II. Alegere grupată
Insulina:
31. Fasciculul cuneat:
1. este un fascicul care se încrucişează în măduvă
2. urcă din cornul posterior medular spre nucleul Burdach
3. este format din axoni ai deutoneuronilor medulari
4. transmite informaţii despre simţul poziţiei şi al mişcării
32. Nucleii senzitivi ai bulbului:
1. sunt echivalenţi coarnelor posterioare ale măduvei
spinării
2. includ şi nucleii cohleari ai nervilor acustico-vestibulari
3. conţin deutoneuroni cu care fac sinapsă fibrele senzitive
ale nervilor V, X
4. sunt reprezentaţi şi de nucleul solitar al nervilor IX, X,
XI
33. Arcul reflexului ahilian, la fel ca şi cel al reflexului
de flexie:
1. aparţine unui reflex medular miotatic
2. are protoneuronul cu prelungire axonală scurtă
3. implică efectori musculari şi exteroceptori
4. conţine neuron somatosenzitiv pe calea aferentă
34. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:
1. participă la formarea corpului calos
2. înconjoară ventriculii cerebrali I şi II
3. uneşte bazal cele două emisfere cerebrale
4. conţine fibre de asociaţie interemisferice
35. Funcţia de conducere a punţii se realizează prin:
1. fasciculul Flechsig ce străbate toate etajele trunchiului
cerebral
2. fibre corticonucleare pentru nucleii motori ai nervilor
cranieni III, IV, V
3. fascicule comisurale care leagă etajele trunchiului
cerebral
4. lemniscul medial ce pleacă din nuclei gracilis şi cuneat
din bulb
36. Fibrele postganglionare vegetative:
1. parasimpatice au distribuţie limitată, în principal la cap
şi viscere
2. simpatice inervează muşchii piloerectori de la nivelul
membrelor
3. parasimpatice pot avea origine în ganglioni intramurali
sau juxtaviscerali
4. simpatice pot avea sinapsă în ganglionii prevertebrali
37. Căile acustică şi vestibulară au în comun:
1. dispunerea receptorilor în canalul cohlear
2. originea aparentă a nervului din segmentul de conducere
3. ganglionii care conţin protoneuronii segmentului
intermediar
4. localizarea în trunchiul cerebral a deutoneuronilor
38. Nervul optic:
1. este format din axonii deutoneuronilor retinieni
2. are origine aparentă în mezencefal
3. părăseşte globul ocular la nivelul petei oarbe
4. are fibre vegetative din nucleul accesor
39. Analizatorului olfactiv, spre deosebire de cel
gustativ, prezintă:
1. celulele receptoare care constituie protoneuronul căii
2. segment intermediar format din trei neuroni
3. chemoreceptori nervoşi bipolari
4. cili la nivelul segmentului periferic
40. Fusul neuromuscular:
1. este inervat senzitiv de dendrite ale neuronilor
pseudounipolari
2. conţine corpii celulari ai motoneuronilor de tip gamma
3. detectează modificările de lungime ale muşchiului striat
4. este inervat de fibre anulospirale dispuse la extremităţi
41.
1. este secretată de celule exocrine beta
2. stimulează procesul de gluconeogeneză
3. determină hidroliza trigliceridelor
4. intensifică transportul glucozei în adipocite
42. Întoarcerea sângelui la inimă este favorizată de:
1. presa abdominală care comprimă venele situate
subdiafragmatic
2. sistemul valvular prezent pe traiectul venei cave
inferioare
3. comprimarea venelor profunde prin contracţia muşchilor
coapsei
4. ridicarea planşeului atrioventricular în timpul sistolei
ventriculare
43. Printre efectele extractelor de timus se numără:
1. frânarea dezvoltării gonadelor
2. stimularea demineralizării osoase
3. acţiunea antagonică hormonilor gonadotropi
4. stimularea activităţii limfocitelor B
44. Sunt muşchi implicaţi în apropierea coapselor:
1. croitor
2. semimembranos
3. cvadriceps femural
4. adductori
45. În cazul unei plăci motorii:
1. influxul nervos generează un potenţial de acţiune cu
valoarea de -90mV
2. sarcolema se pliază pentru a mări suprafaţa de contact
cu dendritele
3. butonii sinaptici ajung la nivelul canalelor reticulului
endoplasmatic
4. la capătul axonului motoneuronului se descarcă
mediatorul acetilcolină
46. Tonusul muscular:
1. este o stare de tensiune temporară caracteristică
2. dispare după denervarea muşchilor scheletici
3. implică participarea lobului posterior al cerebelului
4. se realizează pe baza unui reflex miotatic
48. Secreţia salivară:
1. se află sub controlul centrilor salivari bulbo-pontini
2. este redusă şi vâscoasă, sub influenţa simpaticului
3. poate fi declanşată de mirosul sau vederea unui aliment
4. conţine o enzimă activă care generează pH-ul de 6-7
49. Activitatea motorie a stomacului:
1. este inhibată de gastrină secretată de antrul piloric
2. se realizează prin retropulsia chilului gastric spre
sfincterul piloric
3. este controlată nervos prin fibre cu origine în nucleul
ambiguu
4. include contracţii peristaltice pentru propulsia
alimentelor spre pilor
50. HCl, spre deosebire de bicarbonatul de sodiu:
1. împiedică dezvoltarea unor bacterii patogene
2. este secretat de glande anexe tubului digestiv
3. activează o enzimă proteolitică
4. asigură pH-ul secreţiilor digestive
51. Sărurile biliare:
1. facilitează acţiunea lipazei pancreatice
2. ajută la absorbţia colesterolului şi a vitaminei A
3. stimulează motilitatea intestinală
4. au rol bacteriostatic
52. Enzimele digestive se asociază corect cu secreţia în
care apar şi cu substratul asupra căruia acţionează,
astfel:
1. tripsină - suc pancreatic – di şi tripeptide
2. enterochinaza - suc intestinal - chimotripsinogen
 3. săruri biliare – bilă - lipide neemulsionate 3. Hormonii tiroidieni:
4. ptialina - salivă- amidon preparat A. intensifică catabolismul proteinelor hepatice în perioada
53. Coagularea sângelui se desfăşoară în trei faze, din de creştere
care: B. influenţează metabolismul glucidic prin stimularea
1. faza II este cea mai laborioasă, aproximativ 4-8 minute gluconeogenezei
2. faza III presupune formarea fibrinei din fibrinogen C. la adult influenţează diferenţierea neuronilor
3. faza I include agregarea trombocitelor cu formarea D. influențează răspunsul reflex de tip miotatic
cheagului alb 5. Timusul:
4. faza II are loc în prezenţa tromboplastinei A. generează limfocite T cu rol în imunitatea umorală
54. Spre deosebire de sistemul circulator, în sistemul B. prezintă timocite ce secretă vasotocină
limfatic există: C. are funcţiile blocate de hormonii steroizi
1. valvule semilunare care îngreunează circulaţia D. este un organ limfoid periferic
2. capilare cu capătul închis 6. Fasciculul corticonuclear:
3. celule implicate în procesul de imunitate A. face parte din căile extrapiramidale cu origine corticală
4. vase cu pereţi mai subţiri B. are întrerupere sinaptică în corpii striaţi
55. Artera mezenterică inferioară vascularizează: C. are neuronul periferic în nucleii motori din trunchiul
1. partea stângă a colonului transvers cerebral
2. ultima porţiune a rectului D. se termină în coarnele anterioare medulare
3. partea superioară a rectului 7. Fusurile neuromusculare au următoarele caracteristici:
4. jejunul şi ileonul A. sunt inervate de axoni ai neuronilor γ şi α-tonici din
57. În marea circulaţie: coarnele anterioare
1. vena portă are sânge de la jejun B. asigură menţinerea unei stări temporare de tensiune în
2. venele pulmonare transportă sânge oxigenat muşchi
3. artera gastrică stângă se desprinde din trunchiul celiac C. sunt sensibile la mişcare şi la modificări ale presiunii
4. arterele carotide pleacă din aorta ascendentă
D. deservesc reflexul bicipital
58. Sângele unei persoane cu grupa sanguină A:
8. Unul din următorii muşchi aparţine lojei posterioare a
1. produce antigene la contact cu macromolecule străine
coapsei:
2. prezintă anticorpi β pe suprafața hematiilor
A. peronier lung
3. participă la imunitatea specifică dobândită pasiv prin
vaccinare B. drept medial
4. conţine în plasmă protrombină şi fibrinogen C. biceps femural
59. Limfocitele T: D. tibial posterior
1. produc anticorpi cu rol în imunitatea umorală 10. Vertebra tip prezintă:
2. au origine în măduva osoasă roşie din epifizele sternului A. o apofiză spinoasă şi una transversă
3. se formează într-un organ ce stimulează gonadele B. pediculi vertebrali care prin suprapunere delimitează
4. au rol în imunitatea specifică, dobândită orificiile de conjugare
1. Circulaţia limfatică: C. orificiul intervertebral care prin suprapunere formează
1. are loc lent de la periferie spre inimă canalul vertebral
2. începe prin capilare limfatice în ţesuturi D.amfiartroze cu coastele toracale
3. 11. Nervul accesor:
se desfăşoară datorită aspiraţiei toracice şi contracţiei
musculaturii A. conţine fibre somatomotorii
4. favorizează apariţia edemelor prin reţinerea care pătrund în nervul hipoglos
lichidului interstiţial în ţesuturi B. inervează muşchi cu
5. Muşchiul croitor: contracţie voluntară
1. este situat pe faţa anterioară a coapsei sub muşchiul C. are origine aparentă numai
cvadriceps la nivelul bulbului
2. este un muşchi lat care se întinde în diagonală peste D. deserveşte calea aferentă a
cvadricepsul femural unor reflexe respiratorii
3. se inseră pe tendonul lui Achile 15. Acidul clorhidric:
4. este format din sarcomere care reprezintă unitatea A. este secretat de celulele oxintice ale glandelor intestinale
morfofuncțională a acestuia B. asigură un pH optim pentru acţiunea tripsinei (1-2,5)
C. are secreţia stimulată de acetilcolină
Alegere simplă D. are acţiune bacteriostatică
Epiteliile cilindrice unistratificate: 16. Secreţia pancreatică conţine:
A. formează tunica internă a vaselor sanguine A. HCO3- în concentraţie mai mică decât în plasmă
B. formează epiteliul mucoasei bucale B. α–amilază care hidrolizează glicogenul şi amidonul
C. colesterol-lipază şi fosfolipază secretate în forma lor
C. se întâlnesc în bronhiole şi canalele de secreţie ale glandelor exocrine
D. pot prezenta la polul apical al celulelor cili sau microvili inactivă
D. chimotripsinogen transformat în forma activă de
2. Calea optică: enterokinază
A. dă colaterale spre nucleul accesor al nervului cranian III 17. Hemostaza primară presupune:
B. are cel de-al treilea neuron în coliculii cvadrigemeni A. oprirea sângerării în 4-8 minute
superiori B. aderarea, agregarea şi metamorfoza vâscoasă
C. se îndreaptă spre corpii geniculaţi mediali din a plachetelor
metatalamus C. vasodilataţia uşoară a peretelui vascular lezat
D. este formată din dendritele deutoneuronilor retinieni
 D. formarea cheagului roşu care opreşte
sângerarea
18. Splina:
A. are vascularizaţia venoasă asigurată de o
ramură a trunchiului celiac
B. intervine în metabolismul fierului
C. trimite în circulaţie sângele stagnant sub
acţiunea parasimpaticului
D. aparţine sistemului circulator (distruge
limfocite, produce hematii)
22. Vena cavă inferioară:
A. colectează sânge de la ficat prin venele hepatice
B. rezultă din unirea venei iliacă internă cu vena iliacă
externă
C. urcă prin stânga coloanei vertebrale primind sânge din
sistemul azygos
D. are ca afluenţi direcţi venele mezenterice
24. Gastrina:
A. este produsă de celulele oxintice ale glandelor gastrice
B. este o enzimă digestivă secretată de glandele pilorice
C. iniţiază procesul de digestie gastrică a proteinelor
D. stimulează secreţia de HCl a glandelor de la nivelul
corpului gastric
25. Nervii cranieni din perechea a VII-a:
A. se distribuie în regiunile temporală, parietală şi occipitală
B. inervează prin fibre visceromotorii glandele mucoasei
nazale
C. trimite impulsuri gustative prin fibre cu originea în nucleul
solitar
D.constituie calea aferentă a reflexului lacrimal
27. Calea sensibilităţii tactile epicritice se caracterizează prin:
A. axonii deutoneuronilor decusează medular la nivelul
decusaţiei senzitive
B. axonii lungi ai protoneuronilor ajung la nucleii bulbari
C. axonii deutoneuronilor formează în trunchiul cerebral
lemniscul lateral
D. axonii celui de-al treilea neuron au proiecţie corticală
difuză în ariile somestezice
28. Organele tendinoase Golgi:
A. sunt stimulate de agresiuni mecanice asupra
fibrelor musculare scheletice
B. inhibă contracţia musculară prin sinapse
inhibitoare cu neuronii α
C. sunt situate la joncţiunea fibrelor intrafusale
cu tendonul
D. conţin o reţea de dendrite butonate ale
neuronilor din cornul posterior
30. Boala Conn:
A. determină retenție de sare și edeme mucoase
B. este provocată de hipersecreţia de glucocorticoizi
C. se caracterizează prin creşterea volumului plasmatic
D. duce la deshidratare severă şi dezechilibre electrolitice
1.