Umbra şi penumbra

Un fascicul de lumină reprezintă o parte din lumina

provenită de la o sursă de lumină.

Sursele de lumină folosite în practică nu sunt puncti-

forme, ele au anumite dimensiuni şi de aceea în jurul
umbrei unui corp luminat apare şi penumbra, zonă în
care ajunge numai o parte din lumina produsă de
sursă.
Cu cât sursa de lumină este mai mare, cu atât zonele
de umbră şi de penumbră sunt mai difuze.

Umbra este o zona intunecata in care lumina provenita

dintr-o sursa de lumina este blocata de un obiect
opac.

Penumbra este o zonă incomplet luminată, cuprinsă

între zona umbrită şi cea luminoasă din spatele unui
corp opac.
Lumina calatoreste sub forma unei linii drepte, iar
atunci cand particulele de lumina nu reusesc sa
treaca de un obstacol creeaza umbra acelui obstacol,
obiect.

Exista nenumarate unghiuri in care lumina trecerea lu-

minii este impiedicata.

Un exemplu simplu este cel al luminii solare ( soarele este

sursa de lumina ) care intalneste corpul uman. Cum nu
poate trece prin el, se creeaza umbra acestuia prin re-
flectarea corpului uman pe sol.
Comportamentul umbrei nu este deloc simplu, dar poate fi
inteles daca stim ca lumina circula sub forma unei linii
drepte.
Desi acesta pare un concept simplu, consecintele sunt
complexe si afecteaza tot ceea ce vedem.

O Sursa de lumina punctiforma produce o umbra simpla.

O sursa nepunctiforma produce pe langa umbra si penum-
bra si antumbra.
Umbra nu primeste nicio raza de lumina de la sursa, si
este cea mai intunecata. O persoana aflata in zona de um-
bra nu poate vedea direct sursa de lumina.

Penumbra in schimb este luminata de cateva raze ale sur-

sei de lumina .
O persoana aflata in zona de penumbra va vedea sursa lu-
minii, dar partial.

Daca exista mai multe surse de lumina vor exista si mai

multe umbre. Cu cat sursa de lumina este mai difuza, cu
atat zona de umbra este mai greu de delimitat.

UMBRA IN ECLIPSA DE LUNA SI DE SOARE

Umbra produsa de planeta Pamant pe luna este o
ECLIPSA de LUNA.
La fel, umbra
produsa de
Luna pe Pa-
mant este o
ECLIPSA de
SOARE.

Prin eclipsa se întelege fenomenul prin care un astru fara

lumina intra în conul de umbra al unei planete, deci este
lipsit de lumina Soarelui. De exemplu Luna poate fi eclip-
sata de catre Pamânt; Luna aflându-se atunci în umbra
Pamântului, si nu mai primind lumina de la Soare, noi o
vom,vedea,întunecata.

Eclipsele se formeaza intr-un mod simplu : Pamantul si

Luna fiind corpuri opace si luminate de Soare formeaza un
con de umbra si penumbra. In conul de umbra nu patrunde
lumina, iar in cel de penumbra lumina patrunde doar par-
tial. Daca in miscarea din jurul Pamantului, Luna patrunde
in conul de penumbra al Pamantului atunci se va produce
o eclipsa de luna.

Invers, daca Luna se va afla intre Soare si Pamant iar

conul sau de umbra va cadea pe suprafata Pamantului va
avea loc o eclipsa de Soare. In acest caz, intregul disc al
Soarelui va fi acoperit de discul lunii.

Numarul maxim de eclipse este de 7 intr-un an si 5 sunt

de Soare si 2 de luna, sau 4 de Soare si 3 de Luna. In con-
secinta, eclipsele de Soare sunt mai multe decat cele de
Luna. Eclipsele de Luna se produc mai simplu decat cele
de Soare.

Eclipsa de Luna se vede de oriunde de pe suprafata Pa-

mantului, Luna nefiind un corp luminos. Insa eclipsele de
Soare se pot observa in cele 10 zone in care cade umbra
Lunii.

Chiar si in timpul unei eclipse totale de Luna, aceasta nu

dispare complet, ci se observa intunecata in diverse nu-
ante de rosu caramiziu. Acest lucru se datoreaza atmos-
ferei Pamantului si fenomenului de refractie suferit de lu-
mina.
Eclipsele de Luna pot fi: totale - când Luna intra în în-
tregime în conul de umbra al Pamântului si partiale - când
Luna intra numai în parte în conul de umbra al Pamântului.
Eclipsa de Luna începe prin intrarea acesteia în penumbra
Pamântului si continua cu intrarea (totala sau partiala) a
Lunii în umbra Pamântului. În timpul eclipsei totale de
Luna, Soarele produce umbre care se schimba de-a lungul
zilei.

Lungimea unei umbre difera de la momentul rasaritului

pana la momentul apusului. La rasarit si apus umbrele
sunt cele mai lungi, iar la amiaza, cand Soarele este dea-
supra capului nostru, umbra este proiectat sub noi.

In timpul unei eclipse de soare noi, pe Pamant , ne aflam

pentru scurt timp in umbra lunii.

Durata eclipselor a fost unul din primele indicii pe care as-

tronomii le-au primit in legatura cu marimea lunii, mai
mica decat cea a Pamantului.
O alta umbra astronomica care a jucat un rol important a
fost cea a planetei Venus. O data la 100 de ani, planeta
Venus trece direct prin fata Soarelui si astfel apare o mica
regiune inchisa la culoare pe discul Soarelui. In functie de
unde ne aflam pe Pamant, vedem diferit acest lucru.