Sistemul de sănătate mintală din Moldova.

Legislația, politici, ordinele MS RM în

domeniul SM.
CURS
Dr. în medicină, conferenţiar universitar – Inga DELIV
Oare ce este Sănătatea mintală ?
 Sănătatea mintală este ceea ce
gândim, simţim, cum acţionam si
cum facem faţă încercărilor vieţii.

Este cum ne privim pe noi înşine,

vieţile noastre și oamenii care fac
parte din ele.
 Sănătatea mintală include:

• cum facem fata stresului,

• cum ne relaţionăm cu ceilalţi,
• cum luam deciziile.
• Sănătatea mintală este un concept
care decurge din cel de normalitate,
adaptat la viata psihica a individului.
• Este un concept:
- medico-psihologic (starea de echilibru
fizic, psihic si moral), dar si
- medico-profesional (situaţia de
adaptare - integrare în realitatea lumii
si în relaţiile cu ceilalţi).
 Delimitările bolilor
psihice:
care contrastează cu cele
întâlnite în mod obişnuit,
1. Prezenţa anumitor trăiri, situându-se în afara
limitei de variaţie
2. Comportamente, caracteristica populaţiei
respective si ducând la
3. Idei, dezorganizarea vieţii
4. Convingeri, psihice sau la o
reorganizare la un nivel
5. Percepţii inferior

.
 Perspectiva istorica

• În secolul XVII, nebunia era apreciată

drept o stare fizică.

• Numărul crescând al persoanelor sărace

cu disfuncţii mintale a fost îngrijorător,
aceştia fiind întemniţaţi în închisori
publice, case pentru săraci şi în spitale.
• În primele decenii ale secolului al
XVIII, opinia dominantă era că
persoanele ce sufereau de boli
mintale sunt incurabile şi erau
tratate ca rasă inferioară omului.
• Aceştia erau închişi în locuri
speciale.
Reformarea acestor instituţii a coincis
cu dezvoltarea calităţilor de
compătimire şi preocupări umanitare
din secolul XVII.

Astfel, multe instituţii au introdus

programul de tratament aşa zis
„moral”.
• În anii ’50, discreditarea azilurilor
pentru boli mintale a condus la
creşterea preocupării comunitare
şi la un proces de reducere a
numărului pacienţilor cronici din
spitalele pentru boli mintale.
• Unele spitale au fost reduse în dimensiuni,
altele închise,
• s-a recurs la dezvoltarea alternativelor în
serviciile pentru sănătatea mintală.

• Acest proces este numit

dezinstitutionalizare.
Organizarea serviciilor
de sănătate mintală.
 Dezvoltare istorică a serviciilor de
sănătate mintală în ultimii 150 de ani.

• Perioada 1 descrie dezvoltarea

azilurilor, între 1880 şi 1950;

• Perioada 2 este cea a declinului

azilurilor, de prin 1950 până la 1980;

• Perioada 3 se refera la reforma

serviciilor de sănătate mintală,
începând aproximativ din 1980.
Perioada I (1880-1950) descrie
dezvoltarea ospiciului:

1. Se construiesc aziluri;
2. Crește numărul de paturi;
3. Rol redus al familiei;
4. Personal – doar medici și
asistente medicale
Perioada II (1950-1980)- declinul ospiciului:

Azilurile sunt neglijate;

1. Scăderea numărului de paturi;
2. Rolul familiei crește, dar nu este pe deplin
recunoscut;
3. Apar specialitățile de psiholog clinic, terapeut
ocupațional și lucrător/asistent social;
4. Apar tratamente eficiente, începe evaluarea
tratamentelor și standardizarea sistemelor de
diagnostic;
5. influența crescândă a psihoterpaiei individuale și
de grup;
6. Focalizarea asupra controlului farmacologic și
resoacializării;
7. pacienții mai puțin dizabilitați sunt externați din
aziluri
Perioada III – din 1980 până în
prezent:

1. Dezvoltarea serviciilor
alternative celor tradiționale;
2. Creareaa serviciilor centrate pe
comunitate;
3. Accent pe lucru în echipă.
Piramida Organizaţională Mixtă Optimală a
Serviciului de Sănătate Mintală după OMS
(2007).
F Spitale specializate
re de psihiatrie si
cv C
institutii rezidentiale
e
de lunga durata o
nţ
a st
u
n ri
ec le
es
it
ăţ Paturi /sectii de psihiatrie in
il spitalele generale.
or
Centre Comunitare
de Sănătate Mintală:
complexe si
elementare Servicii de Sănătate
Mintale integrate în AMP:
Medic de familie si
asistenta medicala
comunitara
Îngrijiri sociale/comunitare
şi în familie
Sistema serviciilor de SM in RM
• In trecut sistemul de acordare a asistenței
psihiatrice era unul centralizat, preponderent
axat pe serviciul spitalicesc insuficient pentru
necesitățile reale ale beneficiarilor, care consta
din.:
• Serviciu spitalicesc: 3 spitale de psihiatrie
• Serviciul de ambulator
– cabinete psihiatru în cadrul secţiilor
consultative a Spitalelor raionale
• Centrele Comunitare de Sănătate Mintală
(sporadic doar 5 pana in 2014)
 Exista indici care atestă ameninţări
asupra sănătaţii mintale
semnificative în RM:

• Deteriorarea generala a stării de sănătate a

populaţiei;
• Expansiunea abuzului si a dependenţei de
substanţe psiho-active;
• Creşterea ratei suicidului, în special în
rândul tinerilor;
• Supra-structurarea cu factori de stres a
societăţii (declin economic, creşterea
şomajului, scăderea nivelului de trai)
•Disfuncţiile mintale alcătuiesc circa 12% din
numărul totalul al maladiilor.

•Până în 2020 ele vor constitui 15%.

•Se presupune că depresia va fi a doua cea mai

importantă cauză a disfuncţiilor (Murray & Lopez,
1996).
• În toată lumea, 121 de milioane
de persoane suferă de depresie,
• 70 de milioane de probleme
legate de alcool,
• 24 de milioane de schizofrenie şi
• 37 de milioane de demenţă.
• Disfuncţiile mintale sunt proprii mai mult tinerilor,
partea reproductivă a populaţiei.

• În ţările în curs de dezvoltare, în următorii ani, va

fi observată creşterea acestor maladii.

• Persoanele cu disfuncţii mintale sunt stigmatizate

şi discriminate.
 Situația în Republica Moldova
• Tulburările mintale afectează în Republica Moldova
multă populaţie, înregistrându-se o rată a incidenţei în
creştere de circa 15 mii persoane pe an şi o prevalenţă
totală de circa 100 mii pe an.

• La evidenţă psihiatrică se află circa 60 mii pacienţi,

dintre care circa 28 mii au grad de dizabilitate

• În structura dizabilității primar înregistrate 9%

reprezintă sănătatea mintală
Care este viziunea reformei?

• Îmbunătățirea bunăstării utilizatorilor de

servicii de sănătate mintală prin acces la
servicii eficiente de sănătate mintală la nivel
comunitar, mai aproape de casele lor;

24
 Reforma sistemului de sănătate mintală a fost inițiată la
nivel național:
cadru juridic și normativ, precum și mecanisme financiare
revizuite
model de servicii comunitare de sănătate mintală elaborat,
testat și implementat în 4 raioane

25
Raioanele-
pilot ale
proiectului

26
Acces echitabil la servicii
comunitare funcționale și
durabile, conform
necesităților

27
 Agenția Elvețiană pentru
Dezvoltare și Cooperare (SDC)
Agenția Elvețiană pentru Cooperare Memorandum de Ministerul Sănătății al
Internațională din cadrul Departamentului Înțelegere Republicii Moldova
federal de Afaceri Externe ()
Responsabil de implementarea
Planului național de acțiuni în domeniul
SDC Moldova (Biroul de țară) sănătății mintale

CONSORȚIUL INTERNAȚIONAL
+ GGZ Noord-
Holland-Noord
Instituția privată
& FIT Academy
Trimbos Moldova
INSTITUTUL TRIMBOS
(organizație non-
(liderul consorțiului)
+ Consultanți
(experți clinicieni,
profesori de
frunte, formarea
formatorilor)
Institutul NIVEL
Olanda
Luzerne Psychiatrie
(servicii de ambulator)
Elveția
Liga Română pentru
Sănătate Mintală
România
Colaborare cu actorii-cheie
Unitatea de locali
implementare a
proiectului: Compania Națională de
Asigurări în Medicină
Autoritățile locale din 4
profit) instituită
raioane ale proiectului
de Trimbos,
Olanda
(Chisinau, Ministerul Muncii,
Moldova) Protecției Sociale și
Familiei
Specialiști din sănătatea
mintală
Specialiști din asistența
primară
Universități și instituții de
instruire continuă
(curriculum-uri)

Beneficiari-țintă: utilizatorii serviciilor de sănătate mintală din

Moldova
 Începutul REFORMEI pe
scara națională:
• Descentralizarea serviciilor de sănătate
mintală a inceput prin:
• - ordinul Ministerului Sănătății nr. 1569 din 27
decembrie 2013 „Cu privire la organizarea
asistenței medicale psihiatrice” au fost
instituite paturi de profil psihiatric în cadrul
spitalelor generale/raionale cu un coeficient
de 1 pat/10000 populație și stabilit profilul
maladiilor mintale și stăirlor de urgență.
• - Ordinul MS nr. 407 din 16.05.2014 Cu privire
la Centrele Comunitare de Sănătate Mintală
Sistema serviciilor de SM in RM
Serviciul spitalicesc de asistență
psihiatrică in 2014
 Spitalul Clinic de Psihiatrie – 770 paturi (-150)
 Spitalul de Psihiatrie Bălți – 560 paturi (-100)
 Spitalul de Psihiatrie Orhei – 145 paturi (-20)
 Total: 1445 paturi (- 270)

 58,43 paturi la 100000 locuitor

 Serviciul extraspitalicesc de asistență
psihiatrică
– Întru dezvoltarea rețelei de centre comunitare de
sănătate mintală și organizarea serviciilor de
sănătate mintală la nivel local se apobă Ordinul
Ministerului Sănătății nr. 407 din 16 mai 2014
„Cu privire la Centrele Comunitare de
Sănătate Mintală”, care coordonează procesul
de instituire și organizare a Centrelor
Comunitare de Sănătate Mintală, activitatea lor
de comun cu medicina primară, crearea
echipelor multidisciplinare cu implicarea
specialiștilor multiprofil și asigurarea unui
tratament alternativ spitalizării.
• Începând cu 01 septembrie 2014 au fost
instituite și contractate de către Compania
Națională de Asigurări în Medicină 27 Centre
Comunitare de Sănătate mintală (4 CCSM
municipale, 23 CCSM raionale).
 In iunie 2015 – Ord. 446 “despre unele masuri de eficientizare a
serviciilor comunitare de SM” – trecerea serviciului consultativ de
psihiatrie in incinta AMP
 Sănătatea mintală comunitară: 4 principii:
• Satisfacerea necesităților de bază ale populației
în mod accesibil și acceptabil
• Valorificarea scopurilor și punctelor forte ale
persoanelor cu boli mintale severe
• Promovarea unei rețele vaste de suport, servicii
și resurse
• Focusare pe servicii bazate pe dovezi și
orientate spre recuperare
 Sănătatea mintală comunitară:
2 aspecte suplimentare
• Pacientul/beneficiarul este co-creatorul
îngrijirilor / nimic despre noi fără noi

• Îngrijiri asertive / flexibilitate

Țintele intervenției
1. Oferim suport pentru recuperarea sănătății, funcționalității și
identității
2. Oferim speranță pentru recuperare
3. În toate intervențiile, ne întrebăm: ajutăm noi oare sau încurcăm
4. Trecem de la ce nu e bine la ce e bine
5. Nu decodificăm nimic despre pacient fără pacient
6. Considerăm comunicarea cu pacientul o comunicare a 2 experți
7. Lucrăm împreună cu actorii interesați
8. Recunoaștem dreptul pacientului de a-și asuma riscuri
9. Implicăm familia ca producător și consumator de îngrijiri
10. Facem schimb și integrăm cunoștințe
Roluri civice, o scurtă listă
Legislația în domeniul Sănătății
Mintale.
“Toţi oamenii se nasc liberi
şi egali în demnitate şi
drepturi”
Declaraţia Universală
despre Drepturi Umane

Persoane cu tulburări mintale peste tot suferă de violarea

drepturilor umane, stigma şi discriminarea.
Cadrul normativ internațional
 Cadrul normativ național
Legea privind sănătatea mentală reglementează acordarea de
nr. 1402 - XIII din 16.12.1997 asistenţă psihiatrică populaţiei

Politica Naţională de sănătate modificarea vectorului de la polul

spitalicesc către cel comunitar

Strategia de dezvoltare a este fixată actiţiunea privind

sistemului de sănătate în perioada integrarea sănătăţii mintale în
2008 – 2017 medicina primară
HG nr. 55 2012 - Regulamentul- asigură politica cadru în vederea
cadru al Centrului comunitar de dezvoltării reţelei de centre
sănătate mintală şi a Standardelor comunitare de sănătate mintală
minime de calitate
 Cadrul normativ național
Ordinul MS nr.591 din 20 august 2010 „Cu privire la reglementează activitatea
organizarea şi funcţionarea Serviciului de Sănătate internă, cât şi conectarea
Mintală din Republica Moldova” serviciului de sănătate mintală cu
sistemul general de sănătate
Programul Naţional privind Sănătatea Mintală cuprinde un ansamblu de măsuri
pentru anii 2012 – 2016 şi acţiuni preconizate să
reformeze sistemul de asistență
psihiatrică
Ordinul MS nr. 610 din 24.05.2013 – Strategia de
dezvoltare a serviciilor de SM la nivel de Prestarea de catre medici de
comunitate si integrarea acestora in AMP pentru familie a unor servicii de sanatate
2013-2016 mintala

Ordinul MS nr. 407 din 16.05.2014 Cu privire la Crearea CCSM in toate raioanele
Centrele Comunitare de Sanatate Mintala si APL-uri
Ord. 446 “despre unele masuri de eficientizare a trecerea serviciului consultativ de
serviciilor comunitare de SM” psihiatrie in incinta AMP
Noțiunea de îngrijire comunitară. Servicii
integrate de Sănătate Mintala – Centrul
Comunitar de Sănătate Mintală.
Regulamentul cu privire la Centrul de
Sănătate Mentală

CURSCURS
Dr. în medicină, conferenţiar universitar – Inga DELIV
 Tratamentul în comunitate necesită:
1.Echipe multidisciplinare
2.Reacție flexibilă (intensificarea sau de-intensificarea (slăbirea
îngrijilor dacă este nevoie)
3.Colaborarea cu rudele și familia, cu membrii comunității (e.g.
preotul, poliția, scoala etc.) și cu alți specialști medicali și non-
medicali (ce lucrează în spitalele de psihiatrie, spitalele raionale
generale, asistența medicală primară)
4.Axare pe recuperare (Trecem “ de la durere la putere”)
5.Colaborare echipa comunitară/spital (Întruniri de coordonare a
îngrijirilor)
 Cei 7 C : combinație
• Cure - tratament (medicina bazată pe dovezi,
medicamente, PCC)
• Care –îngrijiri (îngrijiri, nursing, reabilitare)
• Crisis -criză (prevenirea /reducerea internării)
• Client know how – know-how al clientului (suport de la
egal-la-egal)
• Community – comunitate ( familie, serviciu, loc de trai)
• Control (juridic/ medicina legală/ securitate)
• Check –verificare (monitorizarea rezultatelor)
 Termini:
•1. Serviciul Integrat de Sănătate Mintală –
• este un sistem complex de servicii de sănătate
mintală oferit în cadrul structurilor medicale şi sociale
la nivel de comunitate destinat prevenirii maladiilor
mintale, tratamentului şi reabilitării psiho-sociale a
persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

•2. Centrul de zi –
• serviciu oferit de Centru în cadrul căruia
persoanele cu probleme de sănătate mintală
neinstituţionalizaţi, primesc în timpul zilei asistenţă
calificată şi complexă;
 Termini:

1) Caz asistat – totalitatea serviciilor

acordate beneficiarului Centrului de zi
conform Planului individual de
intervenţie, în baza evaluării complexe a
necesităţilor acestuia, care are drept
scop reabilitarea psiho-socială şi
integrarea socio-familială a persoanelor
afectate de maladii mintale;
 Termini:
2. Echipa terapeutică multidisciplinară - totalitatea
profesioniştilor din domeniul sănătăţii mintale, cum
sînt:
-medicul psihiatru,
-psihologul,
-asistentul medical specializat,
-asistentul social,
-ergoterapeutul şi alt personal paramedical,

•implicaţi în asigurarea sănătăţii mintale, acordarea

asistenţei medicale, îngrijirea persoanelor suferinde
de tulburări psihice;
 Termini:

• 3. Tratamentul Comunitar Afirmativ/Asertiv (TCA sau ACT) -

este o activitate de sănătate mintală comunitară
desfăşurată de o echipa multidisciplinară focalizată pe
bolnavii cu afecţiuni mintale severe, cu probleme de
funcţionare şi cu nevoi complexe.
 Termini:
• 4. Asistenţă mobilă la domiciliu şi de
soluţionare a crizelor – serviciu oferit de
Centru în cadrul căruia se prestează servicii
specializate destinate pentru pacienţii dificili
de tratat sau care nu au posibilitate să
frecventeze structurile medicale, dar care
acceptă tratamentul, precum şi în vederea
efectuării unor intervenţii în stare de criză ce
vor preveni dezvoltarea episoadelor acute de
boală şi deteriorarea celor preexistente;
Îngrijiri integrate
 Integrarea se referă la:
1. Integrarea intervențiilor medicale și sociale

2. Integrarea tratamentului și îngrijirilor

3. Integrarea echipelor FACT și echipelor din spital

4. Integrarea expertizei diferitor discipline (fără un

domeniu exclusiv) = echipe comunitare de sănătate
mintală multidisciplinare

5. Integrarea recuperării și tratamentului

 1. Integrarea intervențiilor medicale și sociale:
Exemple de intervenții medicale
• Ingrijirea sănătății înseamnă în linii mari, orice îngrijire care este
necesară pentru a gestiona sănătatea mintală sau fizică (somatică).
Aceasta ar putea include:
• Tratament (așa ca farmacoterapie sau psihoterapie)
• Îngrijiri în timp de criză (ex: servicii de urgență în spital
• Internarea într-o secție de crize acute),
• Suport de la un specialist sau o echipă din domeniul sănătății mintale,
așa ca un psihiatru, nursa (asistenta medicală) comunitară din
sănătatea mintală (NCSM) sau echipa comunitară de sănătate mintală
(ECSM)
• Servicii de profilaxie sau sănătate publică, care au ca scop să ajute
oamenii să aibă grijă de sănătatea lor mintală și să prevină problemele
de sănătate mintală
 1. Integrarea intervențiilor medicale și sociale:
Exemple de intervenții sociale
Suport în:
•Gestionarea banilor, așa ca bugetarea sau achitarea facturilor
•Lucru pe acasă, cum ar fi curățenia, pregătirea bucatelor sau a merge la
cumpărături
•Folosirea serviciilor locale, așa ca grupe de suport de la egal la egal,
servicii de angajare, sau centre de zi
•Folosirea transportului, cum ar fi a taxi-ul, microbuzului pentru a
participa la întâlniri sau servicii
•Gestionarea relațiilor (ex: cu prietenii, familia sau vecinii)
•Ajutorare și adaptarea la casa lor sau ajutor celor cu probleme de
mobilitate
•Îngrijire personală, așa ca spălarea sau îmbrăcarea
•Beneficii sociale și de locuințe, așa ca ajutor cu aplicațiile, participarea la
întâlniri sau obținerea de sfaturi sau informații
•Accesarea sau aflarea în formare, educație sau angajare
 Ce sunt îngrijirile integrate?
• Îngrijiri integrate se oferă prin lucrul
la diferite nivele a sistemului de
sănătate
• Conectarea serviciilor de sănătate
mintală spitalicești și de ambulator
• Exemplu: Spital de psihiatrie (pentru
o internare de scurtă durată) lucrează
împreună cu îngrijiri de ambulator
(CCSM) pentru a oferi îngrijiri
consistente clienților pe parcursul
internării (în spital) și după externare
(îngrijire în comunitate)
 Ce este tratamentul integrat?
Tratament integrat:
•Combinarea abordării intervențiilor/tratamentului
din ambele domenii de îngrijiri - medical (sănătate
mintală și fizică) și social

– Exemplu: tratament farmacologic (medical) +

asistența în obținerea de beneficii de asistența socială
sau reconectarea cu membrii familiei (social)
Pentru a rezuma: îngrijire integrată vs
tratament integrat
• Îngrijire integrată se referă la faptul de a lucra ca
un sistem coordonat de îngrijiri la diferite nivele a
sistemului de sănătate, acordând servicii care iau în
considerare întreaga persoană, nu doar un aspect al
necesitaților clientului

• Tratament integrat se referă la combinarea

abordărilor de tratament și intervenții din diferite
domenii pentru a falicita o recuperare mai bună a
clientului
 De ce să integrăm?
• Este mai motivant pentru clienți de a accepta
tratamentul dacă există opțiuni de suport care satisfac și
alte necesități în viața lor, care depășesc domeniul
medical (medicația)
• Este mai util dacă există continuitate în îngrijiri între
specialiștii care lucrează cu clientul (decât când este
fragmentare)
• Clientul beneficiază de mai multă expertiză de la
specialiști din echipa comunitară de sănătate mintală
(ECSM) multidisciplinară care acordă diferite abordări
și tratamente
• Conduce la rezultate mai bune în recuperare
• Scade rata recăderilor
2. Integrarea tratamentului și îngrijirilor

• Recuperarea nu înseamnă doar recuperarea

“clinică” (reducerea simptomelor, tratamentul
bolii)

• Ea deasemenea se referă la “recuperarea socială”

(construirea unei vieți dincolo de boală, chiar dacă
simptomele nu sunt eliminate complet)

• Este necesar ca ambele domenii a recuperării să fie

integrate și participarea la servicii orientate spre
recuperare
3. Integrarea echipelor FACT și
echipelor din Spital
Întâlnirea de coordonare a îngrijirilor:
întâlnire integrată și planificare între diferiți
specialiști și membrii familiei și client
 F-ACT și îngrijiri integrate
• F-ACT încearcă să combine intervențiile (medicale și
sociale) bazat pe dovezi, cu îngrijiri și reabilitare, suport
în recuperare și lucrul cu sistemele de suport în familie
și comunitate

• Întâlnirile zilnice cu tabelul digital FACT ajută la

coordonarea intervențiilor și la luarea deciziilor:
– a) ce intervenții sunt necesare
– b) ce este de dorit și posibil pentru client anume la acel
moment

• Planuri și intervenții de termen mai lung sunt

documentate în planul de tratament
Siguranță, îngrijiri de
echipă
Dosare comune
Tabel digital FACT Stabilizare
Axare pe acțiune

Prestarea
informațiilor
Axare pe
Tratament scopurile de
Motivare recuperare
Axare pe simptome

Mentorat și Recuperare
instruire
Axare pe punctele
forte
 Recuperarea
• este unul dintre procesele cheie de ingrijire de SM în
cadrul comunitatii. Toți profesioniștii din echipa
comunitară multidisciplinară sunt responsabili pentru
promovarea și facilitarea recuperarea clienților lor;
indiferent dacă au nevoie de terapie intensiva sau non-
intensiva.
• Managerul de caz este persoana care este cel mai mult
implicat în călătoria de recuperare a clientului, deoarece
este persoana care evaluează și actualizează planul de
recuperare.
 Recuperarea
• Managerul de caz creează condiții care conduc la
recuperare și urmează procesul cu interes. El este prezent
și atent, și se concentrează pe creșterea autonomiei
clientului.
• Acesta este rolul de un companion antrenor, sau ghid
turistic.
• În recuperare, clientul este conducătorul auto iar
lucrătorul de îngrijire este un pasager interesat, stând
lângă clientul sau pe bancheta din spate.
• Relația de la unu la unu este importantă în acest context.
 Recuperarea
• Rolul lucrătorului de ingrijire ca un "expert clinic” se
schimbă și trece la rolul unui partener. Dacă este necesar,
îngrijitorul folosește de asemenea tehnicile utilizate în
reabilitare / metode pentru a ajuta clientul să formuleze
propriile obiective sau de a lua din nou sarcina.
• Deși rolul managerului de caz este individual, experiența
a arătat că, de fapt, mai mulți membri ai echipei sunt
implicate în furnizarea de sprijin, cum ar fi sprijinul
lucrătorului de la egal la egal, specialistul pentru
angajare la muncă IPS (plasament si suport
individualizat), psihiatrul pentru actualizarea medicației,
etc.
 4.Integrarea expertizei specialiștilor din diferite
domenii (nu există domenii exclusive!)
• ECSM (echipă comunitare de sănătate mintală) Multidisciplinară
= echipă integrată (psihiatru, psiholog, nursă (asistente medical),
asistent social)
• Această echipă integrată oferă intervenții pentru client împreună
• Intervențiile (ex: medicația, sesiuni de consiliere, planificarea
tratamentului, căutarea de serviciu, intervenția familiei) sunt
divizate între membrii echipei astfel că povara nu se află pe o
singură persoană (ex: pe psihiatru)
• Deobicei se planifică divizarea sarcinilor pe parcursul întâlnirilor
zilnice a echipei
 Servicii de sănătate mintală
integrate în asistența medicală primară.

10/21/23 69
Probleme globale

70
Contextul schimbărilor
 De ce asistența medicală
primară?
• O mare parte din totalul poverii bolilor
(PB) la nivel mondial nu necesită spitalizare
• AMP are potenţialul de a fi mai utilă și mai eficientă
decât alte tipuri de asistență medicală în abordarea
Poverii Bolilor
• Se îmbunătăţesc efectele de sănătate, protecţia
financiară și starea pacienţilor/cetăţenilor
• Se acordă la un cost pe care comunitatea şi ţara poate să
şi-l permită
72
 Prestarea serviciilor moderne de
sănătate
• Orientarea asistenței medicale spre pacienți prin
autogestiune și acordarea unei asistențe sigure și cost-
eficiente, cât mai aproape de domiciliu.
• Consolidarea asistenței medicale primare, care
reprezintă un centru (nod) pentru alte niveluri de
asistență.
• Asigurarea continuității asistenței medicale prin
consolidarea coordonării asistenței, inclusiv prin
asistența socială.
• Promovarea culturii îmbunătățirii
continue a calității în baza dovezilor
existente.
73
 Provocare pentru viitor
Extinderea profilului de sarcini
pentru medicul de familie
• Coordonarea asistenței pentru
persoanele cu probleme majore;
• Domenii de asistență a medicale primare şi de îngrijire
„specialistului” (ex. intervenții
chirurgicale minore, USG etc.) cu
aplicarea noilor tehnologii
medicale
• Integrarea sănătăţii mintale în
AMP
• Servicii prietenoase tinerilor
• Acordarea îngrijirilor medicale la
domiciliu și paliative
• Servicii de reabilitare și medicină
fizică
Responsabilităţi sporite pentru
asistenții medicali de familie
• Posibilităţi de acoperire a
necesităţii comunităţii în servicii
• Delegarea responsabilităţilor
sporeşte performanţa
• Micile schimbări la nivel de acest
grup poate duce la economii
majore
• Instruirea asistenţilor medicali cu
competenţe pentru activităţi
interdependente
74
Diversitatea optimă a diferitor servicii pentru
sănătatea mintală
Necesitate Cost
 Serviciile pentru sănătatea mintală
integrate în sistemul de sănătate
Servicii pentru sănătatea mintală Servicii pentru sănătatea mintală oferite în
oferite în AMP spitalele generale
serviciile de sănătate mintală integrate Asistență în cazul unor stări psihotice acute;
în MF prevăd diagnosticarea, tratarea şi
prevenirea în cazul următoarelor Asistență în stabilizarea stărilor de criză;
diagnosticuri;
anxietatea generalizată Consultarea pacienţilor din sistemul de sănătate;
depresia
demenţa Programe ambulatorii planificate /intensive;
psihozele
adicţiile
serviciile de sănătatea mintală în spitalele Consultarea profesionistă /susţinerea /instruirea
generale: paturi de urgenţe cu durata pentru serviciile de asistență medicală primară;
internări pînă la 14 zile
Echipe psihiatrice multifuncţionale legate cu
alte sectoare (şcoli, angajaţi, servicii de corecţie,
asistenţă socială) şi ONG;
 Servicii sănătate mintală în
AMP
• Măsuri de prevenire și depistare precoce;
• Supravegherea tratamentului;
• Prescrierea tratamentului pentru maladiile
somatice;
• Referirea la specialist, serviciile sociale;
• Educație pentru sănătate și îngrijire a pacientului;
• Mobilizarea comunității;
• Conlucrarea cu APL pentru soluționarea
problemelor de sănătate a comunității, dezvoltarea
serviciilor sociale
77
 Colaborează

medicii de familie și asistenții autoritățile publice locale din

medicali de familie; teritoriul arondat;

personalul medical din Centrele organizații neguvernamentale;

Comunitare;
personalul medical din instituțiile asistentul social de la nivelul
medico-sanitare; comunității, direcțiile de asistență
socială etc.

mediatorii sanitari;
Asigură intermedierea şi îmbunătăţirea comunicării;

Coordonează accesul lor la serviciile existente.

78
 1. Asistența medicală primară
• Cadre: Echipe de asistență primară (nurse și medici de familie)
• Roluri și responsabilități:
• Grup-țintă: Tulburări mintale ușoare și moderate (de exemplu,
tulburări depresive, tulburări de anxietate)
– Rolul medicilor de familie (MF) este de a identifica și detecta
tulburările ușoare și moderate
• Screening și diagnosticare: conform protocolului clinic
pentru depresie și tulburările de anxietate
– Rolul MF în cazul tulburărilor severe este de a le detecta și a le
referi prompt către centrele comunitare de sănătate mintală
(CCSM).
 1. Asistența medicală primară
• Tratamentul:
– Poate fi prestat și menținut de către medicii de familie
– MF va acorda suport pentru auto-îngrijiri (de exemplu, igiena
somnului, promovarea stilului sănătos de viață, strategii de
încetare a îngrijorărilor).
• Follow-up și menținere:
– Managementul îngrijirilor este realizat de către echipele de
asistență primară.
– În caz de episod sever, se face referire către echipele
comunitare de sănătate mintală ale CCSM.
 2. CCSM
- Centrul este o subdiviziune a instituțiilor de asistenta
medicala primara (Centre de Sănătate de nivelul I,
Centre ale Medicilor de Familie, Asociații Medicale
Teritoriale)

- Poate fi și instituție distinctă în baza HG 55.

Diversitatea serviciilor comunitare de
sănătate mintală
Staţionar
de zi şi
plasament
Cabinet temporar Serviciu
psihiatru Psiho-
comunitar terapeutic

Centru Centru
de ergo-
criză social
CCSM

Centru
Advocacy
Echipa
în
mobilă Sănătatea
Mintală
Atelier
Apartame de muncă pro-
nte tejat şi locuri
de muncă
protejate protejate
 2. CCSM
• Cadre: Echipe multidisciplinare comunitare de sănătate
mintală (psihiatri, psihologi, nurse și asistenți sociali)
• Roluri și responsabilități:
• Pentru cazurile noi:
• Diagnoză
• Triaj
• Elaborarea și implementarea planului de tratament,
împreună cu clienții și îngrijitorii
• Implicarea rețelei comunitare (de exemplu,
angajatori, familia, școli, poliția)
 2. CCSM
• Cazurile cronice (severe), în special persoanele
dezinstituționalizate (suport sporit):
– Re-examinarea și re-evaluarea planului de tratament
– Implicarea familiei, școlilor, poliției
– Nivel mai intens de implicare a spitalelor
– Colaborare mai intensă cu lucrătorul social, în cazul
intervențiilor de suport social, așa ca loc de trai, venituri,
angajare
– Colaborare cu ONG-urile
– Intervenții în conformitate cu protocolul clinic
– Colaborare cu neurologii și lucru în strînsă cooperare cu MF,
în caz de epilepsie și tulburări neurologice
 Scopul Centrului este:
• ameliorarea sănătăţii mintale a populaţiei
prin prestarea serviciilor orientate spre
prevenirea, depistarea precoce, tratamentul,
reabilitarea, promovarea modului sănătos de
viaţă şi protecţia sănătăţii mintale în
comunitate, precum şi crearea premiselor
benefice de integrare socio-familială a
persoanelor afectate de maladii mintale.
 Obiectivele Centrului sunt:
- reabilitarea psihosocială, menţinerea şi îmbunătăţirea
sănătăţii şi stimularea procesului de socializare şi
resocializare a persoanelor cu probleme de sănătate
mintală, precum şi integrarea/reintegrarea lor în mediul
familial;
- prevenirea instituţionalizării, dezinstituţionalizarea /
revenirea persoanelor cu probleme de sănătate mintală
din instituţiile rezidenţiale în societate şi incluziunea
socială a persoanelor cu probleme de sănătate mintală;
 Obiectivele Centrului sunt:
- sporirea accesului populaţiei la asistenţa medico-socială în
cazul problemelor de SM conform principiului
multidisciplinarității și integrităţii serviciilor prestate, în special
a celor în situaţii de risc sporit şi deosebit de vulnerabili;
- prestarea unor servicii complexe cost - eficiente orientate spre
îmbunătățirea SM şi asigurarea continuităţii serviciilor de
sănătate mintală în comunitate prin referirea acestora la alte
servicii, inclusiv sociale, conform necesităților;
- sporirea nivelului de cunoştinţe, sensibilizarea opiniei publice,
formarea atitudinilor şi practicilor sigure la populaţie, ce ţin de
propria lor sănătate, sănătate mintală şi dezvoltare;
 Activitățile CCSM:
- Evaluarea beneficiarilor (medico-psiho-socială)
- servicii consultative,
- intervenţii psihoterapeutice,
- recomandarea şi supravegherea tratamentului
farmacoterapeutic de susţinere,
- prescrierea medicamentelor compensate;
- depistarea activă şi precoce a tulburărilor mintale şi
instituirea măsurilor corespunzătoare;
 Activitățile CCSM:
- examinarea medicală, inclusiv în comisie, cu
eliberarea concluziilor şi/sau certificatelor în
conformitate cu prevederile actelor normative în
vigoare (după caz);
- crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea
psiho-socială a persoanelor cu probleme de sănătate
mintală şi sporirea gradului de adaptare a lor în
societate;
- organizarea şi prestarea serviciilor prin intermediul
echipei terapeutice multidisciplinare, conform
Planului individual de intervenţie;
Organizarea activităţii şi funcţionarea Centrului

- Centrul se organizează în toate unităţile administrativ -

teritoriale cu populaţie pînă la 80 – 150 mii locuitori.

- Centrul este responsabil de prestarea serviciilor pentru

toate persoanele cu probleme de sănătate mintală din
teritoriul administrativ.

- Centrul prestează servicii de la ora 08.00 - 18.00, pe

parcursul a 5 zile în săptămînă.
Centrul ofera urmatoarele servicii:

• Servicii psihiatrice consultative de ambulator;

• Servicii consultative psihoprofesionale:

psihologice, sociale, ocupaționale, profesionale,
juridice, educaționale etc.

• Servicii oferite în Centrul de zi;

• Servicii de asistenţă mobilă la domiciliu şi de

soluţionare a crizelor.
 Serviciile oferite în Centrul de zi sînt divizate în
trei programe de bază:
• 1. programa de reabilitare medico-psiho-socială prin
supraveghere şi consultanţă profesională:
- terapie ocupaţională,
- psihoterapie individuală şi de grup, precum şi
programe specializate de reabilitare,
- tratament de susţinere farmacologic psihotrop asigurat,
- programe de reabilitare vocaţională,
- de petrecere a timpului liber,
- de consiliere şi psihoterapie pentru pacienţi şi familii;
Serviciile oferite în Centrul de zi sînt
divizate în trei programe de bază:
• 2. programa de prevenire a instituţionalizării,
dezinstituţionalizare şi incluziune socială:
desfăşurarea activităţilor de menaj, artistice şi de
socializare;

• 3. programa de menţinere şi îmbunătăţire a

sănătăţii: promovarea modului sănătos de viata,
prevenirea maladiilor somatice şi psihice.
 Activităţile Centrului de zi sunt efectuate
- după metodologia:
- „Managementului de caz” conform cerinţelor „Cazului asistat
pentru beneficiar al Centrului”, prevăzute în anexa nr.5 la
prezentul Regulament,
- a Tratamentul comunitar afirmativ (Flexibil).

• Termenul maxim de asistenţă în Centrul de zi este de 3 luni,

după care efectuează reevaluarea cazului de către echipa
multidisciplinară, cu luarea deciziei privind recomandările
ulterioare.

• Numărul de beneficiari ai Centrului de zi se stabileşte în

dependenţă de spaţiul disponibil, însă cel puţin 15 – 20
beneficiari zilnic in centrul de zi.
Asistenţă mobilă la domiciliu şi de
soluţionare a crizelor este
- oferită de echipa mobilă, care activează în conformitate cu
prevederile actelor normative în vigoare, pentru 10-20 de
beneficiari concomitent.

- Serviciile sînt prestate prin metodologia “TRATAMENT

Comunitară Afirmativa (F)” şi implică asistenţă şi suport la
domiciliul beneficiarului, în baza nevoilor identificate ale
acestuia, cît şi consiliere şi suport persoanelor implicate în
procesul de incluziune a acestuia.

- Asistenţa mobilă la domiciliu şi de soluţionare a crizelor

este oferită pentru maxim 3 luni, după care se efectuează
reevaluarea cazului.
3. Secții spitalicești acute ( apr. 20 paturi), care deservesc cîteva raioane)

• Cadre: Specialiști în SM (psihiatru, nursă) care se află în secție 24 ore din 24.
Secțiile spitalicești acute trebuie separate de secțiile somatice.
• Roluri și responsabilități:
• Grup-țintă: - Cazuri severe
• Internare acută în situații severe de criză (de exemplu, tentative de
suicid). Este necesară o diagnoză rapidă.
• Internarea într-o perioadă de criză acută trebuie să se facă cînd există o
problemă de securitate și doar cînd există o solicitare foarte clară din
partea echipei comunitare de sănătate mintală, cu specificarea clară a
motivului internării. Solicitarea trebuie să vină din partea CCSM care
tratează cazul. Solicitarea trebuie să fie urmată de o întîlnire de
coordonare dintre psihiatrul de la CCSM care tratează cazul și cel de la
spital (în persoană sau prin telefon/video). Durata spitalizării trebuie să
fie scurtă (1-3 zile).
 4. Îngrijiri specializate de SM în spitalele de psihiatrie
• Cadre: personal specializat de sănătate mintală (așa ca psihiatri, nurse)
• Roluri și responsabilități: - Criză acută:
• Solicitarea de internare trebuie să vină din partea echipei CCSM
care tratează cazul.
• Solicitarea trebuie făcută doar în caz de criză acută, cînd există
probleme de securitate, fiind specificat clar motivul internării.
• La momentul internării, trebuie să aibă loc o întîlnire de
coordonare a îngrijirilor dintre psihiatrul de la CCSM și
psihiatrul de la spital, care tratează clientul.
– Îngrijiri pe termen lung:
• Clienții care necesită îngrijiri spitalicești timp pe mai mult de 5
ani, care constituie o parte mică din pacienții.
“ATITUDINI STEREOTIPURI
PREJUDECĂȚI (ANTI)STIGMA
(NE)DISCRIMINARE”
 Atitudini
- dispoziții relativ permanente față de o persoană, grup
sau eveniment

Formarea atitudinilor:
- experiența directă
- condiționarea clasică sau instrumentală
- observarea comportamentelor celorlalți

Ce atitudini aveți față de beneficiari și ce atitudine au beneficiarii față de D-ră

și colegii de serviciu ?
 Rezultatele studiilor a nivelului de toleranţă în Moldova:

Persoane care trăiesc cu HIV

(>7 200)

70% - nu ar accepta colegi sau vecini

infectați cu HIV
70% - copiii infectațu cu HIV să învețe
în școli separate
41% - ar trebui să folosească transport
public separat
 Rezultatele studiilor a nivelului de toleranţă în Moldova:

Persoane de etnie romă

(20 000)
60% - nu ar accepta romii ca colegi sau vecini
75% - nu ar accepta căsătoriile cu persoane rome
25% - romii ar trebui să locuiască în sate separate
 Rezultatele studiilor a nivelului de toleranţă în Moldova:

Persoane homosexuale
(100 000)
87% - nu i-ar accepta ca prieteni sau colegi de lucru
24% - homosexualii trebuie sancționați pentru orientarea sa
23% - ei ar trebui să stea la închisoare

70% - homosexualii
nu ar trebui să se
căsătorească, să adopte
copii, să folosească același
transport.
 Rezultatele studiilor a nivelului de toleranţă în Moldova:

Persoane cu nevoi speciale

(dizabilități fizice, mintale și intelectuale)
(175 000):
70% - ar trebui să
învețe în școli separate
40% - nu sunt capabili
să muncească
28% - nu pot
forma o familie
65% - nu i-ar accepta
ca prieteni sau colegi
Care este atitudinea față de medici, medicamente,
psihiatri, psihologi, narcologi?
 Stereotipurile
- nişte “imagini” a lumii “în capul” omului,
omului
care salvează eforturile sale pentru percepţia
obiectelor sociale complicate, şi protejează
valorile sale, atitudinile şi drepturile.
Stereotipuri
- Pozitive
- Negative
- Culturale
- Personale
Stereotipuri culturale condiționate
 Stigmatizarea
• agățarea ”etichetelor” sociale
• o parte a multor stereotipuri
• asocierea calităților (de obicei negative) cu o
persoană sau un grup de persoane specific, deși
această conexiune lipsește sau nu a fost dovedită
 STIGMA – simbolul / emblema rușinii
• un semn distinctiv cerut a fi purtat de către
un grup specific de persoane sau o singură
persoană, având ca scop umilința
publică, ostracismul sau persecutarea
publică.
• Anglia - Legea Săracilor 1697 - nevoiașii care beneficiau
de ajutor de la parohie - obligați să poarte pe umărul mâinii
drepte o pânză albastră sau roșie la vedere - pentru a face
viața săracilor mai umilitoare.
• Ecusonul galben - evreii erau obligați să-l
poarte în Europa Medievală și în Germania
nazistă
• Semnul biblic al lui Cain poate fi, de
asemenea, interpretat ca un simbol al rușinii.
 Triunghiul negru
• a fost o insignă folosite în lagărele de concentrare
naziste, pentru deținuți "asociali"

• ideologia nazista-rasistă a postulat că societatea trebuie

să excludă ”gunoaie asociale nedorite”
nedorite și elemente
inutile societății

Cerșetori
Romi (țigani) Alcoolici
Pacifiști Demenți
Prostituate Nebuni
Proxeneți Persoane fără adăpost
Lesbiene
Stigmatizarea socială
• este dezaprobarea extremă sau
nemulțumire față de o persoană sau
un grup din motive caracteristice
social, care sunt percepute, și
servesc pentru a le distinge, de alți
membri ai societății.
• Stigma socială poate rezulta din
faptul cum societatea percepe
bolile psihice, ș.a. caracteristici.
• Atribute asociate cu stigmatul
social pot varia în funcție de
contexte politice, sociale,
geopolitice - în diferite părți ale
lumii.
 3 forme de stigmatizare socială (Goffman)
• Deformari vizibile sau externe
– cicatrici,
– manifestări fizice de anorexia nervosa,
– lepra (lepra stigmat), sau
– de un handicap fizic sau
– de invaliditate sociale, cum ar fi obezitatea.
• Abaterile în trăsăturile personale,
personale
– inclusiv boli psihice,
– dependenta de droguri,
– alcoolism,
– antecedentele penale
• "Stigmate tribale"
– sunt trăsături imaginate
– sau reale, de etnie,
– naționalitate, religie sau
– care este considerate a fi o abatere de la ”normă”
 PREJUDECATA
• atitudine negativă nejustificată faţă de un anumit
grup sau membrii acestuia
• criterii:
 nu sunt bazate pe argumentări logice şi factuale
 sunt caracterizate printr-o componentă emoţională
puternică
 sunt rezistente la schimbare
EMOȚII

STEREOTIP
REACȚII
 Cele mai răspândite
PREJUDECĂȚI
 rasism – prejudecăți față de anumite
grupuri etnice, rasiale
 classism – divizarea pe clase sociale
 sexism – prejudecăți față de persoanele de
anumit gender
 ageism – prejudecăți față de persoanele de
anumită vârstă
 (hetero)sexualism și cissexism –
prejudecăți față de persoanele LGBT
 Discriminarea
este prejudecata în acţiune!
• Tratament diferenţiat

• Bazat pe un criteriu

• În situaţii similare
 Ce este discriminarea?
• Orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă,
pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală,
vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare
HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi
orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea,
înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în
condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute
de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural
sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
 I E DISCRIMINARE

DESCRIERE Simţirea

INTERPRETARE Conştientizarea
Includem gândirea

EVALUARE Judecata
concluzie
 Discriminarea femeilor:
• Violenţa în familie (41%)
• Salariu mai mic (-12.2%)
• Șanse mai mici la angajare
• Reprezentarea mică în organele
de conducere (20% în Parlament)
• Atitudini umilitoare
 Criteriile
pentru interzicerea discriminării:
• Rasă • Dizabilitate
• Culoare • Orientare Sexuală
• Naționalitate • Opinie
• Origine etnică • Aparteneță politică
• Limbă • Avere
• Religie, convingere • Origine socială
religioasă, lipsa religiei • Statut Matrimonial
• Sex • Statut Profesional
• Vârstă • HIV
• Stare a sănătății • Orice alt criteriu posibil
 Formele discriminării:
• Discriminare directă / indirectă
• Discriminare prin asociere
• Instigare la discriminare
• Victimizare
• Hărţuire
• Segregare
Promovaţi atitudini pozitive faţă de diferenţe!
123
Multumesc pentru atenție !!!