Componentele hidrografiei: Europei și României:

a. Apele subterane: a. Apele subterane:

 sunt prezente mai ales în  ape freatice
formaţiunile sedimentare  ape de adâncime
 contribuie, în funcţie de climat, cu  ape geotermale
10-25% la volumul de apă ce se  izvoare minerale
scurge pe râuri.
b. Fluvii şi râuri:
 caracteristicile climei influenţează debitele râ urilor şi tipul de scurgere:
TIPUL DE
CLIMATUL BAZINUL COLECTOR CARECTERISTICILE DEBITULUI RÂURI
SCURGERE
Peciora
Debite mari primăvara și vara,
Nordic Subpolar Oceanul Arctic Dvina de
scăzute iarna
Nord
Temperat- Sena,Tamisa,
Vestic Oceanul Atlantic Tot timpul anuluicu max.iarna
oceanic Rin, Elba;
debite bogate iarna, dar şi
primăvara pentru cele care Rhonul,
Sudic Mediteranean Marea Mediterană izvorăsc din Munţii Alpi,debite Padul;
mici vara şi toamna când unele Ebro
râuri seacă
Marea Baltică,Marea au debite bogate primăvara,viituri Vistula
Central De tranziție
Neagra vara ,scăzut primăvara și iarna Dunărea
Temperat scăzute iarna, au debite bogate Volga, Don,
Estic Marea Caspică
continental primăvara Ural
b. Râurile României:
 aparțin în proporție de 98% fluviului Dună rea,al doilea ca debit și lungime din
Europa
 Regimul de scurgere:
 Debite mari primă vara→debite maxime(45-55% din scurgerea anuală )
 vara, debite mari la munte mici la câ mpie(excepție viituri);
 toamna - „ape mici”(5%in câ mpieși 15% în munți)
 debite scă zute iarna, (excepție râ urile din sud vestul ță rii= viituri)
 grupe teritoriale:
→ grupa de vest – de la Vişeu la Bega ,râ urile sunt colectate de Tisa
→ grupa de sud- între Timiș şi Că lmă ţui ,râ urile sunt colectate de Dună re
→ grupa de est – râ uri colectate de Siret şi Prut, apoi de Dună re
→ grupa râ urilor dobrogene- se varsă în Marea Neagră , prin limanuri sau lagune (Teliţa,
Taiţa, Slava, Casimcea)
 Dună rea al doilea fluviu al Europei
c. Lacurile din Europa și România :
 după modul de formare:
 lacuri glaciare: Lacul Ladoga, Lacul Onega, în Finlanda- peste 450.000 cuvete
lacustre, Lacul Geneva, Lacul Como etc.
 lacuri tectonice:Marea Caspică , Lacul Balaton
 lacuri vulcanice :Islanda, Franţa (Nemi), Italia (Bolsena, Albano),Româ nia (Sfâ nta
Ana)
 lacuri carstice: Alpii Dinarici,
 lacuri de baraj artificial: scop hidroenergetic:Rusia, Norvegia, Elveția, Austria,
Româ nia
 lacuri glaciare la peste 2000m .Bâ lea Gâ lcescu, Lala , Bucura(cel mai extins), Ză noaga
(cel mai adâ nc),Podragu.
 lacuri vulcanice : Sfâ nta Ana
c. Lacurile din România:
 ocupă 1,1% din suprafaţa ţă rii- 3.400 lacuri
 diversitate a originii cuvetei lacustre.(anexa 1)
d. Ghețarii:
- gheţari continentali: (de calotă ): în Islanda, Svalbard, Novaia Zemlea;
- banchiza: în mă rile Oceanului Arctic (în Marea Albă )
- gheţari montani: în Munţii Alpi, Pirinei, Alpii Scandinavici, Uralul de Nord