Cartea Despre Mijloace Speciale 1111-180081899

LEGENr.
218
din 19.10.2012
privind modul de aplicare a forţei fizice,a mijloacelor speciale şi a armelor de foc
Publicat : 14.12.2012 în Monitorul Oficial Nr. 254-262 art Nr : 836
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul şi domeniul de reglementare
Prezenta lege stabileşte temeiurile, condiţiile şi limitele (restricţiile) aplicării forţei fizice, a mijloacelor
speciale şi a armelor de foc de către subiecţii prezentei legi în scopul unificării cadrului juridic şi
instituţional de aplicare a acestora, precum şi în scopul protejării statului de drept.
Articolul 2. Noţiuni generale
(1) Aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, pornind de la natura juridică şi de la
menirea lor, reprezintă acţiuni concrete de constrîngere administrativă cu caracter represiv (de stopare), iar
în funcţie de modalitatea de realizare a acestor acţiuni, reprezintă mijloace violente de influenţă asupra
persoanei care a săvîrşit ori care săvîrşeşte fapte prejudiciabile, asupra unui animal ori asupra unui mijloc de
transport, în condiţiile şi în limitele legii.
(2) În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni utilizate semnifică:
aplicare a armei de foc – efectuare a unei împuşcături asupra ţintei;
atentat la securitatea personală – apropiere a presupusului delincvent, după ce a fost somat să se oprească
şi/sau să ocupe o poziţie inofensivă ori în cazul unui atac armat, de subiectul legii la o distanţă care, potrivit
circumstanţelor apărute, generează un pericol real pentru viaţa şi sănătatea acestuia;
rezistenţă armată – împotrivire activă a persoanei sau a unui grup de persoane faţă de îndeplinirea de către
subiecţii legii a atribuţiilor funcţionale, efectuată cu aplicarea armei de foc sau cu alte obiecte folosite în
calitate de armă, ce pot constitui, potrivit circumstanţelor apărute, un pericol real pentru viaţă şi sănătate,
precum şi rezistenţa opusă cu o armă defectată dacă, în situaţia creată, aceasta nu a putut şi nici nu putea fi
percepută ca fiind defectată;
pericolul aplicării armei de foc – aducerea de către o persoană a armei de foc în poziţie de pregătire pentru
tragere, avertizarea verbală privind aplicarea acesteia sau efectuarea gesturilor caracteristice care permit a
presupune intenţia recurgerii la armă de foc, cum ar fi tentativa de a scoate obiecte din buzunare, din genţi,
dulapuri, sertare etc. după somarea de a ţine mîinile la vedere sau de a ocupa o poziţie inofensivă;
atac – acţiuni directe, imediate, materiale şi reale, îndreptate împotriva subiecţilor legii sau împotriva unei
terţe persoane, asupra clădirilor, încăperilor, obiectivelor şi mijloacelor de transport, acţiuni care, în mod
evident, pot pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor, precum şi integritatea bunurilor atacate;
atac armat – atac sau rezistenţă efectuată cu ajutorul armelor de orice construcţie, al mijloacelor speciale ori
al obiectelor, substanţelor şi mecanismelor care realmente pot cauza decesul, pot dăuna sănătăţii oamenilor
ori pot provoca pagube materiale considerabile;
mijloace speciale – obiecte, muniţii, echipament, substanţe chimice, substanţe lacrimogene şi colorante,
dispozitive audiovizuale de influenţă psihologică, mijloace de stopare forţată a unităţilor de transport,
mijloace de transport, utilaje şi tehnică de luptă, animale dresate, utilizate pentru apărarea pasivă sau activă,
fără efecte cu caracter letal, destinate înfrîngerii rezistenţei opuse, imobilizării şi dezorientării persoanei sau
distrugerii obstacolelor;
forţă fizică – măsuri de constrîngere realizate exclusiv prin încordarea muşchilor, a puterii fizice a
persoanei, inclusiv prin aplicarea procedeelor speciale de luptă;
principiul proporţionalităţii – utilizarea de către subiecţii legii a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a
armelor de foc în aşa mod încît această utilizare să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului
urmărit.
Articolul 3. Subiecţii prezentei legi
Subiecţi ai prezentei legi sînt:
a) personalul, care deţine grade şi statut special, din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate,
Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului Protecţie şi Pază de Stat,
Ministerului Finanţelor, Serviciului Vamal, Serviciului de Stat de Curieri Speciali, Departamentului
Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei, precum şi procurorii;
b) personalul special împuternicit al Inspectoratului Ecologic de Stat şi al Serviciului Piscicol ale
Ministerului Mediului, al serviciilor specializate din cadrul autorităţilor publice centrale, create în scopul
transportării purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat, a mijloacelor financiare şi a
obiectelor de preţ;
c) cetăţenii străini angajaţi ai serviciilor speciale care au sosit în Republica Moldova în scopul asigurării
protecţiei şi pazei demnitarilor de stat şi care au fost notificaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare, avînd
dreptul temporar de portarmă.
Articolul 4. Condiţiile aplicării forţei fizice, a
mijloacelor speciale şi a armelor de foc
(1) Subiecţii legii au dreptul să aplice forţa fizică, mijloacele speciale şi armele de foc în caz de legitimă
apărare, în stare de extremă necesitate sau de reţinere a persoanelor în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de
prezenta lege.
(2) Aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale ori a armelor de foc, precum şi intensitatea aplicării se
determină de către subiectul legii în dependenţă de circumstanţele situaţiei concrete, de tipul şi gradul de
pericol, precum şi de caracteristicile individuale şi identitatea persoanei împotriva căreia urmează a fi
aplicate, cu respectarea principiului proporţionalităţii.
(3) Autorităţile specificate la art. 3 sînt obligate să organizeze cursuri de pregătire specială a subiecţilor
legii. Cel puţin o dată pe an subiecţii legii vor fi supuşi testării periodice privind abilităţile de a acţiona în
condiţii legate de aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc.
(4) În toate cazurile cînd aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale ori a armelor de foc nu poate fi
evitată, subiecţii legii sînt obligaţi:
a) să avertizeze despre intenţia de a recurge la ele, acordînd timp suficient pentru îndeplinirea cerinţelor lor
legale, cu excepţia cazurilor cînd tergiversarea aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de
foc generează un pericol direct pentru viaţa şi sănătatea subiecţilor legii şi a altor oameni, cînd poate
conduce la alte urmări grave sau cînd, în situaţia creată, un astfel de avertisment este nepotrivit sau
imposibil;
b) să ia toate măsurile posibile, prevăzute de prezenta lege, în funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil al
faptei, de identitatea delincventului care o săvîrşeşte, de intensitatea rezistenţei opuse, pentru ca dauna
cauzată sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor oamenilor să fie cît mai mică;
c) să acorde imediat primul ajutor, să asigure acordarea asistenţei medicale urgente victimelor şi să ia
măsuri pentru a înştiinţa în cel mai scurt timp rudele victimelor;
d) să comunice imediat conducătorului lor direct despre toate cazurile de aplicare a forţei fizice, a
mijloacelor speciale ori a armelor de foc;
e) în caz de rănire sau de deces al persoanei ca urmare a aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale ori a
armei de foc, să informeze personal sau prin intermediul conducătorului lor direct organul de poliţie ori,
după caz, procurorul în a cărui rază de jurisdicţie a fost aplicată forţa fizică, mijloacele speciale sau arma de
foc;
f) în caz de aplicare a armelor de foc, să întreprindă acţiunile posibile pentru a asigura păstrarea probelor şi
a stabili identitatea martorilor oculari ai evenimentului.
(5) În cazurile specificate la alin. (4) lit. e), subiectul legii va depune personal, în termen de cel mult 24 de
ore, un raport în scris organului de poliţie sau procurorului în a cărui rază de jurisdicţie a fost aplicată forţa
fizică, mijloacele speciale sau arma de foc.
(6) Se interzice dotarea subiecţilor legii cu arme de foc şi muniţii aferente a căror aplicare cauzează urmări
excesiv de grave sau care servesc drept sursă de risc nejustificat ori cu arme de foc şi muniţii interzise în
temeiul tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(7) Nomenclatorul mijloacelor speciale, al tipurilor de arme de foc, al muniţiilor aferente şi regulile de
aplicare a acestora se aprobă de către Guvern, în funcţie de particularităţile activităţii, de atribuţiile şi
domeniile de responsabilitate ale autorităţilor specificate la art. 3.
(8) Nici o circumstanţă excepţională, nici un alt caz extrem nu pot fi invocate de către subiecţii legii pentru
justificarea aplicării contrar prevederilor prezentei legi a forţei fizice, a mijloacelor speciale sau a armelor
de foc.
(9) Subiecţii legii se vor abţine de la executarea ordinelor evident ilegale în raport cu prezenta lege, date de
superiori privind aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale sau a armelor de foc, şi vor depune imediat o
sesizare în acest sens la organele specificate la art. 21.
(10) În cazul cînd nu dispune de mijloace speciale necesare sau de armă de foc din dotare, subiectul legii
este în drept să folosească şi să aplice orice alte mijloace sau obiecte, cu respectarea condiţiilor şi a
restricţiilor stabilite de prezenta lege.
Capitolul II
PARTICULARITĂŢILE ŞI TEMEIURILE APLICĂRII
FORŢEI FIZICE ŞI A MIJLOACELOR SPECIALE
Articolul 5. Aplicarea forţei fizice
(1) Subiecţii legii aplică forţa fizică, inclusiv procedee speciale de luptă, pentru autoapărare, pentru
respingerea atacurilor asupra cetăţenilor, asupra reprezentanţilor legii, asupra altor persoane antrenate în
asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi în combaterea criminalităţii, pentru curmarea încălcărilor de lege,
pentru reţinerea delincvenţilor, pentru înfrîngerea rezistenţei opuse cerinţelor legale în cazul cînd metodele
nonviolente nu asigură îndeplinirea obligaţiilor ce le revin.
(2) Forţa fizică poate fi aplicată în orice situaţie în care legea permite aplicarea mijloacelor speciale sau a
armelor de foc.
Articolul 6. Restricţii la aplicarea forţei fizice
(1) Se va evita, pe cît este posibil, aplicarea forţei fizice împotriva minorilor, în cazul cînd vîrsta acestora
este evidentă sau este cunoscută, împotriva femeilor, a persoanelor în etate şi a persoanelor cu semne
vizibile de invaliditate.
(2) Forţa fizică nu se aplică împotriva femeilor cu semne vizibile de graviditate, cu excepţia cazurilor cînd
acestea atacă subiectul legii ori altă persoană, inclusiv în grup, cînd opun rezistenţă periculoasă pentru viaţa
şi sănătatea oamenilor, dacă acţiunile de acest gen nu pot fi curmate pe alte căi şi cu alte mijloace
nonviolente.
Articolul 7. Aplicarea mijloacelor speciale
În exerciţiul funcţiei, subiecţii legii aplică mijloace speciale, conform nomenclatorului, în următoarele
cazuri:
a) pentru respingerea atacurilor asupra oamenilor, asupra propriei persoane şi a altor persoane antrenate în
asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi în combaterea criminalităţii;
b) pentru eliberarea ostaticilor, a persoanelor răpite sau deţinute ilegal;
c) în timpul asigurării şi restabilirii ordinii publice, pentru curmarea dezordinilor în masă şi a încălcărilor în
grup a ordinii publice;
d) pentru respingerea atacurilor asupra unor clădiri, încăperi, obiective sau mijloace de transport, indiferent
de apartenenţa lor, sau în timpul eliberării obiectelor deja ocupate;
e) în timpul urmăririi, reţinerii şi predării către organele competente a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni
şi contravenţii, în timpul escortării şi deţinerii persoanelor reţinute, persoanelor supuse arestului şi celor
condamnate, dacă acestea nu se subordonează sau dacă opun rezistenţă, precum şi în cazul în care ele
întreprind tentative de evadare, de cauzare de daune persoanelor din preajmă sau lor înseşi, de distrugere a
bunurilor materiale;
f) în timpul curmării acţiunilor de neexecutare premeditată a cerinţelor legale adresate de ei şi de alte
persoane aflate în exerciţiul funcţiunii sau la datoria obştească de menţinere a ordinii de drept, dacă
metodele nonviolente nu asigură executarea cerinţelor;
g) pentru reţinerea persoanelor care au evadat de sub arest, din instituţiile penitenciare, pentru prevenirea
evadării, precum şi în cazul participării deţinuţilor la încălcarea în grup a regimului de deţinere şi la
dezordini în masă;
h) pentru oprirea forţată a mijloacelor de transport în care se află persoane evadate de sub arest sau cu care
se ştie cu certitudine că se deplasează infractori, sau despre care se ştie că au fost răpite, sau în cazul cînd
conducătorul auto execută manevre periculoase pentru viaţa şi sănătatea altor persoane, cînd acesta nu
reacţionează sau ignoră gesturile şi semnalele de stopare a unităţii de transport;
i) pentru curmarea tentativei ilegale de a pune stăpînire pe arme de foc, pe mijloace de comunicaţii speciale,
pe mijloace de apărare pasivă ori activă, pe purtători materiali de informaţii atribuite la secret de stat sau pe
orice altă proprietate importantă în asigurarea securităţii naţionale şi a secretului de stat, precum şi pentru
recuperarea acestora;
j) în orice situaţie în care legea permite aplicarea armei de foc.
Articolul 8. Restricţii la aplicarea mijloacelor speciale
(1) Se interzice:
a) aplicarea mijloacelor speciale împotriva minorilor, în cazul cînd vîrsta acestora este evidentă sau este
cunoscută, împotriva femeilor, a persoanelor în etate şi a persoanelor cu semne vizibile de invaliditate, cu
excepţia cazurilor cînd aceştia atacă subiectul legii ori altă persoană, inclusiv în grup ori cu utilizarea
armelor, cînd opun rezistenţă periculoasă pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, dacă acţiunile de acest gen nu
pot fi curmate pe alte căi şi cu alte mijloace;
b) aplicarea mijloacelor speciale în clădirile şi în încăperile în care se produc sau se păstrează substanţe uşor
inflamabile, toxice sau explozive ori substanţe care, intrînd în contact cu componentele mijloacelor speciale,
generează un pericol sporit pentru viaţa şi sănătatea oamenilor;
c) aplicarea mijloacelor speciale în încăperile reprezentanţelor misiunilor diplomatice fără acordul
reprezentanţilor misiunilor sau autorităţilor statului respectiv;
d) aplicarea împotriva persoanelor a dispozitivelor explozive destinate deschiderii încăperilor, spargerii
uşilor sau pereţilor;
e) aplicarea tunurilor de apă la temperaturi mai joase de zero grade;
f) aplicarea dispozitivelor destinate stopării forţate a transportului auto pentru oprirea forţată a transportului
public în timpul transportării pasagerilor pe poduri, pe treceri la nivel de căi ferate, pe estacade, în tuneluri
şi pe porţiuni de drum cu pante abrupte;
g) aplicarea cartuşelor cu glonte de cauciuc sau de plastic, a mijloacelor cu efect iritant sau lacrimogen cu
încălcarea restricţiilor şi caracteristicilor tehnice prescrise acestora.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), excepţie fac mijloacele de protecţie a subiecţilor legii, de
amplificare a vocii şi cătuşele.
(3) În regulamentele interne ale autorităţilor administraţiei publice, ale instituţiilor şi organizaţiilor învestite
cu dreptul de a aplica forţa fizică, mijloacele speciale şi armele de foc pot fi impuse şi alte restricţii, pornind
de la specificul atribuţiilor exercitate, de la tipul şi caracteristicile mijloacelor speciale aflate în dotare
conform nomenclatorului.
Capitolul III
PARTICULARITĂŢILE ŞI TEMEIURILE APLICĂRII
ARMELOR DE FOC
Articolul 9. Aplicarea armelor de foc
(1) Subiecţii legii sînt în drept să deţină, să aibă asupra lor în permanenţă şi să aplice arme de foc din dotare.
(2) Subiecţii legii sînt în drept să descopere şi să pregătească arma de foc dacă consideră că în situaţia în
care vor interveni este posibilă apariţia temeiurilor pentru aplicarea ei.
(3) În cazul în care aplicarea armei de foc nu poate fi evitată, subiectul legii care o aplică este obligat:
a) să evite utilizarea arbitrară sau abuzivă a armei de foc;
b) să acţioneze proporţional cu gravitatea atacului şi cu obiectivele legitime ce se urmăresc a fi atinse;
c) îndată ce aplicarea armei de foc şi-a atins scopul, să renunţe imediat la acest mijloc.
Articolul 10. Temeiul aplicării armelor de foc
(1) Subiecţii legii pot aplica armele de foc, ca măsură extremă, în următoarele situaţii:
a) pentru autoapărare ori pentru apărarea oamenilor împotriva unor atacuri ce prezintă un pericol real pentru
viaţa şi sănătatea acestora;
b) pentru respingerea unui atac în grup sau a unui atac armat asupra clădirilor, încăperilor, mijloacelor de
transport ale autorităţilor şi instituţiilor publice, pentru curmarea tentativei de a pune stăpînire pe mijloace
de comunicaţii speciale, pe mijloace de apărare pasivă ori activă, pe purtători materiali de informaţii
atribuite la secret de stat sau pe orice altă proprietate importantă în asigurarea securităţii naţionale şi a
secretului de stat, precum şi pentru recuperarea acestora;
c) pentru asigurarea executării unui mandat de arestare preventivă în cazul cînd persoana respectivă încearcă
să evadeze, iar aflarea acesteia în stare de libertate poate pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor;
d) pentru reţinerea persoanei care refuză să execute cerinţele legale de depunere a armei sau care opune
rezistenţă armată;
e) în caz de atentat la securitatea personală sau pentru prevenirea capturării prin violenţă a armei de foc;
f) pentru imobilizarea persoanelor în a căror privinţă sînt probe sau indici temeinici privind comiterea unei
infracţiuni şi care, după săvîrşirea crimei, încearcă să se eschiveze de la reţinere, dacă aflarea lor în stare de
libertate poate pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor, precum şi pentru imobilizarea persoanelor care,
prin acţiuni violente, periculoase pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, împiedică reţinerea delincvenţilor;
g) pentru împiedicarea evadării de sub escortă sau evadării persoanelor aflate în stare legală de detenţie,
precum şi pentru curmarea tentativelor de eliberare forţată a acestora;
h) împotriva persoanelor sau a grupurilor de persoane care încearcă să pătrundă forţat în clădirile, în
încăperile sau în perimetrele instituţiilor, în unităţile de transport aflate sub pază sau care devastează ori
distrug clădiri şi alte bunuri de interes public sau privat, punînd în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor;
i) împotriva oricărui mijloc de transport folosit de persoane care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea
subiecţilor legii sau a altor oameni ori a cărui deplasare prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea subiecţilor
legii sau a altor oameni, precum şi împotriva conducătorului acestui mijloc de transport care, fiind somat,
refuză să oprească la semnalele regulamentare;
j) pentru neutralizarea animalelor care pun în pericol viaţa şi sănătatea subiecţilor legii sau a altor persoane.
(2) Pentru eliberarea ostaticilor şi neutralizarea persoanelor care comit un act terorist, subiecţii legii angajaţi
ai subunităţilor speciale de combatere a terorismului din cadrul autorităţilor publice pot aplica arme albe, cu
excepţia celora ce pot cauza urmări excesiv de grave sau pot servi drept sursă de risc nejustificat.
(3) În condiţiile şi în situaţiile prevăzute în prezentul articol, armele de foc se aplică astfel încît să
condiţioneze imobilizarea persoanelor împotriva cărora au fost aplicate.
Articolul 11. Ordinea aplicării armelor de foc
(1) Armele de foc se aplică numai după somaţia: „Stai! …”, urmînd denumirea autorităţii pe care o
reprezintă persoana. În caz de nesupunere, se somează din nou prin cuvintele: „Stai că trag!”. Dacă persoana
somată nu se supune nici de această dată, se somează prin tragerea focului de armă în plan vertical. În
încăperi, somarea prin efectuarea de împuşcături nu se permite.
(2) În cazul în care persoana avertizată nu se supune somaţiei legale executate potrivit alin. (1), împotriva ei
poate fi aplicată arma.
(3) În cazurile prevăzute la art.10 alin. (1) lit. h), arma se aplică numai după ce s-a repetat de trei ori, la
intervale de timp suficiente pentru dispersarea participanţilor, somaţia: „Părăsiţi..., vom aplica arma defoc!”.
(4) În cazurile prevăzute la art.10 alin. (1) lit. i), somaţia se face prin tragerea focului de armă în plan
vertical, apoi, în scopul imobilizării mijlocului de transport, se trage în componentele ce asigură deplasarea
acestuia.
(5) Armele de foc pot fi aplicate fără somaţie doar în următoarele situaţii şi condiţii:
a) în caz de atac prin surprindere, în stare de legitimă apărare sau de extremă necesitate;
b) în caz de atac cu utilizarea tehnicii de luptă, a mijloacelor de transport, a aparatelor de zbor sau a navelor
fluviale;
c) în cazul eliberării ostaticilor, a persoanelor răpite sau deţinute ilegal;
d) în cazul evadării de sub arest, cu armă sau cu ajutorul mijloacelor de transport, a infractorilor sau a
deţinuţilor din instituţiile penitenciare, precum şi în cazul evadării acestora din mijloacele de transport în
timpul deplasării lor;
e) împotriva animalelor care pun în pericol viaţa şi sănătatea subiectului legii sau a altor oameni.
Articolul 12. Restricţii la aplicarea armelor de foc
Se interzice aplicarea armelor de foc:
a) împotriva minorilor, dacă vîrsta acestora este evidentă sau este cunoscută, împotriva femeilor,
persoanelor în etate şi a persoanelor cu semne vizibile de invaliditate, cu excepţia cazurilor cînd acestea
atacă subiectul legii ori altă persoană în grup sau cu utilizarea armelor, cînd opun rezistenţă periculoasă
pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, dacă acţiunile de acest gen nu pot fi curmate pe alte căi şi cu alte
mijloace;
b) în situaţiile cînd ar putea fi pusă în pericol viaţa altor persoane;
c) în timpul acţiunilor de restabilire a ordinii publice în cazul dezordinilor în masă, cu excepţia cazurilor
prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a) şi h);
d) asupra aeronavelor, navelor fluviale şi asupra altor mijloace de transport cu pasageri, cu excepţia
cazurilor cînd ar putea fi cauzate pagube sau urmări vădit mai grave decît cele ce s-ar produce dacă
pericolul nu ar fi înlăturat;
e) asupra persoanelor care au trecut sau încearcă să treacă ilegal frontiera de stat dacă faptul se produce fie
vădit întîmplător, fie în legătură cu un accident sau cu o calamitate naturală;
f) pentru reţinerea contravenienţilor sau pentru curmarea tentativei acestora de a evada de la locul reţinerii
dacă acţiunile lor nu pun în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor sau dacă ei nu opun rezistenţă armată;
g) în situaţiile în care ar putea fi violat teritoriul, spaţiul aerian sau apele teritoriale ale unui stat vecin, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a).
Articolul 13. Folosirea armelor de foc
Pentru a da un semnal de alarmă sau pentru a solicita ajutor, subiecţii legii pot trage focul de armă în plan
vertical, cu excepţia cazurilor cînd aceştia se află în încăperi.
Capitolul IV
APLICAREA FORŢEI FIZICE, A MIJLOACELOR SPECIALE
ŞI A ARMELOR DE FOC LA RESTABILIREA ORDINII PUBLICE
Articolul 14. Condiţiile de aplicare a forţei fizice şi a
mijloacelor speciale la restabilirea ordiniipublice
În scopul restabilirii ordinii publice în cazul tulburărilor în masă, subiecţii legii aplică forţa fizică şi
mijloacele speciale, conform nomenclatorului, în următoarele situaţii:
a) pentru contracararea acţiunilor agresive ale persoanelor care tulbură grav securitatea publică şi ordinea de
drept, acţiuni ce nu au putut fi înlăturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale;
b) pentru separarea grupului sau a grupurilor agresive de participanţii unei demonstraţii paşnice sau pentru
separarea a două grupuri care manifestă elemente de agresiune reciprocă;
c) pentru dispersarea şi reţinerea persoanelor care au pătruns ilegal în sediile autorităţilor publice sau ale
instituţiilor publice ori private, inclusiv în domeniul comunicaţiilor de masă, în zonele de protecţie a
instituţiilor diplomatice şi care, fiind avertizate şi somate, au refuzat să părăsească imediat aceste sedii,
precum şi pentru curmarea tentativelor de pătrundere ilegală prin orice mijloace în aceste sedii;
d) pentru contracararea acţiunilor şi reţinerea persoanelor sau a grupurilor de persoane care tulbură grav
ordinea publică prin acte de violenţă, întreprind acţiuni ce pun în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor,
proprietatea publică sau privată, care ultragiază forţele de ordine sau persoanele învestite cu exerciţiul
autorităţii publice;
e) în cazul în care participanţii la întruniri sau la manifestaţii în masă părăsesc locul întrunirii sau
manifestaţiei şi pătrund în zona de protecţie a sediilor sau a obiectivelor autorităţilor publice centrale şi
locale, ale organelor de drept, ale instituţiilor penitenciare şi de reabilitare socială, ale unităţilor militare, ale
unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu un grad sporit de pericol în exploatare, precum şi ale
instituţiilor diplomatice, dacă participanţii manifestă agresivitate şi tendinţe de a pătrunde în aceste localuri;
f) pentru reţinerea participanţilor la întruniri care sînt înarmaţi (au asupra lor, la vedere sau ascunse, arme de
foc sau arme albe, obiecte destinate cauzării de leziuni corporale sau pricinuirii de pagube materiale,
substanţe explozive, inflamabile, substanţe toxice iritante ori alte obiecte şi substanţe care pot fi folosite în
acţiuni violente sau care, deşi nu au o astfel de menire, realmente ar putea fi utilizate în aceste scopuri), sînt
mascaţi ori îşi ascund faţa în alt mod, care nu s-au conformat cerinţelor legale ale subiecţilor legii de a-şi
descoperi faţa.
Articolul 15. Somarea privind aplicarea
mijloacelor speciale
(1) Mijloacele speciale se aplică la ordinul comandantului dispozitivului de luptă sau la ordinul şefilor
superiori ai acestuia numai după a doua somaţie făcută participanţilor pentru a se dispersa.
(2) După a doua somaţie de aplicare a mijloacelor speciale, efectivul dispozitivului de luptă aplică îndată
mijloacele speciale active şi auxiliare pentru dispersarea mulţimii şi reţinerea participanţilor activi şi a
organizatorilor care au admis încălcări ale ordinii publice.
(3) Somarea nu este necesară în cazul cînd asupra subiecţilor legii se exercită acte de violenţă ce pun în
pericol iminent viaţa şi sănătatea lor.
Articolul 16. Procedura de avertizare şi de somare
(1) Avertizarea şi somarea constau în aplicarea de semnale sonore şi/sau luminoase şi în atenţionarea, prin
mijloace de amplificare sonoră, a persoanelor aflate în situaţiile specificate la art. 14 asupra obligaţiei de a
se dispersa şi de a respecta prevederile legale.
(2) În cazul în care, după avertizarea privind întreruperea întrunirii sau a manifestaţiei, participanţii nu s-au
dispersat, aceştia sînt atenţionaţi prin mijloacele de amplificare sonoră, făcîndu-se prima somaţie: „Atenţie,
vă rugăm să părăsiţi ... , se va folosi forţa!”, urmată, după caz, de semnale sonore şi/sau luminoase.
(3) În cazul în care, la expirarea timpului acordat pentru dispersare, se constată că prima somaţie a rămas
fără rezultat, se face ultima somaţie: „Părăsiţi... , se va folosi forţa!”, urmată, după caz, de semnale sonore
şi/sau luminoase.
(4) Pentru ca toţi participanţii să perceapă somaţiile, înainte de aplicarea mijloacelor de imobilizare sau de
constrîngere, se emite un semnal luminos prin cartuşe de semnalizare de culoare roşie, trase în plan vertical.
(5) Aplicarea mijloacelor speciale, de regulă, este documentată prin înregistrări video, efectuate de către
autoritatea abilitată cu dreptul de aplicare a mijloacelor speciale.
Articolul 17. Gradualitatea aplicării mijloacelor speciale
Mijloacele speciale se aplică în mod gradual conform principiului proporţionalităţii. Aplicarea lor nu va
depăşi necesităţile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea
acţiunilor ilegale şi va înceta de îndată ce scopul misiunii se va realiza.
Articolul 18. Decizia de aplicare a mijloacelor speciale
(1) În cazul acţiunilor individuale, decizia de aplicare a mijloacelor speciale din dotare aparţine subiectului
legii, iar în cazul acţiunilor sau operaţiunilor executate de un grup, de o patrulă sau de o subunitate, decizia
aparţine superiorului acesteia.
(2) În cazul aplicării mijloacelor speciale la restabilirea ordinii publice în timpul tulburărilor în masă,
decizia de aplicare a mijloacelor speciale aparţine conducătorului operaţiunii (şefului statului major
operativ).
(3) În cazul incidentelor la frontiera de stat, decizia de aplicare a tuturor mijloacelor speciale şi a tehnicii de
luptă din dotare aparţine ministrului afacerilor interne. Şeful Departamentului Poliţiei de Frontieră, şefii-
adjuncţi ai Departamentului Poliţiei de Frontieră şi şefii direcţiilor regionale ale Poliţiei de Frontieră dispun
de acelaşi drept de decizie, cu excepţia cazurilor de utilizare a elicopterelor şi a tehnicii blindate.
Articolul 19. Aplicarea armelor de foc la restabilirea
ordinii publice
(1) În cadrul acţiunilor de restabilire a ordinii publice în cazul tulburărilor în masă, armele de foc se aplică
ca măsură extremă doar în privinţa persoanei care a comis un atac armat şi care nemijlocit pune în pericol
viaţa subiectului legii sau a altor oameni.
(2) Pentru a evita cauzarea de vătămări unor terţe persoane, persoanele responsabile de asigurarea
intervenţiei pentru restabilirea ordinii de drept vor întreprinde măsuri în vederea dotării subiecţilor legii cu
arme de foc de alternativă (arme cu glonte de plastic sau de cauciuc).
Capitolul V
CONTROLUL LEGITIMITĂŢII ŞI RĂSPUNDEREA ÎN
CAZUL APLICĂRII FORŢEI FIZICE, A MIJLOACELOR
SPECIALE ŞI A ARMELOR DE FOC
Articolul 20. Răspunderea în cazul aplicării forţei
fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor
de foc
(1) Subiecţii legii nu poartă răspundere pentru dauna morală, materială şi fizică cauzată delincventului în
legătură cu aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc dacă ei au acţionat în strictă
conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Depăşirea de către subiecţii legii a atribuţiilor privind aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a
armelor de foc atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală.
(3) Conducătorii autorităţilor menţionate la art. 3 vor purta răspundere disciplinară, civilă sau penală, după
caz, dacă ei au ştiut sau trebuiau să ştie despre cazurile de aplicare ilegală de către subalterni a forţei fizice,
a mijloacelor speciale sau a armelor de foc, dar nu au întreprins măsuri pentru prevenirea, suprimarea sau
denunţarea cazurilor respective.
Articolul 21.Controlul asupra legalităţii aplicării de
către subiecţii legii a forţei fizice,
a mijloacelor speciale şi a armelor de foc
(1) Procuratura înfăptuieşte controlul legalităţii aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de
foc de către toţi subiecţii legii.
(2) Poliţia înfăptuieşte controlul legalităţii aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc de
către angajaţii Inspectoratului Ecologic de Stat şi ai Serviciului Piscicol ale Ministerului Mediului, ai
Serviciului de Stat Curieri Speciali şi ai serviciilor specializate din cadrul autorităţilor publice centrale,
create în scopul transportării purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat, a mijloacelor
financiare şi a obiectelor de preţ.
(3) Procedura de verificare a legalităţii aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc este
demarată de procuratură sau de poliţie în baza sesizării făcute de presupusa victimă sau de reprezentanţii
legali ai acesteia, în baza raportului depus de către subiectul legii conform art. 4 alin. (5), precum şi din
oficiu.
Capitolul VI
Mijloacele de apărare individuală (pasivă)
Căşti:
1. Cascheta de masă plastică „КП-80” cu vizieră srăvezie – destinata pentru
apararea capului de la diferite actiuni mecanice,inclusiv contra loviturilor cu diferite obiecte
asa ca bete ,flacari deschise,pietre,obiecte cazatoare de greutate mica,conditii climaterice
nefavorabile.Casca nui obiect de port permanent.Casca mai dispune de un guleras in spate ce
apara de la diferite obiecte ascutite sau flacari in regiunea gitului.
Masa – 1,2kg;
Suprafaţa de apărare – 12dm2;
Timpul port continuu-8ore.
2. Cascheta moto “Start’’ – este destinata pentru apararea capuluide la diferite

actiuni mecanice inclusiv contra loviturilor de la diferite
obiecte asa ca bete,pietre,recipiante de sticla,vergi metalice si
conditii climaterice nefavorabile.Casca nui obiect de port
permanent.
Marimea -58,60,62
Masa – 1.2 kg;
Suprafaţa de apărare – 10 dm²;
Timpul de purtare în continuu – 8 ore.
Intervalul de lucru de la -30°cpina la +30°c
3.Coif “Masca-2” de masă plastică cu vizieră – este destinata pentru apararea capului de la
diferite obiecte asa ca loviturile vergelelor metalice, pietre,bête,recipient de sticla,flacari
deschise si conditii climaterice nefavorabile.Casca nui
obiect de port permanent.
-Masa – 1.8 kg;
-Suprafaţa de apărare – 18 dm² cu vizier
--12 dm fara viziera
-Timpul de purtare în continuu – 8 ore.
-Marimea -58,60,62
-Intervalul de t°c de la -30°C pina la +30°C
Cascheta de masă plastică „GETA”– destinata pentru

apararea capului de la diferite actiuni mecanice inclusiv contra loviturilor de la diferite
obiecte asa ca bete,pietre ,recipiente de sticla,flacari deschise,vergi metalice,si conditii
climaterice nefavorabile.Casca nui obiect de port permanent.
timpul de port -8ore
Masa – 1,2 kg; Suprafaţa de apărare – 12 dm2
3. Coiful de oţel militar – apără capul

şi corpul de leziuni provocate de schijele
grenadelor şi minelor, lovituri cu pietre, beţe,
vergi metalice.
Masa – 1,5 kg;

Suprafaţa de apărare – 8 dm2;
CASTILE BLINDATE(antiglont)
4. Coiful special de titan „Sfera” –

apără de leziuni provocate în regiunea capului
de gloanţele pistoalelor şi revolverelor,
schijele de grenade şi mine, lovituri cu pietre,
beţe, vergi metalice.
Masa – 2,6 kg;
5.Coiful “Masca-1” de titan cu vizieră şi sticlă nepătrunzătoare (bronată) – apără de

rănile gloanţelor ale pistoalelor, pistoale-mitraliere, schije de grenade, vergi metalice, pietre.
Poate fi completat cu garnitură radio
telefonică.
Masa - 3,85 kg cu vizier.

Suprafaţa de apărare – 13 dm²;
Timp de port -4ore
Casca”kacka-1m” Este destinată pentru apără de rănile gloanţelor ale
pistoalelor, pistoale-mitraliere,
schije de grenade, vergi metalice, pietre
DTT:
suprafața de apărare-12 dm 2
masa 1,3 kg
destinat efectivului cu masura capului 54-62
Veste şi scurte antiglonţ:

Deservira tehnică:
Înaintea folosirei vestelor antișoc și antiglonț trebuie de efectuat ;
--pregătirea inaintea folosirii
--verificarea după folosire
Înainte de a îmbrăca vesta este necesar de a ne convinge precum ca in dotarea vestei
sunt absolut toate pachetele de apărare cît și elementele antiglonț adăugătoare.
De controlat partea de materie a vestei.
De verificat trăinicia colegării părților din față și spate.
În caz de udare a vestei antiglonț este necesar imediat după folosire de curățat și de
uscat vesta.
Toate mișcările împușcăturile se înscriu în pașaportul tehnic a vestei.
Se efectuează lucrări de reglare la fiecare 6 luni.
Vestele de regulă se păstrează la temperatura de 5 C pînă la 30C,Nu se păstrează
conținuturi chimice ueiuri împreună cu vesta.
1. Vestă de protecţie a corpului de lovituri şi obiecte ascuţite (carapacea).
2. Vestă antiglonţ „ЖЗЛ-74” – apără corpul de arme înţepătoare şi tăioase, de
loviturile de beţe şi pietre.
3. Masa– 3,5 kg; Suprafaţa de apărare – 43 dm2
Vestă antiglonț ”OHORONEȚ”
--Suprafața de apărare—pînă la 30 dm 2
--Masa 3.2 kg--temperatura de folosire---- minus 40 pînă la plus 40
Vesta antiglonț ”Garant-CK”

-apără corpul de arme înţepătoare şi tăioase, de loviturile de beţe şi pietre.
-Masa-2.1 kg
-Suprafața de apărare-23 dm
-măsuri 1,2,3,4,5.
Vesta antiglont 6-БЗТ-M-01-destinata pt apararea
-pieptului de la gloante a pistoalelor revolverelor,armelorcu teava lisa,schijele grenadelorsi
minelor
-spatele de la schije a grenadelor si minelor si gloante a pistoalelor
masa 6,5-7kg
suprafata protectiei-40 dm timp de port pina la 6 ore
Vestă antiglonţ „Cora -1” – apără corpul de gloanţele tuturor pistoalelor şi
armelor albe în afară de pistoalele PSM şi TT.
- Masa – 2,5 kg;
- Suprafaţa de apărare – 47 dm2.
- Timp de port –pin la 10 ore
- Material” chevlar” si dispune de o Placuta de aliaj fieros in regiunea inimii
Vestă antiglonţ „ЖЗТ-71М” – apără corpul de gloanţele pistoalelor, revolverelor şi de

arme de vînătoare.
Este destinată pentru apărarea pieptului, abdomenului, părţilor laterale şi a spatelui de
arme de foc, precum şi reducerea loviturii dinamice în urma acţiunii glontelui.
Constă din două părţi (din faţă şi din spate) cu un strat de amortizare, care reduce
lovitura dinamică, guler şi geantă pentru păstrare şi
transportare.
Părţile sunt asigurate cu plăci din titan. Gulerul este
destinat pentru apărarea gîtului persoanei de schije.
Masa – 10,5 kg;

Vestă antiglonţ „Cora – 2” – destinată pentru apărarea individuală a colaboratorului de

toate tipurile de arme şi pistoale, pistoale – mitraliere.
- Masa – 17,5 kg;
- Suprafaţa de apărare – 43,3 dm2;
- Timpul de purtare în continuu – 4 ore.
Scurtă antiglonţ „Miraj” – apără corpul de arme

înţepătoare şi tăioase, gloanţele ale pistoalelor,
revolverelor, armelor de vînătoare si gulerul apara de la
arme albe.
Masa – 12 kg;
Aparatori la miini si picioare umeri si palme a complectului
individual “GETA” –completul este destinat pentru apararea membrilor posterioare
de la lovituri cu vergimetalice,bete,pietre,recipiente de sticla.
Puterea loviturii -pina la 30 djouli

Masa completului -2kg
Suprafata de protectie -29-30 dm
Intervalul t°C de lucru –de la -30°C pina la +30°C
Scuturi blindate şi antişoc.
Scut contra loviturilor de tip „Vitraj – A” – apără de lovituri de pietre, beţe, vergi
metalice.
Dimensiunile scutului – 1000 x 600 mm;
Masa – 3 kg; timp de port-8ore
Suprafaţa de apărare – 60 dm2.
Scut contra loviturilor de tip „Vitraj – У” – apără

de lovituri de pietre, beţe, vergi metalice.
Dimensiunile scutului – 1200 x 600 mm;

Masa – 3 kg; timp de port-8ore
Scut contra loviturilor de tip „Vitraj – М”

– apără de lovituri de pietre, beţe, vergi
metalice.
Dimensiunile scutului:
950 x 540 mm;
Masa – 3 kg;
Scuturi blindate
Scut blindat „БЗТ-75” – apără de gloanţele pistoalelor, revolverelor, armelor de
vînătoare.
Masa – 4,5 kg;
Timpul de purtare în continuu
– 4 ore.
Scut blindat „.БЩ - 82” – apără de gloanţele pistoalelor, revolverelor şi pistoalelor-

mitraliere AK-74.
Masa – 18 kg;
Scut blindat „Забор” – apără de gloanţele pistoalelor şi

revolverelor, pistoalelor-mitraliere AK-74.
Masa – 27 kg;
Dimensiunile – 900x500 mm;
Timpul de purtare în continuu – 1 oră.
Alte mijloace de protecţie, care nu sunt folosite pentru apărarea activă.

1. Protecţia membrelor
Pentru protejarea membrelor este raţional de a folosi protectoare speciale, pentru
fotbalişti sau hocheişti. Protectoarele pot fi confecţionate de sine stătător din placaj, material
plastic, foi de fier (aluminiu etc.) cu folosirea materialelor poroase şi moi în calitate de
amortizor.
Apărătoarele de membre (masă plastică durabilă) ((
Apărătoarele de membre (metal)
2. Masca antigaz – destinată pentru apărarea organelor

respiratorii, a ochilor şi feţei persoanei împotriva gazelor otrăvitoare,
lacrimogene, prafului radioactiv şi a substanţelor bacteriologice. Este
obligatorie dotarea colaboratorilor de poliţie cu măşti antigaz la
restabilirea ordinei publice în timpul dezordinilor de masă.
Masca antigaz ГП-5 Mască antigaz ГП-7 Mască antigaz ГП-7БВ (ГП-
7Б)
Mastile de gaz sunt de 2 feluri :-
filtrante -izolante
vizoarele MA se prelucreaza cu sapun
si se sterg pina la curat curat ,aceasta
ajuta la intirzierea transpirarii mastii in
lucru .
-masura 0-pina la 63 mm
-masura1-de la 63.5mm pina la 65.5mm
Marimea2-de la 66mm pina la 68mm
Marimea3-de la 68.5mm pina la 71 mm
Marimea4-de la 71 mm si mai mult
Marimea se masoara de la barba in crestetul capului imprejur.
Masca de gaze - Aparat de respiraţie, masti de gaze sunt, de asemenea, pentru a asigura protecţia şi a
feţei. Proprietăţile de protecţie a măştilor diferă în tipul de protecţie:
filtru - tipurile specifice de substanţe toxice, filtrarea aerului înconjurător este de obicei
posibilsăseînlocuiascăelementulfiltrant. Izolarea - generarea de amestec de respiraţie, care este
inhalat nu se respira aerul înconjurător, şi aer, generate de către patron.furtun-unamestec de aer de
alimentare cu o distanţă (10-40 metri), este folosit, de obicei,atunci când se lucrează în cisterne
cărbune - o substanţă poros, care este produsă din diferite materiale carbonice de origine organică: cărbune
(grad de carbon activ BAU-A, OS-un DAC, [1], etc), cocs (gradul de carbon activ AG-3 , AG-5, AR, etc),
cocs de petrol, cărbune şi de nucă de cocos, etc conţine o mulţime de timp şi, prin urmare, are o suprafata
foarte mare pe unitate de masă, astfel ca are o mare de adsorbţie. 1 gram de carbon activ, în funcţie de
tehnologia de fabricaţie are o suprafaţă specifică 500 - 1500 m ² [2]. Aplicate în medicină şi industrie pentru
purificare, separarea şi extragerea de diverse substanţe.
L-1 sau OZK
L-1 - un
costum uşor de protecţie, care este scopul principal - protejarea oamenilor împotriva efectelor dăunătoare
ale chimice şi bacteriologice, precum şi de praf radioactiv. Un costum de-1 protejează pielea umană, şi de
îmbrăcăminte şi încălţăminte de la expunerea prelungită la mass-media agresive (acizi, lacuri, vopsele,
uleiuri, apa, sare de mare, ulei de alcaline,), de la substanţe toxice şi toxice de la agenţi patogeni biologici în
timpul de urgenţă, de salvare sau de decontaminare de muncă.
Un costum de-1 include:
• Jacheta cu gluga
• Pantaloni cu ciorapi
• 2 perechi de mănuşi
În mâneci costum jacheta L-1 - cu mâneci strâmte, încheietura mâinii slab. A făcut un costum de lumina A-
1 dintr-un material special sau T-15 la 3 UNKL.
La temperaturi de peste 15 Suit C A-1 nevoia de a pune pe lenjerie de corp, şi între 0 şi C de mai jos - pe
haine de iarnă.
A-1 este produsă de cele trei grupuri de creştere: pana la 165 cm, de la 166 la 172 cm la 173 cm şi mai sus.
Termeni si conditii de depozitare şi utilizarea adecvată a costumului A-1:
• Evitaţi de pre-incalzire a unui costum, ţinute în umbră
• Pune chiar inainte de muncă
• Locul de Muncă, fără mişcări inutile
• Atunci când se lucrează la temperaturi ridicate utilizarea de ecrane de protecţie, umezit cu apă
Un costum de-1 - îmbrăcăminte de protecţie este reutilizabil, deci după ce a lucrat cu OB, RP, BA trebuie să
fie supusă unui tratament special.
La eliminarea de costum de A-1 trebuie să fie atenţi să nu atingeţi pielea expusă la exterior de costum
Veste refractoare de lumină – destinate pentru refractarea luminii pe timp de vizibilitate
redusă.
Mijloacele de apărare activă

Bastoane speciale de cauciuc şi de plastic.
1. Bastonul de cauciuc „ПР-73” – se foloseşte pentru
respingerea atacului infractorului şi imobilizarea lui.
Masa – 0,73 kg;
Lungimea – 0,63 m;
Diametrul – 32 mm.
Nu se aplică pe cap,gît, claviculă, abdomen, organe genitale.
Bastonul de cauciuc „ПР-73M”(modernizat) - – se foloseşte pentru respingerea atacului

infractorului şi imobilizarea lui.
Masa – 0,73 kg;

Lungimea – 0,60 m; Diametrul – 32 mm.
Bastonul telescopic cu mîner de metal cauciucat „ПР-89” şi „ПР-90”(cu mîner) –

se foloseşte pentru respingerea atacului
infractorului şi imobilizarea lui.
- Lungimea în regim de repaus – 44 cm;
- Lungimea în regim de lucru – 54,7 cm;
- Diametrul – 2,9 cm;
- Diametrul mînerului – 3,7 cm.
Bastonul combinat „Tonfa” – se foloseşte pentru respingerea atacului infractorului

şi imobilizarea lui. Tonfa este compusă dintr-un baston tare(2) şi un mâner fixat
perpendicular pe el(3) în apropierea unui capăt(1); la capătul mânerului este fixat un inel
de stopare(4). Are lungimea aprox. 60-64 cm, cântăreşte în jurul la 700-800 gr.1
Părţile componente ale Tonfei:
1-Capătul mic al tonfei; 2-Capătul mare al tonfei; 3- Mînerul tonfei; 4- Inelul de stopare.
Cătuşe.
1. Cătuşele „БР” – se folosesc pentru
limitarea împotrivirii fizice a infractorilor. Cătuşele se
scot în caz de
îmbolnăvire a persoanei, satisfacerea necesităţilor
fiziologice, dezinfectării şi examinării medicale, după
predarea persoanei organelor împuternicite, în caz de
apariţie a pericolului real pentru viaţa şi sănătatea persoanei (incendiu, inundaţie, cutremur
etc.). Masa – 0,4 kg.
O data în două ore se scot catusele si la necesitate dupa 10-15min se aplica din nou si
se verifică fixarea lăcăţilor.
Cătuşele „БР-C”-sunt la fel ca si БР doar ca au fixator special lateral ce nu permite atit de
usor de a fi deschise de catre infractor cu diferite (cheite,sirme,ace,etc.....).
Cătuşe de unică folosinţă – se aplică pentru

imobilizarea persoanelor care opun rezistenţă fizică.
Grenade de mînă cu gaze.

 Grenada „Черемуха -1” – tub de carton, care se lansează manual pînă la 50 m
pe teren deschis, destinată pentru crearea pe teren a unui nor de fum cu gaz cu o concentraţie
de substanţă lacrimogenă insuportabilă si poate fi aplicata doar in locuri deschise.
Masa – 200 g;
Lungimea – 135 mm;
Diametrul – 47 mm;
Timpul activ – 40 sec;
timpul retinerii 10-20sec
Mărimea norului - pînă la 25 m, în adîncime - pînă
la 250 m.
Grenada este periculoasă în mediul inflamabil şi se foloseşte numai pe teren deschis. Pentru
a activa grenada este necesar să rupi capacul, se scoate capacul de hîrtie şi se aprinde capătul
tijei de tragere prin frecarea de inelul rozător. La pierderea inelului rozător trebuie de folosit
rozătoarea cutiei de chibrite. Acţiunea cloroaţetrofenonului începe peste 10-20 secunde. Se
aruncă grenada sau se ţine în mînă în aşa fel, încît norul de gaz să se mişte în direcţia
infractorului. Să scoţi capacul de carton se permite numai la primirea comenzii.
 Grenada de mînă cu gaz „Черемуха -6” - Are corp de masă plastică sau din
metal. Destinată pentru crearea pe teren a unui nor de fum cu gaz cu o concentraţie de
substanţă lacrimogenă insuportabilă.
Masa – 70 g;
Lungimea – 88 mm;
Diametrul – 34 mm;
Timpul activ – 4 sec;
Volumul norului – 60 m3;
Timpul de reliefare a gazului – 4-7 sec.
Se foloseste in incaperi nu mai mici de 60-70 m cubi
Nu este periculoasă în mediul inflamabil.
Pentru acţionarea grenadei este necesar să răsuceşti capacul şi rapid să tragi capătul
cordonului.
Aruncarea grenadei în ţintă urmează nu mai tîrziu de trei secunde din momentul ce am
tras cordonul. Pentru folosirea concomitentă a două grenade este necesar să le uneşti cu
ajutorul ambreiajului, după ce, pe rînd se aduc în acţiune.
 Grenadă cu gaz “Teren - 6” – destinată în scopul stopării

acţiunilor inamicului şi înlăturarea dezordinilor de masă. Se aplică atît în
aer liber, cît şi în încăperi
- ----- Masa – 140 gr;
 Masa substanţei înprăştiate – 45 gr;
 Timp activ – 3,5 + 1 sec;
 Volumul norului împrăştiat – 150-180 m³;
 Mărimile facultative:
 Înălţimea – 185 mm.
 Diametrul – 63 mm.
Ambalajul constă din corp de polietilenă, încărcat cu praf uşor pe care
este aplicată substanţa activă, formată pe bază de acid morfic şi Clorbenzonal (CS) de
iniţiere a mecanismului de activare ППМ.
Grenada de mînă cu aerozol “ДРОЗД”
Destinată pentru acţiunea distanţată asupra infractorilor prin
metoda de pulverizarea a soluţiei lichide, ce conţine substanţa iritantă
de tipul CS. Grenada nu este periculoasă în locuri inflamabile, la
acţionarea ei nu se produce aprinderea soluţiilor inflamabile
împrăştiate.
 Suprafaţa efectivă de acţiune, nu mai puţin de –
30 m²
 Dimensiunile, nu mai mult de – 58 mm.
 Lungimea fără ППМ – 132 mm.
 Masa grenadei – 150 gr.
 Grenada de mînă cu substanţă iritantă, cu o

capacitate ridicată de luptă şi inofensivă РГР “РУЛЕТ—ВВ”
Destinată pentru presiunea psihică şi de voinţă a

infractorului la desfăşurarea operaţiunilor speciale şi de suprimare
a dezordinilor de masă cu scopul formării unui nor cu gaz şi fum cu o concentraţie
insuportabilă de substanţă iritantă. Grenada de tip “fumător” încărcată cu componenţă pe
baza de substanţă CS. Este prevăzută posibilitatea de rotaţie a grenadei cu funcţionarea la o
suprafaţă plată şi tare, ce îngrelează respingerea ei de către infractori.
 Înălţimea cu ППМ У-517 – 170 mm.
 Masa – 0,25 gr.
 Timpul de ardere intensivă – 20 sec.
 Zona redusă de leziune – 220 m².
 Grenada de mînă cu aerozol ”ДРЕЙФ”

Destinată pentru aruncarea manuală cu scopul creării momentane în loc deschis a unui
nor de aerozol cu substanţă iritantă, excluzînd aflarea îndelungată a bioobiectului în regiunea
localizării norului. Este încărcată cu o compoziţie de praf pe
baza de substanţă lacrimogenă “СИ-ЭН”
(„хлорацетофенон” sau "СМ").
Dimensiuni:
 Diametru – 81 mm;
 Înălţimea – 200 mm;
 Volumul norului de aerozol – 75 m³;
 Masa – 0,3 kg;
 Timpul intensiv de ardere – 0,1 sec;
 Suprafaţa de acţiune – 220 m²
 Grenada de mînă cu aerozol РГ-60АЗ “ДРЕЙФ-

2”Destinată pentru crearea momentană a norului de aerozol şi
substanţei iritante în exercitarea operaţiunilor speciale şi înlăturării
dezordinilor de masă.
Dimensiuni:
 Masa – 0,3 kg.
 Timpul acţiunii – 4 sec.
 Volumul norului de aerozol – 50 m³
 Timpul de formare a norului – 0,1 sec.
 Bloc de dame cu componenţă pirotehnică de acţiune iritantă
Destinat pentru crearea norului a unei substanţe

iritante CS („ортохлор-бензилиден-мало-
нодинитрил” sau „Си Эс”) cu scopul creării unei
acţiuni neletale asupra infractorului. Blocul de dame are
un dizpozitiv de agăţare pe tehnica blindată şi legătura
între ele.
- Dimensiunile maximale – 436x188x358 mm.
- Masa maximală în varianta de transport – 15kg.
- Timpul de ardere a componentului pirotehnic al blocului
de dame - 10 min.
- Nr. damelor – 3buc.
- Substanţei de tipul CS în atmosferă la acţiunea unei
dame – 60 gr.
- Suprafaţa de neutralizare a forţei vii:
o la acţiunea unei dame – 3,8 m2;
o la acţiunea blocului de dame – 12,0 m2.
Grenada de mînă cu fum pentru crearea unei perdele de fum uşor transparentă RDG-
M “FUM”
Destinată pentru mascarea colaboratorilor de poliţie şi militarilor unităţilor interne de

la focul ţintit al inamicului la desfăşurarea operaţiunilor speciale. Încărcată cu o componenţă
de fum pe baza de fosfor, asigură crearea momentană a unei perdele de fum pentru mascare.
Perdeaua de fum nu este transparentă în diapazonul de fum de lungimea valurilor pe tot
timpul de existenţă, ci în momentul formării – în diapazon infraroşu. În grenadă lipseşte
încărcătura detunătoare, ce exclude prezenţa schijelor capabile să
provoace răni.
- Diametrul – 58 mm.
- Înălţimea cu ППМ У-517 – 170 mm.
- Masa – 0,35 kg.
- Timpul instalării perdelei de fum, nu mai mult – 2 sec.
- Lungimea perdelei, nu mai puţin de – 10 m.
- Înălţimea perdelei, nu mai puţin de – 3 m.
- Timpul existenţei perdelui, nu mai puţin de – 30 sec.
 DM-11 mină fumugenă – destinată pentru crearea perdelelor de fum, întru
camuflarea forţelor proprii. Se pune în funcţiune cu ajutorul vergelei metalice:
1) se găureşte partea de sus a minei;
2) se fixează fitilul special şi se aprinde.
Cartuşe cu grenade cu gaze.

Cartuş cu grenadă cu gaz „Черемуха -7” – destinat pentru tragerea la ţintă în încaperi cu
scopul de a crea un nor de fum şi gaz cu o concentratie insuportabilă.
 Calibrul – 23 mm;
 Volumul norului – 30m3;
 Masa – 38,5 gr;
 Timpul de reliferare a gazului –
5-7sec.
Împuşcarea asupra ţintei a

grenadei se efectuează din carabina КС-23. Norul de gaz, format în urma declanşării
grenadei, prezenţa vîntului scade concentraţia substanţei. Numărul necesar de cantitate de
grenade, care asigură concentraţia insuportabilă a substanţei pentru o anumită încăpere se
determină după formula:
C=S+H/30
 C-cantitatea necesară de grenade.
 S-suprafaţa încăperii, metri pătraţi.
 H-înălţimea, metri.
Cartuş cu grenadă cu gaz “Черемуха -4” –

destinată pentru tragere din pistolul de
semnalizare 26 mm. în locuri deschise, cu scopul
de a crea un nor de fum cu o concentraţie insuportabilă.
 Volumul norului – 50m³;

 Calibrul – 26 mm;
 Masa – 49 gr;
 Distanţa maximă de zbor – 165 m
În condiţiile meteorologice favorabile, norul de substanţă lacrimogenă se desfăşoară la
o distanţă de 8-10 metri şi în adîncime pînă la 50 metri. Condiţiile de împuşcare a grenadei
se stabilesc după datele:
 Unghiul de tragere - 60˚

- Distanţa de zbor a grenadei - 125-135 metri;
- Momentul începerii de formare a norului - pe traiectoria maximă a grenadei.
 Unghiul de tragere - 45˚
- Momentul începerii de formare a norului - pe partea descendentă a traiectoriei.
 Unghiul de tragere-30˚
- Momentul începerii de formare a norului - la căderea grenadei.
 Unghiul de tragere-0˚
- Momentul începerii de formare a norului-peste 2-30- secunde după căderea grenadei.
2. 43-mm împuşcătura cu acţiune iritantă ВГМ93.200

Destinată pentru folosirea din lansatorul de
grenade cu magazinul ГМ-94 cu scopul creării
acţiunilor neletale asupra infractorilor cu ajutorul
norului cu substanţă iritantă.
 Timpul activ de relefare a fumului – 15 sec;.
 Ieşirea substanţei active, nu mai puţin de – 12
gr.;
 Tipul substanţei active – CS.
3. 40-mm împuşcătura din grenada cu acţiune iritantă “ГВОЗДЬ” (lansatorul
de grenade ГП-25).
Destinat pentru crearea în loc deschis unui nor dispersat de aerozol cu substanţă
iritantă, care exclude aflarea îndelungată a persoanelor în zona localizării norului. Încărcat
cu compoziţii pirotehnice pe baza de substanţă lacrimogenă CN.
 Calibrul – 40 mm.
 Lungimea – 102 mm.
 Masa – 140 gr.
 Timpul activ al evacuării gazului–12 sec.
 Timpul acţiunii – 4 sec.
 Volumul norului cu concentraţie insu-
portabilă a substanţei iritante – 200 m³.
 Distanta de zbor maxima-180 m
 Distanta minima admisa de aplicare-40m
 Viteza medie initiala a grenadei-68+/-6m pe sec
 Timpul mediu de retinere si aprindere -5+/-1.5sec
 T°C de lucru –de la -30°c pina la +30°C
Se aplica din aruncatorul de grenade GP-25 in complex cu 7,62 si 5,45 mm pistol mitraliera
calasnicov(AKM,AKMS.AK-74,AKS-74)cu lansarea directa sau indirecta (traiectorie
curba)asupra fortei vii in locuri deschise si incaperi
Nota:
Substanta CS dupa nivelul de actiune asupra organismului uman in corespundere cu
substantele nocive se refera la substantele de clasa1EXCEPTIONAL DE
PERICULOASE.La contactului substantei CS cu mucoasele ,ochii,cavitatea
bucala,gitul,caile respiratorii superioare si pielii fetii se observa iritatii specifice.
In cazul infectarii cu CS imediat imbracati masca antigaz pe persoana infectata cu
evacuarea ulterioara din zona de gaz afectata ,apoi spalati zona afectata cu jet de apa la t°c
camerei timp de 5 minute apoi cu solutie de bicarbonat de natriu de 2%.Timp de 5 minute in
caz de persistare a durerilor dupa aceste proceduri se picura in ochi 2 picaturi de 0.2%
solutie de dicain sau 4% solutie de ledocain sau alti anestezici.La contactul aerosolului cu
mucoasele pielii si ochii NU TREBUIE DE FRECAT LOCURILE DE CONTACT.
„TEREN 12K” este destinat pentru aplicarea ca mijloc de actiunea traumarica neletala cu
mitralie de cauciuc asupra infractorului fara cauzarea leziunilor corporale grave
Lungimea -65mm
Calibrul -12mm
Masa mitraliei24 buc a cite 0.26gr
Diametrul -21,27-22.45mm
Viteza mitraliei(la distanta de 3,5 mde la teava)-280m/sec+/-20m
Distanta efectiva de aplicare-5-15m
Se interzice aplicarea lor in regiunea gitului,fetei,organelor genitale,glandelor mamare la

femei,asupra femeilor insarcinate,oameni in virsta si copii cu exceptia cazurilor prevazute
de lege.
„TEREN-12P”- este destinat pt.aplicarea ca mijloc de autoaparare prin actiunea traumatica

neletalacu mitralie de cauciuc asupra infractorului fara cauzarea leziunilor corporale grave.
Calibrul-12mm
Lungimea 65mm
Masa mitraliei 7,8 gr + /-0.7gr
Diametrul 21,97-22.45gr
Viteza initiala (la 3,5m de la teava)-140m/s +-20 m
Nu se admite aplicarea din arme de vinatoare cu teava ce spre iesirea incarcaturii se

ingusteaza,e posibila blocarea tevei cu conteinerul glontelui.Cartusele nu sunt destinate
pentru armele de vinatoare sau cele semiautomate din cauza insuficiente de pulbere a
cartusului,si ca urmare este insuficienta energia eliminata la impuscatura pentru reincarcarea
urmatorului cartus.
TOZ -87
Toz 87---- este o arma semi-automata de vinatoare destinata pentru improscarea tintita a
mitraliei de cauciuc si plastic a cartuselor „Teren 12 P” si Teren 12K” asupra infractorului
,cauzarea leziunilor corporale.
Calibrul--- 12mm
Lungimea tevei – 711mm
Capacitatea incarcatorului 4 cartuse
Masa 3.2 kg
Lungimea armei 1250mm
Partile componente a armeipentru demontarea partiala:
1 calpacioc
2 teava cu capac
3 camera de gaze
4 piston de gaze
5 - трубка магазинная
6 arc
7 arcul incarcatorului cu impingatorul
8 minerul aparator
9 mecanismul de dare a focului
10 cutie
11 miner
12portinchizatorul
13inchizatorul
punerea portinchizatorului in pozitia din urma:a) siguranta

b)dispozitivul de blocare a alimentatorului
incarcarea incarcatorului cu cartuse
Demontarea „ Toz 87”
demontam mecanismul de dare a focului
Demontam teava cu capacul cutiei
Demontam inchizatorul
Demontam pistonul de gaze si incarcatorul

MONTAREA
Montam pistonul de gaze si incarcatorul
montam teva cu capacul cutiei
9. ВОЗМОЖНЫЕ НЕИСПРАВНОСТИ И МЕТОДЫ ИХ УСТРАНЕНИЯ
Неполадки Причины Устранение
При спуске курка с боевого зацепа Затворная рама не дошла до крайнего Прокалибровать или
выстрела не происходит переднего положения. Патрон не заменить патрон
прокалиброван
После выстрела нет подачи патрона Затворная рама не дошла в крайнее Заменить патрон
из магазин в патронник, затвор заднее положение.
находиться в переднем поло-жении. Недоброкачественное снаряжение
патрона
Неполная подача патрона из Загрязнение магазина Разобрать н прочистить

магазина на подаватель магазин
Повторение вышеуказанных Загрязнение деталей и механизмов Проверить механизмы

неполадок или неполадки другого ружья. Несоответствие смазки сезону. ружья. Произвести чистку и
характера. смазку ружья.
Muniţie cu dispersie БК-Р

Destinată pentru acţiuni iritante (lacrimogene) asupra
infractorului la suprimarea dezordinilor de masă sau efectuării
operaţiunilor speciale. Se aplică la împuşcarea din dizpozitivele:
„Гном-УМ-1” şi „Гном-УМ-6”.
 Suprafaţa de acoperire, nu mai puţin de – 200 m²;
 Timpul mediu de creare a fumului intensiv, nu mai puţin de – 8
sec;
 Descoperirea muniţiilor la înălţime, nu mai puţin de – 10 m;

4. 40-mm împuşcătura multifuncţională de instalare a barierei de fum ВГ-
40МД
Destinat pentru producerea şi fabricarea rapidă a perdelei de fum şi protecţiei
personalului de la focul inamicului.
 Calibru – 40 mm.
 Masa – 0,25 kg.
 Timpul instalării barierei de fum – 2 sec.
 Distanţa instalării barierei – 30-50 m.
 Timpul existenţei barierei (perdeli) – 30 sec.
Pistol de semnalizare (Arma de lansare a muniţiilor).

Pistol de semnalizare SPŞ cal. 26 mm. – destinat pentru
aruncarea grenadelor lacrimogene şi efectuarea semnalelor de
atenţionare.
Masa - 900gr
Masa pistolului incarcat- 960-975gr
Calibrul - 26mm
Lungimea pistolului - 220mm
Lungimea pistolului - 150mm Inaltimea ridicarii sunetului -120m
Lungimea zborului stelei de foc-150m Cadenta de tragere 10-12 lov./min
Parti componente:
 teava
 rama
 plasele
 cocos
 arcul de lupta
 impingator
 опорная планка боевой пружины;
 extractor
 percutor
 arcul percutorului
 mecanism de declansare
 защёлка ствола;
 трубчатая ось;
 пружина спускового крючка и защёлки ствол
CARTUSE DE MINA REACTIVE pentru darea semnalelor ,stabilite
diametru 30mm
Сигнальный патроСигнальный патрон: 4 - капсюль; 5 - вьшибной заряд; 6 - картонный пыж; 7 -

лочный пыж; 8 - звездка; 9 - картонная трубка; 10 - картонный пыж; 11 - отличительный кружок
с выступамн: 4 - капсюль; 5 - вьшибной зарядтрубка; 10 - картонный пыж; 11 - от
Carabina specială „KC-23” – destinată pentru împroşcarea ţintită a grenadei cu

gaz lacrimogen „Черемуха-7”.
Distanţa de ochire – 100m;

Calibru – 23mm;
Capacitatea încărcătorului – 3 cartuşe;
Masa – 4 kg;
Lungimea părţii ghintuite a ţevii – 400 mm;
Cadenţa de tragere – 8-12 împuşcături pe minut.
Distanţa maximă – 650m, de la 150m – sparge o fereastră cu două rînduri
de sticlă, de la 40 – 50m – o îngrădire de lemn de 50 mm. sau o foaie de oţel de
1mm.
Desenul partii ghintuite a KC-23
Карабин КС-23 использует ручную перезарядку с подвижным назад-вперед цевьем (так называемая
"помповая" схема, pump action). Запирание ствола осуществляется поворотом затвора, имеющего
четыре радиальных боевых упора. Магазин трубчатый, расположен под стволом и вмещает три
патрона. Предохранитель имеет вид поперечной кнопки, расположенной в передней части
спусковой скобы. Прицел фиксированный, нерегулируемый, "винтовочного" типа. Кроме того, сверху
на ствольной коробке имеется посадочное место типа "ласточкин хвост" для установки
альтернативных прицельных приспособлений. Ложа (приклад с полупистолетной рукояткой) у КС-23
выполнена из дерева, приклад имеет резиновый амортизирующий затыльник. У карабинов КС-23М
имеется отдельная пистолетная рукоятка из пластика и отъемный стальной приклад. На дульную
часть карабина могу тустанавливаться специальные надкалиберные мортирки для метания гранат
калибром 36мм ("Насадка-6") или 82мм ("Насадка-12")
Базовая номенклатура боеприпасов к карабину КС-23 включает в себя следующие типы патронов:
 23мм холостой патрон для метания надкалиберных гранат

 23ммпатрон "Баррикада" со стальной пулей, предназначенной для разрушения"основных узлов
автотранспорта с целью его остановки", т.е. длястрельбы по двигателям и колесам
 23мм патрон "Волна-Р"травматического действия с резиновой пулей. Согласно инструкциям
МВД,применение таких патронов на дальностях менее 40 метров запрещаетсяиз-за возможности
нанесения тяжелых травм; максимальная эффективнаядальность стрельбы составляет порядка 70
метров
 23мм патрон "Черемуха-7М" с газовой гранатой, начиненной ирритантом CN. Максимальная
эффективная дальность стрельбы до 150 метров.
 23мм патрон "Сирень-7" с газовой гранатой, начиненной ирритантом CS. Максимальная эффективная
дальность стрельбы до 150 метров
 23мм патрон "Звезда" со свето-звуковой гранатой шокового действия
 23ммпатроны "Шрапнель-10" и "Шрапнель-25" с картечью; цифра в индексеобозначает максимальную
заявленную эффективную дальность применения
 36мм граната "Черемуха-6",начиненная ирритантом CN. Выстреливается из дульной
мортирки"Насадка-6" при помощи холостого патрона. Максимальная эффективнаядальность стрельбы
до 200 метров
 82мм граната "Черемуха-12"повышенной эффективности, начиненная ирритантом CN.
Используетсяглавным образом на открытой местности. Выстреливается издульной мортирки
"Насадка-12" при помощи холостого патрона.Максимальнаяэффективная дальность стрельбы до 120
метров
PRELUNGITOR AL KC 23 NASADKA
Lansatorul de grenade cu magazin de mînă ГМ-94 ( 43 mm)
Destinat pentru preîntîmpinarea acţiunilor ilegale pe calea creării în zona de

împuşcare a condiţiilor insuportabile pentru forţa vie a inamicului, cît în loc deschis, atît şi în
încăperi, la fel şi distrugerea elementelor ilegale în condiţiile dezvoltărîî urbane şi
construcţia fortificaţiilor.
Pentru folosirea lansatorului de grenade sunt destinate următoarele împuşcături:
- 43-mm împuşcătura cu acţiune
iritantă ВГМ93.200;
- 43-mm împuşcătura cu impuls de
zgomot şi iluminare ВГМ93.400
“ТЕРМИТ”;
- 43-mm împuşcătura cu acţiune de
şoc ВГМ93.600;
- 43-mm împuşcătura inertă
ВГМ93.700;
- 43-mm împuşcătura de instruire ВГМ93.800;
- 43-mm împuşcătura termobarată ВГМ93.100.
1. Detunătorul de grenade ГП-25
În rezultatul lucrului colectivului de constructori din Tula şi Moscova, în 1978 a fost

prelucrat şi verificat cu succes detunatorul numit 6Г15, în viitor ГП-25 şi împuşcătura
pentru el - grenada cu schije.
Detunătorul de grenade
ГП-25 avînd calibrul 40mm se
agaţă sub barilul pistolului-
mitralieră Kalaşnikov de toate
tipurile cu calibrul 5,45 mm şi 7,62 mm (cu excepţia АКS74У la fel şi 5,45 mm. Automatul
Nikonov (AH94, “ Abakan” 6П33) destinat pentru lupta cu forţa vie aflată în loc deschis şi
cea aflată-n şanţuri, tranşee şi pe alte pante de teren,la distante nu mai mici de 50m.
În componenţa detunătorului de grenade întră următoarele piese:
- baril cu suport
- carcas cu pelviană
- unghiul de fixare a capacului cutiei
- centură
În complectul detunătorului de grenade se găseşte şi
tamponul pentru curăţarea şi ungerea ţevei.
Încărcarea detunătorului de grenade se realizează din partea din faţă a barilului.
Împuşcătura trebuie introdusă în baril pînă la refuz. Cu toate acestea împuşcătura din baril se
fixează cu un fixator special, care la rîndul său, este legat cu trăgaciul de transmitere,
blocînd trăgaciul în aşa mod, că la trimiterea incompletă a împuşcăturii, productivitatea
devine imposibilă. Construcţia detunătorului de grenade la fel include în sine, mecanismul
care blochează mecanismul de lovire, care exclude posibilitatea împuşcării din detunător
neunit sau parţial izolat la automat (mecanismul de blocare automat se stinge la instalarea
corectă şi fixarea detunătorului pe automat.)
ГП-25 la fel de uşor se instalează pe АКМ, АКМС, АК74, АКС74 şi АК74М.
Se
fixează detunătorul de grenade pe armă cu o clanţă. Pentru scoaterea suportului de la puşcă
este deajuns să apeşi o singură tastă.
Declanşarea mecanismului detunătorului este de tip automat. În afară de aceasta,
detunătorul este echipat cu pîrghie de siguranţă de tip, care exclude împuşcăturile
întîmplătoare ale detunătorului încărcat.
Pe detunător este folosit mecanismul trăgaciului de tip deschis, care permite să
desfăşori împuşcarea ţintită la distanţe de la 100m pînă la 400m. Ţinta este situată în stînga
de la linia de ţintire a automatului, scara ţintei este situată în partea de jos, fixarea ţintei sub
unghiul necesar se realizează cu ajutorul mecanismului de tip “трещотки”. Pe ochire este un
mecanism pentru stabilirea barilului detunătorului a unghiului necesar pentru ridicarea în
timpul tragerii asupra ţintelor invizibile (de ex. pe pantele revers crescute) şi scara pentru
desfăşurarea tragerii de ataşamente la distanţa de la 200-400m. Cu scopul asigurării tragerii
de ataşamente la distanţa minimală 100m. în componenţa detunătorului de grenade a fost
inclusă o construcţie cu robinet. În stare deschisă a robinetului o parte a gazelor de la arderea
încărcăturii se aruncă din canalul barilului în atmosferă, şi în aşa mod se micşorează viteza
iniţială de zbor a grenadei (76 m/s - 55 m/s). Însă rezultatele de desfăşurare a încercărilor
militare au dezvăluit absurditatea de prezenţa robinetului şi în continuare, la fabricarea
detunătorului de grenade, dizpozitivul robinetului a fost exclus din construcţie, iar distanţa
minimală a împuşcăturii s-a mărit pînă la 200m.
Pregătirea pentru tragere din lansatorul de grenade cu sub-baril din poziţia de pe
genunchi concentrîndu-se în sol. În dependeţa de sarcina pusă, distanţa tragerii şi
particularităţile poziţiei de foc, trăgătorul din automat poate efectua tragerea din următoarele
poziţii:
- culcat;
- de pe genunchi, de pe umăr, de sub braţ cu sprijinirea suportului în sol;
- stînd de sub braţ sau cu sprijinul în sol;
- stînd de pe umăr sau de sub mînă.
Datele tehnice a detunătorului ГП-25
 Calibrul – 40
mm
 Lungimea-
323mm
 Lungimea tevei-205mm
 Distanta de ochire -50-100m
 Lungimea părţii filetate (întretăiate) a canalului ţevei – 98 mm
 Numărul ghinturilor – 12
 Masa detunătorului fără pat - 1,2 kg
 Lugimea liniei de ţintire – 120 mm
 Distanţa maximală a tragerii – 400 m
 Raza eficace de actiune a grenadei-7m
 Completul de grenade portativ -10 grenade
 Cadenta de tragere –4-5 lov.min
Pozitia de tragere din GP-25 grenada sectionata ВОГ-25

Ambalaje cu aerozol.
Ambalaj aerozolic „Черемуха -10” – destinat pentru acţiunea directă cu gaz lacrimogen
insuportabil contra infractorului.
Reprezintă un ambalaj aerozolic destinat pentru
influenţa asupra infractorului cu gaze lacrimogene.
 Masa – 100 gr.
 Distanţa de aruncare – 90 cm.
 Timpul de acţiune asupra infractorului – 2-3 sec.
Soluţia conţinută în balonaş se aruncă la o
distanţă de 0,9 metri pe frontul de împrăştiere de 0,7
metri.
Continuitatea de eliminare a conţinutului activ al ambaljului aerozolic depinde de
timpul de apăsare pe capul supapei. Pentru asigurarea efectului maxim, aruncarea soluţiei
este necesar să fie făcută în pieptul infractorului de la distanţa de 40-70 cm, în decursul a 2-3
secunde. La aplicarea de la distanţă mare (80-100 cm) trebuie să măreşti timpul de apăsare
pe capul supapei. De împrăştiat substanţa care urmează în direcţia vîntului cu o aşa calculare
ca jetul să nu fie îndreptat spre colaboratorul care o foloseşte. Lucrul acesteia se garantează
la o temperatură de la -5 pînă la +50 grade, timp de un an. Pentru asigurarea lucrului acesteia
în timp de iarnă, substanţa trebuie purtată sub haină.
2. Ambalaj aerozolic “Teren – 4” – destinată pentru acţiunea neîntîrziată a

substanţei cu aerosol, cu acţiune lacrimogenă insuportabilă asupra
infractorului.
 Masa – 71 gr;
 Lungimea – pîna la 2.5 m;
 Diapazonul tº - 8 – 45 Cº;
 Timpul de apăsare – 1-2 sec;
 Timpul de apăsare neîntrerupt – 6-7 sec;
 Termen de valabilitate – 12 luni.
3. Pulverizator cu aerozol „РЕЗЕДА-10, РЕЗЕДА-10М”
Destinat pentru acţiunea asupra infractorilor cu gaz lacrimogen. Acţionează efectiv
asupra persoanelor aflate în stare de ebrietate sau sub dozare cu stupefiante şi pentru a
neutraliza un animal ce ameninţă viaţa şi sănătatea cetăţenilor.
<РЕЗЕДА-10> <РЕЗЕДА-10М>
- înălţimea
146 mm. 102 mm.
- diametrul
35 mm. 35 mm.
- Distanţa acţiunii
4 m. 4 m.
- Distanţa minimă de aplicare
1m. 1m.
- Masa
130 gr. 87 gr.
- Volumul
100 ml. 5 ml.
- Timpul acţiunii
20sec. 10 sec
- Tipul substanţei iritante CS+МПК (ambele)
4. Pulverizator cu aerozol “ЗВЕРОБОЙ-10Б”

Destinat pentru acţiunea asupra infractorilor aflaţi la distanţă nu mai mare de 6 m.
Încărcat cu substanţă pe baza de soluţie lacrimogenă “СИ-ЭС” (“CS”) şi МПК (pelargonie
morfolidă de acid). Acţionează efectiv asupra
persoanelor aflate în stare de ebrietate, sub acţiune
narcotică şi pentru a neutraliza un animal ce ameninţă
viaţa şi sănătatea cetăţenilor.
 Timpul ieşirii, nu mai puţin de – 20 sec.
 Distanţa minimală de aplicare – 1,5 m.
 Distanţa maximală de aplicare – 6 m
 Tipul substanţei iritante – CS+МПК
Cămaşe de forţă – destinată pentru imobilizarea persoanelor agresive, care opun
rezistenţă fizică.
Plase speciale – destinate pentru capturarea persoanelor agresive din masele

mulţimii care tulbură grav ordinea publică.
Acest mijloc se monteaza la pistolul-mitralieră se pune în fucţiune cu ajutorul unui
cartuş orb.
Mecanismul se ataseaza la arma de foc AKMC ,si prin ajutorul gazelor produse de la
cartusul orb se desface si se arunca in directia pe care indreptam ,asupra tintei.
Armă electroşoc.
1. Dizpozitive electroşoc cu încărcător autonom de scînteie АИР-107У
Destinată pentru acţiuni neletale asupra infractorului cu o serie de încărcături electrice
scurte de curent electric cu
tensiune înaltă. Poate fi dotat cu
cartuşe electrice de la
distanţă.
- Grosimea hainei pătrunse – 5,0-
7,0 mm;
- Tensiunea impulsului – 90 kW;
- Distanţa de împuşcare a electrozorilor – 5 m.
2. Dizpozitiv cu electroşoc ЭШУ-200

Destinat pentru acţiunea neletală asupra infractorului cu o serie de
încărcături electrice scurte de tensiune ridicată.
 Tensiunea impulsului – 65 kW;
 Grosimea hainei pătrunse – 4,0 - 6,0

 mm.
Cîinii de serviciu pot fi folosiţi pentru oprirea, prinderea sau imobilizarea unei
persoane, în cazul cînd aceasta nu se supune la somaţia poliţistului aflat în patrulare sau în
executarea altor misiuni. Cînele de serviciu se mai foloseşte şi pentru apărarea poliţistului pe
timpul cît acesta execută imobilizarea unei persoane.
Cartuşe cu glonţe de cauciuc şi plastic.
1. Cartuşele oarbe sunt destinate pentru acţiune cu efect psihologic asupra
persoanelor ce incalcă ordinea publică în timpil dezordinelor de masă.
Cal. 5.45 mm (AK-74) cal.7.62 mm (AKM-7.62)
2. 43-mm acţiunea împuşcăturii de şoc ВГМ93.600
Destinat pentru împuşcarea din lansatorul de grenade cu magazinul ГМ-94, cu scopul

impactului de nepenetrare a acţiunilor asupra
infractorului.
 Viteza iniţială a grenadei, nu mai puţin de –

45 m/s;
 Distanţa minimală de tragere – 40 m;
 Distanţa de eficacitate – 110 m.
Mijloace de asigurare a operaţiilor speciale (auxiliare)
Aparat cu raniţă „ОБЛАКО” – este destinat

pentru stropirea pe teren deschis a substanţei sub formă de
praf sau lichide cu acţiune lacrimogenă.
Se aplica de catre colaboratorii SP in cazurile
prevazute de art.35 si 36 a legii cu privire la SP;sectiunea
21-a a statutului executarii pedepsei de catre condamnati
punctele.32.33 al regulamentului serviciului de lupta al
DIP ord MJn 106 din 06.09.2006 si art 223 a codului de
executare.
D.T.T:
Timpulde lucru continu45-60sec(timpul pulverizarii
continuu).
- Capacitatea rezervorului 16+-0.5 l.
- Masa AR neincarcat -8 kg.
-
Suprafaţa de prelucrare 150 m2
-gabaritele rezervuarului:lungime-350mm
inaltime-620mm .latime -320mm
-presiunea de lucru- 15+-1 atmosfera
marimea norului de fum la vitez/vintului 1-4metri/sec este:
lungimea-50 70m inaltimea 2-5m latimea -25-40m
-timpul mediu de consum a preparatului-0,2 l/sec
-personalul de deservire a aparatului -2 colaboratori.
TIPUL APARATULUI-PORTATIV-RANITA-
modul de impingere a preparatului este –crearea surplusului de presiune de gaze
de catre gazogeneratorul descompunerii tehnice.
Principiul de lucru a AR -16 este bazat pe impingerea preparatului (prafului) din
rezervoar prin crearea in el a surplusului de presiune de gaze primit in rezultatul lucrului
gazogeneratorului.Aparatul in partea de sus are gaura de alimentare prin care se
efectueaza alimentareacu preparate (praf,lichid)
In partea de jos a rezervoarului se afla gura in care se fixeaza gazogeneratorul cu
mecanismul de declansare.Mai jos de capacul gura gazogenerator se afla cuplajul de
eliminare a preparatului din rezervoar care include in sine :furtunul,supapa de eliminare
si prelungitorul.Corpul mecanismului de declansare de asemenea serveste ca capac a
gurei gazogeneratorului se fixeaza se fixeaza deasupra gurei cu piulita de acoperire.Pe
capacul gurei de alimentare este fixat supapa de sigurantta.
PREGATIREA AR-16 DE LUCRU
La primirea AR-16 este necesar de a efectua verificarea exterioara,verificarea
prezentei garniturilor de etasare si complectului de detalii componente conform
pasaportului AR-16.
Alimentarea AR-16 se permite de efectuat intrun loc deschis indepartat de incaperi de
serviciu si locative .Lucrul cu preparatul praf trebuie sa fie efectuata in haine speciale
,combinizon,manusi de cauciuc,masca antigaz.
AR-16 e necesar de al pune in pozitie orizontala pe ranita .Desurubampiulita de acoperire a
gaurei gazogeneratorului si extragem gazogeneratorul.
Decuplam prin desurubare mecanismul de declansare si a camerei de ardere a
gazogeneratorului.Desurubam din camera de ardere capacul.Extragem din tubul ambalator
completul de luminari pirotehnice si trei din ele le introducem in camera de ardere
.Insurubam capacul la loc .Instalam in camera cartusului pirotehnic a capacului un initiator
de incendiere din completul de luminari pirotehnice .Armam mecanismul de declansare prin
tragerea percutorului pina la capat si introducem in taietura percutorului splintul de
siguranta.
Insurubam camera de ardere in corpul mecanismului de declansare .Verificam prezenta
garniturii de etasare.
Instalam gazogeneratorul asamblat in gura si stringem cu piulita de acoperire.
Instalam aparatul in pozitie verticala
Desurubam capacul gurei alimentatoare ,introducem pilnia in gura alimentatoare si umplem
rezervorul AR-16cu preparat in cantitate de 10 litri.Toate aceste actiuni este necesar de al
efectua in mijloace de protectie prevazute.Verificam garnitura de etasare a capacului si
fixam capacul.
AR -16 ESTE GATA DE LUCRU
PORNIREA AR-16:
Inainte de pornire este necesar de a verifica ca supapa de eliminare a cuplajului eliminare a
preparatului sa fie inchisa.
PunemAR-16 in pozitie verticalape suportul de ranita .Stam intro parte a AR-16 tinind
aparatul cu o mina si cu cealalalta mina scoatem splintulde siguranta din mecanismul de
declansare a gazogeneratorului.
In decursul a 25-30 sec trebuie sa se auda un sunet specific lucrului gazogeneratorului si
anume un fisiit incet ,fapt determinat de arderea luminarilor pirotehnice.In timpul acesta
rezervorul se incalzeste .Gazul din gazogenerator ajunge in camera de lucru si creeaza in ea
surplus de presiune.
Imbracam AR-16 in spate ,luam in mina dreapta supapa de eliminare a cuplajului de
eliminare.Ne apropiem de obiectul impotriva caruia trebuie sa actionam din directia vintului
la o distanta nu mai mica de 7-10m.Deschidem supapa de eliminare si tinind prelungitorul in
pozitie orizontala la inaltimea de aproximativ 1.5m de la pamint si actionam prin
pulverizarea preparatului in directia vintului miscindu-ne in directia indicata.
La finele lucrului scoatem aparatul din spate ,il punem la pamint ,ne convingem ca in
aparat nu ezista surplus de presiune prin deschiderea a citevai ori a supapei de eliminare a
cuplajului de eliminare
REINCARCAREA AR-16
Punem AR-16 in pozitie orizontala .Desurubam piulita de acoperire cu 2 turatii si ne
convingem de lipsa surplusului de presiune din rezervor.Scoatem piulita de acoperire si
extragem gazogeneratorul.
Inlaturam resturile preparatului prin gura gazogeneratorului si decuplam mecanismul de
declansare .
Desfacem gazogeneratorul si decuplam mecanismul de declansare de la camera de ardere.
Extragem din camera de ardere initiatorul de incendiere folosit.
Deschidem capacul camerei de ardere si curatim de ramasite ale luminarilor pirotehnice
AR-16 ESTE GATA DE O ALTA INCARCARE
MASURILE DE SECURITATE:
-La lucrul cu AR-16 sunt admisi colaboratorii ce au sustinut colocvimul la constructia ,lucrul
si masurile de securitate a AR-16.
-In timpul lucrului cu initiatorul de incendiere este necesar de a respecta masurile de
precautie ,Luminarile pirotehnice este necesar de a le feri de foc deschis.
-Lucrul cu preparatul(praf,lichid)este necesar de efectuat lucrul in haine de protectie
individuale cuvenite.
-Alimentarea AR-16 se efectueaza strict in pozitie verticala,si sa fie pozitia stabila fara
miscari.
-In timpul smulgerii splintului de siguranta este interzis de a sta vizavi de mecanismul de
declansare.
-Dupa inceputul eliminarii preparatului din AR-16 este interzis de a desuruba capacul gurei
de alimentare si a mecanismului de declansare.
-Verificarea starii tehnice a AR-16 este necesar in incapere cu instrument corespunzator.
-Inlaturarea defectelor este necesar de a le efectua in timp ce aparatul nu este pus in
functiune,in lucru.
-Dupa lucru cu aparatul este necesar de a degaza AR-16,mijloacele de protectie si ramasitele
preparatului.Pentru aceasta este necesar de a sterge cu o cirpa inmuiata in solutie degazanta
suprafata exterioara a AR-16,cuplajul de eliminare,furtunul si gazogeneratorul.
-Suprafata exterioara a rezervorului de prelucrat cu solutii degazante ,de spalat minutios cu
apa si de uscat.
-De prelucrat cirpa cu solutie degazanta ,mijloacele de protectie ,ramasitile preparatului,de a
umple cu solutie degazanta,de adunat impreuna cu cirpele folosite la curatare intrun vas
separat.
-Solutia degazanta folosita ,resturile ,cirpele trebuie de strins impreuna si de dat foc.
-AR-16 ,initiatorul de incendiere,si luminarile pirotehnice se pastreaza in inapere cu acces
exclusiv a persoanelor acreditate la lucrul cu AR-
Reţeptura de praf РП-20 “ДИСПЕРСИЯ”

Destinată pentru încărcarea (modernizarea) grenadelor cu aerozol cu efect iritant “ДРЕЙФ”
“ДРЕЙФ-2” “КРОЛЬ”, la fel şi pentru alimentarea aparatului cu raniţă “ОБЛАКО”.
Reţeptura de praf РП-20 reprezintă prin sine o soluţie albă (aerozol şi substanţa iritantă CS.)
Reţeptura РП-20 acţionează efectiv asupra persoanelor aflaţi în stare de ebrietate sau sub
acţiunea narcotică.
Masa concentraţiei de substanţă iritantă – 20,0 %
Dispersia - ≤120 m2
Grenade şi dispozitive audio-vizuale
1. Grenade cu efect acustic şi de iluminare „Заря” – destinate pentru acţiuni
psiho-fiziologice contra infractorului cu impulsuri puternice de zgomot.
- Diametrul – 64 mm
- inaltimea-107
- puterea tensiunii audio-172 db
- puterea luminii-mai mult de 30*10 kd
- diametru-64mm
- Masa – 0,15 kg
- Primejdie de moarte – 2 m.
- Nivelul periculos al acţiunii zgomotului – la distanţa 10 m.

Pentru aducerea grenadei în funcţiune cu o mişcare rapidă trageţi zgîrîietura capsulei de
aprindere pînă la apariţia ţăncăniturii. Aruncarea se efectuează imediat, peste 3-5 secunde
are loc explozia. Explozia grenadei este însoţită de iluminare şi zgomot puternic.
Grenada de mînă cu efect acustic şi iluminare “Заря-2”
2. Destinată pentru provocarea acţiunilor cu

efect acustic şi iluminare asupra infratorilor. Grenada
de mînă cu efect acustic şi de iluminare trebuie
aruncată (aplicată) aşa, încît distanţa de la punctul de
cădere pîna la cel mai apropiat om sa fie nu mai mică
de 2,5m. Se interzice să aplici grenada în locuri, unde
sunt scurgeri de gaze, se păstrează substanţe
expolizive, substanţe uşor inflamabile şi materiale.
- Înălţimea cu ППМ – 120 mm.

- Masa – 0,175 kg.
- Nivelul de presiune cu zgomot la distanţă 10 m – nu mai mult de 172 dB.
- Puterea luminii - nu mai puţin de 3,0x106 kd.
3. Utilaj cu efect acustic şi de iluminare „Пламя” - destinate pentru acţiuni

psihofiziologice contra infractorului cu impulsuri puternice de zgomot şi lumină.
Diametrul – 75 mm
Masa – 0,785 kg
Nivelul periculos al acţiunii zgomotului – la
distanţa 15 m.
La pregătirea utilajului nemijlocit la
locul de aplicare urmează să scoţi capacul şi
să uneşti cablurile aprinzătorului electric la
lanţul electric. Aducerea dispozitivului în funcţiune se efectuează prin
tensiunea permanentă a aprinzătorului,care asigură tensiunea nu mai
puţin de 0,5 A.
Grenada de mînă cu efect acustic şi de iluminare “ПЛАМЯ-М”
Destinată pentru presiuni psiho-fiziologice asupra infractorului înarmat. Poate fi
aplicată pentru eliberarea de ostatici, înăbuşirea dezordinilor
de masă.
 Înălţimea cu electrofitil – 84 mm.
 Masa – 0,2 kg.
 Nivelul de presiune cu zgomot la distanţă 10 m., nu mai
mult – 172 dB.
 Puterea luminii, nu mai puţin – 6,0 x 106 kd.
Dispozitivul poate fi pus în funcţiune atit cu electrofitil cu acţiunea tensiunii a nu mai
puţin de 0,5A, cît şi cu ППМ У-515. Se interzice să fie folosită în locuri unde au loc
scurgeri de substanţe explozive şi uşor inflamabile.
4. Grenadă de mîna cu gaz lacrimogen “Teren - 5” – grenadă cu efect acustic şi
de iluminare destinată pentru aplicare cu scopul de stopare a acţiunilor inamicului şi
înlăturarea dezordinilor de masă. Se aplică cît în teren liber, la fel şi în încăperi.
Masa – 80 gr.
Timpul activ – 3-5 sec.
Volumul norului - 6-10 m³
Mărimile facultative: Înălţimea 150 mm.
• Diametrul – 180 mm.
Pentru aducerea grenadei în funcţiune cu o
mişcare rapidă se trage zgîrîietura capsulei de
aprindere pînă la apariţia ţăncăniturii.
Aruncarea se efectuează imediat, peste 3-5 secunde are loc
explozia.
5. Grenada cu efect acustic şi de iluminare “Teren – 7” – destinată pentru

acţiunea psiho-fiziologică asupra infractorului cu impulsuri puternice de zgomot. Ambalajul
constă din corp polimeric ermetic, încărcat cu fotosubstanţă şi
mecanism de deschidere (ППМ). Se poate aplica cît în locuri
deschise, atît şi în încăperi.
- Masa – 0,158 kg.
- Înălţimea – 135 mm.
- Puterea luminii – 1,0 x 106 kd.
- Timp activ – 2,5 sec.
- Raza de acţiune efectivă – 10 m.
- Nivelul periculos al acţiunii zgomotului la distanţă – 1,5 m. –
165dB.
6. Grenadă cu efect acustic şi de iluminare “Teren – 7M”

– destinată pentru acţiuni psiho-fiziologice asupra infractorilor cu
impulsuri puternice de zgomot şi iluminare. Preparatul constă din
corpul de oţel, cu o aplicare multiplă, în interiorul căruia este instalat
un container încărcat cu soluţie foto şi cu mecanism de acţiune. Soluţia poate fi aplicată în
teren liber, cît şi în încăperi.
- Masa – 684 gr.
- Diametru – 60 mm.
- Înălţimea – 135mm.
- Puterea luminii – 1,0 x 106 kd.
- Timpul activ – 2.5 sec.
- Raza efectivă de acţiune – 10 m.
- Nivelul periculos de acţiune a zgomotului la o distanţă – 1.5 m – 165 dB.
7. Grenada de mînă cu acţiune de efect acustic, de iluminare şi acţiune iritantă

“ДРОФА”
Destinată pentru acţiuni psiho-fiziologice asupra
infractorilor la desfăşurarea operaţiunilor speciale şi
înlăturarea dezordinilor de masă. Grenada poate fi
aplicată în volume limitate (saloanele mijloacelor de
transport).
- Puterea luminii la declanşarea încărcăturii cu efect
acustic şi de iluminare, nu mai puţin de –
2,0x106kd.
- Nivelul de presiune cu zgomot la distanţa 5m de la punctul de iniţiere, nu mai puţin de
– 110 dB.
- Volumul norului de aerozol cu acţiune iritantă – 350 m³
- Timpul activ de relefare a gazului, nu mai mult de – 10 sec.
- Timpul continuu de lucru – 4 sec.
8. Grenada de mînă cu efect acustic şi de

iluminare “ФАКЕЛ” şi “ФАКЕЛ-С”
Destinată pentru aplicarea acţiunilor acustice şi

de iluminare, cu implsuri puternice de zgomot asupra
infractorului. Grenada trebuie aplicată în aşa mod, încît
distanţa de la punctul de cădere pînă la cea mai apropiată persoană să fie nu mai puţin de
2,5m. Se interzice să fie folosită în locuri unde au loc scurgeri de substanţe explozive şi uşor
inflamabile.
<ФАКЕЛ> <ФАКЕЛ-С>
 Nr. elementelor cu impulsuri puternice de zgomot şi iluminare:
6 1
 Nivelul presiunii de zgomot creată de fiecare element la distanţa de pină la 10m:
145 dB 145 dB
 Raza efectivă de acţine
20 m. 5 m.
 Puterea luminii creată de fiecare element, nu mai puţin de:
10x106кд 10x106кд
9. 43-mm împuşcătura cu acţiune de efect acustic şi iluminare ВГМ93.400

“ТЕРМИТ”
Destinată pentru folosirea din lansatorul de grenade cu magazinul ГМ-94 cu scopul
creării asupra infractorului a acţiunilor cu efect acustic, de iluminare şi
acţiuni psiho-fiziologice la desfăşurarea operaţiunilor speciale.
 Masa – 0,315 kg.
 Puterea maximală a luminii – 2,0 x 106 kd.
 Nivelul de presiune cu zgomot la distanţa de 10 m– 150 dB.
 Distanţa ţintită – 300 m.
 Distanţa maximală de tragere (împuşcare), nu mai puţin de –
600m.
10. 40-mm împuşcătura pentru acţiunea acustică AC3-40 „СВИРЕЛЬ”

Destinată pentru aplicarea
acţiunilor acustice, traumatologice,
inofensive asupra infractorului.
Se împuşcă din lansatorul de
grenade ГП-25 (ГП-30).
 Puterea luminii la funcţionarea
elementului acustic şi de iluminare –
2,0x106 kd.
 Nivelul de presiune cu zgomot la
funcţionarea elementului acustic şi de iluminare la distanţa 1m. – 170 dB.
 Timpul de lucru a elementului acustic – 3 sec.
 Distanţa tragerii – 100 m.
 Înălţimea de funcţionare a elementului acustic şi de iluminare – 10 m.
11. Muniţie cu dispersie БК-С
Destinat pentru acţiune cu efect acustic şi de iluminare asupra infractorului la

suprimarea dezordinilor de masă sau desfăşurării
operaţiunilor speciale. Se aplică la împuşcarea din
dizpozitivele „ГНОМ-УМ-1” şi „ГНОМ-УМ-6”.
 Puterea luminii din momentul acţiunii, nu mai puţin de – 8,0 x

106 kd;
 Nivelul de presiune cu zgomot din momentul acţiunii la
distanţă de 1 m. de la punctul de lucru – 145 dB;
 Descoperirea muniţiei la înălţimea, nu mai puţin de – 10 m;
12. Muniţii pentru instalarea tipului de

“ЛАФЕТ” şi “ЗАРЯД”
Complectul este destinat pentru aplicarea acţiunilor psiho-

fiziologice asupra infractorului la suprimarea dezordinilor de masă pe calea
împuşcării din dizpozitivele “ЛАФЕТ” cu împuşcătura pirotehnică lichidă
dispersată (a grenadei) cu acţiune iritantă. Complectul este alcătuit din:
împuşcături dispersate iritante cu explozia reţepturei de acţiune
apropiată şi îndepărtată. Reţepturile aplicate ale împuşcăturilor asigură
acţiunea neletală asupra infractorului neprovocînd daune grave.
o Calibrul – 50 mm.
o Lungimea – 205 mm.
o Suprafaţa de împrăştiere a compoziţiei – 25 m².
o Distanţa efectivă de aplicare a împuşcăturilor cu acţiune
apropiată –30-100 m.
o Distanţa efectivă de aplicare a împuşcăturilor cu acţiune îndepărtată – 60-100 m.
13. Complex cu lazer bruiaj de dimensiuni mici (compact) “ПАУК”
Destinat pentru suprimarea acţiunilor ilegale a infractorilor şi teroriştilor, cu acţiunea
intensivă a luminii cu lazer asupra organelor de văz fără consecinţe şi orbire temporară a
teroriştilor, înarmaţi cu dispozitive optice.
- Diametrul petei la 50m. – 0,4 –

3,0 m;
- Distanţa acţiunii:
pe timp de zi – 100 m;
pe timp de noapte – 300 m;
- Densitatea puterii – 0,2 mvt/cm².
14. Lanternă specială cu lazer <ПОТОК>
Constă din lazer şi diode

module. Radiaţia cu lazer poate fi
aplicată ca o sursă efectivă de
descurajare, pentru crearea unei
interferenţe de lumină, care îngrelează
inamicilor împuşcarea şi ţintirea,
totodată folosind-o ca indicator. Radiaţia cu lazer nu provoacă leziunea organelor de văz.
 Lungimea valurilor radiaţiei coerente – 635-660 nM;

 Densitatea flexului de putere la distanţa de 4m. – 2,5 мВт/cm²;
 Sursa a tensiunii de alimentare (2 baterii) – 6W;
 Lungimea lucrului neîntrerupt – 8 ore.
Dispozitive de explodare cu destinaţie specială.
 Complex de mijloace pentru asigurarea operativă de pătrundere “ВЗЛОМ”

Destinat pentru distrugerea momentană a sticlei obişnuite, bronată pe întreg
conturul ramei cu acţiune minimală. Întreaga construcţie în pachet ocupă un volum minimal.
Aducerea dizpozitivului în acţiune se efectuează de către un operator.
 Masa – 2 kg.
 Lungimea – de la
1,5 pînă la 3,5 m.
 Timpul de pregătire a complectului pentru lucru, nu mai mult de – 5 min.
 Temperatura diapazonului de aplicare – de la -40 pînă la +50Cº.
 Nivelul tensiunii pe frontul liniei de lovire la distanţa de 1,5m, nu mai mult de – 20
кПа.
 Utilaj explozibil de dimensiuni mici „Ключ” – destinat pentru dărîmarea uşilor

închise. El reprezintă un inel din cauciuc, încărcat cu substanţă explozibilă.
 Masa substanţei explozibile 60-75
gr.
 Masa întregii încărcături-250 gr.
 Diametrul inelului – 180 mm.
În timpul exploziei străpunge

lemnul cu o grosime de 50 mm, aliaj de aluminiu – 4 mm, oţel – 3 mm şi formează o gaură
cu diametrul 100-150 mm.
În utilaj se foloseşte corelathexoze, care se iniţiază cu detunătorul electric sau cu tubul
inflamator. Pentru pregătirea utilajului către lucru este necesar de a scoate plomba de pe tub
şi de a curăţi cupele de parafină, cu ajutorul unei lenţi lipicioase sau plastilină instalate pe
utilajul de pe barieră.
 Detector electric magnetic de metale „ИМП” – forţele OAI folosesc acest
aparat în activitatea operativă de investigaţii şi de urmărire penală: în căutarea obiectelor
metalice aflate în diferite ascunzişuri, la cercetarea locurilor de săvîrşire a infracţiunilor, la
percheziţia domociliului etc. Dispozitivul permite găsirea atît a obietelor metalice de
dimensiuni mari (safeuri,arme etc.) cît şi a celor de dimensiuni mai mici (cuţit, nasturi
metalici şi alte obiecte metalice feroase şi neferoase).
- Distanţa de detectare – 40-45 cm;
- Alimentarea – 6V;
- Greutatea – 7kg;
- Greutatea elementului de detectare – 2,5 kg;
- Temperatura de funcţionare - –300C pînă +500C.
 Dispozitivul “Iris” - determină obiecte din metal în

sol pînă la 0,5 m.
Acest dispozitiv este
destinat pentru căutarea
obiectelor metalice ascunse în medii acvatice în încăperi
etc. Cu ajutorului dispozitivului se poate efectua
percheziţia corporală şi a încăperilor
- Alimentarea – de la 12V-15V cu intensitatea de
0,5 A;
- Distanţa de detectare – 0,5m în sol şi 1m în apă;
- Temperatura de funcţionare – de la –400C pînă +500C
 Aparat „БМ” – 20H „ГАМА” – este destinat pentru detectarea obiectelor

metalice. Cu ajutorul acestui dispozitiv putem detecta obiecte pînă la adîncimea de 20 cm. în
medii care nu conduc sau conduc slab curentul electric. Principiul de lucru al dispozitivului
constă în schimbarea amplitudinii autogeneratorului încercuitul căruia este impulsă bombina
de inducţie.
- Alimentarea – de la 9V – 15V;
- Greutatea – 0,55 kg;
- Temperatura de funcţionare – de la –100C pînă +400C.
-
 Aparat „БМ” – 30H „БЕТА” – principiul de funcţionare este acelaşi ca şi la
dispozitivul „БМ” – 20H „ГАМА”.
- Greutatea dispozitivului – 2,2 kg;
- Adîncimea de căutare:
- cu detectorul de 85 mm. pînă la 20 cm;
- cu detectorul de 150 mm. pînă la 40 cm;
- cu detectorul de 300 mm. pînă la 60 cm.
Mijloacele, bazate pe acţiunea diferitor tipuri de radiaţie.
 Sistema multifuncţională cu lazer “Osminog”:
Destinată pentru constrîngerea scopurilor grupate ale inamicului, aflaţi în zona de

desfăşurare a măsurilor operative sau a operaţiunilor speciale a subdiviziunilor de poliţie.
- Distanţa acţiunii – 10-600 m.
- Masa – 9 kg.
- Timpul continuu de lucru al complexului de la acumulator – 30 min.
 Dizpozitiv de startare “ГНОМ-УМ-1”
Destinat pentru împuşcarea muniţiilor cu acţiuni neletale la suprimarea dezordinilor de
masă sau desfăşurării operaţiunilor speciale. În componenţă întră: telecomanda cu dirijare
distanţată şi un complet de muniţii. Completul se compune: împuşcătura cu iluminare şi
impuls de zgomot, cu fum şi cu acţiuni iritante.
 Nr. pistoalelor – 1.
 Masa dizpozitivului – 7 kg.
 Viteza de tragere – 4 împ/min.
 Timpul de desfăşurare – 2 min.
 Distanţa de tragere – 60 m.
 Masa telecomandei cu dirijare distanţată – 1 kg.
 Dizpozitiv de startare “ГНОМ-УМ-6”

Destinat pentru împuşcarea muniţiilor cu acţiuni neletale la suprimarea dezordinilor de
masă în proporţii mari sau la desfăşurarea operaţiunilor speciale pe teren întins. În
componenţă întră telecomanda cu dirijare distanţată, şase dispozitive de lansare şi un
complet de muniţii. În ansamblu se compune: împuşcături audio-vizuale, cu fum şi acţiune
iritantă (lacrimogenă).
 Nr. pistoalelor – 6.
 Masa dizpozitivilui – 40 kg.
 Viteza de tragere – 12 împuşcături pe min.
 Timpul de desfăşurare – 2 min.
 Distanţa de tragere – 60 m.
 Masa telecomandei cu dirijare distanţată – 1 kg.
 Utilaj de tip casetă, pentru împuşcarea mijloacelor speciale, montată pe
automobile speciale “Лафет”
Destinată pentru ridicarea eficacităţii de aplicare a mijloacelor speciale de către
colaboratorii subdiviziunilor specializate ale OAI - B.P.D.S Fulger şi militarii trupelor DTC,
la suprimarea dezordinilor de masă. În complet intră: împuşcăturile cu efect acustic şi de
iluminare cu fum, cu acţiuni iritante de instruire.
Unghiul de instalare (de aducere) a blocului de
conducere nu mai putin de:
- pe orizontal – de la -90˚ pînă la +90˚
- pe vertical – de la -90˚ pînă la +90˚
 Masa dizpozitivului încărcat, nu mai mult de – 45 kg.
 Masa grenadei – 0,3 - 0,53 kg.
 Calibrul – 50 mm.
 Numărul casetelor/grenadelor în casete – 4x4
 Distanţa împuşcăturii – 30-100 m.
 Nr.de grenade împuşcate concomitent la comanda
“ЗАЛЛ”, – 4
Modulul fumugen БТД de bord, al transportului tehnicii blindate

Destinat pentru protecţia automobilelor şi tehnicii bronate de la focul ţintit al
inamicului, conducerea de instalare a perdelei se execută din carabina conductorului (secţia
de conducere). Modulul БТД asigură instalarea perdelei de fum neapărat alături cu obiectul
păzit.
 Masa, nu mai mult de – 6 kg.
 Nr. casetelor acţionate – 2 buc.
 Nr. tuburilor în casete acţionate – 4 buc.
 Timpul instalării perdelei de fum, nu mai mult de – 2
sec.
 Distanţa instalării perdelei de la bordul tehnicii – 30-
50 m.
 Lungimea perdelei, nu mai puţin de – 20 m.
 Înălţimea perdelei, nu mai puţin de – 4 m.
 Timpul de existenţă a perdelei, nu mai puţin de – 30 sec.
Dispozitiv pentru oprirea forţată a mijloacelor de transport „ЕЖ” – destinată

pentru oprirea tuturor mijloacelor de transport cu roţi
pneumatice.
Masa – 13 kg;
Lungimea – 7 m;
Laţimea – 0,131 m.
Se deschide cantenerul. Se scoate utilajul şi aranjază pe drum în aşa mod, ca
elementele cu ghimpi să fie întoarse în partea de sus în direcţia deplasării transportului ce
trebuie să fie stopat. Categoric se interzice să se aplice dispozitivul „Еж” ÎN CAZURILE:
- Transportului public şi maşinilor care transportă oameni.
- Transportul auto, care aparţine persoanelor străine.
- Motociclete, scutere.
- Pe drumuri de munte, sau drumuri cu o vizibilitate redusă.
- Pe căi ferate, în tuneluri, pe poduri.
Cisterne auto de pompieri cu furtun.

1. Automobil autocisternă de clasă medie ACB-6,0-30 (53605), modelul 110 BP
“ШТОРМ”
Destinat pentru deservirea tehnico-operaţională de asigurare a operaţiunilor

desfăşurate de catre MAI la restabilirea ordinei publice.
- Echipajul, oameni – 3;
- Dimensiunile – 7700x2500x3360 mm;
- Viteza maximală – 90 km/h;
- Masa totală – 16100 kg;
- Volumul cisternei – 6000 l;
- Distanţa maximală de debit a şuvoiuui cu pistolul de bază – 60 m;
- Distanţa maximală de debit a şuvoiului cu pistol ajutător – 20 m.
2. Automobil special cu instalaţie de autocisternă pentru suprimarea
dezordinilor de masă „ЛАВИНА-УРАГАН”
Destinat pentru suprimarea dezordinilor de

masă şi încălcărilor în grup, care dezechilibează
circulaţia transportului, legăturii, organizării de
lichidare a incendiilor cu ajutorul debitului de apă
sub presiune.
- Volumul cisternei – 9000 l;
- Distanţa debitului de apă – 60 m;
- Viteza maximală – 65 km/h;
3. Autocisterna antiincendiară „AC-40” (Лавина) – destinată pentru stingerea

incendiilor şi dispersarea tulburărilor în masă cu ajutorul şuvoiului de substanţă lichidă.
- Capacitatea cisternei – 4m3.;
- Debitul şuvoiului – 40 l/sec;
- Este interzisă folosirea pe timp rece.
Transportorul amfibiu blindat „БТР” cu 8 roţi, toate cu tracţiune – pentru

transportarea efectivului (10 oameni) şi a mijloacelor speciale pe orice teren.
Este dotat cu două mitraliere.
Caracteristicile tactico-tehnice ale maşinilor de luptă din dotare:
Nr.
d/r Caracteristicile tehnico-tactice TAB- 71M BTR-80
1 Tipul tehnicii de luptă Mijloc amfibiu blindat pe roţi

cu formula roţilor 8 x 8
2 Echipajul, efectiv 2+9 2+8
3 Masa de luptă, kg. 11750 13600
4 Dimensiuni
Lungimea , mm 7240 7600
5 Lăţimea, mm 2825 2900
6 Înălţimea, mm 2310 2300
7 Garda la sol, mm Faţă 510 475
Spate 430
8 Viteza maximă de deplasare
km/oră 71/9 80/9
9 Consum combustibil/100 km
- şosea 46 48
- câmp 110-140 60-130
10 Rezerva de parcurs în km
650 600
11 Mitralieră jumilată cal 7,62 mm 1 1
PKT
12 Cartuşe p/u mitr. jumilată cal. 2000 2000
7,62 mm PKT
13 Aruncător de grenade Ag – 9 /1 Ag-9/1
14 Lovituri pentru aruncătoare 5 5
15 Mitralieră cal. 14,5 mm KPVT, 1 1
buc
16 Cartuşe p/u mitralieră cal. 500 500
14,5mm KPVT
17 Numărul de motoare 2 1
18 Tipul motorului 797-05 7403 Camaz

Saviem
19 Puterea motorului, CP 2x130 260
Helicoptere.
Destinate pentru urmărirea şi observarea de la înălţime, la fel pentru executarea
serviciului de patrulare şi căutare pe un perimtru mult mai larg.
Păstrarea efectelor chimice, de geniu, a mijloacelor antiglonţ şi lubrifianţilor la depozitul MAI şi în

secţiile (subdiviziunile OAI)
Măştile antigaz de prima şi a doua categorie se păstrează ambalate în lăzi uscate. Genţi l e şi măştile
suplimentare se păstrează separat.Măştile antigaz de categoriile patru şi cinci, ca şi piesele lor defectate, se
nimicesc conform regulamentului stabilit.
Măştile antigaz şi alte mijloae de proţecţie antigaz trebuie să se păstreze în depozit uscat fără încălzire.
Lăzile se aranjează în stive, cu capacul în sus. Lăţimea stivelor: pentru măsti antigaz - pînă la 6 lăzi,
mijloacelor de protecţie antigaz - pînă la 4 lăzi. Înălţimea pentru măşti antigaz - nu mai mult de 8 lăzi, pentru
mijloacele de apărare - nu mai mult de 6 lăzi.
Nu se permite păstrarea mijloacelor de protecţie antigaz din ţesătură cauciucată sau cauciuc:
 atîrnate sau desfăcute pe stelaj:

 în încăperi luminoase (necamuflate);
 în încăperi cu pătrundere directă a razelor solare;
 în condiţii de influenţă permanentă a curentului de aer.
Mijloacele speciale de tip "Ceriomuha" se păstrează în încăperi uscate, întunecate, în ambalaje
ermetice. Nu se permite păstrarea acestor mijloace în încăperi, unde permanent se află oameni.
Aparatele dozimetrice se păstrează în încăperi încălzite, pe stelajuri sau în safeuri, cu temperatura
optimă de păstrare +20°±10° C şi umiditatea relativă a aerului - 45-75 %. Schimbarea bruscă de temperatură
nu se admite.
Aparatele dozimetrice, în timpul păstrării pe stelajuri, se aranjează la distanţa 0,6 - 0,7 m. de la
perete şi nu mai puţin decît 0,8- 1,2 m. unul de altul. Se interzice păstrarea aparatelor dozimetrice împreună
cu substanţele chimice agresive, cît şi instalarea lăzilor una asupra altei ori puse pe podea.
În timpul păstrării aparatelor dozimetrice sursa de alimentare trebuie d e c o n e c t a t ă şi scoasă din
aparate.
În cazul păstrării pe un timp mai îndelungat aparatele dozimetrice se conservează ermetic în huse de
polietilenă, unde se folosesc absorbanţi de umezeală. În huse se pun în săculeţe de bumbac absorbanţi (1kg
la 1m2 de peliculă).
Nu se permite deschiderea capacelor aparatelor dozimetrice violînd plomba uzinei. După expirarea
termenului de garanţie aparatele se desigilează numai în atelierele de reparaţie a aparatelor dozimetrice.
Locul de lucru al şefului de depozit nu trebuie să se afle în aceeaşi încăpere, unde se păstrează
aparatele dozimetrice.
Mijloacele de protecţie individuală antiglonţ ("Cora", „Miraj”) se păstrează în încăperi uscate,
aerisite, fără pătrunderea directă a razelor solare. In timpul păstrării mai îndelungate se permite păstrarea
mijloacelor de protecţie individuală antiglonţ în geantă pe stelajuri ori în dulapuri aranjate nu mai puţin
decît la 1 m de la aparatele de încălzire. Temperatura optimă în depozitul unde se păstrează mijloacele de
protecţie individuală antiglonţ trebuie să fie în intervalul de 0 - 30° C, iar umeditatea relativă a aerului - 40-
70 %. Nu se permite păstrarea mijloacelor de protecţie individuală antiglonţ împreună cu uleiuri, acizi,
soluţii alcaline şi substanţe inflamabile.2
Mijloacele de protecţie individuală antiglonţ înainte de a fi depuse la păstrare sunt supuse aerisirii.
Lanternele electrice se păstrează în încăperi uscate fără elemente. Toate acumulatoarele fără
electrolit (alcaline şi acide), ca elementele galvanice uscate, se păstrează în încăperi curate, uscate, cu
ventilaţie bună şi fără încălzire. Acumulatoarele acide şi alcaline cu electrolitul turnat, se păstrează în
încăperi încălzite. Se interzice a păstra acumulatoarele alcaline împreună cu acumulatoarele acide, sau în
încăperile unde se păstrează diferiţi acizi.
Elementele galvanice uscate se împart după anii şi lunile de fabricare şi se păstrează în dulapuri,
stelajuri în poziţie verticală.
Detectoarele de mine se păstrează în garnitură (fără sursă de energie electrică) în încăperi
încălzite, uscate, umeditatea relativă a aerului fiind de 40-70 %. În procesul păstrării se efectuează periodic
deservirea tehnică a detectoarelor de mine: examinarea superficială, curăţirea de murdărie şi corozie,
uscarea şi controlarea funcţionării conform regulilor de exploatare. Detectoarele de mine se păstrează în
ambalaj transportabil pe stelajuri ori în dulapuri.
Pentru păstrarea lubrifianţilor şi materialelor de ştergere, în depozite se fac încăperi separate din
piatră ori subsoluri uscate, acoperiş antiinflamabil, ori se amenajează beciuri speciale în soluri uscate.
Păstrarea comună a lubrifianţilor şi materialelor pentru şters este interzisă.
 Păstrarea şi evidenţa mijloacelor speciale
Mijloacele de apărare individuală trebuie să fie plasate în încăperi speciale a puctelor de control a
OAI, izolatoare, în unităţile interne, în dulapuri, sertare metalice sau rafturi, înpachetate în genţi, fiecare în
celula sa aparte. Mijloacele speciale ,,Ceriomuha” şi acesoriile pentru tragere (pistoale de semnalizare şi
carabine KC-23) se păstrează ca arme de luptă la organele de serviciu a afacerilor interne , unităţilor
speciale, instituţiilor penitenciare, unităţilor militare. Mijloacele speciale ,,Ceriomuha” puse pentru coloniile
cu forţe coercitive de muncă, se păstrează în încăperile pentru păstrarea armelor şi subdiviziunilor militare,
care asigura paza instituţiei respectve. Ofiţerii de serviciu poartă răspundere pentru păstrarea mijloacelor
speciale ,,Ceriomuha”. La primirea de către unităţile de serviciu a mijloacelor speciale ,,Ceriomuha” este
necesar ca pe balonaşe să se indice numere de ordine cu cerneală şi să verifice eficacitatea lor de lucru.
Verificarea se efectuează pe teren liber pe cale de apăsare pe capul de pulverizare. Din interorul capului de
pulverizare trebuie să se împroaşte porul de aerozol, vazută la distanţa de 50 cm. Dacă la apăsarea capului
de pulverizare nu se evaporă norul de aerozol, sau conţinutul balonaşului se aruncă în formă de jet, sau la
încetarea presiunii pe cap din interiorul acestuia continuă să se elimine lichid, un aşa balonaş, nu este efectiv
pentu folosire şi necesită să fie înlocuit cu altul. Trebuie să fie schimbate balonaşele mai mici de 50 grame.
Eliminarea şi distrugerea se efectuează în ordine, prescrise de instrucţie. Evidenţa mijloacelor speciale
,,Ceriomuha-10” se realizează în registre în forma corespunzătoare. ,,Ceriomuha-10” păstrate la depozitele
MAI se verifică pe calea cîntăririi. Prima cîntărire se efectuează la primire, următoarele nu mai rar de o dată
în lună. Greutatea balonaşului eficient trebuie să fie nu mai puţin de 100 gr. Balonaşul cu masa mai mică de
100 gr. este cîntărit în mod repetat pesre o zi. Dcă acesta continuă să-şi piardă din masă acesta este
considerat ca nefiind bun pentru ezploatare.
Verificarea tuturor balonaşelor se realizează de o comisie, numită de şeful organelor afacerilor
interne (poliţiei), o dată în lună pe calea cîntăririi. Balonaşele, care au masa mai mică de 50 gr, trebuie să fie
distruse în ordinea corespunzătoare sau să se folosească în scopuri de instruire. Substanţa specială
,,Ceriomuha-10” care nu poate fi exploatată, se distrug după act sau de comisie (prin lovituri de coiocan pe
partea de deasupra a balonaşului). Pînă la aceasta rămăşiţele conţinutului din balonaş se elimină în aer prin
apăsarea pe capul pulverizare. Evidenţa se face după actele de primire de serviciile corespunzătoare.
Cartuşele ,,Ceriomuha-4” după aplicare se strîng şi se distrug pe cale de ardere.
Păsrarea utilajului pentru situaţii obligatorii a transportului auto se realizează în cutii, în încăperi
uscate.
 Păstrarea şi economisirea efectelor chimice, militare şi de geniu, mijloacelor de protecţie

individuală antiglonţ, lubrifianţilor în secţiile (subdiviziunile OAI)
Măştile antigaz în secţiile (subdiviziunile) afacerilor interne se păstrează în dulapuri ori piramide, care
se închid. Pentru fiecare mască antigaz trebuie să fie rezervat un loc separat. La geanta pentru masca antigaz
se afişează o eticheta de mărimea 3x5cm, în care se indică numărul măştii antigaz, numele şi prenumele
persoanei, după care este întărită masca antigaz. Eticheta se fixează în partea stîngă, în locul unirii curelei
cu geanta.
La fiecare despărţitură a piramidei (dulapului) trebuie să fie lipită eticheta cu indicarea numărului
măştii antigaz şi numele de familie al persoanei după care este întărită.
M i j l o a c e l e de protecţie a pielii trebuie să se păstreze aranjate în dulapuri, lăzi sau in formă
desfăşurată, atîrnate pe umerar în încăperi.
Dupa lecţii ori lucru mijloacele de protecţie a pielii şi măştile antigaz se curăţă cu minuţiozitate de
praf, umezeală, murdărie şi se usucă la umbră.
Mijloace infectate cu radiaţie se păstrează separat. Locul păstrării se stabileşte de conducătorul

secţiei (subdiviziunii).
Aparatele dozimetrice se păstrează în încăperile secţiilor afacerilor interne în dulapuri separate care
se încuie, cu respectarea, cerinţelor conform Instrucţiunii prezente. Dulapurile pentru păstrarea aparatelor se
înzestrează cu poliţe şi se împart vertical în despărţituri. Poliţa de jos se află la înălţimea nu mai puţin de
0,2 m de la podea. Pe uşile din faţa fiecărei poliţe se fixează o etichetă cu denumirea modelului şi numărul
aparatului, care se păstrează pe poliţe. Alături de fiecare aparat se indică numele de familie al persoanei,
după care este întărit aparatul dat.
În t i m p u l exploatării aparatele dozimetrice nu trebuie să fie supuse influenţei îndelungate a razelor
solare, ploilor sau zăpezii; e necesar ca ele să fie apărate de murdărie şi praf, de lovituri şi zdruncinări.
După fiecare folosire articolele "Cora", "Miraj" urmează să fie aerisite ori uscate. Nu se permite
influenţa directă a razelor solare.
Mijloacele de protecţie individuală antiglonţ se exploatează în strictă corespundere cu instrucţia
întreprinderii producătoare.
În locurile, unde se păstrează detectoarele de mine, se atîrnă tăbliţe cu indicarea numerelor
detectoarelor de mine, numelui şi prenumelui persoanei răspunzătoare pentru păstrarea lor. Controlul
asupra stării tehnice a detectoarelor de mine se exercită prin controlul exterior şi controlul periodic al
funcţionării schemei electrice. Rezultatele controalelor se introduc în formulare.
Lubrifianţii se păstrează în gresoare speciale ori în bidoane închise ermetic. Se interzice păstrarea
lubrifianţilor în vase deschise.
 Măsuri de siguranţă
Mijloacele de apărare individuală se aplică - unele în combinaţie cu altele, avînd în vedere situaţia
operaţională concretă şi gradul de înarmare a infractorilor.
La pregătirea pentru aplicare a mijlocelor speciale este necesar de a verifica, lipsa de fisuri şi daune,
văzute cu ochiul liber pe suprafaţa căştilor şi scuturilor, disponibilitatea şi integritatea elementelor de
apărare blindată. Alegerea căştilor după mărimea capului se face cu ajustarea centurii părţii de jos a gîtului
(coiful Sfera). Verificaţi funcţionalitatea mijloacelor speciale.
Încărcarea carabinei KC -23, a pistolului de alarmă este necesar de a se efectua neapărat înainte de
primirea comenzii. Participanţii operaţiunii , nimeriţi în zona de acţiune a norului de gaz trebuie să
părăsească zona periculoasă. Pentru acordarea primului ajutor medical, persoanelor pătimaşe de la norul de
gaz se foloseşte spirt şi a soluţiei de sodă de 2 % sau sării de bor ( pentru clatire ochilor).
Cu mijloacele speciale, care corespund caracteristicilor tehnico-tactice ale celor de tip “Ceriomuha-
10”, în caz de agravare a situaţiei, se înzestrează ofiţerii subunităţilor militare, personalul echipelor de trupe
pentru menţinerea ordinei publice în perioada executării serviciului. În caz de atac sau alte acţiuni
premeditate ale infractorilor, care ameninţă iminent viaţa militarilor trupelor de carabinieri, altor persoane,
hotărîrea privind aplicarea acestor mijloace o iau persoanele respective în mod de sine stătător.
Alte feluri de mijloace speciale mai toxice, care corespund caracteristicilor tehnico-tactice ale celora
de tip “Ceriomuha-6;7” pot fi aplicate cu permisiunea şefilor operativi superiori, a comandanţilor de unităţi
militare şi a adjuncţilor lor, cu raportarea ulterioară în instanţe.
Acţiunile colaboratorului de poliţie în norul de gaz se efectuează în mijloace individuale de protecţie.
În timpul lucrului cu mijloacele speciale ,,Ceriomuha” categoric se interzice:
- să desfaci ,,Ceriomuha-1”, să le înlături neregularităţile şi să nu să se transporte în genţi;
- să arunci grenada ,,Ceriomuha-6 ” în încăperea care are volumul mai mic de 60 m3;
- să se folosească pentru tragerea din carabiniera KC -23 orice tip de muniţii, încărcături în cartuşe de
carton de 26 mm, mijloace speciale de zgomot şi iluminare;
- în cadrul lucrului cu mijloacele speciale de explodare de dimensiuni mici, grenadele cu efect acustic
şi de iluminare, mijloacele de iniţiere trebuie să fie transportate aparte de utilajul explozibil. Înainte de
conectarea lănţişorului electric la sursele de iniţiere este necesar să te convingi de inexistenţa în aceasta a
tensiunii. Colaboratorul care aplică utilaje de explodare de dimensiuni mici sau grenade cu efect acustic şi
de iluminare, trebuie să fie echipat cu mijloace individuale de protecţie.
Referitor la aplicarea mijloacelor speciale de tip “Ceriomuha-10” de către echipa de trupe se notează
în tabelul de patrulare şi santinelă.
Pentru aplicarea nelegitimă sau incorectă a mijloacelor speciale lacrimogene, vinovaţii poartă
răspundere în modul stabilit.
Grupele de aplicare a mijloacelor speciale de tip “Ceriomuha” trebuie să fie asigurate cu transport
auto, mijloace de transmisiuni, cu megafoane şi alte amplificatoare ale vocii, cu măşti contra gazelor,
mijloace de prim ajutor medical.
Categoric se interzice să aprinzi pentru o aplicare repetată, cablul de aprins care sa stins. Se interzice
să te apropii de dispozitivele care nu au acţionat „Пламя”, ”Импульс”, ”Ключ”, grenade ”Заря” în decurs
de 10 minute.
La folosirea metodei electrice de iniţiere a dispozitivelor menţionate mai sus, asiguraţivă de
eficacitatea lanţului electric. După 10 minute (în caz de refuz) decuplaţi sursa de iniţiere de la dispozitivul
care nu a funcţionat şi să fie duse la locul permanent de păstrare pentru stabilirea cauzei de refuz.
După aplicarea mijloacelor speciale, se efectuează controlul terenului de aplicare cu scopul depistării
şi lichidării posibilelor surse de incidente
STATUTUL executarii pedepsei de catre condamnati
Sectiunea a 1-a
Dispozitii generale
1. Statutul executarii pedepsei de catre condamnati (in continuare - Statut) reglementeaza temeiul,
conditiile si procedura punerii in executare de catre administratia penitenciara si executarii de catre
condamnati a pedepselor penale privative de libertate - inchisoarea si detentiunea pe viata.
Dispozitiile prezentului Statut referitoare la conditiile de detinere, drepturile si obligatiile
persoanelor condamnate, activitatile socioeducative, stimularile si sanctiunile disciplinare se
aplica in mod corespunzator persoanelor fata de care a fost aplicata masura arestului preventiv, cu
particularitatile prevazute pentru categoria respectiva.
[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.1298 din 13.11.2006, in vigoare 24.11.2006]
2. Prezentul Statut este elaborat in baza prevederilor Codului de executare si in vederea

respectarii dispozitiilor Codului penal, Codului de procedura penala si altor acte normative nationale si
internationale la care Republica Moldova este parte.
3. Actiunea Statutului se extinde asupra tuturor categoriilor de institutii penitenciare, normele lui
fiind obligatorii pentru detinutii aflati in ele, personalul acestor institutii, precum si pentru persoanele care le
viziteaza. Nerespectarea prevederilor Statutului atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara,
administrativa sau penala, conform legislatiei.
4. Reglementarile prezentului Statut nu pot limita drepturile si libertatile, precum si nu pot stabili
detinutilor alte obligatii decit cele prevazute sau cele ce rezulta din continutul legii.
5. In sensul prezentului Statut, urmatorii termeni si expresii semnifica:
celula - incaperea in care este cazata persoana pe perioada detentiei;
condamnat - persoana in privinta careia a ramas definitiva hotarirea instantei de judecata, prin
care aceasta a fost condamnata la o pedeapsa penala privativa de libertate;
detentie - orice forma de privare institutionala de libertate, dispusa in baza unei hotariri definitive
sau executorii a instantei de judecata (judecator de instructie), emise in conditiile Codului de procedura
penala;
detinut - persoana privata de libertate in conditiile legii, care se detine in penitenciare, indiferent
de statutul acesteia (condamnat sau prevenit);
izolator disciplinar - incaperea in care urmeaza a fi executata, in conformitate cu prevederile
art.265 al Codului de executare, sanctiunea incarcerarii;
pedeapsa privativa de libertate - pedeapsa inchisorii sau detentiunii pe viata prevazute de art.62
din Codul penal;
personal penitenciar - persoanele enumerate la art.18 al Legii nr.1036-XIII din 17 decembrie 1996
cu privire la sistemul penitenciar, inclusiv colaboratorii atestati din cadrul Departamentului Institutiilor
Penitenciare;
prevenit - persoana fata de care este aplicata, in conditiile Codului de procedura penala, masura
arestului preventiv;
penitenciar (unitate penitenciara, institutie penitenciara) - institutie subordonata Departamentului
Institutiilor Penitenciare in care, conform hotaririi instantei de judecata, isi executa pedeapsa privativa de
libertate persoanele condamnate la inchisoare si detentiune pe viata, precum si locurile de detentie
provizorie pentru persoanele fata de care a fost aplicata masura arestului preventiv. Institutii penitenciare
sint: penitenciarele de tip inchis, semiinchis, deschis, penitenciarele pentru minori, penitenciarele pentru
femei, izolatoarele de urmarire penala si spitalele penitenciare;
temei al detentiei - actul procesual definitiv sau executoriu, prin care a fost dispusa detentia
persoanei;
zona locativa - spatiul izolat in care sint amplasate un numar determinat de celule.
Sectiunea a 2-a
Temeiul detentiei
6. Temei pentru detentia condamnatilor il constituie:
hotarirea definitiva a instantei de judecata, prin care a fost stabilita o pedeapsa privativa de
libertate;
incheierile definitive ale instantei de judecata, pronuntate in vederea solutionarii unor chestiuni la
executarea pedepsei, privind:
a) anularea aminarii executarii pedepsei, cu trimiterea pentru executarea pedepsei, conform art.96
din Codul penal;
b) inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii, conform art.64 din Codul penal;
c) inlocuirea muncii neremunerate in folosul comunitatii cu inchisoare, conform art.67 din Codul
penal;
d) anularea condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau, dupa caz, a
liberarii conditionate de pedeapsa inainte de termen, cu trimiterea condamnatului pentru executarea
pedepsei neexecutate, conform art.90 si 91 din Codul penal;
e) incetarea aplicarii masurii de constringere cu caracter medical persoanei care, dupa savirsirea
infractiunii sau in timpul executarii pedepsei, s-a imbolnavit de o boala psihica si aplicarea pedepsei
stabilite, cu deducerea duratei de aplicare a masurilor de constringere din termenul pedepsei.
7. Temei pentru detinerea prevenitilor il constituie:
a) hotarirea instantei de judecata (judecatorului de instructie) privind aplicarea sau prelungirea
masurii preventive sub forma de arest preventiv;
b) hotarirea instantei de judecata (judecatorului de instructie) de revocare a liberarii provizorii;
c) hotarirea instantei judecatoresti de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate, in care se
dispune tinerea persoanei in stare de arest preventiv pina la intrarea acesteia in vigoare.
8. Pentru punerea in executare a temeiului detentiei, acesta urmeaza a fi prezentat spre executare
in conditiile Codului de procedura penala.
Drept prezentare spre executare a temeiului detentiei condamnatilor serveste dispozitia de punere
in executare, parvenita in penitenciar conform prevederilor art.468 din Codul de procedura penala, iar a
prevenitilor - mandatul de arest sau incheierea privind prelungirea masurii arestului preventiv, care urmeaza
a fi prezentate in penitenciar odata cu aducerea persoanei sau pina la expirarea termenului mandatului de
arest precedent.
Sectiunea a 3-a Clasificarea penitenciarelor si repartitia detinutilor
9. Pedeapsa inchisorii si detentiunii pe viata stabilita prin hotarirea instantei de judecata se
executa, in conditiile prevazute de art.72 din Codul penal, in penitenciare de tip deschis, semiinchis, inchis,
penitenciare pentru minori si penitenciare pentru femei, iar in caz de necesitate, pentru perioada acordarii
asistentei medicale specializate de stationar, si in spitale penitenciare.
10. Detinerea prevenitilor se efectueaza in izolatoarele de urmarire penala.

11. Intr-o institutie penitenciara pot fi create mai multe sectoare distincte de detentie, prevazute
pentru penitenciarele enumerate la pct.9 si 10 ale prezentului Statut.
12. Particularitatile detentiei persoanelor in categoriile respective de penitenciare sint
reglementate de Codul de executare, prezentul Statut si actele normative adoptate de Guvern, Ministerul
Justitiei si Departamentul Institutiilor Penitenciare.
13. Repartitia detinutilor se efectueaza de catre Departamentul Institutiilor Penitenciare in raport
cu forma detentiei aplicata fata de ei, precum si in functie de categoria penitenciarului stabilita prin hotarirea
instantei, astfel:
persoanele condamnate la inchisoare pentru infractiuni savirsite din imprudenta - in penitenciare
de tip deschis la regim initial de detentie;
persoanele condamnate la inchisoare pentru infractiuni usoare, mai putin grave si grave, savirsite
cu intentie - in penitenciare de tip semiinchis la regim initial de detentie;
persoanele condamnate la inchisoare pentru infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave,
precum si persoanele care au savirsit infractiuni ce constituie recidiva - in penitenciare de tip inchis la regim
initial de detentie;
persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii, care nu au atins virsta de 18 ani - in penitenciare
pentru minori la regim initial de detentie;
persoanele de sex feminin condamnate la pedeapsa inchisorii - in penitenciare pentru femei la
regim initial de detentie;
persoanele condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata - in penitenciare de tip inchis, in sectoare
specializate, la regim initial de detentie;
prevenitii - in izolatoare de urmarire penala sau sectii cu statut de izolatoare de urmarire penala
din cadrul penitenciarelor nespecializate.
14. Persoanele condamnate de sex feminin care nu au ajuns la majorat executa pedeapsa in
penitenciare pentru femei, cu asigurarea pentru ele a conditiilor penitenciarului pentru minori.
15. In cazuri exceptionale, persoanele condamnate pentru prima oara la pedeapsa inchisorii pe un
termen de pina la 5 ani, carora li s-a stabilit executarea pedepsei intr-un penitenciar de tip semiinchis, cu
acordul lor in scris si la decizia sefului izolatorului de urmarire penala, pot fi lasate in izolatorul de urmarire
penala pentru indeplinirea lucrarilor de deservire gospodareasca. Condamnatii lasati in izolatorul de
urmarire penala executa pedeapsa in conditiile prevazute pentru regimul comun al penitenciarului de tip
semiinchis.
16. Daca este necesar sa se efectueze acte procedurale cu privire la o infractiune savirsita de un
condamnat care executa pedeapsa inchisorii sau de o alta persoana, condamnatul, in baza incheierii
judecatorului de instructie sau a instantei de judecata, poate fi lasat in izolatorul de urmarire penala sau
transferat in el pe o anumita perioada, care nu poate depasi termenul tinerii in stare de arest, prevazut in
art.186 din Codul de procedura penala.
17. In vederea asigurarii securitatii detinutilor, a penitenciarului si in alte cazuri exceptionale,
detinutii pot fi repartizati sau transferati in orice penitenciar, cu respectarea regulilor de detinere separata
prevazute de art.224 si 329 din Codul de executare, precum si a cerintelor de regim pentru categoria
penitenciarului stabilit prin hotarirea de condamnare.
Sectiunea a 4-a
Primirea detinutilor in penitenciar
18. Temeiurile pentru primirea detinutilor in penitenciare constituie intrunirea cumulativa a
urmatoarelor acte: actul care constituie temeiul detentiei si actul care confirma identitatea detinutului. In
cazul primirii unui detinut care se afla in tranzit sau a unui detinut transferat dintr-o alta institutie
penitenciara sau de la organul care a efectuat retinerea, este necesar de a fi prezentate, suplimentar la actele
mentionate mai sus, lista de insotire si dosarul personal al detinutului respectiv, precum si dispozitia
directorului general al Departamentului Institutiilor Penitenciare privind transferul acestuia.
19. Primirea detinutilor in penitenciare se efectueaza de catre ofiterul de serviciu, colaboratorul
serviciului evidenta speciala, colaboratorul unitatii medicale si seful garzii. Detinutii care se deplaseaza
independent si cei care sosesc dupa incheierea programului de lucru sau in zilele de odihna si sarbatori sint
primiti de catre ofiterul de serviciu, schimbul de serviciu si colaboratorul serviciului medical.
20. Detinutii primiti de la escorta, in scopul asigurarii izolarii si prevenirii comiterii infractiunilor
sau altor delicte in timpul perfectarii documentatiei de evidenta, se instaleaza in incaperi mixte (boxe)
special amenajate ale sectiei de primire, pe o durata ce nu depaseste 24 ore. Detinutii bolnavi se cazeaza in
incaperile de carantina ale sectiei medicale.
21. La primirea detinutilor, completul de primire verifica prezenta si integritatea dosarelor
personale (dosarele trebuie sa fie cusute, iar paginile numerotate), a documentatiei corespunzatoare si
identifica persoana prin confruntarea datelor declarate de detinut cu datele inscrise in actul care constituie
temeiul detentiei si actul ce confirma identitatea acestuia.
22. De asemenea, in timpul primirii detinutilor completul verifica si apartenenta detinutilor la
etapa respectiva. Detinutele de sex feminin pot fi insotite de copiii care n-au implinit virsta de 3 ani,
constatata conform adeverintei de nastere a copiilor, iar in lipsa acesteia - in baza dispozitiei organelor de
urmarire penala sau instantei de judecata (judecatorului de instructie) in procedura caruia se afla cazul
respectiv.
23. Primirea detinutilor in penitenciar se inregistreaza in Registrul de evidenta a primirii
detinutilor, in care se consemneaza anul, ziua, luna si ora la care persoana a fost primita in institutia
penitenciara. Materialele dosarului personal, actele de identitate si documentatia de evidenta se pastreaza in
sectia evidenta speciala a institutiei penitenciare.
24. Dupa precizarea datelor si stabilirea identitatii, detinutii sositi in penitenciar sint supusi
perchezitiei complete, iar lucrurile lor se verifica. Perchezitia se efectueaza de catre colaboratori de acelasi
sex cu persoana supusa perchezitiei. Rezultatele perchezitiei urmeaza a fi consemnate intr-un proces-verbal,
semnat de colaboratorul care a intocmit actul respectiv si detinutul supus perchezitiei. In cazul refuzului
detinutului de a semna procesul-verbal, colaboratorul care l-a intocmit va face mentiunile respective in act.
Procesul-verbal urmeaza a fi prezentat sefului penitenciarului.
Obiectele, articolele si lucrurile in asortimentul si cantitatea stabilita de prezentul Statut sint lasate
la dispozitia detinutilor. Banii, valorile mobiliare (titlurile de valoare), obiectele de valoare, decoratiile si
documentele la ele se transmit in contabilitatea penitenciarului. Obiectele si substantele interzise, depistate
la detinuti, vor fi ridicate si transmise spre pastrare sau, dupa caz, nimicite in modul si in conditiile stabilite
de sectiunea a 29-a a prezentului Statut.
Obiectele si substantele excluse din circuitul civil vor fi ridicate si nu se vor restitui detinutului.
Despre depistarea unor astfel de obiecte si substante administratia penitenciarului sesizeaza procurorul in
termen de 48 de ore.
25. Concomitent cu perchezitia, colaboratorul serviciului medical va verifica detinutii in vederea
constatarii existentei leziunilor corporale sau altor urme de violenta, a existentei starii de ebrietate etc.
Rezultatele examenului care contin date privind starea lor psihica si somatica se inregistreaza in fisa de
consultatii.
26. In cazul constatarii faptului ca detinutul are leziuni corporale, este necesar ca acesta sa fie
examinat de catre medic, cu acordarea ajutorului medical necesar. In caz de necesitate, acesta se interneaza
in sectia medicala a penitenciarului. Daca detinutul necesita tratament urgent in stationar, lui i se acorda
ajutorul medical in masura posibilitatilor si conform raportului medicului sint luate masuri pentru
transportarea acestuia in stationar. Despre constatarile existentei leziunilor corporale la detinutii parveniti in
penitenciar administratia institutiei este obligata sa instiinteze in scris, in cel mai scurt termen,
Departamentul Institutiilor Penitenciare si organul teritorial al Procuraturii in circumscriptia caruia este
dislocat penitenciarul.
27. In cazul parvenirii in penitenciar a detinutului in stare de ebrietate, acesta urmeaza a fi
examinat de catre medic. In urma examinarii se intocmeste un proces-verbal, in care se indica observatiile
starii clinice a detinutului si rezultatul probei Rapoport. In caz de necesitate, detinutului respectiv i se acorda
ajutor medical cu izolarea acestuia. Modalitatea efectuarii examinarii medicale in vederea stabilirii starii de
ebrietate este reglementata prin instructiunea aprobata de Departamentul Institutiilor Penitenciare.
28. La sosire in penitenciar detinutii sint supusi obligatoriu unei tratari sanitare, in modul stabilit
de normele sanitar-epidemiologice. Tratarea sanitara (tunsoarea, deparazitarea, baia) se efectueaza de catre
efectivul serviciului regim si supraveghere; responsabili de executarea masurii respective sint ofiterul de
serviciu, seful de bloc si medicul de serviciu.
29. Dupa procedurile de primire, detinutii sint plasati in carantina pe o perioada de pina la 15 zile,
in decursul careia acestia sint supusi examenului medical general in vederea determinarii starii sanatatii si
capacitatii de munca, precum si prescrierii, dupa necesitate, a tratamentului individual.
30. Carantina reprezinta un sector localizat, format din celule, parasirea samavolnica a carora este
strict interzisa. Vizitarea detinutilor aflati in carantina de catre alte persoane detinute este interzisa.
31. Repartizarea si plasarea detinutilor sositi in penitenciar in celulele sectiei de carantina o
efectueaza ofiterul de serviciu, in coordonare cu seful adjunct al penitenciarului si colaboratorii serviciului
securitate, a minorilor - in coordonare cu serviciul educatie, a bolnavilor - in coordonare cu serviciul
medical, pe un termen de pina la 15 zile.
32. Pe perioada aflarii in carantina detinutilor li se aduc la cunostinta, in limba de stat sau intr-o
limba pe care acestia o inteleg, dispozitiile Codului penal referitoare la executarea pedepsei, Codului de
executare, Legii privind accesul la informatie, prezentului Statut, ordinelor emise in temeiul Codului de
executare si Regulamentului de ordine interioara in penitenciarul respectiv, precum si modificarile acestora.
Detinutii sint informati, contra semnatura, privind drepturile, obligatiile si interdictiile lor, folosirea
mijloacelor tehnice de paza, care pot pune in pericol viata sau sanatatea lor, cazurile si conditiile aplicarii
fortei fizice, mijloacelor speciale si armei de foc.
In perioada aflarii in carantina, reprezentantii serviciului de probatiune penitenciara realizeaza
evaluarea psihosociala a personalitatii detinutului si intocmesc planul de executare a pedepsei privative de
libertate, care include interventiile coordonate ale administratiei penitenciare in vederea reeducarii si
corijarii condamnatului. Planul se intocmeste individual pentru fiecare detinut, se anexeaza la dosarul
personal al acestuia si fiecare colaborator al institutiei penitenciare lucreaza cu detinutul in baza acestui
plan. La stabilirea planului de executare a pedepsei se iau in considerare si datele cuprinse in referatul
presentential de evaluare psihosociala a personalitatii detinutului, in cazul in care acesta a fost intocmit pina
la condamnarea persoanei.
De asemenea, detinutii sint avertizati ca incalcarea modului stabilit de executare a pedepsei,
regimului de detentie, masurilor prevazute in programul zilnic, patrunderea in zonele cu acces limitat sau
interzis, nerespectarea liniei de paza s.a. implica raspunderea disciplinara, civila sau penala, dupa caz. In
plus, detinutii sint instructati, sub semnatura in registrele de evidenta a instructajelor, in conformitate cu
specificul penitenciarului, privind regulile antiincendiare si securitate tehnica.
33. Administratia penitenciarului, in termen de 15 zile de la primirea condamnatului, instiinteaza
instanta de judecata despre acest fapt, comunica sotului, uneia din rudele detinutului sau unei alte persoane,
indicate de el, locul de detentie, cu indicarea adresei postale si a cerintelor privind intrevederile, lista
obiectelor si produselor alimentare de prima necesitate pe care acestia le pot avea asupra lor, le pot primi in
pachete sau le pot procura in magazinele penitenciarului, conform prevederilor prezentului Statut.
34. Dupa primire, detinutului i se permite sa comunice familiei, avocatului sau altei persoane
locul unde este detinut si schimbarea acestuia. Comunicarea se efectueaza in scris sau telefonic, in mod
gratuit.
35. Decizia privind plasarea, dupa eliberarea din carantina, a condamnatului in celula in care se va
afla pe perioada regimului initial de detentie, iar a prevenitului pe parcursul detentiei, este dispusa de seful
penitenciarului, la propunerea serviciilor securitate, regim si supraveghere si medical.
36. Decizia privind repartizarea ulterioara in celule, antrenarea persoanei la munca si instruirea
profesionala este dispusa de seful penitenciarului, la propunerea comisiei penitenciarului. La repartizare se
iau in considerare particularitatile fiecarui individ: sexul, virsta, caracterul si gradul pericolului social al
crimei savirsite, cazierul judiciar sau lipsa antecedentelor, personalitatea condamnatului, confesiunea
acestuia etc.
Sectiunea a 5-a
Evidenta detinutilor
37. Detinutii primiti in penitenciar se iau in evidenta de fisier, iar datele lor se inscriu intr-un
registru special. Materialele dosarului personal si documentatia de evidenta se pastreaza in sectia de
evidenta speciala a penitenciarului.
Penitenciarul, in conformitate cu prevederile Legii cu privire la sistemul informational integral
automatizat de evidenta a infractiunilor, cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni, tine
evidenta electronica a detinutilor aflati in institutia penitenciara, transferati si eliberati din locurile de
detentie, precum si a modificarii pedepsei sau regimului de detinere a acestora.
38. Pentru fiecare detinut se tine dosarul personal, care este completat in conformitate cu
prevederile art.220 si 327 din Codul de executare.
39. La dosarul personal se anexeaza procesul-verbal de aducere la cunostinta a cerintelor stabilite
de art.228 al Codului de executare si pct.32 al prezentului Statut.
40. Detinutul si aparatorul acestuia au acces la dosarul personal doar cu acordul sefului
penitenciarului, in prezenta nemijlocita si prin intermediul persoanei desemnate de seful penitenciarului.
41. Detinutul poate solicita accesul la dosarul personal printr-o cerere scrisa. Pentru fiecare caz de
consultare a dosarului personal de catre detinut, administratia intocmeste o nota care se anexeaza la dosarul
in cauza.
42. Ordinea tinerii, pastrarii si lichidarii dosarelor personale, a fisierelor si a registrelor de
evidenta este stabilita de Ministerul Justitiei.
43. Cu acordul scris al detinutului, alte persoane decit cele abilitate cu acest drept in virtutea
exercitarii atributiilor de serviciu pot consulta dosarul personal al acestuia in baza unei cereri scrise, cu
avizul pozitiv al sefului penitenciarului, pentru prevenit fiind necesar si acordul judecatorului de instructie
sau al instantei de judecata.
44. Datele cu caracter personal, ce se contin in dosarele personale, sint confidentiale, potrivit
legii.
45. Caracteristica psihologica si alte acte emise in vederea asigurarii securitatii detinutului sau
institutiei nu pot fi solicitate decit de autoritatile abilitate prin lege cu acest drept.
Sectiunea a 6-a
Accesul la informatie al detinutilor
46. Detinutii isi exercita dreptul la informatie, inclusiv accesul la dispozitiile legale si
documentele privind executarea pedepselor privative de libertate sau a arestului preventiv, in conditiile
stipulate de art.227 si 228 ale Codului de executare.
47. Procedura accesului initial la dispozitiile legale si documentele privind executarea pedepselor
privative de libertate sau a detentiei preventive este reglementata de pct.32 al prezentului Statut.
48. Detinutii urmeaza a fi informati despre prezenta actelor (documentelor), parvenite in mod
oficial in penitenciar, prin care intervin modificari in situatia juridica a acestora. Documentele respective
sint:
adresele de trimitere in judecata, citatiile sau rechizitoriile;
actele ce constituie temeiurile detentiei;
actele care modifica temeiurile detentiei.
49. La primirea unor documente care modifica situatia juridica a detinutului, sectia de evidenta
speciala trebuie sa aduca la cunostinta detinutului aceste modificari, sa opereze modificarea in dosarul
personal si in celelalte documente, precum si sa comunice serviciilor interesate ale penitenciarului
schimbarea intervenita, in vederea aplicarii legale a regimului de detinere.
Modificarile se comunica si organului care a emis documentele ce au determinat aceste
modificari.
50. Informarea detinutilor referitor la continutul actelor procedurale, dispuse de instanta de
judecata sau organul de urmarire penala, constituie o obligatie a administratiei penitenciarului.
51. Detinutii se citeaza la locul de detinere prin administratia acestuia, iar daca penitenciarul nu
este cunoscut, citarea se face la Departamentul Institutiilor Penitenciare.
52. In penitenciare este desemnat un colaborator care va exercita functiile de agent procedural, in
obligatiile caruia intra aducerea la cunostinta detinutilor, contra semnatura, a continutului citatiei. Dovada
de comunicare, contrasemnata de agentul procedural si cu stampila penitenciarului, este expediata organului
care a emis-o.
53. In cazul in care detinutul refuza sau nu poate semna citatia, se intocmeste un proces-verbal de
predare a citatiei, semnat de catre agentul procedural si ofiterul de serviciu, act care va fi trimis organului
care a emis citatia, in calitate de dovada a executarii procedurii.
54. Textele dispozitiilor legale, specificate in alin.(1) art.228 din Codul de executare, pot fi puse
la dispozitia detinutilor si in bibliotecile penitenciarelor. Detinutii pot beneficia de orice unitate a fondului
de carte al bibliotecii penitenciarului prin intermediul imprumutului sau lecturii nemijlocit in sala de lectura,
in functie de categoria penitenciarului si regimul de detentie al detinutului.
55. Cheltuielile necesare pentru traducerea dispozitiilor legale, specificate in alin.(1) art.228 al
Codului de executare, in limba pe care o inteleg detinutii sint suportate de la bugetul de stat.
56. Detinutul este in drept sa procure, prin virament, din reteaua de comert, literatura, sa aboneze
si sa primeasca ziare si reviste, fara a se limita numarul lor, din contul mijloacelor proprii sau depuse de alte
persoane, aflate la contul personal de peculiu.
57. In penitenciare pot fi instalate televizoare si radiouri dotate cu dispozitive de comanda
centralizata. Timpul de vizionare a emisiunilor televizate este determinat de programul zilei, durata
vizionarii limitindu-se in zilele de munca la 6 ore, iar in zilele de odihna si sarbatoare - la 8 ore. Centrele de
retransmitere a semnalelor televizate sau radio se amplaseaza in afara penitenciarului sau in incaperi in care
accesul detinutilor este interzis.
58. Aparatele audiovizuale intrate in penitenciar pe numele si la cererea detinutului sint conectate
la retelele respective ale penitenciarului si sint luate in evidenta de catre serviciul regim intr-un registru
special, unde este indicat numele detinutului, denumirea aparatajului, anul si numarul de fabricatie. La
primirea acestor bunuri prezenta pasaportului tehnic al aparatului respectiv este obligatorie.
59. Detinutilor li se interzice: sa aboneze, sa primeasca, sa procure, sa pastreze si sa raspindeasca
editii, sa vizioneze emisiuni televizate si filme, sa audieze programe radio care propaga razboiul, intoleranta
etnica, nationala, rasiala sau religioasa, cultul violentei si cruzimii, precum si cele cu caracter pornografic.
60. In cazul in care detinutul incalca programul zilei, regimul de ordine interioara al locului de
detinere, precum si refuza sa achite plata pentru serviciile prestate in legatura cu utilizarea aparatelor
enumerate in alin.(3) art.227 din Codul de executare, seful penitenciarului poate dispune ridicarea aparatului
respectiv, care urmeaza a fi depozitat pina la expirarea termenului detentiei sau predat persoanelor care nu
se afla in detentie, indicate de detinut.
61. Aparatele ridicate pot fi reintoarse pentru utilizare in calitate de masura de stimulare, in baza
prevederilor lit.f) alin.(1) art.262 din Codul de executare, conform procedurii generale de aplicare a
masurilor de stimulare stabilite de lege.
62. Abonarea individuala la presa periodica, precum si conectarea la reteaua radio sau televizata a
penitenciarului se realizeaza in baza cererii scrise a detinutului, vizata de catre seful detasamentului
(sectorului) si contabilul-sef, aprobata de seful penitenciarului.
63. Plata pentru energia electrica folosita se calculeaza prin inmultirea puterii de consum a
aparatului respectiv la durata lui de functionare, in conformitate cu ordinea de zi a institutiei, si la tariful
aplicat penitenciarului. Plata este incasata de pe contul de peculiu al detinutului si se directioneaza la
achitarea energiei electrice consumate.
Daca in urma conectarii aparatelor enumerate reteaua electrica a institutiei este supraincarcata,
administratia institutiei este in drept sa interzica conectarea la retea a aparatelor respective.
64. Retinerile si platile incasate urmeaza a fi transferate, conform destinatiei, de catre
contabilitatea institutiei.
Sectiunea a 7-a
Regimul de detinere in penitenciare
65. Indiferent de categoria penitenciarelor, condamnatii executa pedeapsa in mod succesiv in trei
regimuri de detinere: initial, comun si de resocializare. Particularitatile fiecarui regim de detinere sint
reglementate de Codul de executare.
66. Aplicarea fata de condamnat a conditiilor unui regim de detinere mai sever, particular sau
select nu se admite.
67. Transferarea condamnatului de la un regim de detinere la un alt regim de detinere, in cadrul
aceluiasi penitenciar, se efectueaza in temeiul hotaririi comisiei infiintate in penitenciar, din a carei
componenta fac parte reprezentanti ai administratiei penitenciarului, ai autoritatii administratiei publice
locale, ai asociatiilor obstesti, specialisti in domeniul psihologiei si, dupa caz, alte persoane. In cazul
minorilor, in comisie vor fi inclusi si reprezentanti ai autoritatii tutelare. Modul de constituire si
competentele comisiei mentionate sint reglementate de sectiunea a 37-a a prezentului Statut.
68. La transferarea condamnatului se iau in considerare personalitatea acestuia, caracteristicile
aflate la dosarul personal, stimularile si sanctiunile nestinse, inclusiv informatiile privind participarea lui la
programele socioeducative si studii.
69. Transferarea detinutului de la un regim de detinere la altul in calitate de sanctiune disciplinara
sau ca efect al recunoasterii acestuia violator al regimului de detinere se efectueaza in baza ordinului sefului
penitenciarului de aplicare a sanctiunii respective.
70. Decizia privind transferarea de la un regim de detinere la alt regim de detinere, precum si
dintr-un penitenciar intr-un alt penitenciar de acelasi tip poate fi contestata de catre condamnat in modul
stabilit in art.268 din Codul de executare.
71. Condamnatii declarati violatori ai regimului sint transferati de la regimul comun si de
resocializare la regimul initial de detentie. Transferul ulterior al condamnatilor in regim comun de detentie
se efectueaza la expirarea termenului de actiune a ultimei sanctiuni disciplinare. Transferul repetat al
condamnatilor la regimul de resocializare nu se efectueaza.
72. In fiecare unitate penitenciara, in functie de categoria acesteia sau de sectoarele existente,
regimurile de detinere existente etc., este elaborat Regulamentul de ordine interioara.
73. Regulile de ordine interioara, drepturile si obligatiunile detinutilor, masurile de stimulare si
sanctionare aplicate fata de acestia, precum si restrictiile legitime, care decurg din regimul de detentie, se
afiseaza in celule, in blocurile de detentie si in locuri vizibile pe teritoriul penitenciarului, precum si se
anunta detinutilor sub semnatura.
74. Pe timp de noapte (in orele de la stingere pina la desteptare) deplasarea detinutilor pe teritoriul
penitenciarului, fara permisiune speciala, este categoric interzisa.
75. Controlul si perchezitia detinutilor, incaperilor, teritoriilor aferente zonelor locative si
obiectelor de producere ale penitenciarului pot fi efectuate atit planic, cit si inopinant, in modul stabilit de
actele normative. Periodicitatea controalelor si perchezitiilor este determinata de catre administratie, care
desemneaza si persoanele responsabile de efectuarea lor.
La efectuarea controlului si perchezitiei sectoarelor locative si obiectelor de producere nu se
admite deteriorarea bunurilor institutiei, lenjeriei de pat, lucrurilor personale permise spre utilizare,
inventarului si altor obiecte, daca situatia nu impune acest lucru.
Controlul si perchezitia zonelor locative si obiectelor de producere se organizeaza conform unor planuri
concrete, iar rezultatele acestora sint consemnate in procese-verbale.
76. Personalul penitenciar este obligat, cel putin o data pe saptamina, sa efectueze examinarea
minutioasa a teritoriului si a tuturor incaperilor penitenciarului. In toate cazurile in care efectuarea
perchezitiei constituie o masura necesara pentru mentinerea regimului, ordinii si securitatii in penitenciar,
detinutii pot fi supusi perchezitiei corporale, iar lucrurile lor personale - controlului.
77. Detinutii care au cauzat pe parcursul detentiei un prejudiciu material penitenciarului ori altor
persoane fizice sau juridice poarta raspundere materiala in modul stabilit de lege.
78. Activitatile de asigurare a ordinii interioare, prevenire si curmare a incalcarilor de regim si
crimelor din partea detinutilor se efectueaza de catre toate serviciile penitenciarului si trebuie sa includa:
asigurarea supravegherii permanente a detinutilor;
prevenirea parasirii neautorizate de catre detinuti a sectiilor, sectoarelor, zonelor locative sau
teritoriului penitenciarului in functie de regimul detentiei;
asigurarea respectarii stricte de catre detinuti a ordinii interioare si a regulilor de conduita, precum
si indeplinirea de catre acestia a obligatiunilor lor;
educarea la detinuti a respectului fata de legislatie si atitudinii oneste fata de munca;
depistarea si izolarea la timp a detinutilor care au comis incalcari ale regimului de detentie si ale
regulilor de ordine interioara;
organizarea lucrului operativ-profilactic privind prevenirea si curmarea manifestarilor criminale
in mediul detinutilor.
79. In cazul izbucnirii in penitenciar a unor situatii sau evenimente exceptionale, conducatorii
acestor subdiviziuni sint obligati sa informeze imediat, in modul stabilit, Departamentul Institutiilor
Penitenciare si sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea securitatii si ordinii in institutie.
Sectiunea a 8-a
Relatiile dintre detinuti si personalul penitenciar
80. Relatiile dintre detinuti si personalul penitenciar sint determinate de scopurile detentiei si se
intemeiaza pe principiile respectului reciproc, umanismului, democratiei si respectarii stricte a legislatiei.
81. Personalului penitenciar i se interzice categoric tratamentul preconceput al detinutilor, intrarea
cu acestia sau cu rudele lor in relatii, contrar intereselor de serviciu, precum si sa beneficieze de serviciile
acestora.
82. Personalul penitenciar este obligat sa dea dovada de politete si cultura in relatiile cu detinutii.
83. Detinutii sint obligati sa fie amabili si respectuosi intre ei si cu personalul penitenciar, sa
indeplineasca fara obiectii cerintele legitime ale personalului penitenciar.
84. Detinutii se adreseaza reprezentantilor administratiei institutiei utilizind formula de politete
“dumneavoastra", apelativele “domnule", “doamna", urmate de denumirea gradului, functiei detinute sau
numele de familie.
85. Colaboratorii institutiilor se adreseaza detinutilor utilizind formula de politete
“dumneavoastra", “domnule/doamna", “detinut(a)" si numindu-i “condamnat(a)", “prevenit(a)" si/sau pe
numele de familie.
86. In comunicarea cu minorii, personalul institutiei poate sa-i tutuiasca sau sa le spuna pe nume,
fara a leza demnitatea lor.
Sectiunea a 9-a
Drepturile si obligatiile detinutilor
87. Detinutii au dreptul:
sa fie informati despre drepturile si obligatiunile lor;
la un tratament decent si amabil din partea administratiei penitenciarului;
la securitatea personala;
sa beneficieze in mod gratuit de asistenta medicala si de medicamente;
sa inainteze cereri si plingeri (reclamatii, propuneri, sesizari) administratiei penitenciarului,
organelor ierarhic superioare, instantelor judiciare, procuraturii, Comitetului pentru plingeri, organelor
autoritatilor publice centrale si administratiei publice locale, asociatiilor obstesti, precum si organizatiilor
interstatale pentru apararea si respectarea drepturilor omului;
sa comunice familiei si rudelor apropiate locul detentiei;
sa dispuna de timpul liber acordat in functie de programul zilei, respectind regulile de
comportament stabilite;
de a avea cont personal de peculiu;
sa primeasca pachete cu provizii, colete, banderole si sa pastreze produsele alimentare, cu
exceptia celor care necesita prelucrare termica inainte de a fi consumate si a bauturilor alcoolice;
sa procure si sa primeasca in pachete lucruri de prima necesitate in asortimentul prevazut de
anexa nr.6 la prezentul Statut pentru pastrare si/sau consum;
la intrevederi cu rudele si alte persoane de o durata si in numarul determinat de legislatie;
la asistenta juridica pe baza de contract din partea avocatilor, precum si a altor persoane autorizate
sa acorde astfel de asistenta;
la pensie, in conditiile legii;
sa procure, prin reteaua de comert, literatura, sa aboneze si sa primeasca ziare si reviste, fara a se
limita numarul lor, din contul mijloacelor proprii sau ale altor persoane;
la convorbiri telefonice de la telefonul public, din cont propriu, in modul si in conditiile stabilite
de Codul de executare;
sa participe la actiunile culturale si sportive, sa frecventeze biblioteca, sa practice jocurile de masa
permise;
sa primeasca si sa expedieze, din cont propriu, scrisori, telegrame si petitii, fara a se limita
numarul lor, in modul si in conditiile stabilite de Codul de executare si prezentul Statut;
sa se intilneasca cu avocatii, persoanele ce au dreptul de a acorda asistenta juridica, cu mediatorul
sau alte persoane prevazute de lege, frecventa carora este nelimitata;
sa practice orice confesiune;
din cont propriu, sa expedieze rudelor sau altor persoane colete, pachete si banderole, in conditiile
prevazute de art.230 al Codului de executare;
in cazul decesului sau imbolnavirii grave a uneia din rudele apropiate sau in alte situatii
exceptionale cu caracter personal, precum si in alte cazuri, in conditiile prevazute de art.236 al Codului de
executare, detinutilor li se acorda dreptul de a se deplasa fara escorta in afara penitenciarului pe o perioada
scurta;
detinutii penitenciarelor de tip semiinchis la regim de resocializare, suplimentar la cele
enumerate, au dreptul sa aiba asupra lor si sa utilizeze obiecte de valoare si bani.
88. Exercitarea drepturilor detinutilor nu poate fi limitata decit in conditiile prevazute de Codul de
executare, Codul de procedura penala si de alte acte normative, care reglementeaza modul si conditiile de
executare a detentiei.
Realizarea drepturilor detinutului nu trebuie sa lezeze drepturile si interesele legitime ale altor
persoane, inclusiv detinuti, precum si sa incalce modul si conditiile de executare a pedepsei sau a detentiei
preventive.
89. Detinutii sint obligati:
sa respecte intocmai cerintele Codului de executare, prezentului Statut si altor acte normative ce
reglementeaza detentia persoanei;
sa respecte regulile de comportare, programul zilei si regimul de detinere stabilit in penitenciar;
sa indeplineasca neconditionat cerintele legitime ale personalului penitenciar;
sa se supuna perchezitiei la intrare/iesire din penitenciar, precum si pe perioada detinerii, cind
aceasta masura este solicitata de catre personalul penitenciar;
in timpul perchezitiilor sa predea benevol obiectele, substantele interzise, sa se dezbrace, sa
scoata lucrurile din genti, sacose, rucsacuri, saci etc. si sa le prezinte persoanelor care efectueaza
perchezitia;
sa aiba asupra lor fisa personala eliberata de administratia penitenciara, de modelul stabilit in
anexa nr.4 la prezentul Statut;
sa poarte pe piept semnele distinctive stabilite in corespundere cu modelul expus in anexa nr.5;
sa se abtina de la actiuni sau activitati care ar crea dificultati la indeplinirea obligatiunilor de
serviciu ale personalului penitenciar sau altor persoane;
sa se abtina de la actiuni care ar injosi demnitatea altor detinuti, a personalului penitenciar si altor
persoane;
la cererea personalului penitenciar si a altor persoane autorizate, sa comunice numele si
prenumele, precum si alte date de evidenta solicitate;
sa se prezinte la solicitarea administratiei, sa dea explicatii verbale si/sau in scris privind faptele si
circumstantele incalcarii modului de executare a pedepsei si cerintelor regimului de detinere;
la intilnirea cu personalul penitenciar si cu persoanele sosite in vizita, sa se ridice si sa-i salute;
la intrarea in celula a personalului penitenciar, sa se alinieze si sa-l salute;
sa treaca examinarea medicala in scopul depistarii maladiilor infectioase, iar la solicitarea
personalului penitenciar - pentru depistarea faptelor de intrebuintare a bauturilor alcoolice, substantelor
stupefiante si substantelor toxice;
sa respecte regulile sanitaro-igienice si de igiena personala, sa aiba exteriorul ingrijit si sa
pastreze imbracamintea si lenjeria de pat eliberate de penitenciar;
sa mentina permanent curatenia in incaperile de detentie si de serviciu, la locurile de munca, in
celule, dupa desteptare sa-si aranjeze paturile conform modelului stabilit si sa faca pe rind curatenie in
celule;
sa aeriseasca zilnic incaperile unde sint detinuti;
sa faca pe rind de serviciu in celula;
sa pastreze produsele alimentare si obiectele de folosinta individuala in locurile si incaperile
special amenajate;
sa iasa la plimbare si sa respecte regulile stabilite de comportare si curatenie in curtile de
plimbare. Eliberarea de la plimbare conform starii sanatatii se efectueaza numai cu permisiunea lucratorului
medical;
sa consume rational energia electrica si apa;
sa aiba o atitudine grijulie fata de bunurile si alta proprietate a penitenciarului;
sa respecte regulile securitatii antiincendiare si tehnica securitatii muncii;
sa fumeze numai in locuri special destinate;
in caz de transfer in alt penitenciar sau eliberare din penitenciar, sa se prezinte la ofiterul de
serviciu in termenul stabilit;
sa mentina in ordine si sa asigure prezenta tabliei, cu inscriptia numelui - la pat, noptiera si la
sacosele cu lucrurile personale.
90. Detinutilor li se interzice:
insultarea sau savirsirea actiunilor care jignesc demnitatea personalului penitenciar, detinutilor si
altor persoane;
indemnarea altor detinuti la savirsirea actelor de indisciplina;
folosirea altor detinuti pentru servicii personale;
crearea dificultatilor personalului penitenciar, precum si altor persoane ce asigura ordinea de
detinere, la indeplinirea de catre acestia a obligatiilor de serviciu;
savirsirea actiunilor care ameninta viata si sanatatea personala, precum si viata si sanatatea altor
persoane;
sa aboneze, sa primeasca, sa procure, sa pastreze si sa raspindeasca editii, sa vizioneze emisiuni
televizate si filme, sa audieze programe radio care propaga razboiul, intoleranta etnica, nationala, rasiala sau
religioasa, cultul violentei si cruzimii, precum si cu caracter pornografic;
incalcarea liniei de paza a obiectelor penitenciarului;
iesirea fara permisiunea administratiei din limitele sectoarelor izolate, sectoarelor si atelierelor de
munca;
aflarea fara permisiunea administratiei in alte incaperi sau sectoare de munca decit cele in care
locuiesc ori muncesc;
sa stea in fata vizoarelor de la usile celulelor, impiedicind supravegherea;
procurarea, confectionarea, folosirea si pastrarea obiectelor, articolelor si substantelor prevazute
de anexa nr.7 la prezentul Statut;
fumatul in celule, incaperi si spatii de detinere, in timpul deplasarii, precum si iesirea din coloana
fara permisiune;
vinzarea sau instrainarea in alt mod altor detinuti a obiectelor, articolelor si substantelor aflate in
folosinta personala;
jocurile de carti si alte jocuri de noroc;
tatuarea lor si a altor persoane;
folosirea cuvintelor argotice, obscenitatilor, injuraturilor, atribuirea si insusirea poreclelor;
atirnarea ori lipirea pe pereti, noptiere si paturi a reproductiilor, ilustratiilor, decuparilor din ziare
si reviste;
impiedicarea accesului sau vizualizarii si schimbarea fara permisiunea administratiei a locurilor
de dormit, amenajarea locurilor de dormit in incaperi de menire social-comunala si in alte incaperi de
serviciu si auxiliare;
instalarea fara permisiune la sectoarele de munca, de locuit si cu alta destinatie ale penitenciarului
a diverselor constructii, dulapuri, seifuri etc.;
folosirea utilajului pentru ascutire, instrumentelor, energiei electrice, mecanismelor si altor
materiale in alte scopuri decit cele de producere;
organizarea grevelor, demonstratiilor, altor actiuni de masa fara permisiunea administratiei
penitenciare;
vizitarea manifestarilor cultural-educative si sportive pe timp de noapte, precum si practicarea
acestora;
prepararea bucatelor in incaperile de detentie, de serviciu si in sectoarele de munca;
consumul de bauturi alcoolice si prepararea lor;
urcarea pe acoperisurile blocurilor, atelierelor si altor constructii;
stabilirea contactelor cu detinutii din alte celule in timpul aflarii in carantina, regimul initial de
detentie, izolatorul disciplinar, al deplasarii, escortarii, insotirii, la plimbare etc.
impiedicarea supravegherii;
parasirea fara permisiunea administratiei a locurilor de munca, sectorului de detentie sau altor
incaperi in care au loc actiuni in masa;
cresterea animalelor, pasarilor si practicarea agriculturii, viticulturii etc., cu exceptia cazurilor
antrenarii in munca la lucrarile respective;
folosirea aparatelor de incalzit de confectionare manuala;
conectarea, fara autorizatia administratiei, la retelele electrice sau modificarea lor, interventia in
functionarea sistemului de incalzire si de aprovizionare cu apa, folosirea aparatelor electrice de incalzire a
apei cu puterea mai mare de 250W;
confectionarea fara permisiune a obiectelor si marfurilor de larg consum;
folosirea tehnicii audio sau video in celule, in celulele vagonului sau automobilului special,
precum si pastrarea si folosirea lor la sectoarele de producere fara autorizatia administratiei penitenciarului.
91. Prin alte acte normative subordonate legii, detinutilor le pot fi stabilite si alte drepturi,
obligatii si interdictii, daca acestea rezulta din continutul actelor legislative si nu limiteaza drepturile
prevazute de acestea.
Sectiunea a 10-a
Regulile de deplasare a detinutilor in limitele penitenciarului
92. Detinutii aflati in regim initial al penitenciarelor de tip semiinchis si inchis, detinutii
izolatoarelor de urmarire penala la iesire din celula sint obligati sa execute intocmai indicatiile personalului
penitenciar. Pentru mentinerea securitatii la momentul scoaterii din celula, detinutul poate fi obligat sa ia
pozitia “drepti" cu fata la perete si miinile la spate. Deplasarea este efectuata in formatie, dupa caz, cu
miinile la spate, sub supravegherea si insotirea personalului penitenciar.
93. Deplasarea condamnatilor, aflati in regim comun, ai penitenciarelor de tip semiinchis si inchis
este efectuata in formatie, sub supravegherea si insotirea personalului penitenciar.
94. Detinutii penitenciarelor de tip deschis sint intretinuti fara paza, dar sub supraveghere
permanenta. In intervalul de timp de la desteptare pina la stingere se pot deplasa liber pe teritoriul
penitenciarului in limitele stabilite de administratia penitenciarului. Cu permisiunea administratiei pot sa se
deplaseze fara supraveghere in afara penitenciarului, daca acest lucru este necesar in legatura cu munca
exercitata, instruirea sau in caz de boala.
95. Deplasarile condamnatilor la detentiune pe viata se efectueaza dupa perchezitionarea
completa si cu aplicarea catuselor, daca in urma unei evaluari s-a constatat ca in lipsa acestor masuri exista
un pericol iminent pentru alti detinuti, colaboratorii penitenciarului sau pentru alte persoane ori daca
condamnatul la detentiune pe viata refuza sa participe la evaluare. Evaluarea condamnatilor la detentiune pe
viata se face in functie de fiecare caz aparte, dar nu mai rar de o data la sase luni.
[Pct.95 in redactia Hot.Guv. nr.1069 din 19.09.2008, in vigoare 26.09.2008]
96. Deplasarile condamnatilor la detentiune pe viata se efectueaza sub escorta a doi colaboratori
si a ofiterului de serviciu sau adjunctului acestuia.
Sectiunea a 11-a
Modul si conditiile transferarii detinutilor dintr-o institutie penitenciara in alta
97. Transferul detinutilor dintr-o institutie penitenciara in alta se realizeaza in conformitate cu
prevederile art.218 al Codului de executare.
98. Transferul detinutilor dintr-o institutie penitenciara in alta se efectueaza in temeiul deciziei
directorului general al Departamentului Institutiilor Penitenciare.
99. Transferul detinutilor poate fi dispus in urmatoarele cazuri:
la solicitarea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata in procedura carora se
examineaza o cauza penala in care detinutul respectiv este parte sau martor la proces;
pentru asigurarea repartitiei uniforme a detinutilor conform necesitatilor sistemului penitenciar;
reorganizarea, lichidarea sau schimbarea categoriei penitenciarului;
necesitatea separarii detinutilor implicati in acelasi caz penal in calitate de inculpati, martori si
victime;
derularea masurilor de securitate, regim si de profilaxie;
prevenirea situatiilor de conflict dintre detinuti;
conform indicatiilor medicale;
in legatura cu situatia familiala exceptionala (la femei - existenta copiilor sugari sau a sarcinii).
100. Transferul detinutilor este efectuat sub escorta serviciilor specializate aflate in subordinea
Departamentului Institutiilor Penitenciare.
101. In timpul escortarii se asigura izolarea detinutilor, ei se repartizeaza in celulele mijloacelor
de transport pentru detinere separata, conform normelor generale stabilite de art.224 al Codului de
executare.
102. In scopul sporirii securitatii detinutilor sau crearii conditiilor pentru tratamentul lor,
administratia penitenciara poate aplica si alte criterii de detinere separata a detinutilor decit cele prevazute
de Codul de executare.
103. Relatiile personalului garzii cu detinutii se bazeaza pe respectarea stricta a legalitatii si
demnitatii umane. Personalului garzii i se interzic orice relatii cu detinutii si rudele lor, cu exceptia celor ce
tin de indeplinirea atributiilor de serviciu.
104. Detinutii, in celulele mijloacelor de transport special (automobil si vagon):
a) sint obligati:
sa respecte modul si conditiile de detentie;
sa respecte obligatiile si interdictiile prevazute de pct.89-91 ale prezentului Statut;
sa manifeste amabilitate unul fata de altul si fata de colaboratorii garzii, la adresarea lor sa se
ridice, sa comunice numele si la necesitate alte date de evidenta;
sa aiba o atitudine grijulie fata de utilaj, inventar si alte bunuri;
sa tina miinile la spate in timpul deplasarii pe coridorul vagonului special, pe itinerarele de
escortare la instantele de judecata si la punctele de schimb. In cazul necesitatii asigurarii securitatii sau
evitarii unor situatii exceptionale, la solicitarea personalului penitenciar, detinutii sint obligati sa se
opreasca, sa se intoarca cu fata la perete, iar in cazuri exceptionale - sa se culce la pamint;
sa mentina curatenia si ordinea in celule (vagoane);
b) li se interzice:
in timpul escortarii, imbarcarii in/ debarcarii din automobilul, vagonul special, sa vorbeasca intre
ei sau cu alte persoane, sa transmita (arunce) obiecte, scrisori etc., sa intreprinda actiuni care ar pune in
pericol securitatea deplasarii mijlocului de transport;
sa stea in fata vizoarelor de la usile celulelor, impiedicind supravegherea;
sa schimbe locul stabilit in celula auto (vagonul special) fara permisiunea sefului garzii sau
ajutorului acestuia, sa se culce cu capul la peretele ce da afara, sa stea asezat pe politele de sus si din mijloc
ale vagoanelor;
sa fumeze, sa cinte, sa faca galagie, sa transmita inscrisuri unul altuia, sa vorbeasca sau sa
ciocaneasca in perete pentru comunicarea cu detinutii altor celule, sa faca inscriptii pe peretii, politele,
pardoseala si tavanul celulelor, sa practice jocuri de masa sau alte jocuri;
sa fumeze, sa transmita obiecte si sa-si scoata haina de deasupra in timpul trecerii pe coridorul
vagonului, itinerarul de escortare in instanta de judecata si la punctele de schimb.
105. Pe parcursul transferarii, detinutii pot avea cu sine:
imbracaminte, articol de pus pe cap, fular, incaltaminte de sezon, lenjerie de corp, ciorapi,
manusi, batiste, curele pentru pantaloni, ata, cipici, stergar, articole de toaleta (cu exceptia parfumului, apei
de colonie, obiectelor de taiat si de impuns), perii pentru imbracaminte si incaltaminte, crema pentru
incaltaminte;
ochelari, proteze, cu permisiunea medicilor;
hirtie de scris, creioane simple, pixuri, plicuri, ilustrate, timbre, scrisori, fotografii (albume cu
fotografii), literatura, manuale si rechizite de birou;
copii ale sentintelor, deciziilor instantelor judiciare si insemnari la dosar, chitante pentru banii si
obiectele de pret predate;
chibrituri si tigari;
cana si lingura, produse alimentare care nu necesita prelucrare termica.
106. Detinutele de sex feminin pot avea cu sine obiecte de toaleta pentru femei.
107. Obiectele permise detinutilor pentru pastrare in institutiile penitenciare: aparate de ras
mecanice, electrice, bastoane de lemn, cirje, oglinzi, piese la jocurile de dame, sah si domino, aparate audio
si/sau video - pe perioada escortarii se ridica de catre colaboratorii garzii pentru pastrarea provizorie, iar
detinutilor li se elibereaza chitante.
108. Inainte de predarea detinutilor catre efectivul garzilor de intimpinare, la punctele de schimb
sau penitenciare, aceste obiecte se restituie proprietarilor contra semnatura pe reversul chitantei, care se
anexeaza la sectorul corespunzator din carnetul de chitante.
109. In caz de necesitate, in timpul deplasarii, pot fi eliberate detinutilor, pentru intrebuintare de
scurta durata: oglinzi, aparate mecanice de ras, bastoane si cirje.
110. Greutatea totala a obiectelor si lucrurilor personale ale unui detinut nu trebuie sa depaseasca
50 kg.
111. In timpul escortarii planificate, directe si speciale, pe o perioada de 12 si mai multe ore,
detinutii sint asigurati cu ratii alimentare reci de catre organul expeditor, iar in cazul retinerii garzii in drum
- de catre penitenciarul ce se afla pe itinerarul de escortare. Detinutii vor fi asigurati cu apa potabila dupa
necesitate de catre efectivul garzii.
112. In cazul escortarii in vagoanele speciale a femeilor cu copii in virsta de pina la 3 ani, se
permite incalzirea laptelui si ceaiului la bucataria garzii.
113. In cazul escortarii bolnavilor psihici si a persoanelor ce refuza hrana, toate cerintele sau
adresarile fata de ei se efectueaza prin intermediul lucratorilor medicali care-i insotesc. Daca exista pericolul
decesului detinutului din cauza refuzului de hrana, atunci, prin concluzia scrisa a lucratorului medical in
tabelul de deplasare a garzii, detinutul este predat in cel mai apropiat penitenciar.
114. Lucratorul medical de insotire este numit de catre organul expeditor, de la punctul initial
pina la destinatie - pe toate rutele auto. In vagonul special lucratorul medical il insoteste pina la punctul de
schimb, unde detinutul este predat lucratorului medical al organului-destinatar.
115. In caz de imbolnavire subita a detinutului, seful garzii organizeaza predarea lui (impreuna cu
lucrurile personale si dosarul personal) sefului garzii (escortei) de intimpinare, la punctul de schimb, contra
semnatura in lista de insotire. In caz de deces al detinutului pe parcursul itinerarului de escortare, seful
garzii transmite cadavrul si lucrurile celui mai apropiat organ al afacerilor interne.
116. In cazul constatarii in mediul detinutilor a maladiilor contagioase, seful garzii izoleaza
bolnavii si persoanele care s-au detinut in aceeasi celula, separat de ceilalti, preda bolnavii la punctul de
schimb, raporteaza despre aceasta sefului nemijlocit si solicita interventia colaboratorilor unitatii medicale
pentru desfasurarea activitatilor antiepidemice.
117. Scoaterea detinutilor pentru satisfacerea necesitatilor fiziologice se efectueaza la rugamintea
lor, dupa verificarea closetului inainte si dupa fiecare detinut, cu anuntarea ordinii iesirii si deplasarii.
Detinutii se scot numai cite unul. In timpul deplasarii spre closet si inapoi, primul merge santinela, dupa ea -
detinutul, urmat de seful garzii sau ajutorul acestuia.
118. Seful garzii si persoanele care verifica executarea serviciului de catre efectivul garzii, in
cazul in care detinutii inainteaza plingeri verbale sau scrise, vor intreprinde masurile de rigoare privind
solutionarea acestora. Daca problemele abordate nu tin de competenta acestuia, seful garzii va intocmi un
raport care se va anexa la dosarul personal. Despre plingerile primite, continutul lor si masurile luate, seful
garzii efectueaza o inscriere in foaia de deplasare, informeaza seful garzii de intimpinare sau organul
destinatar si raporteaza sefului nemijlocit.
119. In cazul incalcarii regimului de detinere, seful garzii solicita respectarea ordinii, iar in caz de
continuare a comportarii ilegale, avertizeaza detinutii despre aplicarea fortei fizice si a mijloacelor speciale
si dispune, in functie de circumstante, aplicarea acestora. Seful si efectivul garzii vor intocmi rapoarte de
incident si un proces-verbal in doua exemplare, care se aduce la cunostinta detinutului. In el se indica
caracterul si circumstantele incalcarii regimului. Primul exemplar al procesului-verbal se anexeaza la
dosarul personal, iar al doilea se prezinta in subdiviziunea de escorta.
120. In cazul escortarii judiciare si de intimpinare, despre incalcarea de catre detinuti a regimului
de detentie, sefii de garda raporteaza corespunzator presedintelui sedintei de judecata si ofiterului de
serviciu al organului destinatar.
121. Nu sint luati in primire pentru a fi escortati detinutii:
care nu au documentele perfectate corect;
bolnavi, care, conform concluziei medicului (felcerului), nu sint pasibili de escortare;
care nu au fost supusi dezinsectiei in termenele stabilite;
care se afla in stare de ebrietate;
care nu sint asigurati cu produse alimentare conform normei;
femeile gravide fara certificat medical cu privire la posibilitatea escortarii.
122. Nu se iau in primire fara a fi insotiti de lucratorii medicali:
bolnavii psihic, bolnavii de tuberculoza pulmonara in forma bacilifera si alte persoane care
necesita, conform avizului medicului, asistenta medicala pe parcursul escortarii, precum si cei care refuza
hrana (in caz de escortare pe parcurs a 6 ore si mai mult, la expedierea lor cu iesirea din localitati);
femeile gravide cu termen de peste 6 luni sau cu copii in virsta de pina la 3 ani;
invalizii care necesita ajutor pentru a se deplasa.
123. Preluarea detinutilor de catre escorta incepe cu identificarea acestora, conform ordinii
stabilite de prezentul Statut.
124. Daca detinutul va inainta reclamatii fata de organul-expeditor privind agravarea starii
sanatatii, seful garzii va continua primirea lui doar dupa ce reprezentantul administratiei (medicul, felcerul)
organului-expeditor va aplica o rezolutie pe certificatul din dosarul personal al acestuia privind satisfacerea
sau respingerea pretentiilor (potrivit rezultatelor reexaminarii medicale).
125. Detinutii luati in primire pentru a fi escortati dintr-un penitenciar in altul sau in instanta de
judecata, precum si cei preluati de la garzile de intimpinare vor fi supusi unei perchezitii complete, iar
lucrurile si produsele lor - unui control minutios.
126. Perchezitia detinutilor in vagoanele speciale se efectueaza in celulele libere, conform
regulilor generale de efectuare a perchezitiei.
127. Numele colaboratorilor antrenati in perchezitie si controlul lucrurilor sint indicate de catre
seful garzii in certificatele din dosarele personale ale detinutilor, in registrul (foaia) de parcurs, precum si in
bonul de comanda pentru escortarea in instanta de judecata.
128. Banii si obiectele interzise, depistate la detinuti in timpul perchezitiei, sint ridicate de catre
garda, care va intocmi un proces-verbal in 3 exemplare, contrasemnat de detinut, si in prezenta acestuia sint
predate administratiei organului-expeditor, care elibereaza detinutului o recipisa, sau sefului garzii (escortei)
de intimpinare - contra semnatura pe cotorul recipisei.
Sectiunea a 12-a
Asigurarea securitatii detinutilor
129. Personalul penitenciar este obligat sa intreprinda imediat, la sesizare sau constatarea din
oficiu, masuri pentru asigurarea securitatii personale a detinutilor.
130. La aparitia pericolului pentru securitatea personala a detinutului, acesta este in drept sa se
adreseze oricarui reprezentant al administratiei penitenciare.
131. In cazul mentionat in pct.130 al prezentului Statut, detinutul formuleaza o cerere scrisa
privind solicitarea asigurarii securitatii personale.
132. Administratia, in cazul in care a fost sesizata, poarta raspundere pentru neaplicarea masurilor
de rigoare in vederea inlaturarii pericolului pentru securitatea personala a detinutului.
133. Pentru asigurarea securitatii personale a detinutului, administratia penitenciarului este
obligata sa-l izoleze de alti detinuti, utilizind in aceste scopuri diverse incaperi, care corespund cerintelor
pentru detentia persoanei, inclusiv celulele izolatoarelor disciplinare. Restrictiile prevazute de prezentul
Statut privind conditiile de detentie in izolatorul disciplinar, temeiul si modul de incarcerare, in cazul dat, nu
se extind asupra detinutului transferat din motive de securitate personala.
134. Transferul unei asemenea persoane se efectueaza prin decizia sefului institutiei, pe un termen
de 30 de zile. In cazuri exceptionale, ofiterul de serviciu este in drept sa dispuna acest transfer pina la
aparitia sefului, dar pe o durata de cel mult 24 ore, decizia fiind elaborata conform prevederilor anexei nr.15
la prezentul Statut.
135. La necesitate, termenul de detinere in izolatorul disciplinar poate fi prelungit cu inca 30 zile,
cu consimtamintul procurorului care supravegheaza respectarea legilor in institutia penitenciara data.
Transferul detinutului in celula din motive de securitate nu se considera sanctiune disciplinara.
Sectiunea a 13-a
Programul zilei
136. In fiecare institutie se stabileste un program zilnic al activitatilor, strict reglementat in functie
de specificul categoriei penitenciarului, regimului de detentie, antrenarii detinutilor la diverse munci sau
lucrari, de anotimp, de amplasarea penitenciarului si de alte circumstante concrete.
137. Programul zilei cuprinde: desteptarea, toaleta de dimineata, exercitii de inviorare, orele de
masa, repartizarea pe sectoarele de munca, orele de lucru si studii, orele destinate masurilor educative si
sportive etc. Totodata, sint prevazute 8 ore de somn neintrerupt si acordarea de timp liber detinutilor.
138. Programul zilei se elaboreaza in conformitate cu prevederile anexei nr.10 la prezentul Statut,
se aproba prin ordinul sefului institutiei penitenciare si se aduce la cunostinta tuturor detinutilor si
personalului penitenciar.
139. Cel putin o data pe luna, in timpul liber al detinutilor, se organizeaza controale, in cadrul
carora se verifica exteriorul, starea imbracamintei si incaltamintei tuturor detinutilor. Controalele respective
sint efectuate de catre sefii institutiilor, sefii detasamentelor (sectoarelor), medici, inspectorii de regim si ai
serviciului securitate, alte persoane.
140. Administratia penitenciarului organizeaza lucrul personalului penitenciar dupa un grafic
mobil, astfel incit reprezentantii administratiei sa fie prezenti in institutii de la desteptarea detinutilor pina la
ora stingerii. In zilele de odihna si de sarbatoare, in functie de circumstante, in institutii se introduce
serviciul de 24 de ore al corpului de comanda. Pentru asigurarea controlului privind comportarea detinutilor
si executarea de catre ei a programului zilei, ca masura de exceptie, in baza ordinului scris al sefului
penitenciarului, pot fi atrasi toti colaboratorii institutiei.
141. Prin dispozitia sefului institutiei se stabileste sistemul de transmitere a semnalelor si
ordinelor pentru asigurarea executarii programului zilei de catre detinuti.
Sectiunea a 14-a
Controlul prezentei detinutilor
142. Controlul prezentei detinutilor in penitenciare se efectueaza zilnic, dimineata si seara, in
orele stabilite in programul zilei. Ofiterul de serviciu da semnalul respectiv prin mijloacele tehnice sau
verbal, personal sau prin intermediul supraveghetorilor, colaboratorilor grupului operativ, sefilor
detasamentelor (sectoarelor) sau altor persoane imputernicite. In caz de necesitate, controlul prezentei
detinutilor poate fi dispus si efectuat la orice ora de noapte sau zi.
143. In izolatoarele de urmarire penala, in regimul initial de detinere a penitenciarelor de tip
inchis si semiinchis, in celulele de detentie ale condamnatilor la detentiune pe viata, in stationarul sectiei
medicale, precum si in celulele izolatorului disciplinar, controlul se efectueaza nominal si numeral, cu
intrarea in fiecare celula, conform tabelului de post.
144. Controlul prezentei condamnatilor la detentiune pe viata este efectuat de ofiterul de serviciu,
insotit de doi colaboratori ai serviciului regim si supraveghere.
145. La regimul de detinere comun si de resocializare, controlul se efectueaza intr-un loc stabilit
de administratia penitenciarului, prin numararea si apelul condamnatilor. Controlul trebuie sa dureze cel
mult 30 minute. Pe timp nefavorabil (ploios sau cu temperaturi scazute), controlul poate fi efectuat in
incaperi.
146. Detinutii sint aliniati pe detasamente in formatie a cite 5 persoane. Seful detasamentului
(sectorului) sau persoana care il inlocuieste efectueaza apelul conform listei, strigind detinutul pe nume. La
auzirea numelui sau detinutul face un pas in afara formatiei si este obligat sa-si spuna numele si prenumele.
Concomitent se verifica exteriorul detinutilor.
147. De la controlul prezentei detinutilor sint scutiti:
bolnavii aflati in stationarul unitatii medicale;
cei veniti din schimb;
cei incadrati in munci care nu pot fi intrerupte (bucatari, fochisti, paznici etc.).
Listele nominale ale acestora se aproba de seful penitenciarului. In caz de necesitate, controlul
prezentei lor se efectueaza la locurile de aflare.
148. Ofiterul de serviciu efectueaza controlul numeral al prezentei in penitenciar si al detinutilor
aflati in concediu de scurta durata si/sau la locurile de munca, confrunta rezultatele verificarii cu datele de
evidenta ale serviciului special. In cazul in care datele nu corespund, se efectueaza controlul repetat.
149. Organizarea si responsabilitatea pentru efectuarea controlului se pune in sarcina efectivului
de schimb, in frunte cu ofiterul de serviciu. Prezenta la efectuarea controlului a ofiterilor responsabili de
deservirea obiectivelor in cauza (detasamente, sectoare, blocuri, sectii, celule etc.) este obligatorie.
Sectiunea a 15-a
Modul si conditiile de detentie in penitenciarele de tip deschis
150. In penitenciarele de tip deschis executa pedeapsa persoanele condamnate pentru infractiuni
savirsite din imprudenta. Condamnatii sint detinuti fara paza, dar sub supraveghere, in scopul prevenirii
comiterii noilor crime si delicte, precum si asigurarii indeplinirii de catre condamnati a obligatiunilor lor.
151. Fiecarui condamnat i se elibereaza legitimatie de model stabilit, semnata de seful
penitenciarului sau de adjunctul acestuia (anexa nr.9).
152. Regimul initial de detentie este destinat pentru detinerea condamnatilor sositi pentru prima
oara in penitenciar dupa raminerea definitiva a sentintei. Ei sint detinuti in incaperi complet izolate, care, in
perioada de la stingere pina la desteptare, se incuie. In intervalul de timp de la desteptare pina la stingere
condamnatii se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, in limitele stabilite de administratia
penitenciarului.
153. La expirarea termenului de 3 luni din ziua intrarii in penitenciar, condamnatii pot fi
transferati la regimul comun de detinere, luindu-se in considerare perioada tinerii lor in carantina.
154. In regim comun de detinere condamnatii beneficiaza de prevederile alin.(2) si (3) art.269 al
Codului de executare.
155. Transferul condamnatului in regim de resocializare se efectueaza cu 6 luni inaintea expirarii
termenului pedepsei, in conditiile stabilite de alin.(1) art.302 al Codului de executare.
156. Cu permisiunea administratiei penitenciare, condamnatii pot sa se deplaseze fara
supraveghere in afara penitenciarului, daca acest lucru este necesar in legatura cu munca executata,
instruirea sau in legatura cu survenirea unor situatii personale exceptionale. Pot sa expedieze scrisori si sa
primeasca pachete cu provizii, colete, banderole, sa utilizeze banii si sa aiba intrevederi fara nici o restrictie.
In acelasi penitenciar, la regim de resocializare, pot fi detinuti condamnati barbati si femei.
157. In functie de comportamentul, atitudinea fata de munca etc., administratia penitenciarului
poate permite condamnatului aflat in regim de resocializare sa locuiasca intr-un spatiu locativ separat pe
teritoriul penitenciarului sau in afara lui, in spatii dislocate in raza a 25 km de penitenciar.
158. Permisiunea respectiva este acordata prin decizia sefului penitenciarului (anexa nr.15), in
baza unei cereri scrise a condamnatului.
159. Condamnatii care beneficiaza de dreptul de a locui cu familia in penitenciar sau in afara
acestuia au dreptul:
cu permisiunea administratiei penitenciarului, sa locuiasca in case proprii, in apartamente sau alte
spatii inchiriate (inclusiv inchiriate de la penitenciare);
sa se deplaseze liber, sa poarte haine civile si sa aiba asupra lor legitimatia de modelul stabilit in
anexa nr.16;
sa se ocupe cu agricultura, cu cresterea pasarilor si vitelor;
sa detina obiecte de valoare si bani, folosindu-i fara nici o restrictie.
160. Apelul condamnatilor este efectuat de ofiterul de serviciu, precum si de sefii de detasamente
(sectoare) si colaboratorii serviciului regim si supraveghere nu mai putin de doua ori pe zi, la ora stabilita de
programul zilei. In caz de necesitate, apelul condamnatilor poate fi efectuat in orice timp, atit la sectoarele
de munca, cit si la locul de trai al detinutului cu familia sa.
161. Condamnatii care locuiesc cu familiile, nu mai putin de o data in zece zile, la ora stabilita,
sint obligati sa se prezinte personal pentru inregistrare in unitatea de serviciu a penitenciarului.
162. Ordinea interioara a penitenciarelor de tip deschis se stabileste in functie de conditiile locale,
caracterul producerii, precum si de alte particularitati si se aduce la cunostinta detinutilor prin ordinul
sefului penitenciarului.
163. In plus la drepturile si obligatiile prevazute in sectiunea a 9-a a prezentului Statut,
condamnatii respectivi au urmatoarele:
a) drepturi:
in orele de la desteptare pina la stingere, sa se deplaseze liber pe intreg teritoriul penitenciarului;
cu permisiunea administratiei, sa se deplaseze fara supraveghere in afara teritoriului, dar in
limitele Republicii Moldova, daca acest lucru este necesar in legatura cu munca executata sau studiile;
in afara penitenciarului sa nu poarte semne distinctive pe piept;
sa poarte haine civile, sa detina obiecte de valoare si bani, folosindu-i fara nici o restrictie;
din momentul sosirii in penitenciar, sa expedieze si sa primeasca banderole, colete, pachete,
transferuri de bani fara limita;
cu permisiunea administratiei si la existenta conditiilor, sa locuiasca pe teritoriul penitenciarului
cu familiile lor;
cu permisiunea administratiei penitenciare, sa locuiasca cu familiile lor in apartamente in
apropierea dislocarii penitenciarului;
in regim comun si de resocializare, cu permisiunea administratiei penitenciare si in baza
contractului incheiat de aceasta, sa fie angajati la munca la diverse persoane fizice sau juridice situate in
afara penitenciarului;
sa primeasca pentru lucrul prestat remuneratie in baza tarifelor si normelor stabilite de legislatia
muncii in vigoare. Utilizarea muncii condamnatilor, retribuirea muncii si retinerile din salariu se realizeaza
conform prevederilor art.253-257 ale Codului de executare si altor acte normative care reglementeaza
munca detinutilor;
sa beneficieze, pe cont propriu, de asistenta medicala in institutiile curative publice;
sa se foloseasca de bunurile lor in ordinea stabilita de lege;
in conformitate cu legislatia in vigoare, sa se casatoreasca (divorteze), cu inscrierea obligatorie in
dosarul personal si in legitimatia lui despre schimbarea starii familiale;
sa aiba in propria folosinta televizoare, aparate radio si computere (fara dreptul accesarii
internetului);
in conformitate cu art.236, 256 si 269 ale Codului de executare, sa plece in afara dislocarii
penitenciarului in concedii de munca si de scurta durata. Timpul aflarii condamnatului in afara
penitenciarului se include in termenul de ispasire a pedepsei;
b) obligatii:
in lipsa familiei, sa locuiasca in blocurile de detentie ale penitenciarului;
din momentul stingerii si pina la desteptare, sa se afle la locurile lor de odihna, cu exceptia
cazurilor prevazute de programul zilei;
c) interdictii:
sa paraseasca fara permisiune teritoriul penitenciarului sau locul de trai si de munca;
sa procure, pastreze, transmita, fabrice orice fel de arme de vinatoare, de foc si gaze, munitii la
ele, arme albe, substante otravitoare si explozive, precum si mijloace de transport;
sa procure, transmita, pastreze, fabrice sau sa consume bauturi alcoolice, substante narcotice si
toxice;
sa se foloseasca de legatura radiotelefonica (mobila) si internet, cu exceptia condamnatilor care
beneficiaza de dreptul de a locui in afara penitenciarului;
sa participe la alegeri, referendumuri, greve, demonstratii;
sa poarte, pastreze, foloseasca tinuta (uniforma si semne de distinctie) militara sau a serviciilor
speciale;
sa practice jocuri de noroc.
Sectiunea a 16-a
Modul si conditiile detentiei in penitenciarele de tip semiinchis
164. In penitenciarul de tip semiinchis executa pedeapsa persoanele condamnate la inchisoare
pentru infractiuni usoare, mai putin grave si grave savirsite cu intentie. Condamnatii sint detinuti sub paza si
supraveghere permanenta.
165. La regim initial sint detinuti condamnatii veniti in penitenciar dupa raminerea definitiva a
sentintei. Ei sint tinuti in incaperi complet izolate. Condamnatii beneficiaza de plimbari zilnice cu durata de
1 ora.
166. La expirarea termenului de 6 luni din ziua intrarii in penitenciar, insa nu mai mult de o
treime din durata pedepsei, condamnatii pot fi transferati in regim comun de detinere, luindu-se in
considerare perioada tinerii lor in carantina.
167. In regimurile de detinere comun si de resocializare, condamnatii, in perioada de la stingere
pina la desteptare, sint tinuti in incaperi complet izolate, care se incuie. In intervalul de timp de la desteptare
pina la stingere, ei se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, in limitele stabilite de administratia
penitenciarului.
termenului pedepsei, in conditiile stabilite de alin.(1) art.302 al Codului de executare. Condamnatilor aflati
in regim de resocializare li se poate permite deplasarea fara escorta sau insotire in afara penitenciarului,
daca acest lucru este conditionat de caracterul muncii indeplinite.
Sectiunea a 17-a
Modul si conditiile detentiei in penitenciarele de tip inchis
169. In penitenciarul de tip inchis executa pedeapsa persoanele condamnate la inchisoare pentru
infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave, precum si persoanele care au savirsit infractiuni ce
constituie recidiva. Condamnatii sint detinuti sub paza si supraveghere permanenta.
sentintei. Ei sint tinuti in incaperi complet izolate, care sint incuiate permanent. Condamnatii beneficiaza de
plimbari zilnice cu durata de 1 ora.
171. La expirarea termenului de 9 luni din ziua intrarii in penitenciar, condamnatii pot fi
transferati la regim comun de detinere, luindu-se in considerare perioada tinerii lor in carantina.
172. In regimul comun de detinere, condamnatii, in perioada de la stingere pina la desteptare, sint
tinuti in incaperi complet izolate, care se incuie. In intervalul de timp de la desteptare pina la stingere, ei se
pot deplasa liber in zona locativa si in incaperile de uz comun ale sectiei cu regim comun.
173. In regimul de resocializare, in perioada de la stingere pina la desteptare, condamnatii sint
tinuti in incaperi complet izolate, care se incuie. In intervalul de timp de la desteptare pina la stingere, ei se
pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului in limitele stabilite de administratia penitenciarului.
Sectiunea a 18-a
Modul si conditiile detentiei in izolatoarele de urmarire penala
175. In izolatoarele de urmarire penala se detin:
a) persoanele in privinta carora, in baza hotaririi judecatorului de instructie sau instantei
judecatoresti, a fost aplicata masura preventiva sub forma de arest;
b) persoanele lasate in izolatorul de urmarire penala sau transferate in acest loc din locurile de
executare a pedepsei pentru efectuarea actiunilor de urmarire penala ori in legatura cu judecarea cauzelor in
instantele de judecata;
c) persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii sau detentiunii pe viata, in privinta carora
hotarirea nu este definitiva;
d) persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii si la pedeapsa detentiunii pe viata pina la
trimiterea lor sub escorta in locurile de executare a pedepsei;
e) persoanele condamnate lasate, in modul stabilit de legislatie, in izolatorul de urmarire penala
pentru a indeplini lucrari de deservire gospodareasca;
f) detinutii escortati aflati in tranzit.
176. Persoanele enumerate in pct.175, cu exceptia celor prevazute la lit.e), se detin in izolatoarele
de urmarire penala cu respectarea regimului de detinere stabilit de capitolul XXXI al Codului de executare
pentru locurile de arest preventiv. Condamnatii lasati in locul de arest preventiv pentru a indeplini lucrari de
deservire gospodareasca executa pedeapsa in conditiile prevazute pentru regimul comun al penitenciarului
de tip semiinchis.
177. Regimul de detinere in izolatoarele de urmarire penala corespunde regimului initial stabilit
pentru penitenciarele de tip inchis.
178. Detinutii se detin in celulele comune ale izolatorului de urmarire penala, cu respectarea
cerintelor principale ale regimului de detentie privind izolarea, paza si supravegherea permanenta a
detinutilor, precum si a normelor de detinere separata.
179. In cazuri exceptionale, in scopul pastrarii secretului urmaririi penale, asigurarii securitatii
detinutilor sau in scopul prevenirii unor noi infractiuni ce ar putea fi comise de acestia, in baza unei decizii
motivate a sefului izolatorului de urmarire penala, emise in urma sesizarii persoanei sau organului in a carui
procedura se afla cauza, precum si ca urmare a sesizarii din oficiu, prevenitii pot fi detinuti in celule pentru
o persoana sau in celulele izolatorului disciplinar.
180. Prevederile respective nu se aplica detinutilor minori, ei fiind transferati in alte celule
comune. In acest caz, la aparitia unui pericol pentru viata si sanatatea prevenitului minor, acesta este in
drept sa prezinte administratiei izolatorului de urmarire penala o cerere de transferare intr-o incapere unde
pericolul dat lipseste. In acest caz, administratia penitenciara este obligata sa ia masuri urgente pentru a
transfera detinutul intr-un loc nepericulos.
181. Prevenitii se deplaseaza pe teritoriul penitenciarului sub escorta personalului penitenciar.
182. Toate actiunile procesuale in izolatoarele de urmarire penala se desfasoara in zilele
lucratoare. In zilele de odihna si de sarbatoare nelucratoare, actiunile procesuale pot fi efectuate numai la
solicitarea prealabila scrisa a organului de urmarire penala, cu acordul administratiei izolatorului de
urmarire penala.
183. Prevenitilor, in timpul zilei, li se acorda o plimbare zilnica cu durata de cel putin o ora, iar
prevenitului minor - de cel putin 2 ore. Durata plimbarilor femeilor gravide si mamelor care au cu ele copii
in virsta de pina la 3 ani este de cel putin 2 ore.
184. Durata plimbarilor se stabileste de administratia locului de arest preventiv, tinindu-se cont de
programul zilnic, starea timpului, de limita completarii si de alte circumstante. Plimbarile zilnice se
desfasoara intr-un loc special amenajat pe teritoriul penitenciarului si sint organizate pe celule, conform
unui grafic mobil.
Sectiunea a 19-a
Modul si conditiile detentiei in penitenciarele pentru minori
185. In penitenciarele pentru minori isi ispasesc pedeapsa condamnatii in virsta de pina la 18 ani,
precum si condamnatii adulti in virsta de pina la 23 ani in privinta carora instanta de judecata, la prezentarea
administratiei penitenciare, a dispus continuarea executarii pedepsei in penitenciarul respectiv.
186. Asupra condamnatului care a implinit virsta de 18 ani si care a fost lasat in penitenciarul
pentru minori se extind drepturile si obligatiile, regimul, conditiile de munca, normele alimentare, de
asigurare materiala, ale conditiilor de trai si de asistenta medico-sanitara stabilite pentru condamnatii
minori.
187. In penitenciarele pentru minori, condamnatii sint detinuti sub paza si supraveghere
permanenta.
188. Regimurile si conditiile de detentie in penitenciarele pentru minori corespund regimurilor si
conditiilor prevazute pentru penitenciarele de tip semiinchis, cu particularitatile prevazute de art.272 si 273
ale Codului de executare.
sentintei. Ei sint tinuti in incaperi complet izolate, care se incuie. Condamnatii beneficiaza de plimbari
zilnice cu durata de 2 ore.
190. La expirarea termenului de 6 luni din ziua intrarii in penitenciar, insa nu mai mult de o
treime din durata pedepsei, condamnatii aflati in regim initial pot fi transferati in regim comun de detentie,
luindu-se in considerare perioada tinerii lor in carantina.
191. In regimurile de detinere comun si de resocializare, condamnatii, in perioada de la stingere
pina la desteptare, sint tinuti in incaperi complet izolate, care se incuie. In intervalul de timp de la desteptare
pina la stingere, ei se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, in limitele stabilite de administratia
penitenciarului.
termenului pedepsei, in conditiile stabilite de alin.(1) art.302 al Codului de executare. Condamnatilor aflati
in regim de resocializare li se poate permite deplasarea fara escorta sau insotire in afara penitenciarului,
daca acest lucru este conditionat de caracterul muncii indeplinite.
193. Condamnatul care a implinit virsta de 18 ani este transferat pentru executarea pedepsei de
mai departe in penitenciarul de tip semiinchis la conditii comune de detinere. Transferul condamnatului in
penitenciarele de tip semiinchis o hotaraste instanta de judecata, in baza unui demers al administratiei
penitenciare.
194. Condamnatul major care a fost lasat in penitenciarul pentru minori si care a implinit virsta de
23 de ani este transferat pentru executarea pedepsei de mai departe in penitenciarul de tip semiinchis la
conditii comune de detinere, in baza deciziei directorului general al Departamentului Institutiilor
Penitenciare.
Sectiunea a 20-a
Modul si conditiile detentiei in penitenciarele pentru femei
195. In penitenciarele pentru femei executa pedeapsa condamnatele de sex feminin.
Condamnatele la pedeapsa inchisorii care urmeaza a fi executata in penitenciare de tip semiinchis sau inchis
sint detinute sub paza si supraveghere permanenta, iar in penitenciare de tip deschis - sub supraveghere
permanenta.
196. Regimul de detinere a condamnatelor de sex feminin corespunde, respectiv, regimului
stabilit pentru penitenciarele de tip deschis, semiinchis sau inchis. Femeile gravide si mamele care au cu ele
copii in virsta de pina la 3 ani, condamnate la pedeapsa inchisorii care urmeaza a fi executata in penitenciare
de tip inchis, la decizia administratiei penitenciarului, executa pedeapsa in conditiile prevazute pentru
penitenciarul de tip deschis sau semiinchis, in functie de gravitatea faptei comise, pericolul social pe care il
reprezinta, comportamentul detinutei, virsta si starea sanatatii copilului si a mamei etc.
197. Condamnatelor la executarea pedepsei intr-un penitenciar de tip deschis li se aplica regulile
prevazute de sectiunea a 15-a a prezentului Statut.
198. La regim initial sint detinute condamnatele venite in penitenciar dupa raminerea definitiva a
sentintei. Ele sint tinute in incaperi complet izolate, care se incuie. Condamnatele beneficiaza de plimbari
zilnice cu durata de 2 ore.
199. La expirarea termenului de 3 luni pentru penitenciarele de tip deschis; 6 luni, insa nu mai
mult de o treime din durata pedepsei pentru penitenciarele de tip semiinchis si 9 luni pentru penitenciarele
de tip inchis - din ziua intrarii in penitenciar, condamnatele aflate in regim initial pot fi transferate in regim
comun de detentie, luindu-se in considerare perioada tinerii lor in carantina.
200. In regimurile de detinere comun si de resocializare, condamnatele, in perioada de la stingere
pina la desteptare, sint tinute in incaperi complet izolate, care se incuie. In intervalul de timp de la desteptare
pina la stingere, condamnatele cu executarea pedepsei in penitenciare de tip semiinchis se pot deplasa liber
pe teritoriul penitenciarului, in limitele stabilite de administratia penitenciarului, iar de tip inchis - in zona
locativa si incaperile de uz comun ale sectiei cu regim comun.
201. Transferul condamnatelor in regim de resocializare se efectueaza cu 6 luni inaintea expirarii
202. Condamnatelor cu executarea pedepsei intr-un penitenciar de tip semiinchis, aflate in regim
de resocializare, li se poate permite deplasarea fara escorta sau insotire in afara penitenciarului, daca acest
lucru este conditionat de caracterul muncii indeplinite.
203. Condamnatele cu executarea pedepsei intr-un penitenciar de tip inchis, aflate in regim de
resocializare, au dreptul de a se deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, in limitele stabilite de
administratia penitenciarului.
Sectiunea a 21-a
Conditiile si limitele aplicarii fortei fizice, mijloacelor speciale si a armei de foc
204. Personalul penitenciar este in drept sa recurga la aplicarea fortei fizice, mijloacelor speciale
si a armei de foc in cazurile si modul prevazut de art.242 al Codului de executare, pct.10 art.11 al Legii cu
privire la sistemul penitenciar, precum si in cazurile prevazute de art.35-40 ale Codului penal al Republicii
Moldova.
205. Personalul penitenciar are dreptul sa aplice arma de foc doar ca masura exceptionala, in
urmatoarele cazuri:
impotriva detinutilor care participa la dezordinile in masa;
pentru respingerea atacului detinutului care pune in pericol viata si sanatatea altor detinuti,
personalului penitenciar, altor persoane, precum si pentru respingerea atacului in scopul acapararii violente
a armelor;
pentru respingerea atacului (inclusiv armat), in grup sau individual, al altor persoane decit
detinutii, ce prezinta un pericol real pentru viata si sanatatea personalului penitenciar sau altor persoane;
pentru respingerea atacului in grup, inclusiv armat, la obiectele pazite, incaperile si edificiile de
executare a pedepsei, precum si asupra mijloacelor de transport;
pentru retinerea persoanei care opune rezistenta armata sau a fost surprinsa in flagrant delict,
detinutului evadat de sub paza, precum si a persoanei inarmate care refuza sa se supuna somatiei privind
predarea armei;
pentru contracararea evadarii detinutului din penitenciar sau de sub escorta;
pentru contracararea tentativelor de eliberare fortata a detinutilor;
pentru eliberarea ostaticilor, cladirilor, edificiilor, incaperilor si mijloacelor de transport.
206. Drept atentat la securitatea personala a personalului penitenciar, ce prezinta un pericol real
pentru viata si sanatate, este clasificata si apropierea detinutului sau unei alte persoane la o distanta de mai
putin de 3 metri, dupa ce a fost somata sa se opreasca.
207. Aplicarea fortei fizice, mijloacelor speciale sau armei de foc trebuie sa fie precedata de un
avertisment privind intentia recurgerii la ele, cu acordarea unui timp suficient pentru reactia de raspuns.
208. Arma de foc si mijloacele speciale pot fi aplicate fara avertizare in urmatoarele cazuri:
atac prin surprindere;
opunerea rezistentei armate;
atac cu aplicarea armei de foc, a tehnicii de lupta, a autovehiculelor, a navelor fluviale si aeriene;
evadare de sub paza si de sub escorta cu arma de foc sau cu ajutorul mijloacelor de transport;
atac pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa;
pentru eliberarea ostaticilor;
atac in scopul eliberarii detinutilor de sub paza si escortare;
in alte cazuri care creeaza un pericol real pentru viata si sanatatea detinutilor, personalului
penitenciar sau altor persoane.
209. De asemenea, arma de foc poate fi utilizata:
pentru oprirea mijloacelor de transport, cu folosirea carora se realizeaza evadarea detinutilor;
pentru somarea detinutilor si altor persoane despre intentia aplicarii armei de foc, darea
semnalului de alarma si solicitarea ajutorului.
210. Personalul penitenciar este in drept de a prezenta arma de foc si a o pregati pentru lupta, daca
considera ca in situatia creata pot aparea temeiurile stabilite de prezenta sectiune pentru aplicarea ei, precum
si la tentativa detinutului sau a altei persoane de a se apropia de colaboratorul sistemului penitenciar cu arma
de foc pregatita pentru a fi aplicata, arma alba sau obiecte, cu ajutorul carora pot fi aplicate leziuni
corporale, micsorind astfel distanta indicata prin somare, precum si in cazul tentativei de a scoate arma de
foc.
211. Efectuarea unei impuscaturi la tinta este considerata drept aplicare a armei de foc.
212. Se interzice aplicarea armei de foc asupra femeilor, persoanelor cu semne evidente de
invaliditate si a minorilor, cind virsta lor este evidenta sau este cunoscuta, cu exceptia cazurilor opunerii de
catre ei a rezistentei armate, realizarii atacului armat sau in grup, punind in pericol viata si sanatatea celor
din jur.
213. In toate cazurile de aplicare a armei de foc, colaboratorul este obligat sa comunice neintirziat
sefului nemijlocit si sa intreprinda masurile necesare in vederea asigurarii securitatii celor din jur si
acordarii ajutorului medical victimelor.
214. Administratia penitenciara anunta imediat procurorul despre fiecare caz de aplicare a armei
de foc.
215. Ordinea purtarii armei de foc se stabileste prin ordinul Ministrului Justitiei.
216. Colaboratorii sistemului penitenciar sint in drept sa aplice forta fizica si mijloacele speciale
fata de detinuti in urmatoarele cazuri:
pentru respingerea atacurilor detinutilor asupra altor detinuti, personalului penitenciar, precum si
asupra altor persoane;
pentru a elibera ostaticii, cladirile, incaperile, instalatiile, mijloacele de transport acaparate de
detinuti;
pentru a reprima nesupunerile in grup si tulburarile cu caracter de masa ale detinutilor, care
dezorganizeaza activitatea normala a penitenciarelor;
in timpul curmarii neindeplinirii intentionate a cerintelor legitime ale personalului penitenciar si
ale altor persoane aflate in exercitiul functiunii;
pentru a curma evadarile de sub paza sau de sub escorta ale detinutilor in locurile de detentie sau
pe parcursul transferarii;
in timpul cautarii si retinerii detinutilor care au evadat de sub paza;
in scopul stoparii mijloacelor de transport;
in conditiile regimului juridic al starii exceptionale.
217. Mijloacele speciale utilizate de personalul penitenciar conventional se clasifica in:
a) mijloace de aparare pasiva:
casti;
haina (vesta) antiglont;
scuturi blindate si scuturi antisoc;
aparatori la miini si picioare;
mastile contra gazelor si respiratoare;
alte mijloace de protectie, care nu sint folosite pentru aparare activa, inclusiv imbracaminte
speciala refractara;
b) mijloace de aparare activa:
bastoane speciale de cauciuc si plastic;
catuse;
grenade de mina cu gaze;
cartuse si grenade de gaze;
arme cu gaze;
ambalaje cu aerosol;
cartuse cu glont de cauciuc sau plastic;
plase speciale;
arme electrosoc;
ciini de serviciu;
aplicarea fortei fizice;
c) mijloace auxiliare de asigurare a operatiilor speciale:
aparate cu ranita;
grenade si dispozitive audiovizuale;
dispozitive pentru stoparea fortata a transportului auto;
coloranti speciali;
cisterne auto de pompieri cu afet cu tevi;
tehnica blindata;
helicoptere.
218. Tipul mijlocului special si intensitatea aplicarii lui, alegerea procedeelor de lupta in cazul
aplicarii fortei fizice le stabileste colaboratorul sistemului penitenciar in functie de circumstante, de
gravitatea si caracterul actiunii (inactiunii) respective. Mijloacele speciale si forta fizica se aplica pina la
momentul in care detinutul (persoanele care au initiat atacul) inceteaza sa opuna rezistenta.
219. Catusele se aplica detinutilor in urmatoarele cazuri:
de opunere a rezistentei fizice personalului penitenciar, efectivului echipei de controlori (garzii) si
cind manifesta furie - pina la calmarea lor;
de refuz sa se deplaseze sub paza sau in izolatorul disciplinar, in timpul escortarii, in cazul daca
sint temeiuri pentru a presupune ca ei pot sa evadeze;
de tentativa de sinucidere, automutilare, atac asupra altor detinuti - pina la calmare;
de escortare dupa retinerea detinutului evadat.
220. La punerea catuselor miinile detinutului trebuie sa se afle la spate.
221. Dupa doua ore catusele se scot pentru o perioada de 5-10 minute, la necesitate se aplica din
nou.
222. Catusele se scot in timpul hranei, somnului, satisfacerii necesitatilor fiziologice, dezinfectarii
si examinarii medicale a detinutilor, in caz de imbolnavire subita, dupa predarea persoanelor escortate la
punctul final de destinatie, precum si in caz de aparitie a pericolului pentru viata si sanatatea detinutului
(incendiu, inundatie, cutremur de pamint etc.), in sedinta de judecata sau la indicatia persoanelor care au dat
dispozitii referitoare la aplicarea catuselor, sefilor directi si superiorilor. Faptul aplicarii catuselor se
consemneaza intr-un proces-verbal. Persoanele care au admis aplicarea nemotivata a catuselor urmeaza a fi
trase la raspundere in modul stabilit.
223. Bastoanele de cauciuc (plastic), ciinii de serviciu, aruncatoarele de apa si aer sub presiune
pot fi aplicate fata de detinuti doar in cazul atacului, actiunilor evident agresive, care ameninta viata altor
detinuti, personalului penitenciar si altor persoane, cind alte masuri de suprimare a actiunilor ilicite (cu
exceptia armelor si tehnicii blindate) au fost epuizate.
224. Bastoanele de cauciuc (plastic) se aplica :
in procesul tulburarilor cu caracter in masa si nesupunerilor in grup in penitenciare, care sint
insotite de pogromuri, incendii, atacuri, capturarea ostaticilor sau de alte actiuni care ameninta viata
detinutilor, personalului penitenciar si altor persoane;
conform hotaririi sefilor subdiviziunilor Departamentului Institutiilor Penitenciare sau a sefilor
superiori, aflati la locul incidentului. La indicatia persoanelor nominalizate, cu bastoane de cauciuc (plastic)
pot fi inarmate toate echipele de colaboratori;
in caz de opunere a rezistentei sau de nesupunere la cerintele legitime ale reprezentantului
administratiei penitenciare.
225. In caz de atac prin surprindere, care ameninta viata detinutilor, colaboratorilor sau altor
persoane, colaboratorii iau individual decizia privind aplicarea bastoanelor de cauciuc (plastic).
226. Se interzice aplicarea bastonului de cauciuc si plastic pe partile fragile ale corpului (cap, git,
clavicule, abdomen, organe genitale), fapt care ar putea avea consecinte grave.
227. Personalul penitenciar aplica forta fizica, inclusiv procedeele speciale de lupta, pentru
curmarea actiunilor nelegitime ale detinutilor, pentru infringerea rezistentei opuse cerintelor legale, daca
metodele nonviolente nu asigura indeplinirea obligatiunilor ce le revin.
228. In cazurile cind aplicarea fortei nu poate fi evitata, colaboratorii sistemului penitenciar sint
obligati sa aprecieze intensitatea aplicarii acesteia, astfel incit sa aduca o dauna cit mai mica sanatatii
detinutilor, precum si sa asigure acordarea asistentei medicale victimelor.
229. La alegerea procedeelor de lupta, personalul penitenciar este obligat sa ia in calcul situatia
creata, caracterul infractiunii, gradul de periculozitate si agresivitate al detinutului etc.
230. Procedeele de lupta se aplica dupa avertizare. In caz de necesitate a respingerii atacului
armat prin surprindere, precum si de retinere a detinutilor evadati, eliberare a ostaticilor, procedeele sint
aplicate fara avertizare.
231. In toate cazurile de aplicare a fortei fizice si/sau a mijloacelor speciale fata de detinuti, se
intocmeste un proces-verbal de aplicare a mijloacelor respective, care urmeaza a fi prezentat sefului
penitenciarului, si se informeaza Departamentul Institutiilor Penitenciare in cel mai scurt termen.
Sectiunea a 22-a
Deplasarea condamnatilor fara escorta sau insotire
232. Deplasarea in afara penitenciarului fara escorta sau insotire a condamnatilor care executa
pedeapsa inchisorii se acorda doar persoanelor si in conditiile prevazute de art.235 al Codului de executare,
precum si doar in cazul in care condamnatii respectivi sint antrenati la munci sau lucrari al caror specific
cere deplasarea in afara penitenciarului.
233. In penitenciarele in care exista sectoare de detentie de tip deschis, acordarea dreptului de
deplasare fara escorta se admite doar in cazul in care munca prestata in afara penitenciarului solicita o
pregatire speciala.
234. Numarul maxim de condamnati necesari pentru efectuarea lucrarilor in afara penitenciarului,
pentru care poate fi acordat dreptul de deplasare fara escorta, pentru fiecare penitenciar in parte, in functie
de specificul activitatii acestuia, numarul de detinuti, amplasare etc., este stabilit de catre Departamentul
Institutiilor Penitenciare, la propunerea sefului penitenciarului respectiv.
235. Dreptul la deplasare fara escorta sau insotire in afara penitenciarului se acorda
condamnatului prin dispozitia motivata in forma scrisa a sefului penitenciarului (anexa nr.17), aprobata de
catre directorul general al Departamentului Institutiilor Penitenciare.
236. Condamnatului i se elibereaza un permis de modelul stabilit in anexa nr.18. La permis se
ataseaza o fisa de control, conform anexei nr.19, care se pastreaza la punctul de control.
237. Inainte de eliberarea permisului, condamnatului i se notifica contra semnatura regulile si
normele de conduita (anexa nr.20), care, impreuna cu decizia (adusa la cunostinta condamnatului contra
semnatura), se anexeaza la dosarul personal.
238. Se permite deplasarea fara escorta a condamnatului numai in orele si pe itinerarul indicate in
permis. Ora iesirii /intrarii condamnatului in/din penitenciar este reglementata de fisa de repartizare a
condamnatului la munca. In unele cazuri, in functie de specificul muncii executate, condamnatului i se
elibereaza permis de iesire din penitenciar la orice ora de zi si noapte.
239. Condamnatii care beneficiaza de dreptul deplasarii fara escorta sint plasati in incaperi de
locuit separate ale penitenciarului sau in camine aflate in afara teritoriului pazit, dar in raza determinata de
administratia penitenciarului. Dreptul de a locui in afara teritoriului pazit al penitenciarului se acorda in
baza dispozitiei scrise a sefului penitenciarului, in urma coordonarii cu autoritatile administratiei publice
locale.
240. In caz de incalcare de catre condamnat a regulilor de conduita, prin decizia sefului
penitenciarului, el este privat de dreptul de deplasare fara escorta sau insotire (anexa nr.21) si tras la
raspundere disciplinara. Condamnatul caruia i-a fost refuzat dreptul de deplasare fara escorta sau insotire
conform prevederilor prezentului punct nu poate beneficia de acest drept decit dupa stingerea sanctiunii
disciplinare, dar nu mai devreme de un an din momentul privarii de acest drept.
241. Dreptul de deplasare fara escorta sau insotire este anulat si in cazul schimbarii specificului
muncii condamnatului. In aceste situatii permisele se retrag.
242. Este interzisa deplasarea fara escorta sau insotire in afara penitenciarului a condamnatului
care a savirsit infractiune ce constituie recidiva periculoasa sau deosebit de periculoasa, condamnatului care
a savirsit infractiune deosebit de grava sau exceptional de grava, condamnatului care se afla in penitenciarul
respectiv mai putin de 6 luni, condamnatului care are sanctiuni disciplinare nestinse, condamnatului pentru
infractiune intentionata, savirsita in perioada executarii pedepsei, condamnatului bolnav de tuberculoza in
forma activa, condamnatului care nu a urmat tratamentul complet al bolii venerice, alcoolismului,
toxicomaniei, narcomaniei, condamnatului care sufera de tulburari psihice, ce nu exclud responsabilitatea.
Sectiunea a 23-a
Modul de acordare a deplasarilor de scurta durata in afara penitenciarului
243. Condamnatul care executa pedeapsa inchisorii in regim comun sau de resocializare sau care
este lasat sa efectueze lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul de urmarire penala, precum si
condamnatul incadrat in programul de pregatire pentru eliberare, daca este caracterizat pozitiv, poate
beneficia, in decursul anului, de cel putin o deplasare de scurta durata, de pina la 5 zile, in afara
penitenciarului, pentru vizitarea familiei, rudelor, tutorelui sau curatorului, dupa caz, iar condamnatilor
inmatriculati in institutiile de invatamint superior sau mediu de specialitate - pe durata stabilita in Codul
muncii pentru sustinerea examenelor.
244. In cazurile prevazute de art.236 al Codului de executare, in legatura cu circumstante
personale exceptionale, condamnatii enumerati la alin.(1) al articolului respectiv beneficiaza de dreptul la
deplasari de scurta durata in afara penitenciarului pe o perioada determinata de administratia penitenciarului
ca fiind utila, dar nu mai mare de sapte zile.
245. Deplasarea condamnatului in virsta de pina la 16 ani este autorizata numai cu conditia
insotirii lui pe intreg timpul calatoriei (tur-retur) de catre rudele lui sau de catre alte persoane desemnate. La
survenirea calamitatilor, deplasarea condamnatilor este autorizata numai in cazul cind in urma calamitatilor
in cauza au suferit sotii, copiii, parintii, precum si alte rude care convetuiau cu condamnatii pina la detentie
si au dus cu acesta gospodarie in comun.
246. Permisiunea pentru deplasare se perfecteaza din momentul primirii actelor autentificate
oficial (certificatul privind inceperea sesiunii in institutia la care este inmatriculat condamnatul, concluzia
comisiei medicale consultative a institutiei medicale sanitare publice privind maladia grava care pericliteaza
viata rudei condamnatului, certificatul despre calamitate, emis de administratia imobilului sau biroul de
exploatare a locuintelor, certificatul si telegrama despre deces), care vor fi confirmate de autoritatile publice
locale sau de organele afacerilor interne din localitatea unde au fost eliberate actele respective.
247. Seful organului teritorial al afacerilor interne si administratia publica locala, carora cetatenii
le solicita confirmarea circumstantelor personale extraordinare survenite, sint obligati sa verifice
autenticitatea comunicarii solicitantului in cel mult 24 ore din momentul solicitarii. Daca circumstantele
mentionate se confirma, autoritatea respectiva certifica actul prin semnatura sa si stampila cu imaginea
Stemei de Stat.
248. Solicitind o deplasare de scurta durata, condamnatul va depune o cerere in scris, la care va
anexa actul care confirma existenta circumstantelor personale extraordinare sau alte temeiuri ale deplasarii.
249. In cazul cind se decide permiterea deplasarii de scurta durata, se va intocmi un aviz, in care
se vor indica datele de ancheta si de caracterizare ale condamnatului. Avizul se aproba de catre seful
institutiei penitenciare si se aduce la cunostinta procurorului responsabil de supravegherea institutiei in
cauza.
250. In baza acestui aviz, seful institutiei emite decizia de autorizare a deplasarii de scurta durata
in legatura cu vizita anuala a familiei, circumstantele personale exceptionale sau studiile (anexa nr.30) si
elibereaza o adeverinta de modelul stabilit in anexa nr.31, certificata prin stampila penitenciarului cu
imaginea Stemei de Stat.
251. Seful institutiei, inminindu-i condamnatului adeverinta in cauza, este obligat sa-i aduca la
cunostinta regulile de comportare pe durata aflarii in afara locului de detentie si sa-l avertizeze despre
raspunderea ce-i revine in caz de neprezentare in termenul stabilit.
252. Drept confirmare ca a luat act si ca se obliga sa revina la timp, condamnatul depune o
declaratie de modelul stabilit in anexa nr.32, care se anexeaza la materialele dosarului personal.
253. Despre faptul ca i s-a permis deplasarea din institutia penitenciara respectiva condamnatul
este instiintat de catre ofiterul de serviciu.
254. In cazul in care condamnatului i se refuza acordarea deplasarii de scurta durata in legatura cu
vizita anuala, anumite circumstante personale exceptionale sau studiile, acestuia i se va anunta, contra
semnatura, decizia intemeiata, care se va anexa la dosarul lui personal.
255. Fiecare caz de acordare a deplasarii de scurta durata se inregistreaza intr-un registru separat,
de modelul stabilit in anexa nr.33. Tinerea la zi si pastrarea registrului se efectueaza in unitatea speciala a
institutiei; el se numeroteaza, se snuruieste si se sigileaza cu stampila acesteia.
256. La plecarea din institutie, condamnatului i se elibereaza banii de pe contul lui de peculiu sau
acestia se expediaza pe adresa rudelor. Costul calatoriei il suporta condamnatul sau rudele lui.
257. Pentru perioada deplasarii de scurta durata, condamnatului i se elibereaza imbracamintea
civila ce-i apartine.
258. O data cu sosirea la locul de destinatie, condamnatul este obligat, pina la expirarea a 24 de
ore, sa se prezinte in organul teritorial al afacerilor interne, iar in cazul localitatilor indepartate periferice sau
rurale - la inspectoratul politiei de sector si sa comunice scopul sosirii sale, termenul aflarii si domiciliul
prezumat.
259. Seful organului afacerilor interne (inspectorul politiei de sector) noteaza in adeverinta
condamnatului data sosirii, intretine cu el o conversatie cu caracter educativ si intreprinde masurile de
rigoare in vederea controlului comportamentului si intoarcerii lui in termenul stabilit in penitenciar.
260. In ziua expirarii termenului de aflare in punctul de destinatie, condamnatul este obligat sa se
prezinte la organul afacerilor interne numit pentru a i se consemna in adeverinta mentiunea despre plecare.
Mentiunile de sosire si plecare se certifica prin stampila cu imaginea Stemei de Stat.
261. In cazul in care condamnatul se afla in imposibilitate de a reveni in termenul stabilit in
penitenciar din motiv de boala sau din alte motive intemeiate, el este obligat sa solicite organului afacerilor
interne prelungirea termenului de revenire si sa anunte acest lucru sefului institutiei penitenciare.
262. In cazul prelungirii termenului de revenire in penitenciar, organul afacerilor interne care a
dispus prelungirea este obligat sa comunice acest fapt, in termen de 24 ore, administratiei penitenciarului,
ulterior urmind a fi prezentata si confirmarea documentara de rigoare.
263. Deplasarile de scurta durata prevazute in prezenta sectiune nu se acorda condamnatilor care
au savirsit infractiuni ce constituie recidiva periculoasa sau deosebit de periculoasa, condamnatilor care au
savirsit infractiuni deosebit de grave sau exceptional de grave, condamnatilor care au sanctiuni disciplinare
nestinse, condamnatilor pentru infractiuni intentionate, savirsite in perioada executarii pedepsei,
condamnatilor bolnavi de tuberculoza in forma activa, condamnatilor care nu au urmat tratamentul complet
al bolii venerice, alcoolismului, toxicomaniei, narcomaniei, condamnatilor care sufera de tulburari psihice
ce nu exclud responsabilitatea.
264. In calitate de masura exceptionala, doar in caz de deces sau boala grava a sotului ori a unei
rude apropiate, in prezenta actelor constatatoare intocmite in forma stabilita, pe un termen de o zi, pot fi
deplasati, cu asigurarea pazei si supravegherii necesare, si alti detinuti, cu conditia suportarii de catre acestia
a tuturor cheltuielilor de deplasare (transport, cazare si alimentare), atit a detinutului, cit si a escortei.
Prezenta norma nu este aplicabila condamnatilor la detentiune pe viata.
265. Deplasarea in afara penitenciarului cu asigurarea escortei sau insotirii trebuie sa fie
coordonata cu procurorul care verifica respectarea legii in penitenciarul respectiv, precum si organele
afacerilor interne de la locul dislocarii penitenciarului si locul vizitei.
Sectiunea a 24-a
Accesul persoanelor in penitenciare
266. Institutiile care asigura detinerea persoanelor pot fi vizitate de alte persoane cu permisiunea
speciala a sefului institutiei ori a persoanelor cu functie de raspundere ale organelor ierarhic superioare sau
in baza hotaririi instantei de judecata, iar in cazul prevenitilor - cumulativ: cu acordul persoanelor
enumerate si in baza hotaririi organului de urmarire penala sau a instantei de judecata, in procedura carora
se afla cauza penala. Pentru toate cazurile de acces trebuie obtinuta autorizatia sefului penitenciarului.
267. In timpul exercitarii functiilor de serviciu, au dreptul de a vizita institutiile care asigura
detinerea persoanelor, fara permisiune speciala, persoanele mentionate la alin.(1) art.178 al Codului de
executare.
268. Regimul de trecere in zonele locative ale penitenciarului si la obiectele de producere, unde
lucreaza condamnatii, se stabileste de administratia penitenciarului si se realizeaza de catre supraveghetori
si efectivul de serviciu.
269. Persoanele care intra pe teritoriul penitenciarului si obiectelor de producere nu au dreptul sa
introduca arme, munitii, alte bunuri, pachete, genti si alte obiecte interzise. Aceste bunuri si obiecte se
depun la pastrare in incaperi special amenajate, amplasate la punctul de control.
270. Profesorilor scolilor de instruire generala si institutiilor de instruire si educare care activeaza
in penitenciar li se permite sa introduca in penitenciar manualele necesare pentru studii.
271. Administratia institutiilor are dreptul sa efectueze perchezitia si controlul lucrurilor
personale ale persoanelor care intra sau ies din penitenciar si obiectele de producere, cu exceptia
persoanelor mentionate la alin.(1) art.178 din Codul de executare, carora li se propune sa depuna spre
pastrare bunurile interzise in penitenciar aflate la ei.
272. Decizia privind efectuarea perchezitiei este adoptata de seful sau sefii adjuncti ai
penitenciarului, iar in lipsa acestora - de ofiterul de serviciu. Pe teritoriile indepartate ale obiectelor de
producere perchezitia se efectueaza prin decizia sefului garzii.
273. Perchezitia si controlul lucrurilor personale se face de catre personalul din componenta garzii
pentru paza obiectelor institutiilor, de catre supraveghetori, precum si de catre alte persoane, la indicatia
persoanelor imputernicite.
274. Controlul lucrurilor personale se efectueaza in prezenta posesorilor acestora.
275. Perchezitia si controlul trebuie sa fie precedate de cererea de a fi predate obiectele, articolele
si substantele a caror procurare si pastrare este interzisa.
276. Perchezitia se face in incaperile unitatii de serviciu sau la punctul de control, de persoane de
acelasi sex cu cei controlati. Se interzice controlul simultan a mai multor persoane in aceeasi incapere.
277. Functionarii care efectueaza perchezitia si controlul lucrurilor personale sint obligati sa
manifeste amabilitate fata de persoanele controlate si sa nu admita actiuni care le-ar jigni demnitatea.
Sectiunea a 25-a
Intrevederile detinutilor
278. Condamnatii au dreptul la intrevederi de scurta si de lunga durata, care se acorda in limitele,
modul si in conditiile stabilite de art.232 al Codului de executare.
279. Prevenitii au dreptul la intrevederi de scurta durata, care se acorda in baza hotaririi organului
de urmarire penala, judecatorului de instructie sau a instantei de judecata, cu autorizatia obligatorie a
administratiei penitenciarului.
280. Numarul minim si durata intrevederilor detinutilor sint prevazute in art.232 al Codului de
executare, acordarea intrevederilor peste numarul minim se admite doar in calitate de masura de stimulare,
in baza prevederilor lit.c) alin.(1) art.262 din Codul de executare, conform procedurii generale de aplicare a
masurilor de stimulare.
Se acorda suplimentar cel mult 4 intrevederi de scurta durata si 2 intrevederi de lunga durata pe
an in calitate de stimulare.
Intrevederile de lunga durata in calitate de stimulare nu se acorda detinutilor mentionati la pct.281
al prezentului Statut.
Detinutilor care au sanctiuni disciplinare nestinse nu le pot fi acordate intrevederi in calitate de
masura de stimulare.
Intrevederile in calitate de stimulare se acorda doar cu sotul si rudele si nu pot fi acordate cu alte
persoane.
281. Intrevederi de lunga durata nu se acorda prevenitilor, condamnatilor la pedeapsa inchisorii
aflati in regim initial si condamnatilor la detentiune pe viata, precum si celor bolnavi de tuberculoza in
forma bacilifera. Intrevederile de lunga durata ce i se cuvin condamnatului bolnav de tuberculoza respectiv
se inlocuiesc cu intrevederi de scurta durata in raport: o intrevedere de lunga durata - o intrevedere de scurta
durata.
282. Intrevederile intre detinutii plasati in diferite institutii penitenciare sint interzise.
283. Intrevederile de scurta durata ale detinutilor cu rudele sau alte persoane au loc sub
supravegherea reprezentantilor administratiei institutiei.
284. Intrevederile cu alte persoane se acorda doar in urmatoarele cazuri exceptionale:
lipsa sotului si a altor rude;
pentru comunicarea despre decesul sotului si rudelor apropiate - doar intrevederi de scurta durata;
existenta unui pericol real si iminent ce ar putea leza drepturile si interesele legitime ale
detinutului - doar intrevederi de scurta durata;
pentru desfasurarea nemijlocita a procedurii de incheiere a casatoriei - doar intrevederi de scurta
durata;
cu notarii, in vederea autentificarii unor acte civile care nu poate fi efectuata de catre
administratia penitenciarului - doar intrevederi de scurta durata.
In toate cazurile de acordare a intrevederilor cu alte persoane, acestea pot fi autorizate de catre
administratia institutiei doar daca ele nu vor influenta negativ detinutul, precum si daca exista certitudinea
ca intrevederea nu va fi utilizata in scopul pregatirii sau comiterii unor infractiuni, distrugerii de probe,
amenintarii si influentarii martorilor, victimelor sau altor persoane, precum si in alte scopuri ilegale.
285. In vederea autorizarii intrevederilor detinutilor cu alte persoane, administratia poate utiliza
orice informatii operative, atit cele proprii ale sistemului penitenciar, cit si cele parvenite de la alte organe
competente sau persoane private. In aceste scopuri, serviciile respective ale sistemului penitenciar pot face
interpelarile si solicitarile necesare.
286. In cazul refuzului de a acorda intrevederea, pe cererea detinutului sau a persoanei care
doreste sa se intilneasca cu acesta se indica motivul refuzului.
287. Administratia penitenciarului, de regula, elibereaza condamnatii de la lucru pentru perioada
intrevederilor de lunga durata, cu recuperarea anticipata sau ulterioara a timpului de munca.
288. In cazul maladiilor contagioase, calamitatilor si altor circumstante de forta majora, care
impiedica activitatea normala a institutiilor penitenciare, intrevederile pot fi temporar anulate, fapt despre
care administratia penitenciarului este obligata sa informeze detinutii si rudele sosite la intrevedere.
289. Administratia penitenciarului are obligatia de a planifica periodicitatea acordarii
intrevederilor de lunga durata, iar in masura posibilitatilor, si a celor de scurta durata, in functie de numarul
de detinuti, spatiile de intrevederi disponibile, periodicitatea vizitelor, comportamentul detinutului etc.
290. Daca administratia penitenciarului instiinteaza cu intirziere persoanele care urmeaza sa vina
la intrevederile planificate de lunga durata cu detinutul despre privarea temporara de dreptul de a avea
intrevederi sau aminarea acestora, ea este obligata sa le acorde intrevederea.
291. Divizarea unei intrevederi in citeva este interzisa. Inlocuirea intrevederii de lunga durata cu
una de scurta durata se permite numai la solicitarea scrisa a condamnatului.
292. Detinutilor, la solicitarea scrisa a acestora, li se permite sa inlocuiasca intrevederile de lunga
durata si de scurta durata cu conversatii telefonice. Conversatiile telefonice se acorda in baza unei cereri
scrise a detinutului si sub supravegherea administratiei, cu o durata de pina la 15 minute. Plata convorbirilor
telefonice se efectueaza in baza regulilor generale aplicabile in astfel de cazuri, conform tarifului in vigoare,
de pe conturile de peculiu ale detinutilor.
293. In caz de inregistrare a casatoriei, intrevederea de lunga durata, precum si cea de scurta
durata, acordata cu aceasta ocazie, nu se include in numarul stabilit de intrevederi.
294. Permisul de intrevedere se acorda de seful institutiei sau de persoana care il inlocuieste in
baza cererii detinutului sau persoanei sosite la intilnire. Documentele care confirma identitatea celor sositi la
intilnire, precum si legaturile lor de rudenie cu detinutii, sint pasapoartele, buletinele de identitate,
certificatele de nastere si de casatorie.
295. Persoanele sosite la intrevedere sint informate despre comportamentul detinutului si regulile
de conduita in timpul intrevederii, interdictia coletelor ilegale, precum si sint avertizate de intreruperea
imediata a intrevederii daca vor fi observate incalcari ale regulilor stabilite.
296. Banii si obiectele a caror utilizare este interzisa in institutie se predau spre pastrare, contra
recipisa, supraveghetorului responsabil de desfasurarea intrevederii.
297. Daca exista temeiuri suficiente pentru a considera ca persoana sosita la intrevedere
intentioneaza sa transmita detinutului obiecte, articole sau substante a caror pastrare in institutie este
interzisa ori sa primeasca in mod ilegal de la detinut bunuri, seful institutiei declara acestei persoane ca
intrevederea ii va fi permisa numai in cazul daca accepta controlul obiectelor si imbracamintei lui inainte si
dupa intrevedere. In cazul depistarii unor obiecte interzise, acestea se ridica, se efectueaza controlul
corespunzator, materialele caruia sint indreptate autoritatilor competente.
298. Daca persoana sosita la intrevedere refuza controlul obiectelor si imbracamintei,
intrevederea de lunga durata cu condamnatul este interzisa, dar poate sa i se permita o intrevedere de scurta
durata, in cazul in care condamnatul are dreptul la ea.
299. Detinutului i se permite intrevederea cu cel mult doua persoane mature, impreuna cu care pot
veni copiii lui minori, precum si rudele apropiate care nu au atins virsta majoratului (frate, sora, nepot,
nepoata).
300. Durata intrevederilor este stabilita de administratia institutiei. In toate cazurile, intrevederile
de scurta durata pot fi stabilite cu durata de la 1 pina la 4 ore, iar cele de lunga durata - de la 12 ore pina la 3
zile si nopti, daca persoanele in cauza nu cer termene mai mici. La determinarea duratei intrevederilor se ia
in considerare comportamentul detinutului, periodicitatea vizitelor, numarul total de vizite ale detinutului in
cauza, precum si numarul de vizite pe penitenciar etc.
Durata unei intrevederi nu poate fi redusa si divizata in scopul majorarii numarului de intrevederi.
Stabilirea duratei in limitele prevazute de lege nu constituie reducerea duratei intrevederii.
301. Detinutii trebuie sa se prezinte la intrevederi imbracati ingrijit sau in hainele civile aduse de
rude. Inainte si dupa intrevedere condamnatii sint supusi unei perchezitii amanuntite. Condamnatilor li se
permite sa introduca in incaperile de intrevederi de lunga durata numai obiectele de toaleta si de fumat.
302. Introducerea in incaperile de intrevederi de scurta durata de catre persoanele sosite la
intrevedere cu detinutii a unor produse sau obiecte este interzisa. Dupa intrevedere este permisa transmiterea
pachetelor.
303. In incaperile de intrevederi de lunga durata pot fi introduse produse alimentare (cu exceptia
bauturilor alcoolice, produselor pe baza de alcool si a berii), imbracaminte civila pentru schimb, inclusiv
obiecte, articole si lucruri a caror pastrare nu este interzisa.
304. Dupa intrevederea de lunga durata, condamnatilor li se permite trecerea produselor
alimentare si obiectelor de prima necesitate in modul stabilit pentru coletele si pachetele cu provizii (anexa
nr.6).
305. Discutia la intrevederile de scurta durata se poarta in limba aleasa de persoanele sosite in
vizita. Daca reprezentantii administratiei penitenciare nu cunosc limba vorbita, pentru supravegherea
discutiei poate fi invitat un interpret sau o alta persoana (cu exceptia detinutilor care poseda limba).
306. Incalcarea modului stabilit de comportare in timpul intrevederii implica intreruperea
imediata a acesteia. In acest caz, nu se acorda o noua intrevedere.
307. Prin dispozitia sefului penitenciarului, intrevederile de lunga durata ale condamnatilor care
se bucura de dreptul de a se deplasa fara escorta si celor aflati in regim comun si de resocializare in
penitenciare de tip deschis pot avea loc in afara teritoriului institutiei, sub supravegherea administratiei.
308. Detinutii au dreptul la intrevederi cu avocatul, persoane care, conform legii, au dreptul de a
acorda asistenta juridica, mediatorul sau alte persoane prevazute de lege. Frecventa intilnirilor respective nu
este limitata.
309. Intilnirile cu avocatii se acorda la prezentarea de catre acestia a licentei, mandatului si
actelor de identitate.
310. Intilnirea avocatului cu detinutul se desfasoara in mod confidential, cu exceptia cazului in
care supravegherea intrevederii a fost solicitata in scris de catre avocat.
311. Inainte de intrevedere avocatului i se cere sa depoziteze la administratie toate obiectele si
substantele interzise de a fi utilizate in penitenciar, iar detinutul este supus perchezitiei corporale inainte si
dupa intrevederea cu avocatul.
312. Intilnirile detinutilor cu avocatii nu se includ in numarul intrevederilor stabilite de legislatie.
Numarul si durata lor nu sint limitate, insa ele au loc in timpul liber al detinutilor si numai in intervalul
desteptare - stingere al zilelor lucratoare.
Sectiunea a 26-a
Primirea si expedierea coletelor, pachetelor cu provizii si banderolelor
313. Condamnatului i se permite sa primeasca pachete cu provizii, colete si banderole in numar
nelimitat, in conformitate cu cererea inaintata (anexa nr.12).
314. Deschiderea si controlul continutului coletelor, pachetelor cu provizii si banderolelor se
efectueaza de catre detinut in prezenta lucratorului medical si sub supravegherea reprezentantului
administratiei.
315. Obiectele si produsele alimentare ce se contin in colete, dar nu sint prevazute in anexa nr.6
sint restituite persoanei care le-a transmis, indicindu-se motivele inapoierii. Banii gasiti in pachetele si
trimiterile postale, ascunsi prin diferite metode, sint ridicati si confiscati in conformitate cu prevederile
art.177 al Codului cu privire la contraventiile administrative.
316. In cazul ridicarii din colete a obiectelor, articolelor si substantelor, al caror acces in
penitenciar este interzis sau care pot fi folosite de detinuti in scopuri infractionale, se efectueaza un control
in modul stabilit si se sesizeaza autoritatile competente.
317. Administratia penitenciarului, conform raportului medical, este in drept sa primeasca pentru
detinuti colete cu medicamente si produse parafarmaceutice (cu exceptia preparatelor narcotice si
psihotrope), in cazul in care lipseste posibilitatea de a asigura detinutii cu medicamentele respective.
Medicamentele si produsele parafarmaceutice, primite in conformitate cu prescriptiile medicale,
trebuie sa corespunda cerintelor farmaceutice, iar ambalajul nu trebuie sa fie deteriorat. Produsele date sint
transmise unitatii medicale a penitenciarului pentru tratamentul detinutului respectiv.
318. Coletele destinate detinutilor transferati in alte penitenciare se expediaza la noul loc de
detentie din contul penitenciarului. Coletele si banderolele destinate detinutilor eliberati sau decedati sint
returnate expeditorului prin ramburs cu mentiunea “a se inapoia".
319. Detinutilor aflati in izolatoarele disciplinare coletele li se inmineaza dupa executarea
sanctiunii disciplinare.
320. In cazurile: returnarii catre expeditori a coletelor si banderolelor pe motiv ca acestia nu au
respectat asortimentul stabilit pentru trimiteri; expedierii acestora la noul loc de detentie a destinatarului;
returnarii; precum si inminarii dupa executarea sanctiunii disciplinare - administratia penitenciara nu este
responsabila de alterarea continutului lor din cauza pastrarii indelungate.
321. Cu permisiunea administratiei penitenciare, detinutii din cont propriu, la cerere, pot expedia
rudelor, iar condamnatii si altor persoane, colete si banderole. In aceste cazuri, serviciul regim verifica
continutul trimiterilor receptionate pentru a fi expediate destinatarului din contul detinutului.
322. Chitanta de achitare a serviciilor postale si cererea detinutului se anexeaza la dosarul lui
personal.
323. Evidenta coletelor si banderolelor expediate rudelor (altor persoane) se tine in fisele
personale de receptionare si expediere a coletelor, pachetelor cu provizii si banderolelor.
324. In penitenciarele de tip deschis coletele, banderolele si pachetele cu provizii nu se supun
controlului.
Sectiunea a 27-a
Modul de expediere si primire a mandatelor postale, a scrisorilor si a telegramelor
325. Detinutul are dreptul sa primeasca si sa expedieze din cont propriu scrisori, telegrame si
petitii, fara a se limita numarul lor, in modul si in conditiile stabilite de Codul de executare.
326. Detinutilor li se permite, in modul stabilit, sa expedieze rudelor mandate postale, iar cu
permisiunea administratiei - si altor persoane.
327. Expedierea si primirea mandatelor postale si telegramelor de catre detinuti se efectueaza
numai prin administratia penitenciarului.
328. Serviciile postale pentru expedierea si/sau readresarea corespondentei sint suportate integral
de catre detinuti, retinerile fiind efectuate de pe conturile lor de peculiu. Expedierea catre destinatari a
scrisorilor cu plata adaugatoare se efectueaza conform tabelului, in baza caruia contabilitatea va retine
cheltuielile pentru serviciile postale din contul de peculiu al detinutului. Din lipsa mijloacelor banesti pe
contul de peculiu al detinutului, astfel de scrisori nu sint expediate, fapt care se aduce la cunostinta
detinutului.
329. Primirea corespondentei recomandate si de valoare din oficiul postal, precum si predarea ei
spre expediere se efectueaza in baza de registru, in care corespondenta recomandata si de valoare se inscrie
separat.
330. Corespondenta dintre detinutii diferitelor penitenciare care nu au legaturi de rudenie este
permisa numai cu autorizatia administratiei penitenciarului.
331. Corespondenta detinutilor cu rudele si alte persoane fizice sau juridice este supusa
controlului sau cenzurii doar in cazurile prevazute de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate
democratica, este necesara pentru apararea ordinii, prevenirea infractiunilor penale, protectia moralei si
protectia drepturilor si libertatii altor persoane.
332. Corespondenta detinutilor este supusa controlului sau cenzurii daca administratia institutiei
penitenciare considera ca prin continutul scrisorii poate fi amenintata securitatea statului, securitatea
institutiei, colaboratorilor acesteia sau a altor persoane, a bunurilor acestora ori ca scrisoarea contine
informatii despre unele fapte ce ar putea avea un caracter infractional, precum si daca exista presupuneri ca
in aceasta exista un element ilicit.
333. Corespondenta detinutilor poate fi supusa controlului sau cenzurii in conditiile stipulate de
Codul de procedura penala sau de pct.2) alin.(2) art.6 al Legii privind activitatea operativa de investigatii.
334. Nu poate fi supusa controlului corespondenta detinutului cu avocatul sau, Comitetul pentru
plingeri, organele de urmarire penala, procuratura, instanta de judecata, autoritatile administratiei publice
centrale, cu organele nationale sau internationale care asigura protectia drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului.
335. Corespondenta detinutilor penitenciarelor de tip deschis nu este supusa controlului.
336. In cazul in care imixtiunea este autorizata prin prevederile legale, corespondenta detinutilor
este examinata de persoana imputernicita prin ordinul sefului penitenciarului. Pentru activitatea persoanei
imputernicite in penitenciare sint amenajate incaperi separate, in care nu au acces alte persoane.
337. Corespondenta se expediaza sau se transmite destinatarului de catre administratia locului de
detinere in decurs de 24 de ore de la depunerea sau primirea ei. Pentru zilele de odihna si cele de sarbatoare,
termenul incepe sa curga din ziua imediat urmatoare acestora.
338. Corespondenta intrata in penitenciare adresata detinutilor este inregistrata de persoana
imputernicita intr-un registru special. Evidenta corespondentei de intrare si iesire este tinuta separat.
339. Corespondenta parvenita pe numele detinutilor eliberati sau decedati, in termen de trei zile,
fara a fi cenzurata, este predata in oficiul postal pentru remitere expeditorului cu inscriptia: “Destinatarul
este iesit, a se remite expeditorului" si semnatura persoanei imputernicite. Scrisorile recomandate si de
valoare, precum si avizele transferurilor de bani la remitere expeditorului sint inregistrate in registru.
340. Corespondenta parvenita in penitenciar pe numele detinutului transferat in alta subdiviziune
este readresata si predata in oficiul postal pentru expedierea ulterioara la noua adresa.
341. In caz de evadare a detinutului, toata corespondenta intrata in adresa lui se transmite in
serviciul securitate al penitenciarului.
342. In penitenciare scrisorile simple, de regula, sint inminate de sefii de detasamente (sectoare),
in penitenciarele pentru minori - de educatori, iar corespondenta recomandata si de valoare este inminata de
persoana imputernicita.
In izolatoarele de urmarire penala si in toate tipurile de penitenciare in regim initial de detinere,
scrisorile sint inminate de persoana imputernicita.
343. Pentru expedierea scrisorilor, pe teritoriul penitenciarului (in fiecare sector izolat) se
instaleaza cutii postale, la care au acces detinutii. In izolatoarele de urmarire penala si toate tipurile de
penitenciare la conditii initiale de detinere, scrisorile sint transmise reprezentantilor administratiei, pentru a
fi expediate.
344. Scrisorile se pun in cutiile postale sau se transmit reprezentantilor administratiei in plicuri
inchise.
345. Extragerea corespondentei detinutilor din cutiile postale se efectueaza de catre lucratorii
oficiului postal din raza de circumscriptie a penitenciarului.
346. Pentru accesul pe teritoriul penitenciarului, lucratorului oficiului postal i se intocmeste, in
conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, un permis de acces in penitenciar.
347. Pentru asigurarea securitatii personale a lucratorului oficiului postal, accesul pe teritoriul
penitenciarului se efectueaza numai cu insotirea colaboratorului penitenciarului, imputernicit prin ordinul
sefului institutiei penitenciare.
348. Pentru accesul lucratorului oficiului postal si efectuarea extragerii corespondentei,
administratia penitenciarului trebuie sa instaleze cutiile postale si sa elaboreze un itinerar pentru a reduce la
minim contactarea lucratorului oficiului postal cu detinutii.
349. Regulile si ordinea de corespondare trebuiesc tiparite cu litere mari si afisate in locuri
vizibile.
Sectiunea a 28-a
Convorbirile telefonice
350. Detinutul are dreptul la convorbiri telefonice de la telefonul public, din cont propriu. Pentru
asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, administratia penitenciarului va instala telefoane
publice in penitenciar in locuri speciale, destinate acestui scop.
351. Locul amplasarii telefonului public este stabilit de administratia penitenciarului reiesind din
posibilitatea asigurarii conditiilor tehnice. De regula, telefoanele publice sint instalate in unitatea de serviciu
sau in alt loc adaptat pentru aceasta. Daca conditiile tehnice permit, se instaleaza o linie telefonica
suplimentara.
352. Telefoanele publice sint instalate de catre lucratorii oficiilor teritoriale ale S.A.
“MOLDTELECOM", de comun acord cu administratia penitenciarului.
353. In caz de imposibilitate tehnica de a instala in penitenciar un telefon public pe baza de
cartela, se admite instalarea unei linii telefonice obisnuite.
354. Detinutii au dreptul, o data la doua saptamini, la cel putin o convorbire telefonica, cu o
durata de 10 minute, cu sotul, o ruda sau cu o alta persoana, la alegere, daca persoana in cauza nu cere o
durata de timp mai mica. Plata pentru convorbirile telefonice se efectueaza in baza cartelei, iar in cazul unei
linii suplimentare, conform tarifelor stabilite, de pe contul de peculiu al detinutului.
355. Permisul la convorbiri telefonice se acorda de seful penitenciarului sau de persoana care il
inlocuieste, la cererea detinutului.
356. Acordarea convorbirilor telefonice peste numarul minim de minute se admite doar in calitate
de masura de stimulare, in baza prevederilor lit.d) alin.(1) art.262 al Codului de executare, conform
procedurii generale de aplicare a masurilor de stimulare.
357. Convorbirile telefonice, cu exceptia convorbirilor cu persoanele si reprezentantii institutiilor
si organelor mentionate in alin.(2) art.229 al Codului de executare, pot fi interceptate.
358. Convorbirile telefonice au loc sub controlul administratiei. Convorbirea telefonica poate fi
intrerupta de persoana responsabila de acordarea acesteia, pentru neadmiterea unor incalcari, daca detinutul,
dupa observatia facuta de catre reprezentantul administratiei, va continua sa ameninte cu rafuiala fizica, sa
foloseasca cuvinte necenzurate sau cinice.
359. Discutia telefonica are loc in limba aleasa de detinut. Daca nici unul din reprezentantii
administratiei penitenciare nu cunoaste limba respectiva, pentru supravegherea discutiei poate fi invitat un
interpret sau o alta persoana (cu exceptia condamnatilor) care poseda aceasta limba.
360. Incalcarea modului stabilit de comportare in timpul convorbirii telefonice implica
intreruperea ei imediata. In acest caz, nu se acorda o noua convorbire telefonica.
361. Accesul la telefon al detinutului se stabileste prin rezolutia administratiei penitenciarului, in
functie de numarul, periodicitatea si durata convorbirilor telefonice care pot fi efectuate de detinut, numarul
total al persoanelor detinute in penitenciar si al posturilor telefonice publice instalate.
362. Pentru acordarea convorbirii telefonice, detinutul depune o cerere, in care indica adresa,
numarul de telefon al abonatului si durata convorbirii. Cererea urmeaza a fi aprobata de catre seful
penitenciarului, dupa ce a fost vizata de seful de detasament (sector), contabil si persoana responsabila de
fisele de evidenta a convorbirilor telefonice, precum si dupa coordonarea cu curatorul din serviciul
securitate.
363. Pentru evidenta convorbirilor telefonice, administratia penitenciarului intocmeste un registru
special, iar cererile detinutilor sint cusute in dosarul de nomenclatura, care se pastreaza timp de 3 ani.
364. In cazul instalarii unei linii telefonice alocate, contabilitatea, in baza cererii depuse,
calculeaza costul preventiv al convorbirii solicitate, verifica contul de peculiu al detinutului, indica in cerere
suma convorbirii, confirmata prin semnatura, si ingheata suma calculata pe contul de peculiu al detinutului
pina la confirmarea convorbirii de catre persoana responsabila.
365. Persoana responsabila verifica faptul ca convorbirile telefonice sa aiba loc in corespundere
cu cerintele expuse in cerere si indica in registrul mentionat numele detinutului, adresa abonatului, durata
convorbirii, costul convorbirii, confruntind datele S.A. “MOLDTELECOM" cu informatiile cuprinse in
permisul la convorbire. Dupa convorbire, detinutul si persoana responsabila urmeaza sa semneze in registru.
366. Registrul se prezinta in contabilitate, lunar, pentru efectuarea retinerilor de pe contul de
peculiu al detinutilor. Mijloacele retinute se transfera la S.A. “MOLDTELECOM". In caz de instalare a
telefonului public, cartelele telefonice se comercializeaza prin contabilitatea institutiei, de la contul de
peculiu al detinutilor.
367. Acordarea convorbirilor telefonice detinutilor se permite numai din initiativa si la solicitarea
acestora. Convorbirile la solicitarea rudelor sau altor persoane nu se admit, ei pot discuta doar cu
reprezentantii administratiei, comunicindu-le informatia exceptionala pentru a fi transmisa detinutului.
368. Divizarea unei convorbiri in citeva este interzisa.
369. Convorbirile telefonice intre detinutii diferitelor penitenciare sint interzise.
370. Detinutii incarcerati pot beneficia de convorbiri telefonice doar in cazuri de exceptie.
371. Responsabil pentru evidenta si desfasurarea convorbirilor telefonice se numeste ofiterul de
serviciu sau o alta persoana imputernicita cu acest drept prin ordinul sefului penitenciarului.
372. Cererile privind acordarea convorbirilor telefonice se pastreaza in contabilitatea institutiei.
Sectiunea a 29-a
Modul de ridicare de la detinuti a obiectelor si substantelor a caror utilizare
este interzisa in institutie si a celor procurate pe cale nelegitima
373. Sint supuse ridicarii si confiscarii banii, obiectele de valoare si bunurile interzise aflate in
posesia detinutului, in incaperile cazarii sau antrenarii la munca a acestuia, venite pe numele lui prin
intermediul pachetelor cu provizii, banderolelor, coletelor sau corespondentei, precum si alte bunuri
interzise gasite pe teritoriul penitenciarului.
374. Constituie obiecte de valoare: articolele produse din metale sau pietre pretioase (bratari,
inele, porttigarete, cercei etc.), bunuri ce reprezinta o valoare istorica, cecuri bancare, bilete la ordin, cambii,
actiuni, obligatiuni, precum si alte titluri sau hirtii de valoare.
375. Pe parcursul aflarii in penitenciar, bunurile si valorile enumerate in pct.373 al prezentului
Statut, care apartin detinutilor, urmeaza a fi predate in contabilitatea penitenciarului, iar bunurile personale a
caror utilizare nu este interzisa, sint insa in surplus fata de normele stabilite, se predau pentru pastrare in
depozitele special rezervate pentru aceasta, care sint dislocate in afara zonei locative a penitenciarului.
376. Obiectele, articolele si substantele, utilizarea carora este interzisa in penitenciar, se ridica in
momentul depistarii lor la detinuti.
377. Dreptul de a ridica obiectele interzise se acorda reprezentantilor administratiei,
reprezentantilor subdiviziunilor de paza, regim si supraveghere, iar in cazurile depistarii in flagrant - si altor
colaboratori ai sistemului penitenciar.
378. Ridicarea bunurilor se realizeaza de catre cel putin doi reprezentanti ai administratiei, in
prezenta detinutului de la care se ridica bunul.
379. Ridicarea bunurilor este consemnata in procesul-verbal de ridicare a bunurilor, care este
intocmit in trei exemplare de catre persoanele care au participat la ridicare. Primul exemplar i se ofera
persoanei de la care s-au ridicat bunurile, al doilea se transmite in contabilitate si al treilea se pastreaza in
dosarul personal.
380. Procesul-verbal de ridicare va contine date referitoare la:
denumirea institutiei;
data, ora si locul de ridicare a bunurilor;
temeiul ridicarii bunurilor;
numele, prenumele, functia si gradul persoanelor care au participat la ridicarea bunurilor;
numele, prenumele detinutului de la care s-a efectuat ridicarea;
lista exhaustiva a bunurilor sau valorilor ridicate, cu indicarea denumirii, cantitatii (volumului),
asortimentului, marcii, valutei, seriei si numarului, numarul de inregistrare, alte particularitati si semne
distinctive ale bunurilor, gradul de uzura a acestora etc.;
semnaturile tuturor participantilor, inclusiv a detinutului. In cazul refuzului detinutului de a semna
procesul-verbal, persoana care-l intocmeste face mentiunea respectiva.
381. In procesul-verbal, pe linga numele, prenumele si numarul dosarului detinutului, se mai
indica: costul, marca, numarul, materialul din care este fabricat obiectul si alte semne distinctive.
382. In cazul in care detinutul nu este de acord cu continutul procesului-verbal, el este in drept sa
faca obiectii scrise nemijlocit in procesul-verbal respectiv.
383. Mijloacele banesti si bunurile de valoare ridicate conform procesului-verbal sint predate
urgent (nu mai tirziu de o zi) de catre ofiterul de serviciu in contabilitate (unitatea financiara). Bunurile
ridicate sint inregistrate in registrul evidentei obiectelor si lucrurilor de valoare (anexa nr.14).
384. Banii ridicati de la detinuti vor fi depusi pe contul de peculiu al detinutului, fara drept de
utilizare a lor pe perioada detentiei.
385. Hirtiile si obiectele de valoare vor fi predate pentru pastrare in contabilitate sau la depozit,
dupa caz, urmind a fi restituite la eliberare, cu achitarea de catre detinuti a serviciilor pentru pastrarea
acestora.
386. Produsele alimentare, obiectele, articolele si substantele (bauturile alcoolice s.a.) ridicate, a
caror utilizare in penitenciar este interzisa, dar care nu se raporteaza la cele de valoare, se nimicesc ori se
predau la depozit spre pastrare.
387. Obiectele, articolele si lucrurile gasite la detinuti peste sortimentul si cantitatea stabilita se
ridica si se predau la depozit spre pastrare. Daca obiectele, articolele si lucrurile pastrate la depozit sint
necesare detinutilor si nu depasesc normele stabilite, ele se restituie acestora.
388. Primirea obiectelor de valoare predate in mod benevol sau ridicate se efectueaza de catre o
comisie speciala, numita de seful penitenciarului.
389. La depunerea spre pastrare sau nimicirea obiectelor, a caror utilizare este interzisa in
institutie, se intocmeste un proces-verbal, care se notifica detinutilor contra semnatura.
390. Banii, hirtiile si obiectele de valoare fara stapin, depistate pe teritoriul penitenciarului, se trec
in venitul statului, conform legislatiei in vigoare.
391. Administratia locului de detinere comunica familiei despre bunurile, actele si banii
detinutului decedat si le preda la locul de pastrare. Daca in termen de un an de la data decesului detinutului,
bunurile, actele si banii nu au fost ridicate de familie, ele trec in proprietatea statului. Dupa expirarea
aceluiasi termen, daca nu s-a aflat adresa familiei decedatului, bunurile, actele, banii acestuia trec la venitul
statului conform legislatiei in vigoare.
Sectiunea a 30-a
Petitiile detinutilor. Primirea detinutilor in audienta
392. Detinutii isi formuleaza petitiile in scris, care pot fi inaintate atit administratiei
penitenciarului, cit si altor organe prevazute de lege.
393. Petitiile prezentate administratiei penitenciarului trebuie sa fie inregistrate in secretariatul
unitatii, cu aplicarea numarului si parafei de primire pe exemplarul doi al actului respectiv, care se restituie
detinutului.
394. Prezentarea in doua exemplare a petitiilor este pusa in sarcina detinutului care le-a formulat;
acesta este responsabil si pentru identitatea continutului textelor acestora.
395. Petitiile formulate in adresa altor organe se expediaza destinatarului conform prevederilor
privind expedierea corespondentei.
396. Detinutul formuleaza petitiile numai in nume propriu si in chestiuni ce il vizeaza personal.
Prezentarea petitiilor in numele colectivelor sau in numele altei persoane este interzisa.
397. Petitiile ce contin expresii obscene, inclusiv cu caracter calomniator, ce jignesc onoarea si
demnitatea personalului penitenciar, nu se examineaza. Sesizarile respective formulate in scris se anexeaza
la dosarul personal, iar expeditorilor li se aplica pedepse disciplinare.
398. Petitiile formulate in adresa institutiilor prevazute de alin.(2) art.229 al Codului de executare
nu pot fi supuse cenzurii si se expediaza destinatarului in timp de 24 ore.
399. Raspunsurile altor organe privind rezultatul examinarii petitiilor se comunica detinutilor,
contra semnatura, in cel mult 24 ore din momentul primirii lor.
400. Formularea propunerilor, cererilor si plingerilor in forma verbala are loc in cadrul audientei
personale.
401. Primirea detinutilor in audienta personala se efectueaza zilnic de catre administratia
penitenciarului, conform graficului.
402. Evidenta persoanelor primite in audienta se tine in registrele speciale (anexa nr.2), care se
numeroteaza, se snuruiesc si se sigileaza. Registrul se pastreaza in secretariatul institutiei. Dupa audienta
registrul, in care se consemneaza continutul cererilor si reclamatiilor, precum si masurile luate, se preda la
secretariatul unitatii.
403. Reprezentantii Departamentului Institutiilor Penitenciare, ori de cite ori viziteaza
penitenciarele, efectueaza primirea detinutilor in audienta, in problemele ce tin de competenta lor. Evidenta
audientelor efectuate de reprezentantii Departamentului Institutiilor Penitenciare se noteaza intr-un registru
special, conform anexei nr. 3.
404. Sefii institutiilor, cel putin o data pe luna, verifica executarea deciziilor luate in timpul
audientelor, acordind o atentie deosebita adresarilor repetate, in scris sau verbal, ale detinutilor si rudelor
acestora.
405. Comisia penitenciarului analizeaza trimestrial starea de lucruri privind solutionarea
cerintelor formulate fata de reprezentantii administratiei prin intermediul corespondentei detinutilor sau a
rudelor acestora, precum si a celor formulate in cadrul audientelor personale.
Sectiunea a 31-a
Munca educativa cu condamnatii
406. In institutiile penitenciare munca educativa cu condamnatii este directionata spre
familiarizarea lor cu valorile general-umane, respectarea legii, cultivarea deprinderilor social-utile, ridicarea
constiintei si nivelului lor cultural.
407. Munca educativa cu condamnatii se organizeaza conform programelor elaborate de catre
Ministerul Justitiei, de comun acord cu Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului.
408. Administratia penitenciarului, cu concursul autoritatilor administratiei publice si asociatiilor
obstesti interesate, creeaza baza tehnico-materiala necesara pentru asigurarea muncii educative cu
condamnatii.
409. Munca educativa cu condamnatii se efectueaza diferentiat, in functie de tipul penitenciarului
si de regimul de detinere stabilit, precum si in conformitate cu programul penitenciar model, programul
penitenciar de baza al institutiei respective si programul individual al detinutului.
410. Munca educativa cu condamnatii se desfasoara in conformitate cu particularitatile
individuale ale persoanei condamnatului, utilizindu-se instrumente de influenta individuale sau in grup, in
baza metodelor psihopedagogice, precum si alte activitati planificate si organizate in cadrul Consiliului
educatorilor, activitatea caruia este reglementata prin ordinul directorului general al Departamentului
Institutiilor Penitenciare.
411. Munca educativa cu condamnatii se desfasoara in urmatoarele directii:
activitati educative;
instruirea profesionala;
activitati de creatie;
activitati spirituale (religioase);
consiliere psihologica;
asistenta sociala;
activitati sportive;
frecventarea bibliotecilor;
activitati in timpul liber;
activitate de profilaxie individuala, care se efectueaza in baza studierii personalitatii
condamnatului, tinindu-se cont de fapta savirsita, virsta, studiile, specialitatea, confesiunea si alte
particularitati ale personalitatii acestuia.
412. Munca educativa se efectueaza in incaperi speciale, sub supravegherea reprezentantilor
personalului penitenciar. La regim initial si comun in penitenciare de tip inchis, la regim initial in
penitenciarele de tip semiinchis, celulele in care se detin condamnatii la detentiune pe viata, precum si in
celulele izolatorului disciplinar, munca educativa este efectuata si nemijlocit in celule.
413. In scopul valorificarii initiativelor utile, cultivarii valorilor general-umane, in rindurile
detinutilor sint promovate programe educative in baza asociatiilor pe interese comune, realizarea carora
urmeaza a fi asigurata prin intermediul grupurilor de initiativa, cluburilor etc.
Sectiunea a 32-a
Studiile si instruirea profesionala a condamnatilor
414. Studiile secundare generale si instruirea profesionala in penitenciare se organizeaza in mod
obligatoriu, in conformitate cu prevederile art.259 al Codului de executare.
415. Condamnatii in virsta de peste 50 de ani, invalizii de gradul I, precum si condamnatii la
detentiune pe viata urmeaza invatamintul secundar general la dorinta.
416. Administratia penitenciarului, cu participarea autoritatilor administratiei publice locale, la
cererea condamnatului si pe contul acestuia, va crea conditii pentru invatamintul secundar profesional si
superior.
417. Instruirea profesionala a condamnatilor in diferite specialitati este organizata in scopul
pregatirii teoretice si cultivarii deprinderilor practice in profesia obtinuta, precum si pentru protectia social-
juridica a condamnatilor dupa eliberarea din institutiile penitenciare si plasarea lor ulterioara in cimpul
muncii.
418. Alegerea profesiei se efectueaza de catre condamnati si este absolut benevola, in limitele
ofertei de specialitati, instruirea carora este realizata in penitenciarul respectiv.
419. Instruirea in specialitate este un proces continuu, care ofera condamnatilor fara specialitate
posibilitatea de a asimila in perioada executarii pedepsei in locurile de detentie a citeva specialitati conexe.
In acest scop, administratia institutiei asigura condamnatii cu incaperi speciale, cu baza materiala adecvata,
literatura stiintifica si tehnica, precum si cu cadre didactice calificate. Este permisa folosirea in calitate de
profesori a specialistilor din economia nationala si a personalului penitenciar pe baza contractuala.
420. Crearea conditiilor si elaborarea programelor de instruire profesionala a condamnatilor se
efectueaza in modul stabilit de Ministerul Justitiei, de comun acord cu Ministerul Educatiei, Tineretului si
Sportului.
421. Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea unei meserii,
calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii pedepsei sint recunoscute in conditiile stabilite
de lege.
Sectiunea a 33-a
Organizarea masurilor cultural-educative in penitenciare
422. In penitenciare pot fi organizate cercuri artistice de amatori, ale caror prezentari, concerte si
spectacole se desfasoara in cadrul institutiei respective.
423. Administratia este in drept sa permita, la solicitarea condamnatilor, organizarea concertelor
cu plata din contul acestora.
424. In penitenciare se organizeaza proiectarea filmelor in cinematograf, precum si transmiterea
filmelor prin reteaua de televiziune a penitenciarului.
425. Periodicitatea rularii filmelor este stabilita de catre administratia penitenciarului, in functie
de comportamentul detinutilor si asigurarea tehnico-materiala a penitenciarului, insa ea nu poate fi mai rara
decit de o data in saptamina. Suplimentar, se permite proiectarea filmelor de cinematograf in zilele de
sarbatoare.
426. Pentru persoanele detinute in celulele izolatorului disciplinar, proiectarea filmelor este
interzisa.
427. Timpul de vizionare a emisiunilor televizate este determinat de regimul zilei, durata
vizionarii limitindu-se in zilele de munca la 6 ore, iar in zilele de odihna si de sarbatoare - la 8 ore.
428. Incaperile de locuit, cluburile, bibliotecile, camerele pentru munca educativa, celulele in
izolatoare de urmarire penala, saloanele unitatilor medicale sint radioficate.
429. Accesul detinutilor la literatura din biblioteca institutiei este nelimitat. Schimbarea cartilor la
regim initial si comun in penitenciare de tip inchis, la regim initial in penitenciarele de tip semiinchis, in
izolatoarele de urmarire penala, in celulele izolatorului disciplinar, precum si detinutilor pe viata se
efectueaza cel putin o data la 10 zile.
430. Administratia institutiilor poate pune la dispozitia detinutilor, in functie de dotarea unitatii,
jocuri de masa, in conformitate cu normele stabilite.
431. Detinutilor li se poate permite, in functie de tipul penitenciarului, regimul de detentie,
comportamentului acestora, folosirea propriilor figuri de sah, dame, domino, table, mingi, palete (rachete) si
mingi de tenis sau badminton. In aceste scopuri, pe teritoriul fiecarei institutii se amenajeaza locuri
corespunzator amenajate si terenuri sportive.
Sectiunea a 34-a
Influenta opiniei publice asupra detinutilor
432. Asociatiile obstesti, partidele politice, organizatiile necomerciale, reprezentantii mass-media,
alte persoane juridice infiintate pe baza de interese comune, conceptii politice si interese confesionale
constituie o modalitate de resocializare a detinutilor, prin influenta educativa si profilactica exercitata asupra
individului.
433. Mijloacele principale de influentare a detinutilor de catre opinia publica sint: intilnirile cu
condamnatii, practicarea riturilor religioase legal admise, citirea lectiilor, demonstrarea filmelor de
cinematograf si video, organizarea si prezentarea concertelor, disputelor si conferintelor etc.
434. Organizatiile enumerate in prezenta sectiune pot inainta administratiei penitenciare
demersuri privind acordarea ajutorului umanitar detinutilor sau penitenciarului, ajutorului la plasarea
detinutilor in cimpul muncii si la aranjarea traiului dupa eliberarea din detentie etc.
435. Un mijloc important de influentare a detinutilor sint referintele in mijloacele mass-media
privind viata si activitatea acestora in institutiile penitenciare.
Sectiunea a 35-a
Confesiunea detinutilor
436. Detinutul este in drept sa profeseze orice religie, sa nu profeseze nici o religie, sa-si exprime
liber convingerile religioase si sa actioneze in conformitate cu ele, inclusiv sa se alimenteze, din cont
propriu, in conformitate cu religia profesata.
437. Realizarea dreptului la libertatea constiintei si libertatea confesionala nu trebuie sa lezeze
drepturile si libertatile altor persoane.
438. Detinutilor li se permite, in timpul rezervat pentru aceasta:
sa participe la oficierea serviciilor divine;
sa foloseasca scripturile religioase si obiectele de cult;
sa primeasca literatura;
sa corespondeze cu adeptii la idei;
sa desfasoare ritualuri religioase.
439. Administratia penitenciarului, in masura posibilitatilor, pune la dispozitia detinutilor incaperi
speciale si creeaza conditiile necesare pentru intrevederile cu clericii si desfasurarea ritualurilor.
440. Masurile religioase, cu exceptia spovedaniei, se petrec, de regula, in prezenta personalului
penitenciar.
Sectiunea a 36-a
Serviciul de probatiune penitenciara
441. Administratia penitenciara favorizeaza contactele condamnatilor cu serviciul de probatiune
penitenciara si reprezentantii asociatiilor obstesti, care pot acorda asistenta medicala, juridica sau
psihologica condamnatilor, precum si pot contribui la adaptarea si reintegrarea lor sociala.
442. Serviciul de probatiune este instituit in temeiul alin.(2) art.223 din Codul de executare si are
drept scop crearea, mentinerea si dezvoltarea relatiilor condamnatilor cu familia sau rudele acestora,
identificarea factorilor relevanti care ar conduce la: reabilitarea detinutului, prevenirea comiterii in viitor a
unor infractiuni, pregatirea detinutului pentru eliberare (la termen sau liberare conditionata inainte de
termen), dezvoltarea si consolidarea abilitatilor sociale, cognitive sau de autocontrol ale detinutului,
utilizarea in mod constructiv a timpului petrecut in penitenciar, informarea factorilor care decid liberarea
conditionata inainte de termen despre comportamentul detinutilor, posibilitatile de resocializare si reabilitare
a acestora. Serviciul de probatiune va depune toate diligentele in scopul crearii relatiilor de colaborare cu
asociatiile obstesti care pot acorda consiliere si asistenta detinutilor, contribuind la adaptarea si reintegrarea
lor in societate.
443. Serviciul de probatiune penitenciara constituie o unitate structurala a institutiei penitenciare
si este inclus in structura organizatorica si schema de incadrare a acestuia. Numarul de personal al
serviciului de probatiune penitenciara este stabilit de catre Ministrul Justitiei pentru fiecare penitenciar in
parte, in functie de numarul-limita de condamnati prevazut pentru institutia respectiva.
444. Drepturile, obligatiile si competentele serviciului de probatiune sint reglementate de
Regulamentul privind activitatea serviciului de probatiune, aprobat prin ordinul directorului general al
Departamentului Institutiilor Penitenciare.
Sectiunea a 37-a
Comisia penitenciarului
445. Comisia penitenciarului este creata si functioneaza in conformitate cu prevederile alin.(4)
art.238 al Codului de executare si activeaza in baza regulamentului propriu, aprobat prin ordinul directorului
general al Departamentului Institutiilor Penitenciare.
446. Comisia penitenciarului este un organ colegial prezidat de seful penitenciarului. Componenta
nominala a Comisiei, la propunerea sefului penitenciarului si a organului care deleaga membrul Comisiei, se
aproba de catre directorul general al Departamentului Institutiilor Penitenciare.
447. In componenta Comisiei se includ reprezentanti ai serviciilor de securitate, regim si
supraveghere, juridic, evidenta speciala, educatie, psihologic, asistenta sociala, probatiune penitenciara,
medical si de producere ale penitenciarului, precum si reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice
locale, autoritatii de tutela si curatela din localitatea dislocarii penitenciarului si ai asociatiilor obstesti.
448. Comisia penitenciarului este creata in scopul eficientizarii procesului de educare, reeducare
si resocializare a condamnatilor, racordarea practicii punerii in executare a pedepselor penale privative de
libertate la cadrul legislativ, precum si maririi flexibilitatii de schimbare a regimului de detentie a
condamnatilor.
449. Comisia penitenciarului este competenta:
sa solutioneze probleme cu privire la transferul condamnatului dintr-un regim in altul al aceluiasi
penitenciar;
sa repartizeze condamnatii in limitele penitenciarului, la plasarea acestora in institutie;
sa propuna prezentarea condamnatilor pentru eliberarea conditionata inainte de termen in instanta
de judecata;
sa aprecieze necesitatea prezentarii de catre administratia penitenciarului, in nume propriu, a
solicitarilor pentru aplicarea actului de gratiere fata de detinuti;
la solicitarea organelor competente, sa aprobe concluzia privind caracterizarea detinutilor;
sa aprobe programul penitenciar de baza al institutiei;
sa prezinte propuneri cu privire la anularea deciziei privind schimbarea regimului de detentie,
daca s-a constatat ca sint suficiente motive pentru a o anula;
sa decida asupra oportunitatii executarii in continuare a pedepsei de catre condamnatul care a
implinit virsta de 18 ani in penitenciarul pentru minori;
sa aprobe caracteristicile detinutilor, in functie de comportamentul acestora stabilit in baza
prezentarilor serviciilor respective ale penitenciarului;
sa examineze propunerile privind ridicarea inainte de termen a sanctiunii disciplinare;
sa efectueze alte actiuni stabilite in sarcina sa prin alte acte normative.
450. Comisia penitenciarului este obligata:
sa examineze propunerile si sesizarile Comitetului pentru plingeri;
sa examineze plingerile detinutilor si sa intreprinda masuri in vederea solutionarii lor.
451. Comisia nu este in drept sa-i stabileasca detinutului un regim de detentie mai favorizat, daca
acesta are sanctiuni disciplinare nestinse.
452. Comisia penitenciarului este convocata in sedinte ordinare cel putin o data in luna si
extraordinare - dupa necesitate, de catre presedintele comisiei.
453. Sedinta Comisiei se considera deliberativa daca sint prezenti cel putin 2/3 din membrii
acesteia.
454. In caz de necesitate, la sedinta pot fi invitati sa participe si alti reprezentanti ai personalului
penitenciar si ai detinutilor, precum si reprezentanti ai Comitetului pentru plingeri si ai organelor de drept,
insa fara drept de vot.
455. Hotaririle Comisiei penitenciarului sint aplicate prin ordinul sefului penitenciarului.
456. Ordinul de aplicare si hotaririle Comisiei penitenciarului pot fi contestate in modul si
conditiile stabilite de legislatia in vigoare.
Sectiunea a 38-a
Regulile de cazare si asigurare materiala a detinutilor
457. In penitenciare detinutii sint cazati in celule, amplasarea si utilarea carora este determinata in
functie de tipul penitenciarului, regimul de detinere si normele de detinere separata a detinutilor.
458. Numarul maxim de detinuti admis pentru detinere in penitenciar, sectoarele si sectiile de
detentie, specifice tipurilor si regimurilor separate, este stabilit de catre Ministrul Justitiei, la propunerea
Comisiei consultative create in acest scop in cadrul Departamentului Institutiilor Penitenciare.
459. In penitenciarele specializate de un anumit tip, celulele sint grupate pe sectoare in functie de
regimul de detinere.
460. In penitenciarele nespecializate, in care functioneaza mai multe categorii de penitenciare,
celulele sint grupate dupa cum urmeaza:
pe sectoare corespunzatoare fiecarei categorii de penitenciar;
pe sectii in cadrul sectoarelor - in functie de regimul de detinere a fiecarui tip de penitenciar.
461. In penitenciare specializate ca izolatoare de urmarire penala sint create sectoare de detentie
corespunzatoare penitenciarului de tip semiinchis, iar in cadrul acestora - sectii corespunzatoare regimului
comun si de resocializare, pentru detentia condamnatilor lasati in izolator pentru efectuarea lucrarilor de
deservire gospodareasca.
462. In penitenciare exista doua zone izolate - locativa si de producere. In zona locativa se
amenajeaza imobile separate si izolate in care sint amplasate:
blocurile de detentie (regim);
celulele izolatorului disciplinar;
incaperile de carantina;
unitatea medicala.
In cazul lipsei unor imobile separate pentru plasarea izolatorului disciplinar, a carantinei si unitatii
medicale, celulele respective sint amplasate in sectii izolate ale blocurilor de regim.
463. Pe linga sectiile (sectoarele) de regim initial corespunzatoare penitenciarelor de tip inchis si
semiinchis, precum si in izolatoarele de urmarire penala se creeaza curti de plimbare a detinutilor.
464. Fiecare detinut se asigura cu spatiu de cazare in marime nu mai mica de 4 metri patrati, care
trebuie sa fie iluminat natural si artificial, incalzit si ventilat conform normativelor de constructii.
465. Numarul detinutilor in celule este determinat de Codul de executare in functie de tipul
penitenciarului si regimul de detentie, in celulele izolatorului disciplinar se detine de regula unu, dar nu mai
mult de doi detinuti.
466. Pe perioada toamna-iarna, in incaperile penitenciarului se mentine o temperatura nu mai
mica de +18°C, iar in blocurile si incaperile pentru tratament medical, pentru ingrijirea femeilor gravide si
cresele pentru copii - nu mai mica de +20°C.
467. Celulele din blocurile de regim din penitenciare se amenajeaza conform anexei nr.23 si se
asigura cu obiecte de inventar conform normelor stabilite in anexa nr.22 la prezentul Statut.
468. Fiecare detinut este asigurat cu un loc individual de dormit, pe care se fixeaza o tablie ce
indica numele si prenumele detinutului.
469. Celulele izolatoarelor disciplinare sint amenajate conform anexei nr.25 si sint utilate cu
obiecte de inventar conform normelor stabilite in anexa nr.24.
470. Detinutii sint asigurati cu imbracaminte, lenjerie de corp si incaltaminte, precum si cu
lenjerie de pat dupa necesitati, conform normelor si modelului stabilite de catre Departamentul Institutiilor
Penitenciare.
471. Detinutii poarta raspundere pentru bunurile penitenciarului primite in folosinta sau la
utilizarea carora au acces.
472. Reparatia imbracamintei si a incaltamintei in atelierele penitenciarelor se efectueaza gratuit.
473. Pentru asigurarea necesitatilor de igiena personala, detinutii se asigura cu sapun si detergenti
conform normelor stabilite.
Sectiunea a 39-a
Regulile de alimentare a detinutilor.
Procurarea produselor alimentare si a obiectelor de prima necesitate
474. Alimentarea detinutilor se efectueaza din contul mijloacelor bugetului de stat, cu respectarea
normelor minime stabilite de Guvern.
475. Alimentarea detinutilor se efectueaza cu hrana calda de trei ori pe zi, in orele stabilite de
programul zilei, in incaperi speciale sau in celule. Dupa primirea hranei, vesela utilizata de catre detinuti
este supusa prelucrarii sanitare. Pentru mentinerea ordinii in timpul alimentarii, in cantine sint prezenti
reprezentanti ai administratiei penitenciarului.
476. Locul alimentarii detinutilor este stabilit in conformitate cu tipul penitenciarului si regimul
de detinere.
477. Detinutilor li se asigura acces permanent la apa potabila.
478. Detinutilor minori, detinutelor gravide, mamelor care alapteaza, condamnatilor care lucreaza
in conditii grele si nocive, invalizilor de gradul I si II, precum si detinutilor bolnavi, conform indicatiilor
medicului, li se stabileste o ratie alimentara suplimentara.
479. Detinutii aflati la tratament in spitale si stationare, precum si alte persoane care, conform
avizelor medicale, necesita alimentare suplimentara sint asigurati cu hrana conform normelor stabilite.
Compensatii banesti in schimbul ratiei alimentare nu se aloca.
480. Copiii femeilor detinute, pina la virsta de trei ani, sint asigurati cu hrana si cu cele necesare
conform normelor stabilite pentru copiii din casele de copii.
481. Modalitatea de asigurare cu hrana si alimentare a detinutilor este stabilita de Ministerul
Justitiei.
482. Este interzisa in calitate de masura de constringere reducerea cantitatii, calitatii si valorii
calorice a hranei eliberate detinutului.
483. Detinutul poate procura, suplimentar la ratia alimentara gratuita, produse alimentare si
obiecte de prima necesitate din mijloacele banesti obtinute din munca prestata in timpul detentiei, din pensia
sau indemnizatiile primite, precum si din alte mijloace banesti aflate la contul sau de peculiu, cu exceptia
mijloacelor ridicate care se pastrau nelegitim la ei.
484. Detinutii minori, invalizii de gradul I si II, pensionarii, detinutele gravide si care au cu sine
copii, suplimentar la ratia alimentara gratuita, pot folosi, fara restrictii, banii aflati la contul lor de peculiu
pentru procurarea produselor alimentare si obiectelor de prima necesitate.
485. In penitenciare sint create magazine (gherete), in care pot fi procurate produse alimentare si
obiecte de prima necesitate, frecventarea carora este admisa in orele fixate in programul zilei.
486. Modul si ordinea procurarii produselor alimentare si obiectelor de prima necesitate sint
stabilite de catre seful penitenciarului.
487. Este interzisa scoaterea prevenitilor, condamnatilor la pedeapsa detentiunii pe viata,
condamnatilor aflati la regim initial de detentie in penitenciarele de tip inchis si semiinchis, precum si la
regim comun de detentie in penitenciarele de tip inchis pentru procurarea produselor alimentare si de prima
necesitate.
488. Pentru categoriile respective, produsele alimentare si obiectele de prima necesitate sint
procurate de personalul penitenciar. In acest scop, fiecarui detinut care dispune de dreptul de a procura
produse alimentare si obiecte de prima necesitate i se elibereaza formulare de cerere, care, dupa completare,
sint predate administratiei. Marfa procurata se inmineaza detinutului contra semnatura.
489. Procurarea produselor alimentare si obiectelor de prima necesitate se efectueaza dupa
necesitate, dar nu mai rar de o data in luna.
490. Modul de autorizare si functionare a magazinelor (gheretelor) in institutiile penitenciare este
aprobat de catre Departamentul Institutiilor Penitenciare, cu respectarea legislatiei in vigoare ce
reglementeaza activitatile comerciale practicate de catre acestea.
Sectiunea a 40-a
Regulile sanitar-igienice si antiepidemice in penitenciare
491. In penitenciare se asigura respectarea stricta a regulilor sanitar-igienice si antiepidemice
stabilite.
492. Organul responsabil de controlul starii sanitar-igienice in penitenciare este Departamentul
Institutiilor Penitenciare, prin intermediul serviciilor specializate.
493. Serviciul medical al penitenciarului sau medicul care deserveste penitenciarul este obligat sa
verifice regulat starea si curatenia imbracamintei, a asternutului detinutilor, corespunderea lor anotimpului.
494. Persoanele sosite in institutii sint supuse igienizarii complexe. In caz de depistare a bolilor
parazitare si de piele, la prescriptia medicului, detinutul este supus tunsului partilor pieloase (paroase) ale
corpului.
495. Cel putin o data in 7 zile pentru detinuti se organizeaza baia, cu schimbarea obligatorie a
lenjeriei de corp si de pat, iar in cazurile necesare - tunsul. In functie de posibilitatile de asigurare tehnico-
materiala si in limitele fondurilor alocate, se admite efectuarea zilnica a dusului.
496. Dezinfectarea incaperilor de locuit, social-comunale si a depozitelor se efectueaza periodic,
conform normelor sanitare stabilite.
497. Administratia institutiei asigura functionarea ritmica a ospatariilor, uscatoriilor, frizeriilor si
altor obiecte de menire social-comunala.
498. Barbatilor detinuti li se permite sa poarte tunsoare scurta.
499. Administratia penitenciarului nu este in drept sa solicite detinutului sa se tunda pina la piele,
decit in cazul prescriptiei medicului.
500. Detinutul este in drept sa poarte imbracaminte proprie, asigurindu-i un aspect decent si
mentinind-o in stare de curatenie.
Sectiunea a 41-a
Asistenta medicala in penitenciare
501. Asistenta medicala potrivit legii se acorda de catre un personal medical calificat, in mod
gratuit, ori de cite ori este necesar sau la cerere.
502. Orice penitenciar trebuie sa aiba la dispozitie serviciul a cel putin un medic generalist, un
medic stomatolog si un medic psihiatru. In penitenciarele cu capacitatea de detentie de 100 si mai multe
locuri, pe linga unitatea medicala, sint create centre curative stationare.
503. Primirea pacientilor si acordarea asistentei medicale se va efectua in unitatea medicala a
institutiei penitenciare dupa inscrierea prealabila a acestora si conform unui grafic aprobat de seful
penitenciarului (cu exceptia cazurilor de urgenta).
504. Detinutii beneficiaza de asistenta terapeutica, chirurgicala, psihiatrica si stomatologica. Pe
cont propriu, condamnatul, cu acordul administratiei penitenciare, iar prevenitul - cu acordul administratiei
penitenciare si al organului de urmarire penala, al judecatorului de instructie sau al instantei de judecata, pot
beneficia si de serviciile unui medic privat.
505. Detinutul este obligat sa suporte cheltuielile legate de tratamentul automutilarii intentionate,
cu exceptia cazurilor prevazute de alin.(4) art.248 al Codului de executare.
506. Detinutii bolnavi care au nevoie de interventie medicala specializata de urgenta sint
transferati neintirziat, sub paza si supraveghere, in institutiile medicale specializate ale sistemului
penitenciar sau in institutiile curative publice ale Ministerului Sanatatii.
In caz de transfer intr-o institutie curativa, durata tratamentului detinutului se include in termenul
detinerii.
507. Procedura asigurarii asistentei medicale in penitenciare, a transferarii detinutilor in

institutiile curative publice, precum si a functionarii comisiei medicale specializate este reglementata de
Regulamentul cu privire la organizarea asistentei medicale detinutilor in institutiile penitenciare, aprobat de
Ministerul Justitiei si coordonat cu Ministerul Sanatatii.
508. In temeiul hotaririi comisiei medicale specializate a penitenciarului, create prin dispozitia
sefului institutiei si coordonata cu Directia medicala a Departamentului Institutiilor Penitenciare, detinutii
bolnavi de tuberculoza, boli venerice, alcoolism, narcomanie sau toxicomanie sint supusi tratamentului
obligatoriu.
509. Detinutii care sufera de boli sau deficiente psihice se iau in evidenta si se trateaza in
institutiile curative specializate sub supravegherea stricta a medicilor. In unitatile medicale ale
penitenciarelor se efectueaza:
examenul clinic si supravegherea detinutilor in scopul aplicarii terapiei rationale si determinarii
capacitatii lor de munca;
tratamentul ambulatoriu si in stationar, somatic si specializat, prin metodele si mijloacele
recomandate de indicatiile instructiv-metodice ale Ministerului Sanatatii.
510. Unitatea medicala a penitenciarului sau medicul care deserveste penitenciarul sint obligati sa
verifice cu regularitate:
a) cantitatea, calitatea, prepararea si servirea hranei;
b) starea sanitar-igienica a incaperilor si a teritoriului penitenciarului;
c) starea si curatenia imbracamintei si lenjeriei de pat a detinutilor, precum si corespunderea lor
anotimpului.
511. Seful penitenciarului este obligat sa ia cunostinta de raportul si de recomandarile medicului
si ale unitatii medicale si sa intreprinda urgent masurile necesare.
512. In cazul in care seful penitenciarului considera ca, in cadrul penitenciarului, respectarea
recomandarilor este imposibila sau ca acestea sint inacceptabile, el prezinta Departamentului Institutiilor
Penitenciare un raport, cu anexarea concluziilor medicului sau ale unitatii medicale.
513. Persoanele primite in institutii sint supuse examenului medical. Rezultatele examenului, care
contin date privind starea lor psihica si somatica, se inregistreaza in fisa de ambulatoriu.
514. Pentru a preveni raspindirea maladiilor contagioase, toti detinutii sositi in institutie, dupa
igienizare si controlul medical complex, sint amplasati in incaperi speciale izolate de carantina. Carantina de
profilaxie dureaza cel putin 15 zile, apoi se suspenda, daca in aceasta perioada printre cei izolati nu s-au
constatat bolnavi de maladii contagioase. La identificarea persoanelor suspectate sau a bolnavilor
contagiosi, termenul carantinei se prelungeste respectiv. In acest caz, curgerea noului termen incepe din ziua
izolarii ultimului bolnav.
515. Medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a sesiza procurorul in cazul in
care constata ca detinutul a fost supus torturii, tratamentelor cu cruzime, inumane sau degradante ori la alte
rele tratamente, precum si obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile detinutului
in legatura cu aceasta.
516. In cazurile date, detinutul are dreptul de a cere sa fie examinat, din cont propriu, la locul de
detinere, de un medic din afara sistemului penitenciar, indicat de acesta, sau de un medic legist. Constatarile
medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in fisa medicala a persoanei detinute, iar
certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce detinutul a luat cunostinta de continutul
acesteia, contra semnatura.
517. In cazul unei boli grave sau constatarii faptului ca detinutul a fost supus torturii,
tratamentelor cu cruzime, inumane sau degradante ori altor rele tratamente, administratia penitenciarului
asigura instiintarea urgenta despre acest fapt, telegrafic ori pe o alta cale, a familiei detinutului sau a altei
persoane apropiate detinutului.
518. In cazul in care detinutul refuza sa primeasca hrana, iar sanatatea sau viata acestuia este
expusa unui pericol grav si iminent, administratia penitenciarului poate dispune alimentarea acestuia, daca
sint intrunite cerintele prevazute de alin.(4) art.248 al Codului de executare.
Ordinea de alimentare a detinutilor care refuza hrana este reglementata prin Instructiunea cu
privire la conditiile de intretinere in penitenciare a persoanelor care au declarat greva foamei si ordinea
alimentarii parenterale in cazul renuntarii la greva, aprobata de Ministerul Justitiei si coordonata cu
Ministerul Sanatatii.
Sectiunea a 42-a
Conditiile de intretinere a detinutilor in spitalele penitenciare
519. In spitalele penitenciare se detin separat urmatoarele categorii de detinuti:
minorii de adulti;
detinutele de sex feminin de detinutii de sex masculin;
prevenitii de condamnati;
condamnatii la detentiune pe viata;
detinutii cu comportament violent care necesita izolare;
detinutii izolati din motive de securitate.
520. Spitalul penitenciar asigura detentia temporara a tuturor categoriilor de detinuti care necesita
asistenta medicala specializata in stationar, cu respectarea cerintelor de detinere separata in functie de:
maladia detinutului, statutul procesual al persoanei, sexul acestuia, precum si in functie de necesitatile de
securitate.
521. Detinutilor aflati in institutiile curative li se permite, indiferent de tipul regimului si de
termenul de pedeapsa ispasit, sa procure produse alimentare si obiecte de prima necesitate din magazinul
institutiei pe mijloacele banesti aflate pe conturile lor de peculiu, precum si sa primeasca colete si pachete
cu provizii fara nici un fel de restrictii.
522. Detinutilor aflati in spitalele penitenciare li se acorda intrevederi de scurta durata si de lunga
durata conform regulilor generale, cu exceptia prevenitilor si condamnatilor bolnavi de tuberculoza in forma
bacilifera (eliminatori de bacili ai tuberculozei), carora nu li se acorda intrevederi de lunga durata.
Intrevederile de scurta durata si lunga durata sint acordate de catre seful spitalului penitenciar, conform
normelor stabilite pentru categoriile de penitenciar in care trebuiau sa fie detinute persoanele respective.
523. In caz de deces, imbolnavire grava care pericliteaza viata detinutului, de ranire sau mutilare a
acestuia, seful institutiei anunta rudele apropiate si le acorda posibilitatea de a-l vedea. O astfel de vizita nu
se include in numarul de intrevederi.
524. Daca detinutii sint transferati in institutiile curative in legatura cu automutilarea sau
simularea unei maladii, timpul aflarii lor in institutia curativa nu se include in termenul de executare a
sanctiunii disciplinare aplicate anterior.
525. In institutiile curative care au in structura lor sectii (saloane) de psihiatrie si boli contagioase
se stabileste un regim care asigura izolarea bolnavilor si supravegherea permanenta a comportamentului
tuturor categoriilor de detinuti.
526. Este interzisa deplasarea fara escorta sau insotire in afara penitenciarului a condamnatilor
care nu au trecut cura deplina de tratament obligatoriu contra alcoolismului si narcomaniei, condamnatilor
care sufera de boli psihice ce nu exclud responsabilitatea.
Sectiunea a 43-a
Responsabilitatea persoanelor care incalca disciplina in spitalele penitenciare
527. Detinutii care incalca disciplina in institutiile curative penitenciare poarta raspundere in
modul stabilit de lege.
528. Detinutii incarcerati in izolatoarele disciplinare sint asigurati cu lenjerie de pat, primesc
hrana conform normei stabilite pentru spital si dispun de dreptul la plimbare zilnica cu durata de pina la 2
ore.
529. Izolatoarele disciplinare ale institutiilor curative penitenciare se amenajeaza conform
cerintelor prezentului Statut.
530. Izolatoarele disciplinare sint zilnic vizitate de lucratorii medicali, cu efectuarea indicatiilor
prescrise de medicul curant.
531. Detinutii care incalca sistematic regimul de detinere in spitalul penitenciar sint externati din
institutia curativa si transferati la locul de detinere numai in cazurile in care aceste actiuni nu sint
susceptibile sa pericliteze viata si sanatatea bolnavului sau a celor care il inconjoara.
Sectiunea a 44-a
Modul de aplicare a masurilor de constringere cu caracter medical
in sectiile de psihiatrie ale penitenciarelor
532. La luarea deciziei privind aplicarea masurii de constringere cu caracter medical,
administratia penitenciarului, in cel mult 3 zile de la adoptarea acesteia, comunica instantei de judecata
despre internarea persoanei in sectia (salonul) psihiatrica a unitatii medicale.
533. In temeiul hotaririi instantei de judecata, institutia penitenciara asigura primirea, internarea si
acordarea de asistenta persoanei supuse tratamentului medical fortat, fapt despre care comunica, in termen
de 3 zile, sotului sau reprezentantului legal.
534. Modul de aplicare a masurilor de constringere cu caracter medical in institutiile psihiatrice
este reglementat de Codul penal, Codul de executare, Legea privind asistenta psihiatrica si de alte acte
normative in vigoare.
535. Periodic, o data la 6 luni, penitenciarul va expedia instantei de judecata o informatie asupra
starii sanatatii persoanei supuse tratamentului medical fortat.
536. Sotul, reprezentantul legal ori administratia penitenciara, in temeiul raportului medical
privind starea de sanatate a persoanei, poate inainta un demers instantei de judecata, solicitind incetarea
aplicarii masurilor de constringere cu caracter medical sau schimbarea acestora.
Sectiunea a 45-a
Tratamentul obligatoriu al condamnatilor
afectati de alcoolism si narcomanie
537. In conformitate cu prevederile art.103 al Codului penal si art.309 al Codului de executare,
bolnavii de alcoolism si narcomanie, condamnati la privatiune de libertate, sint supusi tratamentului medical
fortat in timpul executarii pedepsei.
538. Condamnatul supus tratamentului medical fortat este obligat sa respecte regimul curativ din
institutia medicala.
539. Durata tratamentului medical fortat aplicat in penitenciare nu poate depasi 43 de zile. In
cazuri exceptionale, la cererea unitatii medicale a penitenciarului, instanta de judecata poate prelungi
tratamentul pina la 60 de zile sau il poate reduce.
540. La expirarea termenului de tratament medical fortat, persoana se externeaza conform
regulilor de externare din unitatea medicala a penitenciarului, cu eliberarea certificatului medical respectiv,
luarea in evidenta de catre medicul psihiatru (narcolog) al penitenciarului si informarea instantei de
judecata.
541. Dupa incheierea curei depline a tratamentului coercitiv, in baza concluziei medicale,
administratia penitenciara sau persoana supusa tratamentului medical fortat, in temeiul raportului medical,
poate inainta un demers instantei de judecata in a carei raza teritoriala se afla institutia penitenciara, pentru
incetarea aplicarii masurilor de constringere cu caracter medical sau schimbarea acestora.
542. Dupa terminarea curei de tratament, in foaia de observatie a bolnavului se va descrie epicriza
detaliata, cu fixarea efectului tratamentului aplicat. Toate schimbarile ce au survenit in starea lui psihica sau
fizica, confirmate prin datele de laborator si de alta natura, urmeaza a fi constatate prin decizia comisiei
medicale din care va face parte medicul psihiatru (narcolog).
543. Daca de la incheierea tratamentului obligatoriu al maladiilor respective si pina la momentul
eliberarii din penitenciar nu a trecut mai mult de un an, administratia institutiei va expedia dispensarului
psihoneurologic din localitatea prezumata de domiciliu al persoanei eliberate sau organelor teritoriale de
ocrotire a sanatatii extrasul din fisa de ambulatoriu (fisa de observatie) a acesteia.
544. In cazul in care persoana are nevoie de continuarea unui astfel de tratament si dupa
eliberarea din locul de detinere, administratia penitenciarului expediaza, in termen de 5 zile, institutiei
medicale specializate hotarirea judecatoreasca, extrasul din fisa medicala a condamnatului, alte materiale
necesare si informeaza despre aceasta instanta de judecata.
545. Administratia penitenciarului elibereaza certificate si extrase din fisa de ambulator numai la
cererea procurorului, organelor de urmarire penala, instantei de judecata (judecatorului de instructie) si la
interpelarile institutiilor de ocrotire a sanatatii. In rest, colaboratorilor institutiilor, precum si persoanelor
supuse unei cure de tratament obligatoriu al alcoolismului si narcomaniei, inclusiv rudelor acestor persoane,
li se aduce la cunostinta numai faptul si termenul de aflare a persoanei la tratament fortat.
Sectiunea a 46-a
Munca detinutilor
546. Detinutul, cu acordul lui in scris, poate fi antrenat la munca, tinindu-se seama de starea lui
fizica si psihica, aptitudinile lui, specialitate si daca este recunoscut apt de a efectua munca respectiva in
baza examenului medical.
547. Detinutii pot fi antrenati la:
munca social-utila remunerata in unitatile de producere;
munci neremunerate de ingrijire si amenajare a penitenciarului si a teritoriului, imbunatatire a
conditiilor de trai si medico-sanitare de detinere etc.
548. La munca neremunerata condamnatul este antrenat de regula in afara orelor de lucru, pe o
durata de cel mult 2 ore pe zi, insa nu mai mult de 10 ore pe saptamina (prevenitii - 6 ore pe saptamina).
549. Detinutii care au implinit virsta de pensionare (barbatii care au depasit virsta de 62 de ani si
femeile care au depasit virsta de 57) si condamnatii invalizi de gradul I si II sint antrenati la munca la
dorinta, in conformitate cu legislatia in vigoare.
550. Lista lucrarilor si functiilor pentru exercitarea carora este interzisa antrenarea detinutilor este
stabilita in anexa nr.37 la prezentul Statut.
551. Condamnatii aflati in regim initial si comun in penitenciarele de tip inchis, semiinchis, aflati
in regim de resocializare in penitenciare de tip inchis si prevenitii pot fi antrenati la munci ce nu necesita
iesire din penitenciar.
552. Detinutii sint antrenati la munca in intreprinderile, atelierele si gospodariile auxiliare ale
sistemului penitenciar. Condamnatii, in baza contractului incheiat intre administratia penitenciarului si
diverse persoane fizice sau juridice, pot fi antrenati la munca in afara penitenciarului.
553. Persoanele fizice si juridice care utilizeaza munca detinutilor sint obligate sa transfere
penitenciarului suma de retribuire a muncii detinutului, precum si o suma echivalenta cu cota contributiilor
la asigurarile sociale si asigurarea medicala obligatorie. Sumele echivalente cotelor respective sint utilizate
pentru ameliorarea conditiilor de detentie a detinutilor, asigurarea cu utilaj medical si imbunatatirea bazei
tehnico-materiale a penitenciarului.
554. Prevederile punctului precedent nu se aplica in cazul detinutilor antrenati la lucrari de
deservire gospodareasca a penitenciarelor.
555. Munca prestata de detinut nu constituie relatii de munca in sensul legislatiei muncii.
556. Timpul de lucru si odihna al detinutilor, normarea muncii, respectarea regulilor de protectie,
securitate si igiena a muncii sint stabilite in conformitate cu legislatia muncii.
557. Condamnatii care sint antrenati la munci in zonele de producere sau in afara penitenciarului,
la ora stabilita de programul zilei, se aliniaza pe detasamente si brigazi, in locurile determinate in acest scop,
pentru a pleca la lucru.
558. Sefii institutiilor, luind in considerare conditiile locale, determina modul de scoatere a
condamnatilor la obiectele de producere, care prevede sosirea condamnatilor la obiecte in coloana,
instructajul lor de catre sefii de ateliere, efectuarea bilantului muncii, ordinea de predare a locurilor de
munca etc.
Sectiunea a 47-a
Lucrarile de deservire gospodareasca a penitenciarului
559. Lucrarile de deservire gospodareasca a penitenciarului constituie munci remunerate
exercitate de detinuti in vederea asigurarii deservirii comunal-tehnice, aprovizionarii materiale, amenajarii si
dereticarii teritoriului, precum si mentinerii imobilelor si constructiilor in stare tehnica si sanitara adecvata.
560. Numarul condamnatilor lasati in penitenciar pentru deservirea gospodareasca nu poate
depasi sapte la suta din limita de locuri de detentie stabilita pentru penitenciarul respectiv.
561. Selectarea condamnatilor pentru executarea lucrarilor de deservire gospodareasca a
penitenciarelor, precum si pentru ocuparea functiilor de maistru brigadier, distribuitor al comenzilor de
lucru, planton, planton superior, paznic se efectueaza de sefii serviciilor respective, in coordonare cu
serviciile de securitate si regim.
562. La desemnarea condamnatilor pentru deservirea gospodareasca a penitenciarelor este necesar
acordul lor scris. Desemnarea condamnatilor in functiile respective este efectuata in baza ordinului sefului
penitenciarului, iar extrasele din acestea se anexeaza la dosarele personale ale condamnatilor.
563. Condamnatii repartizati la executarea lucrarilor de deservire gospodareasca formeaza, de
regula, un sector separat. Obligatiile lor de serviciu se stabilesc de sefii serviciilor respective si sint aprobate
de seful penitenciarului.
Sectiunea a 48-a
Remunerarea muncii detinutilor
564. Remunerarea muncii detinutilor si retinerile din remunerarea data sint efectuate conform
prevederilor art.255 al Codului de executare si altor acte normative in vigoare.
565. Cuantumul retribuirii muncii detinutilor se calculeaza reiesind din volumul si calitatea
muncii prestate.
566. Munca detinutilor se retribuie in conformitate cu legislatia muncii si cu privire la retribuirea
muncii. Remunerarea lunara a detinutilor nu poate fi mai mica decit salariul minim pe tara, luindu-se in
considerare indexarile si majorarile stabilite.
567. Remunerarea condamnatilor antrenati la munca de deservire gospodareasca a penitenciarelor
se efectueaza conform legislatiei in vigoare, din contul mijloacelor bugetare.
568. Cuantumul minim al salariului este garantat detinutilor numai cu conditia executarii de catre
ei a obligatiilor (normelor) de munca in orele de program stabilite de legislatie si de contract. In cuantumul
minim al salariului nu se includ suplimentele, sporurile la salariu, premiile, precum si celelalte recompense.
569. Sumele primite de detinut in calitate de remunerare pentru munca prestata se impoziteaza si
se transfera pe contul lui de peculiu.
570. Retinerile din remunerarea detinutului in temeiul documentelor executorii nu pot depasi 75%
din cistigul lunar. Indiferent de marimea retinerilor, la contul de peculiu al detinutului se transfera cel putin
25% din cistigul lunar.
571. Din cistigul detinutului nu pot fi retinute cheltuielile pentru intretinerea lui in decursul
detentiei, inclusiv pentru alimentatie, imbracaminte si asistenta medicala, cu exceptia prevazuta de alin.(6)
art.251 al Codului de executare.
572. Detinutii nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor predate in
folosinta sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.
573. Condamnatilor sositi din izolatoarele de urmarire penala sau din alte institutii penitenciare li
se permite in prima luna de lucru, pina la calcularea salariului, cu conditia ca au o atitudine constiincioasa
fata de munca si nu incalca regimul de detinere, sa procure la magazinele institutiei produse alimentare si
obiecte de prima necesitate din contul avansurilor acordate in contul cistigului viitor.
574. In caz de necesitate, administratia penitenciarului acorda condamnatilor un avans in marime
de 50 la suta din remunerarea medie lunara. Dreptul de a utiliza mijloacele de pe conturile de peculiu si de
atribuire a avansului se acorda de seful penitenciarului, la cererea, in scris, a detinutilor.
Sectiunea a 49-a
Modul de compensare privilegiata a zilelor de munca
575. Condamnatului care nu incalca regimul de detinere si indeplineste constiincios sarcinile de
producere i se pot compensa privilegiat 3 zile din durata pedepsei cu 2 zile de munca, iar condamnatului
antrenat la lucrari in subteran sau la lucrari in conditii grele si nocive de munca, potrivit listei de munci si
profesiuni aprobate de Guvern - 3 zile din durata pedepsei cu o zi de munca.
576. Calculul termenelor conform compensarii privilegiate a zilelor de munca se efectueaza lunar
si se aproba de catre seful penitenciarului, iar extrasele din ordinele respective se anexeaza la dosarele
personale ale condamnatilor.
Sectiunea a 50-a
Concediile detinutilor
577. Detinutii care sint antrenati la munci remunerate cel putin 6 luni au dreptul la concediu
neremunerat cu durata de 12 zile calendaristice.
578. Eliberarile anuale de la munca a detinutilor se perfecteaza prin ordinul sefului institutiei,
extrasele din ordinele respective fiind anexate la dosarul personal al detinutilor.
579. Condamnatul care exercita pedeapsa intr-un penitenciar de tip deschis poate beneficia, pe
perioada concediului, de dreptul de a se deplasa in afara penitenciarului.
580. In cazul deplasarii din penitenciar, condamnatului i se elibereaza un certificat de modelul
indicat in anexa nr.31 la prezentul Statut. Instructajul condamnatului, depunerea angajamentului scris de
prezentare si inregistrarea fiecarui caz de deplasare se perfecteaza conform prevederilor stipulate in
sectiunea a 23-a a prezentului Statut.
Sectiunea a 51-a
Angajarea de personal civil in institutia penitenciara
581. La intreprinderile din cadrul sistemului penitenciar si obiectele de producere ale institutiilor
penitenciare, unde este folosita munca detinutilor, se admite angajarea de personal civil pentru dirijarea
nemijlocita a muncii acestora, precum si a muncitorilor calificati civili, in limitele necesare pentru
asigurarea desfasurarii in bune conditii a activitatii de productie, dar cel mult 15 la suta din numarul
detinutilor care lucreaza.
582. Administratia institutiilor ia masuri pentru ca efectivul angajatilor civili sa fie completat, de
regula, cu persoane de acelasi sex cu detinutii.
583. Persoanele care lucreaza impreuna cu detinutii trebuie sa respecte regulile de comunicare cu
ei, stabilite de administratia institutiei si notificate contra semnatura. Lor li se interzice sa transmita
detinutilor sau sa primeasca de la acestia produse alimentare, bani, corespondenta, bauturi alcoolice, alte
obiecte, articole si substante. In caz de incalcare a acestor reguli, administratia institutiei interzice accesul
persoanelor vinovate la obiectele unde lucreaza detinutii si solutioneaza chestiunea tragerii lor la
raspundere.
584. In scopul sporirii exigentei fata de detinuti, pentru indeplinirea sarcinilor stabilite si
respectarea regimului, la toate obiectele de producere de baza, precum si la grupurile de obiecte mici se
numesc reprezentanti ai administratiei institutiilor.
Sectiunea a 52-a
Masurile de stimulare si sanctiunile disciplinare aplicate detinutilor
585. Seful penitenciarului sau persoana care asigura interimatul functiei pot aplica fata de
detinuti, in functie de comportamentul acestora in penitenciare, masuri de stimulare si sanctiuni disciplinare.
586. Aplicarea masurilor de stimulare si sanctiunilor disciplinare este efectuata prin ordinul scris
al sefului penitenciarului.
Aplicarea masurii de stimulare sub forma mentiunii poate fi exprimata prin incheierea scrisa
emisa de seful detasamentului (sectorului).
587. Incheierile privind aplicarea masurii de stimulare sub forma mentiunii si extrasele din
deciziile sau ordinele de aplicare a masurilor de stimulare sau a sanctiunilor disciplinare se anexeaza la
dosarele personale ale detinutilor.
588. Evidenta masurilor de stimulare sub forma mentiunilor aplicate de catre sefii detasamentelor
(sectoarelor), precum si a tuturor masurilor de stimulare si sanctiunilor disciplinare aplicate detinutilor pe
detasamente este tinuta de catre sefii detasamentelor (sectoarelor), conform Registrului de evidenta de
modelul stabilit.
589. Evidenta generala de aplicare a masurilor de stimulare si a sanctiunilor disciplinare pe
penitenciar este tinuta de sefii adjuncti ai penitenciarului.
590. Pentru evidenta generala pe penitenciar, administratia urmeaza sa tina urmatoarele registre:
registrul de evidenta a stimularilor aplicate detinutilor;
registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare aplicate detinutilor.
Modul de tinere a registrelor de evidenta enumerate in prezenta sectiune este reglementat de
Regulamentul aprobat prin ordinul directorului general al Departamentului Institutiilor Penitenciare.
591. Masurile de stimulare si sanctiunile disciplinare, procedura de aplicare si contestare a
acestora sint reglementate de sectiunea a 5-a, capitolul XXIV al Codului de executare cu particularitatile
prevazute de lege si prezentul Statut pentru diferite categorii de detinuti.
592. Sanctiunile disciplinare se aplica doar persoanelor care au comis abaterile disciplinare
prevazute de art.264 al Codului de executare.
593. Pentru comiterea unei abateri disciplinare poate fi aplicata doar o singura sanctiune
disciplinara.
594. Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea administrativa, penala sau civila a
detinutului.
595. In toate cazurile detinutii sint informati, contra semnatura, despre incalcarea care li se imputa
si au dreptul de a da explicatii in apararea lor.
596. Sanctiunea disciplinara se aplica in cel mult 10 zile, iar in cazul unei verificari suplimentare -
in cel mult 30 de zile de la data depistarii incalcarii. Directorul general al Departamentului Institutiilor
Penitenciare este in drept, in cazuri exceptionale, pina la expirarea termenului-limita de aplicare a sanctiunii
disciplinare, sa prelungeasca termenul verificarii suplimentare cu 20 de zile.
597. Decizia privind aplicarea sanctiunii disciplinare se aduce la cunostinta detinutului, contra
semnatura, si poate fi contestata la Comitetul pentru plingeri. Procedura contestarii este stabilita de Codul de
executare.
598. Daca sanctiunea disciplinara nu a fost aplicata in termenul stabilit sau in cel suplimentar,
detinutul se considera absolvit de pedeapsa.
599. Se interzice aplicarea sanctiunii disciplinare cu incarcerarea referitor la femeile gravide si
femeile cu copii sugari.
600.Punerea in executare a sanctiunii incarcerarii fara avizul pozitiv al medicului este interzisa si
urmeaza a fi aminata pina la restabilirea sanatatii detinutului. Nu este necesar avizul medicului in cazurile
cind incarcerarea detinutului are loc din motive de securitate personala sau pentru mentinerea ordinii si
securitatii in penitenciar.
601. Sanctiunile disciplinare pot fi stinse sau anulate:
a) stinse: p>daca in decursul unui an de la data executarii ultimei sanctiuni disciplinare nu a fost
aplicata o noua sanctiune;
inainte de termen, dar nu mai devreme de 6 luni din data sanctionarii, doar in calitate de masura
de stimulare. Stingerea sanctiunii disciplinare in calitate de masura de stimulare, pentru cazurile in care
detinutul are mai multe sanctiuni nestinse, se efectueaza in ordinea aplicarii lor;
b) anulate:
prin hotarirea definitiva a instantei de judecata;
prin decizia Comitetului pentru plingeri;
prin dispozitia scrisa a sefului penitenciarului sau persoanei care asigura interimatul functiei.
602. Sanctiunea disciplinara sub forma de declarare a condamnatului violator al regimului de
detinere se stinge la expirarea unui an de la data declararii lui drept violator al regimului de detinere, iar in
cazul comiterii unei alte incalcari sanctionate de catre seful penitenciarului - la expirarea unui an de la data
aplicarii ultimei sanctiuni disciplinare.
603. Sanctiunea recunoasterii drept violator al regimului de detinere nu poate fi stinsa inainte de
termen.
604. Sanctiunile incarcerarii si transferarii din regim de resocializare in regim comun pot fi stinse
inainte de termen numai la expirarea termenului de 6 luni din ziua punerii in executare a sanctiunii
disciplinare.
605. Sanctiunea disciplinara stinsa nu produce pe viitor efecte juridice pentru detinut.
606. Anularea sanctiunii disciplinare produce efecte si pentru trecut din momentul aplicarii
sanctiunii date, in cazul anularii sanctiunii, detinutul se considera ca nefiind sanctionat.
607. Decizia privind aplicarea sanctiunii disciplinare poate fi contestata la Comitetul pentru
plingeri in termenele si conform procedurii prevazute de lege.
608. Plingerea asupra sanctiunii disciplinare sub forma de incarcerare suspenda executarea
sanctiunii si se examineaza de catre Comitetul pentru plingeri in regim de urgenta, cu exceptia cazurilor
cind incarcerarea are loc din motive de securitate personala a detinutului sau pentru mentinerea ordinii si
securitatii in penitenciar.
Sectiunea a 53-a
Conditiile de detinere a detinutilor incarcerati
609. Decizia cu privire la plasarea in celulele izolatorului disciplinar (anexele nr.26-27) este
adusa la cunostinta detinutilor, sub semnatura, de catre persoanele care pun in executare sanctiunea
respectiva sau de catre ofiterul de serviciu.
610. Sanctiunea disciplinara sub forma de incarcerare este pusa in executare doar in prezenta
avizului pozitiv al medicului, cu exceptia cazurilor cind incarcerarea are loc din motive de securitate
personala a detinutului sau pentru mentinerea ordinii si securitatii in penitenciar.
611. Detinutilor li se permite sa-si ia in celulele izolatorului disciplinar urmatoarele obiecte
personale: doua schimburi de lenjerie de corp, prosopul, sapunul, pasta si peria de dinti, presa periodica,
scrisorile si telegramele.
612. Nu se permite de a introduce in celulele izolatorului disciplinar obiecte ascutite, produse
alimentare (altele decit cele preparate si servite de cantina penitenciarului), bauturi alcoolice sau substante
pe baza de alcool, tigari, brichete, chibrituri, aparate audiovizuale si casnice, alte marfuri de larg consum.
613. La incarcerare in celulele izolatorului disciplinar detinutii sint supusi unei perchezitii
minutioase.
614. Detinutii incarcerati nu au dreptul la intrevederi, convorbiri telefonice, primirea coletelor,
pachetelor cu provizii si banderolelor, nu li se permite sa procure produse alimentare si obiecte de prima
necesitate si sa practice jocuri sportive si de masa.
615. Detinutii incarcerati beneficiaza de plimbari zilnice cu durata de o ora (minori, femei - cel
putin 2 ore).
616. Detinutii incarcerati sint supusi tratarii sanitare (spalatul in baie, barbieritul si tunsul) separat
de restul detinutilor. Celulele izolatorului disciplinar sint dereticate de catre persoanele detinute in ele,
conform rindului.
617. Persoanelor care violeaza regimul de detentie in izolatorul disciplinar li se aplica sanctiunile
legale prevazute pentru incalcarile comise.
618. Detinutilor incarcerati li se permite imbracaminte calduroasa numai atunci cind sint scosi la
lucru si in cazurile in care temperatura incaperii este mai joasa de +18°C. Lenjeria de pat se elibereaza
numai pe timpul somnului.
Sectiunea a 54-a
Eliberarea persoanelor din penitenciare
619. Actele procesuale ce constituie temeiuri pentru punerea in libertate a detinutilor din
penitenciare sint:
a) pentru preveniti:
ordonanta procurorului privind scoaterea persoanei de sub urmarire penala;
ordonanta procurorului privind incetarea procesului penal;
incheierea judecatorului de instructie sau, dupa caz, a instantei de judecata privind revocarea
masurii arestului preventiv;
incheierea judecatorului de instructie sau, dupa caz, a instantei de judecata privind inlocuirea
masurii arestului preventiv prin alta masura preventiva neprivativa de libertate;
incheierea judecatorului de instructie sau, dupa caz, a instantei de judecata privind liberarea
provizorie pe cautiune a persoanei arestate preventiv sau sub control judiciar, conform art.191 si 192 ale
Codului de procedura penala;
expirarea termenului arestului preventiv prevazut de lege sau stabilit de judecatorul de instructie
ori, dupa caz, de instanta de judecata, daca acesta nu a fost prelungit in conformitate cu legea;
sentinta de achitare ramasa definitiva;
sentinta de incetare a procesului penal ramasa definitiva;
sentinta de condamnare cu aplicarea pedepsei neprivative de libertate, ramasa definitiva;
sentinta de condamnare cu stabilirea pedepsei si cu liberarea de executarea ei in cazul amnistiei
conform art.107 al Codului penal, ramasa definitiva;
b) pentru condamnati:
executarea efectiva si integrala a duratei pedepsei;
hotarirea instantei de judecata, ramasa definitiva, privind liberarea conditionata de pedeapsa
inainte de termen;
hotarirea instantei de judecata, ramasa definitiva, privind inlocuirea partii neexecutate din
pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda nonprivativa de libertate;
hotarirea instantei de judecata, ramasa definitiva, privind liberarea de la executarea pedepsei a
persoanelor grav bolnave;
hotarirea instantei de judecata, ramasa definitiva, intervenita dupa punerea in executare a
pedepsei, privind liberarea de pedeapsa in temeiul actului amnistiei;
actul de gratiere, emis in conformitate cu prevederile art.108 al Codului penal, intrat in vigoare in
conformitate cu legislatia;
hotarirea instantei de judecata, ramasa definitiva, privind liberarea de pedeapsa in legatura cu
constatarea ca fapta pentru care este condamnat, in urma modificarii legii penale, nu constituie infractiune.
620. Pedeapsa inchisorii se considera executata in ultima zi a termenului de pedeapsa stabilit.
621. Momentul punerii in libertate a condamnatilor in legatura cu expirarea termenului pedepsei

este reglementat de alin.(1) art.297 din Codul de executare, iar a prevenitilor - ziua si ora expirarii
termenului de arest preventiv.
622. Pentru punerea in executare a temeiului eliberarii, acesta urmeaza a fi prezentat spre
executare in penitenciar in conditiile legii.
623. In toate cazurile de prezentare spre executare a temeiurilor eliberarii, administratia
penitenciara urmeaza sa elibereze persoana in termenul stipulat in act, daca nu exista temeiuri sau probe
care ar demonstra caracterul ilicit al actelor respective. In cazul constatarii unor astfel de situatii,
administratia penitenciara va face demersurile necesare pentru verificarea autenticitatii actelor de prezentare
spre executare a temeiului eliberarii sau a autenticitatii actului procesual care constituie temeiul dat, iar in
caz de necesitate, va sesiza organele competente.
624. Persoanelor eliberate li se inmineaza actele, obiectele, banii pastrati la conturile lor de
peculiu, precum si un certificat, semnat de seful institutiei respective, in care se indica termenul detinerii in
penitenciar si temeiurile eliberarii. Certificatul de eliberare se inmineaza celui eliberat contra semnatura pe
copia acestuia.
625. La primirea documentelor, lucrurilor personale, banilor si obiectelor de valoare, persoana ce
se elibereaza semneaza pe partea interioara a copertei a doua a dosarului personal.
626. Datoria detinutului fata de penitenciar sau creantele neachitate la timp nu pot servi temei
pentru retinerea acestuia la punerea in libertate.
Sectiunea a 55-a
Ajutorul acordat persoanelor eliberate din locurile de detentie
627. Reglementarile prezentei sectiuni se aplica doar in privinta persoanelor care sint eliberate din
detentie in urma executarii efective si integrale a termenului pedepsei penale privative de libertate sau in
baza hotaririi instantei de judecata, ramasa definitiva, privind: liberarea conditionata de pedeapsa inainte de
termen, inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda nonprivativa de libertate,
liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave, liberarea de pedeapsa in temeiul actului de
amnistie intervenit dupa punerea in executare a pedepsei, liberarea de pedeapsa in legatura cu constatarea ca
fapta pentru care este condamnat, in urma modificarii legii penale, nu constituie infractiune, precum si actul
de gratiere intrat in vigoare.
628. Cu cel putin 3 luni inainte de expirarea termenului de executare a pedepsei inchisorii,
administratia penitenciarului informeaza autoritatile administratiei publice locale, alte institutii interesate si
agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca despre apropiata eliberare a condamnatului, despre
studiile, capacitatea de munca si specialitatea lui.
629. Persoana eliberata din locurile de detentie este asigurata cu bilet pentru deplasare la
domiciliu pe teritoriul Republicii Moldova. Cheltuielile pentru procurarea biletului sau imbracamintei
necesare sint suportate de catre condamnat. In cazul in care condamnatul nu dispune de bani, el este asigurat
cu bilet si imbracaminte din contul statului.
630. Administratia penitenciarului comunica, in prealabil, rudelor sau altor persoane indicate de
condamnati despre eliberarea persoanelor care au nevoie de insotire, femeilor gravide si minorilor. In cazul
lipsei insotitorului, administratia asigura insotirea lor pina la domiciliu.
631. Detinutii invalizi de gradul I si II, precum si condamnatii barbati care au implinit virsta de 65
de ani si femeile condamnate care au implinit virsta de 60 de ani pot solicita plasarea in aziluri pentru
invalizi sau batrini. Administratia penitenciarului, in termen de 5 zile de la primire, expediaza organului de
asistenta sociala cererea condamnatului.
632. Prin lege pot fi stabilite si alte modalitati de ajutor acordat persoanelor ce se elibereaza din
penitenciare. Procedura evidentei acordarii ajutoarelor respective este reglementata de catre Departamentul
Institutiilor Penitenciare.
Sectiunea a 56-a
Particularitatile detentiei cetatenilor straini si apatrizilor.
Asistenta diplomatica si consulara
633. Detinutii cetateni straini si apatrizi care executa o pedeapsa penala privativa de libertate sau
sint detinuti in penitenciare in baza unui mandat de arestare preventiva, pe perioada privarii de libertate sint
detinusi in penitenciarele si la regimurile de detentie similare celor stabilite pentru cetatenii Republicii
Moldova si beneficiaza de aceleasi drepturi si obligatii.
634. Detinutii cetateni straini au dreptul de a se adresa institutiilor diplomatice sau consulare ale
statului ai caror cetateni sint, acreditate in Republica Moldova, precum si de dreptul de a fi vizitati si de a
beneficia de asistenta diplomatica din partea institutiilor diplomatice sau consulare respective.
635. Persoanele detinute cu statut de refugiat sau apatrid, precum si persoanele detinute cu alta
cetatenie decit cea a Republicii Moldova, al caror stat nu are reprezentanta diplomatica sau consulara in
Republica Moldova, au dreptul sa solicite administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau
internationala competenta, precum si dreptul de a fi vizitate de reprezentantii acesteia.
LISTA
obiectelor, produselor alimentare si lucrurilor pe care detinutilor li se interzice
sa le aiba asupra lor, sa le primeasca prin colete, pachete cu provizii, banderole sau sa le procure
1. Obiecte, lucruri, substante extrase din circuitul civil;

2. Toate tipurile de arme;
3. Mijloace de transport;
4. Substante explozibile, toxice, incendiare si radioactive;
5. Bani, valuta straina, obiecte de valoare;
6. Hirtii (titluri) de valoare;
7. Dispozitive optice;
8. Produse alimentare care necesita preparare termica (exceptie: ceai, cafea, lapte uscat,
concentrate alimentare de pregatire imediata care nu necesita fierbere), drojdii;
9. Toate felurile de bauturi pe baza de alcool, bere;
10. Parfumerie si alte articole de parfumerie ce contin alcool;
11. Substante stupefiante, psihotrope, substante medicamentoase, obiecte cu destinatie medicala
fara prescriptia medicului;
12. Masini de multiplicare si de dactilografiat;
13. Cutite, dispozitive periculoase de barbierit, lame pentru dispozitive de barbierit;
14. Obiecte contodente care dupa constructia lor sint asemanatoare cu armele albe;
15. Topoare, ciocane si alte scule;
16. Carti de joc;
17. Aparate de fotografiat, materiale foto, substante chimice pentru developare, aparate de luat
vederi, aparate audio-vizuale cu capacitate de inregistrare, mijloace de legatura (telefoane, telefoane mobile,
radiotelefoane si statii radio);
18. Diverse documente (exceptie: documentele care identifica persoana detinutului, copiile
sentintelor, deciziilor instantelor de judecata, chitantele privind predarea spre depozitare a lucrurilor
personale);
19. Carti topografice, busole, literatura chinologica, privind topografia, artele martiale, constructia
armelor;
20. Uniforme militare si de alt fel, accesoriile acestora;
21. Materiale si obiecte pornografice;
22. Dispozitive electrocasnice, cu exceptia fierbatoarelor de fabricatie industriala, cu puterea nu
mai mare de 250 W (unul);
23. Obiecte, produse alimentare, obtinute sau achizitionate contrar ordinii stabilite de Codul de
executare si prezentul Statut.
LISTA
lucrarilor si functiilor, exercitarea carora este interzisa detinutilor
Este interzisa utilizarea muncii detinutilor:
in directiile, sectiile si serviciile organelor sistemului penitenciar;
la lucrari legate de deservirea efectivului personal, care realizeaza paza penitenciarului;
in incaperile administrative in care se pastreaza armamentul, documentatia de serviciu, mijloacele
tehnice speciale, precum si substantele explozibile si toxice;
la deservirea si reparatia mijloacelor tehnice de paza, precum si celor care sint amplasate in zona
interioara interzisa a mijloacelor de paza;
la lucrarile cu aparatele de multiplicare, tehnica de telegrafie si telefonie (cu exceptia montorilor
de linie, care sint asistati de reprezentantii administratiei penitenciarului);
in calitate de secretari, la lucrul cu dosare, in calitate de vinzatori, contabili operationisti, casieri,
sefi ai depozitelor alimentare, de imbracaminte, de utilaj complicat si de mare valoare;
la lucrarile legate de evidenta, pastrarea si eliberarea medicamentelor;
in calitate de fotografi, protezisti dentari, soferi de autoturisme, masini operative si motociclete,
iar in penitenciare de tip inchis – soferi pe toate tipurile de transport;
la punctele de receptie si control al calitatii productiei;
in functii care au ca subalterni angajati civili;
la lucrari si functii, ocuparea carora este interzisa detinutului printr-o sentinta (hotarire) de
condamnare.
Este interzisa antrenarea condamnatilor in functii de gestionari si contabili-calculatori, daca ei
executa pedepse pentru delapidari din avutul statului, abuz de putere, luare de mita, precum si pentru
tilharie, jaf, furturi, falsificari, escrocherii, in cazurile in care aceste delicte constituie atentate la averea
proprietarului.
EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR CU CARACTER PENAL
TitlulV
EXECUTAREA PEDEPSELOR PENALE
ŞI A MĂSURILOR DE SIGURANŢĂ
Capitolul XV
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 165. Legislaţia execuţional-penală

(1) Legislaţia privind executarea hotărîrilor cu caracter penal (legislaţia execuţional-penală) constă
din prezentul cod şi din actele normative adoptate în conformitate cu acesta.
(2) Legislaţia execuţional-penală reglementează modul şi condiţiile executării pedepsei, determină
mijloacele de corijare a condamnaţilor, stabileşte modul de executare a măsurilor de siguranţă şi preventive,
avînd drept scop protecţia drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei, precum şi acordarea
de ajutor condamnaţilor la adaptarea lor socială.
(3) Legislaţia execuţional-penală se aplică în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi cu
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Dacă există neconcordanţe între reglementările
tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la care Republica
Moldova este parte şi prevederile prezentului cod, prioritate au reglementările tratatelor internaţionale.
(4) Dacă, în procesul aplicării prevederilor prezentului cod sau a actelor normative adoptate în
conformitate cu acesta, se constată că norma juridică ce urmează a fi aplicată contravine prevederilor
Constituţiei şi este expusă într-un act juridic care poate fi supus controlului constituţionalităţii, organul care
a constatat acest fapt sesizează Curtea Constituţională în modul stabilit de lege.
(5) Realizarea recomandărilor structurilor interstatale competente în problema executării
hotărîrilor cu caracter penal şi tratamentului condamnaţilor constituie obiectivul politicii de executare a
hotărîrilor cu caracter penal.
Articolul 166. Acţiunea legislaţiei execuţional-penale
în spaţiu, în timp şi asupra persoanelor
(1) Legislaţia execuţional-penală se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Alte modalităţi
de acţiune a legislaţiei execuţional-penale pot fi stabilite prin tratate internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
(2) Executarea hotărîrilor cu caracter penal, apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime
ale persoanelor faţă de care se execută astfel de hotărîri, precum şi acordarea de ajutor condamnaţilor la
adaptarea lor socială se efectuează în conformitate cu legislaţia execuţional-penală în vigoare la momentul
aplicării lor. Legislaţia execuţional-penală poate avea efect ultraactiv. Caracterul ultraactiv al normei se
stipulează în legea nouă. În cazul în care în timpul executării hotărîrilor judecătoreşti cu caracter penal sînt
în vigoare mai multe legi, se aplică legea cea mai favorabilă.
(3) Deţinerea persoanelor care beneficiază de un anumit grad de imunitate se efectuează în
conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, încheiate la 18 aprilie
1961, Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile consulare, încheiate la 24 aprilie 1963, precum şi cu
prevederile altor tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Articolul 167. Principiile legislaţiei execuţional- penale
(1) Executarea hotărîrilor cu caracter penal se efectuează în baza principiilor legalităţii,
democratismului, umanismului, respectării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii umane, egalităţii
condamnaţilor în faţa legii, diferenţierii, individualizării şi planificării executării pedepselor penale, aplicării
raţionale a mijloacelor de corijare a condamnaţilor şi stimulării comportamentului respectuos faţă de lege.
(2) Măsurile de siguranţă se execută în baza principiilor dreptului penal în scopul înlăturării
pericolului şi preîntîmpinării săvîrşirii faptelor prevăzute de legea penală.
(3) Măsurile preventive se execută în baza principiilor şi cu respectarea legislaţiei procesual-
penale.
Capitolul XVI
STATUTUL JURIDIC AL CONDAMNATULUI
Articolul 168. Principiile de bază ale statutului juridic

al condamnatului
(1) Condamnatul are drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor Republicii Moldova, cu
excepţiile şi restricţiile stabilite de prezentul cod şi de actele normative adoptate în conformitate cu acesta.
Restricţia drepturilor proclamate în art.20-24 din Constituţia Republicii Moldova nu se admite.
(2) Condamnatul cetăţean străin sau apatrid are drepturile şi obligaţiile stabilite în acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, în legislaţia Republicii Moldova privind statutul juridic
al cetăţenilor străini şi apatrizilor, cu excepţiile şi restricţiile prevăzute de prezentul cod şi de actele
normative adoptate în conformitate cu acesta.
Articolul 169. Drepturile condamnatului
(1) Condamnatului i se garantează:
a) dreptul de a fi informat de instituţia sau organul care asigură executarea pedepsei, în limba pe
care o înţelege, despre drepturile şi obligaţiile sale, modul şi condiţiile de executare a pedepsei, precum şi
despre modificarea modului şi condiţiilor de executare a pedepsei;
b) dreptul la apărarea şi respectarea de către instituţia sau organul care asigură executarea
pedepsei a demnităţii, drepturilor şi libertăţilor pe care le are, inclusiv de a nu fi supus la tortură şi nici la
pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, precum şi, indiferent de consimţămîntul său,
unei experienţe medicale sau ştiinţifice care îi pune în pericol viaţa sau sănătatea, beneficiind, după caz, de
măsuri de protecţie din partea statului;
c) dreptul de a adresa petiţii (cereri, reclamaţii, propuneri, sesizări) administraţiei instituţiei ori
organului care asigură executarea pedepsei sau organelor ierarhic superioare, instanţei de judecată,
procuraturii, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, asociaţiilor obşteşti, altor instituţii şi
organizaţii, inclusiv internaţionale;
d) dreptul la asistenţă juridică pe bază de contract din partea avocaţilor, precum şi a altor persoane
autorizate să acorde astfel de asistenţă;
e) dreptul la ocrotirea sănătăţii;
f) dreptul la asigurare socială, inclusiv la pensie.
(2) Condamnatul are şi alte drepturi prevăzute de legislaţie.
(3) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi îngrădită decît în limitele şi în
condiţiile prevăzute de prezentul cod, de Codul de procedură penală şi de alte legi şi determinate de modul
şi de condiţiile de executare a pedepsei penale concrete.
(4) Realizarea drepturilor condamnatului nu trebuie să lezeze drepturile şi interesele legitime ale
altor persoane, inclusiv condamnaţi, precum şi să încalce modul şi condiţiile de executare a pedepsei.
Articolul 170. Obligaţiile condamnatului
(1) Condamnatul este obligat:
a) să respecte prevederile legislaţiei execuţional-penale după ce a luat cunoştinţă de ele, în modul
prevăzut de prezentul cod;
b) să respecte demnitatea celorlalţi condamnaţi, a personalului instituţiei sau organului care
asigură executarea pedepsei, a altor persoane;
c) să execute cerinţele legale ale administraţiei instituţiei sau organului care asigură executarea
pedepsei, inclusiv să se prezinte la solicitarea administraţiei şi să dea explicaţii în chestiunile referitoare la
executarea pedepsei.
(2) Neexecutarea de către condamnat a obligaţiilor ce îi revin, precum şi neîndeplinirea cerinţelor
legale ale administraţiei instituţiei sau organului care asigură executarea pedepsei atrag răspunderea
prevăzută de legislaţie.
Articolul 171. Mijloacele principale de corijare
a condamnatului
(1) Principalele mijloace de corijare a condamnatului sînt: modul şi condiţiile de executare a
pedepsei, munca social-utilă, munca educativă, instruirea profesională, învăţămîntul general, influenţa
exercitată de societate.
(2) Mijloacele de corijare se aplică ţinîndu-se cont de categoria infracţiunii, de personalitatea şi
comportamentul condamnatului, conform unui program individual şi continuu.
Capitolul??XVII
TRIMITEREA HOTĂRÎRILOR CU CARACTER PENAL
SPRE ?EXECUTARE ŞI ASIGURAREA EXECUTĂRII LOR
Articolul 172. Trimiterea hotărîrilor spre executare

(1) Trimiterea hotărîrilor judecătoreşti spre executare revine instanţei care a judecat cauza în
primă instanţă.
(2) Hotărîrea privind pedeapsa închisorii sau detenţiunii pe viaţă în privinţa persoanei care, pînă la
rămînerea ei definitivă, nu se afla în stare de arest preventiv se trimite organului afacerilor interne în a cărui
rază teritorială se află domiciliul condamnatului pentru escortarea lui la locul de deţinere.
(3) Hotărîrea judecătorească privind înlocuirea pedepsei în conformitate cu art.64 alin.(5) din
Codul penal, precum şi privind anularea liberării de pedeapsa penală în temeiul art.90-96 din Codul penal,
se trimite, după caz, organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatului
pentru escortarea lui la locul de deţinere.
(4) Hotărîrea privind aplicarea măsurii de siguranţă se trimite??instituţiei sau organului competent
să asigure executarea măsurii de siguranţă în modul stabilit în capitolul XXVIII din prezentul cod.
(5) Hotărîrea??privind aplicarea măsurii preventive se trimite de către instituţia sau organul care a
adoptat-o instituţiei sau organului competent să asigure executarea măsurii preventive în modul stabilit în
titlul VI din prezentul cod.
(6) Regimul de executare a pedepsei pentru fiecare persoană condamnată la pedeapsa închisorii,
detenţiunii pe viaţă se stabileşte conform prevederilor prezentului cod.
Articolul 173. Instituţiile şi organele care asigură
executarea pedepsei
(1) Executarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate, pedepsei retragerii gradului militar, a titlului special, a gradului de calificare (clasificare)
şi a distincţiilor de stat, pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii, executarea hotărîrilor privind
condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, privind liberarea condiţionată de pedeapsă
înainte de termen, privind înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă, privind
liberarea de pedeapsă a minorilor, privind amînarea executării pedepsei aplicate femeilor gravide şi femeilor
care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani, precum şi executarea pedepselor aplicate persoanelor juridice altele
decît pedeapsa amenzii, se asigură de către organul de probaţiune, cu excepţia stabilită în art.286 din
prezentul cod.
(2) Executarea pedepsei amenzii aplicate persoanelor fizice sau juridice se execută de către
executorii judecătoreşti.
(3) Executarea pedepsei amenzii aplicate condamnaţilor care execută pedeapsa închisorii sau
detenţiunii pe viaţă se asigură de către penitenciare.
(4) Executarea pedepsei închisorii şi detenţiunii pe viaţă se asigură de către penitenciare.
(5) Executarea de către militarii în termen şi militarii cu termen redus a pedepsei muncii
neremunerate în folosul comunităţii se asigură de către comandantul unităţii militare.
executarea măsurilor de siguranţă
(1) Executarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical se asigură de către instituţiile
curative specializate.
(2) Executarea hotărîrilor judecătoreşti privind aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter
medical alcoolicilor şi narcomanilor condamnaţi care execută pedeapsa închisorii sau detenţiunii pe viaţă se
asigură de către penitenciare. Dacă, după eliberarea din locurile de deţinere, este necesară continuarea
tratamentului medical forţat, executarea hotărîrii se asigură de către instituţiile medicale specializate.
(3) Executarea hotărîrilor judecătoreşti privind aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter
educativ se asigură de către organul de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul minorului, de
către instituţia specială de învăţămînt şi de reeducare sau instituţia curativă şi de reeducare.
(4) Executarea hotărîrilor privind expulzarea cetăţenilor străini şi apatrizilor se asigură de către
organele afacerilor interne.
(5) Executarea hotărîrilor privind confiscarea specială se asigură de către oficiile de executare.
executarea măsurilor preventive
(1) Executarea obligaţiei de a nu părăsi localitatea se asigură de către organul afacerilor interne în
a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului.
(2) Executarea obligaţiei de a nu părăsi ţara se asigură de către organul afacerilor interne în a cărui
rază teritorială se află domiciliul prevenitului şi de către Serviciul Grăniceri.
(3) Executarea garanţiei personale sau garanţiei unei organizaţii se asigură de către persoanele
care şi-au asumat angajamentul de a garanta comportamentul corespunzător al prevenitului.
(4) Executarea ridicării provizorii a permisului de conducere a mijloacelor de transport se asigură
de către organul de poliţie rutieră în a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului.
(5) Transmiterea sub supraveghere a militarului se asigură de către comandantul unităţii militare.
(6) Transmiterea sub supraveghere a minorului se asigură de către persoanele care s-au obligat să
asigure comportamentul corespunzător al prevenitului.
(7) Controlul asupra prevenitului liberat provizoriu sub control judiciar sau pe cauţiune se asigură
de către organul afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului.
(8) Supravegherea executării arestării la domiciliu se asigură de către organul afacerilor interne în
a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului.
(9) Executarea arestului preventiv se asigură de către penitenciare, inclusiv de către izolatoarele de
urmărire penală ale Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei.
Articolul 176. Controlul judiciar
(1) Instituţiile şi organele specificate în art.173 şi 174 din prezentul cod comunică instanţei de
judecată despre executarea sau imposibilitatea executării hotărîrilor cu caracter penal.
(2) Condamnatul sau alte persoane ale căror drepturi şi interese legitime sînt încălcate prin actele
instituţiei sau organului care asigură executarea hotărîrilor cu caracter penal pot ataca aceste acte în modul
stabilit de legislaţie.
Articolul 177. Controlul procurorului
Procurorul exercită, în modul stabilit de lege, controlul respectării legislaţiei de către administraţia
instituţiilor şi organelor care asigură executarea hotărîrilor cu caracter penal.
Articolul 178. Controlul departamental
(1) Activitatea instituţiilor şi organelor care asigură executarea hotărîrilor cu caracter penal este
supusă, în modul stabilit de actele normative, unui control departamental din partea organelor ierarhic
superioare.
(2) În cadrul controlului asupra modului de punere în executare a hotărîrilor cu caracter penal,
Departamentul instituţiilor penitenciare poate anula actele şi deciziile prevăzute de prezentul cod, emise de
administraţia instituţiei penitenciare cu încălcarea prevederilor legale.
Articolul 179. Controlul exercitat de organizaţii
naţionale şi internaţionale
Organizaţiile naţionale şi internaţionale care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului pot exercita controlul executării hotărîrilor cu caracter penal în modul stabilit de
actele naţionale şi/sau internaţionale.
Articolul 180. Controlul civil
(1) Comisiile de monitorizare, care sînt organe permanente, fără statut de persoană juridică,
efectuează controlul civil (monitorizarea) asupra respectării drepturilor omului în instituţiile care asigură
detenţia persoanelor.
(2) Modul de formare a comisiilor de monitorizare a activităţii instituţiilor care asigură detenţia
persoanelor, sarcinile şi atribuţiile de bază ale acestora sînt reglementate de Legea nr.235-XVI din 13
noiembrie 2008 privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile care asigură
detenţia persoanelor.
Articolul 181. Vizitarea instituţiilor care asigură
deţinerea persoanelor
(1) În timpul exercitării funcţiilor de serviciu au dreptul de a vizita instituţiile care asigură
deţinerea persoanelor, fără permisiune specială:
a) Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova;
b) Preşedintele Republicii Moldova;
c) Primul-ministru al Republicii Moldova;
d) deputatul în Parlament;
e) avocatul parlamentar, membrii consiliului consultativ şi alte persoane care îi însoţesc;
f) Procurorul General al Republicii Moldova, procurorul care exercită controlul asupra executării
hotărîrilor cu caracter penal în teritoriul respectiv;
g) persoana cu funcţie de răspundere competentă a organului ierarhic superior instituţiei sau
organului care asigură executarea pedepsei penale;
h) judecătorul care a examinat sau examinează cauza penală, conform competenţei teritoriale;
i) reprezentantul organizaţiei internaţionale care, conform actelor naţionale şi/sau internaţionale la
care Republica Moldova este parte, are acest drept;
j) membrul comisiei de monitorizare.
(2) Instituţiile care asigură deţinerea persoanelor pot fi vizitate de alte persoane cu permisiunea
specială a administraţiei acestor instituţii ori a persoanelor cu funcţie de răspundere ale organelor ierarhic
superioare sau în baza hotărîrii instanţei de judecată, iar în cazul preveniţilor - şi în baza hotărîrii organului
de urmărire penală sau a instanţei de judecată, în procedura cărora se află cauza penală.
(3) Înregistrări video şi fotografieri în instituţiile care asigură executarea pedepsei închisorii sau
detenţiunii pe viaţă, cu excepţia cazurilor legate de persoanele menţionate la alin.(1) al prezentului articol,
se fac cu permisiunea scrisă a administraţiei instituţiei respective.
(4) Înregistrarea audio, video sau fotografierea condamnaţilor se efectuează cu consimţămîntul
scris al acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Capitolul XVIII
EXECUTAREA SILITĂ A PEDEPSEI AMENZII
Articolul 182. Organul şi instituţia care asigură

executarea pedepsei amenzii
Executarea pedepsei amenzii ca pedeapsă principală sau complementară se asigură de către
executorul judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor
judecătoreşti, se află domiciliul condamnatului, iar în cazul condamnaţilor care execută pedeapsa închisorii
sau a detenţiunii pe viaţă, se execută şi de penitenciar.
Articolul 183. Modul de executare a pedepsei
amenzii
(1) Amenda se achită de către condamnat în mod benevol în termen de 30 de zile de la data
stabilirii ei. Condamnatul este obligat să informeze imediat? instanţa de judecată despre achitarea amenzii.
(2) În cazul în care condamnatul nu a achitat amenda, instanţa de judecată, în decursul a 30 de zile
de la rămînerea definitivă a hotărîrii, trimite executorului judecătoresc documentul executoriu pentru
încasarea silită a amenzii.
(3) Executorul judecătoresc verifică dacă amenda a fost achitată şi, în cazul în care nu a fost
achitată de către condamnat, intentează procedura de executare şi execută documentul executoriu în
conformitate cu prevederile cărţii întîi a prezentului cod. Concomitent cu amenda, se vor încasa şi
cheltuielile de executare.
(4) În cazul în care executarea silită? nu? a fost posibilă din cauza lipsei sau insuficienţei de
bunuri sau din cauza eschivării cu rea-voinţă de la achitarea amenzii, executorul judecătoresc solicită
instanţei care a judecat cauza în fond să adopte o încheiere în condiţiile art.64 din Codul penal.
? (5) În cazul condamnatului care execută pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, instanţa de
judecată trimite titlul executoriu de încasare silită a amenzii penitenciarului care asigură executarea
pedepsei. În cazul în care persoana, pînă la liberare din locul de detenţie, nu a achitat amenda, penitenciarul
trimite titlul executoriu executorului judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera
teritorială a executorilor judecătoreşti, se află domiciliul condamnatului, fapt despre care comunică instanţei
de judecată.
Capitolul??XIX
EXECUTAREA PEDEPSEI PRIVATIVE DE DREPTUL
DE A OCUPA ANUMITE FUNCŢII SAU DE A EXERCITA
O ANUMITĂ ACTIVITATE
Articolul 184. Organul şi instituţia care asigură

executarea pedepsei privative de
dreptul de a ocupa anumite funcţii
sau de a exercita o anumită activitate
anumită activitate se asigură de către organul de probaţiune în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară
activitatea sau îşi are domiciliul condamnatul.
anumită activitate stabilită ca pedeapsă complementară pedepsei închisorii este asigurată de către instituţia
care asigură executarea pedepsei principale, iar după executarea ei - de către organul de probaţiune în a
cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sau îşi are domiciliul condamnatul.
Articolul 185. Modul de executare a pedepsei privative
de dreptul de a ocupa anumite funcţii
sau de a exercita o anumită activitate
(1) Instanţa de judecată trimite hotărîrea privind privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau
de a exercita o anumită activitate şi dispoziţia de executare organului de probaţiune în a cărui rază teritorială
îşi desfăşoară activitatea sau îşi are domiciliul condamnatul.
(2) Organul de probaţiune trimite hotărîrea judecătorească organului abilitat cu dreptul de a
dispune eliberarea condamnatului din funcţie sau de a-i interzice exercitarea unei anumite activităţi.
(3) Organul abilitat adoptă, în termen de 3 zile, actul de eliberare din funcţie sau de interzicere de
a exercita o anumită activitate şi îl remite, împreună cu hotărîrea judecătorească, organului de probaţiune.
(4) Organul de probaţiune, în termen de 5 zile, informează instanţa de judecată despre executarea
hotărîrii ei.
(5) Indiferent de faptul dacă persoana condamnată ocupă o anumită funcţie sau exercită o anumită
activitate, organul de probaţiune ţine evidenţa condamnaţilor, efectuează controlul respectării de către
condamnaţi a interdicţiei, stabilite în hotărîrea judecătorească, de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate, verifică îndeplinirea prescripţiilor hotărîrii judecătoreşti de către administraţia
organizaţiei în care lucrează condamnatul, precum şi de către organele împuternicite să anuleze autorizaţia
privind exercitarea unei anumite activităţi.
Articolul 186. Obligaţiile administraţiei organizaţiei
în care lucrează condamnatul
(1) Prescripţiile hotărîrii judecătoreşti privind privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau
de a exercita o anumită activitate sînt obligatorii pentru administraţia organizaţiei în care lucrează
condamnatul.
(2) Administraţia organizaţiei în care lucrează condamnatul este obligată:
a) în cel mult 3 zile de la primirea copiei de pe hotărîrea judecătorească şi a avizului organului de
probaţiune, să elibereze condamnatul din funcţie sau să îi interzică să exercite o anumită activitate şi să
expedieze organului de probaţiune înştiinţarea despre îndeplinirea prescripţiilor hotărîrii;
b) să prezinte, la solicitarea organului de probaţiune, documentele ce ţin de executarea pedepsei;
c) în caz de concediere a condamnatului pînă la executarea definitivă a pedepsei, să înscrie în
carnetul lui de muncă interdicţia stabilită în hotărîrea judecătorească, durata şi caracterul funcţiei ce nu
poate fi ocupată şi/sau ale activităţii ce nu poate fi exercitată;
d) să comunice, în termen de 3 zile, organului de probaţiune despre modificarea sau încetarea
contractului individual de muncă cu condamnatul.
Capitolul??XX
EXECUTAREA PEDEPSEI RETRAGERII GRADULUI
MILITAR, A TITLULUI SPECIAL, A GRADULUI
DE CALIFICARE (CLASIFICARE)
ŞI A DISTINCŢIILOR DE STAT
Articolul 187. Organul care asigură executarea

pedepsei retragerii gradului militar,
a titlului special, a gradului de calificare
(clasificare) şi a distincţiilor de stat
Executarea pedepsei retragerii gradului militar, a titlului special, a gradului de calificare
(clasificare) şi a distincţiilor de stat se asigură de către organul de probaţiune? în a cărui rază teritorială îşi
desfăşoară activitatea sau îşi are domiciliul condamnatul.
Articolul 188. Modul de executare a pedepsei
retragerii gradului militar, a titlului
special, a gradului de calificare
(clasificare) şi a distincţiilor de stat
(1) Instanţa de judecată trimite hotărîrea privind retragerea gradului militar, a titlului special, a
gradului de calificare (clasificare) şi a distincţiilor de stat şi dispoziţia de executare organului de probaţiune
în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sau îşi are domiciliul condamnatul.
dispune retragerea gradului militar, a titlului special, a gradului de calificare (clasificare) sau a distincţiilor
de stat.
(3) Dacă persoana condamnată este militar trecut în rezervă, organul de probaţiune trimite
hotărîrea organului administrativ-militar de la locul de evidenţă a militarului.
(4) În cel mult 2 luni, organul abilitat adoptă actul privind retragerea gradului militar, a titlului
special, a gradului de calificare (clasificare) sau a distincţiilor de stat şi îl remite, împreună cu hotărîrea
judecătorească, organului de probaţiune.
(5) Organul de probaţiune, în termen de 5 zile, informează instanţa de judecată despre executarea
hotărîrii ei.
(6) Organul de probaţiune întreprinde măsurile necesare privind lipsirea condamnatului de
drepturile şi înlesnirile acordate în legătură cu deţinerea gradului, a titlului sau a distincţiei ce i s-au retras.
Capitolul??XXI
EXECUTAREA PEDEPSEI MUNCII NEREMUNERATE
ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII
Articolul 189. Organul care asigură executarea

pedepsei muncii neremunerate
în folosul comunităţii
(1) Executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii se asigură de către organul de
probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatului, în conformitate cu prevederile
prezentului cod, ale Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunităţii, aprobat de Guvern, şi ale altor acte normative.
(2) În cazul condamnării militarilor în termen şi militarilor cu termen redus, executarea pedepsei
muncii neremunerate în folosul comunităţii se asigură de către comandantul unităţii militare în conformitate
cu prevederile prezentului cod, ale regulamentului menţionat la alin.(1) şi ale altor acte normative.
Articolul 190. Modul de executare a pedepse muncii?
neremunerate în folosul comunităţii
(1) Instanţa de judecată trimite hotărîrea privind munca neremunerată în folosul comunităţii şi
dispoziţia de executare organului de probaţiune în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul condamnatul,
care, în cel mult 15 zile, asigură executarea pedepsei.
(2) Instanţa de judecată trimite hotărîrea privind munca neremunerată în folosul comunităţii şi
dispoziţia de executare în privinţa militarilor în termen şi militarilor cu termen redus condamnaţi
comandantului? unităţii care, în cel mult 15 zile, asigură executarea pedepsei.
(3) Pedeapsa se execută de către condamnat la obiectele cu destinaţie socială, determinate în
modul stabilit în art.192 din prezentul cod.
(4) Pedeapsa se execută de către militarul în termen şi militarul cu termen redus în unitatea
militară în modul stabilit de către comandantul acestei unităţi.
(5) Munca neremunerată în folosul comunităţii se execută de la 2 la 4 ore pe zi, în afara timpului
activităţii de bază sau de studii.
(6) Munca neremunerată în folosul comunităţii se execută de către militarul în termen şi militarul
cu termen redus de la 2 la 4 ore pe zi, în timpul liber de şedinţe, stabilite în conformitate cu cerinţele
regulamentelor militare, iar ca excepţie, şi în zilele de duminică şi de sărbătoare nelucrătoare.
(7) Munca neremunerată în folosul comunităţii poate fi executată, ca excepţie, şi în zilele de
duminică şi în zilele de sărbătoare nelucrătoare.
(8) Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi executată în timpul nopţii??sau în
condiţii vătămătoare, în locuri periculoase ori care prezintă risc pentru sănătatea sau integritatea persoanelor
condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnaţi.
(9) Munca persoanei care execută muncă neremunerată în folosul comunităţii se organizează în
conformitate cu prevederile legislaţiei privind protecţia muncii.
(10) În cazul în care, în timpul executării muncii neremunerate în folosul comunităţii,
condamnatului i-a fost cauzat prejudiciu, recuperarea prejudiciului se efectuează în conformitate cu
legislaţia muncii.
(11) Acordarea concediului anual la locul de muncă de bază al condamnatului nu suspendă
executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii.
(12) În cazul în care, în timpul executării pedepsei, condamnatului i s-a stabilit gradul I sau II de
invaliditate fără termen, precum şi în cazul gravidităţii condamnatei, organul de probaţiune adresează
instanţei de judecată competente un demers privind liberarea de executarea ulterioară a pedepsei muncii
neremunerate în folosul comunităţii.
Articolul 191. Obligaţiile organului care asigură
executarea pedepsei muncii
(1) Organul de probaţiune ţine evidenţa condamnaţilor la muncă neremunerată în folosul
comunităţii, explică condamnatului modul şi condiţiile executării pedepsei, coordonează cu autoritatea
administraţiei publice locale lista obiectelor cu destinaţie socială la care condamnaţii execută pedeapsa,
controlează modul şi condiţiile de executare a pedepsei, ţine evidenţa sumară a timpului lucrat de
condamnaţi, exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.
(2) Comandantul unităţii militare ţine evidenţa militarilor condamnaţi la muncă neremunerată în
folosul comunităţii, explică militarului condamnat modul şi condiţiile de executare a pedepsei, controlează
modul şi condiţiile de executare a pedepsei, ţine evidenţa sumară a timpului lucrat de condamnaţi, asigură
prevenirea săvîrşirii de către militarii în termen şi militarii cu termen redus condamnaţi a unor noi
infracţiuni, stabileşte şi înlătură cauzele şi condiţiile săvîrşirii unor noi infracţiuni.??
Articolul 192. Obligaţiile autorităţilor administraţiei
publice locale în ceea ce priveşte
asigurarea executării muncii neremunerate
în folosul comunităţii
(1) Autorităţile administraţiei publice locale determină obiectele cu destinaţie socială la care
condamnaţii execută pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunităţii.
(2) Organul de probaţiune, de comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale, determină
locul şi volumul de muncă pentru condamnat, cu ajutorul organizaţiilor şi asociaţiilor identifică obiectele la
care poate fi folosită munca neremunerată??în folosul comunităţii.
Articolul 193. Obligaţiile administraţiei organizaţiei
în care condamnatul execută pedeapsa
muncii neremunerate în folosul comunităţii
(1) Administraţia organizaţiei în care condamnatul execută pedeapsa muncii neremunerate în
folosul comunităţii verifică calitatea lucrului efectuat de către condamnat, informează organul de probaţiune
despre numărul de ore lucrate sau despre neexecutarea volumului de muncă stabilit.
(2) În caz de producere a unui accident de muncă, administraţia organizaţiei, în cel mai scurt timp
posibil, dar în nu mai tîrziu de 72 de ore, va informa despre cele întîmplate organul de probaţiune.
Articolul 194. Obligaţiile condamnatului
(1) Condamnatul la munca neremunerată în folosul comunităţii este obligat să se prezinte la citare
la organul de probaţiune, să respecte modul şi condiţiile de executare a pedepsei, regulamentul de ordine
interioară a organizaţiei în care este antrenat la muncă, să lucreze conştiincios la obiectele la care a fost
repartizat, să execute termenul de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii, să informeze
organul de probaţiune despre schimbarea domiciliului sau despre imposibilitatea temporară de a presta
munca.
(2) Dacă persoana condamnată la munca neremunerată în folosul comunităţii nu execută această
pedeapsă sau, în timpul executării, are o conduită necorespunzătoare manifestată prin neîndeplinirea
obligaţiilor care îi revin sau prin îndeplinirea lor defectuoasă, organul de probaţiune adresează instanţei de
judecată un demers privind înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunităţii cu o altă pedeapsă, în
condiţiile art.67 alin.(3) din Codul penal.
(3) Militarul condamnat la muncă neremunerată în folosul comunităţii este obligat să se prezinte,
conform graficului stabilit, la comandantul unităţii militare, să respecte modul şi condiţiile de executare a
pedepsei, regulamentele militare, să nu încalce ordinea publică, să lucreze conştiincios la obiectivele la care
a fost repartizat să execute termenul de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii, să informeze
comandantul unităţii militare despre imposibilitatea temporară de a presta munca.
(4) Dacă militarul condamnat la muncă neremunerată în folosul comunităţii nu execută această
pedeapsă sau, în timpul executării, are o conduită necorespunzătoare manifestată prin neîndeplinirea
obligaţiilor care îi revin sau prin îndeplinirea lor defectuoasă, comandantul unităţii militare adresează
instanţei de judecată un demers privind înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunităţii cu o altă
pedeapsă, în condiţiile art.67 alin.(3) din Codul penal.??
Capitolul??XXII
EXECUTAREA PEDEPSEI ÎNCHISORII
Secţiunea 1. Dispoziţii generale
Articolul 195. Instituţiile care asigură executarea

pedepsei închisorii
(1) Executarea pedepsei închisorii se asigură de penitenciare conform prevederilor prezentului cod
şi ale actelor normative adoptate în conformitate cu acesta, inclusiv ale Statutului executării pedepsei de
către condamnaţi, aprobat de Guvern.
(2) Bazele??activităţii??instituţiilor sistemului penitenciar, principiile de organizare a acestora,
statutul juridic, drepturile şi obligaţiile personalului??sistemului penitenciar sînt reglementate în Legea cu
privire la sistemul penitenciar.
Articolul 196. Trimiterea hotărîrii judecătoreşti spre
executare
(1) Instanţa care a judecat cauza în fond trimite hotărîrea de condamnare la închisoare şi dispoziţia
de executare administraţiei locului de deţinere a condamnatului.
(2) Administraţia locului de deţinere, în termen de 15 zile de la primirea dispoziţiei de executare,
trimite condamnatul în penitenciar.
(3) Hotărîrea privind condamnarea la închisoare în privinţa persoanei care, pînă la rămînerea
definitivă a hotărîrii, nu s-a aflat în stare de arest preventiv sau hotărîrea privind înlocuirea pedepsei amenzii
cu pedeapsa închisorii în condiţiile art.64 alin.(5) din Codul penal şi dispoziţia de executare se trimit
organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul condamnatul pentru escortarea lui la
locul de deţinere cel mai apropiat.
(4) Dacă, la punerea în executare a hotărîrii, s-a constatat că condamnatul care nu s-a aflat în stare
de arest preventiv a părăsit domiciliul şi locul aflării lui nu este cunoscut, organul afacerilor interne trimite
instanţei de judecată un raport şi materialele necesare pentru darea în căutare a condamnatului.
(5) Încheierea instanţei de judecată privind căutarea condamnatului se execută de către organul
afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatului.
Articolul 197. Categoriile penitenciarelor
(1) Pedeapsa închisorii, stabilită prin hotărîrea instanţei de judecată, se execută în penitenciare de
tip deschis, semiînchis şi închis, în conformitate cu art.72 din Codul penal.
(2) Persoanele condamnate care nu au ajuns la majorat execută pedeapsa în penitenciare pentru
minori sau în sectoare separate ale penitenciarelor nespecializate,??cu asigurarea pentru ei a condiţiilor
penitenciarului pentru minori.
(3) Femeile condamnate execută pedeapsa în penitenciare pentru femei sau în sectoare separate ale
penitenciarelor nespecializate, cu asigurarea pentru ele a condiţiilor penitenciarului pentru femei. Persoanele
de sex feminin condamnate care nu au ajuns la majorat execută pedeapsa în penitenciare pentru femei, cu
asigurarea pentru ele a condiţiilor penitenciarului pentru minori.
Articolul 198. Lăsarea condamnaţilor la pedeapsa
închisorii în izolatoarele de urmărire
penală
(1) În cazuri excepţionale, persoanele condamnate pentru prima dată la pedeapsa închisorii, cărora
li s-a stabilit executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, cu acordul lor scris şi la decizia
şefului izolatorului de urmărire penală, pot fi lăsate în izolatorul de urmărire penală pentru îndeplinirea
lucrărilor de deservire gospodărească. Condamnaţii lăsaţi în izolatorul de urmărire penală execută pedeapsa
în condiţiile prevăzute pentru regimul comun al penitenciarului de tip semiînchis.
(2) Dacă este necesar să se efectueze acte procedurale cu privire la o infracţiune săvîrşită de un
condamnat care execută pedeapsa închisorii sau de o altă persoană, condamnatul, în baza încheierii
judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată, poate fi lăsat în izolatorul de urmărire penală sau
transferat în el pe o anumită perioadă care nu poate depăşi termenul ţinerii în stare de arest prevăzut în
art.186 din Codul de procedură penală.
Articolul 199. Escortarea condamnaţilor la locul?
executării pedepsei
(1) Trimiterea condamnaţilor la locul executării pedepsei şi transferarea lor într-un alt penitenciar
au loc sub escortă, cu respectarea regulilor de deţinere separată a femeilor de bărbaţi, a minorilor de adulţi,
condamnaţilor la pedeapsa detenţiunii pe viaţă de alte categorii de deţinuţi. Condamnaţii bolnavi de
tuberculoză în formă activă sau care nu au urmat tratamentul complet al bolilor venerice ori cei care suferă
de dereglări psihice, ce nu exclud răspunderea penală, vor fi transportaţi separat de condamnaţii sănătoşi, iar
după necesitate, conform raportului medicului, vor fi însoţiţi de lucrători medicali.
(2) Transferarea condamnaţilor se face din contul statului, în modul şi în condiţiile stabilite de
prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
Articolul 200. Primirea condamnatului în penitenciar
(1) Primirea condamnatului în penitenciar se efectuează de către administraţia penitenciarului,
după ce i se stabileşte identitatea, pe baza dispoziţiei de executare, a hotărîrii de condamnare, a actelor de
identitate, a altor documente, în modul prevăzut de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
(2) Condamnatului i se întocmeşte dosar personal.
(3) Primirea condamnaţilor se face în spaţii special amenajate, femeile fiind separate de bărbaţi,
iar minorii fiind separaţi de adulţi. La primirea condamnaţilor pot fi aplicate şi alte modalităţi de separare
prevăzute la art.205.
(4) După primire, condamnatului i se permite să comunice familiei, avocatului sau altei persoane
locul unde este deţinut şi schimbarea acestuia. Comunicarea se face în scris sau telefonic, în mod gratuit.
(5) Administraţia penitenciarului, în termen de 15 zile de la primirea condamnatului, înştiinţează
instanţa de judecată despre acest fapt, comunică soţului, uneia din rudele condamnatului sau unei alte
persoane, indicate de el, locul de executare a pedepsei.
(6) Imediat după primire, condamnatul se plasează în încăperea de carantină pe o perioadă de pînă
la 15 zile, în decursul căreia el este supus examenului medical în vederea determinării stării sănătăţii şi
capacităţii de muncă şi prescrierii, după necesitate, a tratamentului individual.
Articolul 201. Dosarul personal al condamnatului
(1) Administraţia penitenciarului întocmeşte pentru fiecare condamnat dosarul personal prevăzut
în art.200 alin.(2) din prezentul cod.
(2) Dosarul personal al condamnatului cuprinde:
a) datele şi actul de identitate ale condamnatului;
b) fotografii din faţă şi din profil;
c) copie de pe hotărîrea judecătorească de condamnare la pedeapsa închisorii;
d) dispoziţia de executare a hotărîrii judecătoreşti;
e) anul, luna, ziua şi ora la care a început executarea pedepsei;
f) cazierul judiciar;
g) fişa dactiloscopică;
h)??documentele??întocmite??în urma examenelor??medicale;
i) documentele din care rezultă îndeplinirea obligaţiilor privind asigurarea accesului la dispoziţiile
legale şi documentele privind executarea pedepsei închisorii;
j) documentele referitoare la măsurile luate de către administraţia penitenciarului cu privire la
exercitarea drepturilor persoanei condamnate la pedeapsa??închisorii;
k) documentele referitoare la participarea condamnatului la activităţile socioeducative, la
instruirea şi formarea profesională a acestuia;
l) documentele referitoare la măsurile de stimulare şi la sancţiunile disciplinare aplicate în timpul
executării pedepsei închisorii;
m) alte documente întocmite în timpul executării pedepsei închisorii care privesc regimul de
executare a acesteia.
(3) Condamnatul la pedeapsa închisorii şi apărătorul acestuia au acces, în prezenţa persoanei
anume desemnate de şeful penitenciarului, la dosarul personal.
(4) Dosarul personal poate fi consultat, cu excepţia situaţiilor în care acesta este cerut de organele
abilitate, numai cu acordul condamnatului.
(5) Datele cu caracter personal ale condamnaţilor la pedeapsa închisorii sînt confidenţiale, potrivit
legii.
Articolul 202.? Registrele privind condamnaţii
la pedeapsa închisorii
Administraţia penitenciarului întocmeşte:
a) registrul de evidenţă a primirii condamnaţilor, în care se consemnează anul, luna, ziua şi ora la
care persoana condamnată a fost primită în penitenciar;
b) registrul de evidenţă a stimulărilor aplicate condamnaţilor;
c) registrul de evidenţă a sancţiunilor disciplinare aplicate condamnaţilor;
d) registrul de evidenţă a liberării condiţionate înainte de termen a condamnaţilor;
e) registrul de evidenţă a punerii în libertate a condamnaţilor;
f) alte registre privind condamnaţii la pedeapsa închisorii.
Articolul 203.? Documente privind decesul persoanelor
aflate în executarea pedepsei închisorii
În cazul decesului condamnatului aflat în executarea pedepsei închisorii, medicul penitenciarului
întocmeşte certificatul de deces.
Articolul 204. Dispoziţii generale privind executarea
pedepsei închisorii
(1) Executarea pedepsei şi supravegherea comportamentului condamnaţilor nu trebuie să întrerupă
legăturile lor cu soţul, rudele şi alte persoane apropiate, precum şi cu societatea civilă.
(2) În penitenciar se creează serviciul de probaţiune, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate
cu prezentul cod, cu Statutul executării pedepsei de către condamnaţi şi cu alte acte normative.
(3) Lista şi numărul de obiecte pe care condamnatul le poate avea asupra sa sînt stabilite în
Statutul executării pedepsei de către condamnaţi. Banii, valorile mobiliare, obiectele şi substanţele interzise
depistate la condamnaţi vor fi ridicate şi transmise spre păstrare sau, după caz, nimicite în modul şi în
condiţiile stabilite în Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
(4) Administraţia penitenciarului asigură ţinerea inventarului bunurilor deţinute de condamnat,
bunurilor ridicate de la condamnat şi păstrate pînă la stingerea executării pedepsei sau ridicate şi nimicite.
Inventarul se contrasemnează de condamnat. Modul de ţinere şi completare a inventarului, modul de
ridicare, păstrare, nimicire sau altă gestionare a bunurilor interzise sînt reglementate în Statutul executării
pedepsei de către condamnaţi.
(5) Obiectele şi substanţele extrase din circuitul civil vor fi ridicate şi nu se vor restitui
condamnatului. Despre depistarea unor astfel de obiecte şi substanţe administraţia penitenciarului comunică
neîntîrziat procurorului.
(6) Condamnaţii, precum şi încăperile în care ei locuiesc pot fi supuse percheziţiei. Percheziţia
corporală se face de o persoană de acelaşi sex cu condamnatul.
(7) În cazul evadării condamnatului din penitenciar, serviciul competent al penitenciarului şi cel al
Departamentului instituţiilor penitenciare asigură căutarea condamnatului. În cazul în care condamnatul nu a
fost reţinut în decurs de 48 de ore, administraţia penitenciarului adresează instanţei de judecată în a cărei
rază teritorială se află penitenciarul un demers pentru darea lui în căutare.
afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatului şi /sau penitenciarul.
Articolul 205. Deţinerea separată a condamnaţilor
în penitenciare
(1) În penitenciare se deţin separat:
a) femeile - de bărbaţi;
b) minorii - de adulţi;
c) persoanele aflate sub arest preventiv - de condamnaţi;
d) persoanele condamnate pentru prima dată - de persoanele condamnate care anterior au executat
pedeapsa închisorii şi care au antecedente penale nestinse;
e) condamnaţii la pedeapsa detenţiunii pe viaţă - de ceilalţi condamnaţi;
f) condamnaţii pentru săvîrşirea infracţiunii cu participaţie - de ceilalţi participanţi la aceeaşi
infracţiune;
g) condamnaţii transferaţi în regim iniţial de deţinere în calitate de sancţiune disciplinară - de
condamnaţii aflaţi în regim iniţial pentru prima dată;
h) condamnaţii care, în virtutea funcţiilor ocupate anterior, pot fi ameninţaţi cu răzbunarea - de
ceilalţi condamnaţi;
i) condamnaţii care beneficiază de dreptul de a se deplasa fără escortă sau însoţire - de ceilalţi
condamnaţi.
(2) În scopul sporirii siguranţei condamnaţilor sau creării condiţiilor pentru tratamentul lor,
administraţia penitenciarului poate aplica şi alte criterii de deţinere separată a condamnaţilor decît cele
prevăzute în alin.(1) al prezentului articol.
(3) Deţinerea separată a condamnaţilor în penitenciar nu trebuie să aibă caracter discriminatoriu
sau să lezeze demnitatea umană.
Articolul 206. Asigurarea securităţii personale
a condamnaţilor
(1) Statul asigură securitatea personală a condamnaţilor.
(2) La apariţia pericolului pentru securitatea personală a condamnatului, el este în drept să
adreseze oricăreia dintre persoanele cu funcţie de răspundere a penitenciarului o cerere privind asigurarea
securităţii personale. În acest caz, persoana cu funcţie de răspundere este obligată să întreprindă imediat
măsuri pentru asigurarea securităţii personale a condamnatului, iar, după caz, şi măsuri de protecţie din
partea statului.
(3) Administraţia penitenciarului întreprinde măsurile de rigoare în vederea înlăturării pericolului
pentru securitatea personală a condamnatului.
Articolul 207. Asigurarea libertăţii conştiinţei şi
libertăţii confesionale a condamnaţilor
(1) Condamnatului îi este garantată libertatea conştiinţei şi libertatea confesională. El este în drept
să profeseze orice religie, să nu profeseze nici o religie, să-şi exprime liber convingerile religioase şi să
acţioneze în conformitate cu ele, inclusiv să se alimenteze, din cont propriu, în conformitate cu religia
profesată, în condiţiile prevăzute de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
(2) Realizarea dreptului la libertatea conştiinţei şi libertatea confesională nu trebuie să contravină
ordinii interioare a penitenciarului, nici să lezeze drepturile şi libertăţile altor persoane.
(3) În penitenciare, condamnaţilor li se permite să participe la oficierea serviciilor divine şi
ritualurilor religioase, să se folosească de obiecte sau literatură de cult. În acest scop, administraţia
penitenciarului pune la dispoziţie încăperi speciale.
Articolul 208. Accesul condamnaţilor la informaţie
(1) Condamnatului i se asigură accesul la informaţia difuzată prin mijloacele de informare în
masă.
(2) Administraţia penitenciarului are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea
aplicării??dispoziţiilor legale privind??liberul acces??la??informaţiile pentru condamnaţi.
(3) Penitenciarul asigură recepţionarea emisiunilor radiofonice şi televizate. În limitele regimurilor
de deţinere prevăzute în prezentul cod şi în Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, condamnatul
poate să se folosească de aparat de radio, televizor, casetofon personal sau de orice alte aparate autorizate de
către administraţia??penitenciarului, cu condiţia achitării plăţii pentru energia electrică consumată.
(4) Condamnatului i se permite să procure, prin reţeaua de comerţ, literatură, să aboneze şi să
primească ziare şi reviste, fără a se limita numărul lor, din contul mijloacelor proprii sau ale altor persoane.
(5) Condamnatului i se interzice să aboneze, să primească, să procure, să păstreze şi să
răspîndească ediţii care propagă război, intoleranţă etnică, naţională, rasială sau religioasă, cultul violenţei şi
cruzimii, precum şi publicaţii cu caracter pornografic.
Articolul 209. Asigurarea accesului la dispoziţiile
legale şi documentele privind executarea
pedepselor privative de libertate
(1) Dispoziţiile Codului penal referitoare la executarea pedepsei, ale prezentului cod, ale
Statutului executării pedepsei de către condamnaţi, ale Legii privind accesul la informaţie, dispoziţiile
ordinelor emise în temeiul prezentului cod şi ale regulamentului de ordine interioară a penitenciarului,
precum şi modificările acestora, sînt aduse la cunoştinţă persoanelor condamnate sau sînt puse la dispoziţia
lor, în limba moldovenească sau în limba pe care o înţeleg, imediat după primirea în penitenciar.
(2) Textele dispoziţiilor legale specificate în alin.(1) al prezentului articol se pun la dispoziţia
persoanelor condamnate, în penitenciare, în locuri??accesibile.
(3) În cazul persoanelor condamnate care au deficienţe de comunicare, dispoziţiile legale
specificate în alin.(1) al prezentului articol li se aduc la cunoştinţă prin modalităţi care să permită înţelegerea
acestora.
(4) Aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor alin.(1) şi (3) ale prezentului articol se consemnează
într-un proces-verbal.
(5) Prevederile alin.(1) şi (3) ale prezentului articol sînt asigurate şi în cazul aducerii la cunoştinţă
condamnatului??a unui act decizional al administraţiei penitenciarului.
Articolul 210. Corespondenţa şi convorbirile telefonice
ale condamnaţilor
(1) Condamnatul are dreptul să primească şi să expedieze din cont propriu, scrisori, telegrame şi
petiţii fără a se limita numărul lor în modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod??şi de Statutul
executării pedepsei de către condamnaţi.
(2) Conţinutul corespondenţei expediate şi primite de condamnat poate fi supus cenzurii.
Corespondenţa condamnatului cu avocatul, cu avocatul parlamentar, cu membrii comisiei de monitorizare,
organele de urmărire penală, procuratura, instanţa de judecată, autorităţile administraţiei publice centrale,
organizaţiile internaţionale interguvernamentale care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului nu poate fi supusă cenzurii. Corespondenţa se expediază sau se transmite
destinatarului de către administraţia locului de deţinere în decurs de 24 de ore de la depunerea sau primirea
ei.
(3) Condamnatul are dreptul la convorbiri telefonice de la telefonul public, din cont propriu, în
modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, administraţia penitenciarului are obligaţia de
a lua măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice în interiorul penitenciarului. Convorbirile
telefonice, cu excepţia convorbirilor cu persoanele şi reprezentanţii instituţiilor şi organelor menţionate în
alin.(2) al prezentului articol, pot fi interceptate.
(4) Condamnatul are dreptul la cel puţin o convorbire telefonică la două săptămîni, cu o durată de
10 minute, cu soţul, cu o rudă sau cu o altă persoană la alegerea lui.
(5) Numărul, periodicitatea şi durata convorbirilor telefonice care pot fi efectuate de condamnat se
stabilesc de către administraţia penitenciarului, în funcţie de numărul persoanelor condamnate şi al
posturilor telefonice publice instalate.
Articolul 211. Primirea şi expedierea coletelor,
pachetelor cu provizii? şi a banderolelor
(1) În modul şi în condiţiile stabilite de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi,
condamnatului i se permite să primească pachete cu provizii, colete şi banderole în număr nelimitat.
Medicamentele şi produsele parafarmaceutice, primite în corespundere cu prescripţiile medicale, se trimit în
secţia medicală a penitenciarului pentru tratamentul condamnatului.
(2) Coletele, pachetele cu provizii şi banderolele se deschid de către condamnat în prezenţa
lucrătorului medical şi sub supravegherea reprezentantului administraţiei penitenciarului.
(3) Banii transferaţi pe numele condamnatului se depun la contul lui de peculiu.
(4) Condamnatul poate expedia soţului, rudelor apropiate sau unei alte persoane, prin colet sau
banderolă, lucruri personale, iar mijloacele băneşti aflate la contul său de peculiu - prin mandat poştal.
Articolul 212. Procurarea de către condamnaţi
a produselor alimentare şi obiectelor
de primă necesitate
(1) În modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către
condamnaţi, condamnatul poate procura, suplimentar la raţia alimentară gratuită, produse alimentare şi
obiecte de primă necesitate din mijloacele băneşti obţinute din munca prestată în timpul executării pedepsei,
din pensia sau indemnizaţiile primite, precum şi din alte mijloace băneşti aflate la contul său de peculiu.
(2) Condamnaţii invalizi de gradul I şi II, pensionarii, femeile condamnate gravide sau femeile
condamnate care au cu sine copii, suplimentar la raţia alimentară gratuită, pot folosi, fără restricţii, banii
aflaţi la contul lor de peculiu pentru procurarea produselor alimentare şi obiectelor de primă necesitate.
(3) Lista produselor alimentare şi a obiectelor de primă necesitate interzise spre vînzare în
penitenciar se stabileşte de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
Articolul 213. Întrevederile condamnaţilor
(1) Condamnatul are dreptul la întrevederi de scurtă şi de lungă durată, care se acordă în modul şi
în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi. În cazurile
prevăzute de prezentul cod, conform dispoziţiei şefului penitenciarului, întrevederile de lungă durată pot
avea loc în afara penitenciarului, cu dreptul de locuire a condamnatului împreună cu membrii familiei.
(2) Întrevederile de scurtă durată cu soţul, rudele, iar în cazuri excepţionale, cu autorizaţia
administraţiei penitenciarului, cu o altă persoană indicată de condamnat, se acordă pe o durată de 1-4 ore.
(3) Întrevederile de lungă durată cu soţul, rudele, iar în cazuri excepţionale, cu autorizaţia
administraţiei penitenciarului, cu o altă persoană indicată de condamnat, se acordă pe o durată de la 12 ore
la 3 zile.
(4) Condamnatul are dreptul la cel puţin o întrevedere de scurtă durată pe lună şi la cel puţin 4
întrevederi de lungă durată pe an. Întrevederi de lungă durată nu se acordă condamnatului aflat în regim
iniţial şi condamnatului la detenţiune pe viaţă.
(5) Nu este limitată frecvenţa întîlnirilor cu avocatul, cu persoanele care au dreptul de a acorda
asistenţă juridică, cu mediatorul sau cu alte persoane prevăzute de lege.
(6) Condamnatului bolnav de tuberculoză în formă activă nu i se acordă întrevederi de lungă
durată. Întrevederile de lungă durată ce i se cuvin se înlocuiesc cu întrevederi de scurtă durată.
Articolul 214. Asistenţa diplomatică
(1) Persoanele condamnate care au altă cetăţenie decît cea a Republicii Moldova au dreptul de a se
adresa instituţiilor diplomatice sau consulare în Republica Moldova ale statului ai cărui cetăţeni sînt şi de a
fi vizitate de funcţionarii acestor instituţii diplomatice sau consulare.
(2)Administraţia penitenciarului are obligaţia să coopereze cu instituţiile prevăzute în alin.(1) al
prezentului articol pentru acordarea asistenţei diplomatice persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate cu statut de refugiaţi sau apatrizi, precum şi persoanele condamnate
care au altă cetăţenie decît cea a Republicii Moldova, al căror stat nu este reprezentat diplomatic sau
consular în Republica Moldova, pot solicita administraţiei penitenciarului să contacteze autoritatea internă
sau internaţională competentă şi pot fi vizitate de reprezentanţii acesteia.
Articolul 215. Plimbările condamnaţilor
Condamnatului, condiţiile de deţinere a căruia, în virtutea regimului sau a sancţiunii disciplinare
aplicate, limitează aflarea lui la aer liber, i se acordă o plimbare zilnică cu o durată de cel puţin o oră, iar
condamnatului minor - de cel puţin 2 ore. Astfel de plimbări se fac într-un loc special amenajat pe teritoriul
penitenciarului.
Articolul 216. Deplasarea condamnaţilor fără
escortă sau însoţire
(1) Condamnatului care execută pedeapsa închisorii în regim comun ori în regim de resocializare
sau care este lăsat să execute lucrări de deservire gospodărească în penitenciar i se poate acorda dreptul de
deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului dacă a executat cel puţin 1/3 din termenul
pedepsei, este caracterizat pozitiv şi dacă aceasta o cere specificul muncilor în care este antrenat.
(2) Dreptul la deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului se acordă condamnatului
prin dispoziţia scrisă a şefului penitenciarului. Şeful penitenciarului stabileşte orarul şi itinerarul deplasărilor
condamnaţilor.
(3) Este interzisă deplasarea fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului a condamnatului care
a săvîrşit infracţiune ce constituie recidivă periculoasă sau deosebit de periculoasă, condamnatului care a
săvîrşit infracţiune deosebit de gravă sau excepţional de gravă, condamnatului care se află în penitenciarul
respectiv mai puţin de 6 luni, condamnatului care are sancţiuni disciplinare nestinse, condamnatului pentru
infracţiune intenţionată, săvîrşită în perioada executării pedepsei, condamnatului bolnav de tuberculoză în
formă activă, condamnatului care nu a urmat tratamentul complet al bolii venerice, alcoolismului,
toxicomaniei, narcomaniei, condamnatului care suferă de tulburări psihice, ce nu exclud responsabilitatea.
(4) Condamnaţii care beneficiază de dreptul de a se deplasa fără escortă sau însoţire în afara
penitenciarului trebuie să fie deţinuţi în încăperi separate de ceilalţi condamnaţi. Şeful penitenciarului, de
comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale, prin dispoziţie scrisă, poate permite unor astfel de
condamnaţi să locuiască în cămin, în afara penitenciarului.
(5) Comportamentul condamnaţilor care beneficiază de dreptul de a se deplasa fără escortă sau
însoţire în afara penitenciarului se reglementează în Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
(6) În cazul în care condamnatul încalcă regimul din penitenciar, orarul sau itinerarul deplasărilor,
precum şi în cazul schimbării specificului muncii sau lucrărilor executate şi dispariţiei necesităţii deplasării
în afara penitenciarului, şeful penitenciarului este în drept să-şi anuleze dispoziţia privind acordarea
dreptului de a se deplasa fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului.
Articolul 217. Deplasarea de scurtă durată
în afara penitenciarului
(1) Condamnatul care execută pedeapsa închisorii în regim comun sau de resocializare sau care
este lăsat să efectueze lucrări de deservire gospodărească în izolatorul de urmărire penală, precum şi
condamnatul încadrat în programul de pregătire pentru liberare, dacă este caracterizat pozitiv, poate
beneficia, în decursul anului, de cel puţin o deplasare de scurtă durată, de pînă la 5 zile, în afara
penitenciarului pentru vizitarea familiei, rudelor, tutorelui sau curatorului, după caz.
(2) În caz de deces, de boală gravă a soţului sau a unei rude apropiate, de calamitate naturală, care
a cauzat pagube materiale considerabile condamnatului sau familiei lui, persoanele indicate la alin.(1) al
prezentului articol pot beneficia de o deplasare de scurtă durată de??pînă la 7 zile.
(3) Persoanele indicate la alin.(1) al prezentului articol care au copii în casele de copii ale
penitenciarelor pot beneficia în decursul anului de cel puţin o deplasare de scurtă durată, de pînă la 7 zile,
pentru a-şi aranja copiii la rude sau într-o altă casă de copii. Condamnaţii care au copii invalizi pot
beneficia, cel puţin de două ori pe an, de o deplasare de scurtă durată, de pînă la 7 zile, pentru a-i vizita.
(4) Persoanele indicate la alin.(1) al prezentului articol pot beneficia de dreptul de a se deplasa, pe
durata stabilită în Codul muncii, pentru participare la sesiune în instituţiile de învăţămînt superior sau mediu
de specialitate.
(5) Cererea condamnatului privind deplasarea de scurtă durată în afara penitenciarului se
examinează în decurs de 3 zile, iar în legătură cu circumstanţe excepţionale - în decurs de o zi.
(6) Deplasarea de scurtă durată în afara penitenciarului se acordă prin dispoziţia scrisă a şefului
penitenciarului, ţinîndu-se cont de timpul necesar pentru călătoria dus-întors. Timpul aflării condamnatului
în afara penitenciarului se include în termenul de executare a pedepsei.
(7) Cheltuielile de deplasare în afara penitenciarului le suportă condamnatul.
(8) În cazul circumstanţelor excepţionale care împiedică revenirea condamnatului în termenul
stabilit, şeful organului afacerilor interne de la locul aflării condamnatului este în drept, la cererea motivată
a condamnatului, să prelungească pînă la 3 zile termenul de revenire în penitenciar, fapt despre care
comunică neîntîrziat administraţiei penitenciarului.
(9) În cazul în care condamnatul nu a revenit în penitenciar în termenul stabilit, organul afacerilor
interne de la locul de destinaţie a deplasării, în baza demersului şefului penitenciarului, reţine condamnatul
pentru escortarea lui la locul de deţinere cel mai apropiat, fapt despre care informează administraţia
penitenciarului. În cazul în care condamnatul nu a fost reţinut în decurs de 48 de ore din momentul
parvenirii demersului, organul afacerilor interne, în termen de??24 de ore, informează administraţia
penitenciarului despre acest fapt, anexînd un raport asupra rezultatelor căutării condamnatului.
Administraţia penitenciarului, în modul prevăzut de prezentul cod, adresează instanţei de judecată un
demers, cu anexarea materialelor necesare, pentru darea în căutare a condamnatului.
(10) Deplasările prevăzute la alin.(1)-(4) ale prezentului articol nu se acordă condamnaţilor care
au săvîrşit??infracţiuni ce constituie recidivă periculoasă sau deosebit de periculoasă, condamnaţilor care au
săvîrşit infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, condamnaţilor care au sancţiuni disciplinare
nestinse, condamnaţilor pentru infracţiuni intenţionate, săvîrşite în perioada executării pedepsei,
condamnaţilor bolnavi de tuberculoză în formă activă, condamnaţilor care nu au urmat tratamentul complet
al bolii venerice, alcoolismului, toxicomaniei, narcomaniei, condamnaţilor care suferă de tulburări psihice
ce nu exclud responsabilitatea.
Articolul 218. Contactele cu serviciul de probaţiune
penitenciară şi cu reprezentanţii asoci-
aţiilor obşteşti
Administraţia penitenciarului favorizează contactele condamnaţilor cu serviciul de probaţiune
penitenciară şi reprezentanţii asociaţiilor obşteşti, care pot acorda asistenţă medicală, juridică sau
psihologică condamnaţilor, precum şi pot contribui la adaptarea şi reintegrarea lor socială.
Secţiunea a 2-a.
?Regimul de deţinere în penitenciare şi mijloacele
de asigurare a regimului
Articolul 219. Regimul de deţinere în penitenciare

(1) Regimul de deţinere în penitenciare asigură paza, supravegherea şi izolarea condamnaţilor,
executarea de către aceştia a obligaţiilor lor, realizarea drepturilor şi intereselor lor legitime, securitatea
personală şi resocializarea condamnaţilor, inclusiv prin deţinerea separată a diferitelor categorii de
condamnaţi, prin diversificarea condiţiilor de deţinere în funcţie de tipul penitenciarului stabilit de instanţa
de judecată şi prin schimbarea condiţiilor de executare a pedepsei.
(2) Există trei regimuri de deţinere: iniţial, comun şi de resocializare. Particularităţile fiecărui
regim de deţinere sînt stabilite de prezentul cod.
(3) Personalizarea prin diferenţiere, individualizare şi planificare a executării pedepsei este
reglementată în Statutul executării pedepsei de către condamnaţi. Aplicarea faţă de condamnat a condiţiilor
unui regim de deţinere mai sever, particular sau select nu se admite.
(4) Transferarea condamnatului dintr-un regim de deţinere într-un alt regim de deţinere, în cadrul
aceluiaşi penitenciar, se efectuează în temeiul hotărîrii comisiei înfiinţate în penitenciar, din a cărei
componenţă fac parte reprezentanţi ai administraţiei penitenciarului, ai autorităţii administraţiei publice
locale, ai asociaţiilor obşteşti, specialişti în domeniul psihologiei şi, după caz, alte persoane. În cazul
minorilor, în comisie vor fi incluşi şi reprezentanţi ai autorităţii tutelare. Modul de constituire şi competenţa
comisiei??menţionate sînt stabilite în Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
(5) Transferarea condamnatului dintr-un penitenciar în alt penitenciar de acelaşi tip se face la
decizia directorului general al Departamentului instituţiilor penitenciare.
(6) La transferarea condamnatului se iau în considerare caracterizările personalităţii lui cuprinse în
dosarul personal, inclusiv privind participarea lui la programele de studii şi socioeducative.
(7) Decizia privind transferarea sa dintr-un regim de deţinere într-un alt regim de deţinere, precum
şi dintr-un penitenciar într-un alt penitenciar de acelaşi tip, poate fi contestată de către condamnat în modul
stabilit în prezentul capitol.
Articolul 220. Regimul special în penitenciare
(1) În caz de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, avarii, tulburări de masă, nesupunere în grup
a condamnaţilor, luare de ostatici, conjunctură externă, război ori alte cazuri de forţă majoră care pun în
pericol viaţa sau sănătatea oamenilor, în penitenciar poate fi instituit un regim special.
(2) În perioada de acţiune a regimului special, în penitenciar poate fi suspendată realizarea unor
drepturi ale condamnaţilor prevăzute în prezentul cod, introdusă paza şi supravegherea întărită, instituit un
mod special de acces la obiecte, modificat programul zilei, limitată activitatea serviciilor de producţie,
comunale şi de trai, cultural-educative, medico-sanitare şi a altor servicii.
(3) Regimul special se instituie pe un termen de pînă la 30 de zile, prin ordinul ministrului
justiţiei, coordonat cu Procurorul General, cu posibilitatea prelungirii termenului cu încă 30 de zile.
(4) În cazul apariţiei unui pericol real pentru viaţa şi sănătatea condamnaţilor, a personalului
penitenciarului sau a altor persoane aflate pe teritoriul acestuia, şeful penitenciarului poate aplica, de sine
stătător, măsurile prevăzute în alin.(2) al prezentului articol, cu înştiinţarea neîntîrziată a ministrului justiţiei.
Ministrul justiţiei aduce acest fapt la cunoştinţa Procurorului General şi, în decurs de 24 de ore de la
primirea înştiinţării, hotărăşte instituirea regimului special sau anularea măsurilor aplicate. Decizia privind
instituirea regimului special poate fi contestată în instanţa de judecată în modul prevăzut în art.473 din
Codul de procedură penală.
(5) Pentru curmarea tulburărilor de masă, cazurilor de nesupunere în grup, precum şi pentru
eliberarea ostaticilor, pot fi implicate subunităţile cu destinaţie specială.
Articolul 221. Mijloacele tehnice de pază,
supraveghere şi control
(1) În scopul obţinerii informaţiei necesare despre comportamentul condamnaţilor, prevenirii
evadării lor şi altor infracţiuni, administraţia penitenciarului este în drept să folosească mijloace tehnice de
pază, supraveghere şi control.
(2) Curentul electric poate fi folosit în partea de sus a îngrădirii exterioare a penitenciarului de tip
semiînchis sau închis, cu respectarea condiţiilor de prevenire a accidentelor.
(3) Administraţia penitenciarului este obligată să informeze condamnatul, contra semnătură,
despre folosirea mijloacelor tehnice de pază care pot pune în pericol viaţa sau sănătatea persoanei.
(4) Lista mijloacelor tehnice de pază, supraveghere şi control, precum şi modul de utilizare a lor
se stabilesc prin acte normative aprobate de Guvern.
Articolul 222. Activitatea operativă de investigaţii
din penitenciare
(1) În conformitate cu prezentul cod, cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii şi cu
alte acte normative, în penitenciar se desfăşoară activitate operativă de investigaţii, care are drept scop să
asigure securitatea personală a condamnaţilor, a personalului penitenciarului şi a altor persoane aflate pe
teritoriul acestuia, să depisteze, să prevină şi să descopere infracţiunile ce se pregătesc sau se săvîrşesc în
penitenciar şi??încălcările ordinii stabilite de executare a pedepsei, să asigure urmărirea condamnaţilor care
au evadat din penitenciar şi acordarea de ajutor organelor competente la descoperirea infracţiunilor.
(2) Activitatea operativă de investigaţii se efectuează de către serviciul competent al
penitenciarului şi cel al Departamentului instituţiilor penitenciare.
Articolul 223. Aplicarea forţei fizice, mijloacelor
speciale şi armei de foc
(1) În cazul opunerii de către condamnaţi a rezistenţei, nesupunerii cerinţelor legale şi întemeiate
ale personalului sistemului penitenciar, participării la tulburări de masă, luării de ostatici, atacării altor
persoane sau săvîrşirii unor alte acţiuni social-periculoase, în cazul evadării sau reţinerii evadaţilor din
penitenciar, precum şi în scopul prevenirii pricinuirii de către condamnaţi celor din jur sau sie a unor daune,
pot fi aplicate forţa fizică, mijloace speciale şi armă de foc.
(2) Colaboratorii sistemului penitenciar sînt în drept să aplice forţă fizică, mijloace speciale şi
armă de foc în conformitate cu actele normative.
Secţiunea a 3-a.
Condiţiile materiale şi de trai, asistenţa medicală în penitenciare
Articolul 224. Numărul maxim admis pentru deţinere

în penitenciar
Numărul maxim de condamnaţi admis pentru deţinere în penitenciar în regimuri separate se
stabileşte de către ministrul justiţiei. La luarea deciziei, se ţine seama??de condiţiile de menţinere a
regimului existente în penitenciar.
Articolul 225. Încăperile cu destinaţie locativă
pentru condamnaţi
(1) Încăperile destinate cazării deţinuţilor trebuie să corespundă exigenţelor de sănătate şi igienă
stipulate în normativele de construcţii ale Republicii Moldova, inclusiv privind volumul, spaţiul, iluminatul,
încălzitul şi ventilarea.
(2) Norma de spaţiu locativ stabilit pentru un condamnat nu poate fi mai mică de 4 m2.
Articolul 226. Igiena personală a condamnaţilor
(1) Condamnatului i se asigură posibilitatea de a-şi satisface nevoile fiziologice în condiţii curate
şi decente şi după necesitate.
(2) Condamnatului i se asigură posibilitatea de a face baie sau duş, la temperaturi admisibile, atît
de des cît necesită igiena generală, însă nu mai rar de o dată pe săptămînă.
(3) Administraţia penitenciarului nu este în drept să solicite condamnatului să se tundă pilug, decît
în cazul prescripţiei medicului.
Articolul 227. Îmbrăcămintea şi lenjeria de pat
ale condamnatului
(1) Condamnatul este în drept să poarte îmbrăcăminte proprie, asigurîndu-i un aspect decent şi
menţinînd-o în curăţenie.
(2) În cazul în care condamnatul nu are îmbrăcăminte proprie după anotimp, administraţia
penitenciarului îi asigură gratuit o garnitură de îmbrăcăminte de modelul stabilit de către Departamentul
instituţiilor penitenciare.
(3) Condamnatul este obligat să poarte ecuson, cu excepţia cazurilor cînd se deplasează în afara
penitenciarului.
(4) Fiecare condamnat este asigurat cu un pat şi lenjerie de pat, care se?schimbă cel puţin o dată
pe săptămînă.
Articolul 228. Alimentarea condamnaţilor
(1) Condamnaţilor li se asigură de 3 ori pe zi, la ore prestabilite, gratuit, hrană caldă. Alimentarea
condamnaţilor se face, din contul mijloacelor bugetului de stat, cu respectarea normelor minime stabilite de
Guvern.
(2) Femeilor gravide condamnate, mamelor care alăptează, condamnaţilor minori, condamnaţilor
care lucrează în condiţii grele şi nocive, precum şi condamnaţilor bolnavi, conform indicaţiilor medicului, şi
invalizilor de gradul I şi II li se stabileşte o raţie alimentară suplimentară.
(3) Este interzisă, în calitate de măsură de constrîngere, reducerea cantităţii, calităţii şi a valorii
calorice a hranei eliberate condamnatului.
(4) Condamnatului i se asigură acces permanent la apă potabilă.
Articolul 229. Refuzul de hrană
(1) În situaţia în care condamnatul refuză să primească hrana, şeful penitenciarului are obligaţia să
îl audieze de îndată şi să îi solicite o declaraţie scrisă, pentru a cunoaşte motivele care au determinat luarea
acestei hotărîri şi pentru a stabili primele măsuri pentru rezolvarea situaţiei. Ieşirea din refuzul de hrană se
consemnează într-o declaraţie scrisă.
(2) Declaraţiile prevăzute în alin.(1) al prezentului articol se înaintează, în cel mult 24 de
ore,??procurorului, care audiază condamnatul.
(3) Şeful penitenciarului ia măsuri pentru ca condamnatul care refuză să primească hrana să fie
separat de ceilalţi condamnaţi, sub supravegherea permanentă a medicului, care asigură condamnatului
asistenţa medicală corespunzătoare astfel încît viaţa acestuia să nu fie pusă în pericol.
(4) În cazul în care sănătatea sau viaţa condamnatului care se află în greva foamei este expusă
unui pericol grav şi iminent, iar el şi-a pierdut capacitatea de discernămînt şi raţionament lucid, această stare
fiind confirmată de doi medici, dintre care cel puţin unul nu activează în sistemul penitenciar, se permite
aplicarea alimentaţiei pentru remedierea sănătăţii şi salvarea vieţii lui. Alimentaţia se aplică pe întreaga
perioadă a lipsei la condamnat a capacităţii de discernămînt şi a raţionamentului lucid.
Articolul 230. Asistenţa medicală
(1) Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor condamnate este garantat.
(2) Asistenţa medicală în penitenciare se acordă ori de cîte ori este necesar sau la cerere, de către
un personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii.
(3) Condamnaţii beneficiază în mod gratuit de tratament medical şi de medicamente.
Articolul 231. Serviciul medical în penitenciare
(1) Orice penitenciar trebuie să aibă la dispoziţie serviciul cel puţin al unui medic generalist, al
unui medic stomatolog şi al unui medic psihiatru.
(2) În penitenciarul cu capacitatea de cel puţin 100 de locuri trebuie să funcţioneze, în regim
permanent, un centru curativ staţionar pentru acordarea de asistenţă medicală fiecărui condamnat.
(3) Condamnaţii bolnavi care au nevoie de tratament??medical specializat sînt transferaţi
neîntîrziat în instituţiile medicale specializate ale Departamentului instituţiilor penitenciare sau în spitalele
Ministerului Sănătăţii.
(4) În penitenciare condamnaţilor li se creează condiţii pentru practicarea sportului.
Articolul 232. Controlul stării de sănătate
a condamnaţilor
(1) Examenul medical al condamnatului se efectuează la primirea în penitenciar şi, în timpul
executării pedepsei, la solicitare şi în mod periodic, însă nu mai rar de o dată la 6 luni. Examenul medical se
efectuează în condiţii de confidenţialitate.
(2) La sosirea în penitenciar, în termen de pînă la 15 zile, condamnatul este chestionat şi supus
examenului medical şi igienizării sanitare în încăperile de carantină ale penitenciarului.
(3) Medicul care efectuează examenul medical are obligaţia de a sesiza procurorul şi avocatul
parlamentar? în cazul în care constată că persoana condamnată a fost supusă la tortură, tratamente cu
cruzime, inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum şi obligaţia de a consemna în fişa
medicală cele constatate şi declaraţiile persoanei condamnate în legătură cu acestea. În asemenea cazuri,
persoana condamnată are dreptul??de a cere să??fie examinată, din cont propriu, la locul de deţinere, de un
medic din afara sistemului penitenciar, indicat de aceasta sau de un medic legist. Constatările medicului din
afara sistemului penitenciar se consemnează în fişa medicală a persoanei condamnate,??iar certificatul
medico-legal??se anexează la fişa medicală, după ce persoana condamnată a luat cunoştinţă de conţinutul
său, contra semnătură.
(4) Condamnatul beneficiază de asistenţa terapeutică, chirurgicală, psihiatrică şi stomatologică.
Condamnatul poate, din cont propriu, să beneficieze şi de serviciile medicului privat.
(5) În temeiul hotărîrii comisiei medicale specializate, condamnaţii bolnavi de tuberculoză, boli
venerice, alcoolism, narcomanie sau toxicomanie sînt supuşi tratamentului obligatoriu.
(6) Condamnatul poate fi obligat să suporte cheltuielile legate de tratamentul automutilării
intenţionate, cu excepţia cazului prevăzut în art.229 alin.(4) din prezentul cod.
(7) În cazul unei boli grave sau constatării că persoana condamnată a fost supusă la tortură,
tratamente cu cruzime, inumane sau degradante ori alte rele tratamente, administraţia penitenciarului asigură
înştiinţarea, de îndată, telegrafic ori pe o altă cale, familiei, altor persoane apropiate condamnatului despre
acest fapt.
Articolul 233. Controlul efectuat de serviciul medical
al penitenciarului
(1) Serviciul medical al penitenciarului sau medicul care deserveşte penitenciarul este obligat să
verifice regulat:
a) cantitatea, calitatea, prepararea şi servirea hranei;
b) starea sanitaro-igienică a încăperilor şi a teritoriului penitenciarului;
c) starea şi curăţenia îmbrăcămintei, a aşternutului condamnaţilor, corespunderea lor anotimpului.
(2) Şeful penitenciarului este obligat să ia cunoştinţă de raportul şi de recomandările medicului şi
ale serviciului medical şi să întreprindă urgent măsurile necesare. Dacă şeful penitenciarului consideră că, în
cadrul penitenciarului, respectarea recomandărilor este imposibilă sau că acestea sînt inacceptabile, el
prezintă Departamentului insituţiilor penitenciare un raport, cu anexarea opiniei medicului sau a serviciului
medical.
Secţiunea a 4-a.
Munca, instruirea profesională a condamnaţilor, munca
educativă cu condamnaţii
Articolul 234. Antrenarea la muncă a condamnatului

(1) Condamnatul poate fi antrenat la muncă ţinîndu-se seama de starea lui fizică şi psihică
constatată de către medic.
(2) Condamnatul poate fi antrenat la munca social-utilă remunerată în producţie, ţinîndu-se cont
de aptitudinile lui şi, în măsura posibilităţii, de specialitate.
(3) Condamnatul poate fi antrenat la munci neremunerate. Muncile neremunerate sînt lucrările de
îngrijire şi amenajare a penitenciarului şi a teritoriului, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi medico-
sanitare de deţinere. La munca neremunerată condamnatul este, de regulă, antrenat în afara orelor de lucru,
cel mult 2 ore pe zi, însă nu mai mult de 10 ore pe săptămînă.
(4) Condamnaţii care au împlinit vîrsta de pensionare şi condamnaţii invalizi de gradul I şi II sînt
antrenaţi la muncă la dorinţă.
(5) Lista lucrărilor şi funcţiilor pentru exercitarea cărora este interzisă antrenarea condamnaţilor la
pedeapsa închisorii, inclusiv a minorilor şi femeilor, se stabileşte de Guvern.
Articolul 235. Condiţiile de antrenare a condamnaţilor
în munci remunerate
(1) În funcţie de categoria penitenciarului şi regimul de detenţie, condamnaţii sînt antrenaţi în
munci remunerate în penitenciare sau în afara acestora, în sectoarele, atelierele de producere sau
gospodăriile auxiliare ale penitenciarelor, în lucrările de deservire a instituţiilor penitenciare, la
întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar, precum şi la alte persoane fizice sau juridice indiferent de
forma de proprietate.
(2) Constituie antrenare în muncă în penitenciar muncile remunerate prestate de către condamnaţi
în celule, nemijlocit pe teritoriul penitenciarului, în sectoarele izolate ale penitenciarului, în atelierele de
producere sau în gospodăriile auxiliare aflate pe teritoriul penitenciarului sau în afara acestuia, unde este
asigurată paza şi supravegherea permanentă.
(3) Muncile prestate de condamnaţi nu constituie relaţii individuale de muncă în sensul legislaţiei
muncii.
(4) Preveniţii, condamnaţii la pedeapsa închisorii în penitenciarele de tip închis sau semiînchis
aflaţi în regim iniţial, precum şi condamnaţii la pedeapsa detenţiunii pe viaţă pot fi antrenaţi în munci
remunerate doar în celule sau în ateliere special amenajate în acest scop.
(5) Condamnaţii enumeraţi în art.216 alin.(3) din prezentul cod nu pot fi antrenaţi în munci
remunerate în sectoarele izolate ale penitenciarului aflate în afara acestuia şi la obiectivele la care nu sînt
asigurate paza şi supravegherea permanentă a condamnaţilor.
(6) În baza contractului încheiat între administraţia penitenciarului şi persoane fizice sau juridice,
condamnaţii pot fi antrenaţi într-o muncă remunerată în afara penitenciarului, în condiţiile prevăzute la
art.216, 249–251 din prezentul cod.
(7) Timpul de lucru şi de odihnă al condamnatului se stabileşte în conformitate cu legislaţia
muncii. Evidenţa timpului de muncă se ţine conform instrucţiunii aprobate de Departamentul instituţiilor
penitenciare.
(8) Munca condamnaţilor se organizează şi se desfăşoară cu respectarea prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, ale altor acte normative în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă.
Articolul 236. Retribuirea muncii condamnaţilor
(1) Munca condamnaţilor la pedeapsa închisorii se retribuie în conformitate cu legislaţia muncii.
Salariul lunar al condamnaţilor nu poate fi mai mic decît salariul minim pe ţară, luîndu-se în considerare
indexările şi majorările stabilite.
(2) Cuantumul minim al salariului este garantat condamnaţilor numai cu condiţia executării de
către ei a obligaţiilor (normelor) de muncă în orele de program stabilite de legislaţie şi de contract. În
cuantumul minim al salariului nu se includ suplimentele, sporurile la salariu, premiile, precum şi celelalte
recompense.
(3) Salariul condamnatului se transferă pe contul lui de peculiu.
(4) Reţinerile din salariul condamnatului în temeiul documentelor executorii nu pot depăşi 75%
din cîştigul lunar.
(5) Din salariul condamnatului nu pot fi reţinute cheltuielile pentru întreţinerea lui în decursul
executării pedepsei, inclusiv pentru alimentaţie, îmbrăcăminte şi asistenţă medicală, cu excepţia prevăzută
în art.232 alin.(6) din prezentul cod.
(6) Condamnaţii nu răspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor predate în
folosinţă sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.
(7) Indiferent de mărimea reţinerilor, la contul de peculiu al condamnatului se transferă cel puţin
25% din cîştigul lunar.
(8) Condamnatul poate expedia mijloacele băneşti aflate la contul lui de peculiu soţului, unei rude
apropiate sau unei alte persoane.
Articolul 237. Concediile
Condamnatul care este antrenat la munci remunerate cel puţin 6 luni are dreptul la concediu
neremunerat cu durata de 12 zile calendaristice. Condamnatul care execută pedeapsa într-un penitenciar de
tip deschis poate beneficia, pe perioada concediului, de dreptul de a se deplasa în afara penitenciarului.
Articolul 238. Modul de compensare privilegiată
a zilelor de muncă
(1) Condamnatului care nu încălcă regimul de deţinere şi îndeplineşte conştiincios sarcinile de
producţie i se pot compensa privilegiat 3 zile din durata pedepsei cu 2 zile de muncă, iar condamnatului
antrenat la lucrări subterane sau la lucrări cu condiţii grele şi nocive de muncă, potrivit listei de munci şi
profesiuni aprobate de Guvern - 3 zile din durata pedepsei cu o zi de muncă.
(2) Calculul zilelor conform compensării privilegiate a zilelor de muncă se efectuează lunar şi se
aprobă de către şeful penitenciarului.
Articolul 239. Asigurarea condamnaţilor cu pensie
(1) Condamnaţii care au împlinit vîrsta de pensionare şi au vechimea în muncă cuvenită, precum
şi condamnaţii invalizi au dreptul la pensie în mărimea stabilită de legislaţie.
(2) Administraţia penitenciarului, la cererea condamnatului, întreprinde măsuri de perfectare a
documentelor pentru calcularea pensiei şi de virare regulată a acesteia la contul de peculiu al
condamnatului, pînă la eliberarea lui din penitenciar sau transferarea într-un alt penitenciar.
Articolul 240. Instruirea condamnaţilor
(1) În penitenciare se organizează în mod obligatoriu învăţămîntul secundar general al
condamnaţilor.
(2) Condamnaţii în vîrstă de peste 50 de ani, invalizii de gradul I, precum şi condamnaţii la
detenţiune pe viaţă urmează învăţămîntul secundar general la dorinţă.
(3) La solicitarea condamnatului, administraţia penitenciarului şi autoritatea administraţiei publice
locale îi creează condiţii pentru învăţămîntul secundar profesional sau învăţămîntul superior.
(4) Condamnatul antrenat la muncă, în perioada susţinerii examenelor, beneficiază de concediu în
condiţiile Codului muncii.
(5) În fiecare penitenciar funcţionează o bibliotecă pentru uzul tuturor categoriilor de condamnaţi,
adecvat alcătuită din literatură artistică şi de instruire, iar condamnaţii sînt încurajaţi să frecventeze
biblioteca. Fondul de carte se completează din contul veniturilor proprii de către Departamentul instituţiilor
penitenciare, administraţia penitenciarului, precum şi din sponsorizări şi donaţii cu concursul instituţiilor şi
organizaţiilor interesate.
(6) Crearea condiţiilor pentru învăţămîntul secundar şi superior al condamnaţilor, fondarea,
reorganizarea şi lichidarea instituţiilor de învăţămînt din sistemul penitenciar se efectuează în modul stabilit
de Ministerul Justiţiei, de comun acord cu Ministerul Educaţiei.
Articolul 241. Instruirea profesională a condamnaţilor
(1) În penitenciare se organizează, în mod obligatoriu, instruirea profesională a condamnaţilor.
(2) Crearea condiţiilor şi elaborarea programelor de instruire profesională a condamnaţilor se
efectuează în modul stabilit de Ministerul Justiţiei, de comun acord cu Ministerul Educaţiei.
(3) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii, calificarea
sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei sînt recunoscute, în condiţiile legii, de Ministerul
Educaţiei şi de Ministerul Economiei.
Articolul 242. Munca educativă cu condamnaţii
(1) Pentru organizarea muncii educative cu condamnaţii, administraţia penitenciarului, cu
concursul autorităţilor publice şi asociaţiilor obşteşti interesate, creează baza tehnico-materială respectivă.
(2) Munca educativă cu condamnaţii se desfăşoară ţinîndu-se cont de particularităţile individuale
ale persoanei condamnatului, utilizîndu-se forme individuale sau în grup în baza metodelor
psihopedagogice.
(3) Munca educativă se organizează conform programelor elaborate de către Ministerul Educaţiei,
de comun acord cu Ministerul Justiţiei.
Secţiunea a 5-a.
Măsurile de stimulare şi sancţiunile disciplinare
aplicate condamnaţilor
Articolul 243. Măsurile de stimulare aplicate

condamnaţilor
(1) În modul stabilit de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi,
condamnatului care are o bună conduită şi a făcut eforturi simţitoare pentru reintegrarea socială, în special
în cadrul activităţii socioeducative, învăţămîntului, instruirii profesionale, îi pot fi aplicate următoarele
măsuri de stimulare:
a) menţiune;
b) premierea pentru obţinerea unor indicatori înalţi în muncă;
c) acordarea unor întrevederi suplimentare de scurtă şi de lungă durată;
d) permisiunea de a avea convorbiri telefonice suplimentare cu o durată de pînă la 20 de minute;
e) stingerea înainte de termen a sancţiunii disciplinare aplicate;
f) alte măsuri de stimulare prevăzute de prezentul cod.
(2) În calitate de măsură de stimulare, condamnaţii care execută pedeapsa în penitenciare de tip
deschis pot primi permisiunea de a se deplasa în afara penitenciarului în zilele de repaus şi de sărbătoare
nelucrătoare.
Articolul 244. Procedura aplicării măsurilor
de stimulare
(1) Măsurile de stimulare se exprimă în scris.
(2) Măsurile de stimulare se aplică de către şeful penitenciarului. Menţiunea se exprimă, de
asemenea, şi de către şeful detaşamentului.
(3) Premiul bănesc în calitate de măsură de stimulare se virează la contul de peculiu al
condamnatului.
(4) Întrevederile de scurtă şi de lungă durată se acordă suplimentar celor stabilite în art.213 din
prezentul cod, în funcţie de tipul penitenciarului şi de regimul de deţinere.
(5) Condamnatului i se poate stinge înainte de termen o singură sancţiune disciplinară aplicată
anterior.
(6) Sancţiunile disciplinare stabilite în art.246 alin.(1) lit.c) şi d) din prezentul cod pot fi stinse
înainte de termen numai la expirarea a 6 luni din ziua executării sancţiunii disciplinare.
Articolul 245. Abateri disciplinare
(1) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) prezenţa în zone interzise sau la ore??nepermise în anumite zone din penitenciar
ori??nerespectarea orei de revenire în penitenciar;
b) tulburarea în orice mod a programelor socioeducative care se derulează în??penitenciar;
c) procurarea sau deţinerea de bani, bunuri??sau de alte valori în alte condiţii decît
cele??prevăzute de lege;
d) nerespectarea normelor de igienă??colectivă sau individuală;
e) comunicarea cu exteriorul în alte condiţii??şi prin alte mijloace decît cele prevăzute de??lege;
f) utilizarea în alte condiţii decît cele??prevăzute de lege a bunurilor puse la dispoziţie??de
administraţia penitenciarului;
g) nerespectarea oricărei obligaţii care revine persoanei condamnate la executarea pedepsei
potrivit??dispoziţiilor prezentului cod, ale Statutului executării pedepsei de către condamnaţi şi ale
regulamentului de ordine interioară a??penitenciarului, după aducerea acestora la??cunoştinţă potrivit
art.209 din prezentul cod, dacă este de natură să??aducă atingere ordinii sau siguranţei??penitenciarului.
(2) Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă a persoanelor condamnate.
(3) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, personalul administraţiei
penitenciarului are obligaţia de a sesiza procurorul. În acest caz, poate fi aplicată, în mod provizoriu, una din
sancţiunile prevăzute în art.246 din prezentul cod.
Articolul 246. Sancţiunile disciplinare aplicate
condamnaţilor
(1) În modul stabilit de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi,
condamnatului îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
a) mustrare;
b) antrenarea, peste rînd, la îngrijirea şi amenajarea încăperilor şi/sau a teritoriului penitenciarului;
c) încarcerarea:
- condamnatului deţinut în penitenciarul de tip deschis sau semiînchis - pe un termen de pînă la 15
zile;
- condamnatului deţinut în penitenciarul de tip închis - pe un termen de pînă la 20 de zile;
- femeii condamnate sau minorului condamnat - pe un termen de pînă la 7 zile;
d) transferarea condamnatului din regimul de deţinere de resocializare în regimul comun.
(2) Condamnatului care beneficiază de dreptul de a se deplasa fără escortă sau însoţire i se poate
aplica, în calitate de sancţiune disciplinară, interdicţia de a locui în afara teritoriului penitenciarului.
(3) Condamnatul care, în timpul executării pedepsei, a admis repetat abateri disciplinare grave sau
a fost recunoscut vinovat de săvîrşirea unei infracţiuni intenţionate este declarat violator al regimului de
deţinere.
(4) Condamnatul violator al regimului de deţinere execută pedeapsa în regimul iniţial de deţinere
şi nu poate fi transferat în regimul comun sau în regimul de resocializare.
(5) Aplicarea sancţiunii disciplinare indicate în alin.(1) lit.c) al prezentului articol femeilor gravide
şi femeilor cu copii sugari se interzice.
Articolul 247. Modul de aplicare şi de executare
a sancţiunilor disciplinare
(1) Sancţiunile disciplinare se exprimă în scris.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către şeful penitenciarului.
(3) Aplicarea mai multor sancţiuni disciplinare pentru o singură încălcare disciplinară nu se
admite.
(4) La aplicarea sancţiunii disciplinare se iau în considerare circumstanţele de fapt, persoana
condamnatului şi comportamentul lui.
(5) Condamnatul este informat, contra semnătură, despre încălcarea care i se incumbă şi are
dreptul de a da explicaţii în apărarea sa.
(6) Sancţiunea disciplinară se aplică în cel mult 10 zile, iar în cazul unei verificări suplimentare -
??în cel mult 30 de zile de la data depistării încălcării.
(7) Directorul general al Departamentului instituţiilor penitenciare este în drept, în cazuri
excepţionale, pînă la expirarea termenului limită stabilit în alin.(6) al prezentului articol, să prelungească
termenul verificării suplimentare cu 20 de zile.
(8) Dacă sancţiunea disciplinară nu a fost aplicată în termenul stabilit sau în cel suplimentar,
condamnatul se consideră absolvit de pedeapsă.
(9) Decizia privind aplicarea sancţiunii disciplinare se aduce la cunoştinţă condamnatului, contra
semnătură.
(10) Sancţiunea disciplinară sub formă de încarcerare se execută în conformitate cu Statutul
executării pedepsei de către condamnaţi, cu condiţia că raportul medical este pozitiv. Condamnatului
încarcerat îi sînt interzise întrevederile, convorbirile telefonice, procurarea produselor alimentare, primirea
coletelor, pachetelor cu provizii şi banderolelor. Totodată, el beneficiază de plimbări zilnice cu durata de o
oră (condamnatul minor - de cel puţin 2 ore) şi este supus controlului medical zilnic. În caz de transfer într-o
instituţie curativoprofilactică, durata tratamentului condamnatului se include în termenul deţinerii în carceră.
Articolul 248. Stingerea şi anularea sancţiunilor?
disciplinare
(1) Sancţiunile disciplinare pot fi stinse sau anulate.
(2) Dacă în decursul unui an de la data executării ultimei sancţiuni disciplinare condamnatului nu i
se aplică o nouă sancţiune, sancţiunea se consideră stinsă, iar condamnatul este considerat ca nefiind
sancţionat.
(3) Sancţiunea disciplinară sub formă de declarare a condamnatului violator al regimului de
deţinere se stinge la expirarea unui an de la data declarării lui drept violator al regimului de deţinere, iar în
cazul comiterii unei alte încălcări sancţionate de către şeful penitenciarului -??la expirarea unui an de la data
aplicării ultimei sancţiuni disciplinare.
(4) Sancţiunea disciplinară poate fi stinsă înainte de termen, în calitate de măsură de stimulare, în
modul stabilit în art.244 din prezentul cod.
(5) Sancţiunea disciplinară stinsă nu produce efecte juridice pentru condamnat.
(6) Sancţiunile disciplinare aplicate pot fi anulate prin hotărîrea definitivă a instanţei de judecată,
prin decizia Departamentului instituţiilor penitenciare, emisă în cadrul controlului departamental realizat în
conformitate cu prevederile art. 178 din prezentul cod, prin dispoziţia scrisă a şefului penitenciarului.
(7) Plîngerea? împotriva deciziei privind aplicarea sancţiunii disciplinare se examinează în
conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. Plîngerea depusă nu suspendă executarea
sancţiunii disciplinare, cu excepţia încarcerării.
(8) În cazul în care sancţiunea disciplinară a fost anulată, condamnatul se consideră ca nefiind
sancţionat.
Secţiunea a 6-a.
Penitenciarele de tip deschis, de tip semiînchis
şi de tip închis
Articolul 249. Penitenciarul de tip deschis

(1) În penitenciarul de tip deschis, condamnaţii sînt, de regulă, deţinuţi sub supraveghere în modul
şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
(2) În regim iniţial, condamnaţii se află timp de 3 luni din ziua intrării în penitenciar. Termenul de
3 luni poate fi depăşit în cazul în care condamnatului declarat violator al regimului de deţinere i-a fost
prelungit termenul de aflare în regim iniţial sau el a fost reîntors din regimul comun în regimul iniţial.
Condamnaţii care execută pedeapsa în regim iniţial:
a) sînt în drept de a se deplasa liber, în intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere, pe
teritoriul penitenciarului în limitele stabilite de administraţia penitenciarului;
b) sînt în drept de a avea asupra lor??şi de a utiliza obiecte de valoare şi bani.
(3) În regim comun, condamnaţii, suplimentar la prevederile alin.(2) al prezentului articol:
a) pot fi antrenaţi la muncă în afara penitenciarului fără supraveghere;
b) pot beneficia de o deplasare de scurtă durată în condiţiile art.217 din prezentul cod.
(4) În regim de resocializare, condamnaţii, suplimentar la prevederile alin.(2) şi (3) ale prezentului
articol, pot beneficia de dreptul de a locui împreună cu familia într-un spaţiu locativ separat pe teritoriul
penitenciarului sau în apropierea lui.
Articolul 250. Penitenciarul de tip semiînchis
(1) În penitenciarul de tip semiînchis, condamnaţii sînt deţinuţi cu pază şi sub supraveghere
permanentă, în modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către
condamnaţi.
(2) În regim iniţial, condamnaţii se află timp de 6 luni din ziua intrării în penitenciar, însă nu mai
mult de o treime din durata pedepsei. Condamnaţii:
a) sînt repartizaţi în încăperi izolate cu cel mult 4 locuri;
b) pot fi antrenaţi la munci care nu necesită ieşire din penitenciar.
(3) În regim comun, suplimentar la prevederile alin.(2) al prezentului articol, condamnaţii sînt în
drept, în intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere, să se deplaseze liber pe teritoriul penitenciarului
în limitele stabilite de administraţia penitenciarului, de asemenea, să fie antrenaţi în munci în afara
penitenciarului, cu condiţia asigurării supravegherii permanente.
(4) În regim de resocializare, condamnaţii, suplimentar la prevederile alin.(2) şi (3) ale prezentului
articol:
a) sînt în drept de a avea asupra lor şi de a utiliza obiecte de valoare şi bani;
b) pot fi antrenaţi la muncă în afara penitenciarului fără supraveghere;
c) pot beneficia de o deplasare de scurtă durată în condiţiile art.217 din prezentul cod.
(5) În regim comun şi în regim de resocializare, condamnaţii pot fi antrenaţi în munci în afara
penitenciarului dacă dispun de dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire, în condiţiile prevăzute la
art.216 din prezentul cod.
Articolul 251. Penitenciarul de tip închis
(1) În penitenciarul de tip închis, condamnaţii sînt deţinuţi cu pază şi sub supraveghere
permanentă, în modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către
condamnaţi.
(2) În regim iniţial, condamnaţii se află timp de 9 luni din ziua intrării în penitenciar.
Condamnaţii:
b) pot fi antrenaţi la munci care nu necesită ieşire din penitenciar.
(3) În regim comun, condamnaţii:
b) pot fi antrenaţi la munci care nu necesită ieşire din penitenciar, precum şi în munci în afara
penitenciarului, cu condiţia asigurării pazei şi supravegherii permanente;
c) se pot deplasa liber în zona locativă şi în încăperile de uz comun ale secţiei cu regim comun în
intervalul de timp de la deşteptare pînă la stingere.
(4) În regim de resocializare, suplimentar la prevederile alin.(3) al prezentului articol, condamnaţii
sînt în drept să se deplaseze liber pe teritoriul penitenciarului în limitele stabilite de administraţia
penitenciarului, de asemenea, să fie antrenaţi în munci în afara penitenciarului, cu condiţia asigurării
supravegherii permanente.
(5) În regim comun şi în regim de resocializare, condamnaţii pot fi antrenaţi în munci în afara
penitenciarului dacă dispun de dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire, în condiţiile prevăzute la
Secţiunea a 7-a.
Penitenciarele pentru minori
Articolul 252. Dispoziţii generale

(1) Condamnaţii în vîrstă de pînă la 18 ani execută pedeapsa în penitenciare pentru minori în
modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
(2) Condamnaţii care nu au împlinit vîrsta de 18 ani pot executa pedeapsa şi în sectoare separate
ale penitenciarelor pentru adulţi, însă în condiţiile penitenciarului pentru minori.
(3) Condamnaţii minori sînt deţinuţi separat de condamnaţii adulţi.
(4) Condamnaţilor minori li se asigură o raţie alimentară suplimentară. Ei au dreptul de a procura
nelimitat produse alimentare folosind banii de pe contul lor de peculiu.
Articolul 253. Particularităţile executării pedepsei
în penitenciarul??pentru minori
(1) Regimul de deţinere în penitenciarul pentru minori corespunde regimului stabilit pentru
penitenciarul de tip semiînchis, cu excepţiile prevăzute de prezenta secţiune.
(2) Condamnaţii minori pot beneficia:
a) în regim iniţial - de întrevederi de scurtă durată cel puţin o dată în lună şi de întrevederi de
lungă durată cel puţin o dată în trimestru;
b) în regim comun - de întrevederi de scurtă durată cel puţin o dată în lună şi de??întrevederi de
lungă durată cel puţin o dată în două luni;
c) în regim de resocializare - de întrevederi de scurtă durată cel puţin o dată în lună şi de
întrevederi de lungă durată cel puţin o dată în două luni, cu dreptul de a locui împreună cu familia într-un
spaţiu locativ separat pe teritoriul penitenciarului sau în apropierea lui.
(3) În modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către
condamnaţi, suplimentar la cele prevăzute în secţiunea a 5-a din prezentul capitol şi în alin.(2) al prezentului
articol, condamnaţilor le pot fi aplicate următoarele măsuri de stimulare:
a) acordarea dreptului de a vizita manifestări cultural-distractive şi sportive în afara
penitenciarului, fiind însoţiţi de reprezentanţi ai administraţiei penitenciarului, pe o durată de cel mult 8 ore;
b) acordarea dreptului de a ieşi din penitenciar, fiind însoţiţi de reprezentanţii lor legali, pe o
durată de cel mult 8 ore.
(4) Vizitarea de către condamnaţi a manifestărilor cultural-distractive şi sportive pe timp de noapte
este interzisă.
Articolul 254. Transferarea condamnaţilor într-un
alt penitenciar
La împlinirea vîrstei de 18 ani, comisia înfiinţată în penitenciar în componenţa enunţată la art.219
din prezentul cod hotărăşte asupra oportunităţii executării în continuare a pedepsei de către condamnat în
penitenciarul pentru minori. În temeiul hotărîrii comisiei, administraţia penitenciarului adresează instanţei
de judecată un demers privind transferarea condamnatului într-un alt penitenciar sau lăsarea lui în acelaşi
penitenciar.
Secţiunea a 8-a.
Penitenciarele pentru femei
Articolul 255. Dispoziţii generale

(1) Femeile condamnate execută pedeapsa în penitenciare pentru femei în??modul şi în condiţiile
stabilite de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.
(2) Femeile condamnate pot executa pedeapsa şi în sectoare separate ale penitenciarelor pentru
bărbaţi, însă în condiţiile penitenciarului pentru femei. Persoanele de sex feminin care nu au ajuns la
majorat execută pedeapsa în condiţiile penitenciarului pentru minori.
(3) Regimul de deţinere în penitenciarul pentru femei corespunde?regimului stabilit pentru
penitenciarul de tip deschis, de tip semiînchis sau de tip închis, în conformitate cu prevederile art.72 alin.(2),
(3) şi (4) din Codul penal.
(4) Femeile gravide şi mamele care au cu ele copii nu pot fi deţinute în condiţiile?penitenciarului
de tip închis. Acestor deţinute nu??se aplică sancţiunea disciplinară sub formă de încarcerare.
Articolul 256. Particularităţile executării pedepsei de
către femeile gravide şi mamele care
au copii în vîrstă de pînă la 3 ani
(1) În penitenciare se amenajează încăperi speciale pentru îngrijirea femeilor gravide şi creşe
pentru copii.
(2) Femeilor li se asigură posibilitatea de a naşte în spitale ce nu aparţin Departamentului
instituţiilor penitenciare. În cazul naşterii copilului în penitenciar, acest fapt nu va fi indicat în certificatul
lui de naştere.
(3) După naştere, femeilor li se asigură îngrijire medicală specializată conform prescripţiilor
medicale.
(4) La solicitare, mamei cu copil în vîrstă de pînă la 3 ani i se creează condiţii de locuire în
comun. În acest caz, administraţia penitenciarului asigură o supraveghere continuă, inclusiv medicală, a
copilului şi a mamei.
(5) La împlinirea vîrstei de 3 ani, cu consimţămîntul scris al mamei şi cu acordul autorităţii
tutelare, copilul se dă în îngrijire unei persoane, indicate de ea, sau instituţiei specializate pentru copii.
Administraţia penitenciarului asigură mamei posibilitatea de a menţine legătura cu copilul său, dacă aceasta
nu împiedică dezvoltarea normală a copilului şi nu are efecte negative asupra lui. La cererea condamnatei,
administraţia penitenciarului poate prelungi pînă la 6 luni aflarea copilului împreună cu mama.
(6) Pentru asigurarea dezvoltării normale şi securităţii copilului, în temeiul deciziei motivate a
şefului penitenciarului cu acordul autorităţii tutelare, copilul poate fi dat în îngrijire unei persoane sau
instituţiei specializate pentru copii şi înainte de împlinirea vîrstei prevăzute în alin.(5) al prezentului articol.
(7) Femeilor gravide şi mamelor care alăptează li se asigură o raţie alimentară suplimentară. Ele
au dreptul de a procura nelimitat produse alimentare folosind banii de pe contul lor de peculiu.
Capitolul XXIII
DETENŢIUNEA PE VIAŢĂ
Articolul 257. Condiţiile executării pedepsei

detenţiunii pe viaţă
(1) Pedeapsa detenţiunii pe viaţă se execută în conformitate cu condiţiile stabilite pentru
executarea pedepsei închisorii de prezentul cod şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, într-
un penitenciar special de tip închis, în regim iniţial şi în regim comun, cu particularităţile stabilite în
prezentul capitol.
(2) Condamnaţii execută pedeapsa detenţiunii pe viaţă în camere cu cel mult 4 locuri, sub o
permanentă supraveghere vizuală şi/sau electronică.
(3) Condamnaţii execută pedeapsa în regim iniţial şi în regim comun. Transferarea în regimul
comun se poate efectua după executarea a 10 ani de pedeapsă în regim iniţial. În funcţie de personalitatea,
comportamentul condamnatului şi gradul de pericol posibil din partea acestuia, termenul stabilit de 10 ani
pentru transferarea condamnatului în regim comun poate fi redus prin decizia Directorului general al
Departamentului instituţiilor penitenciare, luată în temeiul hotărîrii comisiei înfiinţate în penitenciar în
componenţa enunţată la art.219 din prezentul cod.
(4) La solicitarea condamnaţilor, în camere, în funcţie de condiţiile detenţiei, se organizează
munca lor.
(5) În cazul în care condamnatul transferat în regim comun încalcă regimul de deţinere, el poate fi
transferat în regim iniţial pe un termen de cel mult un an de la data aplicării ultimei sancţiuni disciplinare.
Capitolul XXIV
AMÎNAREA EXECUTĂRII PEDEPSEI, SUSPENDAREA EXECUTĂRII
PEDEPSEI ŞI LIBERAREA DE PEDEAPSĂ
Articolul 258. Amînarea executării pedepsei

(1) Instanţa de judecată poate decide amînarea executării pedepsei în temeiul şi în condiţiile art.96
din Codul penal.
(2) În cazul în care condiţiile de amînare prevăzute în art.96 din Codul penal survin în faza
executării de fapt a pedepsei, administraţia penitenciarului sau, după caz, alt organ competent înaintează un
demers instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se execută pedeapsa. La demers se anexează
certificatul medical despre graviditate sau, după caz, certificatul de naştere al copilului şi dosarul personal al
condamnatei. Cererea pentru amînarea executării pedepsei poate fi înaintată şi de către condamnat.
Articolul 259. Supravegherea persoanei în perioada
pentru care a fost amînată executarea
pedepsei
(1) Instanţa care a judecat cauza în fond trimite hotărîrea privind amînarea executării pedepsei
organului de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatei.
(2) Condamnata cu privire la care a fost amînată executarea pedepsei semnează în instanţa de
judecată obligaţia de a se prezenta, în termen de 5 zile după rămînerea definitivă a hotărîrii, la organul de
probaţiune.
(3) Organul de probaţiune, în termen de 5 zile, comunică instanţei de judecată şi administraţiei
penitenciarului sau, după caz, altui organ competent despre luarea la evidenţă a condamnatei.
(4) Organul de probaţiune întreprinde acţiuni de supraveghere şi probaţiune a condamnatei pe
toată perioada pentru care a fost amînată executarea pedepsei şi, în cazul survenirii condiţiilor prevăzute în
art. 96 alin. (2) şi (3) din Codul penal, înaintează instanţei de judecată demersul respectiv. Demersul se
depune la instanţa de judecată din raza teritorială unde îşi desfăşoară activitatea organul de probaţiune.
Hotărîrea definitivă a instanţei de judecată, în termen de 5 zile, se trimite instanţei care a judecat cauza în
fond pentru a fi anexată la dosar.
(5) Condamnata poate părăsi, pe un termen mai mare de 5 zile, sau schimba domiciliul
încunoştinţînd în prealabil organul care exercită controlul asupra comportamentului ei.
Articolul 260. Suspendarea executării pedepsei
Instanţa de judecată poate decide suspendarea executării pedepsei în temeiul şi în condiţiile art.90
din Codul penal.
Articolul 261. Supravegherea persoanei în perioada
pentru care a fost suspendată execu-
tarea pedepsei
(1) Instanţa care a judecat cauza în fond trimite hotărîrea privind suspendarea executării pedepsei
organului de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatului.
(2) Condamnatul cu privire la care a fost suspendată executarea pedepsei semnează în instanţa de
judecată obligaţia de a se prezenta, în termen de 5 zile după rămînerea definitivă a hotărîrii, la organul de
probaţiune.
(3) Organul de probaţiune, în termen de 5 zile, comunică instanţei de judecată despre luarea la
evidenţă a condamnatului.
(4) Organul de probaţiune întreprinde acţiuni de supraveghere şi probaţiune a condamnatului,
inclusiv de respectare a restricţiilor stabilite de instanţă, pe perioada pentru care a fost suspendată
executarea pedepsei şi, în cazul survenirii condiţiilor prevăzute în art.90 alin.(7), (8) şi (9) din Codul penal,
înaintează instanţei de judecată demersul respectiv. Demersul se depune la instanţa de judecată din raza
teritorială unde îşi desfăşoară activitatea organul de probaţiune. Hotărîrea definitivă a instanţei de judecată,
în termen de 5 zile, se trimite instanţei care a judecat cauza în fond pentru a fi anexată la dosar.
(5) Condamnatul poate părăsi, pe un termen mai mare de 5 zile, sau schimba domiciliul
încunoştinţînd în prealabil organul care exercită controlul asupra comportamentului lui.
(6) La expirarea termenului de probă stabilit, organul de probaţiune, în termen de 5 zile, comunică
instanţei care a judecat cauza în fond despre încetarea acţiunilor de supraveghere.
Articolul 262. Supravegherea militarului condamnat?
în perioada pentru care a fost amînată
sau suspendată executarea pedepsei
Supravegherea comportamentului militarului condamnat în perioada pentru care a fost amînată
sau suspendată executarea pedepsei este exercitată de către comandamentul militar respectiv, în condiţiile
art.259 şi 261 din prezentul cod şi ale altor acte normative.
Articolul 263. Căutarea condamnatului cu privire
la care a fost amînată sau
suspendată ?executarea pedepsei
(1) În cazul în care condamnatul nu s-a prezentat pentru a fi luat la evidenţă sau a părăsit
domiciliul şi locul aflării lui nu este cunoscut, organul de probaţiune sau, după caz, comandamentul militar
întreprinde măsuri iniţiale de căutare, iar în cazul în care acestea nu s-au soldat cu succes, după expirarea a
15 zile, trimite instanţei în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea organul de probaţiune sau este
dislocat comandamentul militar un demers pentru dispunerea dării în căutare.
afacerilor interne în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea organul de probaţiune sau este dislocat
comandamentul militar.
Articolul 264. Anularea amînării executării pedepsei
sau suspendării executării pedepsei
Executarea hotărîrii instanţei de judecată privind anularea amînării executării pedepsei sau
suspendării executării pedepsei este asigurată în condiţiile art.173 din prezentul cod.
Articolul 265. Liberarea condiţionată de pedeapsă

înainte de termen sau înlocuirea părţii
neexecutate din pedeapsă cu o
pedeapsă mai blîndă
Instanţa de judecată poate decide liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen sau
înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă, aplicînd, după caz, compensarea
privilegiată a zilelor de muncă, în temeiul şi în condiţiile art.91 şi 92 din Codul penal.
Articolul 266. Modul de înaintare a demersului, Pentru liberarea condiţionată de pedeapsă înainte
de termen sau pentru înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă
(1) În cazul în care condamnatul întruneşte condiţiile prevăzute în art.91 şi 92 din Codul penal,
administraţia locului de deţinere sau comandamentul militar, după caz, adoptă, în termen de o lună, o
hotărîre privind propunerea pentru liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen sau pentru
înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă sau privind refuzul în acest sens.
(2) Propunerea pentru liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen sau pentru înlocuirea
părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă se depune, în termen de 5 zile de la data adoptării
hotărîrii, la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere.
(3) În cazul în care administraţia locului de deţinere sau comandamentul militar, după caz, refuză
să propună??liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen sau înlocuirea părţii neexecutate din
pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă, condamnatul poate înainta un demers pentru liberare sau înlocuire
nemijlocit în instanţa de judecată.
Articolul 267. Judecarea demersului pentru liberarea condiţionatăde pedeapsă înainte de termen
sau pentru înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsa mai blîndă
(1) La demersul pentru liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen sau pentru înlocuirea
părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă se anexează dosarul personal al condamnatului,
dovezile motivelor de fapt invocate şi, după caz, calculul zilelor conform compensării privilegiate a zilelor
de muncă. Demersul se judecă în condiţiile Codului de procedură penală.
(2) În cazul în care instanţa de judecată respinge demersul pentru liberarea condiţionată de
pedeapsă înainte de termen sau pentru înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă,
depunerea repetată a demersului poate avea loc după înlăturarea motivelor de fapt şi/sau de drept invocate
de instanţă la respingerea demersului.
Articolul 268. Supravegherea persoanei liberate condiţionat de pedeapsă înainte de termen
(1) Instanţa care a judecat demersul în fond trimite hotărîrea privind liberarea condiţionată de
pedeapsă înainte de termen organului de probaţiune în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul condamnatul
sau este dislocat comandamentul militar, după caz, precum şi instanţei care a judecat cauza în fond.
(2) Persoana liberată condiţionat de pedeapsă înainte de termen semnează în instanţa de judecată
obligaţia de a se prezenta la organul de probaţiune în termen de??5 zile de la data rămînerii definitive a
hotărîrii.
(3) Organul de probaţiune sau, după caz, comandamentul militar, în termen de 5 zile, comunică
administraţiei locului de deţinere sau, după caz, unui alt organ competent despre luarea la evidenţă a
persoanei liberate condiţionat înainte de termen.
(4) Organul de probaţiune sau, după caz, comandamentul militar întreprinde acţiuni de
supraveghere a condamnatului pe durata termenului condiţionat şi, în cazul survenirii??condiţiilor prevăzute
în art.91 alin.(8) din Codul penal, înaintează instanţei de judecată un demers pentru revocarea liberării
condiţionate. Demersul se depune la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea
organul de probaţiune.
(5) Hotărîrea instanţei de judecată privind revocarea liberării condiţionate înainte de termen se
trimite spre executare conform??art.173 din prezentul cod.
(6) Hotărîrea definitivă a instanţei de judecată??privind revocarea liberării condiţionate, în termen
de 5 zile, se trimite instanţei care a judecat cauza în fond pentru a fi anexată la dosar.
(7) La expirarea termenului condiţionat stabilit, organul de probaţiune sau, după caz,
comandamentul militar, în termen de 5 zile, comunică instanţei care a judecat cauza în fond despre încetarea
acţiunilor de supraveghere.
Articolul 269. Căutarea persoanei liberate condiţionat
înainte de termen
(1) În cazul în care persoana liberată condiţionat înainte de termen nu s-a prezentat pentru a fi
luată la evidenţă sau a părăsit domiciliul şi locul aflării ei nu este cunoscut, organul de probaţiune sau, după
caz, comandamentul militar întreprinde măsuri iniţiale de căutare, iar în cazul în care acestea nu s-au soldat
cu succes, după expirarea a 15 zile, trimite instanţei în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea
organul de probaţiune sau este dislocat comandamentul militar un demers pentru dispunerea dării în căutare.
afacerilor interne în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea organul de probaţiune sau este dislocat
comandamentul militar, după caz.
Articolul 270. Liberarea de pedeapsă a minorilor
(1) Hotărîrea instanţei privind liberarea de pedeapsă a minorilor, în temeiul art.93 din Codul
penal, se trimite pentru executare organului de probaţiune în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul
minorul, care asigură însoţirea şi plasarea minorului în instituţia specială de învăţămînt şi de reeducare sau
în instituţia curativă şi de reeducare.
(2) Demersul privind prelungirea termenului de aflare a persoanei în instituţia specială de
învăţămînt şi de reeducare sau în instituţia curativă de reeducare şi după împlinirea vîrstei de 18 ani se
înaintează de către administraţie instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află instituţia respectivă.
Articolul 271. Liberarea de la executarea pedepsei
a persoanelor grav bolnave
(1) Liberarea de la executarea pedepsei din cauza??bolii, în temeiul art. 95 din Codul penal, se
dispune de către instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află instituţia sau organul care asigură
executarea pedepsei.
(2) Demersul instituţiei sau organului care asigură executarea pedepsei, împreună cu raportul
medical şi dosarul personal al condamnatului, se depune în termen de 5 zile de la data constatării bolii.
(3) Hotărîrea instanţei de judecată privind liberarea persoanelor deţinute de executarea pedepsei
cu aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical se trimite administraţiei locului de deţinere, iar în
privinţa altor persoane - organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află instanţa de judecată,
care asigură însoţirea şi plasarea lor în instituţia medicală respectivă.
(4) În cazul în care persoana a părăsit instituţia medicală şi locul aflării ei nu este cunoscut,
instanţa de judecată în a cărei??rază teritorială se află instituţia medicală dispune darea ei în căutare.
Încheierea privind căutarea se execută de către organele afacerilor interne.
(5) Despre faptul însănătoşirii persoanei, instituţia medicală comunică instanţei de judecată care a
dispus aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical pentru soluţionarea chestiunii privind
executarea în continuare a hotărîrii.
(6) Hotărîrea instanţei de judecată privind înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă
mai blîndă se execută în modul stabilit de prezentul cod.
Articolul 272. Amnistia
(1) În cazul amnistiei, în temeiul art.107 din Codul penal, care liberează condamnatul de
executarea în continuare a pedepsei, fie reduce pedeapsa sau o comută, instituţiile şi organele care asigură
executarea categoriei respective de pedeapsă examinează aplicabilitatea actului de clemenţă fiecărui
condamnat şi, după caz, cu acordul condamnatului, înaintează un demers instanţei de judecată competente
conform art.470 din Codul de procedură penală. La demers se anexează dosarul personal al condamnatului,
dovezile motivelor de fapt şi de drept invocate. Demersul se judecă în condiţiile Codului de procedură
penală.
(2) Condamnatul este în drept să înainteze personal un demers instanţei de judecată pentru
examinarea posibilităţii aplicării actului de amnistie. În acest caz, instituţiile sau organele care asigură
executarea categoriei respective de pedeapsă remit instanţei de judecată dosarul personal al condamnatului.
(3) Instanţa de judecată trimite hotărîrea definitivă instituţiei sau organului care asigură executarea
pedepsei, precum şi instanţei care a judecat cauza în fond.
(4) Instituţia sau organul menţionat în art.173-175 din prezentul cod, care asigură executarea
hotărîrii, în termen de cel mult 5 zile, informează instanţa de judecată despre executarea
sau??imposibilitatea executării hotărîrii ei.
(5) Actul de amnistie produce efecte juridice şi asupra persoanelor condamnate de instanţele de
judecată ale Republicii Moldova care execută pedeapsa pe teritoriul altui stat (statul executării hotărîrii). În
acest sens, Departamentul instituţiilor penitenciare, conform prevederilor tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte, comunică statului executării hotărîrii despre adoptarea actului de amnistie şi
solicită materialele necesare soluţionării chestiunii privind acordarea amnistiei. Departamentul instituţiilor
penitenciare înaintează un demers instanţei de judecată care a adoptat hotărîrea de condamnare rămasă
definitivă pentru a se pronunţa asupra aplicării sau neaplicării actului de amnistie.
(6) Departamentul instituţiilor penitenciare trimite statului executării hotărîrii hotărîrea instanţei
de judecată pentru încuviinţarea executării ei. Despre încuviinţarea sau neîncuviinţarea executării hotărîrii
Departamentul instituţiilor penitenciare comunică instanţei care a judecat cauza în fond şi instanţei care a
decis acordarea amnistiei.
(7) Republica Moldova aplică faţă de condamnat amnistia acordată într-un alt stat (statul
pronunţării hotărîrii). În acest scop, statul pronunţării hotărîrii, conform prevederilor tratatelor internaţionale
la care Republica Moldova este parte, este informat despre încuviinţarea sau neîncuviinţarea de către
instanţa de judecată a Republicii Moldova??a executării hotărîrii străine.
Articolul 273. Graţierea
(1) Modul de examinare a cererilor de graţiere înaintate de către condamnaţi, precum şi de către
alte persoane, se stabileşte de Regulamentul de examinare a cererilor de graţiere şi de acordare a graţierii
individuale condamnaţilor, aprobat de Preşedintele Republicii Moldova.
(2) În cazul în care Preşedintele Republicii Moldova decretează graţierea persoanei condamnate,
instituţia sau organul care asigură executarea decretului, în termen de cel mult 5 zile de la data publicării
acestuia, informează şeful statului şi instanţa care a judecat cauza în fond despre executare, iar în cazul
comutării pedepsei, şi despre preluarea executării sau imposibilitatea executării decretului.
(3) Instituţia sau organul care, în conformitate cu art.173 din prezentul cod, este competent să
supravegheze comportamentul persoanei liberate de pedeapsă în temeiul actului de graţiere cu un termen de
probă informează anual, pînă la expirarea termenului de probă, Preşedintele Republicii Moldova asupra
comportamentului condamnatului. La expirarea termenului de probă stabilit, instituţia sau organul
competent, în termen de 5 zile, comunică Preşedintelui Republicii Moldova şi instanţei care a judecat cauza
în fond despre încetarea măsurilor de supraveghere.
(4) Actul de graţiere emis de Preşedintele Republicii Moldova produce efecte juridice şi asupra
persoanelor condamnate de instanţele de judecată ale Republicii Moldova, care execută pedeapsa pe
teritoriul altui stat (statul executării hotărîrii). În acest sens, Preşedintele Republicii Moldova, conform
prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, poate solicita statului executării
hotărîrii materialele necesare soluţionării chestiunii privind aplicabilitatea graţierii. În cazul decretării
graţierii persoanei, despre acest fapt este informat statul executării hotărîrii, iar Departamentul instituţiilor
penitenciare asigură anexarea copiei de pe decret la dosarul personal al condamnatului şi înştiinţează
instanţa care a judecat cauza în fond.
(5) Actul de graţiere emis într-un alt stat (statul pronunţării hotărîrii) produce efecte juridice
asupra persoanelor condamnate de instanţele de judecată ale acestui stat, care execută pedeapsa pe teritoriul
Republicii Moldova. În acest sens, organul de legătură, conform prevederilor tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte, asigură informarea Preşedintelui Republicii Moldova asupra emiterii de către
statul pronunţării hotărîrii a unui act de graţiere a persoanei care îşi execută pedeapsa pe teritoriul Republicii
Moldova. Preşedintele Republicii Moldova decide asupra încuviinţării aplicării actului de graţiere şi
informează, în modul stabilit, statul pronunţării hotărîrii.
Capitolul XXV STINGEREA EXECUTĂRII PEDEPSEI
Articolul 274. Stingerea executării pedepsei
Prin stingerea executării pedepsei se stinge raportul juridic de executare a pedepsei penale, adică
obligaţia condamnatului de a execută pedeapsa şi dreptul organului de stat de a cere executarea pedepsei.
Articolul 275. Temeiurile pentru stingerea executării
pedepsei
(1) Stingerea executării pedepsei are loc în cazul:
a) executării efective şi integrale a pedepsei;
b) decesului persoanei condamnate;
c) adoptării unei hotărîri de achitare a persoanei condamnate în cursul executării pedepsei sau
trimiterii spre executare a hotărîrii judecătoreşti;
d) intervenirii unei legi penale noi care exclude caracterul penal al faptei în cursul executării
pedepsei sau trimiterii spre executare a hotărîrii judecătoreşti;
e) intervenirii unui act de amnistie totală în cursul executării pedepsei sau trimiterii spre executare
a hotărîrii judecătoreşti;
f) intervenirii unui act de graţiere totală în cursul executării pedepsei sau trimiterii spre executare a
hotărîrii judecătoreşti;
g) intervenirii prescripţiei executării hotărîrii privind condamnarea;
h) respectării de către condamnat a comportamentului stabilit prin hotărîrea judecătorească şi
expirării termenului de probă;
i) în alte împrejurări prevăzute de lege.
(2) Despre intervenirea unor împrejurări stabilite în alin.(1) al prezentului articol instituţia sau
organul care asigură executarea pedepsei comunică în scris instanţei care a judecat cauza în fond, anexînd
materiale probatorii.
(3) Stingerea executării pedepsei în cazul prevăzut în alin.(1) lit.g) al prezentului articol se
dispune prin încheierea motivată a instanţei de judecată, iar în celelalte cazuri prevăzute în alin.(1) al
prezentului articol - în modul stabilit de prezentul cod. Posibilitatea stingerii executării pedepsei poate fi
examinată şi în temeiul cererii condamnatului, care se examinează conform art.471 şi 472 din Codul de
procedură penală.
Articolul 276. Termenul executării efective şi integrale
a pedepsei
(1) Pedeapsa amenzii se consideră executată în ziua achitării ei integrale.
(2) Pedeapsa privativă de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate,
pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunităţii, pedeapsa trimiterii într-o unitate militară disciplinară
sau pedeapsa închisorii se consideră executată în ultima zi a termenului de pedeapsă stabilit.
(3) Pedeapsa retragerii gradului militar, a titlului special, a gradului de calificare (clasificare) şi a
distincţiilor de stat se consideră executată în ziua adoptării actului respectiv de către organul sau persoana
competentă.
(4) Termenul de probă se consideră expirat în ultima zi a termenului stabilit.
Articolul 277. Liberarea condamnatului la închisoare
(1) Condamnatul la închisoare este pus în libertate în prima jumătate a ultimei zile a termenului de
pedeapsă stabilit. Dacă termenul pedepsei expiră în zi de repaus sau în zi de sărbătoare nelucrătoare,
condamnatul este eliberat în ajunul zilei de repaus sau al zilei de sărbătoare nelucrătoare. La calcularea
termenului în luni, termenul expiră la data respectivă a ultimei luni, iar dacă luna în cauză nu are această
dată - în ultima zi a acestei luni.
(2) O dată cu eliberarea, condamnatului i se restituie lucrurile şi obiectele de preţ care îi aparţin,
banii de la contul de peculiu, valorile mobiliare, actele personale, actele privind munca lui şi i se eliberează
mandatul de executare a pedepsei sau de liberare de executare a pedepsei.
Articolul 278. Constatarea decesului condamnatului
(1) Certificatul de deces întocmit conform art.203 din prezentul cod este, totodată, şi actul
constatator.
(2) Administraţia locului de deţinere comunică de îndată faptul decesului condamnatului
procurorului şi instanţei de judecată care a trimis spre executare hotărîrea.
(3) Administraţia locului de deţinere întocmeşte actul de deces al condamnatului, la care se
anexează certificatul medical, şi îl trimite, pentru înregistrarea decesului, la oficiul stării civile în a
cărui??rază teritorială s-a produs decesul. Copia de pe certificatul de deces se anexează de către
administraţia locului de deţinere la dosarul personal al condamnatului decedat.
(4) În caz de moarte violentă sau dacă nu se cunoaşte cauza ei, sau în caz de moarte în urma unui
accident de muncă, constatarea se face de către medicul legist, cu întocmirea raportului medico-legal pe
baza căruia se pot face constatări suplimentare. Administraţia locului de deţinere comunică de îndată despre
aceasta procurorului, avocatului parlamentar, iar după caz şi organului competent pentru protecţia muncii.
Articolul 279. Înştiinţarea familiei decedatului
şi ridicarea cadavrului
(1) În cazul decesului condamnatului, administraţia locului de deţinere înştiinţează de îndată,
telegrafic ori pe o altă cale, familia, alte persoane apropiate decedatului despre deces şi despre necesitatea
prezentării acestora pentru ridicarea cadavrului.
(2) În cazul în care, timp de 3 zile, nici un membru al familiei sau nici o persoană apropiată nu s-a
prezentat cu mijloacele necesare pentru ridicarea cadavrului, acesta se înhumează, din contul administraţiei
locului de deţinere, în locul pus la dispoziţie de către primăria în a cărei rază teritorială se află penitenciarul.
(3) La cererea familiei decedatului, administraţia locului de deţinere este obligată să indice locul
unde a fost înhumat cadavrul, dacă înhumarea a fost făcută din contul administraţiei.
Articolul 280. Bunurile, actele şi banii condamnatului
decedat
(1) Administraţia locului de deţinere comunică familiei despre bunurile, actele şi banii
condamnatului decedat şi i le predau în locul de deţinere.
(2) Dacă, în termen de un an de la data decesului condamnatului, bunurile, actele şi banii
aparţinînd decedatului nu au fost ridicate de familie, ele trec în proprietatea statului. După expirarea
aceluiaşi termen, dacă nu s-a aflat adresa familiei decedatului, bunurile, actele şi banii acestuia trec în
proprietatea statului.
Articolul 281. Obligaţiile administraţiei penitenciarului
privind informarea organelor afacerilor
interne şi a instituţiei medicale
(1) În cazul liberării condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, administraţia
penitenciarului, cu cel puţin 7 zile înainte de data la care urmează să fie liberat, informează organul
afacerilor interne despre liberarea din locul de deţinere a condamnatului pentru infracţiuni deosebit de grave
sau excepţional de grave, precum şi a persoanei perspectiva condamnării căreia a determinat aplicarea unor
măsuri de protecţie de stat, în conformitate cu Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor
şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal. Organul afacerilor interne întreprinde măsurile
necesare pentru asigurarea protecţiei părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care au acordat ajutor
în procesul penal.
(2) În cazul în care condamnatul suferă de tuberculoză, administraţia penitenciarului, cu cel puţin
7 zile înainte de data la care acesta urmează să fie eliberat, informează instituţia medicală specializată în a
cărei rază teritorială se află domiciliul condamnatului pentru a fi luat la evidenţă.
Capitolul XXVI
AJUTORUL ACORDAT PERSOANELOR ELIBERATE DIN LOCURILE DE DEŢINERE
Articolul 282. Obligaţiile administraţiei locului
de deţinere la pregătirea de eliberare
(1) În cazul eliberării condiţionate înainte de termen, în scopul pregătirii pentru eliberare, cu cel
puţin 6 luni înainte de expirarea termenului de executare a pedepsei închisorii, condamnaţii care îşi execută
pedeapsa în regim comun şi care nu au sancţiuni disciplinare nestinse sînt transferaţi în regim de
resocializare.
(2) Cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea termenului de executare a pedepsei închisorii,
administraţia locului de deţinere informează autorităţile administraţiei publice locale şi agenţia teritorială
pentru ocuparea forţei de muncă despre apropiata eliberare a condamnatului, despre studiile, capacitatea de
muncă şi specialitatea lui.
(3) Administraţia locului de deţinere asigură explicarea prevederilor legislaţiei în vigoare cu
privire la utilizarea forţei de muncă, modul de plasare în cîmpul muncii şi dreptul de a beneficia de o
indemnizaţie unică. În cazul în care condamnatul îşi exprimă dorinţa de a fi plasat în cîmpul muncii prin
Agenţia Naţională??pentru Ocuparea Forţei de Muncă de la locul de domiciliu, administraţia locului de
deţinere, în termen de 5 zile, expediază cererea la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă.
(4) Condamnaţii invalizi de gradul I sau II, precum şi condamnaţii bărbaţi care au împlinit 65 de
ani şi femeile condamnate care au împlinit 60 de ani pot solicita plasarea în aziluri pentru invalizi sau
bătrîni. Administraţia locului de deţinere, în termen de 5 zile, expediază organului de asistenţă socială
cererea condamnatului.
Articolul 283. Acordarea de ajutor persoanelor
eliberate din locurile de deţinere
(1) Persoana eliberată din locurile de deţinere este asigurată cu bilet pentru deplasare la domiciliu.
Cheltuielile pentru procurarea biletului sau îmbrăcămintei necesare sînt suportate de către condamnat.
(2) În cazul în care condamnatul nu dispune de bani, el este asigurat cu bilet şi îmbrăcăminte din
contul statului.
(3) Despre eliberarea persoanelor care au nevoie de însoţire, femeilor gravide şi minorilor
administraţia locului de deţinere comunică, în prealabil, rudelor sau altor persoane indicate de condamnaţi.
În cazul lipsei însoţitorului, administraţia asigură însoţirea lor pînă la domiciliu.
Capitolul XXVII
EXECUTAREA PEDEPSELOR DE CĂTREPERSOANE JURIDICE
Articolul 284. Executarea pedepsei amenzii

(1) Amenda se achită în mod benevol de către persoana juridică în decurs de 30 de zile de la data
rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.
(2) După expirarea termenului de executare benevolă, instanţa de judecată trimite titlul executoriu
pentru executare silită executorului judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera
teritorială a executorilor judecătoreşti, îşi are sediul condamnatul.
(3) Executorul judecătoresc, în termen de 10 zile, verifică mijloacele băneşti aflate pe conturile
bancare ale persoanei juridice şi prezintă dispoziţia de incaso instituţiei financiare pentru virarea sumei
amenzii la contul indicat în titlul executoriu.
(4) Dacă, în decurs de 30 de zile de la data primirii titlului executoriu de către instituţia financiară,
dispoziţia de incaso nu se execută din motivul lipsei sau insuficienţei mijloacelor băneşti, executorul
judecătoresc va dispune urmărirea bunurilor persoanei juridice în conformitate cu prevederile cărţii întîi din
prezentul cod.
(5) Executorul judecătoresc informează, în termen de 5 zile, instanţa de judecată despre executarea
hotărîrii.
Articolul 285. Executarea pedepsei privării de dreptul
de a exercita o anumită activitate
(1) Privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate se asigură de către organul de probaţiune
în a cărui rază teritorială îşi are sediul condamnatul.
(2) Hotărîrea instanţei de judecată privind privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate se
trimite organului de probaţiune.
interzice condamnatului o anumită activitate pentru a sista activitatea interzisă, pentru a retrage autorizaţia
sau licenţa şi/sau pentru a modifica statutul persoanei juridice condamnate.
(4) În termen de 10 zile, organul care a eliberat autorizaţia sau licenţa pentru exercitarea genului
de activitate interzis retrage autorizaţia sau licenţa respectivă. În cazul interzicerii exercitării unei activităţi
pentru care nu a fost eliberată autorizaţie sau licenţă, Camera Înregistrării de Stat asigură excluderea din
statutul persoanei juridice respective a genului de activitate interzis.
? 5) Informaţia despre retragerea autorizaţiei sau licenţei ori despre modificarea statutului
persoanei juridice condamnate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către organul care
le-a efectuat şi se remite Ministerului Afacerilor Interne, Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi
Corupţiei, organului fiscal, precum şi organului de probaţiune căruia, suplimentar, i se remite şi hotărîrea
instanţei de judecată.
(6) Organul de probaţiune informează, în termen de 5 zile, instanţa de judecată despre executarea
hotărîrii.
Articolul 286. Executarea pedepsei lichidării
persoanei juridice
(1) După rămînerea definitivă a hotărîrii de condamnare prin care s-a dispus lichidarea persoanei
juridice, instanţa de judecată transmite hotărîrea sa instanţei de judecată competente pentru a lua măsuri şi a
desfăşura în continuare procesul de lichidare, în conformitate cu legislaţia civilă.
(2) Despre radierea persoanei juridice din Registrul de stat al întreprinderilor persoana competentă
încunoştinţează, în termen de 5 zile, instanţa de judecată care a pronunţat hotărîrea de condamnare prin care
s-a dispus lichidarea întreprinderii.
Capitolul XXVIII
EXECUTAREA MĂSURILOR DE SIGURANŢĂŞI A INTERNĂRII FORŢATE ÎNTR-O
INSTITUŢIE FTIZIOPNEUMOLOGICĂ
executarea măsurilor de siguranţă
Executarea măsurilor de siguranţă este asigurată de către instituţiile şi organele menţionate în
Articolul 288. Modul de aplicare a măsurilor de
constrîngere cu caracter medical
în instituţiile psihiatrice şi de internare
forţată într-o instituţie ftiziopneumologică
(1) Instanţa de judecată trimite hotărîrea privind aplicarea măsurii de constrîngere cu caracter
medical sau internarea forţată într-o instituţie ftiziopneumologică organului afacerilor interne în a cărui rază
teritorială se află domiciliul persoanei supuse tratamentului medical forţat sau, după caz, administraţiei
locului de deţinere pentru a o escorta pe aceasta la instituţia psihiatrică sau ftiziopneumologică specializată a
Ministerului Sănătăţii.
(2) Organul afacerilor interne sau, după caz, administraţia locului de deţinere, în cel mult 3 zile de
la primirea hotărîrii, comunică instanţei de judecată despre internarea persoanei în instituţia psihiatrică sau
ftiziopneumologică respectivă sau despre imposibilitatea internării.
(3) În temeiul hotărîrii instanţei de judecată, instituţia psihiatrică sau ftiziopneumologică asigură
primirea, internarea şi acordarea de asistenţă persoanei supuse tratamentului medical forţat, fapt despre care
comunică, în termen de 3 zile, soţului sau reprezentantului legal.
(4) Modul de aplicare a măsurilor de constrîngere cu caracter medical în instituţiile psihiatrice sau
ftiziopneumologice este reglementat de prezentul cod, de Legea privind asistenţa psihiatrică şi de alte acte
normative.
(5) Periodic, o dată la 6 luni, instituţia psihiatrică sau ftiziopneumologică expediază instanţei de
judecată o informaţie asupra stării sănătăţii persoanei supuse tratamentului medical forţat.
(6) Soţul sau reprezentantul legal ori administraţia instituţiei psihiatrice sau ftiziopneumologice, în
temeiul raportului medical privind starea de sănătate a persoanei, poate înainta un demers instanţei de
judecată, solicitînd încetarea aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter medical sau schimbarea
acestora.
Articolul 289. Aplicarea măsurilor de constrîngere?
cu caracter medical alcoolicilor şi?
narcomanilor
(1) Modul de aplicare a măsurilor de constrîngere cu caracter medical alcoolicilor şi narcomanilor
este reglementat de prezentul cod şi de regulamentul respectiv aprobat de Guvern.
(2) În cazul aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter medical alcoolicilor sau narcomanilor
faţă de condamnatul la pedeapsa neprivativă de libertate, instanţa de judecată expediază hotărîrea sa
instituţiei medicale specializate a Ministerului Sănătăţii, iar în cazul instituirii curatelei - curatorului şi
autorităţii tutelare.
(3) Persoana supusă tratamentului medical forţat este obligată să se prezinte, în termen de 5 zile, la
instituţia medicală cu regim special, fapt despre care semnează la pronunţarea hotărîrii.
(4) Condamnaţii la pedeapsa închisorii sau detenţiunii pe viaţă??urmează tratamentul forţat în
locurile de deţinere. Dacă persoana are nevoie de??continuarea unui astfel de tratament şi după eliberarea
din locul de deţinere, administraţia penitenciarului expediază, în termen de 5 zile, instituţiei medicale
specializate hotărîrea judecătorească, extrasul din fişa medicală a condamnatului, alte materiale necesare şi
informează despre aceasta instanţa de judecată. Persoana eliberată din locul de deţinere urmează să se
prezinte, în termen de 5 zile, la instituţia medicală cu regim special pentru tratament medical forţat, fapt
despre care semnează la eliberare.
(5) Instituţia medicală cu regim special informează, în termen de 5 zile, instanţa de judecată,
membrii familiei persoanei sau alte rude ale acesteia, iar în cazul minorilor - părinţii sau alţi reprezentanţi
legali şi autoritatea tutelară despre prezentarea persoanei şi începerea tratamentului medical forţat.
(6) Persoana supusă tratamentului medical forţat este obligată să respecte regimul curativ din
instituţia medicală.
(7) Durata tratamentului medical forţat nu poate depăşi 43 de zile. În cazuri excepţionale, la
cererea instituţiei medicale, instanţa de judecată poate prelungi tratamentul pînă la 60 de zile sau îl poate
reduce.
(8) Administraţia instituţiei medicale sau persoana supusă tratamentului medical forţat, în temeiul
raportului medical, poate înainta un demers instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află instituţia
medicală pentru încetarea aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter medical sau schimbarea acestora.
(9) La expirarea termenului de tratament medical forţat, persoana se externează conform regulilor
de externare din instituţia medicală, cu eliberarea certificatului medical, informarea respectivă a medicului
specialist de circumscripţie şi a instanţei de judecată.
Articolul 290. Căutarea persoanei supuse măsurilor?de
constrîngere cu caracter medical
(1) Dacă, la punerea în executare a măsurilor de constrîngere cu caracter medical, s-a constatat că
condamnatul nu s-a prezentat benevol în instituţia medicală specializată sau se eschivează în alt mod de la
tratamentul medical, instituţia medicală trimite organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află
domiciliul persoanei un demers şi copia de pe hotărîrea instanţei de judecată. Organul afacerilor interne, în
termen de cel mult 3 zile, asigură aducerea??silită a persoanei la locul de tratament.
(2) Dacă condamnatul a părăsit domiciliul şi locul aflării lui nu este cunoscut, organul afacerilor
interne trimite instanţei de judecată un raport şi materialele necesare pentru darea lui în căutare. Încheierea
instanţei de judecată privind căutarea condamnatului se execută de către organul afacerilor interne în a cărui
rază teritorială se află domiciliul persoanei. Instanţa de judecată trimite copia de pe încheiere instituţiei
medicale specializate pentru informare.
Articolul 291. Aplicarea măsurilor de constrîngere
cu caracter educativ
(1) Hotărîrea instanţei de judecată, adoptată în temeiul art.54 şi 104 din Codul penal, se expediază
organului de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul minorului.
(2) Avertismentul, ca măsură de constrîngere, se face în scris, contra semnătură, în termen de 5
zile, în sediul organului de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul minorului. Organul de
probaţiune informează, în termen de 5 zile, instanţa de judecată care a examinat cauza în fond despre
executarea hotărîrii.
(3) Organul de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul minorului asigură primirea
semnăturilor persoanelor responsabile pentru plasarea, ca măsură de constrîngere, a minorului sub
supravegherea părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau a organelor specializate de stat. Organul de
probaţiune informează, în termen de 5 zile, instanţa de judecată care a examinat cauza în fond despre
executarea hotărîrii.
(4) Hotărîrea privind obligarea, ca măsură de constrîngere, a minorului de a repara prejudiciile
cauzate se expediază pentru executare organului de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul
minorului. Organul de probaţiune informează, în termen de 5 zile, instanţa de judecată despre executarea
hotărîrii.
(5) Hotărîrea privind obligarea, ca măsură de constrîngere, a minorului de a urma tratamentul
medical de reabilitare psihologică se trimite organului de probaţiune în a cărui rază teritorială se află
domiciliul minorului, care asigură controlul executării de către minor a măsurii cu caracter educativ
aplicate. În termen de 5 zile de la terminarea cursului de tratament, organul de probaţiune încunoştinţează
despre aceasta instanţa de judecată, anexînd rezultatele tratamentului.
(6) Hotărîrea privind internarea, ca măsură de constrîngere, a minorului??într-o instituţie specială
de învăţămînt şi de reeducare sau într-o instituţie curativă şi de reeducare se trimite organului de probaţiune
în a cărui rază teritorială se află domiciliul minorului, care asigură plasarea minorului în instituţia stabilită.
Organul de probaţiune informează, în termen de 5 zile, instanţa de judecată care a examinat cauza în fond
despre executarea hotărîrii.
(7) În cazul imposibilităţii de a executa măsurile de constrîngere cu caracter educativ, organul de
probaţiune, în temeiul art.104 alin.(4) din Codul penal, adresează un demers instanţei de judecată.
Articolul 292. Expulzarea
(1) Instanţa de judecată expediază hotărîrea sa privind expulzarea persoanei organului afacerilor
interne în a cărui rază teritorială a fost depistată ori domiciliază persoana supusă expulzării.
(2) Dacă persoana supusă expulzării a fost condamnată la pedeapsa închisorii, administraţia
locului de deţinere, cu 5 zile înainte de eliberarea persoanei, trimite hotărîrea judecătorească, pentru
asigurarea executării, organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială a fost depistată ori a domiciliat
persoana supusă expulzării.
(3) În baza hotărîrii instanţei de judecată şi la demersul organului afacerilor interne, Ministerul
Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor asigură, în regim de urgenţă, aplicarea în actul de identitate
a ştampilei şi consemnarea menţiunii privind expulzarea persoanei. În cazul în care persoana condamnată nu
poate fi expulzată din motive de sănătate, de lipsă a actelor necesare sau din alte motive, Ministerul
Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor eliberează un permis de şedere provizoriu pentru perioada
necesară înlăturării impedimentelor de expulzare.
(4) Organul afacerilor interne expulzează, în temeiul tratatelor internaţionale la care Republica
Moldova este parte, persoana în ţara al cărei cetăţean este ori în ţara de reşedinţă sau în altă ţară. Organul
afacerilor interne informează instanţa de judecată, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi
alte autorităţi interesate despre expulzarea sau imposibilitatea expulzării persoanei.
(5) Dacă persoana supusă expulzării a fost condamnată la pedeapsa închisorii şi urmează a fi
transferată, pentru executarea în continuare a pedepsei, în altă ţară, în modul stabilit în art.551-557 din
Codul de procedură penală, administraţia penitenciarului sesizează Ministerul Tehnologiilor Informaţionale
şi Comunicaţiilor pentru aplicarea în actul de identitate a ştampilei şi consemnarea menţiunii privind
expulzarea persoanei. Hotărîrea privind expulzarea se consideră executată în ziua predării statului respectiv
a condamnatului. Administraţia penitenciarului asigură informarea organelor prevăzute în alin.(4) al
prezentului articol despre predarea condamnatului.
Articolul 293. Confiscarea specială
(1) Instanţa de judecată care, în temeiul art.106 din Codul penal, a dispus confiscarea bunurilor
utilizate la săvîrşirea infracţiunii ori rezultate din infracţiune sau contravaloarea acestora expediază hotărîrea
sa executorului judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor
judecătoreşti, se află bunurile.
(2) Executorul judecătoresc ridică şi transmite bunurile supuse confiscării organului fiscal
competent, în modul stabilit de Guvern. În cazul confiscării substanţelor narcotice, psihotrope sau a
precursorilor, armelor şi muniţiilor, executorul judecătoresc le ridică şi le transmite organului competent.
(3) Executorul judecătoresc încunoştinţează, în termen de 5 zile, instanţa de judecată care a
pronunţat hotărîrea despre ridicarea şi transmiterea obiectelor confiscate către organele competente.
T i t l u l VI
EXECUTAREA MĂSURILOR PREVENTIVE
Capitolul XXIX EXECUTAREA MĂSURILOR PREVENTIVE
Articolul 294. Temeiurile executării măsurilor
preventive
Măsurile preventive se execută în temeiul ordonanţei procurorului, hotărîrii judecătorului de
instrucţie sau instanţei de judecată, adoptate în condiţiile Codului de procedură penală.
Articolul 295. Prevenitul
(1) Prevenit se consideră persoana faţă de care este aplicată o măsură preventivă.
(2) Persoana supusă unei măsuri preventive, în conformitate cu principiul prezumţiei nevinovăţiei,
se consideră nevinovată şi trebuie tratată cu nepărtinire şi umanism, în condiţii ce nu cauzează suferinţe
fizice sau morale şi nu înjosesc demnitatea persoanei.
(3) Persoana supusă unei măsuri preventive are drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor
Republicii Moldova, cu excepţiile şi restricţiile stabilite de prezentul cod şi de Codul de procedură penală.
Articolul 296. Obligarea de a nu părăsi localitatea?
sau ţara
(1) Ordonanţa sau hotărîrea privind aplicarea măsurii preventive de obligare de a nu părăsi
localitatea se trimite spre executare organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul
prevenitul.
(2) Ordonanţa sau hotărîrea privind aplicarea măsurii preventive de obligare de a nu părăsi ţara se
trimite spre executare organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul prevenitul, care
asigură ridicarea provizorie a paşaportului, şi organelor de frontieră (Serviciul Grăniceri şi Serviciul
Vamal).
(3) Dacă, în legătură cu circumstanţe personale excepţionale, prevenitul are nevoie să părăsească
localitatea sau ţara, el este obligat să depună la autoritatea care a dispus aplicarea măsurii preventive o
cerere privind obţinerea consimţămîntului de a părăsi localitatea sau ţara. Dacă cererea a fost acceptată,
autoritatea menţionată imediat încunoştinţează despre aceasta organul afacerilor interne în a cărui??rază
teritorială îşi are domiciliul prevenitul, care, în cazul obligării de a nu părăsi ţara, asigură în cel mai scurt
timp posibil restituirea paşaportului ridicat provizoriu şi informarea organelor de frontieră. După revenirea
la domiciliu, prevenitul este obligat să anunţe imediat autoritatea care a acceptat cererea.
(4) În cazul depistării tentativei de trecere a frontierei de stat fără încuviinţarea autorităţii care a
dispus aplicarea măsurii preventive, organul de frontieră reţine prevenitul şi informează imediat organul
afacerilor interne.
(5) În cazul în care prevenitul a încălcat obligaţiile impuse de măsura preventivă aplicată, organul
afacerilor interne adresează un demers, cu anexarea materialelor ce confirmă faptul încălcării interdicţiei,
autorităţii care a dispus această măsură preventivă pentru a proceda conform art.195 din Codul de procedură
penală.
Articolul 297. Garanţia personală sau a unei organizaţii
După depunerea garanţiei personale sau a unei organizaţii, garantul este obligat să asigure
comportamentul corespunzător al prevenitului, conform art.179-181 din Codul de procedură penală. În
vederea asigurării garanţiei, garantul poate avea întrevederi cu prevenitul, poate duce cu el discuţii pentru
explicarea consecinţelor nerespectării măsurii preventive aplicate. În cazurile prevăzute în art.181 alin.(3)
din Codul de procedură penală, garantul poate adresa autorităţii care a dispus aplicarea măsurii preventive o
cerere privind retragerea garanţiei şi restituirea sumei băneşti depuse la contul de depozit al autorităţii
respective pentru asigurarea garanţiei. După depunerea cererii garantului privind renunţarea la garanţia
asumată, autoritatea care a dispus aplicarea măsurii preventive procedează conform??art.195 din Codul de
procedură penală.
Articolul 298. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport
Încheierea instanţei de judecată privind ridicarea provizorie a permisului de conducere a
mijloacelor de transport, conform art.182 din Codul de procedură penală, se transmite spre executare
organului de poliţie rutieră în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul prevenitul. Organul de poliţie rutieră
ridică permisul de conducere de la prevenit cu întocmirea unui proces-verbal, în care se indică persoana care
a efectuat ridicarea actului, datele personale ale prevenitului, motivul ridicării şi data întocmirii procesului-
verbal. Permisul de conducere se păstrează la organul de poliţie rutieră pînă la revocarea sau înlocuirea
măsurii preventive aplicate.
Articolul 299. Supravegherea militarului
După primirea hotărîrii privind trimiterea sub supraveghere a militarului, conform art.183 din
Codul de procedură penală, comandantul unităţii militare aduce la cunoştinţa prevenitului obligaţiile impuse
de măsura preventivă aplicată şi consecinţele nerespectării ei. Comandantul unităţii militare, la cererea
organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată, asigură prezenţa prevenitului la efectuarea
acţiunilor procesuale.
Articolul 300. Supravegherea minorului
După transmiterea minorului sub supraveghere, în conformitate cu art.184 din Codul de procedură
penală, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată trimite citaţie persoanelor sub a căror
supraveghere se afla minorul pentru asigurarea prezenţei minorului la efectuarea acţiunilor procesuale.
Articolul 301. Asigurarea controlului prevenitului
liberat provizoriu
(1) La liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune a prevenitului, în conformitate cu
art.191 şi 192 din Codul de procedură penală, instanţa de judecată trimite organului afacerilor interne în a
cărui rază teritorială domiciliază prevenitul hotărîrea sa pentru asigurarea respectării de către acesta a
obligaţiilor stabilite. În acest scop, reprezentantul organului afacerilor interne periodic face vizite la
domiciliul prevenitului, întreţine legături cu prevenitul şi membrii familiei lui, după necesitate solicită de la
aceştia informaţie despre locul aflării prevenitului.
(2) Daca, în urma controlului efectuat, se stabileşte că prevenitul a încălcat obligaţiile stabilite,
organul afacerilor interne sesizează judecătorul de instrucţie sau instanţa de judecată şi prezintă raportul cu
rezultatele controlului efectuat pentru a se proceda conform prevederilor art.191 alin.(5) sau art.193 şi 194
din Codul de procedură penală.
(3) Dacă persoana liberată provizoriu are nevoie să părăsească domiciliul în legătură cu
circumstanţe personale excepţionale, ea adresează o cerere motivată judecătorului de instrucţie sau instanţei
de judecată care a dispus măsura preventivă. În caz de acceptare a??cererii, persoana poate părăsi domiciliul
pe perioada indicată în hotărîrea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată. Hotărîrea se aduce la
cunoştinţa organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului. După
revenirea la domiciliu, prevenitul este obligat să încunoştinţeze despre aceasta organul care a acceptat
cererea şi organul afacerilor interne.
Articolul 302. Arestarea la domiciliu
(1) Judecătorul de instrucţie sau instanţa de judecată care a dispus aplicarea măsurii preventive a
arestării la domiciliu trimite organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul
prevenitului hotărîrea sa pentru asigurarea executării acesteia. Reprezentantul organului afacerilor interne
face vizite la domiciliul prevenitului, duce discuţii cu prevenitul şi cu membrii familiei lui. Organul
afacerilor interne verifică funcţionarea mijloacelor electronice de control în cazul aplicării interdicţiei
prevăzute în art.188 alin.(4) pct.2) din Codul de procedură penală şi asigură sechestrarea corespondenţei şi
interceptarea comunicărilor conform prevederilor art.133-137 din Codul de procedură penală.
(2) În cazul în care prevenitul nu răspunde la apelurile telefonice de control, un reprezentant al
organului afacerilor interne soseşte imediat la domiciliul prevenitului pentru verificarea cauzei. În cazul în
care se depistează că mijloacele electronice de control, reţeaua telefonică sau aparatul de telefon sînt
defectate, reprezentantul organului afacerilor interne ia masurile necesare de înlăturare a acestor defecte,
asigurînd supravegherea prevenitului. În aceste cazuri, precum şi în cazul în care se stabileşte că prevenitul
a încercat sa deterioreze intenţionat mijloacele electronice de control, reprezentantul organului afacerilor
interne întocmeşte un proces-verbal, care se semnează de către prevenit.
(3) Dacă va depista încălcarea condiţiilor arestării la domiciliu, reprezentantul organului afacerilor
interne trimite judecătorului de instrucţie sau??instanţei de judecată un raport, cu anexarea rezultatelor
controlului efectuat, pentru a se lua măsuri în conformitate cu art.188 alin.(8) din Codul de procedură
penală.
(4) Daca persoana aflată sub arest la domiciliu are nevoie sa părăsească domiciliul în legătură cu
circumstanţe personale excepţionale, ea adresează o cerere motivată judecătorului de instrucţie sau instanţei
de judecată care a dispus măsura preventivă. În caz de acceptare a cererii, persoana poate părăsi domiciliul
pe perioada indicată în hotărîrea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată. Hotărîrea se aduce la
cunoştinţa organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului. După
revenirea la domiciliu, prevenitul este obligat sa încunoştinţeze despre aceasta organul care a acceptat
cererea şi organul afacerilor interne.
Articolul 303. Locurile de arest preventiv
(1) Persoanele faţă de care a fost aplicată arestarea preventivă sînt deţinute în penitenciare.
(2) În cazul ordonării expertizei în temeiurile prevăzute în Codul de procedură penală, precum şi
în cazul necesităţii acordării unei asistenţe medicale de urgenţă, persoanele indicate în alin.(1) al prezentului
articol??pot fi internate în instituţiile curative ale sistemului penitenciar, iar în cazuri excepţionale - în
instituţiile curative ale Ministerului Sănătăţii, asigurîndu-li-se paza necesară.
Articolul 304. Asigurarea ordinii de deţinere în?locurile
de arest preventiv
(1) Asigurarea ordinii de deţinere sub arest a preveniţilor revine administraţiei locurilor de arest
preventiv.
(2) Administraţia locurilor de arest preventiv îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
prezentul cod, cu Codul de procedură penală, cu Legea cu privire la sistemul penitenciar şi cu alte acte
normative. Regulamentul de ordine interioară a locului de arest preventiv se aprobă de Ministerul Justiţiei.
(3) La cererea organului de urmărire penală, a judecătorului de instrucţie sau a instanţei de
judecată, administraţia locului de arest preventiv transmite prevenitul subdiviziunii de escortă a poliţiei
judiciare pentru a fi adus în faţa autorităţii respective.
Articolul 305. Persoanele deţinute în locurile de arest
preventiv
(1) În locurile de arest preventiv sînt deţinute persoanele arestate în temeiul hotărîrii judecătorului
de instrucţie sau a instanţei de judecată.
(2) În locurile de arest preventiv pot fi deţinute, de asemenea:
a) persoanele condamnate la pedeapsa închisorii şi la pedeapsa detenţiunii pe viaţă în privinţa
cărora hotărîrea nu este definitivă;
b) persoanele condamnate la pedeapsa închisorii şi la pedeapsa detenţiunii pe viaţă pînă la
trimiterea lor sub escortă în locurile de executare a pedepsei;
c) persoanele lăsate, în modul stabilit de legislaţie, în locul de arest preventiv pentru a îndeplini
lucrări de deservire gospodărească;
d) persoanele lăsate în locul de arest preventiv sau transferate în acest loc din locurile de executare
a pedepsei pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală în procese penale ori în legătură cu judecarea
cauzelor în instanţele de judecată;
e) condamnaţii escortaţi aflaţi în tranzit.
(3) Persoanele indicate la alin.(2) lit. a), b), d) şi e) al prezentului articol sînt deţinute în locurile de
arest preventiv în modul stabilit de prezentul titlu.
Articolul 306. Statutul juridic al persoanei aflate
sub arest preventiv
(1) Dispoziţiile capitolului XXII din prezentul cod referitoare la condiţiile de deţinere, la
drepturile şi obligaţiile persoanelor condamnate, la activităţile socioeducative, la stimulări şi sancţiuni
disciplinare se aplică în mod corespunzător persoanelor aflate sub arest preventiv în măsura în care nu
contravin dispoziţiilor prezentului titlu.
(2) Administraţia locurilor de arest preventiv asigură exercitarea drepturilor prevenitului
stabilite??în Codul de procedură penală şi în alte acte normative.
(3) Preveniţii se deţin în camere comune, cu respectarea cerinţelor deţinerii separate prevăzute în
art.309 din prezentul cod. În cazuri excepţionale, în scopul asigurării securităţii preveniţilor, se admite
instalarea lor în încăperi separate.
(4) Preveniţii nu au dreptul la întrevederi de lungă durată.
(5) Preveniţii, cu acordul lor, pot fi antrenaţi la muncă pe teritoriul locului de arest preventiv.
Remunerarea muncii preveniţilor se face în modul stabilit de legislaţia muncii. Preveniţii pot fi antrenaţi la
munci neremunerate pentru îngrijirea şi amenajarea locului de arest preventiv, a căror durată??nu poate
depăşi 2 ore pe zi şi 6 ore pe săptămînă.
(6) Preveniţilor li se aplică sancţiuni disciplinare, ţinîndu-se cont de durata arestării preventive.
Preveniţii adulţi pot fi plasaţi în carceră pe cel mult 10 zile, iar preveniţii minori - pe cel mult 5 zile.
Articolul 307. Dosarul personal al persoanei
arestate preventiv
(1) Administraţia locurilor de arest preventiv completează pentru fiecare persoană arestată
preventiv dosarul personal prevăzut în art.200 alin.(2) din prezentul cod.
(2) Dosarul personal al persoanei arestate preventiv cuprinde:
a) datele şi actul de identitate ale persoanei?arestate preventiv;
b) fotografii din faţă şi din profil;
c) copia de pe hotărîrea prin care s-a dispus arestarea preventivă sau prelungirea
arestării??preventive;
d) mandatul de arestare;
e) anul, luna, ziua şi ora la care a început??executarea arestării preventive;
f) cazierul judiciar;
g) fişa dactiloscopică;
h) documentele întocmite în urma examenelor medicale prevăzute la art.232 din prezentul cod;
i) documentele din care rezultă îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art.209 din prezentul cod;
j) documentele referitoare la măsurile luate de către administraţia locului de arest preventiv cu
privire la exercitarea drepturilor persoanei arestate preventiv;
k) documentele referitoare la aplicarea sancţiunilor disciplinare în timpul executării arestării
preventive;
l) alte documente întocmite în timpul executării arestării preventive.
(3) Persoana arestată preventiv şi apărătorul acesteia au acces, în prezenţa persoanei anume
desemnate de conducătorul locului de arest preventiv, la dosarul personal.
(4) Instanţa de judecată are acces la dosarul personal al persoanei arestate preventiv.
(5) Dosarul personal poate fi consultat, cu excepţia situaţiilor în care acesta este cerut de organele
abilitate, numai cu acordul persoanei arestate preventiv şi al judecătorului.
(6) Datele cu caracter personal ale persoanelor arestate preventiv sînt confidenţiale, potrivit legii.
Articolul 308. Registrele privind persoanele
arestate preventiv
Administraţia locului de arest preventiv întocmeşte:
a) registrul de evidenţă a primirii persoanelor arestate preventiv, în care se consemnează anul,
luna, ziua şi ora la care persoana arestată a fost??primită în locul de arest preventiv;
b) registrul de evidenţă a punerii în libertate a persoanelor arestate preventiv;
c) alte registre de evidenţă a persoanelor arestate preventiv.
Articolul 309. Deţinerea separată în locurile
de arest preventiv
(1) În locurile de arest preventiv se deţin separat:
a) femeile - de bărbaţi;
b) minorii - de adulţi;
c) persoanele care pentru prima dată se află sub arest preventiv - de persoanele??care anterior au
fost deţinute în penitenciare;
d) persoanele bănuite, învinuiţii sau inculpaţii de săvîrşirea infracţiunii - de bănuiţii, învinuiţii sau
inculpaţii pentru participaţie la aceeaşi infracţiune;
e) persoanele bănuite sau învinuite de comiterea unor infracţiuni grave, deosebit de grave şi
excepţional de grave - de celelalte persoane;
f) persoanele care pînă la arestare au deţinut funcţii de răspundere în autorităţile publice - de
celelalte persoane;
g) persoanele care, în virtutea funcţiilor ocupate anterior, pot fi ameninţate cu răzbunarea - de
celelalte persoane;
h) persoanele bolnave de boli infecţioase sau care necesită o îngrijire şi supraveghere medicală
specială - de celelalte persoane;
i) persoanele condamnate de persoanele aflate sub arest preventiv.
(2) Persoanele lăsate, în modul stabilit de lege, în izolatorul de urmărire penală pentru îndeplinirea
lucrărilor de deservire gospodărească a instituţiei se deţin în încăperi separate, izolat de persoanele aflate
sub arest preventiv.
Articolul 310. Temeiurile şi modul de eliberare a
persoanelor aflate sub arest preventiv
(1) Temeiuri pentru eliberarea persoanei aflate sub arest preventiv sînt:
a) înlocuirea sau revocarea măsurii preventive;
b) liberarea provizorie;
c) încetarea de drept a măsurii preventive în condiţiile art.195 din Codul de procedură penală.
(2) Eliberarea persoanei aflate sub arest preventiv se face de către şeful locului de arest preventiv
în temeiul hotărîrii judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată. La expirarea termenului de ţinere
sub arest, eliberarea persoanei aflate sub arest preventiv se face în temeiul deciziei şefului locului de arest
preventiv.
(3) Hotărîrea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată cu privire la eliberarea
persoanei aflate sub arest preventiv urmează a fi executată imediat după primirea ei la locul de arest
preventiv. În cazul în care termenul de arest nu a fost prelungit sau a expirat termenul maxim de ţinere sub
arest, prevenitul este eliberat în ziua şi la ora expirării termenului de ţinere sub arest preventiv, dacă nu este
primită pentru executare hotărîrea judecătorească de condamnare la închisoare sau detenţiune pe viaţă.
Persoanelor eliberate li se înmînează actele, obiectele, banii păstraţi la conturile lor de peculiu, precum şi un
certificat în care se indică termenul aflării sub arest preventiv şi temeiurile eliberării.
T i t l u l VII
EXECUTAREA SANCŢIUNILOR CONTRAVENŢIONALE
Capitolul XXX
EXECUTAREA SANCŢIUNILORCONTRAVENŢIONALE
Articolul 311. Condiţii generale de executare a ?
hotărîrilor cu caracter contravenţional
Hotărîrile cu caracter contravenţional se execută în modul prevăzut în titlul V din prezentul cod,
cu derogările stabilite în prezentul titlu.
Articolul 312. Trimiterea hotărîrii spre executare
(1) Trimiterea spre executare a hotărîrilor privind aplicarea sancţiunii administrative, cu excepţia
sancţiunii avertismentului, revine instanţei de judecată sau persoanei cu funcţie de răspundere care a adoptat
hotărîrea.
(2) Hotărîrile judecătoreşti privind aplicarea sancţiunii arestului contravenţional faţă de persoanele
care nu se află sub arest se expediază organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul
contravenientului pentru escortarea lui la locul de deţinere cel mai apropiat.
(3) În cazul pronunţării cîtorva hotărîri privind aplicarea sancţiunilor contravenţionale referitor la
una şi aceeaşi persoană, fiecare hotărîre se execută separat.
executarea sancţiunii? contravenţionale
(1) Executarea sancţiunii avertismentului se asigură de către instituţia sau organul care a adoptat
hotărîrea.
(2) Executarea sancţiunii amenzii aplicată persoanelor fizice sau juridice se asigură de executorul
judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se
află domiciliul sau sediul contravenientului. Executarea sancţiunii privării de dreptul special, a muncii
neremunerate în folosul comunităţii şi a sancţiunilor aplicate persoanelor juridice, cu excepţia amenzii,? se
asigură de către organul de probaţiune.
(3) Executarea sancţiunii arestului contravenţional se asigură de către penitenciare.
(4) Instituţiile şi organele prevăzute la alin.(1)-(3) ale prezentului articol comunică instanţei de
judecată, în termen de 5 zile, despre executarea hotărîrilor cu caracter contravenţional.
(5) Acţiunile ori inacţiunea instituţiei sau organului care asigură executarea hotărîrilor cu caracter
contravenţional pot fi contestate în modul stabilit de lege.
Articolul 314. Executarea sancţiunii avertismentului
Hotărîrea de aplicare a sancţiunii avertismentului se remite contravenientului, contra semnătură,
de către organul care a adoptat hotărîrea cu privire la sancţionare.
Articolul 315. Executarea sancţiunii amenzii
Sancţiunea amenzii contravenţionale se execută în condiţiile capitolului XVIII din prezentul cod.
Articolul 316. Executarea sancţiunii privării
de dreptul special
Sancţiunea privării de dreptul special se execută în condiţiile capitolului XIX din prezentul cod.
Articolul 317. Executarea sancţiunii muncii
(1) Sancţiunea muncii neremunerate în folosul comunităţii se execută în condiţiile capitolului XXI
din prezentul cod.
(2) În caz de eschivare a contravenientului de la executarea sancţiunii, organul de probaţiune
înaintează instanţei de judecată un demers privind înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunităţii cu
o altă sancţiune, în conformitate cu prevederile legislaţiei contravenţionale.
Articolul 318. Executarea sancţiunii arestului
contravenţional
(1)??Sancţiunea arestului contravenţional se execută în condiţiile stabilite pentru regim iniţial într-
un penitenciar de tip semiînchis, conform prevederilor capitolului XXII din prezentul cod.
(2)??Nu se admite aplicarea armei de foc în privinţa contravenienţilor, cu excepţia cazurilor
prevăzute la art.223 din prezentul cod.
Articolul 319. Amînarea executării sancţiunii contravenţionale
şi liberarea de executare a sancţiunii
contravenţionale
Amînarea executării sancţiunii contravenţionale şi liberarea de executare a sancţiunii
contravenţionale se efectuează în modul stabilit de legislaţia contravenţională.
Articolul 320. Stingerea executării sancţiunii?
contravenţionale
(1) Prin stingerea executării sancţiunii contravenţionale se stinge raportul juridic de executare a
sancţiunii contravenţionale, adică obligaţia contravenientului de a executa sancţiunea contravenţională şi
dreptul organului de stat de a cere executarea sancţiunii contravenţionale.
(2) Stingerea executării sancţiunii contravenţionale se efectuează în temeiurile prevăzute în
Articolul 321. Executarea sancţiunilor? contravenţionale
aplicate?persoanelor juridice
Executarea de către persoane juridice a sancţiunilor contravenţionale se efectuează în condiţiile
capitolului XXVII din prezentul cod.
Titlul VIII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 322. Intrarea în vigoare
Prezentul cod intră în vigoare la 1 iulie 2005, cu următoarele excepţii:
a) prevederile ce reglementează cerinţele regimului de deţinere în penitenciare a persoanelor care
execută pedeapsa închisorii sau detenţiunii pe viaţă intră în vigoare pe măsura creării condiţiilor necesare,
dar nu mai tîrziu de 1 ianuarie 2013;
b) prevederile titlului VII intră în vigoare la data abrogării Codului cu privire la contravenţiile
administrative.
Articolul 323. Prevederi aplicative
(1) Dispoziţiile cărţii întîi a prezentului cod se completează cu prevederi din Codul de procedură
civilă.
(2) Hotărîrile cu caracter civil aflate pe rol la executorii judecătoreşti se execută conform
procedurii prevăzute de prezentul cod.
Articolul 324. Abrogarea unor acte
La data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă:
a) Titlul V al Codului de procedură civilă aprobat prin Legea R.S.S.Moldoveneşti din 26
decembrie 1964;
b) Codul de executare a sancţiunilor de drept penal nr.1524-XII din 22 iunie 1993;
c) Legea nr.1226-XIII din 27 iunie 1997 cu privire la arestarea preventivă.
Articolul 325. Organizarea executării
Guvernul:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu
prezentul cod;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezentul cod şi va asigura elaborarea actelor
normative necesare pentru punerea în aplicare a acestuia.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Eugenia??OSTAPCIUC
Nr. 443-XV. Chişinău, 24 decembrie 20

CONSEMNUL SANTINELEI DE LA PUNCTUL DE CONTROL SI TRECERE
Santinela de la punctul de control este responsabila de respectarea regimului de acces
conform normelor stabilite .Ea se subordoneaza ofiterului de serviciu si ajutorul acestuia.
Santinela de la PCT este obligata:
-sa primeasca postul,lacatele ,cheile starea mijloacelor de stingere a incendiilor,a statiilor
radio,starea registrelor ,ecusoanelor, luminei si documentatiei de serviciu,
si sa le foloseasca regulamentar.
-sa raporteze imediat OS in caz de neajunsuri,cit si de predarea primirea postului
-sa cunoasca temeinic si sa respecte intocmai modul de admitere a persoanelor si mijloacelor
de transport prin PCT.
-sa pazeasca si sa apere ferm postul incredintat
-sa execute cu vigilenta serviciul ,fara a se sustrage ,sa nu lase din miini armamentul din
dotare si sa nul dea nimanui (cu exceptia situatiilor stipulate in regulament).
-sa nu paraseasca postul pina nu va fi schimbat,chiar daca viata ii este pusa in
pericol,parasirea fara voie a postului este o infractiune militara.
-sa execute strict modul de minuire a armei de foc si sa respecte masurile de securitate
-sa cunoasca aplicarea mijloacelor incendiare, a armei de foc.
-sa respecte cu strictete regimul si pseudonimele de convorbire cu statiile radio
-sa raporteze imediat OS in caz de schimbare a situatiei la post
-sa aiba permanent portile de la PCT inchise
-sa deshida portile doar dupa ce a stabilit identitatea persoanei
-sa verifice actele si sa efectueze mentiunile corespunzatoare in registru
-sa descopere cu iscusinta siretlicurile aplicate de persoanele care vor sa patrunda la
obiectivul pazit prin PCT
-sa permita intrarea la obiectivul pazit doar la prezentarea permiselor si legitimatiilor
conform regulamentului serviciului interior de acces,in dispozitia DDS
-sa retina persoanele care au incercat sa patrunda la obiectul pazit cu acte false sau
necorespunzatoare
-sa controleze minutios mijloacele de transport si incarcaturile ce trec prin PCT,sa ridice
obiectele interzise ,sa retina infractorii ce se ascund in mijloacele de transport sau ce
incearca sa patrunda la obiectul pazit si sa raporteze imediat O.S
-sa manifeste o cultura inalta in raport cu cetatenii,in procesul indeplinirii obligatiunilor de
serviciu.
-in caz de patrundere la obiectivul pazit ,pe timp de noapte, a oricaror persoane necunoscute
santinela le someaza strigind puternic “STAI CA TRAG” si cheama OS urgent raportindui
situatia.
-daca persoana data nu se supune somatiei de a se opri, de a se culca la pamint santinela
impinge cartusul in camera cartusului si executa un foc in plan vertical.
-In caz de neindeplinire a acestor somatii si de tentativa de patrundere la obiectivul pazit
santinela face uz de arma asupra infractorului
-in caz de imbolnavire subita a santinelei ,ea cheama imediat OS
-in cazuri extreme ,de pericol,atac asupra postului pazit,care nu suporta aminare si
mijloacele de transmisiuni au careva deficiente ,santinela poate chema OS la post prin
executarea unei impuscaturi in sus .
-cind este controlat saluta prin luarea pozitiei “drepti” folosind formula “D-LE capitan in
timpul serviciului meu nu sa intimplat nimic deosebit” sunt santinela Nr 1 locotenent
major Enachi M.
MASURILE DE SECURITATE GENERALE CU ARMA DE FOC
-In timpul primirii armei de foc este necesar de a verifica arma daca este
incarcata sau nu.
-In timpul minuirii armei de foc este strict interzis de a indrepta arma spre cineva sau de a
tinti,precum si nutrebuie de permis altcuiva sa indrepte arma spre noi sau sa tinteasca
-Orice arma se socoate incarcata pina cind nu ai verificato personal
-Chiar daca ai verificat arma personal comportate cu ea ca si cum ar fi incarcata
-La punerea cocosului la pragul de armare sau ducerea mansonului inchizator in pozitia din
urma ,arma trebuie sa se afle sub un unghi de 45° atasata la captorul de gloante
-In toate cazurile enumarate mai sus nici intrun caz nu se pune degetul pe tragaci cu exceptia
extremei necesitati
-Inainte de iesirea sau predarea serviciului,de iesirea la trageri sau de primire a armei de foc
la alte operatiuni este necesar de a verifica arma pentru a depista oarecare obiecte interzise in
teava armei ,pentru aceasta trebuie de efectuat:
------demontam incarcatorul
------dezasiguram
------ducem mansonul sau inchizatorul in pozitia din urma pina la capat
------controlam cu vederea ,daca nus obiecte interzise(cilti ,cirpe ,cartuse,..
------dam drumul la mansonul inchizator
------efectuam percutia
------asiguram
------montam incarcatorul
Punem arma in toc sau la spate automatul
REGIMUL DE ACCES
Regimul de acces reprezinta ordinea stabilita de admitere,pe la punctele (posturile)de control
a angajatilor obiectivului,vizitatorilor,transportului si mijloacelor materiale.
Regimul de acces trebuie sa asigure trecerea sanctionata a angajatilor si a vizitatorilor
,introducerea si scoaterea legala a productiei materiale ,functionarea ritmica a
interprinderii(institutiei,reprezentantei,subdiviziunii) si sa excluda:
---patrunderea nelegitima a persoanelor pe teritoriul pazit si in incaperile
,cladirime,constructiile de regim.
---intrarea (iesirea) necontrolata a mijloacelor de transport , introducerea si scoaterea ilegala
a bunurilor ,documentatiei si a valorilor materiale.
---scoaterea si introducerea la obiectivele teritoriului si incaperilor pazite a obiectivelor
(materialelor)interzise.
Regimul de acces il stabileste conducatorul subdiviziunii .

Cartea Despre Mijloace Speciale 1111-180081899

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea Despre Mijloace Speciale 1111-180081899

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEGENr.

privind modul de aplicare a forţei fizice,a mijloacelor speciale şi a armelor de foc

Publicat : 14.12.2012 în Monitorul Oficial Nr. 254-262 art Nr : 836

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

2. Cascheta moto “Start’’ – este destinata pentru apararea capuluide la diferite

Cascheta de masă plastică „GETA”– destinata pentru

3. Coiful de oţel militar – apără capul

Masa – 1,5 kg;

4. Coiful special de titan „Sfera” –

5.Coiful “Masca-1” de titan cu vizieră şi sticlă nepătrunzătoare (bronată) – apără de

Masa - 3,85 kg cu vizier.

Veste şi scurte antiglonţ:

Vestă antiglonț ”OHORONEȚ”

Vesta antiglonț ”Garant-CK”

Vestă antiglonţ „ЖЗТ-71М” – apără corpul de gloanţele pistoalelor, revolverelor şi de

Masa – 10,5 kg;

Vestă antiglonţ „Cora – 2” – destinată pentru apărarea individuală a colaboratorului de

Scurtă antiglonţ „Miraj” – apără corpul de arme

Puterea loviturii -pina la 30 djouli

Scut contra loviturilor de tip „Vitraj – У” – apără

Dimensiunile scutului – 1200 x 600 mm;

Scut contra loviturilor de tip „Vitraj – М”

Scut blindat „.БЩ - 82” – apără de gloanţele pistoalelor, revolverelor şi pistoalelor-

Scut blindat „Забор” – apără de gloanţele pistoalelor şi

Alte mijloace de protecţie, care nu sunt folosite pentru apărarea activă.

Apărătoarele de membre (metal)

2. Masca antigaz – destinată pentru apărarea organelor

L-1 sau OZK

Mijloacele de apărare activă

Bastonul de cauciuc „ПР-73M”(modernizat) - – se foloseşte pentru respingerea atacului

Masa – 0,73 kg;

Bastonul telescopic cu mîner de metal cauciucat „ПР-89” şi „ПР-90”(cu mîner) –

Bastonul combinat „Tonfa” – se foloseşte pentru respingerea atacului infractorului

Cătuşe de unică folosinţă – se aplică pentru

Grenade de mînă cu gaze.

 Grenadă cu gaz “Teren - 6” – destinată în scopul stopării

 Grenada de mînă cu substanţă iritantă, cu o

Destinată pentru presiunea psihică şi de voinţă a

 Grenada de mînă cu aerozol ”ДРЕЙФ”

 Grenada de mînă cu aerozol РГ-60АЗ “ДРЕЙФ-

 Bloc de dame cu componenţă pirotehnică de acţiune iritantă

Destinat pentru crearea norului a unei substanţe

Destinată pentru mascarea colaboratorilor de poliţie şi militarilor unităţilor interne de

Cartuşe cu grenade cu gaze.

Împuşcarea asupra ţintei a

Cartuş cu grenadă cu gaz “Черемуха -4” –

 Volumul norului – 50m³;

 Unghiul de tragere - 60˚

2. 43-mm împuşcătura cu acţiune iritantă ВГМ93.200

Se interzice aplicarea lor in regiunea gitului,fetei,organelor genitale,glandelor mamare la

„TEREN-12P”- este destinat pt.aplicarea ca mijloc de autoaparare prin actiunea traumatica

Nu se admite aplicarea din arme de vinatoare cu teava ce spre iesirea incarcaturii se

Partile componente a armeipentru demontarea partiala:

punerea portinchizatorului in pozitia din urma:a) siguranta

incarcarea incarcatorului cu cartuse

Demontarea „ Toz 87”

demontam mecanismul de dare a focului

Demontam teava cu capacul cutiei

Demontam pistonul de gaze si incarcatorul

Montam pistonul de gaze si incarcatorul

montam teva cu capacul cutiei

9. ВОЗМОЖНЫЕ НЕИСПРАВНОСТИ И МЕТОДЫ ИХ УСТРАНЕНИЯ

Неполадки Причины Устранение

Неполная подача патрона из Загрязнение магазина Разобрать н прочистить