Anam. obiect perm.

: e
Al alcoolismului, cu excepţia: e
Anal interrelaţ dintre abuz de alc şi statut social al pac poate permite prognost : d
Anamnest psih agravat in asp ered, oferă date refer la: e
Anam psih şi narc se consid incomp fără c
Anam subiec oferă med date utile, referit la: d
Acarofobia este def ca: a
Acidoza, hipoxia şi dereg echilibr hidroelectrc, cauz de alcool se manif doar: e
Acrofobia este frica obsesivă de: b
Acţiunea toxică a alc este determ de următ mecan patogene: d
Afect celul şi ţesut organism în intoxic de alc este determ de: e
Afect neuron cerebr în cadr intoxic cronice cu alc se manif prin: d
Afect rinich la paci cu alc poate fi sub următ form de neuropatii: e
Agnozia reprezintă: a
Agnoziile nu pot fi doar: d
Agorafobia este: e
Aihmofobia reprezintă: d
Akinezia este definită ca: b
Alcool este o malad cu evoluţ cron caracteriz prin: e
Alcool părinţ sporeşte probabil form aceleaşi patol la copii de: c
Alunec de gîndire reprezintă doar: a
Antropofobia este: c
Apatia reprezintă: c
Apraxia reprezintă: a
Apsitiria este definită ca: d
Asist medic de urgenţă în caz de stări hal-par. Halucin sau parafren acute const în: d
Asist med de urgenţă în stăr de rău epil trebuie efec conf următ principii: d
Astazia-abazia este definită ca: e
Automatism ideat se pot manif prin toate simpt de m/jos, cu exc: c
Automatism kinest se pot manif prin toate simpt de m/jos, cu exc: c
Automatis senestopat se pot manif prin toate simpt de m/jos, cu exc: c
Actualm sunt evidenţ următ niv de reacţ neuropsih la cop şi adol: e
Actualm sunt recun următ var de comport deviant la adol: e
Adoles reprez o per de dezv a person, pentru care sunt carac: e
Afirm că orice simpt poate avea div proven şi dif semnif se num: e
Automatism comport şi haluc olfac episod ,în lipsa altor simpt psihopat, în prim rînd, presup diagnost: e
Beţia patol de regulă se manif ,sub aspectul: b
Benef obţ de către pac prin manif neurot este def ca: d
Care dintre modif imun expuse în cont pot fi depist la boln cu diz psih : e
Care dintre relat ce urm este cea mai caract p-u o pers cu risc scăz de suicid? e
Care dintre stările ce urm poate infl indicii testului „QI”? e
Cea mai frecv patole a sist gastroint la boln cu alcool este: b
Cel mai frecv facilit form dif farmacodependenţe: d
Cu disabilităţi psihice? c
Care din afirm ce urm, referit la suicid, e-e cea mai precisă? d
Care dintre caract de mai jos, coresp malad Langdon-Down: a
Care din endocrinop d.m jos poate să se manif prin stări paran sau depr-paran c
Care din nucl hipotalam este respons de sint hormon antidiuretic e
Care din nucl hipotalam este respons de stimul apetitului c
Care din nucl hipotalam funcţ de com cu formaţ reticul şi contr proc de excitaţ psihomot d
Care este simpt ce nu perm prognost psihoz afect bipol la adolesc adulţ tin cu depresie c
Corp neuron serotoninerg la niv cerebr au cea mai mare densit în: a
Criter de diagn pentru coşmar sunt toate, cu exc d
Criter de diagn p-u favorul noct sunt toate, cu exc c
Criter de diagn p-u tulbur non-organ a ciclul somn-veghe sunt toate, cu exc b
Criter de diagn p-u insomn non-organică sunt: e
Ca fact etiolog în dezv oligofr poate fi menţionat: d
Care din remed enum de mai jos este specif p-u tratam alcoholism: c
Care din categ de boln expuse în contin sun mai predisp să form barbituroman d
Care din deregl psih exp m jos , este mai caract p-u sindrom amnest Korsakov:c
Care din manif clin exp m jos nu sunt caract p-u starea de obtuzie b
Care din psihoz enum m jos se referă la cele endogene: c
Care din relat , referit la halucin optice este adevăr e
Care din simptom enum m jos sunt caract p-u sevraj opiomatic: d
Care din tulb psih exp m jos sunt mai frecv în cadrul pneumoniilor d
Care din tulbur psihopatol de m jos se ref la tulbur comport instinctual: b
Care din tulburăr psihosom de m jos se referă la semiol conştiinţei:b
Care sun remed de elecţ p-u tratam deliriumului tremens e
Care tulb psihot se întîlneşte mai frecv la boln de gripă c
Catatonia oneroidă se manifestă prin: d
Către consecinţ mater ale beţiei şi alcool se ref toate exp m jos, cu exc e
Către consecinţ medic ale beţiei şi alcoolism se ref toate exp m jos, cu exc e
Către consecinţ med-sociale ale narcoman şi toxicoman se ref toate exp m jos, cu exc d
Către consecinţ sociale ale beţiei şi alcool se ref toate exp m jos, cu excep e
Ce persis în tabl clinic al depresiei reactive: b
Cea mai pericul per a gravităţii în sens acţ teratog a alcool este: b
Cea m precisă defin a acatisiei este e
Cea m precisă caract a fenom obsesive este: c
Cea m precisă defin a disforiei este c
Cea m precisă defin p-u gînd circumstanţ este b
Cea m precisă relat referit la perseverarea gînd este: b
Claustrofobia este frica obsesivă de e
Coma se manifestă clinic prin: e
Concomit cu creşt alcool cresc următ indici, cu e
Conf ICD-10 p-u retard ment moder este caract e
Conf ICD-10 p-u retard ment moder este caract: d
Consecinţ ale traumatism craniocer pot fi doar: d
Consecutiv proces de metaboliz a alcool în organis uman este următ: e
Corespunz analizat, halucinaţ psihosenz nu pot fi diviz în: e
Criterii de diagn afectivitatea paradoxală sunt: e
Criterii de diag p-u angoasă sunt toate, cu exc: a
Criterii de diag p-u tulbur de panică sunt toate, cu exc: c
Criter morfopatol ale morţii sub în urma intoxic acute cu alcool sunt: c
Criza convuls isterică, de regulă, este preced de c
Crizele isterice de regulă au caracter: c
Comportamentul delicvent include: e
Capacit de abstractiz la copii conf teoriei lui Piaje de reg se instal încep cu vîrs de: d
Caracteristic doar: e
Care din relat referit la copii înfiaţi sunt corecte: e
Care din deregl de percep expe în contin nu sunt specif p-u forma paran a schiz : d
Care din relat de m jos, referit la trat cu neurolept de durată este corec: b
Care din remed psihoac de m jos p-e prov stări psihot foarte asem cu psihoz din cadr schiz d
Care din tulb conşt sunt caract p-u forma catat a schiz: c
Cele mai frecv var clin de defect în cadr schiz sunt: d
Cele mai specif var de debut ale schiz hebefr sunt : d
Cele mai specif var de debut ale schiz hebefr sunt: b
Conform E.Bleuler, psihop stării de defect schiso o constit următ simpt: d
Conform ICD-10 crit de diagn p-u tulb afect bipol epis act mixt sunt toate cu exc: d
Conform ICD-10 crit de diagn p-u tulb afect bipolară sunt: d
Conform ICD-10, crit de diagn p-u form catat a schizo sunt: d
Conform ICD-10, crit de diagn p-u form hebefr a schizoi sunt: e
Conform ICD-10, crit de diagn p-u form simplex a schizo sunt d
Conform ICD-10, crit de diagn p-u schizo nediferenţiată sunt d
Conform ICD-10,p-u stabil diagn de schizo este neces ca simpt de rang primar să pers în timp: c
Conform, concepţ ştiinţif contemp, evoluţ schizo nu poate fi doar: d
Criteriile de diagn p-u epilepsie sunt: d
Criza isterică psihomot spre deoseb de criza epilept convuls se manif prin: e
Cel mai caract model de comport p-u copiii cu sindr instabilit trăsăt caracterol este:b
Comportamentul autoagresiv se manifestă prin: d
Criteriile pentru formele patologice de comportament sunt: d
Comportam deviant mai frecv se manif în cadrul următ stări patocaracter: d
Cel mai semnif crit de diferenţ a dezv postreact a personalit de var nevrotif a schizo este:b
Comportamentul deviant se manifestă de regulă prin: e
Conform teorie psihoanalitice narcisismul este considerat: b
Conform teor elab de către Сухарева stăr psihopatif rezid-organ de tip „Incontin emoţ-voliţi” se manif clin prin: e
Conform teor elab de către Сухарева stăr psihopatif rezidl-organ de tip „Exploziv” se manif clinic prin: e
Conform teor psihanalit, exclud inconşt a gînd sau sentim din conşt este def ca: d
Conform teor psihanalit, p-u faza anală de dezv, care are loc între vârs de 1 şi 3 ani este
Criterii de diagn p-u tulb organ de person sunt toate cu exc: a
Criterii de diagn p-u schimb durabilă de personalit după afecţ psihiat sunt toate cu exc: d
Criterii de diagn p-u tulbur de personalit sunt toate, cu exc: e
Criteriile de diagnostic p-u infantilism psihic sunt: d
Criteriile p-u transform reacţ caracterol în patocaracterolog sunt: d
Dintre metod de explo enum în contin mai informat în sens stabil diagnost de retard mint (oligofrenie) este: e
Datele anamn despre caracter consume abuz de alcool permit să fac concluz referitoare la : d
Datele anamn referit la vârsta iniţ consum abuz de alcool permit să fac concluz referit la: d
Descrierea simptoam psihopatol în fiş de observ clin treb să coresp tutur crit de m jos cu exc: d
Diminuarea atitud crit a pac cu tulb psihice, referit la star sa gener poate vorbi desp: d
Dintre cele metod de explor enum în contin perm investig metabolism gluc la niv celul doar : a
Dintre metod de explor clin-psihol enum în contin perm eval nivel depresiei doar: d
Dintre metod de explor clin-psiholog enum în contin perm autoeval nivel anxietăţ doar: c
Dintre metod de explor clin-psiholog enum în contin perm eval nivel disfor doar: b
Dintre metod de explor enum în contin mai inform în sensul stabil diagn de psihopat este: c
Dintre metod de explor enum în contin mai informat p-u stabil diagn de epileps este: d
Dintre metod de explor enum în contin mai informat p-u stabil diagn de schizo este d
Dintre metod de explor enum în contin perm autoeval nivel depresiei doar: a
Dintre patolog exp de m jos, specif p-u pecienţii cu alcool este doar: c
Drept semne precoce de form a alcool pot fi consid toate cele exp în contin, cu exc: e
Dintre afirm ce urm p-u tulb anxioase, ce se dezv la copii în urma despărţ sunt caract toate, cu exc: a
Dintre afirm referit la enurez funcţional este corectă doar: b
Dintre modific ce urm nu este caract p-u copii născuţi cu sindr de abstinen al fătului doar: b
Dacă acum 100 ani raport bărb/fem al cons abuziv de alcool la niv mond era de 10:1, actualm acest rap este deaprox: c
De regulă , debut melancoliei presenile este preced de: d
Definiţia abaziei este următoarea: c
Definiţia ataxiei gîndirii este următoarea: b
Definiţia de gîndire paralogică este următ: a
Definiţia de neologism în psihiatrie include: e
Definiţia şperrungului este următoarea: e
Delirul de dedublare se referă la: b
Delirumul poate fi ca manifest clin a următ patologii: d
Depersonaliz poate să se manif în cadrul tuturor patolog enum m jos, cu exc: b
Depersonalizarea se referă la: c
Depresia la pacienţi cu ateroscler cerebr este: c
Dereglarea percep timpului se poate manif prin toate cele exp m jos, cu exc: b
Diminuarea capacit de reprod selectivă a informaţ stocate în mem reprez: d
Dinofobia este:c
Dintre cele expuse în contin, variant de stupoar cataton sunt: d
Dintre deregl psihopatol de m jos se ref la semiolog memoriei doar: c
Dintre deregl psihopatol exp m jos la tulbur afect se ref toate, cu exc: b
Dintre ideile delir exp m jos, la cele depresive se ref toate, cu exc d
Dintre ideile delir exp m jos, la cele expansive se ref toate, cu exc :a
Dintre simptom ce urm, p-u varianta delir a stării crepuscul sunt caract: d
Dintre sindroam exp m jos, la cele delirante se referă toate cu exc a
Dintre sindroam psihopatol enum m jos, la cele neurotice se ref toate, cu exc d
Dintre sindroam psihopatolde m jos, la cele psihotice se ref toate, cu exc c
Dintre tulburările expuse m jos, la dereglăr isterice nu se ref doar: e
Dintre tulburările psihopatol exp m jos în struct sindrom paranoial, se includ doar d
Dintre tulburările psihopatol exp m jos la tulbur afective se ref toate, cu exc a
Drept alcool endogen este consid alcool determin în sînge şi ţesut cînd persoana: a
Drept etape de evoluţie ale oneiroidului pot fi considerate toate, cu exc a
Drept etape precedente oneiroidului pot fi considerate: d
Drept factori etiologici în alcoolism pot fi consideraţi: b
Drept factori genetici ce facilit form alcoolism pot fi consid toţi cei enum, cu exc e
Drept tulburări psihosenzoriale pot fi consid toate, cu exc e
Drept variante ale halucinaţ tactile pot fi consid toate cele enum m jos, cu exc e
Delăsarea pedagogică se deoseb de dezvolt patocaracterologică prin b
De regulă comportam pacienţ cu reacţii acute la stress incl totul ce este expus în contin cu exc b
Dezadaptarea socială a copilul cu sindrom excitabilit afective crescute este determin de toţi fact expuşi m jos, cu ex e
Diagnosticul de tulb de person mai frecvent se stabileşte la vîrsta de: e
Dintre particularit caracter exp m jos, m frecv gener o dezvolt nevrotică a personalit cele c
Dintre relatările expuse în continuare sunt corecte doar: e
Dintre relatările referit la expresivit mimică a corpului sunt corect doar: e
Dintre simptom expuse în contin nu se referă la sindrom Giles de la Tourette , doar: a
De regulă, în tabloul clinic al schizo paranoide nu se întîln următ sindroame d
Dintre simptom exp m jos, cel mai informat, în sensul suspect debut schizof este: c
Dintre simptom psihopatole de m jos, p-u forma catat a schizo mai caracter sunt: b
Dintre sindroam psihopatol de m jos, p-u forma simplă a schizo nu este caract doar sindrom e
Dintre tulburările de gîndire, mai caracter pentru schizo sunt: a
Evaluarea statutului psihic include totul ce urm, cu exc: d
Examenul bacteriol al lichid cefalorahid este util pentru diagnost tuturor patolog de m jos cu exc c
Examinarea unui pacient la care este suspect retard mintală de regulă includ e
Entomofobia reprezintă frica obsesivă de insect e
Ereutofobiaeste definită ca b
Etapa iniţiala ale dispoziţ delirante în evoluţia oneiroid se manif clinic prin: d
Etape ale obtuziei sunt toate cu excepţia: e
Enurezisul nocturn funcţional de regulă evol: a
Erecţia spontană de regulă se petrece în: b
Etapa iniţiala a schizofreniei hebefrenice, de regulă durează c
Etapa parafrenică a schizo paranoide,de regulă, se manif prin d
Formarea interrelaţiilor optimale medic-pacient permite: d
Factorul de bază în psihogeneza personalit de tip deficitar este: e
Factorii genetici au o deosebită import în dezvolt următ tulb psihice: e
Forme clinice ale schizo sunt toate, cu exc d
Factorii declanşatori ai neurozelor sunt: e
Gîndirea întreruptă se manifestă clinic doar prin: b
Halucinaţiile CH. BONNET sunt: d
Halucinaţiile optice hipnagogice sunt: d
Halucinaţiile optice hipnopompice sunt: d
Halucinaţiile reprezintă: c
Halucinaţiilor viscerale le sunt carac toate simptom de m jos, cu exc c
Hidrofobia reprezintă d
Hipotalamusul participă în reglarea tuturor funcţiilor de m jos, cu exc c
ICD-10, criteriile de diagnostic p-u forma paranoidă a schizo sunt d
IMAO cresc activitatea următorilor neuromediatori la nivel cerebral: b
Investigarea funcţiei tiroidei poate fi utilă p-u diagnost şi tratam următ patol psihiatr c
In mod normal, control sfincterian anal la copii este aşteptat nu mai tîrziu decît la vîrsta de d
În mod normal, control sfincterian vezical la copii este aştept nu mai tîrziu decît la vîrsta de e
În evoluţia schizofreniei paranoide delimităm următoarele etape d
În patog schizo la adolescenţi un rol primord revine :d
În statutul psihic al pacienţ cu schizo de regulă, predom deregl de :d
În perioada adolescenţei are loc: e
În pofida fapt că homosexualit este o probl psihiatri discutabilă majorit psihiatr occident o consid e
Jos, cu excepţia: e
În cazurile de deplasare pedagog este cel mai raţion să recomandăm: b
În dependenţă de condiţ evoluţ etapa finală de form patocaracter a personalit poate fi: c
În varianta exploz-afect de form patocaracter a personalit comportam deviant se manif prin: d
În varianta instab de formare patocaracterologică a personalităţii comportamentul deviant se manifestă prin: d
În varianta isteroidă de formare patocaracterobiologică a personalităţii comportamentul deviant se manifestă prin: d
Intoxicaţia acută şi cronică cu alcool poate fi cauza: e
Intoxicaţia alcoolică poate cauza: e
Intoxicaţia cron cu alcool este cauza tuturor deregl metabol expuse m jos cu exc e
În cadrul alcool metabolism aminoaciz este deregl în uirmăt mod: d
În cadrul căror maladii se pot întâlni halucinoze e
În encefalopat alcool sunt prez următ modif morfopatol cerebrale: e
În evoluţia crizelor convuls majore deosebim următ etape: d
În funcţie de consum de alcool, populaţia poate fi diviz în: e
În funcţie de consum stupefiant, popul poate fi diviz în: d
În perioada acută a infarct miocard , m frecv se instal următ simpt psihopatol b
În simptomatica catatonică se include doar c
În tabloul clinic al halucinozei alcool predom d
La examin exterioară prim a pacient cu tulb psihice medic treb să acorde o atenţ deoseb b
La metod genet de explor utiliz in psihiat şi narcol se ref toate cele de m jos, cu exc d
La modific radiolog gener ale oaseor craniene se ref toate cele de m jos, cu exc. c
La neuropeptide se referă doar: d
La aminele biogene se referă doar: c
La aminele biogene se referă toţi neuromediat de m jos, cu exce a
La aminoacizii cu acţiune excitan asupra sistem nerv central se ref doar a
La aminoacizii cu acţiune inhibit asupra sistem nerv central se ref doar: b
La parasomnii se ref toate tulburăr de somn enum, cu exc c
La perversarea instinctului alimentar se referă doar b
La acţiunile impulsive se referă toate cele expuse în cont, cu exc e
La depresiile complexe se referă întotdeauna: e
La depresiile simple se referă e
La derealizare se referă toate simptom de m jos, cu exc b
La dereglările gândirii nu se referă doar: c
La deregl isterice motorii se referă toate simptom exp de m jos, cu exc d
La deregl psihopatol deficitare iniţiale se referă toate cele exp m jos, cu exc d
La deregl psihopatol product iniţiale se referă toate exp m jos cu exc celor: e
La deregl psihopatol deficit cele m pronunţ se ref toate cele exp m jos, cu exc e
La deregl psihopatol deficit pronunţ se ref toate cele exp m jos, cu exc d
La deregl psihopatol product pronunţ se ref toate cele exp m jos, cu exc celor: c
La exam endoscop a pacienţ cu alcoo pot fi diagnostic următ var de gastrită d
la formele clinice ale stării crepuscul simple sunt: e
La frica obsesivă nu se referă doar: b
La halucinaţii se referă doar: e
La halucinaţiile elementare nu se referă: d
La halucinaţiile induse sugestiv nu se ref doar: c
La ideile delirante se referă toate cele exp în contin cu exc c
La metamorfopsii se referă toate tulbur psihopatol de m jos, cu exc c
La particularit ideilor delir se ref toate cele exp m jos, cu exc e
La ritualuri se referă toate cele exp m jos, cu excepţia b
La sindroam depresive compl se ref toate cele enum, cu exc e
La sindroam deregl activit motorii şi voliţion se ref toate cele enum m jos , cu exc d
La stările excepţionale în psihiatrie se referă: d
La tulbur de gîndire se ref toate deregl psihopatolog de mai jos, cu exc a
La tulburările intelectual –mnest nu se referă doar: d
La tulburările intelectual-mnest nu se referă doar: a
La varian compl de manie se ref toate cele enum m jos, cu exc c
La variant de excit psihomot cataton se ref toate cele exp m jos, cu exc e
La perioad crit de dezvolt ontogenet se ref toate cele de m jos cu exc e
La tipurile de dezvolt patol a personalit adolesc se ref cele exp m jos, cu exc d
La dezvolt psihog patocaracterol a personalit pot duce toţi fact enum m jos cu exc c
La fact „endogeni”(interni) ce pot cauza dezvolt patocaract a personalit se ref toţi cei de m jos, cu exc d
La fact ce cauz dezvolt rapidă patocaracter a personalit nu se referă doar: c
La compensarea sindromului patocaracterologic poate contribui, în special :b
La adolesc sunt frecve toate variant de tulburare organică de personalit, cu exc celei:b
La adolescenţi pot fi urmărite preponderent următ reacţii caracterologice: e
La baza dezvoltării neurotice a personalităţii , de regulă, se află a
La adolescenţii cu epilepsie se manifestă timpuriu: e
La crizele convuls majore se ref toate cele expuse în contin cu exc c
La crizele petit mal se referă toate cle exp în contin cu exc b
La paroxism non-convul ce evol cu tulbur m puţin profundă a conştiin se ref toate cele enum cu exc a
La paroxism non-convul ce evol cu tulbur m puţin profundă a conştiin se ref toate cele enum cu exc d
La paroxism non-convul ce evol pe fond conştiinţ lucide se ref toate cele enum cu exc a
La simptomele „negative” (deficitare) se referă doar: e
La simptomele ce permit pronostic unei evoluţ relative favor a perioad iniţiale a schizo, se ref doar a
La simptomele tranzitorii în epilepsie nu se referă doar:
Maladia E.Bleuler este considerată c
Metoda genealog de explor a pacienţ cu disabilit mint se utiliz p-u: d
Metoda tomogr computer oferă poate facilita diagnost tuturor patolog de m jos, cu exc e
Metodele de examin morfolog a sîng oferă date utile, referitoare la d
Metodele de explor imunol şi biochim utiliz în proces expert narcolog oferă date utile, referit la: d
Metodele de explorare biochim a sîng oferă date utile, referitoare la: d
Metodele de explorare experimental-psihologică permit: d
Metodele patopsiholog de investig permit eval tuturor datelor expuse în contin, cu exc d
Metodica pictogramei permite evaluarea: d
Modificări electroencefalog pot fi depist în cadr tuturor patolog de m jos , cu exc e
Mai mare densit a neuron colinerg a fost depist în următ structură cerebrală: b
Majoritatea savanţ consid că principal neuromediat inhibit la nivel cerebral este c
Medicamentul cel mai frecv alocat în tratam enurezis funcţ este: b
Modific morfopat depist la autops adulţ, care au suferit de mal Down sunt simil celor depist la bol cu: c
Mai frecvent ,maladia pick debutează cu: c
Mai frecvent nu prov dificultăţi diagnostice următ stare depresivă a
Mai specif p-u tabl clinic al deliriumului tremens este a
Maladia pick, ca regulă, debutează la vîrsta de: b
Manifest iniţiale ale dispoz delirante în evoluţ oneroidului sunt: d
Manifestările depersonalizării fizice sunt: d
Mecanismele decesului în intoxicaţia acută cu alcool sunt: e
Metabolismul alcool în organ este determin de acţ următ fermenţi: e
Moartea poate surveni în urma unei alcoolemii de d
Narcomania este o maladie cronică d
Noţiunea de „substanţă narcotică” include următ criterii: d
Noţiunea de politoxicomanie include: d
Noţiunea de toxicom se utilizează p-u definirea malad care sunt cauzate de a
Neliniştea cauzată de modific anturaj sau apariţ cuiva străin în mod norm se manif la copii, încep cu vîrsta de: c
Noţiunea de „dementă praecox”, elaborată de către E.Kraepelin se referea la d
Noţiunea de criză pubertară include: c
Ontogeneza psihică de regulă evol cel m intens în perioada: e
Obnubilarea se manifestă clinic prin: e
Observaţia clinică continuă, utiliz în psihiatrie permite: d
Pentru care dintre patol de m jos eredit cu semnific psihiatr are import deosebită e
Pentru concretiz relaţ intrafamil ale pacient pot fi utile toate dat de m jos cu exc d
Pentru encefalop alcool Gayet-Wernicke este caracteristic: e
Pentru neuropat alcool sunt caract următ deregl neurologice d
Prelucrarea analitică directă şi consecut a oricărei informaţ este efect de către: a
Pentru dissomniile non-organice este caracteristic: e
Pentru encoprezisul non-organic sunt caract toate relatăr de m jos, cu exc e
Pentru enurezisul non-organic nu este caract doar: b
Pentru pica in perioada de sugar şi în copilărie este caract: e
Predecesor aliment, de origine aminoac al catecolamin este doar: d
Particularităţi ale hipocondriei paranoiale sunt toate, cu excepţia: b
Particularităţi ale stărilor crepusc psihot sunt toate cele exp în cont cu exc d
Patologia cauzată de consuml alcool este determin de: e
Pe ce fundal emoţional evol m frecv halucinoza alcool e
Peniofobia este definită ca: a
Pentru etapa parafren acute în evoluţia oneiroid sunt caracter toate simptom de m jos, cu exc b
Pentru furtuna optică este caracteristic doar: d
Pentru galeropsie este caracteristic doar: b
Pentru halucinaţiile Baillarger este caracteristic doar: c
Pentru ideile delirante nu este caracteristic doar: b
Pentru incontinenţa afectivă sunt caracteristice simptomele: c
Pentru porropsie este caracteristic doar: d
Pentru tulburăr afective din cadr stărilor crepusc psihotice este caract d
Pentru „anestezia psihică dureroasă” este caracteristic doar: e
Pentru abulie sunt caract toate simptom clinice de ami jos, cu exc e
Pentru acalculie este caracteristic doar: e
Pentru accesul convul isteric sunt caract toate simpt de m jos, cu exc a
Pentru acţiunile impulsive sunt caract toate simptom de m jos, cu exc d
Pentru afazia amnestică este caracteristic doar: c
Pentru afazia motorie este caracteristic doar: d
Pentru afazia semantică este caracteristic doar: a
Pentru afazia senzorială este caracteristic doar: b
Pentru algohalucinaţii este caracteristic doar: e
Pentru allestezia optică este caracteristic doar: c
Pentru amnezia anterogradă sunt caract toate simpt enum, cu exc c
Pentru amnezia de fixare este caracteristic: d
Pentru amnezia progres sunt caract toate simpt exp în contin, cu exc b
Pentru amnezia retardivă este caracteristic doar: e
Pentru amnezia retrogr sunt caract toate simp enum ce exc b
Pentru anecforie(euforie) este caracteristic doar d
Pentru anideraţie este caracteristic doar: a
Pentru anosognozie este caracteristic doar: a
Pentru astazia-abazia isterică este caracteristic: d
Pentru astereonozie este caracteristic doar: d
Pentru atimie este caracteristic doar: b
Pentru automatamorfopsie este caracteristic doar: c
Pentru autopagnozie este caracteristic doar: b
Pentru blefarospasmul isteric nu este caracteristic doar: b
Pentru catatonia lucidă este carcteristic: d
Pentru cazurile de depersonaliz relativ uşoare sunt caract toate simpt de m jos, cu exc b
Pentru cazurile grave de depersonaliz sunt caract toate simpt de m jos, cu exc a
Pentru cele mai grave cazuri de depersonaliz sunt caract toate simpt de m jos, cu exc a
Pentru cerebrastenia posttrumatică sunt mai caracteristice: d
Pentru confabulaţii sunt caract toate deregl exp în contin, cu exc b
Pentru confuzia de tip confubulator sunt caract toate cele exp m jos , cu exc e
Pentru coreia Hungtington sunt mai specifice: d
Pentru criptomnezii sunt caracteristice d
Pentru crizele epilepti petit mal sunt caract următ simptome e
Pentru crizele isterice „MICI” sunt caract toate simpt de m jos, cu exc c
Pentru deliriumul musitant caracterist toate simpt de m jos, cu exc a
Pentru deliriumul profesional sunt caract toate simpt de m jos, cu exc d
Pentru delirul de „înscenare” sunt caract toate simpt exp în contin, cu exc e
Pentru delirul de intermetamorfoză sunt caract toate simpt exp în contin , cu exc d
Pentru delirul de negaţie este caracteristic b
Pentru delirul interpretativ sunt caract toate simpt de m jos , cu exc e
Pentru delirul rezidual sunt caract toate simpt de m jos ,cu exc c
Pentru delirum tremens mai caracteristic este: c
Pentru derealizare sunt caract toate simpt de m jos, cu exc b
Pentru derealizare sunt caract toate simpt exp m jos, cu exc a
Pentru dimorfomanie este caracteristic doar : d
Pentru dismegalopsieeste caracteristic doar: e
Pentru dismnezii sunt caract toate afirm de m jos, cu exc d
Pentru displatopsie este caracteristic doar: a
Pentru dispoziţia delirantă nu este caract doar: b
Pentru ecmnezie este caracteristic doar: c
Pentru encefalopatia alcool sunt caract următ modif morfopatol cerebr e
Pentru encefalopatia posttraumatică sunt mai caracteristice: c
Pentru etapa delirium tremens clasic desfăşurat caract toate simpt de m jos, cu exc b
Pentru etapa dispoz delirante în evoluţia oneroid sunt caract toate simptom de m jos, cu exc a
Pentru etapă iniţială a delirium tremens caract toate simptom de m jos, cu exc c
Pentru excitaţia de tip perplex-patetic sunt caract toate simpt de m jos, cu exc a
pentru excitaţia ideatică maniacală sunt caract toate simpt expuse m jos cu exc b
Pentru excitaţia psihomot de tip catatonic sunt caract toate simpt de m jos, cu exc b
Pentru excitaţia psihomot de tip depresiv sunt caract toate simpt de m jos, cu exc: d
Pentru excitaţia psihomot de tip maniacal sunt caract toate simpt de m jos, cu exc a
Pentru excitaţie psihomot de tip epilept sunt caract toate simpt de m jos, cu exc d
Pentru excitaţie psihomot de tip hebefren sunt caract toate simpt de m jos, cu exc b
Pentru excitaţie psihomot de tip impuls sunt caract toate simpt de m jos, cu exc b
Pentru forma cataton a schizo m caract este următ deregl a conştiinţei: d
Pentru forma clasică de delir tremens sunt caract toate simpt de m jos, cu exc a
Pentru forma simplă a schizofreniei este m caract b
Pentru forma simplă a schizo, m este specific sindrom d
Pentru frica obsesivă sunt caract toate simpt de m jos cu exc d
Pentru furtul gîndirii este caracteristic doar: d
Pentru gândirea ambivalentă este caracteristic doar: b
Pentru gîndirea incoerentă este caracteristic doar: d
Pentru halucinaţiile adelomorfe este caracteristic doar: c
Pentru halucinaţiile autoscopice este caracteristic doar: e
Pentru halucinaţiile cenestezice este caracteristic doar: b
Pentru halucinaţiile deuteroscopice este caracteristic doar: c
Pentru halucinaţiile dominanteeste caracteristic doar:d
Pentru halucinaţiile endoscopice este caracteristic doar: d
Pentru halucinaţiile extracampine este caracteristic doar: d
Pentru halucinaţiile funcţionale este caracteristic doar: d
Pentru halucinaţiile hemianopsice este caracteristic doar: a
Pentru halucinaţiile hoocampice este carcteristic doar: b
Pentru halucinaţiile imperative este caracteristic doar: c
Pentru halucinaţiile monoculare este caracteristic doar: c
Pentru halucinaţiile optice psihosenzoriale este caracteristic: e
Pentru halucinaţiile panoramice este caracteristic doar: d
Pentru halucinaţiile pantofobice este caracteristic doar: e
Pentru halucinaţiile profetice este caracteristic doar: a
Pentru halucinaţiile psihosenzoriale este caracteristic: e
Pentru halucinaţiile tactile psihosenzoriale este caracteristic: d
Pentru halucinaţiile voluntare este caracteristic doar: c
Pentru halucinoza Habeck nu este caracteristic doar: c
Pentru halucinoza tactilă Magnan nu este caract doar: d
Pentru halucinoza van Bogaert nu este caract doar: e
Pentru halucinoza verbală nu este caract doar: d
Pentru hiperbulie sunt caract toate simpt clinice de m jos, cu exc c
Pentru hiperchinezele isterice sunt caract toate simpt de m jos, cu exc e
Pentru hipobulie sunt caract toate simpt clinice de m jos, cu exc c
Pentru ideile de supravaloare nu este caract doar: e
pentru iluzii este caracteristic: d
Pentru iluziile verbale este caracteristic: d
Pentru iluziile sosiilor este caracteristic doar: c
Pentru inhibiţia ideatorie depresivă sunt caract toate simpt de m jos, cu exc a
Pentru maladia Alzheimer este mai caracteristic: a
Pentru maladia Parkinson mai caracteristic este: c
Pentru mentism este caracteristic doar: c
Pentru morie este caracteristic: e
Pentru neoglosie este caracteristic doar: e
Pentru oneiroidul de proven exogen-organică sunt caract toate simpt urm, cu exc c
Pentru oneiroidul e provenienţă endogenă sunt caract toate simpt ce urm, cu exc d
Pentru oneroidul lucid sunt caract toate simpt de m jos, cu exc c
Pentru palimpsest este caracteristic doar: a
Pentru parafazia verbală este caracteristic doar: e
Pentru paragnozie este caracteristic doar: a
Pentru pareidolii sunt caract toate simpt de m jos, cu exc c
Pentru parezele şi paraliziile isterice este caract e
Pentru perseverarea gîndirii este caract doar: b
Pentru plagiopsie este caracteristic doar: a
Pentru pleopsie este caracteristic doar: b
Pentru poliopsie este caracteristic doar: b
Pentru prosopoagnozie este caracteristic doar: c
Pentru pseudohalucinaţii sunt caract toate simpt expuse m jos cu exc b
Pentru pseudohalucinaţiile auditive sunt specif toate caract de m jos, cu exc e
Pentru pseudohalucinaţiile optice sunt specif toate caract de m jos, cu exc a
Pentru pseudoreminiscenţă este caracteristic doar: b
Pentru raptusul catatonic este caracteristic: d
Pentru retardarea mentală profundă este caract a
Pentru semihalucinaţii este caracteristic doar: b
Pentru sevrajul barbituromanic grav ami caract sunt: d
Pentru sindromul amenţial mai caracteristic este: e
Pentru sindromul amenţial sunt caract toate simpt de m jos, cu exc d
Pentru sindromul astenic ca urm a traumat cran-cerebr sunt caract toate cele exp m jos, cu exc c
Pentru sindromul astenic ca urm a unei malad somat epuiz sunt caract toate cele exp m jos, cu exc d
Pentru sindromul astenic este specific doar: c
Pentru sindromul astenic în cadr ateroscl sunt caract toate cele exp m jos, cu exc d
Pentru sindromul astenic în cadrul luesului cerebr sunt caract toate cele exp m jos, cu exc e
Pentru sindromul astenic în cadrul paraliz sunt caract toate cele exp m jos, cu exc c
Pentru sindromul astenic în cadrul patolog endocr sunt caract toate cele exp m jos, cu exc a
Pentru sindromul astenic sunt caract toate cele exp m jos, cu exc c
Pentru sindromul astenic sunt caract toate deregl exp m jos, cu exc c
Pentru sindromul Capgras este caracteristic: e
Pentru sindromul de deregl a conştiin sunt caract toate simpt de m jos, cu exc e
Pentru sindromul depersonaliz sunt caract toate simpt de m jos, cu exc b
Pentru sindromul halucinator-paranoid este caracteristic: d
Pentru sindromul hipocondriac sunt caract toate simpt de m jos, cu exc e
Pentru sindromul maniacal sunt mai caracteristice: c
Pentru sindromul obsesiv este caracteristic: d
Pentru snestopatii sunt caracteristice toate simpt de m jos, cu exc e
Pentru sopor este caracteristic: d
Pentru starea crepusculară este caracteristic: e
Pentru starea de extaz patologic este caract e
Pentru starea de rău epileptic mai caract este: a
Pentru stările crepusculare de tip isteric sunt caract toate simp de m jos, cu exc a
Pentru stupoarea apatică sunt caract toate simpt de m jos, cu exc a
Pentru stupoarea catatonică cu flexibiliate ceroasă sunt caract toate simpt de m jos, cu exc c
Pentru stupoarea catatonică cu rigiditate muscul sunt caract toate simpt de m jos, cu exc c
Pentru stupoarea catatonică sunt caract toate simpt de m jos, cu exc c
Pentru surditatea isterică completă nu este caract doar: c
Pentru şperrung este caracteristic doar: d
Pentru triada clasică depresivă este caract d
Pentru triada maniacală sunt caracteristice: d
Pentru tulburarea conşt de tip oneiroid sunt caract toate simpt de m jos, cu exc b
Pentru varianta halucinat a stării crepusc sunt caract toate simpt de m jos, cu exc b
Pentru varianta psihotică a stării crepusc sunt caract toate simpt de m jos, cu exc e
Pentru varianta simplă de stare crepusc sunt caract toate simpt de m jos, cu exc e
Pentru xantopsie este caracteristic doar : e
Perplexitatea reprezintă: e
Perturbarea metabolismului glucid în intoxic acută cu alcool este determ de: d
Principala caract clinico-psihopatologică a sindrom paranoid este: c
Probabilit form alcool la unul dintre gemen homozig comp cu populaţ în gener, cînd unul dintr ei suf de ace malad este de: e
Pronofobia este frica obsesivă a
Psihopatologic în ultim săptăm ale gravidit primare predom d
Pentru perioada pubertăţii sunt caract următ particularităţi: e
Pentru infantilismul psihic în aspect clinic este caract doar: b
Pentru comportamentul antisocial nu este caracteristic doar: e
Pentru etapa iniţiala a dezvolt patocaracterolog psihog este caract d
Pentru dezvolt patol postreactivă a personalit este caract d
Pentru dezvoltarea patolog nevrotică a personalit este caract e
Pentru dezvoltarea personalit de tip deficitar, infracţiun penale b
Pentru delăsarea pedag sunt specif toate caracter de m jos, cu exc c
Pentru stabilirea diagnost de tulbur de personalit este neces prez d
Particularităţile epileptoide de caract m frecv se întîln la copii b
Particularităţile sferei motivaţionale a adolescentului sunt: e
Pentru degradarea alcoolică cu aspontanietate nu este caract doar: a
Pentru degrad alcoolică cu euforie cron conf opiniei lui Bleurer nu este caract doar: a
Pentru degradarea alcoolică de tip psihopatiform nu este caract doar: c
Pentru degradarea alcoolică nu este caracteristică doar: c
Pentru demenţa rezidual-organică sunt caract toate simpt exp de m jos, cu exc d
Pentru dezvoltarea neurotică a personalit m caract sunt tulbur afect de tip: a
Pentru noţiunea de conflict intrapsihic este caracteristic: e
Pentru perioada adolesc sunt tipice toate variant de reacţ de comport exp în cont cu exc e
Pentru psihicul adolescentului mai caracteristic este: e
Particularităţile gîndirii ale adolescentului de regulă se manif prin: e
Pentru reacţiile afective la adolescenţi sunt caract următ partic e
Pentru sindromul instabilit psihice sunt caract toate simpt de m jos, cu esc c
Pentru somnambulism sunt caract toate relatările ce urm, cu exc a
Pentru starea afectivă a copiilor cu particul epilept de caract m puţin caract este doar: c
Pentru stările astenice de provenien rezid-organ, spre deoseb de neurast este caract e
Pentru stările psihopatif de provenien rezid-organ, spre deoseb de neurast este carac d
Pentru stările psihopatiforme rezid-organ, sunt caract toate simptom de m jos cu exc d
Pentru ticul tranzitoriu este caracteristic: e
Pentru tulburarea anxios evitată de personalit mai caract este: a
Pentru tulburarea dependentă de personalitate mai caract este: b
Pentru varianta asteni de accent a particularit premorb ale personalit în cadr alcool nu este caract doar: c
Pentru varianta sintonă de accent a particularit premorb ale personalit în cadr alcool nu este caract doar: d
Pentru varianta distimică de accent a particularit premorb ale personalit în cadr alcool nu este caract doar: c
Pentru varianta exploz de accent a particularit premorb ale personalit în cadr alcool nu este caract doar: d
Pentru varianta ister de accent a particularit premorb ale personalit în cadr alcool nu este caract doar: d
Pentru varianta instabilă de accent a particularit premorb ale personalit în cadr alcool nu este caract doar: e
Pentru varianta schizoidă de accent a particularit premorb ale personalit în cadr alcool nu este caract doar: d
Pentru vîrsta adolescenţei este mai caracteristic: e
Perioada de pubertate la fetiţe de regulă: a

Perioadele critice de dezvolt ontogenet a organism de regulă: e

Perioada pubertăţii deseori este definită ca factor etiolog dator fapt că: d
Procesul de transf al libido şi tendinţelor agresive în energie nonconflict este definit ca: a
Procesul inconştient de copiere a altor persoane este definit ca: c
Pentru aură la bolnavii cu epilepsie este caracteristic: d
Pentru crizele convulsive în serie este caracteristic doar: a
Pentru crizele epileptice impuls ce se dezv la vîrsta de 10-23 ani este caract d
Pentru crizele isterice primitice la copii spre deoseb de cele epilept, este caract doar: d
Pentru debutul schizofreniei mai caracteristice sunt:b
Pentru episodul depresiv din tulb afect bipolară nu este caract doar: d
Pentru episodul depresiv sever din tulbur afect bipolară este caract d
Pentru episodul depresiv sever din tulbur afect bipolară este caract d
Pentru episodul maniacal din tulbur afectivă bipolară este caract d
Pentru episodul maniacal din tulbur afectivă bipolară este caract d
Pentru modificările de personali în cadrul epilepsiei este caract e
Pentru schizofrenia hebefren sunt mai caract următ dereglări psihice a
Pentru sindromul epileptif rezid-organ spre deoseb de epileps este caract e
Pentru stabilirea diagnosticului de schizofrenie mai important sunt: b
Pentru starea de rău epileptic este caracteristic totul cu excepţia: a
Pentru tulburarea schizoafectivă nu este caracteristic doar: e
Prezenţa tulbur dismorfobice la adolescenţi, de regulă provoacă d
Procentul pacienţilor cu schizofrenie, care comit suicide este de: c
Pronosticul evolutiv al schizofreniei paranoide poate fi: c
Ritmurile biologice ale organismului influenţează toate fenom de m jos, cu exc d
Reacţiile caracterologice sunt: e
Reacţiile patocaracterologice reprezintă: e
Simptoame neurologice ale encefalopatiei alcool cronice sunt d
Statutul psihiatric expus în fişa de observ clinică nu treb să conţină: d
Simptoame caracteristice pentru leziunea lobului temporal sunt: d
Se consideră, că emisf cerebr dreap efect control asupra tuturor funcţ de m jos cui exc b
Se consideră, că emisf cereb stân efect control asupra tuturor funcţ de m jos cui exc d
Simptoame caract pentru leziunea corpus callosum sunt: d
Simptoame caract pentru leziunea lobului occipital sunt: d
Simptoame caract pentru leziunea lobului parental sunt: d
Simptoame caract pentru leziunea regiunii diencefalice cerebr sunt: e
Simptoame caract pentru sindromul de lob orbito-frontal sunt toate cu exc a
Sarcinile de bază ale narcologiei sunt următoarele e
Scoptofobia este definită ca frica obsesivă: e
Semne de inhibiţie motorie depresivă sunt toate, cu exc d
Semnele de inhibiţie ideatorie depresivă sunt: d
Simptomele caracteristice anxietăţii sunt: e
Simptomele caracteristice euforiei sunt e
Simptomele caracteristice pentru starea hipomaniacală sunt: d
Simptomele caracteristice stării maniacale sunt: d
Simptomele de bază , caract sindromului psihoorganic sunt: d
Simptomele somatice caracteristice stărilor depresive sunt: d
Simptomele somatice caracteristice stărilor maniacale sunt: d
Sindroamele depresive simple se referă toate cele enumerate, cu exc d
Sindroamele psihopatologice de bază pot fi divizate în: d
Sitiofobia este: c
Somnolenţa se manif clinic prin toate caract ce urmează cu exc b
Starea de obtuzie poate fi o manif clinică a tuturor patolog de m jos cu exc c
Stările de m jos corelează cu nivelul sangvin al acetaldehid în următ mod: d
Studiile epidemiol demonstr că în repub mold sunt m răspînd următ form clin de narcom d
Studiile epidemiol la nivel mond au depist o frecv cresc a alcool la următ categ de popul cu exc b
Substratul bio-psiho-social al alcoolismului este determinat de: d
Substratul neurobiologic de formare a pasiunii patolog pentru alcool este: e
Simptomatica polimorfism clinic în perioada pubert nu necesită diferenţierele doar cu: c
Sindromul excitabilităţii afective crescute este mai caract pentru copiii :b
Schizofrenia la adolescenţi, mai frecvent, manifestă evoluţie: c
Schizofrenia paranoidă ,de regulă, debutează la vîrsta de: c
Simptoamele psihopatologice ce vorb despre o evol nefav a perioad iniţiale a schizo sunt: c
Simptomele de bază pentru etapa paranoidă a schizofreniei paranoide sunt: c
Simptomele de rang primar în schizofrenie, conf opiniei lui K.Schnelder,sunt: e
Simptomele de rangul doi în schizofrenie, conf opiniei lui K.Schnelder,sunt e
Spre deosebire de psihopatie pentru schizo cu manif gheboide este caract e
Testarea aperceptivă tematică permite depistarea: d
Testările clinico-psihologice sunt utilizate în psihiatrie ca: c
Testul MMPI permite obţinerea datelor referit la toate cele exp m jos, cu exc e
Testul Rorschach poate fi utilizat pentru: d
Testul standardizat „QI” cel mai frecv este utilizat în calitate de: e
Testul Wechsler este utilizat pentru: d
Toate particularităţile intervievării adolescenţ pot fi utile, cu exc b
Tomografia comput a craniului este cea mai informat pentru confirm diagnost de: d
Toate datele experiment de m jos conf ipoteza dopaminergică a schizo cu exc a
Toate relatările de m jos, referit la neuromediatori sunt corecte, cu exc e
Toate relatările referitoare la beta-endorfine sunt corecte, cu excepţia: d
Transmisia sinaptică la nivel cerebral este aplicată prin următ mecanisme d
Transmit inform la nivel neuron se efect sub aspect unui şir de procese electrochim care sunt defin ca: b
Tremurăturile intenţionale şi ataxia sunt simptoame caract pentru afectarea e
Tafefobia este definită ca c
Tasikinezia reprezintă doar: a
Termenul de hipoprosexie semnifică doar: c
Toleranţa la alcool este determinată preponderent de: b
Toleranţa la alcool poate fi: e
Tremofobia este: b
Triscaidecafobia este c
Tulburările de personalit la adolesc sunt mai frecvente a
Toate relatările de m jos referit la complexul „Edip” sunt corecte cu exc c
Tulburările de personalit la bolnavii cu epileps se manif prin toate caracterist de m jos, cu exc a
Toate relatările de m jos, referit la pacienţii cu tulburări schizotipale sunt corecte, cu exc c
Ultrasonografia cerebr nu depist deplasarea struct mediane cereb doar în cazul proces de volum cu sediul în: e
Utilizând angiografia cerebrală putem depista doar: a
Utilizînd tabelele Schulte, putem obţine date referitoare la: d
Un rol important în etiopatogenia tulbur psihice la adolescenţi revine: d
Variante clinice ale sindromului psihoorganic cerebral sunt toate, cu excepţia: a
Variante clinice de oneiroid sunt toate, cu excepţia celei: d
Variante de delir interpretativ, ca conţinut, pot fi toate, cu exc e
Visurile de regulă au loc în: b
Vorbirea este de regulă determinată de a
Variantele de aură, prezente la bolnavii cu epilepsie sunt d
Variantele de crize retropulsive la copiii în vîrstă de 4-12 ani sunt: d
Variantele de debut ale schizofreniei paranoide sunt: d
Variantele de debut ale schizofreniei pot fi e
Xenofobia reprezintă d