ză a p<1renţa 11w110- riile impuse, 111e,1te,<11gurile constituie o b,{'-:,c/
tonie a mati'ri,d11lui În supleţ!'il expresiei. !,!' pc11tr11 înflorire,1 artei pr>p11!1m', cnncrctiz.î,„..
11c·ste toate, ti111p11l ,1i -11 p11s p11ternic m11pre11- du-se Î11 obiecte care, În timp , dcp1'i.şe11 sferei
t,1; loc Închis, Af,m111111r!'ş1t! 11-<1 c!'d11t decî t ;:1il11l11i. inti'grînd11-1e În cr11 11 fn1111os11lui.
p1 ea puţin Î111bo!d11rilor 1110m!'11telor, comcr- D,rr 1111 111m1ai deoscbit,1 •v,rk,rrc tcorctir:i
-vînd şi p1'istrî11d forme 11it,1tc, ti'Z111trizi11d prin t'<tr11ge 1lti'11ţia cercetc'itondl!i as11pr,1 m c,<tcş!l
\~irit şi fapt,/. gmilor populare; multi' imt1t!11ţii şi 1111!'/t,·
Acel,zşi cerci't,/t(lr amintit 111t1i s11s scri<l: (Îr. special ci'li' casnice) ./Joi ii şi ,1zi "-·,dori-
„Rc'îzboail'l!' ,'i 11evoile 11/f s,/r,'icit tlf<1r111111trr>- ficate chim În p!rm ind11., fri,d. 111 plus, sol11-
şd de p11teri. P1'id11rile c,rre-l 11coperea11 odi-- riil<' oferi te d (' d ifcri te tehnici po p11l,nc' sif!i-
n,;oar<'i i-illl hot.'irît, l,1 rÎ11d11! lor, Între 11111n·· pl e, inge11;ot1se ~i verifict1tc În ti111 p, not Î11c.:
1:i care-l Închid, vi11(11 de izclm·e şi Întîrz.if- St'î-şi m.1i sp11nă c1 1vÎ11t11l, h1111,/o,ml În c!';-. 1-
1.·1: de c17rf 11 suferit m11lte secole de-11 rî11d11i. micc'i (re,rliz,/J'ea l11t11rilor ,'i s111tdţmilor) sa11
Crrcet,?tontl lumii n1<rrr1m1trrşe11e trchuie pr!'- pi<'li'irit (elii>ticit,1tet1 şi rezisti'l!ţ , 1 oh1in11te i11
,._·rnit di11trn Înccp!tt, prntm a fi <1irtt.1t ::,I 1:mur wifi prr!11rr,'iri arh,1ice ).
f"ătn111d1'1 C1tr<1ctcr11! 111111i n1nn1'ir di' opeH' de Arhitect11r1t :I! ir, rm11reş11l11i vechi - ,1q1 pr11
i11!1'i, de 1lrhitect11ril. sc11lptm,/ În lemn, ţes,: Cclr!'Îa vom insist,1 m,1i P" f,IJ''! Î11 p,n/ !',/ ,1
t11ri ,>i ccr,tmic,/ f!C c,rre le '<-'0177 11n,dizt1 111.1i do11a 11 Însemn,'irilor 110,utre - , Î11<1lt,/ cx-
/,, v,tle PreveJ1it. c11 11 i11tornT 111111i exem piu. ;n·!'sic a arhiti'ct11rii romÎm','ti În 11n.u mblH,
luat rli11tr-t1lt1'i lume str1'ivccl'e tl r11ropei, şt domină prin mon11m!'11t11l izvorît din int!'-
.11111me din !3ret,1gne, ţara clolmenilor şi rior, creatt'i fii1 d ca 1m !'chilihm ,d "'"rlorilor
1
şi al proporţiilor. Trednd la int<'rior rl'levăm date rn lînă fină În rnlori •uii sau executatr>
varietatea mijloaCI'! or d <' a! că tuirl', dozarea ni rafinament prin montarea 11nor dantclc"c-
estetică a el!'menti'lor, insvirata sl'le cţie ,, 1n1- ·iÎÎ de .· icrhă" de diferÎtP culori.
teri1t!e!or, ni'sfîrşita ~amă tl'hnic;-; şi cronu- Ciopliturile •nici (că11ce, bote, cof P, vase,
rir·ă. C0lorit11l vegl'tal al vccl1ilor covoare t;loşti etc.) impresionPază. prin aceeaşi exeett-
maramureşene, figt1rile Reomi'trice care !e 11m- tie artistică des:fofrşi tă, prin gust În compozi-
p!it supraf.rţa, inPditl'le realiz.'îri antropomor·- /Î,1 orn,mientală, prin fnm111seţea formelor.
je sau znomorfe le Îmcri11 În te z,wml art1•i Dintre piesele de mobilier se det11şează [,/ ..
populare naţionale. Ţest1.t11rile rle des,1gi, d,, zilP de zestre, avînd dime11siuni rrdusc, d,u
traiste, Ci'rgile În v11rgi sau În motive mari I' mare capacit,1te de folosire î111bi11,1tă cu o
vădesc 1m acut rafinament În r<'1iliz,11"ea ar-- ra/inatX ornamentică.

maniilor crnmatice şi a d f'sem tlui pitoresc. Ceramica de Săcel, p,1str,1to,m' " 11nor C1!-
Traistele de port, care completeaz.,'î co)t11m1tl rncteristici arhaicr, e cunosc1tt1'î în Întreag;<i
.71'lor dl pe covoare şi mAnd baierelP cusu'e, ţar11, prezentînd o importanţ,1 teoretică rf,,
sln t alte exemplare care certific,/ v irtuo;~ita prim ordin pi'11tm istoricu! rnlt11rii populare
tf'a ţesătoarelor de pe aceste mele,1guri. Dar ? ornJ.neşti
poate cele mai rafinate piesp ţesute din lt11ă Sub aspectul cult11rii spiritu,de se detaşe.1-
sin t zadiile (catrinţele) . cu o infinită combi- zi"i - în plan litcr11r-11mzical - balada, i.ir
1~aţie de vărgi ( c,1 m1'irime, rit1J1,1re şi cronM- În pl,m coregr:1fic: d,ms11! tropotit, dr o 1n1-
tică), diferentiind p11rtătorii rl11p1'î vîrs tă, sta- H' sobrietate şi distincţie. Tn ceecr ce priveştr>
rt: civif,'î, moment istoric. Ar mai trebui t1min- obiceiurile, Înc."l departe de a fi st11diate Î11
tite, pentru aceleaşi neostenite virtuţi, ştergu profunzime, î111bi11ă. Într-o realizm· p plin,1 cfr
riie, feţele de masă. lipidei'le etc. 'Vigo,ire caracternl de masei c11 fonn!!le atent
Portul popular impresionează 1111 nrtmai daborate, ca în renumita „Tînja".
j1rin tipul de croi, rl11r şi prin origi11,ditatea ,V/armmtre?ul a atras di11tr1tde,11111a numr>-
~i bogăţi,1 telmicilrir de exern/ie. Sînt 11111ne- rnşi •uiz.it,rtori, tllrişti, cercetători, ,1rtişti. Fap-
10şi paşii de broderie care a11 fost descoperiţi tul se rf,rtoreşte. f(tră îndoial,1, frnm1tseţit şi
şi întreb11inţ11ţi numai aici. ceea ce constitttie 11itorescul11i peiHjult1i, dar mai ,des oameni-
;m aport Însemnat la de:w ;!tarea tehnicii de lm de pe meleagurile sale, cu obiceiuri şi . .,
cusut româneşti. ,;rtă pop11l.1ră ::elebrînd parcă tc1i11e ,de căro1
C11re.w,i lată din piele (alt ,1d11t,'î utilizat;; (1,dîncuri n-au f nst fJe deplin lmni11<1te. Astăzi,
1u1m,1i la litcrn Î11 f'ă.dttrr') a dev enit o po- acestor frnm1tSeţÎ milenare li se ad,1ug,1 altcie
doabă ornmnn1tată cu fîşii Îng11ste rle pielr noi, socialiste, ca împr'?ună. să Închege Într-o
colorrtă sa11 cu ormmu'nte din met,tf. Piep- efigie solemnă. profifol luminos al Mar,1mure-
tarele se remarcă prin pitoresc, ele sînt Ino- ş11lui contemporan, înfloritor mb zodii noi,
!'O .\BT .\ Dl\' \ '.\Dl' L IZEI
DE \ ' OBB\ LA POH'IT!'Ă , VADUL lZEl
,\ l EŞTEIWL GJ !EOHGI LE BOHOJ)f
ORNAMENTÎND O PO:\JtT.\
l' J: ,\(;,\JE Y J' DI N'l' H-0 1'0.\fff .\
lll ~ \ '1\ll U L JZE I
ORi\'A\IENT DTNTR-U'.\T STÎLP DE PO ,\RT .\,
VADUL IZEI
FH.\G\11·::\'T DE POA J:T .\ :\OU.\ Dii\ \'.\DU, 17.Ef
o
o
>:LE:1 1E:\T OH N„\~ J I, \ „ J'.\ L Dl:\TB -U 1'0„\ KT.\
!li :\ \'ADUL IZEJ
ELE~IE:\T OH:'\ .U IE :'\T.\L D I :'\TH-0 PO.\HT.\
Dl:\ O:\'CEŞTl
ELEMENT ORNAJ\!E,'IT \L DINTR-O POARTĂ DTN CORNEŞTI
CASĂ VECHE DIN SĂLIŞTEA
CĂPRIOR DE CASĂ VECHE DlN LEORDI'.'\ \
CASĂ VECHE DIN LEOHDJ:\ .\
l·ş,\ OH:\ \~TE:\T _ \1, ,\ LA [',\S _\ \ ' EClll<: S,\CFI.
(',\~.\ \'ECHE OI:\ s.\n:1.
CASA VECHE DII\' C\LI:-<EŞTI
FAŢADA UNEI CASE DtN FEREŞ'l'T
"**• • .• i •
!JET.\l.ll. DE Flll' .\T.\H LA O l'. .\S .\ \ ' ECl lE IJJ;'\ LEOHDl:\A
c:
c:
ţ:
w-
UoO '--
% J:. ..
.,,
:::>
u
><
%
:..:>
~
c._,
-
u
~ ~
p UJ
o
...., p
io.: ,.,.,
sg: ~
i::: c
__,
cc
p..
><
o
z ><
;:_,
~
6 '.:::
'·'
c
A '-
ţ
,,, e, ~
s"- ::::
-~
c:
cc
~.
):-::
c:
<
""
.....
C.\PIUOR Dl'.\ S,\PÎ:\'Ţ.\
(f)
o
.....,
r=1
<
z o
<
(f)
<
z
p:: o
p::
°iii
z ;;;-;
25 p
p:: i:i::
so:; o
~
~ ~
>< ~
(.) (.)
%
23
~
ţ: t:l
rn-
f"1 .el
l'!l ;:i
P:: o
f"1 <>:
l'!l :>
z z
5 2i
o:: o::
o o
~
p..,
~
p..,
>..:
t..)
>..:
t..)
CĂPRIOR DIN TEUD
H .\l.l 'S 'l'IL\i)i\ D l :'IT BERBEŞTI
UŞĂ VECHE DIN IEUU
FRAGMENT DE UŞĂ DE ŞURÂ DIN SÎRBI-MARAMUREŞ
l'RAGMENT DE ŞURĂ VECHE DIN ROZAVLE .\
FltAGr-IENT DIN UŞ1\ UNEI (,,\SE DIN I ECD
ELEMENT ORNAMENTAL LA O CASĂ DIN CORNEŞTI
MEŞTER-GRINDĂ LA O CASĂ DIN COrtNEŞTI
l\IASĂ VECHE Dl;>; CIULEŞTI
SCAUN DIN FEREŞTI
z
15
LJ\D ,\ DE ZF.ST IU: Dr.\ C.\L i .'\ICŞ'f' I
LAD .\ DE ZESTflE DlN SALIŞTE
DETAT.IT T nr'\! TAnA
FRAGMENT DINTR-O LADĂ DE ZESTRE DIN BOTIZA
11.\,L\ PE:\Tl1l FOTOl.TI .\ FI I Dl:'\ ŞT F, P
llAi\l i\ PENTRU FOTOGRAFU DIN şmu
PODIŞOR PE i' \T llU \ ':\ SE Dl:-.! V.\ D UL rz1;;r
Hl.111 ,\B DI N STB Î~fTl JIL\
Cl ' IER Dlil: IE UD
LI:\'GURAR Dl :\' 13ÎH~ . \:'\.\
.~ .
.
.„1:-: .~:: . , .
· ···
„ .
•. ,..
·~„:~·!·~·:!~ . .•Ar~!;1r1~:.:~:t:
CUIER DIN SĂLIŞTEA
CUIER DI ' DESEŞTI
FRAGMENT DE CUIER DIN IEUD
LINGUHAH DIN ROZA \ILEA
L INGURAR DIN SAllASAU
L l' \l.ĂN Dl:\ ORAŞUL BORŞA
CUTIE PIROGRAVATA PENTRU PĂS rnAT
HRÎNZĂ, ROZAVLEA
PLOSCĂ DI'.'< IEUD
PLOSCĂ DUJ3LĂ DIN PETROVA
PLOSCĂ DIN GIULEŞTI
PLOSC ,\ DUI3L1\ Dl:\ FEREŞTI
PLOSCĂ DIN TlON'.\ DE .JOS
SO L'.'llŢĂ Dl:\' !EUD
C.\ UC PENTRU APA DlN BREB
CLEŞTE PE:\fTRU SPART ALUNE DIN VALEA STEJARULUI
Cf.UC P!HOCR\\. \T Dl.'\ IWnEŞTI
Q
<
p::
<
;...
<
:::<
z z
i5 Ci
,--:; >-<
(.) (.)
(f) CI)
_.. d.
µi i:il
p:: p::
><
p:;
><
p:;
:;._, ;._,
(.) (.)
>-',
io..
><
io..
><!'. ,--:;
p:: p:;
;::> ;._,
0 0
z z
::l ::3
LINGURĂ PACURĂREASCĂ DIN FEREŞTI
CUTm PENTllU BRI CI DT N ORAŞUL f\OBŞ . \
CUTIE PENTRU BRICI DIN ORAŞUL BORŞ\
CUTIE DE BRIC! DIN ORAŞUL BORŞ.\
·;·.\ iL\ CII !:IL\ DIN \ 'ALEA STE.JARULUI
TA IlA('JTERĂ DT\T DESEŞTI
DET.\LIU DINTH-0 BRÎGLĂ Df:--1 fEUD
DETALIU DINTR-O BRÎGLĂ DIN IEUD
DETALIU DINTR-O BRÎGLĂ, BOGDAN VODĂ
DHÎGL.\ Df:-\ \' !~EL' DE .JOS
BRÎGL.\ DI>: DRAGO\l I llE~TI
~-
u
/.
..-.
-:
%
o
(/)
;_,
~
< f::
z tJ
< L';
~
"'»::: o
u
'25 :,,:
%
5 o
"'::::> "':::>
""'
""
1ll:FPT.\Jl [)!:\' \ ' \[)l ' L 17.r.I
DREPTAR DIN MOISE!
DREPTAR DIN GIULEŞTI
.
, . '
\
t
1 j i
. ~
I I I '
•I !
, ţ ,
l
i
r
~
J, '~ :j, !
l
JlREl'T.\H D l \" S ÎRBI
DllEPTi\R DIN BUDEŞTI
"
MÎ!\Elt Dr. C'O.\S .\ DI\' \ '.\Dl'L !ZEI
MINER DE ('() ,\S.\ Ol:-! Bl·:IWl·:~TI
TOC PENTRU PIATRĂ DE COASĂ
DIN BÎRSANA
J<'JL\(;:'l lE'.'\T DE JUG DIN STRÎM'l'U IU
TARNIŢĂ (ŞEA) PENTRU COBORÎREA BRÎNZE! DE LA STÎNĂ
DIN ONCEŞTI
FH.\G:\11:::-.JT DE TARNIŢĂ DIN ONCEŞTI
ELEMENTE OimAMENTALE DIN „PODUL MOHII" DIN BERBEŞTI
1:1surn \ \ ECI! E
lJI\ C.\ DE LE.\l:\'
. Ll'.\E~;>TI
BISERICĂ VECHE DIN cum:,\
BISERICĂ VECHE DIN ROZAVLEA
BH.ÎUL DE PE PEHETELE BISElllC!I Dl:'\ HOZ.\\"LEA
M!NĂSTIRE DIN BÎRSANA
l "Ş A BISEHICll DIN CĂLINEŞTI
F ·\T .\D ,\ HISER I CIT Dl "1 F l ·: l t E Ş TI
FRAGMENT DIN UŞA BISERICII DIN SlRBI
CIIE:\Al\ DE FEREAS TRĂ DE LA BISERICA DIN SÎRPI
J:IJSEH ICA DL\ DEAL DIN !El1D
FRAGMENT Dil\TR-0 TROIŢĂ DIN IIOT.\RUL LOCALITĂŢII
BERBEŞTI
r:- cETA n Dl:\ STRÎ:\!TURA
1 J:l CE Dl>l \'.\LE.\. STEJARULUI
CRUCE DIN SATŞUGATAG
CRUCE DIN BERBEŞTI
CRUCE DIN \' 1\ lll lL !ZEI
C' lll 'CE Dl'.\' NĂ'.\'EŞTI
CRUCE DI:\' VADUL IZEI
lfl'10HV f' ~I J,S 1'3'1VA NICT 3 :)i1lD
!-
t
-......
111:3.LO!I 11.'.JCT :.JJilUJ
f __ _ /
Cl1l'CE Dl:\ i'.\DL' L JZ8I
F !{ , \( ; ~JE:\'J' llE i '!W l'E lll:'\
..(' L\!IT!Hl ' L \'E S EL " Dl :\ ' S,\ l'i:'\ T. \ .
METAFORE ÎN LEMN
- Taină şi poezie
De la elementul decorativ ptnă la planul ceste biserici par nişte colibe cu turhuri". Pen-
de construcţie, vestitele biserici maramureşe im a tncheia apoi: „Totul se integrează În··
ne, mari şi inestimabile opere de artă, au păs tr-·o vedenie cosmică liniştitoare, împestriţată
trat caracteristicile casei ţărăneşti. Au cres- de bucuria pitorescului ca hain:l a unei per-
cut pe o simplă temelie de piatră sau puter- manente minuni"
nice tălpi de stejar şi au prins viaţă din bi r- Revărsate ca 1n modulaţii de basm, pădu
11c late, atent cioplite şi îmbinate. Acoperişwl rile .Maramureşului m1 of Prit deci omului de
din şindrilă, Înalt şi cu pante repezi asemene11 aici elementul de bază din care să-şi închege
stîncilor de munte, coboară uneori pînă o!rhitectura, În care frnmosul şi derivaţia puriî
aproape d e temelie. Tot11l este lucrat în fili- 5,/ Înveşmînteze utilitl şi necesarul. Piatra i
gran; grinzile, bolţile, stîlpii, chenarele, per- s-a părut prea dură, prea rece, Închisă în si-
vazurile Pentru a da sens supra/eţei plane, ne. De aceea a cr'lutat căldura interioară a
a supus-o cu dalta ori Cit fiernl Înroşit În foc. lemmt!1ti, vibraţiile sale plastice În stare să
I ar peste Întreaga construcţie, sfidînd deopo- exprime rm mobil sufletesc. Satele de dincolo
trivă cern! şi pămîntul, se Înalţ,/ ca săgeata de GHtîi sîn t a de'l.•ăr, lte dantele lucrate din
turnul subţire, înalt, s11p!it , p.trc,/ imaterial. firiz şi t opor. P0arta maram11reşeantl, iz b/11-
Gotic11l şi bizantin11l se Îm prc1111,/ aici Într-o dt; a s11 f I etuhti as11 pra m.1 teriei, te previne c'<l
~iri teză originală, d eiwnind altcc"lhl - biseri- te afli În pragul 11n11i univers 11/ectiv d e 111 <1-
ca maramureşeană. Aşa ni s-a p,/:;tr<1t e<1 prin re rafinament. Crest,/t11rile de pe poarta ~L'
s€Coli, la I eud, Su gatag, Deseş ti, Rozav leoi, reflectă În cele de pe stîlpii c:1selor, În cel<'
Cuhea, Şieu, Ci11leşti , Năneşti, Onceşti şi Î .7 care dinamizează estPfic obiectele casnice u!I'
multe alte lornri. Cu l!ltlrea ttr tă ,1 poetului, maramureşeanului: lada de zestre, furca, sc,w-
despre aceste miracole În lemn a vorbit Lt- nul etc. Cun1H.crî11cl Cit 111<1teria, timpul a d,u
cian Blag,1, în i •olimwl sclu Spa\iul isroric, permanenţă tehnicii şi motivelor. Acestea din
'i.'olum destinat de scifrc'lrii coordonatelor sti- ;:rmă au Îngemmchiat În lemn c<1 în propri,r
listice ale rnltiJrii populare româ11eşti . .~i unica lor matcă.
Lucian Blag,1 le socotea „printre cele mai E greu de spus ce tainică simţire i-,i in-
prqioase şi mai fără de rezerv:! admirate demnat pe „moroşeni" să-şi Înalţe În faţa ca-
produse a le gePiului nostru popular. 1\ tribu- selor ,5i la margine d e rlrnm acele cons trucţii
1de cele mai caracteristice ale lor sînt <le o de rit11td pe care ei, ca şi călătorii pe aceste
parte coperişul coborît peste navă pînă aproa- mfleagttri, le numesc ., porţi maramureşene".
pe de pamînt, parcă vrea să adăpostească ci- Cu sig1m111ţă, nu po<1te fi vorbe 1m111i1i de
ne şti e cc făpwri telurice, şi de alt:l parte mult-pomenitu! simţ Înt'lsrnt pentrn f mmos;
suliţa turnului ţÎşniL spre cer de cîteva nri ar fi o explicaţie prea comodă şi, mai mult.
mai înalt decît trupul bisericii. Cîteodată a- superficială. Poate mai aproape de adevăr
11c-a dus acelaşi Blaga atunci cînd scria cil ~n lături Impresiile r/.e ~ncep11t cad; oamenii
satul, În concepţia locuitorilor săi constitui~ te primesc rn că/dur~, îşi deschid rnfletul În
centrul 1mivers11l1ti. Şi, făr,/. îndoială, exisu faţa ta. Meşterul p0p11lar a fost mai expresi-:1
ş; un centru al acestui centru care e de fi€-· clecît ţi-ai Închipuit. Şi de aici Încolo sufletul
care d,ttă altul, anume gospodăria fiecărui ţă ~i măiestria oamenilor loc11lui, măiestrie pă
rcm. Nu Întîmplător imaginaţia ţ<'lr,m11l11i a trunsă adî11c de di1hul artei, ţi se relevă În-
stabilit, În basme, un hotar Între hmiea t?-itn joc inedit şi tulb11rător.
„de-aici" şi cea „de d incnlo", hotar mmcat. T e ,lfltzmpzna„
, V ' d'intru ,zncep11t, !'zntma -
I
de obicei printr-o poartă. Numai o asemene<1 ÎN majorit,ztea caz11rilor C11mpănă strt'i.j11ind

explicaţie poate primi poarta maram11reşe,1- al1mecarf<l Între cer şi p,/111Înt, mărturisind
nă. Ea e hotarul di11tre două lumi şi, ca sc"i aceast,i şi prin însemne om1unentale ivite nu
fii convi11s clî este aşa, semne c,1balistice sc1dp- o rlată ca ref le-..:. ,il celor de pe po,rrtă Salt d:>
ta.te În stîlpii m~uivi ai porţii te avertizeaz:i pe stîlpii casei.
ca pătrunzi de aici dincolo. De obicei, acesle Loc11i11ţa m,1ram1treşean11l11i, ,isemeni bis::?-
semne sînt funia groasă, împletită din le11111 ricilor atunci cînd lem111tl a f ost chenlllt s,/.
rn dalta şi ciocanul, pe o s11prafaţâ vie, p,d- prindă volume şi relie/1tri puternice, impime
r"itînd, apoi colacul, formele liniar-geometri- ;ni11 rob11steţe. Stejaml sal/ br,1Cl1d îşi Încep „
ce sau cîte o f loare,1-soarel11i. Şi deoarece f i' de crici, o no11ă viaţă. StÎlpi mt1sivi se îmbiml
ajli pe un do/lleniu snficimt sieşi, stîlpii mt ;u/id şi meşteş11git, îmbinare C.l?'e - î11de0-
sînt iC11lptaţi decît spre Î11aft1ră. Frnmosul vi- scbi la nivellll , chitllşilor" (crmtr<1fisele)
ne spre ti11e, mt se ,l(lînceş(e spre hm1ea stli- se reperc11teaz,"î În <11'tistic prin f orm<1 şi s11c-
pî1111lui s,/11 . Se11mific,1fi,1 este c1cee,; <1 exp,111- cesiune,1 acestora. Arcadele, consolele Jeres-
siunii, a Înaintării şi 1111 ,1 retragerii din rm · 1rclor, stîlpii pe vertical,/, ramele 11şilor, uşile
zont. Clc., lucrate Cit minuţie şi <1rt,/ de dantelar,
Pocrrta e Înaltă şi mei siv,/. 11re <1coperi;;. : tl mese jornri de lumini şi 11111b1 e prin fin,1
asemeni oricărui s:111ct11c.tr, l11cr,1t la /el dii! ';! rc1) in,1 t<1 exernţ ie <1 relief milor. l'recut pri11
lemn - şindrilă fină dispusă astfel ca să s;1- ~ ·e,1curi , sil!lbolitl i11irial s-u metamorfoz,1t
gereze căderea ploii satt a razelor solare. Ale,, d,rtoritt'1 11nei ultime s11b111in,/ri .1tihial-stilizatr,
f nrme, Închipuind destrămarea dantelei, 5,· În melos pur.
pierd pe o ultimă înălţime a 11wn11mentului. ln interiorul c,rsei, o erupţie de vitalitate
l ncercînd să pătrunzi înăuntru, pe ori1111dt artistic,! M obiliernl e masiv, lHcrat de dul-
şi oriC11m, te Încearcă im sentiment de nepu- pferi pricep11ţi. 01·11,1mentele crestate sînt ne-
tinţă De jur-Împrejur, gard1tl de 1111iele ;71; ~ opsitc. Tăbli!e ;D<rt11l11i sînt, uneori, cresl,1t,'
e Înalt, dar dJ1r şi elastic În acelaşi timp, Î11 parte,1 s11perioară ori îţi oferă privirii for-
opac. Din loc În loc, stîlpi verticali mbţiii , me geometrice decup11tc Cit f ier,'lstrâul . Amin-
<'muţiţi la vÎrf, ţîşnind din Împletitură, spo- tind b,1rornl, masa 111<1re, sprijinită de tălpi
1esc impresia cel te afli În faţa zidiirilor unei late, păstreaz,'l specific11l m,iraiw1reşean În or-
fortăreţe. Şi, neputincios, revii de fiecare cl.:i- 1!amentic,/. Foarte fine crest1'ituri, cu un rîncl
tti În faţa porţii Scîncluri dispuse orizont,d di' ornamente gcometriCI' de triunghiuri. p.'i.-
nri aripile batante ale unei porţi grele, de cr- 1r,1te şi ro111buri sÎ11l dubl.rte de 1111 şir m,1i
rute medievală, Închid drnm11l carelor. Dar, 71,„1siv s11b .for111,! de frînghie, Î/llbi11î11d as~
,dtzturi, o uşă. De-abia o ating şi se d,I larg Jel rot11njimi şi colţuri într-(l compoziţie de
mare efect decarativ, cu un rafinament pe ci Le, statitile religioase şi altel1>. S-ar mai ctl ·
care îl descoperi rn 1timire şi încîntare. Ex- -;Jeni, aici, să amintim ~i de Ton Stan PătY<1Ş
cepdnd scăunelele, interioarele maramureşene din Săpînţa, de al său mirific „cimitir vesel";
cunosc şi tipul de scaun Înalt, al cărni spă Îmă aceasta e o istorie mult prea rnnoscitt,1
iar pare o adevărată da11tel7t în lemn. pentru a detalia ...
Imp resionante sînt lăzile, îndeosebi cele de Rînd Hrile de pînă aici n1t şi-au propus ,-z
Z.<'s lre. prin armonia proporţiilor şi a forme- ronstitiii un st11diu, ci un elogiu. Un elogi;i
lor. ln eeas11rile de rit11,rl care preced nunta, la adresa oamenilor de pe aceste meleaguri
artistitl popular a trehttit să răsp1mdl'i 1111 or ,• i a admirabilei lor disponibilităţi pentrn
maxime exigenţe, iar at1111ci măiestri,1 şi si))l- frnrnos. lntenţionînd să rele1h'1m doar o par-
1u1 s/i11 Î 11<'1srnt pen trn frumos au adîncit În te a unui imens tezmtr, se cuvine să subli-
lemn semicercuri, cerrnri, rozete, brazi, linii niem marile rezerve spirit11al-artistice î11cl
Încrucişate, linii frînt e, funii Dispitse mtis- nevalorificate În întreaga lor complexitate şi
tic, form ele şi motivele se supun cu dis cre ţie Întindere. Fără a fi o ,,terra incognita", Ala-
ac!Încă. Nimic inutil, nimic Încărcat . T ot>tl ram iireşul ne rezerl'ă - fără î11doială - nu-
respiră poezia tainic,! a fibrelor Încru state. meroase s11rprize. Interratc1 organic peisajului
Dulap11rile, fie de perete, fie de colţ, lea- 11c1ţion,d, păstrînd o specificitate care e pro-
g.lnele pentru copii, rniPrele. blid,7rele, rliz- fund românească În liniile sale esenţiale, d,n
boaiele de ţes11t, „rn}elcile" (furcile de tors). dezvoltată În forme origin,ilr rme-i dau f,ir-
so lniţele, rntiile d!' briC!' , br1stoanele P<1rnrâ mernl său insolit, a ceas tă zo nă se rnvi11e şi
ieşti, furcile p:•11 tl'• 1 vî11c1 t l11pii, fusele „ct trebuie a fi cercetată pe to zte meridia11ele şi
zdrăY1?,. mP". v<1sele din lemn, li!!g11rile (î11 spr- zr. toate structurile sale. Dintr-o asemenea ac-
cial cele păcmăreşti), j11cilriile copiilor etc. -· ţ iune, Încep11tă c11 succes în anii din urm ă, int
luate desci11d din ,1cr;t b11s111 id le111111tlui care poate cîştiga decît Întregul front al cer cetă„
e il/<1 r'1mureş11 l . , [cestora trebuie s,1 le a dă u rii ,si valorificării resursrlor spiritual-artistice
fi3.m unele obiecte !egate de obiceÎHri sa1t ale poporului nostru, priv ite sitb imghiul di-
obiecte de C11lî: ploş tile, „prescun1relele" , cm- namicei istoriei şi a cuceririlor prezentului.
He""' l<>I' responsabil MIHAI C'UPCEA
1'<'!11lO/VClactor : GHEORGHE DRAGAN
Dat la cules 28. 111 1969. Dun <1<? tipar 27. 03. 1969.
rlj)litUt 1969. Tiraj 1.500 eJ.:. broşate. !lirtie c:retat<l
rte 6fl.2 y 111:?. F'or111at 700X860 9. Coli editoriale 16
Cui t tipar 15 1 !
Lp:.-uul i..:::e\._·~:Lc.1t ">-.ti.J con1andrt 15.-,111 lu înUt:-

prinden•a Puligl'arică Maramureş. B-dul Bucu-
reşti ni„ 25/a Baia Mare.
Republicn Socialistă România

Nistor Francisc Sculptura Arhitectura Populara Maramures 1969

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nistor Francisc Sculptura Arhitectura Populara Maramures 1969

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

vădesc 1m acut rafinament În r<'1iliz,11"ea ar-- ra/inatX ornamentică.

FH.\G\11·::\'T DE POA J:T .\ :\OU.\ Dii\ \'.\DU, 17.Ef

CASĂ VECHE DIN LEOHDJ:\ .\

(',\~.\ \'ECHE OI:\ s.\n:1.

FAŢADA UNEI CASE DtN FEREŞ'l'T

l'RAGMENT DE ŞURĂ VECHE DIN ROZAVLE .\

llAi\l i\ PENTRU FOTOGRAFU DIN şmu

Hl.111 ,\B DI N STB Î~fTl JIL\

CUIER DI ' DESEŞTI

L INGURAR DIN SAllASAU

PLOSCĂ DI'.'< IEUD

PLOSCĂ DIN GIULEŞTI

PLOSCĂ DIN TlON'.\ DE .JOS

CLEŞTE PE:\fTRU SPART ALUNE DIN VALEA STEJARULUI

CUTIE PENTRU BRICI DIN ORAŞUL BORŞ\

CUTIE DE BRIC! DIN ORAŞUL BORŞ.\

TA IlA('JTERĂ DT\T DESEŞTI

DETALIU DINTR-O BRÎGLĂ DIN IEUD

BRÎGL.\ DI>: DRAGO\l I llE~TI

DREPTAR DIN GIULEŞTI

DllEPTi\R DIN BUDEŞTI

MÎ!\Elt Dr. C'O.\S .\ DI\' \ '.\Dl'L !ZEI

J:IJSEH ICA DL\ DEAL DIN !El1D

1 J:l CE Dl>l \'.\LE.\. STEJARULUI

111:3.LO!I 11.'.JCT :.JJilUJ

..(' L\!IT!Hl ' L \'E S EL " Dl :\ ' S,\ l'i:'\ T. \ .

de obicei printr-o poartă. Numai o asemene<1 ÎN majorit,ztea caz11rilor C11mpănă strt'i.j11ind

Lp:.-uul i..:::e\._·~:Lc.1t ">-.ti.J con1andrt 15.-,111 lu înUt:-

S-ar putea să vă placă și