CÂNTECE DE MUNTE

INDEX

ABSURDA NINSOARE-112 FATA DIN CARAIMAN-15

ACTORUL-36 FATA DIN VIS-104
ADELINA-54 FATA MORGANĂ-166
AIURIT ŞI ABURIT-115 FATA MUNŢILOR -2
AMINTIRE CU HAIDUCI-93 FĂRĂ PETALE-159
AMORUL CUBIST-138 FELIA-66
ANA LUI MANOLE-171 FLOARE DE COLŢ-25
ANDRII POPA-82 FLORILE DALBE-123
ANTIPRIMĂVARA-35 FOCUL VÂNĂT-179
ANXIETATE-155 FRUNZA-146
ARSURĂ-178 GARA-148
AZI TOTUL PARE GAŞCA-68
SCHIMBAT-24 GLOSĂ-31
BALADA BLONDELOR HAI DIHAI-17
IUBIRI-177 HAI SĂ NE IMAGINĂM-174
BALADA FULGERATĂ DE IMNUL BUCEGILOR-16
VÂNT-33 IMNUL DIANEI-1
BĂTĂLIA S-A SFÂRŞIT, IMNUL PIETREI CRAIULUI-14
SOLDATUL-113 IMPOSIBILA NUNTĂ-118
BĂTRÂNUL REFUGIU-19 INIMĂ DE ŢIGANCĂ-69
BILETUL DE TREN-120 IUBESC PLOILE-169
BING BANG-67 IUBIREA CEA MARE-94
BUCEGII MEI-6 IUBIRE-IDEAL-108
CAII LIBERI-154 IUBITO-55
CANA CU VIN-107 ÎMI PARE RĂU-59
CÂND S-O-MPĂRŢIT ÎMPREUNĂ-144
NOROCU'-77 ÎNSERAREA-135
CÂNTEC ÎN NOAPTE-157 ÎNŢELEGERE-95
CÂNTEC PENTRU ÎNVAŢĂ DE LA TOATE-29
PRIETENI-103 JOC DE COPIL-176
CÂNTEC PENTRU TINE-156 JURĂMÂNT LA PUTNA-47
CÂNTECUL BUFONULUI-96 LA ADIO-37
CARAVANELE-74 LA RĂZBOI-39
CASTELUL-147 LA STRÂNS DE FÂN-20
CĂLUGĂRIL DIN VECHIUL LA UN CEAI-91
SCHIT - 30 LAVINIA-62
CERBUL-172 LUMINĂ-106
CERUL ŞI PĂMÂNTUL-125 M-A ŢINUT MAMA ACASĂ-7
CIREŞARII-161 MAI ŢII MINTE SEARA-N
CIREŞUL-63 CARE?-58
COLIND-34 M-AM INDRAGOSTIT
COLINDĂ TRISTĂ-122 NUMAI DE EA-141
COLINDUL GUTUII-38 MAREA-163
COLINDUL MÂINILOR MICA ŢIGANIADĂ-84
TRUDITOARE-43 MICUL PRINŢ-170
COPACII FĂRĂ PĂDURE-132 MICUŢA BLONDĂ-52
DACĂ AI GHICI-145 MI-E DRAGĂ PĂDUREA-26
DACĂ DRAGOSTE NU E –140 MIELUL-49
DACĂ VREI SĂ PLECI-133 MOARTEA UNUI ALPINIST-11
DE CE?-168 MUGUR DE FLUIER-83
DECEMBRE -150 MUNTELE ALB-22
DELIR-51 NINGE-23
DELIRUL-61 NINGE IAR-117
DESCHIDE UŞA, CREŞTINE - 121 NOAPTE LA MARE,
DIN COPILĂRIE-12 NOAPTE LA MUNTE-27
DONA, DONA-153 NOPŢI-99
DOR DE EMINESCU -48 NU AM MAI FOST ACASĂ DEMULT-114
EPILOG-60 NU-I NIMIC, ASTA E!-90
NUMAI NOI-4 SĂRACĂ INIMA ME'-76
NUMĂRĂTORI DE PLOI-131 SCÂNDURA-160
NUNTA-78 SINGUR ÎN NOAPTE -101
NUNTA PE CARAIMAN-18 SINGURĂ-149
OAMENI DE ZĂPADĂ-151 STRADA POPA NAN-89
OCHI NEGRI, OCHI DE STRADA TA-80
ŢIGAN-85 STRUNGA-79
OCHII CĂPRUI-53 SUFLET FĂRĂ CHEI-143
OCHII VERZI-57 SUNT SĂRAC-21
ODATĂ AM UCIS O ŞATRA-73
VRABIE-116 ŞI DE-AR FI-142
OM BUN-9 TAINA-109
OM ÎN AMURG-28 TANGO ŢIGAN-72
OMUL PĂDURII-75 TARDIVE-130
OSTAŞII LUMINII TÂRG DE SCLAVI-110
COLINDĂ-124 TĂCUT-152
PAT DE FLORI-128 TE ÎNTREB PE TINE SOARE-86
PĂDURE LINIŞTITOARE-10 TEAMA-41
PĂDURE NEBUNĂ-3 TOTUŞI, IUBIREA-42
PĂMÂNTUL DEOCAMDATĂ-46 TRANDAFIRUL ALBASTRU-167
PE CINE ŞI CÂTE CĂRĂRI-8 TREC ŢIGANII-70
PIAŢA ROMANĂ NR-100 TU-127
PLOAIA-136 ŢIGĂNCUŞA-71
PLOAIA CARE VA VENI-98 ŢURŢURI METALICI-165
PLOAIE ÎN LUNA LUI ULTIMA ZI-44
MARTE-139 UMBRA-129
PROVERBE-97 UN ALT ÎNCEPUT-102
PUŞTOAICO-65 UN OM PE NIŞTE SCĂRI-92
PUTEREA SĂ ALEGI -40 VAGABONZI-56
RÂPA-13 VARA PROMISĂ-164
RĂNITUL DINTRE LINII-158 VERDE CRUD-173
RESEMNARE PATERNA-111 VINO SĂ DANSĂM, IUBITO-126
ROMANŢĂ DE TOAMNĂ-5 VINOVAŢII FĂRĂ VINĂ-88
VIS DE PRIMĂVARĂ-87
ROMANŢĂ ÎNTRE DOUĂ VISUL-32
TRENURI-119 VISUL-137
RUGĂ PENTRU PĂRINŢI-45 VOI SUFERI-50
SALA PAŞILOR PIERDUŢI-175 VREMURI-81
SĂ TROSNEASCĂ LEMNE-N VULTURUL-162
FOC-105 ZIUA-64
SĂ-NTOARCEM TIMPUL-134
 1.IMNUL DIANEI
Am E Am
1.Şi-am pornit să reclădim Diana
Am E Am
Un refugiu ars şi părăsit
C E Am
Şi-am lăsat şpriţul şi damigeana
C E A Şi-o luai pe calul meu şi nu mai ştiu nici eu
Şi din Plaiul Foii am pornit.
Am E Am
Am
R: Mamă unde eşti? Bate-mă de
vrei
E Am
Dar lasă-mă cu ei !
Mamă unde eşti? Poţi să mă
şi baţi
Dar lasă-mă-n Carpaţi !
2. Şi într-o zi cu ploaie şi cu ceaţă
Cu rucsacii-n spate şi vopsea
În alertul nostru pas de raţă
Am atacat-o pe Diana.
3.Scândură lungă, scândură lată
O cărăm până ne facem mici
Şi echipa noastră cocoşată
Parcă-ar fi o ceată de pitici.
4.Totu-i bine la-nserare
Când cu calde lacrimi ne rugam
O, Ceresc Părinte, îndurare!
Fă mai cald să nu mai îngheţăm.
5.Şi-am ajuns acolo toţi o forţă
Şi-ntr-o scurtă clipă de răgaz
Am aprins a tinereţii torţă
De îndată ce-am ajuns în Crai.
2.FATA MUNŢILOR
C Umbra mea albă va veni să se-aştearnă
1.În Piatra Craiului plecat-am iară
Pe-un cal frumos la spate c-o chitară
F C
Şi hoinăream hai-hui prin Piatra Craiului
G C
S-o întâlnesc pe fata munţilor.
2.Şi iată la o cotitură apare
O fată blondă pe un cal călare
I-am spus să stea pe loc să o sărut cu foc
Dar ea n-a vrut şi-n goană a fugit.
3.Priveam năluca-n zare cum dispare
O fată blondă pe un cal călare
E Pe cal încălecam, la cal bice-i dădeam
Să o ajung pe fata munţilor.
4.În goană lângă un mic izvor
Stătea întinsă fata munţilor
De-atâta foc şi dor c-o sărutai.
Dm 5.În Piatra Craiului venit-am iară
Cu un rucsac în spate şi-o chitară
Şi hoinăream hai-hui prin Piatra Craiului
Să-i întâlnesc pe cei ce m-au născut.
6.Trecut-au zile lungi şi ani de-atunci
Şi-n Piatra Craiului au apărut
O fată şi-un băiat pe-un cal înaripat
Şi-un cântec vechi de la străbuni lăsat.
3.PĂDURE NEBUNĂ
Em
1.O vară întreagă m-a ţinut pădurea
G
Cu faţa în iarbă şi gândul aiurea
Em
Iar acum în toamnă la plecare
G D Em
Se tânguie că mă rup din inima ei şi o
doare.
G
R: Pădure, pădure nebună
Em
În fiecare noapte cu lună
G
Voi rătăci fără ţintă agale
Em G
D Em
Ca o frunză mânată de vânt pe
potecile tale.
2.În fiecare noapte de iarnă
Ca o ursoaică cu puii ucişi
La umbra stejarilor trădaţi de frunziş.
3.Voi veni în fiecare dimineaţă
Uneori ca o umbră alteori ca o ceaţă
Ori ca o negură, ori ca o brumă
Voi veni, voi veni, nu te mai tângui pădure
nebună.
 4.NUMAI NOI Să avem motive de a ne pierde.

Em G D 3.Frunze îţi trimit scrise cu grafit

1.Numai noi, suntem împreună Sau cu movul iernii care vine
Em G D
Ce să-ţi mai înşir, frunze în delir
Numai noi sub clarul de lună
G Em D Em Te iubesc şi mă gândesc la tine.
Suntem doi fericiţi în munte
Tu şi eu cuplul fericirii 4.Orişiunde merg frunze cad din cer
Eu şi tu vis al împlinirii Şi din clopot ni se-aude mersul
Iar în păr porţi doar flori de munte. Scriu scrisori pe flori lăcrimând în ploi
Într-un liber schimb cu universul.
G D Am
R: Vom fi singuri prin văi şi pe
creste 6. BUCEGII MEI
Din noi doi va rămâne o
poveste Em C
G D B7 Em
1. Mi-e gândul iar hoinar prin munţi
Împreună vom fi şi ne vom Em C Em
iubi. Prin văi şi chei, Bucegii mei
Şi simt pe căpriori tăcuţi
2.Numai noi, câtă poezie Păzindu-se uitaţi de zei.
Numai noi, noaptea e târzie
Focul doar mai trosneşte parcă D Em
Sunt al tău, nu mai sunt cuvinte R: Parfumul florilor de colţ
D Em
Eşti a mea, ne iubim pe munte
Te-ndeamnă pe stâncă să sui
Pat de flori, şi-mpărţim o soartă.
Pe Brană, pe jnepeni, pe Colţi,
Pe Acele Morarului.
3.Jos sunt flori, pe cer numai stele
Ne iubim martore-s doar ele
2. Soarele încet coboară
Adormim ca şi doi copii
Uşor s-a dus înspre apus
Numai vis sub clarul de lună
Liniştea mă înfioară
Numai vis, suntem împreună
Acolo sus, înspre apus.
Amândoi plini de bucurie.
R2:S-aud izvorul clipocind
Şi vântul ce adie alinare
5.ROMANŢĂ DE TOAMNĂ Şi stele pe boltă se aprind
G Em
Nici focul nu l-am uitat.
1.Nu pot să stau drept merg cu toamna-n
piept Usor s-a dus înspre apus
C D Prin văi şi chei, Bucegii mei.
Vântu-n toate rănile mă doare
Şi pe orice drum ca un vers postum
Vine frunza în întâmpinare.

R: Şi-am să-ţi scriu scrisori

Pe tulpini de flori
De lumina stelelor pătrunse
Şi-un roman să-ţi scriu
Folosind pe viu sub umbra de
nuc
Tincturi de frunze.

2.Putredul accent a lovit atent

Fiecare fir de iarbă verde
Clipe indigo care încotro
 7.M-A ŢINUT MAMA ACASĂ
C F
1.M-a ţinut mama acasă
G C
Să nu vin la tine
Însă eu am tot rugat-o
Pân' s-a săturat de mine.
R: Nu mai pot
Să mai suport
La munte vreau
Să mă întorc.
2.Dacă ai un ghid nebun
Şi-un nebun să-ţi cânte
Orice ţi-ar face părinţii
Ai să te întorci la munte.
3.Sâmbătă voi sta acasă
Singur voi petrece
Altfel risc ca să mă treacă
Ai mei pe hrană rece.
3.Poate acuma să mă lege
Să mă bată-n cuie
Am să fug şi-ntotdeauna
Am să mă întorc la munte.
8.PE CINE ŞI CÂTE CĂRĂRI
G D C D
1.Pe cine şi câte cărări las în urmă nu-mi
pasă
Trec singur prin lume deşi câteodată m-
apasă
Sunt vesel chiar dacă ştiu bine că drumul
se înfundă
Voi merge spre zare şi n-are decât să se
ascundă.
C D
C Ce va fi acolo, să tot petreci!
R:Cânt fără să-mi pese că-i cineva să m-
asculte
G D
D
Îmi place doar toamna când umblu prin
frunzele multe
G D
Visez o iubire ce n-a fost şi nu e
G D
G
Deşi tot mai rece şi singur cărarea mă
suie.
2.Din cărţi nu rămân cu nimic nu mă învaţă
Decât frumuseţea pădurilor câte-o povaţă
Mi-e sufletul pajişte, inima luncă şi vie
Tristeţile toate din lume mi-s scumpe, să
vie.
3.Când beau din întinderi şi gust din încinse
izvoare
Nimic nu mă îmbată mai mult decât umeda
zare
De oameni mi-e drag când departe de ei
ştiu că unde
Şi unde o mână învinsă de febră se-
ascunde.
4.Dar nu-i nici lumină şi nu-i nici durere prea
aproape
De aceea m-aşez lângă ţărmul cu vise şi
ape
De aceea pe cine şi câte cărări las în urmă
nu-mi pasă
Şi-mi plac numai mie şi numai cu florile-n
cască.
9.OM BUN
Dan Andrei Aldea
Am E Am
1.Om bun deschide-ne poarta
C Dm E
Dă-ne o coajă şi nu ne goni
Dm Am E Am
În schimb îţi vom alunga tristeţea
Ducu Bertzi Dm E Am
Cu vesele cântece şi ghiduşii.
C G Am
R: Venim de departe şi mergem departe
Tocmai în zare sus la castel
Ne-am oprit aici pe drum ne-a prins noaptea
Dă adăpost unor bieţi menestrei.
2.La castel mâine va fi sărbătoare
Prinţesa-mplineşte ani douăzeci
Vom bea mult vin, vom goli tăvi cu mâncare
G
3.Noi vom cânta noaptea întreagă
C Oaspeţi veseli vor dănţui
Şi-n toiul petrecerii, preţ de o clipă
Om bun şi la tine ne vom gândi.
C D
4.Deschide-ne poarta şi dă-ne o coajă
C D Ai milă de nişte bieţi menestrei
Veşnic pe drum asta ni-i soarta
Veşnic pe drum căutând un castel.
10.PĂDURE LINIŞTITOARE

C G
P123212
1.Codrule, măria ta, lasă-mă la umbra grea
Am F
Şi să-mi curgă lumea mea
Dm
Umbra-i deasă, vântul bate
F G
Şi răcoarea mă străbate
F G
Voi gândi la toate cele
G C
Câte-n lună şi in stele
F G
O să am doar flori în faţă
G C
Şi privirea în verdeaţă.
2.O să fiu atunci cuminte
Şi-o să-mi fii chiar tu părinte
Şi-o să-mi dai îmbrăcăminte
Umbră deasă drept cămaşă
Şi copacii ca o casă
Voi gândi la mândra mea
Şi frunzele-mi vor cădea
Şi la oameni m-oi gândi
Lucrurile toate se vor limpezi.
3.Pădure frumoasă eşti
Să nu mi te veştejeşti
Că doar tu mă linişteşti
Umbra-i deasă, vântul bate
Gândurile-mi sunt furate
Şi gândesc la toate cele
La bătrâni şi la Ilene
O să am doar flori în faţă
Şi privirea în verdeaţă.
11.MOARTEA UNUI ALPINIST
Am E Dm
1.Ninge peste munte cu melancolie
Am E Dm
Ninge peste moartea unui alpinist
Ninge peste astre, ninge şi sfârşeşte
Inima ce-mi bate azi în pieptul trist.
Am
R: Ninge sfânt şi păgân,
Dm
Numai ochii ne rămân
Am
Despărţirea să ne-o vadă
Căci în munţi noi ne-am stins
Şi-am ajuns de-atâta nins
Nişte oameni de zăpadă.
2.Stânca grea şi dură viaţa i-a răpit
Mircea Florian Duhurile văii casă i-au făcut
Em Giulgiul îi e zăpada pe care-a iubit-o
Vântul îl jeleşte ca la început.
3.Voi cei ce astăzi dormiţi în munţi
C Voi pe care stânca dură v-a învins
O, pustietatea lasă să v-asculte
Em
Iar şoptirea blândă mi se pare plâns.
Em
4.Pulberea uitării ninge pe morminte
Cei legaţi în coardă nu vă vor uita
Către culmea vieţii mergem înainte
Em
Până-n ziua-n care stânca ne-o trăda.
Am
12.DIN COPILĂRIE
C F C
1.Sunt iarăşi pe drum, nu ştiu unde merg
G C
Mă cheamă un munte spre care alerg
C F C
Un munte pe care nu ştiu a-l numi
G C G C
Dar pe care, sunt sigur, îl voi cuceri.
C F C
R: Căci am plecat de-acasă din copilărie
G
Călărind vagoane în sens interzis
Controlorul sus fără să mă ştie jos
Mi-a cerut legitimaţia de blatist.
2.Sătul sunt de blocuri, de tristul oraş
De gări şi de trenuri, de veselul naş
Mi-am luat un rucsac, un stilou şi-un carnet
Ţigări şi chitara ce cântă încet.
3.Oriunde mă duc am prieteni
Şi văd îi salut şi pornesc iar hai-hui
Nu-mi trebuie mult, mă mulţumesc cu puţin
C O coajă de pâine şi-o cană cu vin.
C
4.Stârnesc o iubire şi-o las cu regret
M-avânt într-o alta şi gestul repet
Mă cheamă iar drumul spre necunoscut
Când cred c-am sfârşit o iau de la-nceput.
E
5.Dar ştiu c-o să vină o tainică zi
C
Să am şi eu o casă, nevastă, copii
E7 Am E Dar şi-atunci când în raft voi vedea
Iar mersul de trenuri din noi voi pleca.
13.RÂPA
Dm C Dm
1.La marginea pantei abrupte
 Bb C Dm
La un han s-a oprit un străin
Bb C Dm
Era trist şi avea hainele rupte
Bb C Dm
Şi pe masă o cană cu vin.
2.Un străin ce-nconjoară pământul
Stai la mine rămâi doar un ceas
Să te întorci înapoi nu mai ai unde
Înainte să mergi ţi-a mai rămas.
3.Mi-amintesc de o vară fierbinte
De-o pădure cu muguri pe ram
Mi-amintesc de prieteni şi de iubită
Şi de-o casă cu mama la geam.
4.Am ajuns la un mal pe o stâncă
Să-mi înec tot amarul nu pot
Şi mă-ntreb dacă apa este adâncă
Să mă-nec azi cu jale cu tot.
5. Mi-a răspuns ridicându-se agale
Avea ochii plini de lacrimi şi dor
“Mulţumesc pentru vinul măriei tale
Eu mă duc azi la râpă să mor”.
6. Acum plîng şi nimeni n-aude
Trec printre oameni socot
Înainte să merg nu am unde
Înapoi să mă-ntorc n-are rost.
14.IMNUL PIETREI CRAIULUI
Am G Şi prin zăpada-naltă să tai poteca lină
Am
1.Şi-avem un singur Crai ce-aşteaptă
neclintit
G Am
Cu ale sale creste ce-s roşii-n asfinţit
G 7.Când râuri de sudoare ţi-or şiroi pe faţă
Am
Plecăm sâmbătă seara plecăm toţi
împreună
C G
Liberi ca să fim sub cerul plin de lună.
Am C G
Am
R: Şi-aş vrea să vii şi tu, să mergem
împreună
C G
Am
Să împletim acolo a Craiului
cunună
G
Am
Din garofiţe roşii şi din bujori de
munte
C E
Din liliac şi flori de colţ cărunte
C E Am E Am
Hei, hai liliac şi flori de colţ cărunte.
2.Să vii să îl străbatem pe ale sale drumuri
Să vezi cum cresc la brazi cu miile de
muguri
Să vezi şi jneapănul cum creanga şi-a
plecat
Ce vitregă-i natura, ce vânt neîncetat.
3.De pleci din Curmătura traseu pe bandă-
albastră
Ajungi în Şeaua Caprei cobori apoi sub
creastă
Să treci şi de Găvan, de Padina închisă
De stânca Orgii Mari şi de Diana stinsă.
4.De vrei să ştii ce-i muntele să urci prin
Crăpătură
Să treci prin Vârful Turnu, să mângâi stânca
dură
Să treci de Ascuţit , Ţimbalele amândouă
De Vf. Şpirlea , Omu când ninge şi când
plouă.
5.De mergi înspre Ascunsă , pe Hornul
nisipos
E ceaţă şi e iarnă şi vântul e tăios
Să simţi rucsacu-n spate o muncă de Sisif
Iar mâna pe chitară lipindu-se de grif.
6.Pe Lanţuri de te-ncumeţi în nopţi cu luna
plină
Să porţi la tine-n piept trei flori de margarete
Să-ngenunchezi vreodată la crucea unei
fete.
Să ai credinţa-n munte şi-ncredere în viaţă
Aicea sus pe munte nimic nu e uşor
Am Mai bine staţi acasă în poala mamelor.
15.FATA DIN CARAIMAN
D
Am A
1.Sub cer senin, de soare plin, frumos ca F G
C
niciodată Oriunde-ai fi răspunde la a lor
D chemare
Urcau spre Caraiman pe Jepi câţiva băieţi Caraimanul, Coştila-ascunsă
şi-o fată; dup'-un nor
Având în spate un rucsac, salteaua şi cu Şi Morarul te vor primi la pieptul
cortul lor.
Şi-o pălărie verde-n cap, lăsau în urmă
totul; 2.Pe platou la mare înălţime
Babele la sfat s-au adunat
2.Şi cum urcau aşa pieptiş ajunseră-n Numai Baba Mare stă deoparte
pădure Şi-şi pune întrebări neîncetat.
Şi-acolo-au întâlnit un urs ce culegea la Oare Sfinxul care tace-ntr-una
mure; Şi priveşte în zări nepăsător
A zis ursul "măi, băieţi" crezând că târgu-i Se iubeşte-n taină cu Bătrâna
gata Sau le face curte Doamnelor.
"Vă dau ursoaica mea în schimb, voi daţi-
mi mie fata". 3.Jos în Peştera întunecoasă
Stă bătrânul schit uitat de ani
3.Au zis băieţii "fugi de-aici, ursoaica ta-i Aici doina-ţi pare mai duioasă
nătângă, Îngânată de bătrâni ciobani.
Noi ducem fata-n Caraiman, acolo ea ne Numai stareţul cu barba-i albă
cântă"; Adâncit în rugăciunea lui
Şi după drumul lung şi greu ajunseră-n Spune-ncet cu vocea lui domolă
poiană Pravila străveche a muntelui.
Şi-acolo fata le făcu o ciorbă şi-o tocană.
4.Pe Morar în nopţi cu lună plină
4.Şi strânşi în jurul focului de nimeni nu le Sau pe brânele Bucşoiului
pasă Vin scăldate parcă în lumină
Căci ei de dragul muntelui lăsară totu- Zânele din Valea Cerbului.
acasă. Au pe cap cununi de campanulă
G D A Şi în plete flori de colţ de-argint
D
Capre negre-n colţ de piatră sură
R: Frumoasă-i viaţa sus în munţi când mergi
Străjuiesc în noapte locul sfânt.
pe o cărare
Puţini în lume sunt ca noi, puţini în lumea
5.De la Vârful Omu până-n zare
mare.
Dunărea albastră poţi s-o vezi
Piatra Craiului şi Piatra Mare
16.IMNUL BUCEGILOR Făgăraşul cu-ale lui zăpezi.
Hoinărind vreodată pe-o cărare
C
Dac-o cruce-n cale-ai întâlnit
1.Dacă ai un dor ce te frământă
G Nu uita să pui măcar o floare
Nu căta că-i drum obositor Pentru cel ce muntele-a iubit.
F
Hai prietene cu min' pe stâncă
G C
Pe cărările Bucegilor.
Pe cărările umblate doar de ciute
Sub aripa Caraimanului
Ai s-auzi poveşti necunoscute
Spuse doar de glasul muntelui.
C
G 17.HAI DIHAI
R: Când Bucegii dau zvon de
piatră şi izvoare D
1.N-o ştii nimeni că m-am dus
 A D A Ne-om desfăta când bolta va sclipi.
Numa’ or vedea că nu-s
D
Sus e cerul, largă-i lumea 3.El:Dacă va fi s-avem o blândă viaţă
A D A D Un munte de copii să-mi dăruieşti
Bine c-a-nfrunzit pădurea. I-om boteza pe toţi în recea gheaţă
Şi le-om cânta, şi le-om spune poveşti.
D7 G D Ea:Iubite, vom fi singuri printre stele
R: Hai, hai, haidi, hai, dihai, Din când în când câte-un rătăcitor
dihai Ne va aduce veşti din cele rele
A D A7
D De cei lăsaţi în urmă ne-o fi dor.
Pe sub flori mă legănai, haidi,
hai, dihai. 5. Dar hai să nu plătim multă dobândă
Atâtor ani trăiţi fără de rost
2.Sus e cerul largă-i lumea Urmându-ne unica izbândă
Bine c-a-nfrunzit pădurea Şi să uităm că prea trişti vom fi fost..
N-o şti nimeni că m-am dus
Numai or vedea că nu-s.
19. BĂTRÂNUL REFUGIU
18.NUNTA PE CARAIMAN
Am Dm
Am E Am 1. Departe în munţi ascuns printre stânci
1.El:Averea mea nu-nseamnă numai bani G C E
Dm G C Am Se află bătrânul refugiu
De nunta noastră-un munte-ţi dăruiesc Acolo se întâlnesc acei ce iubesc
Dm G C Am Pereţii de stîncă şi cerul.
O casă să ne facem, ca tot omul,
Dm E Am
Am Dm
În care să te duc să te iubesc.
R:Nu-i nimeni să-i înţeleagă
Ea: Iubitul meu te însoţesc oriunde G C E
Pe piscu-nalt al marelui destin Nu-i nimeni la fel ca ei, la fel ca
Poteca noastră duce înspre munte noi
Eşti zeul meu deci ţie mă închin. Doar dorul în dulce leagăn
Să-i urce spre creste mereu.
Dm G C Am
R: El: Vino iubita mea pe Caraiman (-
2. Mi-e inima-n furci, de vrei poti să urci
Iubitul meu)
Dm G C Am Să simţi primul pas în perete
In vârf de munte să ne logodim Speranţă apoi să facem în doi
Dm G C Am Şi-apoi tot mai sus printre creste.
Mireasa mea vei fi în acest an
(- Iubitul meu)
Dm E Am
Şi fericiţi în munte să trăim.
Ea: Du-mă iubitul meu pe Caraiman
(-Iubita mea)
În vârf de munte să ne logodim
Mireasa ta voi fi în acest an (-
Iubita mea)
Şi fericiţi în munte să trăim.

2.El:Şi-n ziua când vei fi a mea mireasă

Te-mbrac în flori de colţ şi busuioc
Numele tău va umple-a noastră casă
Şi să ne-aduci mereu numai noroc.
20.LA STRÂNS DE FÂN
Ea:Sus, pe Bucegi, va fi luna de miere
Pe pat de flori de munte ne-om iubi Am
Vom uita de tot trăind în fericire 1.Să mergem amândoi la strâns de fân
 Dm
Şi soarele să ne lucească-n coasă
E 22.MUNTELE ALB
Din când în când în urmă să-ţi rămân
Am
Ca să te văd aprinsă şi frumoasă.
Pe fondul verde să te decupez
Un fel de nimfă cu picioare brune
Şi-n patima magneticei amiezi
Eu să îmbrăţişez ce nu pot spune.
2.Acolo unde nu mai e cuvânt
Şi sângele începe brusc să fiarbă
Să cad asupra ta ca trunchiul frânt
Şi-n dragoste să ne îmbrăcăm în iarbă.
Şi să miroşi a soare şi trifoi
Şi să te-ntorci în paza umbrei mele
Şi să simţim tot cerul peste noi
Şi gărgăriţe clinchetind pe piele.
3.Şi leneş scuturându-ne de fân
Să trăncănim un soi de amănunte
Din cele ce pe buze mai rămân
Când se arată ploaia dinspre munte.
Şi să uităm şi noi într-adevăr
Din forma noastră peste clăi rămasă
Iar tu să-ţi aranjezi zburlitul păr
Privindu-te în luciul blând de coasă.
Am
G C
Am
E Am
21.SUNT SĂRAC
Am Dm Am
1.Mă întreb ce s-ar fi întâmplat
Dm Am E Am
Dacă-n zori m-aş fi trezit bogat
Deseori la asta m-am gândit
Însă visul meu nu s-a-mplinit.
Am Dm
R: Sunt sărac, sunt sărac
Dm
N-am un ban în buzunar
Dm
Sunt sărac şi ce dacă
E Am
Eu cu soarta mă împac.
2.Banul e vorba ţăranului
Banul este ochiul dracului.
Când îl ai îţi pare foarte mic
Când nu-l ai nu valorezi nimic.
3.Fericirea n-o poţi cumpăra
Nici cu bani şi nici cu altceva
Cânt şi nimeni nu mă va opri
Să dau glas tăcerii inimii.
Am E Am
1.Ninge cu vorbe secate
G
Când iarna e grea
C
Şi viscolul bate
Dm E Am
Ninge cu vorbe secate.
Şi iarna e solitară
Când stele de gheaţă
Scânteie afară
Şi iarna e solitară.
G
R: Tu eşti muntele alb
C
Pe care urcăm
Dm Am
Şi-nălţimile tale ne cad la
picioare
E Am
Tu eşti muntele alb.
Tu eşti visul meu alb
În care mă-mbrac
În miresme de crin şi de liliac
Tu eşti visul meu alb.
Dm
2.Ninge cu vorbele tale
Dm
E iarnă fierbinte
Ca o rugăminte
Ninge cu vorbele tale.
Şi te-aş iubi în ianuarie
Ca pe-o floare de crin
Ca pe-o stea căzătoare
Şi te-aş iubi în ianuarie.
3.Şi îmi păstrez jurământul
Să fiu o biată frunză
Am Ce-o leagănă vântul
Şi îmi păstrez jurământul.
A
Am Iar tu rămâi ca o sete
Pe care-o astâmperi
Când iarna începe
Iar tu rămâi ca o sete.
23.NINGE
D G A D
1.Ninge astăzi pentru tine muntele e alb de
nea 2.Ţi-aminteşti în Făgăraş
Soarele din ceruri vine doar pentru iubita Capre negre-am întâlnit
mea Nu eram într-un oraş
Şi călugării din schituri vor cu toţii a te Dar eram la asfinţit.
vedea
La cabană au venit doar pentru iubita Ceru-ndată sa-nstelat
mea. Când spre Bâlea am privit
Dar ce folos, tu ai uitat
R: Când te scuturi de zăpadă Şi frumosul l-ai strivit.
Nu ştii cât eşti de frumoasă
Ochii-ţi verzi zăpada-i albă 3.Pentru tine totu-i vis
Şi se face cald în casă. Şi frumosul de-altă dat'
Mai frumos ca-n paradis
2.Şi zăpada de pe culme în vale s-a L-ai lăsat fără oftat.
rostogolit
Muntele e pus pe glumă de când ştie c-ai Dar crucea mea de-o vei găsi
venit Pe un ţarc sau pe-un vâlcel
Acum coboară şi dorul chemat de la locul Eu te rog nu te opri
lui Uită tot ce ţi-am cântat.
Tocmai de pe Vârful Omu până-n Valea
Dorului.
25.FLOARE DE COLŢ
3.Jepii Mici ca să te vadă şi-au cumpărat Viorel Popescu, Ducu Bertzi
ochelari
Şi în cea mai mare grabă i-au chemat pe Am E Am

Jepii Mari 1.Vis de-argint şi de petale

Dm Am
Nu ştiu sigur azi sau mâine pe Morar am Cuibul tău e sus pe creste
să te sui Dm Am
Să ne logodim iubito sus în vârful Raza ta-mi coboară-n cale
muntelui. E Am
Mai frumos ca-ntr-o poveste.
Dm Am
24.AZI TOTUL PARE SCHIMBAT R: Tu floare de colt
C E Am
1.Azi totul pare schimbat Minune sub bolţi
Dm Dm Am
Tinereţea-ncet s-a scurs Fragedă stea
G E Am
Ţi-aminteşti cum ne-am plimbat Iubita mea !
C
Sus pe creastă la apus.
2.Floare ninsă-n vârf de stâncă
Mai presus de nori şi stele
Flori de munte-am adunat
Cine oare să te-ajungă ?
Pe toate le-am îndrăgit
Numai dorurile mele !
Printre stânci noi ne-am jucat
Pe vremea când ne-am iubit.
F C Dm 3.Floare de lumină vie
R: O... mâine voi urca iar în Zâmbet cald de dimineaţă
creastă Te aştept de-o veşnicie
F Te-ntâlnesc o dată-n viaţă.
G
Amintirea mă cheamă, o ...
C Dm
Mâine voi porni înspre tine
F
Să-ţi trezesc în amintire 26.MI-E DRAGĂ PĂDUREA
G C
Tot ce crezi că vis a fost. Em G D Em
1.Mi-e dragă pădurea şi murmurul ei
Em G D
Mi-e plin iar rucsacul bocancii sunt grei
C G
Străbat iar poteca vreau munţii să-nfrunt
Em G D
Şi liniştea pietrei din nou s-o ascult.
2.Pornesc către creste cu dorul hoinar
Şi fluier într-una şi nu am habar
De vânturi mi-adună deasupra nori grei
De plouă, de ninge, nu-mi pasă de ei.
3.Nu sunt niciodată prea singur în munţi
Mă-ntâmpină brazii şi jepii mărunţi
Izvorul mă-ntreabă "Urcuşul e greu?"
Şi-aşteaptă răspunsul din cântecul meu.
4.Căci cântul mi-e veşnic tovarăş de drum
Îl cânt la tot pasul, cum cânt şi acum
El ştie tot dorul din sufletul meu
Mereu e cu mine la bine şi greu.
27.NOAPTE LA MARE, NOAPTE LA
MUNTE
1.Noi n-am fost niciodată doi
Ci unul singur amândoi
Sălbatic cuplu-nsingurat
Pe care timpul l-a uitat.
G Am
R: Noapte la mare, noapte la mare
D G
Buzele tale au gust de sare
Păru-ţi miroase a scoici şi a soare
Noapte la mare, noapte la mare.
Noapte la munte, noapte carpatină
Buzele tale au gust de răşină
Păru-ţi miroase a flori şi fructe
Noapte la munte, noapte la munte.
2.Noapte la mare noapte-nstelată
Inima mea e o scoică furată
Perla din ea este inima ta
Stai lângă mine, te rog, nu pleca.
28.OM ÎN AMURG
Em Am B7
1.Acum sunt un om în amurg
Piei în munţii tăi căprioară
C Am
Nu mai râvnesc să-ţi sărut buzele
C Am Em
Azi e a treia oară.
Em G Am B7
R: Fiecare zi are amurg
Em Fiecare zi are şi zori
Em C Am Em
D Em Toamna via e plină de struguri
G Am Em
Em Primăvara numai de flori.
2.Acum sunt un om în amurg
Piei din juru-mi viclean bancher
Nu am ce face cu aurul tău
Aurul n-are trecere-n cer.
3.Acum sunt un om în amurg
Ora amiezii a fost dulce, dulce
În cuibul ei din fulgi de zăpadă
Luna s-a dus să se culce.
29.ÎNVAŢĂ DE LA TOATE
lirică
norvegiană
A D A
1.Învaţă de la păr să ai statornic trup
D E A
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum
A D
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi
E A
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
2.Învaţă de la soare cum trebuie s-apui
Învaţă de la piatră cât trebuie să spui
Învaţă de la vântul ce adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.
3.Învaţă de la toate că toate sunt surori
Cum treci frumos prin viaţă cum poţi frumos
să mori
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
4.Învaţă de la vultur când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei
Învaţă de la greier când singur eşti să cânţi
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi.
5.Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor
Învaţă de la toate că totu-i trecător
Ia seama fiu al jertfei prin-lumea-n care treci
Să înveţi din tot ce piere tu să trăieşti în
veci.
Em 30. CĂLUGĂRUL DIN VECHIUL
SCHIT
C Dm
Em
1. Călugărul din vechiul schit
F C
O zi la el ne-a găzduit
Dm
Em
Şi de-ale lumii am vorbit
 G C Umbrit de brazi înalţi cărunţi ce astăzi se
Şi de-amor şi de amor mi-a povestit. destramă.
2. Şi când să plec am întrebat R: De ce va destrămaţi uşor
"Ce dor ascuns te-a îndemnat Voi vise pe poteci
Să-ţi cauţi loc printre sihaşrii?" În amintirea munţilor
El mi-a răspuns: "Doi ochi albaştri." Să dăinuiţi pe veci.
3. Călugărul din vechiul schit 2.Cad stelele ard lumânări pe-al muntelui altar
De-atâta dor a-nnebunit Vin cerbii iarăşi pe cărări pădurile tresar
Şi prin ai săi prieteni buni Izvoarele în şopot lin vestesc iubirea
Trecu la casa, trecu la casa de nebuni noastră
Iar ale tale vise vin să-ţi bată la fereastră.
4. Călugărul din vechiul schit
De-acelaşi dor a şi murit 3.Rămâi cu bine visul meu şi s-auzim de bine
L-au plâns nebuni, l-au plâns sihaştrii Te voi păstra în gând mereu voi fi mereu cu
Dar cel mai mult doi ochi albaştri. tine
Iar cel ce va veni apoi pe munte tu să-l
31.GLOSĂ aduci
M.Eminescu, Pro Musica Vă voi veghea pe amândoi pe creste de-ai
Am G
1.Vreme trece vreme vine, să-l urci.
Toate-s vechi şi nouă toate; R: Să nu vă destrămaţi uşor ...
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate; 33.BALADA FULGERATĂ DE VÂNT
Nu spera şi nu ai teamă,
C
Ce e val, ca valul trece;
1.Rău mă dor ochii mă dor
De te-ndeamnă, de te cheamă, G F C
Tu rămâi la toate rece. De durerea frunzelor.
Am G
Am G Dm Am R: Şi mă duc şi iar mă duc
2.Tu rămâi la toate rece G Fm C
De te-ndeamnă, de te cheamă; Până la izvor sub nuc
Ce e val, ca valul trece, Şi mă fac şi iar mă fac
Nu spera şi nu ai teamă; Lemn de brad şi lemn de fag.
Te întreabă şi socoate 2.Rău mă dor picioarele
Ce e rău şi ce e bine; De bătut cărările.
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine. 3.Rău mă dor ochii mă dor
De lumina stelelor.

4.Unde au plecat nu ştiu

Dar mi-e sufletul pustiu.

5.Şi-am să merg fără să ştiu

Dus de dorul meu târziu.
34. COLIND
A E A
32.VISUL 1. Când soarele răsare
C Am Dm G A D A
1.A fost odată un vis frumos cu un băiat şi-o Şi cerul nori nu are
A D
fată
Îmi vine să mă duc
A fost un vis cam dureros de te rănesc mă A
iartă. Munţii din nou să-i urc
A fost un vis născut în munţi, crescut la o E A
cabană Cabană cu cabană.
2. Cărarea este plină 36.ACTORUL
De umbră şi lumină V Şeicaru
Iar brazii mă aşteaptă
Cu cetina lor toată Am E Am

Blândeţe să-mi împartă. 1.Actorul a ieşit în stradă

E Am
Să-şi cumpere ceva salam,
3. Iar fete-n poieniţa E Am
Pun flori în coroniţă Era în haine de paradă
Şi-aleg din sânziene E Am

Parfum şi mângâiere Ca Voievod peste un neam.

ªi-aleg iubirea toatã.
Dm Am Dm Am
R: O, biet actor, o, biet artist
3.Buzele tale pe buzele mele Dm Am E
Sunt în adâncul nopţii mai grele Am
Mâinile tale flăcări în noapte Rolurile mor viaţa e un teatru
Roiuri de stele, roiuri de şoapte. trist.

35.ANTIPRIMĂVARA 2.Printre maşini, printre tramvaie

Actorul se grăbea firesc
Am Dm Urma să vină-un nor de ploaie
1.Ce dacă vine primăvara Perucile se despletesc.
G C/E
Atâta iarnă e în noi 3.Şi când s-a aşezat la coadă
Că martie se poate duce Cu paloş mantie şi scut
Cu toţi cocorii înapoi Deodată oamenii din stradă
În noi e loc numai de iarnă Ca Voievod l-au cunoscut.
Vom îngheţa sub ultim ger
Orbecăind pe copci de gheaţă 4.S-au dat deoparte cu sfială
Ca un stingher spre alt stingher. Mulţimea toată murmura
Am Dm G
Văzându-i hainele de gală
R: Primăvară, care-ai fost
Cm Am “Să ne trăieşti Măria Ta!”
Nu veni, n-ai nici un rost
Dm E 5.Dar ploaia a venit deodată
Poţi să pleci suntem reci Şi ei văzând cu ochii lor
Am E
Şi-ntreaga-i faţă demachiată
Iarna ni-i pe veci.
I-au aruncat un fel de plată:
"Lăsaţi-l dracu', e-un actor!"
2.Şi vin din patriile calde
Cocorii toamnei ce trecu
Şi cuiburi şi-au făcut la streşini
Şi lângă mine nu eşti tu
Ninsori mai grave decât moartea
Au fost şi sunt şi vor mai fi
La mine-n suflet este vifor
Şi vin nebuni să facă schi.

3.Şi ninge până la prăsele

Ninsoarea-mi intră-n în trupul tot
Un dans de oameni de zăpadă
Ce îmbrăţişarea n-o mai pot
La noi e iarnă pe vecie
Doi foşti nefericiţi amanţi
Ia-ţi înflorirea, primăvară
Şi toţi cocorii emigranţi.
 37.LA ADIO 38.COLINDUL GUTUII
A.Păunescu
Am Dm Am Dm E
1.Se află litere şi farduri 1.Dulce galbenă gutuie cum şi eu bălai eram
G C E Dm Am E
Şi nişte munţi sunt între noi Am
Am Dm Mi-a pus mama o gutuie ce se coace-ncet la
Dosare-nchise, triste garduri geam
G E
Aş muşca-o dar mă doare mă cuprinde-un
Şi nici n-o să mai vină apoi.
fel de jind
În pragul iernii absolute
Iar acum că trece anul parc-o văd
Sărută-mi tâmpla albă, hai
îmbătrânind.
Şi-apoi scufundă-te şi du-te
În orizontul altui grai. Am E Am E Am E
Dm G Am
R: Nici nu pot nimic să-ţi spun R: Galbenă gutuie dulce amăruie
C Am Dm Am E
Pe curând sau rămas bun Am
Dm Am E Am Lampă la fereastră toată iarna/
Apăru, numai nu, la adio tu. viaţa noastră.

2.De ce să-ţi spun la revedere 2.Mama mea n-avea nici globuri nici beteală
N-aş mai avea nici un motiv şi nici stea
"Adio" drepturile-şi cere Sărbătorile de iarnă ce gutui le-mpodobea
Că te-am pierdut definitiv. Mi-a pus mama o gutuie la fereastra dinspre
Şi de la mine până la tine drum
Cuvântul însuşi va-ngheţa Şi o văd cum luminează n-am putere s-o
Nici să te strig nu ştiu prea bine consum.
Iubita mea, pierduta mea.
3.Parcă are-n ea ceasornic şi al mamei
3.Când te-am văzut ultima oară plânset sfânt
Ştiai şi tu, plângeai şi tu Luminează şi se stinge o gutuie pe pământ
Şi-ai plecat cu tot cu gară Luxul mamei cel mai mare când copii ne
Nici tren nu mai există, nu. mai simţeam
Eu m-am întors încă o dată Era pâinea de pe masă şi gutuia de la
Voiam să vin pe urma ta geam.
Dar unde-i linia ferată
Parcă a luat-o cineva.

4.Eu ţi-aş mai spune amănunte

Destinul de-aş putea să-l schimb
Iubita mea de peste munte
Iubita mea de peste timp.
Pe cea de-atunci n-o voi găsi-o
Şi eu acela am murit
Sub cinic nuclear adio
Noi bietul cuplu pârjolit.
39.LA RĂZBOI Eu îţi las puterea s-alegi.

A D 2.E un film idiot, insolent

1.M-am aplecat să te sărut
E A
Dar miroseam a praf de puşcă
A B7
Şi-am luat un drepţi ca de recrut
E A
Cu palma-ntinsă pe vipuşcă.
Când şoapta serii aşternea
Lungi umbre pe zăpadă
În palmă sânul tău avea
Conturul de grenadă.
A D
B7 E
R: Am venit să plec înapoi stă războiul
între noi
A D
B7 E A
Te iubesc dar plec înapoi c-aşa-i
datul la război.
2.M-am răzvrătit în seara oarbă
Cuprins adânc de sete
Şi îmi creşteau durut în barbă
În loc de ţepi doar baionete.
Te-am învelit în umbra mea
Ca într-o plasă de mascare
Iar sus pe cer ne căuta
Un avion de vânătoare.
3.Acum te las iubita mea
Din altă emisferă
Şi-n loc de inimă aş vrea
Să am în piept o mitralieră.
Viaţa-n care te duci spre urgent
Şi pe-al cărui murdar firmament
Scrie grabnic "The End" .
3.Şi dintre florile anilor tăi
Vor lua şi cei proşti şi cei răi
Dar te rog cât ai încă văpăi
Dă-i inimii tale mai dă-i.
41.TEAMA
A
Dm A Dm
1.Mi-este tare teamă de frunzele moarte
Teamă de pajiştile de rouă pline,
A Îndat-am s-adorm, dacă nu mă trezeşti
Inima-mi rece-o voi lăsa lângă tine.
Dm G Dm
R: Ce sună departe aşa,
dragostea?
Dm A Dm A
Vântu-n ferestre, dragostea
mea.
2.Ţi-am pus coliere cu muguri de zori
De ce pe-acest drum mă laşi nimănui?
De pleci prea departe pasărea-mi plânge
Şi nu-şi va da vinul via verde pe Grui.
3.Sfinx de zăpadă, tu niciodată
N-ai să ştii ce mult te-aş fi iubit
În acele dimineţe când plouă
Şi cuibul se strică pe creanga uscată.

Şi dacă viaţa-i ca o carte

La mine-i gata carte
Hei, băieţi în această noapte
Eu vreau să mă cunun cu moartea.

40.PUTEREA SĂ ALEGI
Am Dm G C
E
1.Între noi e atâta pământ,
Echilibrul e frânt
Şi nu ştiu de ce sunt cât mai sunt
În grădina cu lujerul frânt.

R: Între noi sunt şi vârste şi legi

Şi dreptul ce-l ai să mă negi
Dar ca oameni şi vii şi întregi
 42.TOTUŞI, IUBIREA 2.Măini de muncitor şi de ţăran la mulţi ani şi
A.Pă soare
unescu Mâini trudind la fiecare ban mâini
nemuritoare
Am Dm
Semnul vostru e blazonul sfânt la mulţi ani
1.Şi totuşi e stare de veghe
Am E Am şi soare
Şi totuşi murim repetat Al puterii noastre pe pământ mâini
Am Dm nemuritoare.
Şi totuşi mai cred în pereche
E Am
Şi totuşi ceva s-a-ntâmplat.
Motoarele lumii sunt stinse 44.ULTIMA ZI
Reţele pe căi au căzut Em
Un mare pustiu pe cuprins e 1.Dacă va veni cea din urmă zi
Trezeşte-le tu cu-n sărut. Am Em B7

Am Dm
S-o trăim măcar pe ea frumos
Em
R: Şi totuşi există iubire, Să plecăm în munţi unde-s numai punţi
E Am
Am B7 Em
Şi totuşi există blestem Unde merg şi vulturii pe jos.
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem. Am Em
R: Ce a fost a fost
2.Şi tu şi iubirea există B7 Em

Şi moartea există şi ea Ce va fi va fi
Am B7 Em
Îmi place mai mult când eşti tristă Uite c-a venit ultima zi.
Tristeţea, de fapt, e a ta.
Ce spun se aude aiurea 2.S-avem nişte vin să dormim puţin
Mă-ntorc la silaba dintâi Cu anestezii de cabernet
Prăval peste tine pădurea Eu să te ascult iar tu să taci mult
Adio, adică rămâi. Să ne depănăm viaţa încet.

3.Iar la cap de zi pentru a sfârşi

43.COLINDUL MÂINILOR Mergem amândoi ca nişte proşti
TRUDITOARE Viaţa noastră-n doi va avea apoi
A.Păun Un târziu zadarnic happy end.
escu V.Socaciu

C
G
1.Colindăm aceste aspre mâini, la mulţi ani
şi soare
C G C
Vouă făcătorilor de pâini mâini
nemuritoare.
Colindăm în era cu atom la mulţi ani şi
soare
Floarea mâinii fiecărui om mâini
nemuritoare.
G F G Am G
F G
R: Voi ce-aţi învăţat a construi la mulţi ani
şi soare
G F
G C
Dulce staţi pe creştet la copii mâini
nemuritoare.
 45.RUGĂ PENTRU PĂRINŢI
St.Hruşcă

Am Dm G7 C ( E)

1.Enigmatici şi cuminţi terminându-şi rostul lor

Am Dm G7 C ( E)

Lângă noi se sting şi mor dragii noştri dragi părinţi

Dm C Dm F E
Cheamă-i Doamne înapoi şi aşa au dus-o prost
Dm Am F E Am
Şi fă-i tineri cum au fost, fă-i mai tineri decât noi.

2.Pentru cei ce ne-au făcut dă un ordin dă ceva

Să-i mai poţi întârzia să o ia de la-nceput
Au plătit cu viaţa lor ale fiilor erori
Doamne, fă-i nemuritori pe părinţii care mor.

3.Ia priviţi-i cum se duc ia priviţi-i cum se sting

Lumânări în cuib de cuc parcă tac şi parcă ning
Plini de boli şi suferinţi ne întoarcem în pământ
Cât mai suntem cât mai sunt mângâiaţi-i pe părinţi.

4.Pe pământul tot mai greu despărţirea-i tot mai grea

Sărut mâna tatăl meu sărut mâna mama mea
Dar de ce priviţi aşa fata mea şi fiul meu?
Eu sunt cel ce va urma dragii meu mă duc şi eu.

Fine: Sărut mâna tatăl meu sărut mâna mama mea

Rămas bun băiatul meu rămas bun fetiţa mea
Tatăl meu, băiatul meu, mama mea , fetiţa mea ...
 46.PĂMÂNTUL DEOCAMDATĂ Cu un strâmb ideal
A.Pău Cum sunt bine legaţi
nescu, M.Vintilă Condamnatul de laţ
Şi biciuşca de cal
Bm A
1.Timpul vieţii ni-i scurt
Bm R: Şi ruină şi cetate
Hai să-l facem curat Genii mari şi frunţi tembele
G Vânt stă şi vânt ce bate
Trăiesc unii din furt Şi martiri dar si lichele
A D
Nedreptate şi dreptate
Alţii doar din ce au dat.
Ce-am putea şi nu se poate
Şi noroi si stele.
Sunt săraci şi bogaţi
Laşii scuipă pe prag
Voi ce-n lumină zburaţi
Pân' la cer vă urcaţi 47.JURĂMÂNT LA PUTNA
A
Pe spinări de noi sclavi. C G F G7
C G

D G 1.Luaţi-vă-n braţe copiii ca pe straşnice arme

C G F G7
R: Pe pământ avem de toate C
A D
Şi haideţi cu toţii la Putna unde Măria Sa
Şi mai bune şi mai rele
A D doarme
Şi-nchisori şi libertate Doamne a toată Moldova, nu ne-am făcut
G A D de ruşine
Ce-am putea şi nu se poate Sufletul nostru te cheamă are nevoie de
G A D
tine.
Şi noroi şi stele.
C G
2.Voi ce-n lună plecaţi
R: Ridică-te Ştefane şi vezi-ţi fiii!
Cu-ale voastre izbânzi F G C G
Nu uitaţi c-aveţi fraţi Că vremea în lume e grea
Pe planetă flămânzi. C G
Credinţă veşnică patriei
Pâinea lor o mâncaţi noastre
Printre stele zburând F G C
Voi degeaba zburaţi Jurăm Măria Ta!
Când cei subdezvoltaţi
Se târăsc pe pământ. 2.Înconjurându-ţi mormântul Ştefane, Ştefan
Cel Mare
3.Lumea-i plină de răi Reînviază o clipă că ţi-am adus închinare
Şi de doctori docenţi Tot ce-ai visat aşa fie precum lăsatu-ne-ai
Şi de măşti şi de vămi slava
Şi de mari inocenţi. Casă a Dacilor liberi este şi fi-va Moldova.

Fiindcă naşteţi copii 3.Suntem aici toţi plăieşii, iar un poet mereu-
Apăraţi-i luptând ngână
Doborâţi monştrii vii Trageţi din clopotul Putnei tragica doină
Ce de-un veac de vecii română
Norii pun pe pământ. Cu înnoită putere neamul întreg să tresară
De la mormântul lui Ştefan să ne rugăm
4.Între cei care trag pentru ţară.
Şi cei care sunt traşi
Nu e loc de vreun steag
E o groapă de paşi.

Între ei sunt sudaţi

 Cine moare, mielule? Şi noi mieii, domnule
48.DOR DE EMINESCU Şi voi domnii, domnule
A.Pău Noi cu toţii, domnule.
nescu Ce rămâne, mielule? Acest cântec, domnule.
G A7 D G
1.Într-o lume relativă ce-a făcut şi-a desfăcut
E A7 D7 50.VOI SUFERI
Eminescu-i remuşcarea dorului de absolut
Dacă unul şi cu unu nu mai vor să facă doi Am Dm
Eminescu este chipul infinitului din noi. 1.De ce mă faci să nu am glas
G C
G D A7 D A D G E A Acum când îmi iau bun rămas?
D7
Am Dm
De ce mă faci să plâng acum
2.Fără el oricare lucru şi-ar urma cărarea sa E Am
Fără el chiar steaua noastră dintre stele ar Când e un simplu rămas bun?
cădea
Pe pământul vechii Dacii când mai mare Am Dm

când mai mic R: Voi suferi, voi suferi

G C
Dacă n-ar fi Eminescu viaţa nu ne-ar fi Dar te rog nu reveni
nimic. Am Dm
Îmi e de-ajuns
3.El Moldovei îi e fiul şi Munteniei nepot E Am

L-a-nfiat întreg Ardealul, Eminescu-i peste Nu mai vreau nici un răspuns.

tot
Într-o lume relativă mai avem un nume 2.A fost un joc copilăresc
sfânt A fost o întâmplare
Eminescu-i România tăinuită în cuvânt. Nu mi-am dat seama cât te iubesc
Şi-acum ce rău îmi pare.
49.MIELUL
3.Nu căuta nici un motiv
D A D G D A Căci te-am pierdut definitiv
D Acum când sunt un biet străin
Und' te duci tu, mielule? La păşune, A cărui viaţă e un chin.
domnule.
Ce să faci tu, mielule? Să pasc iarbă, 4.Urmează-ţi calea bun rămas
domnule. Mergând uşor cu al tău pas
Cin' te mână, mielule? Ciobănaşul, domnule. Tu du-te nu privi-napoi
Ce asculţi tu, mielule? Fluieraşul domnule. Şi fie-ţi pasul mai vioi.
Ce se-aude, mielule?
Ce auzi tu, mielule? Coasa-n iarbă, domnule.
Plângi de frică, mielule? Nu plâng, nu plâng,
domnule
Eu n-am lacrimi,
domnule
Am corniţe,
domnule.
Nu plângi nu plângi, mielule? Nu plâng, nu
plâng, domnule
Plâng ciobanii,
domnule
Latră câinii,
domnule.
Cin' te taie, mielule? Măcelarul, domnule.
Cin' te mâncă, mielule? Dumneavoastră
Domnule.
 51.DELIR
Ana Blandiana
Am Dm
1.Trăim fiecare c-o dragoste-n noi
G C
Iar eu pentru tine, iar tu pentru alta
Am Dm
Şi focul ne mistuie crunt pe-amândoi
Am E G
Eu ard pentru tine, iar tu pentru alta.
Dm Am
Şi focul ne mistuie crunt pe-amândoi
Dm E Pe care o credeam prietena mea
Eu ard pentru tine, iar tu pentru alta.
Am Dm
R: Şi ce ne rămâne să facem
G C
Când dragostea nu ştie decât să
dezbine
Dm Am
Trăim să iubim, trăim să iubim,
Dm E
Deşi tu pe alta, eu totuşi pe tine,
(numai pe tine).
2.Aştept un cuvânt, aştept un cuvânt,
Iar eu de la tine, iar tu de la alta
Obrazul şi-n vis ţi-l văd delirând
Iar tu în visare nu vezi decât alta.
Obrazul şi-n vis ţi-l văd delirând
Iar tu in visare nu vezi decât alta.
52.MICUŢA BLONDĂ
G Em
1.Am cunoscut odată o mică blondă
C D
Şi viaţa mea de-atuncea s-a schimbat
Nu pot dormi deloc căci mica blondă
Mă urmăreşte pas cu pas neîncetat.
G Em
C R: Alo, alo , alo ...
R: Da, da te iubesc micuţa mea
D G
D
Te rog, nu mă uita.
2.Nu pot rosti iubirea-n trei cuvinte
Nu pot rosti oricât aş încerca
Şi de acuma înainte
Eu îţi propun să fii iubita mea.
3.Pieriţi voi flori, apui tu soare,
Iubita mea s-a îmbrăcat în alb
Şi nu există nici o floare
Şi nici un soare-atât de cald ca ea.
53.OCHII CĂPRUI
C
1.Iubeam şi eu cândva doi ochi căprui
Am
Plângeam şi eu cândva de dorul lui
Dm
Dar ce păcat ca ochii lui minţeau
Iar eu ca niciodată îi iubeam
Mai exista o fată în viaţa mea
Dar mai târziu am aflat de fapt cine era
Şi am aflat ce dragoste-mi purta.
R: Plângeam când îi vedeam împreună
Plângeam când îi vedeam ţinându-se de
mână
Plângeam când îi vedeam întâmplător
Dar nu ştiam că-i urmăresc de dor.
2.Dar astăzi cred că m-am îndrăgostit
Nu ştiu ce s-a-ntâmplat, dar e adevărat
Nu e băiatul meu cu ochi căprui
Acesta-i are albaştri - albăstrui
Sper să nu mai existe o altă fată
Să se-ntâmple iar ca altădată
Dar îmi amintesc mereu de ei
Doi ochi căprui ce i-am iubit doar eu.
54.ADELINA
C Am Dm G
1.Adelina e o fată-naltă cu mers lin
Cu păr lung cu faţa albă ca o floare de crin
Ochii ei adânci şi negri de curând m-au
vrăjit
I-am chemat în faptul serii dar sunt de
neregăsit.
C Am D G
Em C 2.Dar acum o săptămână mi-a fost teamă să-
i vorbesc
Să o prind uşor de mână tainic să îi
şoptesc
Caut iar înverşunat dau mereu telefon
Aşteptând glasul visat dar aud acelaşi ton.
3.Dar acum o săptămână Adelina a apărut
Mi-a zâmbit, i-am dat o floare şi un tainic
sărut
Din acea zi pentru mine totul s-a schimbat
Adelina e cu mine, totul e minunat.
 55.IUBITO
Am Dm
1.Cum stăm în faţa toamnei muţi
G C
Sporeşte-mi inima c-o dragoste, c-un gând
Am
Solar e tâlcul ce tu ştii oricând
G C
Atâtor lucruri să-mprumuţi.
Am
R: Iubito, îmbogăţeşte-mi
cântăreţul
Mută-ţi cu mâna ta în suflet
lacul
Şi ce mai vezi, văpaia şi
îngheţul,
Dumbrava, cerbii, trestia şi
veacul.
2.O, lumea dacă nu-i o amăgire
Ne este un senin veşmânt,
Că eşti cuvânt, că eşti pământ
Nu te dezbraci de ea nicicând.
3.O, lumea e albastră haină
În care ne cuprindem strânşi în taină
Ca vara sângelui să nu se piardă
Ca vraja basmului mereu să ardă.
56.VAGABONZI
C Am
1.Noapte şi zi te-am căutat
Dm
Dar nu te văd, te strig mereu
Şi nu apari, şi-mi pare rău
Ce să-ţi mai spun, este târziu
Şi nopţi de foc voi rătăci
Coşar hoinar, fără noroc.
2.Vagabonzi pe străzile iubirii
Hoinăresc în căutarea ta
Nu te ştiu
Rog să mă-ndrepte plopii
Spre geamul tău
La care atârn-o stea.
57.OCHII VERZI
Am E
1.Tu în viaţă cât trăieşti
Am
Ochii verzi să nu-i iubeşti
Că ei sunt înşelători
Şi te fac să îi adori.
Am Dm
R: Prima mea iubire, prima
amăgire
E Am
Dm E
Primul meu suspin de
E dragoste şi dor
Am
D
Dm G Nu te las uitării, nici chiar
alinării,
E Am
Nu te pot uita aşa uşor.
2.Ce-ai avut cu inima mea
Când mi-ai spus că mă iubeşti?
C E Ţi-ai bătut doar joc de ea
Şi acum mă părăseşti.
58.MAI ŢII MINTE SEARA-N CARE?
G Em
1.Mai ţii minte seara-n care
C D
Eu ţi-am spus că te iubesc?
M-ai privit cu nepăsare
M-ai făcut ca să roşesc.
R: Nu te mai iubesc
Şi aş vrea să ştie orişicine
Cum te-am iubit
Iar tu ai râs, ai râs de mine.
2.Te credeai o preafrumoasă
Cosânzeană din poveşti
G
N-ai ştiut ce e iubirea
Şi acum mă părăseşti.
3.Azi iubesc o altă fată
Altă dragoste-am găsit
Nu-i ca tine de frumoasă
Dar o iubesc şi sunt iubit.
 R: Râd şi plâng şi te strig
59.ÎMI PARE RĂU delirând
G C

Am E E soare e ploaie e cald şi e

1.Frumoasă-i luna în amurgul serii, vânt
Am Am Dm
Şi noaptea ce te-ndeamnă s-o priveşti Din somn mă trezesc şi tresar
Am E speriat
Dar grele-s clipele durerii E Am
Am E Am Dar nu-i nimic doar am visat.
Atunci când tu adio îmi şopteşti.
2.De vrei să vii curând cu munţii
Am Dm G
La marea mea cu valuri verzi
R: Îmi pare rău, iubirea mea
C Am Să ne jurăm credinţă pururi
De tot ce-a fost şi va urma Să nu te pierd să nu mă pierzi.
De trupul meu şi dragostea
Ce ţi le-am dăruit cândva. 3.Tu nu ai timp tu nu ai suflet
Nimic din tine n-ai să-mi dai
2.Ai dispărut ca barca-n largul marii Când vii şi pleci şi nu rămâne
De mine ai fugit şi m-ai uitat Nimic din serile de mai.
Eu nu te-am dat nicicând uitării
Şi te iubesc cum te iubeam altădat'. 4.Când te-am văzut ultima oară
Ah, ce frumos tu m-ai privit
Nu pot să uit a ta privire
60.EPILOG Şi parc-o văd şi parc-o simt.
G.Top
îrceanu 5.Şi de vei face-o nouă punte
Să n-o arunci în amintiri
Am Şi lasă-mă să vin la tine
1.Lângă ţărmul tristei mări Cu braţul plin de trandafiri.
Dm
M-am oprit pe-o stâncă
G C 6.Curând va fi o noapte lungă
Apa tremura spre zări Şi fără tine-mi va fi greu
E Iubirea mea te rog revino
Verde şi adâncă. Te-aştept să te întorci mereu.
2.Sufletu-mi împovărat
De-o iubire moartă, 62.LAVINIA
Se ridică neîmpăcat C
Şi ce el o poartă. 1.Anii au trecut
Am
3.Cum îşi duce greu în zbor Şi-mi amintesc
Vulturul de mare, Dm

Peste valuri călător De ochii dragi

G
Prada moartă-n gheare... Pe care îi iubesc.

R: Lavinia, o da
61.DELIRUL
Tu ai plecat din viaţa mea
Am Dm Lavinia, o da
1.Curând va fi o noapte lungă Tu eşti şi-ai fost iubirea mea.
E Am
Şi fără tine-mi va fi greu 2.Nu pot să cred
Iubita mea vino la mine Că ochii tăi mă mint
Te aştept să vii de Anul Nou. Chiar şi acum
Am Dm
Luminile se-aprind.
 63.CIREŞUL
Am
1.Nu-i loc pentru iubire pe pământ
Dm Am
Ofelia pe ape s-a-necat
Actorii joacă-n Hamlet, rolul sfânt
E Am
Sub zodia fatalului păcat.
Veneam din ţară-n ţară spre a mea
Şi undeva, nici nu mai ştiu precis
Un vameş îmi ucise poza ta
Iubirea e un lucru interzis.
Am
Dm
R: E un cireş, e un cireş, cireş
sublim
G ( E)
Am
Care ne-aşteaptă să-i fim hoţi,
să-l jefuim.
2.Dar tu iubita mea poţi să şi mori
Eu te păstrez întreagă ca şi ei
Degeaba te tot vând neguţătorii
Sclavia lor n-ai timp să o observi.
De gen neutru e acest destin
Care pe oameni vrea să-i ţină reci
Dar noi in masculin şi feminin
Ne-am împărţit, ne-om împărţi pe veci.
3.Iubirea e-o anexa pentru mulţi
Rulota unei vesele maşini
Dar noi sălbatici, tineri şi desculţi
Ne vom iubi trecând prin foc şi spini.
Iubirea nu e târgul indecent
În care dăm ce ni se dă-napoi
Legalizată-n orice parlament
Această conspiraţie în doi.
64.ZIUA
G Em C D
1.Ziua mă gândesc doar la tine
Noaptea somnul nu-mi vine
cred că te iubesc...
Sună, sună, sună telefonul
Eu ridic receptorul
vocea ţi-o ascult...
R: Dacă mă gândesc - bis
Cred că te iubesc -bis
Dacă nu gândim
Apoi sigur ne iubim.
2.Sună, sună, sună chitara
Aş cânta toată seara
Pentru tine-aş cânta
Nu, nu, nu ies afară
Am de învăţat, mama nu mă lasă
nu, nu, nu.
65.PUŞTOAICO
Em Am
1.Puştoaico , tu ai sânge de viperă
B7 Em
Puştoaico, îţi spun adio şi te las.
Em Am
Em
R: Da, da tu ,tu mi-ai înşelat
simţămintele
B7
Em
da, da ,da tu, tu , mi-ai rănit
inima.
2.Puştoaico , ţi-am fost suflet prea credincios
Puştoaico, de-acum nimic nu are rost.
66.FELIA
G Em
1.Ieri te-am ginit la o chindie
C D
Erai cu altul pe felie
Mi-ai spus atunci ca sunt tip bine
Şi ai dansat numai cu mine.
R: Felia mea, iubita mea, tu eşti
toată viaţa mea
Felia mea iubita mea mor şi nu te
pot uita.
2.M-ai întrebat mergem la bar
Eu ţi-am răspuns "Păi nu ţi-e clar ?"
Pahare-n grup, noi am golit
Şi amândoi ne-am matolit.
3.Vrăjeai odată despre şcoală
Dar ne-am prins că e vrăjeală
Ţi-am spus atunci “hai că nu ţine
Eşti paralelă ca şi mine”.
4.Ne-am îmbătat odată cui
În Casa Tineretului
Dar ne zâmbeam meseriaş
Căci eram unici în oraş.
5.Şi uite-aşa aş vrea să mor
Într-un vagon de tren pe hol
Gagicile să mă iubească
Şi toţi naşii să mă cinstească.
 67.BING BANG Şi gândul îmi zbura departe.
Cu sticla-n buzunar
C Şi "Mărăşeştiul" în pachete
1.Te-am întâlnit , bing-bang Îmi amintesc cu aceeaşi sete
C
De vremea când eram şcolar.
În cimitir , bing-bang
G
Pe piept aveai , bing-bang 3. Dar anii au trecut
C Şi ani în şir încă vor trece
Un trandafir , bing-bang. Noi ne vom despărţi
Şi vom avea inima rece.
R: Şi cântam şi dansam Nevasta-ţi va striga
Printre cruci ne legănam "Mai stai acasă, măi bărbate!"
Pasărele ciripeau Dar noi ne vom aduna
Cirip-cirip, şi crau-crau. Şi astfel vom cânta:

2.Te-am mângâiat , bing-bang

Pe craniul gol , bing-bang 69.INIMĂ DE ŢIGANCĂ
Iar din ochi-ţi ieşea , bing-bang
Un viermişor, bing-bang. A E A D A
1.Inimă de ţigancă, inimă de romancă
3.Te-am sărutat , bing-bang D A

Pe maxilar , bing-bang Inima mea te vrea, să-mi fii alăturea

E A
Tu m-ai muşcat , bing-bang Inimă de ţigancă .
Involuntar, bing-bang.
2.Şi mama a fost neagră, lui tata i-a fost
68.GAŞCA dragă
Pe mine m-au făcut să beau să râd să cânt
Am
Inimă de ţigancă .
1.Mormane de scrisori,
E
Îmi amintesc de vremea aceea 3.I am a lovely gipsy, I am a lovely gipsy
E7 I sing I sing for you, I dance I dance with
Când colindam pe străzi you
Am
I am a lovely gipsy .
Şi nu ştiam ce e femeia.
C
Prin parcul înverzit 4.Je suis une belle gitanne, je suis une belle
Dm gitanne
Şi cu caietu-n buzunar Je chante, je chante pour toi, je dance, je
E
dance pour toi
La şcoală când mergeam
Am E Am Je suis une belle gitanne .
Păream un mic hoinar.
5.Io sono la gitanna, io sono la gitanna
A7 Dm Io amo, amo te, io canto, canto te
Am
Io sono la gitanna .
R: Hei, unde e gaşca de altă-
dată?
E
Cu care-o făceam lată
E7 Am
Prin baruri colindând
Hei, gaşca cheflie de-altădată
E azi împrăştiată
Dar n-am s-o uit nicicând.

2.La şcoală când mergeam, când şi când

Şi gândul nu-mi era la carte
Pe fete le ciupeam
 70.TREC ŢIGANII 72.TANGO ŢIGAN
Am E Em C
1.În căruţe colorate trec ţiganii 1.Cândva de mult un crâng de brazi
Am D Em
O ţigancă-n părul ei şi-ascunde banii Părea un vechi castel
Dm Am Şi-o ceată de ţigani nomazi
Alta într-un colţ de cort dă cu ghiocul Au poposit la el.
E Am
Să-i ghicească unei fete mari norocul
Un ţigan cântă cu foc dintr-o vioară R: la la ...
Când peste căruţe iar se lasă seara.
2.Şi-aveau ţiganii ochi adânci
Am E Şi galbeni prinşi în plete
R: Trec ţiganii, trec, Şi-aveau cu ei un cârd de ţânci
Am Şi-un cârd de negre fete.
Se duc şi petrec
Dm
Trec ţiganii, nu se mai opresc 3.Cândva un tânăr castelan
E Am Privind prin vechi ferestre
Dar ei se iubesc. Zări o fată de ţigan
Am Dm Am E Am Frumoasă ca-n poveste.
La, la, la, la, la ...
4.Iubita mea, frumoasa mea
2.La o margine de sat au aprins focul Cu drag să fii aş vrea
Iar în jurul focului au încins jocul Stăpână de acum mereu
Noaptea e cu luna plină fermecată A sufletului meu.
Seara cu ţiganii n-o uiţi niciodată
Caii pasc pe câmpul verde liniştiţi, 5.Trecu un an mai mult de-atunci
Iar ţiganii dorm în corturi fericiţi. Şi-n patul de mătasă
Frumoasa fată de ţigan
71.ŢIGĂNCUŞA Era de-acum crăiasă.
Am E
6.Trecu încă doi ani de atunci
1.La o margine de sat
Am E Am Ţiganii plini de praf şi fum
Stă o şatră de ţigani Lângă castelul solitar
Dm Am Au poposit în drum.
O ţigancă frumuşică
E Am E Am
7. Odorul meu, iubitul meu
Mi-a zâmbit de sub castani.
Eu libertate vreau
Dm Am Să hoinăresc mereu mereu
R: Ţigăncuşă eşti frumoasă Adio, dregul meu.
Am
Ţigăncuşa mea
E
Te iubesc de-o viaţă
Am E Am
Şi nu te pot uita.

2.Trece vara, vine iarna,

Pleacă şatra de ţigani
Şi cu ea pleacă ţiganca
Ce-am iubit-o sub castani.

3.Trece iarna, vine vara,

Vine şatra de ţigani
Dar ţiganca frumuşică
A fugit cu alt ţigan.
 73.ŞATRA
Am G C
1.Trece şatra de ţigani
F C
Azi aici mâine colea
Dm Am
Cu ţigănci cu flori în păr
E Am E Am
Şi cu sânii ca un măr.
2.N-am nici haine nici pantofi
N-am nici casă nici noroc
În căruţă m-am născut
Din căruţă ştiu să cânt.
3.Ţiganco cu bani în păr
Şi cu sânul ca un măr
Hai cu mine-n lumea mare
Să bem viaţa din pahare.
4. Măi române, măi române
Du-te singur fără mine
Nu las eu ţiganii mei
Nici să-i dai tu mii de lei.
74.CARAVANELE
A “Măi dorule, măi nebune !”
1.Şi-aseară au venit
D E A
Ţiganii în satul meu
Câinii toţi lătrau
Şi ţigăncile dansau.
R: Caravanele, caravanele
Ia uitaţi ţigăncile!
Caravanele, caravanele
Cum le joacă fustele.
5.Şi-aseară au plecat
Ţiganii din satul meu
Câinii toţi lătrau
Şi ţigăncile dansau.
75.OMUL PĂDURII
Ducu Bertzi
A D A
1.Fost-am omul pădurii
A D E A
Şi nu m-or mâncat lupii.
A D A E
R: Hai ţurai şi ţurai!
A D A E
A
Hai ţurai şi ţurai!
2.Că nici lupii nu-s nebuni
Să mănânce oameni buni.
3.Coborâi din deal în vale
Mă-ntâlnii cu doru-n cale.
4.Doru' prinse-a mă-ntreba
“Doru’ ţi-i de cineva?”
5.Eu la dor am prins a-i spune
6.”Mai văzut-ai om frumos
Să nu fie păcătos?”
7.”Mai văzut-ai om de treabă
Să nu-i fie lumea dragă?”
8.Fost-am omul pădurii
Şi nu m-or mâncat lupii.

2.Şi-n şatră era

O ţigancă frumuşa
Cine o vedea
De ea se îndrăgostea.

3.Şi-un băiat din sat

De ţigancă a aflat
Şi la ea s-a dus
Şi norocul i l-a spus.

4.Constantin te cheamă
Dragă călătorule
Eşti băiat de seamă
Dar te strică fetele.
 76.SĂRACĂ INIMA ME'
Ducu Bertzi 7.'Nalt îi ceriul şi senin, măi dorule,
D'a ma parte norii vin.
Am Dm Am
1.Săracă inima me’'
Dm Am E Am 8.'Nalt îi ceriul şi-nstelat, măi dorule,
Fost-am la doftor cu ie'. D'a mea parte norii bat.

Dm Am 9.Şi-aşa-mi vine câte-un gând, măi dorule,

R: Hai hai, inimă hai, Să plec pe păduri cântând.
E Am
La multe rele mă dai
Hai hai, inimă hai,
Pe din gios, pe după Rai. 78.NUNTA
Phoen
ix
2.La doftor şi la potică
Şi mi-or zâs că n-am nimica. Em
1.Bine-i mirelui
C D Em
3.Poticaru' aşa mi-o zâs
Că nu-i nimeni-n lume ca mireasa lui
Leacuri la inimă nu-s.
Uită-te la ea
Ruptă e din cer şi mândră ca o stea.
4.La inimă este un ţâfru
Cetera şi omu' mândru.
R: Mă, ce-om mai juca
Lai, la, lai, la, la, lai
5.Măi pretine, eu şi tu
Şi ce-om mai cânta,
Şahan n-om vide' Raiu'.
Lai, la, lai, la, la, lai,
7.Fi Raiule sănătos A D G Em
Noi om mer' mai pe din gios. 2.Ce-om mai rupe la opinci
A D F#
8.Fi Raiule cu plăcere Şi-om face gropi adânci
Noi mai pe din gios om mere. Dară nu ne vom opri
Până în zori de zi.

77.CÂND S-O-MPĂRŢIT NOROCU' 3.Naşii mirelui,

Ducu Bertzi Le duc fraga, grâna câmpului, la, la
Iară naşii ei
Am E Am G Roua norilor şi florile de tei.
{C G}
1.Şi-aşa-mi vine câteodată, dorule,
Am E
Să dau cu cuţâtu-n chiatră.

2.Din chiatră să iasă foc, mai dorule,

Dacă-n viaţă n-am noroc.

3.Când s-o-mpărţit norocu', mai dorule,

Fost-am eu dus la lucru.

4.Şi la toţi le-o dat cu caru', dorule,

Numa' mie cu paharu.’'

5.Nici acela n-o fo plin, măi dorule,

Jumătate-o fo venin.

6.Nici acela nu fo ras, măi dorule,

Jumatate-o fo năcaz.
 79.STRUNGA
Em G F Dm
1.În pădurea de la strungă, hei
Sunt de cei cu puşca lungă, hei
Care dau chiorâş la pungă, hei
Sunt de cei ce-mpuşcă-n lună
Care noaptea-n frunze sună
Feciori de lele nebună.
2.Dă-te-n laturi, măi creştine, măi
Dacă vrei să treci cu bine, măi
Să rămâi cu viaţă-n tine
Au voinici cu spete late
Şi cu mâneci suflecate
Stau cu puştile-ncărcate.
3.Văleleu ciocoi, bogate, hei
Nici de-i trece din păcate, hei
Să-ţi arunc doi colţi în spate
Că mi-e puşca hultuită,
Şi mi-e ghioaga ţintuită
Şi mi-e inima-ncolţită.
80.STRADA TA
G D C D
1.Ieri am trecut pe strada ta
Şi soarele se tot juca
Când apărea când dispărea
Din calea norilor fugea.
Em
D bărbat.
R: Doar o privire, atâta aşteptam
Em
Doar o privire mai speram.
G D C mare
R2: Te voi aştepta
Voi veni pe strada ta
Te aştept mereu
D Şi-are un murg de patru ani care muşcă din
Fără tine mi-e greu.
2.Ai apărut la geam târziu
Ce oră era nici nu mai ştiu
O clipă doar tu m-ai zărit
Şi te-am strigat dar n-ai venit.
81.VREMURI
G C D G
Phoenix
Em D 1.Hei, tramvai, cu etaj şi tras de cai
Hei, joben, ce umblai la mon jardin
Hei, bunic, cu monoclu erai şic
Hei, can-can, cu picioarele-n tavan.
Em
Toate-au fost la timpul lor
C D
Ceva exagerat
Anii au trecut în zbor
Şi lumea le-a uitat.
2.Hei, pletoşi, cu pantaloni strâmţi şi soioşi
Chitarişti, zgomotoşi şi fantezişti
Mini-jupe, foarte scurt şi strâns pe trup
Hei, tu break îndrăcit ca un berbec.
Toate sunt la modă acum
Ceva exagerat
Timpul trece ca un fum
Şi tot va fi uitat.
82.ANDRI POPA
Phoenix
D G
D
1.Cine trece-n Valea Seacă cu hangerul fără
Iris
teacă
G A D
Şi cu pieptul dezvelit: Andrii Popa cel
vestit;
Şapte ani cu voinicie şi-a bătut joc de
domnie
C Em C Şi tot pradă ne-ncetat Andrii Popa hoţ
C A
2.Zi şi noapte tot călare trage bir din drumul
Şi din ţară peste tot fug neferii cît ce pot
Căci el are-o puşcă plină cu trei glonţi la
rădăcină
duşman.
3.Şi-are fraţi de cruce şapte ce-au supt
sângele cu lapte
Şi nu-i pasă de nimic Andrii Popa cel
voinic.
D G A D
R: E haiduc şi e vestit
G A D
Andrii Popa cel voinic.
 83.MUGUR DE FLUIER
D A Em
1.Îmi simt sufletul mugur de fluier
Ce-a doinit cântec cu şuier
Pentru zilele ce-au fost trecute
Pentru nopţile negre şi slute.
2.Am pornit cu roua-n picioare
Ca să cânt un cântec de soare
Pentru zilele ce au să vie
Pentru nopţile cu iasomie.
D A G Em
3.Freamătul apelor
Şi foşnetul codrilor
În el se întâlnesc
Şi sufletu-mi încălzesc.
D A G Em
4.Hei, hei, verde e iarba
A D
Soarele-i sus pe cer
Hei, hei dusă e iarna
Cu dinţii ei de fier.
84.MICA ŢIGANIADĂ
Am G 1.Fată verde cu părul pădure
1.Trec ţigani pe drum, drumu-i plin de fum
Fumu-i plin de scrum, foc ardea
Vai ţigani, ţigani, gipsy şi gitani
Fără cer şi ani, trec pe drum.
Am G
2.Ţigănie rai, rai care erai
C G C Am
Caravan serai giacardea
Raiul meu beteag de pe alt meleag
Cât îmi eşti de drag, nu ştiu cum.
3.Trec ţigani prin colb, colbul este orb
Orbul e un corb giacardea
Cade seara-n câmp soarele-i scălămb
Cortul este strâmb foc ardea.
3.Fac ţiganii foc, focu-i la mijloc
Fete cu ghioc
Şi cu cărţi de joc, hai noroc, noroc
Vino la soroc.
4.Vino să-ţi ghicesc cărţile vorbesc
Şi nu ne minţesc, giacardea
Fată de caro sub cer indigo
Să-ţi spun încotro foc ardea.
Phoenix
5.Că mulţi ani s-au scurs de când el s-a dus
G D A D A Cu un pui de urs pe un drum
Cu belciug şi lanţ fără nici un sfanţ
Spre un târg bizanţ foc ardea.
6.Zaiafet acum lăutari duium
Numai tu nicicum, giacardea
Noaptea de-ar veni pe pământul gri
De ne-ar adormi orişicum.
7.O dar azi dar azi ceru-i de atlaz
Soarele-n extaz
Ei se duc la pas spre un alt popas
Şatră de pripas
Până nu-i mai vezi, până nu-i mai crezi
Şi din ochi îi pierzi
Printre ceţuri verzi, ceţuri de livezi
Vezi că nu-i mai vezi.
Giacardea, cardea
A Gialino mura
Gia mura mura
Ce mişto ...
85. OCHI NEGRI, OCHI DE ŢIGAN
Phoen Phoenix
ix Am C G
Fată verde cu părul pădure
C Em Am
Simţi cum privirea lor vrea să te fure.
Am E G
F E
R: Noaptea-n ei ţese ie, nimeni
urma să ne-o ştie
E Am Noaptea-n ei ţese ie, zburătorii ca
să vie.
G C F
C G
Umezi sunt de dor şi-al lor vis plin
de zbor
Noaptea-n ei se scaldă în priviri
ca de salbă.
2.Fată verde ei te sărută
Cu privirea lor cea mută
Ochii negri, ochi de ţigan.
 86.TE ÎNTREB PE TINE SOARE
ix
G
1.Dimineaţa-mi strică somnul,
Visurile mi le pradă
A Acum nimic nu este ca-n acea zi de mai.
Ca să-mi lase viaţa fadă
Ornicul îmi bate gongul
C G D Pierdut între prieteni ce visul şi-l adună
Şi-mi aduce aminte c-ai plecat.
2.Toate-mi par în jur străine
Lumea-i rece fără tine
Amintiri de-un gând atinse
Îmi trezesc dureri aprinse
Şi-mi aduc aminte c-ai plecat.
C G
R: Te întreb pe tine soare:
D G
"Dragoste murit-a oare?"
Te întreb pe tine soare:
"Dragostea murit-a oare?"
4.Împreună ne-înţelegem
Ne uneşte aceaşi soartă
O stricăm şi iar o dregem
Mai din joacă, mai din ceartă
Dar mi-aduc aminte c-ai plecat.
R: Te întreb pe tine soare:
"Mă vezi tu pe mine oare?"
87.VIS DE PRIMĂVARĂ
C Am
1.O cameră micuţă dar de prieteni plină
F Em
Ce-aveau şi foc în suflet şi-n ochi aveau
lumină
F C
Idei musteau în aer să stai şi să tot stai
G Am
Şi asta a fost totul în acea zi de mai
F G
Şi asta a fost totul în acea zi de mai.
2.Ştiam ce-i rău şi bine în lumea de afară
Vorbeam de poluare, ce bine e la ţară
Că banii nu contează, dar e grozav să-i ai
Şi toate-au fost grozave în acea zi de mai.
3.Aveam muzică bună fumam dintr-o ţigară
În cameră doar zâmbet afară cer şi soare
Şi de erai acolo pierdut şi tu erai
Uitat de tot şi toate în acea zi de mai.
Phoen 4.S-au dus ai mei prieteni, s-a dus şi acea
clipă
Mai zboară fiecare bătând dintr-o aripă
Trăiesc, mai râd, fac glume, sunt sănătoşi
dar vai,
5.Şi cum doresc acuma să fim iar împreună
Şi aş da totul, totul, şi locul meu din rai
Ca viaţa mea întreagă să fie-o zi de mai.
88.VINOVAŢII FĂRĂ VINĂ
Florian Pitiş
G
1.Sunt curat la trup curat la suflet
Am
Vreau să-i înţeleg şi să iubesc
G
Nu contează cât de lung am părul
D G
Important e cât şi cum gândesc.
Simt în trup pletoşii de altădată
Firea mea e saltul omenesc
Nu contează cât de lung am părul
Important e cât şi cum gândesc.
C F C
R: Lume, lume, soro lume
F C
De ce eşti prea rea de gură?
G C
De ce ne priveşti cu ură?
Vinovaţii fără vină
Cer să se facă lumină.
M. Vintilă
2.Vreau să-înalţ castele de gândire
Vreau să fiu lăsat să simt cum cresc
Nu contează cât de lung am părul
Mai presus e cât şi cum gândesc.
Nu e loc de noi în lumea voastră
Nu-s din noi acei ce ne muncesc
Şi ţin cont de cât de lung am părul
C Nu de cum şi cât de mult gândesc.
3.Hei, voi neatenţi la soarta noastră
Hei, noi ce ne credeţi pui de drac
Gândurile voastre sunt şi ale noastre
Gusturile însă nu ne plac.
Hei, voi care-aţi fost odată tineri
Hei, voi care ştiţi ce-i omenesc
Nu contează cât de lung am părul
Mai presus e cât şi cum gândesc.
 89.STRADA POPA NAN Dar doream cumplit să fi găsit ceva de
M.Vint spus
ilă O vorbă bună ce-napoi m-ar fi adus
C F C
Timp de vorbe multe pentru noi n-a fost de-
1.În Popa Nan stă un bărbos bătrân şi
ajuns
fotograf
F C Dar nu-i nimic asta e!
Puştii de pe stradă spun că e un zeu
Ştie chiar de eşti om bun sau rău 3.Ei şi la ce bun să mă mai strigi pe nume
După chipul, după chipul tău. Cum nu te-am mai auzit
F G Ei şi la ce bun să mă mai strigi pe nume
C Ne te-aud am asurzit.
R: Popa Nan e o stradă înspre
Hala Traian Dar mă tot frământ şi mă gândesc pe calea
De la Foişor până-n Piaţa mea
Vitan. Iubeam o femeie, biet copil îmi spuneam
Ei inima i-am dat dar ea sufletu-mi dorea
2.La un colţ e o florăreasă ce ne vinde flori Dar nu-i nimic asta e!
Mereu plânge din nimic şi-are păr creţ
Râde rar numai la sărbători 4.Şi deci, deci adio
Toate florile nu mai au preţ. Unde plec păi nu prea ştiu

3.În Popa Nan e o frizerie fără muşterii Dar pe curând nu-i bun iubito
Pensionarii stau în pragu-i la taifas Un adio e mai viu.
Iar frizerul gras şi chel dă glas
Unor melodii de cheflii. Nu, nu-i timp acum de vreun vag reproş
Puteai tu multe, dar ce folos
4.Zilnic trece un poştaş cu ochii de cafea Tu mi-ai cheltuit anii mei cei mai frumoşi
Toate fetele-l iubesc şi-i scriu vederi Dar nu-i nimic asta e!
Numai fata lui ce stă în cartier
Nu e nicăieri, nicăieri. 91.LA UN CEAI
V.Socaciu
C Dm
90.NU-I NIMIC, ASTA E!
Florian Pitiş
1.Mi-e dor să mai merg la un ceai, la un ceai
G C
C G Am
1.Ei, şi la ce bun să întrebi de ce, iubito Să fiu liceanul bălai
Am Dm
F G
Dacă n-ai aflat deja Să n-am decât bani de tramvai, de tramvai
F G
C G Am
Ei, şi la ce bun să întrebi de ce, iubito Mi-e dor să mai merg la un ceai.
C G F C Dm G
Dm G
Acum tot n-ar mai conta. R:
C 2.Să fiu iarăşi puştiul rebel
Când cocoşii tăi vor cânta în Fumând un chiştoc de camel
zori Să învăţ dar mai mult fără zel
F Să fiu iarăşi puştiul rebel.
Pe geam te uită eu sunt
călător 3.Mi-e dor de începutul de an
C G Am
F Mi-e dor să mai fiu licean
Tu eşti de vină că mă pierd Să baţi mingea iar pe maidan
din nou în nori Mi-e dor de începutul de an.
C G C
Dar nu-i nimic asta e! 4.Mi-e dor de-un "je t'aime, moi non plus"
Să fim pe pământ eu şi tu
2.Ei şi la ce bun s-aprinzi acum lumina Nicicând să nu ne spunem vreun "Nu"
Cea de care n-am aflat Dar sunt un "je t'aime, moi non plus".
Ei şi la ce bun s-aprinzi acum lumina
Drumul meu e-ntunecat.
 92.UN OM PE NIŞTE SCĂRI
C G C 1.În codrul verde nu se mai pierde
1.E lumea plină de urmări
Eu sunt un om pe nişte scări
În sus ce e? În jos-nimic
În jos ce e? În sus-nimic.
2.Vorbesc cu ceilalţi care-au fost
Şi-n sus şi-n jos şi nu-i dezic
Eu însumi spun de locurile
Pe unde-am fost nu e nimic .
3.Vecinul meu prăseşte ciori
Vecina mea prăseşte farduri
Eu sunt un om pe nişte scări
Şi-un câine ulucind prin garduri .
4.O dată, de mai multe ori
Căci ce pot fi aceste garduri
Decât căzute foste scări
Decât căzute foste garduri.
5.Vecine, domnule, străine,
Nu înţeleg ce-aveţi cu mine
Ştiu, scările ne sunt comune
Dar trec atât de rar pe-aici
Portarul însuşi poate spune
Că am ambiţii foarte mici.
6.Din când în când mai vin pe-acasă
De ce vă supăraţi când vin?
Arare talpa mea apasă
Pedalele cu pas străin.
7.Vecinul meu prăseşte ciori
Vecina mea prăseşte farduri
Abia m-am ridicat din garduri
Şi mârâind în joase salturi
Eu sunt un om pe nişte scări .
8.Şi dacă vreţi să fiu baladă
Şi fiindcă eu nu am o stea
Accept, râvnesc, visez să cadă
Un corb nervos la moartea mea .
9.Şi-acuma vă implor zâmbiţi
În lumea plină de urmări
Voi care farduri şi ciori prăsiţi
Întunecaţi şi spălăciţi
Lăsaţi-mă să fiu pe scări!
F G C
Na na na Na na
93.AMINTIRE CU HAIDUCI
Am C Dm Am
Dm Am G7 C
Nu se mai vede urmă de cal
Am C Dm A
De la izvoare nu mai apare
Dm Am E Am
Urma călare a vreunui haiduc.
2.Unde s-au dus ? Când au apus
Anii de sus ai gloriei lor ?
Unde-s pistoalele ? Unde-s pumnalele,
Caii şi flintele haiducilor ?
3.La drumul mare nu mai apare
Să mai omoare câte-un ciocoi
Să-i ia toţi banii pentru ţăranii
Pentru sărmanii plini de nevoi.
94.IUBIREA CEA MARE
M.Vintilă
C F
1.Azi vă spun şi eu o-ntâmplare c-un băiat şi-
o fată
Am F G
Cum nu a mai fost şi nu va fi nici când
Se ştiau de mult dar aici la moară-ntr-o
vacanţă
S-au privit în ochi şi s-au trezit tăcând
F C Am C
S-au privit şi s-au plăcut iar apoi când au
crescut
Am C F G
Au aflat că-n viaţă drumul lor e la început
Şi venea val după val să îi vadă stând la
mal
C F C
Ei trăiau un vis ce şi-l doreau fără de final.
2.Bănuiţi şi voi că la nunta lor întreg
pământul
Flori a aşternut în calea lor covor
Au ajuns şi ei oameni mari şi au copii minune
Au trăit aşa cum s-au iubit arzător
Fericiţi ca ei nu sunt prea mulţi oameni pe
pământ
De prea multă fericirea lor te trezeşti
cântând
Au ajuns al lumii mit simplu şi deosebit
Ei au fost atât doi oameni vii care s-au
iubit.
3.Fericiţi ca ei nu sunt prea mulţi oameni pe
pământ
De prea multă fericirea lor te trezeşti cântând
O întrebare aş avea: Nu suntem şi noi aşa?
Cine oare, să-mi răspundeţi voi, ne va
împiedica?
 95.ÎNŢELEGERE
Mircea Baniciu, Mihai Beniuc
G C
1.Las lumea să dispreţuiască
Am D G
Adânca taină dintre noi
C Am G Em
Prejudecata omenească
C D
Arunce-n cale-ţi cu noroi.
2.În faţa idolilor lumii
Nu plec genunchii nu cerşesc
La fel cu tine gândul nu mi-i
Nici să iubesc nici să urăsc.
3.M-afund fără să-mi caut rostul
În chefuri nici voios nici trist
Vorbesc cu prostul cu neprostul
Dar pentru sufletu-mi exist.
4.În larma lumii ne-ntâlnite
O zi ca orice altă zi
Fără de bucurii iubirăm
Fără tristeţi ne-om despărţi.
5.Şi preţuim în viaţa toată
Doar oamenii, atâta tot
Nu ne-om minţi noi niciodată
Nici alţii a ne minţi nu pot.
96.CÂNTECUL BUFONULUI
C Buturugă mică pleacă de sub car.
1.Când eram flăcău la mama
F C F G
Hei, ce ploaie şi ce vânt!
C Că pisica blândă zgâriază rău
Dam şi eu în fete iama
C G
Fiindcă plouă pe pământ !
2.Iar când mi-a mijit mustaţa
Hei ce ploaie şi ce vânt!
Tot în râs am luat viaţa
Fiindcă plouă pe pământ !
3.Dar de când m-a ars năpasta
Hei, ce ploaie şi ce vânt,
Şi mi-am luat şi eu nevastă
Plouă într-una pe pământ.
4.Şi, de-atunci, bătu-o-ar gaia
Fie ploaie, fie vânt,
Beau şi eu cât toată ploaia
Care cade pe pământ.
5.Piesa-i gata, trag oblonul
Hei, ce ploaie e afară
P213212 Dacă v-au plăcut bufonii
Mai poftiţi şi-n altă seară !
97.PROVERBE
A. Păunescu, M. Vintilă
G
Am Em F C
G
1.Pe când lumea fierbe, noi mai mari, mai
mici
C F C G
Învăţăm proverbe ce se spun pe-aici
Vrem o altă limbă toţi ar învăţa
Lupul părul schimbă dar năravul, ba.
C G C
R: Hai la moşu' cu proverbe
F C
Dai un ban dar ştii că fierbe
F C
Fierbe-n sus şi fierbe-jos
F C G
Hai la moşu' cu proverbe.
Hai la moşu' cu proverbe
Pentru-n nume şi trei verbe
Iar proverbul dureros
Hai la moşu' cu proverbe.
2.Avem multe treburi făţuim oglinzi
Fugi după doi iepuri, nici unul nu prinzi
F.Pitiş Vocea ni-i peltică deci vorbim mai rar
3.Doamne, ce osândă dinspre glasul tău
Marea mea mândrie în aceasta stă
C Ce nu-ţi place ţie altuia nu-i fă.
4.Înţelesul scapă treaba e mai grea
Altuia-i sapi groapa, tu ajungi în ea
Îmi vei duce dorul, frate grădinar
Dar să laşi ulciorul la apă mai rar.
 98.PLOAIA CARE VA VENI 99.NOPŢI
Dorin Liviu Zaharia Vale
C Am riu Sterian
Sunt un frate tânăr, care crede în dreptate,
F G C Am Em C G Am
Am ochi negri, dar am mâinile curate. 1.Nopţi lungi şi triste acasă mă gândesc...
Iubesc pletele şi ploaia şi cămăşile-nflorate, Am Em C G Am
Nu răspund când mi se-aruncă vorbe-n Şi pe voi acolo vă zăresc
C G
spate. C
F C F
C Sunt nopţi pline de groază pentru mine în
Un fapt fără importanţă mă poate face să război
Am G C G Am
sper,
Sunt nopţi de basm acolo la voi.
Mă-nclin şi pun în balanţă ce-i sfânt cu ce-i
Doamne pentru ce o viaţă de coşmar?
efemer.
Dm Şi pentru cine se moare în zadar?
Peste tot atârna greu Sunt nopţi pline de groază când teamă mi-
G C e să fiu
Teama de sinceritate... Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu.

Dar de câte ori, prieteni, n-am surâs cu Am E Am E

întristare, R: Doamne, vino Doamne
C G Em
Când speranţele păreau înşelătoare. Am
Când necinstea şi prostia şi-ascundeau prin Să vezi ce-a mai rămas din
gropi norocul, oameni.
Ştiţi de câte ori, prieteni, i-am prins jocul.
Ne-am săturat de palavre, de cărţi şi filme de 2.De ce nu încetaţi acest cumplit război?
şoc, De ce vă gândiţi numai la voi?
Cu vampe, regi şi cadavre, cu stele de Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
iarmaroc. Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
Ploaia care va veni De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt.
Le va potopi pe toate.

Ni-e lehamite de marşuri, de tromboane şi

plocoane,
De blazoane, de canoane şi fasoane.
Fiindcă banul şi prostia sunt pericole morale
Circul vieţi ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre ciuperca cheamă a
pustiu,
Din cer cad pasări albastre şi totuşi nu-i prea
târziu.

Ploaia care va veni

Le va potopi pe toate.
Să-ncercăm să facem noi
Un oraş fără păcate.

Ploaia care va veni

Le va potopi pe toate.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
 100.PIAŢA ROMANĂ NR.9 Părul să ţi-l ating, în braţe să te cuprind
Em A
Al.And
rieş, N.Alifantis Şi să uit, să uit de mine
G D A G D A

Am Cine oare te va însoţi în acest sfârşit de zi?

1.Desene frumoase stau pe pereţi
G 3.Ce fericiţi am fost când toate aveau un rost
Şi am şi-o pisică cu nouă vieţi Cât de singuri suntem azi
Am
Poate peste un timp vom încerca zâmbind
Ea-i mai mult plecată, e-adevărat
G Să ne amintim din nou
Şi-acasă când stă, stă mai mult sub pat. Niciodată nu te voi uita
Cheamă-mă oricând vei vrea.
C Am
R: Uşa e veche, broasca-i nouă 102.UN ALT ÎNCEPUT
G
Compact
Piaţa Romană Nr.9. D G A D
1.Strada pe care ai stat păstrează şi acum
D Am
Locuri prin care-altădat' cu tine am trecut
2.Într-un colţ e-o chitară desigur
D G Când ploaia în parc ne prindea şi totul era
Şi-un ceas ce se căzneşte să bată liniştit
Am D Trăiam clipe care-aş fi vrut să n-aibă un
Afară e vânt, ferestrele sunt sfârşit.
G D
Tăiate din aceeaşi bucată. G A D
R: Altul desigur te va iubi mai
3.E destul de mică camera mea mult
Dar încap toţi prietenii mei în ea Va fi un alt început
Stau în picioare se aşează pe jos Nu ştiu desigur ce ţi-ai dori mai mult
În rest sunt cuminţi şi vorbesc frumos. Poate un alt început.

R: Aşa că vino sus dacă plouă 2.Acuma mi-e greu să mai cred că tot ce s-a-
Piaţa Romană Nr.9. ntâmplat
Mai poate fi măcar o dată mai poate fi
101.SINGUR ÎN NOAPTE adevărat
Compact În clipa-n care-ai să pleci ce rost ar mai
C F
avea
1.Dacă în ochii tăi, astăzi atât de goi
Dm G Încearcă din nou să speri nimic nu s-a
Aş putea să mai revăd schimbat.
C F
Zilele ce-au trecut, nopţile de demult 3.Sunt clipe în care mă-ntreb ce te-ar putea
Dm G
opri
Anii ce uşor s-au scurs
F C G F C Să fiu tot eu acela pe care-l vei dori
G Sunt singur de-atâta vreme, singur şi de
Niciodată nu te voi uita, cheamă-mă mult
oricând vei vrea. La uşa mea nici nu mai ţin minte de când
D A7 / B7 E
nu ai bătut.
G
R: Singur te caut în noapte, unde
eşti?
Singur pe strada pustie
rătăcesc.
D G
2.Serile de-altădat, banca pe care-am stat
Em A
Ne aşteaptă şi acum
D G
 105.SĂ TROSNEASCĂ LEMNE-N
103.CÂNTEC PENTRU PRIETENI FOC
Compact A.Pă
C G F G unescu
1.În seara asta mare
Cu toţii vom cânta G C G
Va fi o sărbătoare 1.Să trosnească lemne-n foc
C G D
Ce n-o putem uita.
Şi să vină multă noapte
În pridvor de busuioc
R: E , e, e, e ...
Cu miros de mere coapte.
2.S-aprindă fiecare C D
Scânteia ce va da R1:Şi să ningă nins de nori
G G7
Speranţa pentru mâine
Pân' la streaşină şi peste
Puterea de-a visa. C D G
Şi în scaun să adorm, adorm
D A G A C D G
3.Ai nevoie de-un prieten Ca de-un drog şi de-o poveste.
Pe care cu adevărat
Să-l simţi aproape de tine 2.Cu ziarul pe genunchi
Când viaţa greu te va-ncerca. Şi cu pleoapele căzute
Să-mi răsară moartea-n trunchi
104.FATA DIN VIS Şi pe ochi să mă sărute.
Compact
D A G A
R2:Cei bătrâni să fie vii
1.Îmi amintesc de tine stăteai în faţa mea
Pacea lumii fie dată
A fost de-ajuns o privire ce n-o pot ,n-o pot
Eu copil între copii
uita
Iar afară tânăr tata.
Cu braţele-amândouă încerc să te
regăsesc
3.Şi bunica să mă ia
Să fim din nou împreună e tot ce pot să-mi
Să mă ducă încet spre pernă
doresc
Şi să simt venind din ea
Cu gândul preţ de o clipă să te-nţeleg aş fi
Toată liniştea eternă.
vrut
Aş fi rămas cu tine, că am să te pierd n-aş
R3:Să trosnească lemne-n foc
fi crezut.
Sub un biet ibric cu lapte
Să miroase-a busuioc, să miroase
R: Dacă vrei , dacă vrei
Să miroase-a mere coapte.
Voi fi cu tine , dacă vrei
Voi fi lângă tine

2.Afară numai vântul gonind prin noapte

spunea
Să las în urmă timpul ce mult prea iute
alerga
Privesc la trenul care fugea nepăsător
Căldura şoaptei tale ce-avea să piară
până-n zori
Pornesc la drum prin noapte, în noaptea-n
care ţi-am zis
Că numai tu dintre toate, doar tu eşti fata
din vis.
 106.LUMINĂ Pentru "Bună, seara!"
Sori Atât, şi-o cană cu vin.
na Claudia Blaj
Am
2.Speram ca într-o zi
1.Lumină, lumină
G E Am Şi tu să mă iubeşti
Lumină pierdută prin crengi Dar din romanţe ştiu
E Am Că sperând greşeşti.
Alerg după tine alerg
Lumină, lumină 3.De-acuma poţi să pleci
Lumină pe urmele tale pe vânt La alta liniştit
Aleargă un suflet flămând. Mi-am pierdut şi timpul
Şi tot nu m-ai iubit.
C Am
2.Aici eşti ascuns după lume
C E Am 108.IUBIRE-IDEAL
Nu vrei să-i auzi de nume Ecoul
C E Am
Atinge-l lumină solară A D A
C E Am 1.Nu mă privi iubite peste umăr
Nu-l lăsa să moară. A D E
Sunt prea departe n-ai să mă zăreşti
A D A
3.Lumină, lumină
S-a-ntunecat şi-am rătăcit cărarea
Lumină sorbită de trupuri D E A
Acum m-atingi, mă tulburi Iar tu cu gându-n altă parte eşti.
Lumină, lumină
Lumină cu sete de sori Ai mâna rece şi ai vocea mută
Şi-n veci n-oi mai fi orb. Şi ai uitat de mult numele meu
Ochii de gheaţă tâmpla ta căruntă
4.Lumină mereu mă apropii de vise În loc de-adio lungi păreri de rău.
Descoperi speranţele ninse
Făcându-le floare de măr D A
Lumină, viaţă, adevăr. R: N-ai tu iubire să mă lecuiască
De-atâta foc mi-e inima de jar
5.Atinge-l lumină solară Las în instincte lumea să trăiască
Nu-l lăsa să moară Voi face din iubire ideal
Făcându-l floare de măr
Lumină, viaţă, adevăr. 2.Doi câte doi se logodesc cocorii
Doi câte doi spre lună vor zbura
107.CANA CU VIN Dar numai noi cu aripile frânte
Sorina Claudia Blaj Îngenunchiaţi în iarbă vom cădea.
C
1.Aseară te-am aşteptat Nu mă privi cum stau culcată-n iarbă
G C
Şi buzele mi-s arse de cuvânt,
Şi n-ai venit
C Las să crească sămânţa de pădure
Poate te-ai supărat Iar părul rădăcină în pământ.
F G C
Poate-ai adormit.
C F
R: Deseară să nu m-aştepţi
G C
Deseară n-am să vin
Pentru două vorbe
La o cană cu vin.

Deseară să nu m-aştepţi
O, nu, n-am să vin
 109.TAINA 111. RESEMNARE PATERNA
Ecoul Maria Galati
D D7
1.Dacă n-am să vin deseară X1 X2 X3 A7
G D 1. Ce surpriză, ce surpriză că tu ai sunat
Mamă uşa n-o-ncuia Dm G7 D G
D Nu te-am mai văzut de mult băiete,
Spune-i tatei că-s în poartă Fiica mea de cinci minute singură a plecat
A D A
D Să se plimbe iarăşi pe înserat.
Sau găseşte tu, sau găseşte tu, sau Ce să facă, doar învaţă, repetă neîncetat
găseşte tu ceva. A uitat demult de-ai ei prieteni
G A7 D7 Te aşteaptă şi suspină ca un plop
R: În noaptea asta mamă lumea e a însingurat
mea Deşi nu e nimeni vinovat.
O lume de douăzeci de ani
Priveşte, mamă, jocul şi taci, nu R: N-o să-şi creadă ochilor
întreba: când o să te vadă
E foarte simplu, este Va plînge sigur şi te va
ziua/seara/noaptea mea. îmbrăţişa
N-am să-i spun nimic, e
2.Nu pune nici-o întrebare mare să-nţeleagă
De întrebări m-am săturat Cât de adevarată e surpriza
Nelămurită să rămână ta.
Fie taina mea, fie taina mea, n-o-mpart cu
nimenea. 2. A primit a ta scrisoare şi s-a bucurat
Te iubeşte atât de mult, băiete,
3.De m-apucă miezul nopţii Ai minţit că n-ai să vii şi s-a întristat
Şi eu, mamă, n-am venit Ochii ei senini s-au înnourat.
Lasă telefonu-n pace S-a însingurat prea tare, sunt îngrijorat
Căci în noaptea asta, în noaptea asta, Neobosită-ntruna doar învaţă
mamă nu-s de găsit. Îşi ocupă astfel timpul ca să uite c-ai plecat
Şi un gol în suflet I-ai lăsat.
110.TÂRG DE SCLAVI
A.Pă
unescu
C F
1.Hai, vino lume, vino să vezi
C G
Vino să cumperi, vino să vinzi
F C
Titluri poveşti şi bătrâni suferinzi
G C
Arme, biciuşti, biciclete, cirezi.

2.Dar mai ales vino lume cu sârg

Vino să vezi copiii suavi
Haideţi cu toţi la comerţul de sclavi
Onoraţi al copiilor târg.

3.Aici sunt mame ce vând copii

Mame deştepte cu mâinile reci
Care în cinicul veac douăzeci
Se pricopsesc nu s-ar mai pricopsi
Vânzând ca-ntr-un târg pentru vite copii.

2..., 1....
 112.ABSURDA NINSOARE Ce mândră, ce pură e lumea
Dm E Am
Sori
na Claudia Blaj Ce rea, ce urâtă, ce veche.

G C G 4.Vor răsări steaguri şi flori

1.Întunericul se lasă ca o plasă Pe oraşul de obuze ars
C
În bătălie au luptat toţi
Peste cuibul meu din munţi
G D G Victoria e a celor care-au rămas.
S-a sălbăticit cărarea, nu-s poteci
C G 5.Bătălia s-a sfârşit, soldatul
Doar prin inimă de treci. Ridică fruntea să vadă iarba
Ţiuie-un glonţ rătăcit
Zodia mi-o ţin pe frunte ca pecete Şi-i sfărâmă tâmpla şi barba.
Sunt legată de destin
Ca o pasăre de noapte, stau ascunsă 6.Deasupra cerul gol şi soarele
La întuneric mă înclin. În jur câmpul zdrobit de obuze
În mască soldatul nu mai are
G D G
D Nici ochi să vadă, nici buze.
R: Mă îngroapă absurda
ninsoare 114.NU AM MAI FOST ACASĂ
D G
DEMULT
Să te strig nu mai am glas Mircea
Ce cald e în braţele tale Micu, Poesis
Şi ce singuri am rămas. C C7 F Am Dm
1.Nu am mai fost acasă demult
C Am Dm G
Întoarce-te ochi, mă înconjoară
Mă gâtuie oraşul ca pe un miel fragil
Voi fi prada lupilor C C7 F Am Dm
Străinii din noi mă înfioră Am uitat cum miroase busuiocul
Răzbunarea iernilor. C G7 C
Dar ochii mi-au rămas de copil.
2.Nu e vaiet, nu e rugă ţi se pare Strada îmi mitraliază auzul
Nu te prinde s-o provoci Scrâşnetul tramvaielor mi se pare un dric
E o pasăre nebună care moare Vorbele-mi sunt gloanţe ascunse
E târziu să te întorci. Dar ochii mi-au rămas de copil.
C7 F G
113.BĂTĂLIA S-A SFÂRŞIT, R: Ochii mi-au rămas, doar ochi
F G7 C
SOLDATUL...
Zaharia Stancu Poesis
Ochii mi-au rămas de copil.
Am Am7 Dm Dm7
1.Bătălia s-a sfârşit, soldatul 2.Noaptea mă visez într-un lan de secară
G C E Am devenit mai ursuz, mai abil
A rămas pitulat într-o mască Nu mai ştiu deosebi mărul de pară
Am Am7 Dm Dm7
Undeva departe pământul geme Dar ochii mi-au rămas de copil.
E E7 Am E Nu mi se mai arată nici mama în somn
Gata să urle, gata să nască. Cu zâmbetul ei de înger umil
2.Deasupra cerul gol şi soarele Dorm nu ca un vultur la pândă
În jur câmpul gol şi morţii Dar ochii mi-au rămas de copil.
Sufletele lor stau drepţi şi
aşteaptă
Să intre-n rai în faţa porţii.
C F C
3.Soldatul din mască vede o floare
F G
Şi vesel şi-o pune după ureche
Am Dm Am
 115.AIURIT ŞI ABURIT 117.NINGE IAR
Euge V. Şeicaru
n Ionescu, Poesis Em D
A D 1.Ninge iar iubito în absenţa ta
1.Aiurit şi aburit C B7
E7 Ca o despletire de cireş amar
Cum eram eu mă iubeam Em D
A D Din copilărie n-a mai nins aşa
În strachină nătâng C B7
E7 Dac-ai fi cu mine am fugi pe cai.
Împlântam piciorul stâng.
G D
D A
R: Dar printre nori alergam uşor R: Ninge cu argintul coamelor de
D cai
Iar dacă mă încurcam de stele C B7
A C E Ninge ca o nuntă veche la
Le culegeam ca nişte mere. fereastră
2.În strachină nătâng G D

Împlântam piciorul stâng Dac-ai fi cu mine astăzi cu alai

C B7
Şi nu călcam deştept Am porni iubito către nunta
Nici cu piciorul drept. noastră.

2.Parcă tot pământul e-nvelit de cer

116.ODATĂ AM UCIS O VRABIE... Prins de Odiseea fulgilor de nea
Zaharia Stancu- Azi mi-i dor de tine ca un mesager
Poesis
Urmărit de viscol şi absenţa ta.
Soarele apune după nişte mări
Şi răsare-n flăcări din mare.
3.Ca şi cum ar curge vremea înapoi
A D Să împartă iarăşi două veşnicii
1.Odată am ucis o vrabie Ninge cu duminici, ninge între noi
A E Cei pierduţi în lume, singuri şi copii.
Am tras cu praştia-n ea şi-am lovit-o
D A D A
4.Dac-aş ştii pe unde este umbra ta
Pe urmă o zi şi-o noapte întreagă
D E A Azi pe sub zăpadă ţi-aş săpa tunel
Am tot plâns-o şi am tot jelit-o. Şi-am reface lumea cum a fost cândva
Într-un vis cu sănii şi cu clopoţei.
Nu m-a bătut mama, nu m-a certat
În mână ţineam o bucată de pâine
Degeaba mi-a spus, degeaba mai plângi
Ce-ai omorât, omorât rămâne.

2.Mai târziu am crescut flăcăiandru

M-am îndrăgostit nebuneşte de-o fată
Nu ştiu de ce într-o zi a murit
Şi-n altă zi a fost îngropată.
De mult nu mai trag cu praştia-n vrăbii
De mult nu mai merg la nici o îngropare
Soarele apune după nişte mări
Şi răsare-n flăcări din mare.
 118.IMPOSIBILA NUNTĂ Cu gândul că vei revedea
A.Păunescu, V.Şeicaru Acelaşi tren de odinioară
F Am Din care ai plecat cândva.
R: Îmbracă-te-n alb prea
frumoasă mireasă G Bm C
Dm E G
Aşa se cuvine în drama ce-o R: Etern pasager, mai vine un
joc tren
Pe urmă vom merge fiecare Am D7 G

acasă Adio, mai trece un tren

Şi munţii vor pune misterul la
loc.
Am Em Am
1.Munţii mei duhovnici au intrat în ceaţă
Am Em Am
Clopote bătrâne bat pe mănăstiri
G C
Când miroase a iarnă nunţile îngheaţă
Am E Am
Pentru noi lunatici imposibili miri
Vin să ţi se închine vânturi şi dihănii
Viscolul asupra-mi cade ca un laţ
Şi ţi-aş face o nuntă cu un sat de sănii
Şi cu felinare şi cai înstelaţi.
2.Până o să se întâmple tu vei fi căruntă
Mie o să-mi vină cea din urmă zi
Iubirea mereu aleargă spre noi
Cu-o floare şi-o gară în doi.
2.Va pleca un tren şi iată
Un vis pe care-l credem stins
Ne luminează viaţa toată
E
De mâna vremii neatins.
Şi ne grăbim atunci spre gara
Uitată pe un vechi peron
Şi alergăm să prindem scara
Sclipind la ultimul vagon.
120.BILETUL DE TREN
V.Şeicaru
Am

Şi va fi şi aceea tot un fel de nuntă 1.N-am venit de prea departe

Dm
Şi-mi vei duce grija şi te voi iubi Şi nu plec aşa curând
Ţi-am adus, mireasă, munţii mei cu Am
noaptea Dar vedeţi că noaptea bate
Nunţi cu animale se petrec în munţi E7 Am

Codrii de miresme şi păduri de şoapte La ferestre luminând.

Em
Ele sunt salonul neîmplinitei nunţi. Şi de-acum încă o vreme
Am
3.Lumânări de nuntă ţin în ladă urşii Încă-o flacără în doi
Lupii suflă-n focul stânelor pustii Em

În rostogolire ne unesc obârşii Doar un gând să ne recheme

B7 Em
Nu-mi vei fi mireasă, mire nu-ţi voi fi Voi fi iarăşi lângă voi.
Te invit la nunta dulce şi albastră
Unde zurgălăii scot argint din toţi R: Până când şi până unde
Ce păcat că totuşi nu e nunta noastră Se întâlneşte stea cu stea?
Ce păcat că morţii i-am fost dat ca soţ. Un bilet de tren ascunde
Fiecare-n palma sa.
119.ROMANŢĂ ÎNTRE DOUĂ
TRENURI 2.N-am venit să dau poveţe
V.Şeicaru De speranţă şi noroc
Doar iubirea să ne înveţe
G Am
Cât în suflet mai e loc.
1.Şi vine vremea câteodată
D7 G
Când din oglinda unei ploi De aveţi o sărbătoare
B C Într-o zi de anotimp
Mireasa inimii uitată Luminaţi în jur c-o floare
D7
Şi nu-mi daţi nimic în schimb.
Îţi face semne înapoi.
121.DESCHIDE UŞA, CREŞTINE
Ştef
Şi-atunci cobori în vechea gară an Hruşcă
 G C 2.Că le e greu să îşi tot poarte crucea
1.Deschide uşa, creştine Pe sub ferestre noi e timp sărac
G D
Deschide uşa, creştine Că nu mai ştiu pe unde-ar fi răscrucea
G C G De-ntors la Moş Crăciunul din alt veac
Ca venim şi noi la tine Închină un pahar cu vin de casă
D G Ai casei îi răspund ca un ecou
La mulţi ani, mulţi ani cu bine. Şi-adorm tiptil cu coatele pe masă
Visând că va fi bun anul cel nou.
2.Noi la Betleem am fost
Unde s-a născut Hristos 3.Îi şterg uşor cu mâna lui cea stângă
Şi-am văzut şi pe-a sa mamă Un fir de lacrimă pornit hoinar
Pe care Maria o cheamă. Când zurgălăii şuieră-ntr-o dungă
Pe-o filă ultimă de calendar.
3.Cum umbla din casă-n casă
Ca pe Fiul său să nască
123.FLORILE DALBE
Umbla-n sus şi umbla-n jos Ştef
Ca să-l nască pe Hristos. an Hruşcă
Am E Am Dm E Am
4.Umbla-n jos şi umbla-n sus 1.Scoală gazdă din pătuţ, florile dalbe
Ca să-L nască pe Iisus Am E Am

Tot umblând găsi apoi Şi ne dă un colăcuţ, florile, florile dalbe.

Un staul mândru de oi.
2.Că mămuca n-o făcut, florile dalbe
5.Îngerii din cer coboară Ţătărară n-o avut, florile, florile dalbe.
Staulul de-l înconjoară
Îngerii cu flori în mână 3.Pe când sât' o căpătat, florile dalbe
Împletesc mândră cunună. Covata i s-o crepat, florile, florile dalbe.

6..Pe cunună-i scris frumos 4.L-o sfădit mama pe tata, florile dalbe
Astăzi s-a născut Hristos Di ce s-o crepat covata, florile florile dalbe.
Pe cunună-i scris aşa
Că s-a născut Mesia. 5.Când covata o lipit, florile dalbe
Cuptorul l-i s-o urnit, florile, florile dalbe.
7.Care cu puterea sa
Va împărăţi în veac! 6.Când cuptorul a tomnit ,florile dalbe
Anul nou a şi venit, florile, florile dalbe.
122.COLINDĂ TRISTĂ
Karma

Am E
1.Se aud colinde încet pe cale
Am E
Şi rar le tulbură vreun ecou
Dm Am
Când ademenitor poftesc în zare
Dm E
Să-mi intre-n casă anul cel mai nou
Te aşteaptă oamenii plini de mirare
Că au venit pesemne prea curând
Că tot îmbătrânesc cu disperare
Şi că mor şi ei din când in când.
Dm Am G C
R: Ascultaţi colindă tristă
Dm Am E Am
Ascultaţi colinda mea. 124.OSTAŞII LUMINII COLINDĂ
Am G Dm Am
1.Larg deschideţi poarta sufletelor noastre 1.Vino să dansăm iubito
C Em Dm Am Em
N-am venit să cerem, ci-am venit să dăm. Să dansăm numai noi doi
C
G C G Dm Toţi se uită lung la tine
Am D
R: Dalbe şi iar dalbe flori adevărate Eu te las rămâi cu ei.
C Em Dm
Am G
Ca şi vestea bună ce v-o R: E târziu să mă-înţelegi
colindăm Te rog mult nu plânge când
Dalbe şi iar dalbe flori adevărate dansezi
Dalbe şi iar dalbe florile de măr. Nu plânge când dansezi.

2.Dincolo de munţii vieţii şi-ai himerei 2.N-am să-ţi uit nici gura dulce
Le-am cules azi noapte florile de măr Ce mereu ţi-o sărutam
Le-am cules din munţii unde veşnic merii N-am să-ţi uit nici ochii albaştri
Roditori de aur sunt într-adevăr. Ce mereu parcă-mi vorbesc.

3.Florile pe care le-am cules azi noapte 3.N-am să-ţi uit nici părul negru
Vor rodi în brazda sufletelor toate Nici de tine n-am să uit
Merele de aur, merele visate Adevărul sau minciuna
De colindătorii veacurilor toate. Ce ştiam să ţi le-ascult.

4.Trebuia să se sfârşească
125.CERUL ŞI PĂMÂNTUL O ştiam de la-început
Ş. Hruşcă N-ai avut sinceritate
C N-ai avut măcar atât.
1.Cerul şi pământul, cerul şi pământul
G C F C
În cântec răsună 5. Rămas bun fără regrete
Îngeri şi oameni, îngeri şi oameni Ăsta-i ultimul tău dans
Cântă împreună. Dansu-n care nu poţi plânge
Este tot ce-a mai rămas.
F C G
R: Hristos se naşte Domnul
coboară
G
Îngerii cântă magii îl adoră
C
Păstorii aleargă ieslea
înconjoară
G C F
C
Mari minuni se întâmplară.

2.În Betlaim azi e mare minune

Vergură curată fiu născu în lume.

3.Din răsărit vin magi cu bucurie

Cu dar de smirnă, aur şi tămâie.

4.Din cer cuvântul în trup se arată

Noaptea din lume zi se face-ndată.

5.Hristos se naşte veniţi la închinare

Cu vesel suflet veselă cântare.
126.VINO SĂ DANSĂM, IUBITO
G
 127.TU
Conexiuni 3.Doar pe braţe te purtam
C9 Am Pân' la margini de ocean
1.Tu eşti în globul de cristal Tu stăteai la pieptul meu
F G C
Am Şi credeai că sunt un zeu.
Ce-mi arată drumul către mal,
F G C 4.Dar acum că-mi eşti departe
Am
Când mă pierd în lumea mea Şi o lume ne desparte
F G La-nceput a fost un joc
C Tu nu m-ai iubit deloc.
Şi-aş vrea să înving tristeţea
grea. 5.Noapte rece când se lasă
Te văd tristă şi frumoasă
2.Tu, nevăzută, dar te simt Şi visez adeseori
Te ignor dar nu pot să mă mint, Că te-ntorci la mine-n zori
Eşti în ceea ce respir, eşti tu Că te-ntorci pe pat de flori.
Firul ce mă leagă
Am Em F
De miracolul din zori, 129.UMBRA
G N Alifantis
Când din vis cobori Am
Am Em F 1.E umbra aceasta pe care
În tot ce ating în jurul meu E Am
G C Am O semeni în sufletul meu
Chipul tău îl văd mereu în gând, Cu milă şi tristă mirare
F G C9 Voi duce-o cu mine mereu.
Eşti orice, oricum, oricând...
Şi-apoi într-o zi oarecare
3.Tu, aşteptarea din amurg În care-mi vafi cel mai greu
Când secundele încet se Voi pune-o în vechi calendare
scurg, Duminica trupului meu.
Cu atingeri moi de catifea,
E C Dm Am
Alintate-n mâna ta.
R: Fiori prin mine umblă şi nu am trebuinţă
Dm Am E Am
4.Tu eşti ideea de intens, Te rog pe tine umbră să redevi fiinţă.
Căutării mele-i dai un sens,
Un motiv ca să încerc mai mult 2.Flămând de iubirea întreagă
Tu eşti vocea ce-o ascult, Pe vremi cu amurg mohorât
Eşti chemarea de demult, Când zorile noaptea-şi dezleagă
Ce mă face să nu-mi aparţin Mă satur c-o umbră şi-atât.
Nu mai sunt eu, nu mai e nimic al meu Şi sufletul meu te mai roagă
Eşti tu... Nu pleca ! Nu spune nu ! Magnetic catarg doborât
Tu umbră tăcută şi dragă
128.PAT DE FLORI Aşează-ţi fularul la gât.

C F C Am G 3.O umbră se-nchide în mine

1.Când dormeam pe pat de flori O umbră prin mine trecu
C Am
E atâta de rău că e bine
Şi aveam pernă de nori
Am Dm E atâta de mult dacă e nu.
Ne-ncălzeam doar cu fiori Bacovia-şi iese din sine
G C Şi râde în "a" şi în "u"
Şi cu stele uneori. O umbră în viaţă mă ţine
Şi umbra aceea eşti tu.
2.Ziua când se lumina
Mâna ta pe mâna mea
Era o dulce povară
Şi simţeam cum timpul zboară.
 130.TARDIVE De toate mântuit să dezlegat
Karma Cine-a crezut mai mult în celălalt
Sub cerul prea străin sau prea înalt.
Am G C Dm
1.A fost un joc de copil fără rost, un joc inutil 3. Iubito câtă lume-i între noi
F Am
Am sperat să pot face din vise şi flori Numărători de ploi din doi în doi
C G Am / Dm C Şi dintr-un nor de dor necunoscut
A Câte zăpezi pe buze ne-au crescut
Un neant în care să zbori. Cum n-am să uit cum sună glasul tău
C
Decât tăcerea ce-mi vafi mai rău
R: Nici nu ştiu ce să spun Şi tu să poţi sub stele înnopta
G Când nu mai ştiu ce-nseamnă umbra ta.
Mi-este sufletul gol
D
Aş vrea iar să te-aduc 132.COPACII FĂRĂ PĂDURE
Am
Peste clipe ce dor Dm A7 Dm
C G 1.În povestea copacilor goi
Am rămas fără glas F C
Dm Am Scârţâind într-o singură uşă
Bun rămas. Gm Dm
Este vorba de noi amândoi
A7 Dm
2.Păcat că n-ai ştiut ce curat Este vorba de foc şi cenuşă
Mi-e cântecul mut Doi copaci fără frunze pe drum
Lângă tine-am aflat ce e setea de vis După cum îi priveşte înaltul
Şi tristeţea unui învins. Doi copaci prin sărutul de sus
Aplecându-se unul spre altul.
3.Îmi şterg o lacrimă caldă, zâmbesc Dm A7
Căci viaţa mă-ndeamnă R: Spune-mi pădure cu frunza rară
Să nu uit că mi-e dat să şi pierd uneori Dm

Că ades e greu chiar să mori. Unde-i iubirea de astă vară?

131.NUMĂRĂTORI DE PLOI
G
1.Iubito câtă lume-i între noi
Em
Numărători de ploi din doi în doi
G Şi prin toamna şederii în noi
Şi dintr-un nor de dor necunoscut
Em
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut
Am
Ascultă-mă şi lasă-mă să strig
G Em
Mi-e frică de-ntâmplare şi mi-e frig
Am
Şi nu mai vreau să ştiu pân-la sfârşit
G D
Cine-a iubit frumos cine-a greşit.
R: Na na ...
Numărători de ploi din doi în
doi
Iubito, câtă lume-i între noi.
2.Cine-a făcut în noapte primul pas
Cine-a plecat din joc cine-a rămas
Şi cine-a adus pereţii rând pe rând
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând
Cine-a pierdut şi cine-a câştigat
Gm
Nu ştie iarna să se îndure
Dm A7 Dm
Maria Galaţi De noi, copacii fără pădure.
2.Toată vara au fost numai ploi
Şi-au fost stele în nopţi fără stele
Cade ultima frunză pe ele
În zadar către tine întind
Nişte crengi ce-mi fuseseră braţe
D7
Alte uşi se aud scârţâind
De tomnatecul vânt să se agaţe.
D7 3.Nu mai suntem decât doi copaci
Vor veni călători să ne tundă
E
Vor lua crengi toţi copiii săraci
Pentru flacăra lor muribundă
Şi chiar dacă mă vei mai iubi
Peste crivăţul iernii ce vine
Fără braţe cu ochii pustii
N-am să am ce întinde spre tine.
133.DACĂ VREI SĂ PLECI
 Când amintiri în noapte pier
C Ridică-ţi ochii către cer
1.Mi-e dor de tine iar lângă tine cea de ieri Rămâne doar clipa din noi
Am
Să fii aici iar lângă mine Să-ntoarcem timpul înapoi.
Dm
Eşti visul ce-mi dădea fiori 135.ÎNSERAREA
G
Eşti dragostea ce nu mai vine. Am C
1.Înserarea peste suflet
R: Dacă vrei să pleci Dm E
Priveşte-n noaptea grea S-a lăsat perdea de fum
Am C
Aminteşte-ţi tu
Din iubire şi prieteni
Şi poate nu vei mai pleca Dm E
Dacă vrei să pleci A rămas de-acum doar scrum.
Priveşte-n noaptea grea Câte vise şi speranţe
Dar privirea ta Se prefac în lacrimi azi
Eu nu o pot uita. Fără voie plec privirea
Nici să plâng nu am curaj.
2.O lumină mai veghează
În noaptea-n care totuşi ai plecat R1: Râde lumea şi nu ştie
E speranţa care-mi cere Că sunt hohote ce ard
Un răspuns pe care încă nu l-ai dat. Nu vreau nimeni trist să fie
Nici măcar acei ce cad.
3.Şi steaua iar apune
Sub vălul greu ce ne apasă 2.Din atâtea nopţi de vară
Mă zbat acum şi tu-mi vei răspunde Am doar stele ce-au căzut
Cu-acea privire ne-nţeleasă. Rândunele care-oftează
Să le-ascult nu am ştiut.
134.SĂ-NTOARCEM TIMPUL Am sperat că fericirea
Nu sunt vorbe ce se scurg
C Dm Am G N-am crezut că voi rămâne
1.Prin munţi am rătăcit cu sufletul arzând Doar un suflet în amurg.
C Dm G
Răcoarea brazilor mi-a dar descătuşatul
gând R2: Şi în zâmbete de gheaţă
Dm G Îmi schimb visele de ieri
Mi-e viaţa toată ca un fum Şi-am să ştiu de-acum în viaţă
C Am Cum să semăn dar păreri.
Ce-mi poartă paşii toţi pe drum R1:...
Dm G
Se-aşterne noaptea peste noi
C G
Să-ntoarcem timpul înapoi.
C Am
R: Să-ntroacem timpul înapoi !

2.Căci munţii au păstrat mai bine ca oricând

Cu fiecare început, cu fiecare drum
E linişte acum în jur
Şi fiarele sunt adormite
Din focuri sar spre cer văpăi
Să-ntoarcem timpul înapoi.

3.Purtam spre infinit o geană de văpăi

Din inimă rostind plângând un tainic
jurământ
 136.PLOAIA Nici nu mai simt că lacrimile-mi curg
Karma De dorul tău mă cred nemuritor.
Am Dm R2:.Te simt aici aproape lângă
1.Mă întorc cu gândul la tine mine
G Am
Primăvara mea Ai locul tău sub umărul meu
Am Dm stâng
Mă întorc cu gândul la tine Şi tot vorbind în gândul meu
G C cu tine
Dragostea mea Aproape am uitat să mai şi
Dm Am E Am
Mi-e inima arsă de-ntunericul mut plâng.
Dm Am E Am A
Căci sunt în capcană ca un deţinut. 3.Îţi mulţumesc prea buna mea iubită
Că mă-nsoţeşti în drumul meu pribeag
Dm G Şi-i mulţumesc lui Dumnezeu că mi-ai fost
R: Te rog, iubito rămâi dăruită
C Am
Te rog mai stai lângă mine Şi te sărut al tău cu drag ... cu drag ...
Dm Am
Sunt ploaia nebună ce cade
E Am
138.AMORUL CUBIST
Ce cade lângă tine.
Em B7 Em
2.O geană târzie în loc se opreşte 1.Să mergem într-o seară departe-n
Păpuşa prin ceaţă în ochi mă priveşte mahalale
Sunt vântul ce-aşteaptă adierea ta B7 Em
Sunt visul de-argint din inima ta. Şi noaptea să ne lege cu negurile ei
G D Em
Să-ţi dau îmbrăţişarea mai vrei sau nu mai
3. Când ziua fierbinte în gând va veni
vrei
O albă petală din cer va-nflori B7 Em
Trecutele neguri din cale-ţi vor zbura Şi eu să cad în focul îmbrăţişării tale.
Şi tainele iubirii le vom învăţa.
R: La margini te chem să fugim
137.VISUL undeva
Karma Că şi sufletul meu e o mahala.
Em C Am
2.Ai vrea să fie iarnă, ai vrea să fie toamnă
1.Ca-ntr-un vis am lepădat cărarea
D C Ai vrea ca liliacul să înflorească brusc
Şi-am început să mă înalt Să-ţi fiu arheologul tu vasul meu de trusc
Em Ai vrea să fie-o vreme ce nu ştii ce
Spre cer înseamnă.
Spre un vârf ce mi-l ascunde înserarea
Cu tainic văl de ceaţă şi mister. 3.Dar hai în mahalale ţinându-ne de mână
Pe străzi cu becuri stranii de-un galben
G D C
D violet
R1:.Privesc în jur total nedumerit Când picură cişmele pe lângă un bufet
La bulgării de umbră ce se Cu firma posomorâtă şi preţuri la-
prăval în hău ndemână.
Şi nu-nţeleg de ce-nspre
asfinţit 4.Paralelipipedic trăim în nopţi egale
Em Iubirea noastră moare într-un oraş cubist
În loc de soare eu văd chipul S-o inventăm întreagă cât eşti, cât mai
tău. exist
Îmbracă-te aiurea şi hai în mahalale.
2.Văd un surâs departe în amurg
Ce-mi face drumul să pară mai uşor
139.PLOAIE ÎN LUNA LUI MARTE
N.Alifantis 3.Am fost o vreme împreună
Două străine emisfere
C Am Călătoreau aceşti doi tineri
R: Ploua infernal şi noi ne Prin anotimpuri efemere.
iubeam
Em
Prin mansarde 4.De la prieteni de la rude
C Am Luau duminici cu-mprumuturi
Prin cerul ferestrei, prin cerul Ştiau mai bine ca oricine
oval Să le transforme în săruturi.
Em Am
Norii curgeau în luna lui marte.
141.M-AM INDRAGOSTIT NUMAI DE
Dm G C EA
1.Pereţii odăii erau liniştiţi Daniela Crasnaru /
Am Ducu Bertzi
Sub desene de cretă
Dm G Am E
Sufletele noastre dansau 1.Eu care voiam într-una alt şi alt decor
C E E7 Am
Nevăzute într-o lume concretă. Eu care spuneam prea lesne şi oricui mi-e
dor
Dm Am Dm Am
O să te plouă pe aripi spuneai Abia când a plecat plângând şi n-a mai fost
Plouă cu globuri pe glob şi prin vreme a mea
Nu-i nimic îţi spuneam, Lorelai E Am

Mie-mi plouă zborul cu pene. M-am îndrăgostit numai de ea.

Dm Am
2.Şi mă înălţam şi nu mai ştiam R: Simt că fără ea nu pot respira
Unde lăsasem lumea odată E Am
Tu mă strigai din urmă Casa e pustie fără ea
Răspunde-mi cine-s mai frumoşi Dm Am

oameni? ploaia? În ce-aş putea eu să mai cred

acum
E
140.DACĂ DRAGOSTE NU E ... Am
Gh. Gheorghiu Aş da orice s-o mai întorc din
Am E drum.
1.Am fost o vreme împreună
Am
Şi aveam atâtea zeci de gânduri 2.Eu care veneam acasă c-un surâs formal
F Am Monoton spunând acelaşi monolog banal
Să-ţi spun povestea lor iubito A plecat mi-am zis dar n-a fost aşa
F E O iubeam numai pe ea.
Dar tu citeşte-o printre rânduri.
Am Dm
3.Am zărit-o pe o stradă pentr-o clipă doar
G Să-i vorbesc şi să m-apropii era în zadar
R: Dar unde dragoste nu e nimic Ea care m-aştepta plângând când eu uitam
nu e să vin
C Am Mă privea acum ca pe-un străin.
Nici soare nu-i nici viaţă nu-i
Dm E Am
Iar eu mă simt al nimănui 4.A trecut atâta vreme de când a plecat
Dm E A Dar abia acum mi-e dragă cu adevărat
Acolo unde nu eşti tu. Abia acum când locuieşte doar la mine-n
gând
2.Ar fi trecut ne-luaţi în seamă O iubesc mai mult decât oricând.
Cu graiul lor cel fără vină
Chiar dacă nu ştiam c-ascunde
Şi fantezie şi lumină.
 142.ŞI DE-AR FI Mâna vai, pe strune-mi moare şi pe tine nu
Ducu Bertzi te doare.
Am E Am E Dm E Am
1.Îmi aduc aminte, de-o poveste veche R: Hei, suflet fără chei
Am E Am F E
Cu iubirea noastră, mai ştii cum a fost? Fără porţi şi fără ziduri,laşi în
Hai, întinde-mi mâna să fim iar pereche urmă numai riduri.
Depărtarea asta nu mai are rost.
2.Trupul tău cu gust de miere luminează-n
Dm Am Dm
Am încăpere
R: Între două zile nu-i decât o Din alt timp din altă viaţă care se destramă-
noapte n ceaţă
Dm E Doar la mine în cuvinte doarme coapsa ta
Orologiul bate miezul nopţii rar fierbinte
Te visez frumoasă, tristă şi Doar în cântec te mai am, măr aprins
departe lucind în ram
Unde să te caut să te găsesc iar? Şi mi-e dor şi mi-e pustiu şi mă-ntreb dacă
Am E Am
Dm sunt viu
Şi de-ar fi, când va fi iar Mâna vai, pe strune-mi moare şi pe tine nu
duminică-ntr-o zi te doare.
Am E
Tu să te gândeşti la mine 3.Vine vara, iarna vine, numai tu nu vii la
Nopţi la rând port în gând, chipul mine
tău şi ora când Trupul tău ca o văpaie nu-mi mai intră în
Am să mă întorc la tine. odaie
Steaua-mi bate în fereastră unde-i umbra
2.Ochii tăi mi-acopăr de departe steaua ta albastră
Când în ei mai caut singur adăpost Unde-s paşii tăi cei dragi, sânii mirosind a
Înfioră noaptea rătăcind perdeaua fragi
Trec la rând duminici fără nici un rost. Şi mi-e frig şi mi-e amar şi mă chinui în
zadar
3.Gândul meu întoarce amintiri uitate Mâna vai, pe strune-mi moare şi pe tine nu
Hai înspre duminici să plecăm în doi te doare.
Va veni şi ziua cea dintâi din toate
Inventată parcă numai pentru noi.

143.SUFLET FĂRĂ CHEI

Ducu Bertzi, Daniela Crăsnaru

Am E
1.Trece toamna, iarna, vara şi în inimi urcă
seara
F E
Vântul cântă în neştire peste glezna ta
subţire
Dm C
Palma mea în rugăciune peste sânii tăi
apune
Dm
E
Şi visez că eşti aieve vas de aur plin cu
seve
F C
Când de fapt eşti amintire, tu şi glezna ta
subţire
Dm E
 1. Dacă iei un strop de ploaie
Em
144.ÎMPREUNĂ În palmă ai să vezi
Mircea Florin F G
C
C Că nu-i atât de greu să speri
1.Dac-aş fi un brad cu aripi Am
G Fur-o rază de lumină
Tu să fii un vânt de seară Em
M-aş lăsa purtat prin aer Încearcă-n ea să crezi
F G
Ca o pasăre bizară.
Şi ridică-ţi privirea spre cer.
G
Dac-ai fii un colţ de casă 2.Ia un strop de fericire
C Dintr-un colţ de cer
Eu să fiu iederă verde Ochii oglindeşte-i în el
M-aş urca până ce timpul Ia un fluture din soare
Printre noi nu s-ar mai cerne. Puneţi-l în păr
Lângă o cunună de măr.
F G F C
P 2123212
R: Împreună totu-i prea frumos 146.FRUNZA
F G F C Şt. Hruşcă
Împreună vântul e pufos Am
Am G F C G C 1.Nu mă întreba nimic în noaptea asta
Împreună suntem de-acum E
F C G C Nici cât e ceasul nici ce gânduri am
Pe lungul drum. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra
Am E
2.Dac-am fi pe-un ţărm cu soare Să n-aud frunzele cum cad din ram.
Pe când marea te cuprinde
Eu voi sta pe-un val călare 2.Fă focul şi preumblă-te prin casă
Aşteptându-te cuminte. Fără să spui nimic nici un cuvânt
Vreau să mă simt la tine ca acasă
Şi vom fi un zâmbet suplu Să n-aud frunzele cum zboară-n vânt.
Plutitori ca o aripă
F C Am Dm
Peste anotimpul dublu
3.Iubito, în noaptea asta-mpărătească
Dintre zbor şi dintre clipă. E Am
Numai tăcerea las-o să vorbească.
145.DACĂ AI GHICI
Mircea Baniciu, Mira Hristofor 4.Învăluită-n straie de culcare
C
Aşează-mi-te alăturea în gând
R:Dacă ai ghici
Em Şi deapănă mereu fără-ncetare
Tot ce-ţi pot dori Să n-aud frunzele sub paşi cum gem.
Am G
Eu ti-aş prinde în păr 5.Păzeşte-mă în calea ta de vastă
F
Urgia toamnei care bântuie
Cunună de sori
G Şi nu mă întreba în noaptea asta
Stropită cu flori De ce mă înspăimântă frunzele.
C
Încearcă să zâmbeşti
Em
Făr' să te-amăgeşti
Am G
Şi să îţi doreşti un lucru
F
Un lucru uşor
G C
Fiindcă-i trecător.
Am
 147.CASTELUL 2.Sala voastră de aşteptare asta sunt eu
Şeful staţiei anunţă trenul mereu
Em B7 Em Ştiu că vi se face foame dragilor fraţi
1.Făcut-am castelul acesta Ca şi celălalt din mine luaţi şi mâncaţi.
G D B7
Fărâmă legând de fărâmă
Am G B7 149.SINGURĂ
Şi-acum când e gata, prieteni
G B7 Em Em Am P 2123212
Priviţi-l ce trist se dărâmă. 1.Ce frig e-n mine astăzi
D G B7

2.Castel pentru numai o noapte Şi simt cum o să cadă

Em Am
Iluzie care se sparge Ninsoarea peste mine
Şi viaţa aceasta ce trece C B7
Şi pururea nu se întoarce. Şi peste calendar
Din ceruri plânge iarna
3.Luaţi fiecare o parte Cu lacrimi de zăpadă
Din marea cetate uzată În mine plânge acrul
Ascundeţi cu toţii castelul Cu lacrimi de amar.
Că poate-l refacem vreodată.
Em Am C B7

4.Alpiniştii se duc să se culce R: Iarnă ai venit fără să mă-ntrebi

C B7
În scurta lor viaţă faimoasă Dacă sufletul meu te mai vrea, astăzi
Luminile scenei coboară Em Am C B
Şi toţi vă-ndreptaţi către casă. Te implor să pleci, sunt destule ierni
C B7 Em

5.Şi scena acum se-nchină De când ninge în inima mea

Em Am B7 Em
Scăldată de ultimul brio Ninge, ninge, ninge în inima mea
Şi ca să fim singuri vă spunem Em Am C B7
Şi "La revedere" şi "Adio". Em
Ninge, ninge, ninge în inima
mea.
148.GARA
C Em 2.Decembrie îşi cerne
1.Sala voastră de-aşteptare Pe noi prima zăpadă
Am Şi parc-ar vrea să spună
Pentru ceva Că nu-i nimeni vinovat
F C
Că-n mine plânge ochiul
Pentru voi sărmanii lumii
Dm G Amar la sân să cadă
Inima mea Şi vânturi tot mai aspre
Nu mai vine trenul vostru La mine-n suflet bat.
Ce bine ştiu
Şi pe linia ferată este pustiu.
C Em
R: Gara-i moartă demult
Am Em
Gara e numai în sat
F C
Şi de-aici nici un tren
Dm G
N-a venit, n-a plecat
Aşteptaţi în zadar
Şi fluieraţi la refren
Nu există ce vreţi
Nu există nici tren
Nu există nimic.
 Am E7 Am
150.DECEMBRE E
G.Bacovia/Nic Despărţirea s-o mai vadă
u Alifantis
Că în rest, noi ne-am stins
Am Şi-am ajuns de-atâta nins
1.Te uită cum ninge Decembre, Nişte oameni de zăpadă.
E
Spre geamuri, iubito, priveşte 2.Ninge peste buze, ninge peste pleoape
Am
Ninge peste îngeri ninge peste văi
Mai spune s-aducă jăratic
E Am Ninge peste clopot ninge peste ape
Şi focul s-aud cum trosneşte. Ninge incredibil peste ochii tăi.
Şi mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia, 3.Ninge ca-n Esenin şi-n poema rusă
Sau zilele mele - tot una - Ninge fantomatic şi bacovian
Aş vrea să le-nvăţ simfonia. Ninge că sunt rece, ninge că eşti dusă
Ninge ca la moartea ultimului an.
2.Mai spune s-aducă şi ceaiul,
Şi vino şi tu mai aproape 152.TĂCUT
Citeşte-mi ceva de la poluri, Anda
Călugăreanu
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.
Ce cald e aicea la tine C G Am
Şi toate din casă mi-s sfinte 1.Lumina mea îngroapă-te cu mine
Te uită cum ninge Decembre... E Am
Nu râde... citeşte-nainte. La primăvară poate încolţim
C G Am
Şi nu dăm iarăşi marilor mulţimi
3. E ziua şi ce întuneric... D7 G
Mai spune s-aducă şi lampa Lumina mea altfel nu va fi bine.
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Şi a prins promoroacă şi clampa. D A Bm
Eu nu mă mai duc azi acasă Ochii mi s-au mărit de-atât amurg
F# Bm
Potop e-napoi şi-nainte,
Şi sufletul la fel de-atâta noapte
Te uită cum ninge Decembre... D A Bm
Nu râde ... citeşte-nainte. Să fim dintre acei ce ştiu să rabde
E A
R: Na na ................ Cum norii trec şi râurile curg.
Am Dm G Am
Am Dm E Am C G Am C G Dm G
R: Mmm ...
151.OAMENI DE ZĂPADĂ G
C G Am Dm C Am Dm
A.Pău
nescu V.Socaciu
Mmm ...

Am E Dm C 2.Nu orice îngropare este moarte

1.Ninge fără milă cu vinovăţie Până la brâu şi mult mai mult de brâu
Am E Dm C Lumina mea de vom pleca departe
Ca o inculpare, ca un martor mut Cum trece-un nor, cum curge câte-un râu.
Ninge ca o nuntă, ninge şi sfâşie
Se fărâmiţează ultimul salut Noi ne vom îngropa în câte-o carte
Vai de noi, femeie, ninge-a despărţire Tăcut ca două boabe mari de grâu
Vom pleca departe unde avem de mers Tăcut ca două boabe mari de grâu.
Ninge să despartă gheaţă şi iubire
Oarbe felinare trec spre univers..
Am E
R: Ninge sfânt şi păgân
Dm C
Numai ochii mai rămân
 153.DONA, DONA Şi nu-mi pot imagina lumea asta fără cai
Vict Cântec dulce murmurat caii trec în pas
or Socaciu uşor
Doar cu sufletul curat poţi privi în ochii lor.
Am E Am E
1.În vagonul pentru piaţă
Am Dm Am E Am Şi cum trec cu coama-n vânt
Un viţel cu ochi trişti plângând Zei puternici şi cuminţi
Sus deasupra rândunica Parcă vin de dedesubt
Lesne cerul săgetând. Dintr-un sat de la părinţi.

G C 3.Pe când noi nici nu eram caii liberi au băut

Aripi într-o rotire Fără şei şi fără ham din izvorul ne-nceput
Dm G C Em
Cine n-a ştiut păstra caii liberi peste veac
Aripi în zbor râzând
C G Am Are inima mai grea şi-i la suflet mai sărac.
Aripi în cerul zilei Luminează pe pământ
E Am Mersul lor voevodal
Şi-al nopţii cirip râd Caii liberi nu se vând
E Am G C E Am E Am
Caii sunt un ideal.
Dona dona dona ...

2.Nu boci strigă ţăranul 155.ANXIETATE

Valeriu Sterian
Ce te duce la abator
Nu oricine-i rândunică C G Am
Într-un liber şi mândru zbor. 1.Lasă-ţi ochiul să privească în voie
C G C G
3.Tu nu ştii de ce viţeii Tot ce mâine ai putea să nu mai vezi
Căsăpiţi pierd într-una vieţi Şi ascultă ecoul durerii
De ce n-ai ca rândunica Coborât peste noi cu prea multe dovezi.
Aripi ca zborul să-l înveţi.
F C G
Am
154.CAII LIBERI R: Caută azi să te bucuri pentru
V.Socaciu toate
F C G
G C D Em C
1.Prin lumină ascultaţi caii liberi fără şei Pentru că mâine s-ar putea să
Am D D7 G nu mai fii.
Şi de rouă rouraţi trec uşor ca nişte zei Poate mâine ai să fii în
Caii liberi alergând neloviţi de bici şi fier libertate
Cerul trag peste pământ şi pământul trag În libertate dar plecat dintre cei
spre cer. vii.
Em B7
Când se-aud din zări venind 2.Şi încearcă să mai crezi şi în bine
Ninge pe pământ cu flori Şi încearcă să mai crezi în bunul
C G Dumnezeu
Caii sunt ca un colind Poate El să nu uite de tine
Am Em D7 Şi o clipă să-i pese de sufletul tău.
Caii sunt nemuritori.
G C G
3.Şi încearcă dacă vrei să nu mai plângi
Am D7 Pentru teama ascunsă în noi toţi
R: Prin lumină ascultaţi caii liberi Bucuria din suflet să n-o alungi
fără şei Mai încearcă să trăieşti atât cât mai poţi.
Şi de rouă rouraţi trec uşor ca
nişte zei.

2.În galop prin viaţa mea ei străbat un drum

de rai
 156.CÂNTEC PENTRU TINE R: ...
prefix 032 Niciodată, câteodată, soţul
tău, uneori.
C Am F G
1.Oamenii spun că ce-i normal e bine 157.CÂNTEC ÎN NOAPTE
C Am F G
Lucian
De-aia ar fi normal să nu-mi pese de tine Blaga
Am E F
Dar nu pot, îmi ieşi în cale, ochii mei te G B7 Em
văd. 1.Pietre-n cale mereu pietre
C Am F G
C D G C D
Ce vină am că eşti aşa frumoasă Nimeni în beznă nu mă-ndreaptă
C Am F G
Ce vină am că treci în drumul meu spre Pân' la tine nici o piatră
casă Nu mai vrea să-mi fie treaptă.
Am E F
Iar în plus sunt norme care nu-mi dau voie Em C

să te opresc R: Lung e drumul, ceasul lung

D G
C Am F G
Şi să-ţi vorbesc, să-ţi destăinuiesc cât de Rogu-mă, mă rog într-una
doresc. Noaptea să-mi ajute luna
C
D
F Pân' la tine să ajung.
G C
R: Când văd părul tău, mi-aduc
aminte de liceu 2.Pietre sunt şi iarăşi pietre
Am F Pe poteca mea de dor
De prima dragoste curată Greu se lasă, greu se lasă
G C Dumnezeul pietrelor.
Ce nimeni nu o uită niciodată
F G
C 158.RĂNITUL DINTRE LINII
Cu părul tău aş vrea să mă joc D.Botez
şi eu
Am F C G7
Cum face soţul tău, 1.Ce plumb mă leagă de pământ
G C Ce greu mi-e trupul şi ce frânt
Soţul tău câteodată.
Ce linişte-i în jur acum
Mi-e viaţa numai ca un fum.
2.A mai trecut un an şi încă o primăvară
N-am reuşit să-ncalc vreo normă socială
2.Îmi cad pe faţă fulgi de nea
Te-am văzut astăzi, te-am revăzut.
Ca pe un bulgăr de mormânt
Nu te-ai schimbat, arăţi chiar mai bine
Şi nu-i nici ploaie şi nici vânt
Nu ne-am schimbat deloc, doar ceva în
Ce rece e pe faţa mea.
mine
Te vrea peste putinţa mea, nu mă pot
3.De unde-n gură atât cobalt ?
desparte
Ce mult aş vrea să-mi fie cald
de imaginea ta, privirea ta,
Să nu se-audă nici un tun
dorinţa mea.
Ce-nalt e cerul şi ce bun.
F G C Am
3.Anii trec, primăveri se duc, e normal, nu-i 4.Toate-s aproape şi departe
bine Şi parcă-s legănat de ape
Nu se ştie dacă o să apuc să-ţi vorbesc să Cu ochii în eternitate
petrec cu tine Ce stranie singurătate.
Să-ţi vorbesc e greu dar pot să cânt e
normal, e bine 5.Iar ninge tare şi mi-e frig
Iată-mi purtătorul de cuvânt: cântec pentru Aş vrea să mă ridic să strig
tine. Cine-i alături şi mă cheamă,
mamă...
 C Em B7 Em
159.FĂRĂ PETALE
Doru
R: Hai, veniţi, se întorc cireşii cu caleştile la
Stănculescu scări
Mai bogaţi ca niciodată mai frumoşi ca nişte
C E Am F
zări.
1.Nisipul fin a oftat
C G7 C G7
Zâmbeşte-n el o urmă de păcat 2.Oare-n câte anotimpuri am intrat noi doi
E semn c-aici în zadar vreodată
Îşi cheamă luna lupii la altar. Dacă tu de-o veşnicie stai cu uşa ferecată?
În castelul fără veste deschizând cămări o
R: Cearcăn, cearcăn, piaptănă mie
Ochii ei mă-ncearcănă. Numai una nu mai este unde-ai fost
copilărie.
2.Stropi de vină îngropat
Ciorchini de sare faţa i-au spălat 3.Şi privind la ochii gemeni ca doi sâmburi de
Cristale reci ţes în fum cireaşă
Coperţi de aur pe-un sicriu de scrum. Cât aş vrea din nou să-mi semeni c-o
oglindă uriaşă
160.SCÂNDURA În fântâna unei ciuturi mai revăd sau cine
ştie
G Doar cireşii când îi scuturi ochii tăi,
1.Mă lasă când şi când copilărie.
Să trimit către tine
Em D
162.VULTURUL
O pereche de lacrimi strălucitoare
G
Două oscioare de fluturi Am Dm

Două lumine 1.Ieri am văzut un vultur murind

Am Dm
Em D Em D
Pe noptiera ta pâlpâind pe-nserate. Cădea spre abisul de nedesluşit
Am Dm

G Em
R: Ah, e uitarea o uşă ce-o-ncui
Am
Peste tot ce nu vrei să mai fie
Mai pune o scândură, mai
bate un cui
Zăvoreşte a iubirii stafie.
2.Dar oare voi putea să uit cartea roasă
A tinereţii trăite până la sânge
Şi pe tine cicatrice frumoasă
Care mă doare când ninge.
161.CIREŞARII
V.Şeicaru
Em D Eu sunt cel ce pleacă cu ochi trişti şi goi
1.În sertarul gol de fluturi cine încearcă să
reînvie
C B7
Cu petale şi săruturi ochii tăi, copilărie?
Vârstă risipită-n păsări, înstelată păpădie
Cine-mi vine la răstimpuri cine oare, cine
ştie?
În aripa lui abia fâlfâind
E Am
Nicicând nu credeam c-a zburat spre zenit.
D
Am Dm
R: Era în amurg şi cerul plângea
G C
E
Cu stropi de argint pe leşul
zdrobit
Am Dm
Un vultur e mort şi-n inima
mea
E Am
Nu pot să-l iubesc deşi l-am
iubit.
2.Nu plânge iubito, tu n-ai nici o vină
În faţa mea parcă ar sta o străină
Deşi n-am uitat tot ce-a fost între noi.
3.Acum poţi să pleci oriunde-ai putea
Să uiţi să mă-ngropi în noaptea adâncă
Dar iată iubito că nu pot uita
Destinul ce-mi lasă în cale o stâncă.
 Cununi de flori împurpurat
Ori n-a plecat ori n-a venit
163.MAREA Cu-adevărat.
165.ŢURŢURI METALICI
G D
1.Voi valuri ştergeţi orice urmă C G Am
C G D
Ce cu spumă stă la ţărm. 1.Când ţurţuri metalici apar la fereşti
F C G

G Em
Şi ninge pe faţă cu fulgi mari de nea
R: Marea, doar marea Mai spune-mi o dată cât de mult mă iubeşti
C D Sărută-mi obrazul şi nu pleca.
Îmi ştie culoarea.
C Am
G Em R: Nu pleca mai rămâi
2.Iubito, ai să-mi scrii F G
C D Doar o clipă-n viaţa mea
Iubito, poate ai să vii. F G C
Am
Ţurţuri metalici apar la fereşti
164.VARA PROMISĂ Mai spune-mi o dată cât de
mult mă iubeşti.
Em Am D7
1.Te-aş fi iubit cum n-ai mai fost 2.Afară e frig şi e noapte demult
G
Ca un soldat în plin război Cu tine-n gând am să adorm
Em Am B7 Glasul tău dulce aş vrea să-l ascult
Dar zilnic plouă fără rost Te văd, te aud, te strig şi în somn.
Em
Iar între noi.
166.FATA MORGANĂ
Am G
Ca într-o gară nu ştiu cum C
Când unul vine altu-i dus 1.Stam într-o zi la fereastră strada departe
Şi rătăcim pe acelaşi drum vuia
Dm E
În sens opus. Am
Stam obosit dus pe gânduri şi nici nu ştiu
Am D7 G Em
ce gândeam
R: Ne răscoleşte timpul, femeie
Am B7 E Parcă era frig afară, norii pe cer alergau
Pe un peron vechi de gară Nu ştiu era zi cu soare sau norii ploaie
Tu Iliadă, eu Odisee cerneau.
Am E
Scrise de mult într-o vară.
R: Pe drum trecea o fetiţă
Dm A
2.Te-aş fi iubit ca un pândar Cine era habar n-am
Ce stă la drum în calea ta Dm E
Dar zilnic trece în zadar Dar ştiu c-avea o bentiţă
Am
Altcineva.
De-un roşu ca de mărgean.
Suntem şi noi ca două punţi
2.Şi-atunci în clipa aceea totul mi s-a luminat
Pe apa unui singur dor
Şi te-am văzut doar pe tine, tu cum erai
Dar despărţiţi de nişte munţi
altădat
Întâmplător.
Strada tăcuse deodată, timpul stătea-
ncremenit
3.Ca un copil te-aş fi iubit
Când te-ndreptai tu spre mine, nu ştiu cum
Ce fură mere din vecini
ai răsărit.
Uitând că totul e păzit
De-un gard cu spini.
3.Clipele de altădată deodată au revenit
Şi amintirile toate deodată s-au regăsit
Dar vara ce ne-a logodit
 De-atunci eu stau la fereastră, bentiţa
roşie-o aştept
Ea vine-odată cu fata ce-aduce soarele-n
piept. 168.DE CE?
167.TRANDAFIRUL ALBASTRU
G D
Bm D A Bm
1.De ce oare zilele se scurg?
1.Weichen blau, weichen blau înger trist, vis C D
şi dor De ce-i soare roşu în amurg?
D F#
De ce mor oamenii pe rând?
Clipe curg, clipe vin şi mă dor
Em D A Bm De ce îmi stai mereu în gând?
Urma paşilor tăi în ţărâni o sărut G D C D
D A Bm R: De ce îmi stai mereu în gând?
Pelerin căutând paradisul pierdut.
2.De ce noaptea nu pot să adorm?
2.Trandafirul albastru aşa eu te ştiu De ce îţi rostesc numele-n somn?
Te-am pierdut şi de-atunci sunt pustiu De ce mă trezesc mereu plângând?
Nu trăiesc, doar exist şi mă mistui mereu De ce îmi stai mereu în gând?
Weichen blau am rămas să-ţi duc dorul
doar eu. 3.De ce în clipa-n care te zăresc?
De ce nu pot să-ţi spun că te iubesc?
3.Weichen blau doar tu ştii cât de mult De ce pe stradă oriunde mergând?
nenoroc De ce îmi stai mereu în gând?
Am avut şi de-aceea te rog
Trupul meu fă-l un rug să-i dea foc mâna ta
Fericit ţi-aş vorbi doar de dragostea mea.

4.Şi în flăcări arzând viaţa mea să o dau

Abia atunci m-ai iertat, m-ai iubit weichen
blau
Şi în flăcări arzând viaţa mea să o dau
Abia atunci m-ai iubit, prea târziu...
 Şi eu te aştept
Doar tu ştii
170.MICUL PRINŢ
C Em
169.IUBESC PLOILE 1.Ştiu să întreb despre munţi despre flori
F C
C Am
R: Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile Odată, într-o pădure-am sărutat un izvor.
F G
Înnebunitele ploi şi ploile calme C G F C
F G R: Na, na, na, na, na ...
Ploile feciorelnice şi ploile
Dezlănţuite femei, ploile proaspete 2.Ştiu ce uimită-i culoarea albastră
Şi plictisitoarele ploi fără sfârşit Am o grădină şi o fereastră.
C
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile. 3.Mai am o carte ce-i foarte subţire
În care nu-ncape decât o iubire.
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă,
înaltă 4."Pot să iau locul lângă tine pe stea?"
Îmi place să alerg cu firele "Da", zise prinţul, "eşti prietena mea".
Şi să umblu cu ele în dinţi
Să amuţească în prezenţa noastră bărbaţii.
C Am
Ştiu că-i urât să spui "sunt cea mai frumoasă
femeie"
F G
E urât şi poate nici nu-i adevărat
C
Am
Dar lasă-mă atunci când plouă, numai atunci
când plouă
F G
Să rostesc magica formulă "sunt cea mai
frumoasă femeie".
C Am
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că
plouă
F G
Şi-mi stă bine cu franjuri în păr.
F G C
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i
vânt
Am F G
Şi rochia mi se zbate în vânt desperată să-mi ascundă
genunchii.

F G C
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Am F G
Eşti departe plecat şi eu te aştept, şi tu ştii că
te aştept.
F G F
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să
aştept
G
şi totuşi aştept.
E-n aer miros de dragoste viu
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaie
Să-i simtă mirosul
Pe asemenea ploaie
Poţi să te îndrăgosteşti fulgerător
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi
 171.ANA LUI MANOLE
Am G Am
1.Voi zidiţi în jurul meu
Am G Am
Dar aici în zid sunt eu
Am G Em Am
Dar aici în zid sunt eu, sunt eu.
Hai, Manole, pune zid
Să nu pot să-l mai deschid
Hai îmbracă-mă în zid, zid greu.
C Doar moartea el o aştepta
R: Turla-mi soarbe capu-n ea
Dm Am
În altar e fruntea mea
G Em Am
Ochii ei fereşti vor sta, spre cer
Voi lucraţi şi vă e greu
Însă de murit, mor eu
Jertfa voastră sunt chiar eu, eu pier.
2.Pe oriunde sunt zidiri
Omul meu, să nu te miri
Le-au întruchipat doi miri de rând.
Dară tu de-a pururi pleci
Eu rămân aici pe veci
Pradă cărămizii reci, plângând.
3.Sângele mi-i încă viu
Voi nu ştiţi că şi eu ştiu
C-am să mor dintr-un pariu stupid.
Hai Manole fii mai demn
Cum să-ţi faci aripi de lemn
Mi se face-a moarte semn în zid.
4.Să te-nchini când vei pleca
Să nu uiţi, să uiţi cumva
Că-năuntru-i Ana ta, om crud.
Milă cum nu poţi să ai
Voi plecaţi către alt Rai
Eu din zid abia vă mai aud.
172.CERBUL
Em
1.Trăiau odată-ntr-o pădure
Am
Un moş bătrân cu baba lui
Em
Trăiau săraci ca vai de dânşii
D Em
În adâncimea codrului.
2.Iar moşul nu voia nimica
Dar baba lui a vrut să aibă
Un suflet tânăr lângă ea.
G
3.Şi soarta se-ndură de babă
Şi un pui de cerb îi dărui
Un pui de cerb cu stea în frunte
Gonit din codru şi rănit.
4.Şi moşu-l sărută pe frunte
Şi baba-l îngriji şi ea
L-au îngrijit cu multă milă
Şi rănile i-au vindecat.
5.Dar într-o zi trecu pe-acolo
Feciorul unui împărat
Trecu cu oastea şi cu curtea
Şi cu ogarii la vânat.
6.Dă-mi mie cerbul, măi moşnege
Şi-ţi dau pe el tot ce-ţi doreşti
Îţi dau averi îţi dau şi cinste
Şi oştile împărăteşti.
7.Dar ce să vezi minune mare
Întreaga curte ce văzu
Cum cerbul nostru dă din coarne
De parc-ar spune "nu vreau, nu".
8.”Nu vreau să merg la curtea voastră
Nu vreau să merg la împărat
Voi m-aţi rănit la vânătoare
Ei rănile mi-au vindecat.”
9.Mai trebuie să ai un suflet
Un suflet bun şi iubitor
Ca să poţi fi iubit de oameni
Şi de podoaba codrilor.
 173.VERDE CRUD 175.SALA PAŞILOR PIERDUŢI
Anda Călugăreanu Horia Stoicanu
A C Dm
R: Verde crud, verde crud 1.O să ridicăm, dacă asta vrei
D A G E Am C Dm
Mugur alb şi roz şi bun Treptele la locul urii
D A G Am C Dm
Vis de albastru şi azur Să nu pierdem paşii ca nărozii
E A G C
Te mai văd te mai aud. Până ce aprozii vor cânta
D Dm G E F
1.O punctează cu-al său foc Până ce din nervii noştri vor şti
A D A C Dm C
Soare, soare Şi voi pricepe că nu mai e
D A Dm G
Corpul ce întreg mă doare Duminică la noi acasă.
E A C F C
Sub al vremurilor joc. R: O, oare te vindecă de zare
Dm G C G

2.Dintr-un fluier de răchită Să porţi prin tribunale gândul dintâi

Primăvara, primăvara
O copilă poposită la fântână te-ngână
Pe câmpia clară.
Verde crud, verde crud
Mugur alb şi roz şi bun
Te mai văd te mai aud
Vis de albastru şi azur.
174.HAI SĂ NE IMAGINĂM
C D
1.Să poţi trăi curat aşa cum ai visat
C D G7
În armonia lumii-ntregi
Pe acest pământ etern nu-i loc pentru
infern
Tu frate al meu mă înţelegi?
C D
R: Hai să ne imaginăm
G Em
Că vom da mai mult decât luăm
C D
Că vom şti să-i ocrotim
G7
Pe cei ce-i iubim .
Hai să ne imaginăm
C-avem aripi şi că zburăm
Că vom fi mai drepţi mai buni
De mâine de luni.
Vinii să-i caute străinii de rostul născocirii
De pleci ori rămâi la gândul cel dintâi.
2.Şi o să vină apoi avocatul tău
Să îşi ia ce îi revine
Ca să faci din noi o amintire
Ca să faci doi nimeni pe pământ
După atâtea nopţi să dea de ştire
Că dintru început ne-am minţit
Şi ne-am urât cu ura cea de rând.
3.Şi n-am să te opresc tocmai eu să mergi
G Em
Und' te cheamă ce te cheamă
Nici să ştergi cuvântul de aramă
Ce-i săpat în palma mâinii stângi
Nici de ce te bucuri nici vreodată
Când am s-aud că plângi n-am să cred
Că n-ai s-ajungi cât se poate de sus.
4.Dar e prea murdar să se afle spus
Prin dosare sub un număr
C-am stat vremuri umăr lângă umăr
Şi-am sorbit dintr-un singur pahar
C-am mâncat din pâinea sărăciei
Greul ei şi-amar şi n-am fost
Vrednici măcar de-o întrebare.

2.Să poţi clădi în gând un loc în care sunt

Doar oameni calzi şi fericiţi
Să poţi spera că ai fărâma ta de rai
Pe-acest pământ de nori umbrit.
 2.Visăm frumos aceeaşi moară
176.JOC DE COPIL Ascunsă-n tragicul decor
Şi măcinăm aceleaşi lacrimi
Em Când dau părinţii telefon.
1.Pe malul unei ape
Am Suntem lucizi până la sânge
Unde cântă valuri argintii Nedespărţiţi până la cer
B7
Un copil se joacă în nisipul Şi nici nu ştiu după iubire
Em Ce se cuvine să-ţi mai cer.
Zilelor de vară.
3.Cuvintele îşi pierd căldura
Soarele zâmbeşte Într-un sărut de protocol
Şi în unde chipu-şi oglindeşte Şi tot mai vinovate păsări
Iar privirea lui îmbrăţişează Dau eşafoadelor ocol.
Jocul de copil.
Sub fruntea mea se face noapte
R: Na, na, na ,na ,na ,na În ochii tăi se face zi
Şi renunţăm să mai cunoaştem
2.Soarele priveşte Ce stele ne-ar putea păzi.
Un castel cu ziduri de nisip
Şi mai viu devine acum în ochii 178.ARSURĂ
Ce-l făcură-n joacă. Adrian
Ivaniţchi
Un copil zâmbeşte
C G C Dm F G7
Fericit că jocu-i reuşeşte P1213212
Bucuria lui îmbrăţişează 1.Trupul meu întreg e o lumânare
Cerul şi pământul. C Em G7 C
Dar eu sunt flacără într-un cer străveziu
Dm F G7
177.BALADA BLONDELOR IUBIRI C
G.Ţărnea /N.Alifantis Ca păsările mort voi cântări mai greu decât
C
viu.
C G C Dm
1.Prea multe păsări cardinale F G7
F C F C R: Ochiul arzând se hrăneşte din
Între iluzii se rotesc ceară
Contaminând cu ascensoare C Em G
Misterul nostru pământesc. Şi face un strop de rouă
fierbinte
G Am F C
Îmbătrânim de fericire G
B Odată am ştiut să zbor, odată
Într-o mansardă fără flori Dm G7
C
C G C
Lăsând păpuşi fără adresă Dovadă n-am dar îmi aduc
G aminte.
Pentru serbările din zori.
C G7 C Dm F G7

R: E frumos, e prea frumos la 2.Trupul meu întreg e o lumânare

C Em G7 C
tine-n suflet După ce se va fi stins toată în ţărână
E târziu, e prea târziu la mine- Am F C G
n gând Şi flacăra se va topi-n albastru
Împărtăşim, împărtăşim Dm G7 C

aceeaşi taină Veţi mai simţi o arsură pe mână.

Dar nu se ştie, nu se ştie până
când.
 179.FOCUL VÂNĂT
Serghei Esenin, Ducu Bertzi

Am E7 Am G7
1.Focul vânăt e gonit de vânt
C Dm C G
Zările -au uitat să mă mai doară
Am / C Dm C G
De iubire întâia oară-ţi cânt
Am E7 Am
La scandal renunţ întâia oară.

2.Şi-am fost crâng părăginit pe loc

La femei şi vodcă dau năvală
Nu-mi mai place azi să beau să joc
Să-mi pierd viaţa fără socoteală.
3.Tu mers gingaş, tu surâsul meu
Dac-ai ştii cu inima-i pustie
Cum poate iubi un derbedeu
Şi cât poate de supus să fie.

4.Mi-e de ajuns să te privesc tăcut

Să-ţi văd ochii plini de tot înaltul
Ca visând întregul tău trecut
Tu să nu mai poţi pleca la altul.

5.Cârciumile le-aş uita pe veci

N-aş mai ştii nici versul ce înseamnă
De-aş ajunge aste braţe reci
Şi-al tău păr ca floarea cea de toamnă.

6.Veşnic te-aş urma pe acest pământ

Despărţirea mi-ar părea uşoară
De iubire întâia oară cânt
La scandal renunţ întâia oară.
A 002220 Dm7 xx0565
A 577655 E 033200
A6 002222 E x7645x
A7 x02223 E7 020100
Ab 466544 E7 022130
Ab xx6544 E9 002132
Ab7 xx1112 Eb xx1343
Am x02210 Eb xx5343
Am x07555 Eb7 x11323
Am7 x02010 Eb7 x68686
Am7 x02213 Eb7 xx1323
Adim xx5656 Em 022000
B x24442 Em x05450
B7 x21202 F 133211
B7 x24242 F# 244322
Bb x13331 F#7 242322
Bb7 013131 F#7 x04320
Bb7 xx3334 F#7 xx4320
Bbm 113321 F#m 244222
Bdim xx0101 F#m7 2x2220
Bm 224432 F6 113231
Bm7 x24232 F7 xx3545
C 035553 Fm xx3111
C x32010 Fm xx4222
C6 x32210 Fm6 xx3131
C7 x32310 Fm7 xx3141
C7 x35353 Fm9 xx3143
C9 xx0333 G 320003
C9 x32030 G 355433
Cm x35543 G xx0787
Cm xx5543 G#7 (Ab7) x x 1 1 1 2
D xx0232 G#7 x64454
D xx0775 G#m (Abm) x x 0 4 4 4
D7 x00212 G#m7 4x4440
D7 x57575 G7 320001
D9 xx0210 G7 x53433
D9 xx0555 G9 x23233
Db x43121 G9 xx5465
Db x46664 Gm 355333
Db xx3121 Gm xx0333
Dm x00231 Gm7 003333
Dm(add E) xx7760 Gm7 353333
Dm7 x57565 X1 x32033
Dm7 xx0211 X2 x20033
X3 x10033