Scansionato con CamScanrCuprins Accepti-te aa cum et Exec gv Privy parea bund a Figi lust uni de ali Fi ribditor. Rezolvi problemele discutin! ‘Acordi stenge celor drag Impreuna este mai uot Nivestefrumos si bisfim!.. Ebine si dai “Ajuc cu plcere accept ajuorul co. Ni las pe nimeni dour le ma fmosse vin din ini dai coat sling! No obese import! asta nu a fila fl fia tine Nin et ce Coreg ‘Dragostea nu se misoar in dour scum! Drieteniiadeviray nu ce las a great. [Ni ce teme sil iniaival Sar putea sai toy dreprate! [Nu eda batut din primal - Daca te vid pe tne fericc seu sunt fri. Te apirarea prctenulu tut. rede in ine Fi cu ochi in par, orunde poy inva ceva no Corpul iu merit alimente sanitoase! Prveste cite gnc ta imagines ceca cei doves! Si incercimm cum crezi cu ci e mai bine! Mine eo nous zi ca sincere Fi ew insi Indrizneyt si ceri ierae! Cu toi reset Protejeazd animalele! Gcrotexe plant, i vor fi ecunosctoare Fi un stipin de animale responsabil. Tnvagi si e peri. Invatl i e descurcl Ai gj de sinitatea ta iid. asi trecutul in urmi, erie in prezent Motivearii pe ceili : Ia deca corecte i actioneard rapid! Nu ayepta dupi alt Fi primul eae sj Bucurd-te de ceea ce primest. Scansionato con CamScanr© 6&3 @ Acomodexiste cu ali Fri bun I nim Secrerl cons in incuraar. Gandeye oti. [Nu amina schimbara, 9 [Nate cert pentru nimi imi calm, nut ney Imparte cal Fi mulgumiede tine insu Ficnst : [Nu jude pe cnevainainte si cunoyl Accept ajtorl alto! : Nallenewi pn teil Execute plier aril tae! 49 Ai ca} ssp ce gander Seapi de fica bacuri-te de rurmuseyes lui Fi curajos, re apteaped multe aventurit Fi spontan! Improvizeazi. i gril ana i ua mal vsel Incearci sii inveselegti pe cei din ju! Fi deschiss incerci un gust nou, poi descoperi uni “Toati lumea are nevoie de Respectii pe oamenii mai in varsti! Di culoateactivtigilorcotidiene! {nvati pe afi st ubeascd munca. Foloseste aptitudinile tle Tubeste necondiionat. {A gi de ali ca ili haba gia de ine Fi economil i cea ce efce fect. Na da ordine,obyii mai mult cu vorbe Frumoas! Scapé le minie git vei cibera Nu conteazi ce vechi, inc poate fi bu [Nu te lisa implorat, eo plcet si joi Frumusejea nu este tot conteazt “Trateazi pe ali precum ai doris fi rata! Observe deavotara, einteresant ‘Nute teme de schimbaile care yin de ctester! Observa evoluyia lumi Familia este cea mai important Fi cunjos Viaga nu este 0 curs Observi frumuserea natu Scansionato con CamScanrAccepta-te aga cum esti! ‘Anarariaiegea dela gridinigi cu un chip foare rs. Pagea in linige lings’ mama ei, parr riiniecaa miguya #8 povesteasch incdmplarile din ziua respectva si vviznd ochii inlicrimagiai fei, a decis si 0 intrebe: — Cea intimplat, Anamaria? — Claudia a ris de mine, se plinse Anamaria . = De cea ris de tine Ce a spus despre tine? sa uitat mama curioasi la ft — Mica spus of sunt foarte scunda. $i ck nici nu sune in grupa mijlocie, et doar in grupa mick. Dar eu sunt in grupa mijlocie, numal ci nu sune la el de inal ca cella copii, a incept si plang Anamaria in hohote. Mama ddea din cap ingelegator. ee Sai, puiule, oamenii nu sunt la fel si asta in regu, spuse mama, mangiind ca- wul Anamariei. Imagineazi-gi ce ciudati ar fi lumea daci oamenii ar fila fel peste tot. Intr-adevir esti mai scunda decit celali, dar nu asta conteaza. Tar cu, desi esti micd, est desteaptd. $i eu sunt scunda, dar ma descurc, Cer ajutor la nevoie, oriunde meng ‘Auzind acestea, un zimbetfirav apiru pe fafa Anamarici. — Inte-adevir! Nu ajungi la coate rafturile din magazin, zise feiga. Nu, dar nu ma deranjeaza deloc. $i si nu te deranjeze nici pe tine! Accepti-te aga cum esti! Nu indlsimea conteazi, ci valoarea fiecirui om. Intre timp au trecut pe ling’ un teren de joacs. — Mami, pot si ma ure pe citiricoare? a intrebat Anamatia si dupa ce mama aproba dnd din cap, fetiga se urca pina in varf de unde srigafericités E mie piperul, dare tare! Scansionato con CamscanrExerseaza si vei reusi! Toana incepu clasa Is era neridioare si inveye lucruri noi. Inca din vacanga se apucd s scrie pe un caiet primit de la sora ei, desi nu seria frumos. Insi cand incepur’liteele, Ioana isi pierdu entuziasmul pentru ci avea probleme cu sctierealiterei O. Nu i icgea la fel de frumos ca gi colegei ei, Arabela. A tot repetat, dar ddegeaba. Kyi arunc’ caietul, dar sora ei o vizu gio intreba — Care e problema, Joana? intreba sora ei mai mare privind literee strimbe. Am pri- ceput. §ieu am avut probleme cu litera aceasta. Colega mea le ficea mai bine deci mine. ‘Dintr-odati loana gi-aridicat capul de pe masi, curioasi: r-adevir? intreba feta, — Dal Eram foarte invidioasi pe Denisa. insi mama mi-a spus c& in loc si ma tor pling, si fac multe exercigi de seriere, iar scrisul meu se va imbunatiyi, putind ajunge ‘mai ramos decit al Deni — $i aga a fost? intrebi Toana curioasi. —Nul A fost si mai frumos! a spus # un concurs de caligrafi. Toanei ti dispar supararea gi un 2ambet al sperangei i se aritd pe chip: —Voi exersa si eu la fel de mult gi voi cistiga concursul de caligrafie! exclami ea tr- umfitor, — Asa si fie, a spus sora ei, bitind palma cu ea. Toana s-a aplecat asupra caietului sia inceput si scrie din nou. Supirarea ei trecu de tot si sctia literele O, incet, cu mare atentie si ribdare si acestea deveneau din ce in ce mai frumoase, datorité exersirii, ind sora Ioanei. In clasa a treia am si castigat Scansionato con CamscanrPriveste partea buna a lucrurilor! iar Cristina stitea plctsié la birou si Era o zi de toamni ploioasi, rece si mohorat privea pe fereastri. —Ce por face pe o asa vreme? Cred ci nimic, rispunse tor ca . Dintrodati s-a deschis uga camerei gi intri Nicoleta sora ci, care era curioasi cu ce isi petrecea timpul fata. A invitat-o afar si se joace prin bilroacele din curte, dar Cristina era posaci, nu avea chef de nimic. Nicoleta 0 apostrofi, spunindui ci e plictisitor si fi copil ‘mare, ea iubea si fc copil. [-a mai spus ci a pregitt cizmele de cauciue pentru joacd. CCurtea era plini de biltoace. Nicoleta zburda fericité printre ele $i citeodaté sirea in cite una dintre ele, Cand apa i stropea haina de ploaie roz, feiga Incepea si radi cu pofti Cristina o privea din geam. — Ce bine era cind ma bucuram si eu de ploaie, Cat de mult zburdam pe afar, in haina mea albastri de ploaie, cu orice, se gindea ea, Dupa ploaie aveam obiceiul si numér rimele. Cristinei cu sigurani fi este frici de ele ‘Cum se gindea ea astfel, deodati i s-a ficut chef si meargi afard. S-a imbricat cu neribdare cu haina roz si inciljat cizmele pregitite. Concursul de sirit in baltoace in- ‘cepuse indati. Cind fercle au obosit dela atita sit, sau apucar si numere rimele egte din pimant. Nicoleta sipa de fericre la gisirea fiecirei rime, de parca ar fi dat peste o comoari. Iar entuziasmul ei a molipsit-o si pe Cristina. {Inca mai ploua, dar asta nu 0 mai deranja deloc pe Cristina. S-a distrat enorm cu surioara ei in curte, Scansionato con CamscartrFiti alaturi unii de alti! ‘Matei si mama lui tocmai cerminaseri de mancat cina gi se pregiteau si povesteasci ares inchipuie-ti ci piringii Sofiei divorteaz’ si asta este foarte nasol, povesti Matei cu un aer de copil ce sie lucruri importante. Mama il privi nedumeriti pentru ci la 5 ani copiii nu stu ce € un divory —Dragul meu, tu sti ce inseamna ci piringii cuiva divorgeazi? —Nu, a rispuns Mate, firi si se gindeasc’. Dar David a spus ci asta este foarte nasol gi ceea ce este nasol este halos. — David nu are dreptate. Un divorg nu e nici nasol si nici haios, ci un lucru greu gi dureros. Sofia cu siguranga suferd si cred s-ar bucura daci copii nu ar mai ide de ea, ci ar ajutao. — Cum ag putea s-0 ajue? intrebi Mate. —De exemplu nu va mai baregi joc de ea. Voi suntegi un grup in gridiniga si este important si yineti unit la ai, si vi ajutai sisi va respectayi. N-o lisai pe Sofia si fie test, i chemagi-o la joaci tor timpull ‘Matel se juca cu resturile de corn de pe farfure. —Ai dreptate mami, nici mie nu mi-ar pkicea daca copii ar ride de mine. De maine am s-o protejez pe Sofia. Voi fi asemenea unui soldat si am s-o apr, a spus Mat — Stiu asta, fiindcé tu egti un baiatdegtept cae sie si fie acuri celor din jur cind le € greu, a spus mama in timp ce siruta crestetul copilului intrebis 7 Scansionato con Camscanrii rabdator! cand air mings frames ar ears, P ‘eiconvings mama sio ses {ncerci sii convings mama si o poner a ei Riscasseimbolnavencs Felicia era bolna, ar boas ose In cs, lasurilecopllr ce se bucura de zapad. Fe pe ea pufin afuri, Mama ii spuse ce Pret map premic dc mf ar dec stan PH bosumfi Felicia, — Gam po pei a a am aie despre wf iepuras Cv les ao are nln deen putrie # muscles — Mami, astfel de ‘nici nu existi, rise Felicia. . nea a puna angajat la circ ia close foarte mult. Poate cadeatuncia alum inteag,rambi mama Mami, stiu cd imi povestesti toate acest spuse Felicia. poate da, poate nu, cine sie? sopti mama la urecheafetfl si ma adugis ba chiar mai mult, dacd minnei supa de carne site faci puternick ca si iepurasul din poveste, far putea si mergem pufin fark deseari, dupa ce copii s-au dus la culcare. Poare ci nu ‘yom siri ca gi ¢, dar ne plimbam putin. Felicia sii bucuroasi din pat: —Mulgumesc, mami! Mulumese, mat — Mai rabda puyin, te r0g si du-te inap de carne iepuragului meu puternic. ‘aca si mandnc supa de carne gititi astizi, serigh ecg in pat, rugato mama, Aduc imediat supa Scansionato con CamScanrRezolva problemele discutand! David gi Alin, doi colegi de gridiniga, au vrut si se joace cu acelasi soldat de jucirie sis-au luat la bitaie din acesti cauzi. Au fost desparyigi de doamna educatoare care a fncerca sii linisteasci: — Copii, nu este frumos si vi bate. Stisi de ce? ‘Alin rispunse nervos ci nu vor mai primi cadouri de Criciun. — Si asta este adevarat, zambi doamna educatoare, Dar nu numai din aceasti cauza. Putegi si vi loviti foarte tare si bitaia nu are nici un sens. Daci aveyi probleme, trebuie sie discutayi, cu pumnul si cu forga nu se rezolva nimic. Care era problema? — Amando’ voiam si ne jucm cu soldatul, a rispuns rusinat Alin. — Si cum trebuia si proceday? a intrebat amabil doamna educatoare, — Puteam si ne jucim impreuni cu soldatul, a mardit David. — Sau ne puteam juca cu el pe rind, bolborosi Alin. — Vederi copii, amandoi suntegi foarte destepyi, lea spus doamna educatoare, man giindu-i pe cap. Cum bataia este un lucru uit, soldacul se duce acum si se odihnessci putin pe raftul cel mai inalt. Ranile lui primite in batalie trebuie si se vindece. Se va fntoarce numai acunci cand Alin si David se vor impica gi se vor putea juca frumos im- preuni, spunse doamna educatoare gia pus soldatul pe un raft mai inale, unde co ajungeau. Alin si David au dat mana imediat: — Pace, pace, prictenie, supdrarea-i o prostic! au cintat impreund si au hotirat ci imediat ce soldatul isi va reveni, primul care se va juca cu el va fi Alin. In acest timp David se va juca cu imparatul, dupé care copiii vor face schimb. 9 Scansionato con CamScanrAcorda atentie celor dragi! si Oana, doud surori, erau in vacanga de primavara, dar de plictiseala cepuri si se certe, Mama interveni gi le intrebi de ce se cearti. ictoria nu face altceva decit si citeasci fi nu vrea si se joace cu mine cu casa de = Oana, Victoria are de citit, ea este elevi. Tu trebuie si ingelegi ci fiecare dintte voi are altceva de ficut, — Dar daci Victoria citeste, eu mi plictisesc, se plinse Oana in continuare. ‘Mama se gindi putin si pe urmi spuse: — V-ar plicea si petrecem o dupi-masi in familie? Si fucem totul impreun’! Auzind acestea Victoria a pus jos cartea gi a ascultat-o pe mama cu mare atente. — Ce vear plicea si facet cel mai mult? Fetele incepura si faci planuri, Si iasi la terenul de joaci, si mandnce ingherat, i se joace cary sau jocuri de socictat. — Bine, didu mama din cap. Prima dati mergem la o ingheyatd, dupa care mergem 4a rerenul de joacd. Cand ajungem acasi vom juca citi pind la cin, dupa care vom face © baie si ne vom juca cu jocurile de societate. Va fi bine asa? intrebi mama. — Foarte bine!, au spus fetele deodati. Dupi-masa a trecut plicut, nu era loc pentru plictiseala sau cearti, deoarece fetele rau atente la nevoilefiecireia ig ficeau timp pentru tot ce s-au propus. Scansionato con CamScanrImpreuna este mai usor! Lavinia se juci din plin toatd ziua si toati camera era impanziti de jucirii. Cand vizu ‘mama dezordinea ii spuse fe — Fetigo, este timpul si stringt jucivile, imediat facem baie, dupii care vom servi givom merge la culcare La aumul acestor cuvinte fetiga incepu si bata din picior gi sk spund ci ea inci nu s-a siturat de joaca, ‘Mama a incercat i 0 potoleasci cu ribdare. — Draga mea, mAine te vei putea juca din nou. Te-ai jucat destul pentru azi. Cu si- gurangi esti obosita deja, asta este problema. Problema este ci vreau si ma mai joc gi inci nu vreau si fac ordine in camera, strigi Lavinia. ‘Atunci in camera aparu tata. — Am o idee! Pind ce mana igi va pregiti baia, eu te ajut si faci ordine. Ai si veri, ‘mpreund este mai ugor! $i in timp ce punem jucirile la loc, ne mai jucim pusin cu ee, in secret, Cred ci mama nu igi va didea seama, ficu tata cu ochiul. — Ce ine! imbrayigi erga gitul ai, Hide, ticle, fi ard unde este local papusit ‘Maia. Viei si-l pui tu la loc pe Rex, leul cel curajos? ini cind mama. pregiti baia, Lavinia gi tata au terminat de Ficut ordine in camera Fiindca impreuna este mai usor si mai distractiv. " Scansionato con Camscanr5 barfim! Nu este frumos s@ barfim! sl iu. De cum tl vizu in jul de forbal. Ayan afirma ey fntreba mirat cum a ajuns ly coli unde il astepta tat au pierdut mé ‘eefan. Tatal “Ayan se grabi si ajung la poarta§ siuruie spunandui ati ci aaflat de ce convingere ci a fost vina unui singur coleg, aceasti concluzic. oo —A lipsic de la antrenament toati siptimna J-au vazut in magazin, la cumparituri cu mama lui. A spus ci este bolnay, insi celaly Dae venca regular la antrenament, ni arf ratat ace su gi echipa noastri arf cigtigat. Deci evident este numai vina hu oj am pierdut , ‘Auzind cele spuse de Ayan, tail il cet’ spunéndu-i ci acum el barfeste, lucru care este extrem de uri, Ayan incerei si se apere spunand ci $tefan a fost zarit la magazin, ‘Tatil ia mai spus ci dack a fost vizut la magazin nu inseamna c& nu era bolnay, $1 bolnavii mandnci si au nevoie de medicamente care tot de la un magazin se cumpiri, ‘Ayan se supiri tare cind viau ci tata nu fi di dreptate. — Au nevoie, da, mardi Ins saga a ratatacel gue despre care fi-am povestic. — File asta inseamna munca de echipa. Toi se striduiesc, victoria nu depinde doar de un singur om, cide efortul depus de tog. Suntesi dezamagit si incercati si gist’ un {ap ispasitor. Crez ci este corect? Data tecuti cind ai fost bolnay, nici eu nu ai pucut st ‘mergi la antrenament timp de dou siptiméni. Cand agi cigtigat meciul, nu trebuia si ai parte de lorie, fiindcd nu te-ai antrenat. Nu e asa? — Ai dreprate, tati, a rispuns Ayan incet. Nu voi mai barfi niciodatd sean i mai birfi niciodati. $i voi cere Scansionato con CamScanrNu este frumos 4 barfim! astepta cal iu, De cum fl vu incepy *tjuc meciul de fotbal. Ayan afitmi ey il intreba mirat cum a ajuns jy ‘Ayan se grabi si ajungi la poarta scolti unde fl icuruie spunandui tail c¥ a aflat de ce au pierdut convingere cia fost vina unui singur coleg, Stefan. Taal aceasti concluzie. : ne —A lipsit de la antrenament toati siptimina. A spus ci este bolnay, insé ceilaly J-au vazut in magazin, la cumpairicuri cu mama lui. Daci venea regulat la antrenamene, nu ar fi ratat acel gut gi echipa noastri ar fi cistigat. Deci evident este numai vina lui cj am pierdut, Auzind cele spuse de Ayan, tatil il certi spunandu-i ci acum el barfeste, lucru care este extrem de urit. Ayan incerci si se apere spunind ci Stefan a fost zarit la magazin, ‘Tal i-a mai spus daci a fost vigut la magazin nu inseamna ci nu era bolnay. $i bolnavii mananci si au nevoie de medicamence care tot de la un magazin se cumpari ‘Ayan se supari tare cind vizu ci tata nu ii di dreptate. ae nnevoie, da, mardi. Ins si aga a raat acel gut despre care fi-am povestit. — Fiule, asta inseamni munci de echipi. Toti se striduiesc, victoria nu depinde d de un singur om, ci de efortul depus di if it Tata 7 » ci de eforcul depus de tori. Sunteti deramagiti si incercati sa gisigi un Bp ipo Crezi ci este corect? Data trecuti cind ai fost beinat meted aes et ‘mergi la antrenament timp de dou siptimani. Cand ati cistigat ion ai parte de glorie, fiindca. a a pany ic ey Be agente —Ai dreptate, tati, a rispuns Ayan i ; amp spuns Ayan incet. Nu voi mai baefi niciodata. $i ti voi cere —_— Scansionato con CamscanrE bine sa dai! Mama Veronica a sosit si o ia acasi pe fergie la gridiniya. Copiti veneau in gr de la baie cand au inceput si o anunge pe fetifa strigand-o. ‘Mama o astepta cu rabdare pe Veronica, care a inceput si se imbrace. — Ce ziaiavut — A fost bun’, ne-am jucat in curte $i am vizionat un spectacol in sala de sport. — Ce fel de spectacol? intreba curioasi mama. — A fost despre copii ma siraci decit noi, clrora le lipssc foarte multe lucruri. Unii ‘nu au haine frumoase gi nu au atit de multe juciti, casi mine. picate asta aga este, a dat mama din cap. — Trebuie si fie foarte trist sa fii sirac, se intrista Veronica. Mama didu din cap: — Siiice, draga mea? Am o idee! Hai si stringem jucitile tale vechi si le oferim copiilor siraci. ‘Chipul Veronicai se luming. — Ce idee buni! Si ne gribim acasil ‘Ajunse acasi au strins toate juciviile vechi ale fetei si le-au pus intr-o cutie. — Nu va ingrijoray, vey ajunge in loc nde se vor juca din nou cu voi, le-asoptit Veronica jucirilor sia inchis cutia. Pe urma fetja spunse mamei emosionati si fericied: " — Credeam ci ma voi despa cu greu de acest juciti,insi mi sime avi de bine! Intr-adevar e bine si dai ceva gi altora, zimbi cu drag. B Scansionato con CamscanrAjut cu placere si accept ajutorul celorlalti mai dificila. Dr i rolvato problema mai dificil. Dragos primic de rezolv een ‘Alessia, colega lui, din ghiozdan, a spus lui Dragos: EO nila mine acasi si exersim say | La ora de matematici copiti a rodea creionul si nu ingelegea ce are de Fic Feeney fc use din cra supirat, iar cind Alessia g-a lua gustarea = —Te ajut eu plicere la matematica! Daca vrei pot pau oven verifica exercitile a — Inte-adevit? se lumini chipal lui aoe i smi prcep la matematied, Am putea verficaexerciile chiar acu? Capita ation vblena, rea a expat cu abdare ect, Inc bilan ain teles. A mulgumit colegei spundndu-i ca se va revansa- . : Tie: oor copil au ers statu in cap. Alessia nu a reusit nicicum, tntotdeauna idea, Stitea bosumflati pe saltea. Lui Dragos staul in cap ii reusea foarte bine. A inviac deja anul crecut la antee- namentul de fotbal. Vazind ci Alessia nu reugeste s-a apropiat de ea si s-a oferit si 6 ajute. Dupi civeva exersri, Alessia reusi, Fata fi mulyumi. Baiatul era ferice reusise si se revanseze. Dragos si Alessia erau foarte buni colegi de banc, au invaat si se ajute reciproc. Ales- sia fi explica mereu problemele la matematicd in pauz’, iar Dragos o ajuta pe Alessia la le de la ora de sport. Dragos. As fi foarte bucuros daci m-ai ajuta, ny 4 Scansionato con CamScanrNu las pe nimeni s-mi strice ziua! Dimineaga cind se trezi,Iasmina se gindi la ziua de ieri. © supra felul in care, copiti biteau joc de ea, fiinded ea avea doi tayi. Dupi divory, mama ei se recisitor. — Cum de fiecare dati vine altcineva dupa tine? a intrebat-o Mihai la scoala. —Nu vine altcineva de fiecare dat. Eu am doi tati, ei vin dup mine pe rind, se Tasmina, cu toate ci o supira intrebarea asta jignitoare. Si ceilalyi copii parcau interesagi de aceasti temi si vroiau si ia parte la discugia care repede se transforma in bataie de joc. Tasmina fi iubea pe tai ei la fel. $i pe tatil ei de acasi, si pe tatil ei adevirat. Aga fi numea, Acum, stand in pat, se gindea ci are de ales intre a lisa si o distraga gindul la vorbele lui Mihai i si fie indispusi toatiziua, sau si fie bine dispusi, Tasmina a decis vrea si se simta bine si ci nu va lisa ca batile de joc sii serie 2iua, Cind Mihai a intrebat-o iargi care dintre tai ei vine so ia, Iasmina a rispuns in felul urmator: — Sui, eu ma bucur tare mult ci am doi tay, Pe de o parte primese de dou ori mai mare dragoste, iar pe de alté parte primesc mai multe cadouri la ziua mea de nastere. Cu asta i-a intors spatele lui Mihai, care se ita curios dupa Tasmina. Fata se bucuri foarte tare fiindcd reusise i nu mai dea importanga batiilor de joc, si nui lisa pe copii ici strice ziua, Iar Mihai s-a invijat lecya si nu g-a mai batut joc niciodati de ea din cauzi ci are doi tati. api ® Scansionato con Camscanr«din inima! inima: Cadourile cele mai frumoase 0" din inim engru mame un spectacol deosebit lor, rectara poczii se Veni si 8 Martie si cop de la grin pregitira : Sala ea frumos anna. Cantar un elec in insta mam inminari cadouri. ra aa ke i, aint ge cite o garoaf alba go lala din carton eu pova copia Dupi acest momenta urmaceadoul cel mai drag. Fiecare copil scris pe o har ‘ube eal mai mult marna ll, Doamna educatoar acct pe rind rextle copilor paring trebuiau sisi dea seama dupa descrere care copia scris-o. Acestea erau mesje foarte drigure si personal. Catcodaei piringii plingeau, altcori radeau cu pofti. “Andreea a scrs acestea mame ei: » Mami, te iubese foarte mult, finde ai grijé de mine, rmineare foarte bung, mi asculy i mé consolez.” ‘Mama e ea foarce emoyionat. — Ip place garoaa ata? intrebi Andreea. — Este foarte frumoasi, zambi mama, Dar sti ci nu garoafi mica plicut cel mai mule, nue aga, fetga mea dragi? — $tiu, a rispuns Andreea, imbriyigind-o pe mama ei. Cadoutile cae vin din inimi sunt ccle mai frumoase mi ajuti cand am nevoie, faci 16 Scansionato con CamscanrNu victoria conteaza, ci s-ti dai toat silinta! Raul avea cinci ani un an de cind practca gimnastca la aparate. intr-o i antrenorul ia spus ci e destul de bun pentru a participa la un concurs destinat celor de varsta lui. La concurs trebuia si poarte pantaloni de sport negri si tricou alb. Fetitele purtau dre- suri strlucitoare, iar parul lor era prins in coe. Erau prezeng foarte muli piringi, care se inghesuiau in jurul saltelelor. Fiecare copil sa prezentat numirul de gimnastica. Raul ficu podul,sfoara, statul in cap si numeroase alte exerci frumoase. Le ficea pe toate cum stia el mai bine. Dupi prezentarea exercigilor urma anungarea rezultatelor. Toti agteptau. Raul isi pe locul patru si era supirat ci nu urc& pe podium. Antrenorul veni si felicite. — Te-ai descurcat foarte bine, Raul! Bravo! spunse antrenorul, dind mana cu Raul. ‘Antrenorul fu surprins gi fi spuse c& poate fi mindru de el pentru ca si-a dat silinga. Raul era nedumerit. El crezuse ci doar victoria conteaz’. Antrenorul fi spuse cd impor- tant e si partcipi sisi te striduiesti. L-aintrebar daci ise pare cia dat ct ce poate. Raul a rispuns cu convingere: —Da, aga sime. — Veai? Numai asta contezil a spus anttenorul. $i daci exersei, vei fi din cein ce mai bun, spusese ficindu-i cu ochiul. ‘Lui Raul nui mai parea avi de ru c¥ a cerminat pe locul al patrulea. dru diploma in mind. a finue min- v Scansionato con Camscanra. ' Nu obiectele sunt cele mai importante: cind mingea se ibi din greseal de piciony, la pimnt si s-a spart in bucigi mici, cy de buciti mici de ceramic’, Elis, a adus aminte de cite oti 9 Elisa se juca cu mingea ei in camera de mesei. Vasul albastru de flori de pe masi a ci © pocnituri zgomotoasi. Podeaua era acoperiti acum se uiti dezorientata la bucigile sparte. In acel moment $k rugase mama si nu se joace cu mingea in ca oe "A fugit Tepede dup’ matur 5 Topati sia maturat bucile spare. Prima dati sa gindit si le arunce in gunoi si astfel sar putea ca mama si nu observe ci vasul de flor lipseste. Insi find coplescé de remugcii, a respins aceasti idee. Mai bine fugi afar ly mama, care intindea rufele splat. Vizind-o pe mam ii martrisi ci fi spirsese vasulalbastru de flo cind se jucase cu ‘mingea in cameri, dar ci apoi curiae tate cioburile, Mama o intrebit ingrijorat daca nnu cuna se rnise. Feiga i eispunse ci nu, dar era supirati de ce ficuse. Mama i spuse da fost doar un vas cu flori, Ea era mai importanti, — Sunt pugin suprata din cauza faptului ci te-ai jucat iardgi in casi, dar nu sunt su- Pirati pe tine pentru ci vasul sa spar. Acestea sunt numa obiecte nesemnificative din viaga noastri Vrei si ne jucim de-a prinsclea? intreba mama gio gidila pe Elisa. __Fetiga fugi bucuroasi cu mama pe urmele ei. Mama a aspirat in camer’ ca nu cumva si rimand vreun ciob, Elisa fi desend mamei un buchee de lor in locul vasului spare. 18 Scansionato con CamscanrFamilia asta nu ar fila fel fara tine! ‘Trecu o buni parte din vacanga de vari cind fratele lui Gheorghita plecd in tabard. Frijiorul lui mai mic uneori se bucura de asta, alteori nu, Se gandea ci in timpul in care fratcle lui va fi plecat, va primi mai multé atengie de la paringisiva avea ocazia si se furi- seze in camera fratelui situ, Nu se bucura insé de faprul ci nu va avea cu cine si se joace. In primele zie, lui Gheorghigi ii plicu foarte mult ci este singur. Pecrecea mule timp in camera fratelui situ gi credea cise simte bine gi aga Intr-o 2 se juca cu cuburile de constructie si nu reusea nicicum si desfaci dou’ piese lipite una de cealale. Fratele lui nu era acolo sil ajute,asfel ci Gheorghi a pus inapoi, trst, cuburile de construcyie. Dupi-masi Gheorghigi se juca in griina. Lar fi plicut si se joace de-a v-afi ascunselea, dar nu a avutcu cine. Doar cigelusul Bruno alerga neince- tat in sus s-n jos in gridina, Spre seara Gheorghigi avu chef si sejoace cig Paringi lui se jucaré cu el, insi jocul nu era la fel de amuzant, ca si atunci cid se juca gi fratele bu ‘Tabara trecu repede, insi lui Gheorghipi i se prea o vesnicie. ind fratele ui a coborat din autobuz, Gheorghigi mai ci zbuti citre el: — Cebine ci esti acasi!susping cu ugurare — Ce sa intimplatacasi?increba intriga fratele iu, Dacd vi bucurayi asa de mule ‘iam venit acasi, voi mai pleca cu plicer g alti dai, spuse rizind. — Piri tine nimic nu era la fel, spuse Gheorghita — Si tu miailipsit foarte mult, spuse in timp ce igi imbrigiga fratele mai mic. Gheorghii gi fratele siu s-au jucat impreund toaté dupi-masa, Au jucat jocuti de societate, au jucat cig gi mult asteptacul de-a o-apiascunselea, in grain, 9 Scansionato con CamscanrNu lua fara sa ceri! Cere si iti imprumut. avea 0 nous carte de colorat pe cate dorea si o ia cu ea la gridiniga. Na eee decolrt cu prin? 0 nei Pe maa, — Nu cred ed este o idee bun, spunse mama. Daci o vor vedea copii, probabil ci yo, dori $i ci si 0 coloreze gi vi veri certa din cauza asta. —Daci cneva mio cere, ro imprumt eu drag, a spans Bey —In acest eaz poi s-0 ici cu tine, a cizut de acord mama. Bexty a dus cartea de colorat in grupa ci. Fetele aproape c& au smuls cartea din min, celorlalt,atit de curioase erau si vadi imaginile cu pringese. Pe Betty asta nto deraja, i-a lisat pe toy sd se uite la ea. Cand tofi au vizut cartea de colorat, Betty a pus-o pe rat sis-a dus si se joace cu papusile. ee Acunci, o colegi de-a ei, Miruna, a luat cartea de colorat fird si o intrebe pe Ber a inceput si o coloreze. Chiar colora rochia unei pringese cu mov deschis cind Beuy 5 intors si a inceput si-si caute cartea de colorat pe raftul unde a lasat-o. Betty o intreba pe Miruna de ce i-a luat carte fri si intrebe. Miruna s-a scuzat ciea doar a colorat rochia unci pringese. Betty -araspuns cf i-ar fi dat-o cu plicere daci arf cerut-o, Miruna si-a cerut scuze. Fetele s-au impicar si au colorat impreuna. — Asa fat diy din parents gpropie doumnaeducsone, Cu dun toi se vor bucura de asa ‘Cartea de colorat umbla din mana in mani mult, fetele au desenat si un mic desen, astfel ‘off au colorat cite o imagine, Ba mai Betty stia ci cine a colorat pringesele. Scansionato con CamscanrDragostea nu se masoara in cadouri scumpe! Se apropia sfarsitul anului ycolar gi tofi copiii erau pr de recompensele primite, Petru a deschis acest subiect acasi — Mami; imi luagi un cadou daca voi avea media buna la gcoali? intreba curios. — Cu sigurangi. Daci vei avea note bune in carnerl iu, vei f recompensa il nig! tata, + Saat putea si-mi luayi masina aia rosie pe care am vizut-o in vitrina magazinulut de la col? Imi place atit de mult! Pearu se gindea atit de mule la masina rose, incit parci o vedea in faa ochilor. Ii imagina ci o primeste cadou si ci se joaci cu ea ore in sir in camer’. Pringi iu spus ct adeviratarplat nu st in cadouri cin fap ci el va fi mai desepe. Cnostingele i vor flosi in viagl, Auzind aoestevorbe, Peru crezu ci nu va primi magna ‘mult visti, dar paving Lau intrebat daci nu ar fi mai bine i-s doreasci o excursie — Excursie?intreba Petru cu gura ciscata — Da. Am putea petrece oi intreagi la gridina zoologici, suger’ taa, Anul scolar se termina si Petru a primit note foarte bune. Piringi lui erau foarte mandi de el. Petru se gindea mult la discusia anterioari cu ctil siu si pind la urm’ a Iuat 0 deciie: — Putem si mergem la gridina zoologici? intrebai cu entuziasm. Pecru s-a simi foarte bine la gridina zoologici tata gi au méncat fnghefatd, Cnd au obost, au odihnit lang lacul din gridina zoolo- Sic si au povestt mul timp. Se fic seari deja cind au pornie spre cast Lui Petru nu i-a pirut deloc ru ef nu a ales masin fnsemna mule mai mult. agi de mediile obyinute si plimbat ore in gir cu mama si cu rosie, finde’ experienga asta ind impreung toata ziua cu mama si cu tata se doved! af o experiengi de neuitat, una pe care sta ci o va pistra mereu in sufletul lui a Scansionato con CamScanri A [ Prietenii adevarati nu te Jasa la greu! sya mama lui. Au trecut tc ile de Alex stitea necjit pe marginea paul se gande ct cand fusese aa tn pk ij din piicate trebuia 5-0 OPCTEAS: Lui Alex fi lipsea foae ller—CCC asda prin by, stile spuse seara la cular, ipseaur pow’ citirie, nu se juca cigi dupi-mass. Lui Alex el imbritisirle i pupicii de noapte buna. Cu coate ci a0) fncerca constiincios si 0 inlo- Cu rere povestleprectm le citea ea. ccuiasc’, tor nu era mama gi nu putea CCineva bau incet la uga baiejelulu espana, si Cezar ine in camer Vee si jucim forbal? ‘Cezar era vecinul li Alex si cei doi baie se jucau foarse nu erau de acceas visti, ma ales daci era vorba de joach rti‘i—aeise™CitsCr~s=s—éttisC Prietenl il ingelee vase oi va recupera timpul cu mama mult impreund Nu contac pentru ci gel fusese departe de mama lu, dar ti sp ccind aceasta se va intoarce. ‘Dar Alex nu scipa de triste. Cezar, vizind ci prietenul siu ¢ ror (rt ii sugeri {si ficuri planuri despre ce $i cum vor face: jocur, bi meargi si doarmé la el peste noapte. Hy desene animate... Alex salut ideea si ieqii au pornit. Piringi hui Cezar fart "Au avut parte de o seari de pomi acasi, Baiatul era fericit. lui. Primind permisiunes, ‘ceru voie de la tatal rictenul si, .cintagicind vzur grija lui pentru pi cu multe jocuri. A doua 21 mama lui Cezar vei Scansionato con CamScanrNu te teme si iei initiativa! Bra o2i frumoasi de iad cu z4pada cristalina si cu sirbatorice se apropiau. Ecaterina vorbea cu mama ei sfi spunea ci ar fi frumos daci de sirbitori ar putea ofericelor siraci cadouri. Mama salut idea fete i fi propusese si doneze jucirile ce nu le mai folosea. ‘ins Ecaterina fi spuse ci nu la asta s-a gindit. —Nu. Eu ma gindeam ci ar fi frumos dact mai multi oameni ar oferi cadouri, de ‘exemplu tofi colegii mei de clas — Chiar? Ce idei bune ai! se uiti mama la fetiga ei cu mindrie — Cum creci cd ag putea realiza ideea asta? se gindi Ecaterina urea discuta despre asta cu doamna invayitoare si afi putea anunga in casi, ca sa devina un obicei nou. Chiar daci nu aduc tofi cadouti, cu cic mai mul, cu ata mai bine. Fii curajoasé i ia iniiativa! o sfitui mama. in urmitoarea zi Ecaterina i-a spus doamnei inviitoare id¢ decis ca tofi copii din clasi si aducit cite o cutie de pantofi in cal ce vor fi date unei organizatii ce se ocupi de saraci Idleea Ecaterinei fi place atit de mult gi domnului director, incit roy copiti din gcoal pregitiri cuit de pantofi umplute cu cadouti, Cu o siptiman’ inainte de CrSciun, cuti- ile de pantofistiteau cu grimada in aula ycoli, Inima Ecaterinei fu cuprinsé de célduri ind le privea — A fost o idee bund, zambea ea cand trecea pe ling cut gi era foarte mandrl ci ea a propus aceasta acyiune. i i impreund au i puna cadouti B Scansionato con CamScanrij i S-ar putea sa aiba tofi dreptate! in clasa ined, erau chiar si colege de ban, vias Sona erau cele mai bune prietene din clas nt erat chia ed ea ee ee ane mul ir doamna invagitoare le-a muta, iii invagau despre incilzirea global una de King cea La ra destin naturale cop ivi oe ee heer Discuau despre modu in care se inclzee planeta noasré si despre ASS Pos Aceasta tem stirni multe idei in rindul copii epee pleas aoe = lori ca fiecare dintre voi si ne impartigeasci parer rae ton. Ce, suns pn nes bald» Pamiol in ce dezbatere va provoca intrebarea ei. itrerupandu-se: sunt de vina! a spus hotirat Olivia. — Nui adevarat! Consumul excesiv este de vind, a contrazis-o Soni — Nu! E vina masinilor! interven Bogdan. Doamna invagitoare era surprinsi de activitatca copiilor, — Nu vi zc e& nui adevira, deoarece toi aveyi dreptate. Toate cauzele enumerate de voi sune corecte, suntey foarte destepgi, finda cunoagtefi foarte bine aceasti tema ‘Se mai intimpla ca toati lumea si aibi dreptate, si aceasta este o astfel situatie. Copii s asearé cu doamna invigitoae pe covorul din capicul sili si au discuat foarte mule firs se inuerups, Ei asculau i pireile celolalyi deoatece stiau ef voi ddoamna invigicoare Fira i Scansionato con CamscanrNu te da batut din prima! Era o primavari frumoasi cu un soare strlucitor cind copiti se pregiteau de sirivura in lungime, la ora de sport. — Mi-am luat astizi pantofii de sirit in lungime, spuse cu mandrie. Se repezi, ig lua avant gi siti, Din picate siritura se dovedi a fi scure si asta distruse buna disporigie de pani atuncia lui Eduard. — Nu pot si cred ci am gresit, bombini supirat. Incre timp gi ceilaly si luau avant si sireau, unii reugeau mai bine, ali mai puyin. Din picate nici siritura urmitoare mu iesi mai bine lui Eduard. Baiaul se agez ist pe ‘marginea terenului si scormoni nisipul cu varful pantofului. — Care e problema? tl intrebi domnul Pavel, profesorul de sport. Nu mi-a iegit sdritura, sunt atit de neindemanatic... Toyi reugesc, iar eu... asta € tun nimic, suspina el, — Nu te da bitut, mai incearci o dati gi vom vedea care este problema, bine? il con- soli domnul Pavel. — Mia pert cheful, spuse suparat Eduard, dar pind la unm tot siti domnul Pavel fa arent la siritura lui. Igi did repede seama ci baiavul nu folosea optim forya lui la sa. Au corecrat preseala gi sritura urmatoare a lui Eduard fusese foarte lungi, in compara cu cele anterioare. Pe urmi domnul Pavel nici nu trebui sil roage pe Eduard si sari inci o dati. Baiavul cde-abia astepta si fi vind randul. Siri sirguincios pe toati durata orei de sport. Efortul depus aduse rezultatul: biiatul primi nota zece. Eduard se bucura tare mule de perfor- ‘manga lui gi era mandru ci nu s-a dac batut dupa prima siricur. 2 Scansionato con CamscanrDacé te vad pe tine fericit gi eu sunt fericit! sru ce atrisese atentia copily. fama Lui Horia stitea in faga calculatorului si ofta, lucru ce at aren Mara es Ho en a pec nt DoH Fai Planifcats din caura nei urgengeaparuce la servcul ci —O, nu! se intrist Horia. : a —Veri, chiar de asta mi temeam, ci vei fi crist, mangiie mama’ capul baieyelului, Ny vroiam si stric excursia, insi m-au rugat si participi Jao prezentare, ceea Ce este 0 mare fonoare si ocazie, de fapt un vis de-al meu ar deveni realitace. $i prezentarea asta va f chiar in weekend-ul ce urmeaza. . . Baiatul se interes dacd mama lui va fi prezentatoarea principala, Mama ii confir- mi, iar Horia se duse la ea si o imbriisi spundindu-i cd pot amana excursia. Mama fa surpsings — Dac’ aceasti prezentare conteazi mult pentru ti Cu sigurangi vei avea succes, deoarece tu esi cea mai desteapta mmici din lume! Dac tu esti fericita, atunci si eu sunt fericit, se lipi Horia de mama lui. — Iar tu esti fiul cel mai destept si cel mai ingelegitor si te iubesc enorm, spuse mama si isi siruca baieyelul. ‘Mama participa la prezentare si avu succes, intr-adevar. Saptimana ce urmé au cili- torit cu toati familia in Transilvania gi nici nu-si mai aduceau aminte cd excursia a fost aménati din cauza prezentatii , acunci nu trebuie s-0 rate Scansionato con Camscanr‘a apararea prietenului tau! Gianina iubea si meargi la gridinigi,avea foarte multi prieteni acolo, Priesena ei cea ‘mai bund era Laura, cu care erau aproape de aceeasi varsti. Laura era o fetigi driguys, bund la inima si intotdeauna vesel. Avea parul scurt, saten si ochii mari, ciprui. Gianina si Laura se jubeau atat de tare, incit de multe ori s-au jucat impreun si dupa gridiniga. {nsi la gridiniga celal copii nu le lisau si se joace impreuna. Fetele mai mari, cum cerau Flavia si Mihaela o pliceau pe Gianina gi de multe ofio excludeau pe Laura. Daci Gianina se juca cu ele, cele dous fete n-o lisau pe Laura si participe la joc. Atunci Laura se incrista foarte tare. Cnd se apropie ziua de nagtere a Gianinel, mama o lisi si invite mai multe fete din grupi, deci nu venea numai Laur, ci si Flavia si Mihaela, Din picateexcluderea Laurei incepu in curind. Cind mama observa asta, a chemat-o pe fetgi. O intreba de ce nu se joacd si cu Laura pentru ci ea era mereu singurd, Gianina fi rspunse mamei ci Flavia fi Mihaela au exclus-o. Mama ii spuse si isi protejeze prietena cea mai bund. Gianina Jnigial Fu dezorientatd simu sia cum si fac. Dari ua inima in ding si spusefetelor ci si Laura vrea si se joace cu ele, far daci nu accept, ea iese din joc. Cele doua fete fuseserisurprinse de spuscle Giant — Dar Laura are pirul scur, igi incrune’ fruntea Flavia, — $i de ce contea asa? inreb Geanina. $ial tua fost scurt, pnd cea crescut Flavia gi Mihaela -au uitat una la cealale. — Bine, o vom lisa si se joace cu noi, spusera deodara, De atunelferele nici nu mai incercari s-o excludi pe Laura din joc. Laura putea si se joace ou ele de cite ori vroia.Insi Laura to cu Geanina iubea si se joace cel mai mule ‘Mana era foarte mindri de Geanina, ind i-a luat apitatea prietenei cele mai bune. ar Scansionato con CamscanrCrede in tine! cu piringii lui, in Croagia, Ve. deja foarte bine acest loc. Ait jar Ciprian era in vacangt pin urma... Inte timp 1 mic, Baiatul cunostea de} vAsta fusese cu mule tim Era o zi splendid de vari, nea aici de cand Ciprian era copil ‘a invaat sa inoate, cam la ccinci ani. baiacul ficu deja opt ani. - CCiprian se juca in apa nu foarte adénci. Punea pict cleo grimada destul de mare. “Tata La chemat si intre in apa, dar din apa, ka intrebat care e problema pent Ciprian nu rspunse, suspina adine si — Eu nu pot si inot, spuse cu tristefe. — Sigur ci poi! rispunse tata. Ai invagat cu Ciprian ii povesti cum colegii lui i spuserd cm ddu-i ci, desi mu inoati ca un sporti rotusi se descurc’. CCiprian intra incet in api. Simjea ci temperatura apei este foarte plicuti. Tremura putin, cind vaneul fi mangiia fga incilzicd. Suspina adinc si se incinse in apa. Se lisi leginat de valuri, dupa care incepu si inoace. Simfea ci ig st'paneste trupul in toralitae. Frica fi erecu i inima lui era plind de bucurie. —TTati ai avur dreprate! Sigur ci pot i inot! zimbi baicyelul. rele una peste celal. Picea din Curios, tata ind i placea si inoate, Ciprian spuse ci nu are chef: ‘tru ci copilul iubea marea {si continua constructia: mulgi ani in urma. 1 inoata bine. Tacal il incurajé spunin- 28 Scansionato con CamscanrFii cu ochii in patru, oriunde poti invita ceva nou! Era mijlocul vacangei de vari si Anca igi triia visul: se afla in tabira de echitayie. lubea caii i critul i nu o deranja sé cureye sau si busumeze un cal. {gi peria call preferat, Rapid, cand auzi afar o discuyie. Era un domn mai in varstd care schimba niste vorbe cu proprietarul. ‘Anca saluta politicos: — Buna ziual — Buna ziua, domnigoari! spuse amabil domnu. ‘Anca s-a prezentat si au inceput si vorbeasca, Domnul stia multe lucruri interesante despre cai. Povestea despre lumea curselor de cai gi despre cum trebuie cai tratay, ce le place si ce nu, Anca se simgea atit de bine, incit nici nu observa cit de repede a trecut timpul. — Cineva a uitat si-si dea api? se au dinspre grajd. Fetiga atunci gi-a adus amince ci a uitat si-i dea apa lui Rapid. $i-a cerut scuze, se ridicd de lingi domn si fugi in grajd. — {mi pare rau, se scuzi, eu am fost acel cineva. Proprietarul mingaie capul fete — Vid ci kai cunoscut pe tatil meu. $tie despre cai mai multe decit oricine —Domnl este tatil dumneavoastri? se miri Anca, — Da! Mai demule fost un jocheu, zimbi proprietarul ‘Anca se bucurt ci a ficut cunostingi cu un adevarat jocheu si ci a inviyat multe lu- cruri utile despre cai. Asteptase foarte mult aceasti tabdri, insi nu s-a gindit ci va avea parte de 0 asemenea experienfi. 29 Scansionato con CamScanraa alimente sanatoase! Corpul tau merita 2 : in fa bufecului de a scoala Tera Rian tea prin cll copii inl di Br repent dine ‘me. Searatrecuti a convis-o pe mam ee fer La incepat mama ci i coarse, cimai bin ii dea woes cumpere cov del a urma i did voi prepara gustiridelicioase si sinioase de Se aan Rizvan fee cu condita sé m: i Rizwan eee Su salam deoarece aesta ea Laan Iu, Data Phinul Sif sinc bufetulu, devenea tot mai nehotirae. Vedea mule ian de corset chur Pn ind si ajungi la doarnna vinzicoaey a uta planul li gideabia agepe sme gustul de ciocola in gurd,, Biiatul ceru o tableta de ciocolata cu cipsuni si o punga de chipsuri. Deschise pe loc punga de chipsuri $i manca intreaga punga. In teva minute pung goal era deja in cosul de gunoi. Baiaul nu ficu pauzi, si desficu si rableta de ciocola. Era aja de gustoasi precum igi imagind. A mancac descul de mule din ea. La ora urmi- tare simgi o durere in jurul stomacului. Amefca gi era great. : =Poate ci nua fost cea mai bun’ idee. Tiebuia cotusi si mananc un sandvis", se f- ‘manta in timp ce burtica lui l durea din ce in ce mai mule. Doamna invagitoare il vizu pe baiat ci palid gil rugi pe domnul de garda si scoati pe biiat la aercurat. Razvan stitu in curte o jumitate de ora gi chiar se iu bine Regreti foarte mule ci nu g-a lua sandvis ise rusind de Ficomia lui. A promis ci nua ‘mai fi lacom si ci va minca doar mancare sinitoasi. Desigur, manci ciocolati si dupi {intimplarea asta, insi nu in loc de mancare, ci dup mancare. $i nu ménca o tablet Increagi deodat, ci numai o bucivici sau dou pe 2, Scansionato con CamscanrPriveste catre tinta ta si imagineaza-ti ceea ce iti doresti! (Camelia ar fi vrut foarte mult si aiba numai note de zece in carnecul ei a finalul anu- Jui. Pind acum nu avu niciodati medie foarte bund si dorea foarte mult acest lucru. Din picate la gramatici media ei era noua. Insi nu se descuraji si hovirise ci ii va corecta sinota asta. Isificuo list, in care trecu tot ceea ce trebuia si faci ca sii atingi scopul. Seri anume trebuie si invefe la gramatica. [si propusese si rezolve exerctit in plus si si ridice ‘mina de multe ora ore. Inainte de culcare igi imagina ca igi primeste carnetul in care sunt trecute numai note de zece, Adormea cu asta in gind in fiecare seari. Fetija isi organiza timpul in aga fel, incit se juca mai puyin, exersa si muncea in plus, invagitoare remarca progresulfetei zicind: — Ejti foarte desteapti, Camelia! Si continui rot aga! o indemna, Lucrarea de final de an ii iesi foarte bine Cameliei. Cand primi carnetal si il risfoi vvizu nota de zece de la gramatici, Fetja zburda de feticire: —Ura, am media de zeoe! in plin, ai lucrat foarte mule! o mingiie doamna invagitoare. Si fi mandri de tine gi de hirnicia ta. ‘Camelia se bucura tare mule ci reusi si-si ating scopul — Munca depusi a adus rezuleatul, ii spunea zimbind si stringea in braye carnetul ei cu nota zece. at Scansionato con Camscanr«tu cl i bine! Sa inceredm cum crezi tu ca ae Era 02 insoriti de primavari si doamna educaroare §-% gine i febp Pe plac cop, ilordindu-le exerci pe cae sie rezlve in perechi- Exerig! ectionary unor decoratiuni pentru camera de grup: Lucia si Raluca incepuri activitatea cu mat colorati insi repede au ajuns si se cete : —Ni faci bine! Nu ag tebuie! spuse Lucia, Ralucdi. —Tu nu faci bine! se bosumfla Raluca. — Copii, importanga exerciilor in perec ‘Au decis sk indoaie flori din hin. re clan. hieste ci hucrayi impreund. Discutagicum ficel mai bine, prezentagisugestile voaste, iar apoi decideti impreund pe care oalege, Doamna educatoare stitea jos linga cele dow’ fete. Le arita cum ar face ea flor din bhrtie, dar ascula i idile lor si le inceca gi pe acelea. — Ce-ar fi si facem flori de culoarea curcubeului, din mai multe hartii? suges Raluca. — Ce idee buna Sa incercim! se entuziasmé Lucia, In continuare copii lucrara frumos impreuni i camera era imediat plina de flor de culoarea curcubeului. Doamana educatoare zimbea mulsumita Scansionato con CamscanrMaine e o noua zi ca sa incerci! Se anunga la gridiniti un concurs de desenat la care putea participa oricine iubea si faci desene, Ceiinteresaitrebuiau si deseneze animalul lor domestic preferat cu creion sau cu creti cerata. Deoarece tofi aveau un animal domestic preferat, copiii desenau cu mare plicere. Cosmin desena cigelugul lui maro deschis cu urechi negre, cu care petrecea foarte mult timp. Aproape ci au crescut impreuna. Dimineaga ciyelugul Zeus il erezea, iar sea- ra biieelul igi aducea amince de fiecare data si-i spun noapre bun. Cosmin pregivea desenul cu trup gi suflet, nu prea vroia si i dea doamnei educatoare, ci ar fi preferat sit il pisteze. Tin curdnd desencle erau gata. Castigitoarea concursului de desen era Irina, o fet din grupa ursuleilor. Cosmin stieatrist pe bane’. Ficuse desenul cu mare entuziasm, {nsi nu céstigase Doamna educatoare il consol pe Cosmin care era trist spunindu-t poate va cistiga el. Baiatul nu dorea si mai aud& de colorat, dar i se spuse c mai este un concurs anungat de circ $i vor avea de desenat un clovn. $i il increbi daca fi plac clovnii. Cosmin spuse citi plac clovnii pentru ci sunt hazii. Vizuse unl la cite, cu pantofii ‘mati si aine colorate, iar cijelul lui se invartea tn jurul lui, iar clovnul se cot impiedica. Acela era cel pe care Cosmin il va desena Gridinira primi o scrisoare peste citeva siptima lui de desene pentru circ. Cosmin cistigase gi era toati grupa — Mi bucur ci am participar gia doua oar la concurs si am desenat clovnul, sopti bucuros Cosmin la urechile doamnei educatoare. i data viivoare Se anunga cistigitorul concursu- ictat. Castignse bilete la cire pentru 33 Scansionato con CamScanrFii tu insati! al unei papusi. Era asemenea une [Natalia era o feta cu paral lung, saten la Fel rene parul ei lung, P ng ult i piepeene lung, Pre i. Colegelor ci de la grtdiniga le plicea foarte m Ut si piep z le feng, Bi nro Ft Guo inaines ee olde coafurk vor cere sie faci mamele lor in ziua urmitoare penn, ‘aavea parul ficut la fel Intro-ri de luni Georgeta aparu cu paul scurt — Unde este pirul iu? inerebi surprinsi, Natalia. a = Mam curs, ambi George. “Toys au tuns din familia mea, chiar sora mea, ay c& m-am tuns gi eu, Nu-mi plicea cind trebuia si ma pieptin dupa baie. Asa mi sim, mult mai bine. ‘Natalia sc uita cu tristeyc la prietena eit — Cum vom avea coafura la fel? intrebai dezamigi Se ficu seari, Natalia era deja in pat si o astepti pe mama si-i citeascd povestea de noapte bund. Natalia igi intreba mama daci poate si se und. Mama fu surprinsé de intrebare fete sia aflat motivul S-a cuns prietena ci — Fapral cd suntefi prietene nu inseamna ci trebuie si figi la fel. Fiecare inte vi este are 0 personalitate aparte, Nu trebuie si semanagi fifi voi insiva! Fiind prietene, cu sigurangi ave! insusiri comune, de ce si i arta la fel? — $i pringescle au pirul lung de obicei, spuse intrand in cameri i tata care auzi d+ cia. Sau nu mai esti pringesa noastri?intreba si o gidila pe frig — Ba da, sunt, rise Natalia, Adevarul este ci imi place paul meu lung. Asta sunteu! Scansionato con CamscanrIndrazneste sa ceri iertare! Era 0 zi frumoasi de primivari, soarele ii intindea piciorusele de aur pe cer si doam- na educatoare se gindi si meargi afar cu copii, si se bucure de vremea buna. De indatt ce ajunserd in curte, copiii incepuseri si alerge cu veseie, Carmen se ghemui jos si incepu si pun’ nisip in gileata ei de plastic cu o lopatica Dintr-odati, Felix fugi pe ling’ ea si in graba mare a impins-o din greseala. Carmen au pe o piatr si se lovi la genunchi. tiga izbucni in plins imediat. Doamnna educa- toare a luat-o in brage repede sia inceput s-o consoleze Felix stirea bosumflat ling’ juciri, Doamna educatoare s-a dus gla el, — Stiu ci nu ai impins-o din riutate, ci din greseali. Accidente din acestea se mai intampla. Important e si indriznim si ne cerem iertare, spunea doamna educatoare in 1p ce manga capul lui Felix. —Imi pare rau, fi spuse trist Felix lui Carmen, —Nu face nimic, rispunse Carmen in timp c — Data viitoare voi fi mai arent, a promis Fe Felix se jinu de promisiunea ficuté si alté data cind mai alerga in curte avea griji si ‘nu impingi pe nimeni. Ba mai mult, cand Liliana se impiedici de ridicina unui copac siciau el a fost primul care se oferi si o ajute. Doamna invagitoare era tare mindri de el, ‘mangiia genunchiul, 35 Scansionato con CamScanrCu totii gresim! 1 pe rindul din mijloc si 8 ingelegeaf, 2 En el rade in forma de nor ae S multe off numai ca Si 0 incre Eric stitea lingi Florina in bancs bin eu ea Ineo i Frina a primit def plicea foarte mule i lui Erie. © imprumuta de Florina i- didea cu picere de fiecare da {nsi lui Eric ia pkicut asa de mult, ineit La ce fi trebuie Florinei o radieri albastra? trecut prin cap si o sterpeleasca, "Albastrul este culoarca baietilor, i ee ee ‘cand Florina nu era tn apropiere, Eric pur si simplu a biigat radierain by. aunat La ora uematoare deja pitea ri pencr ce a ficut. Dar nu vroia si se afle acy, Jucru fi spunea nimic niminui, Inst remugcarea il mistui In pauzd Florina isi clu radiera, Avea ori de englezi intr ald sal. ‘Cand fata |-a intrebat de radiera Eric a bigat mana in buzunar gi i-a inapoiat-o cerin- dug sewe, — Mulyumesc frumos ci mi — Nu ext suparati pe mine? intreba surprins Eric. —Nu, fiindci mi-ai spus adevarul. Cu togii gresim, dar ma bucur ci ai recunosou ce ai ficut. Acum ma gribesc, fiinded chiar voi intarzia la ora, spuse si fugi cu radier in mana. ¢ simi usurat gia promis ci nu va mai face niciodati asa ceva, Se simgea norocos fiindca sttea in banci cu Florina gi se bucuri ci feta a ierta pentru gregealaficut. Scansionato con CamscanrProtejeaza animalele! Erao toamna ploioasi cu zile ricoroase, iar curtea era plind de biltoace. Emil se distra copios prin curte descoperind multe lucruri interesante. Uneori se murdirea, lucru ce 0 supira pe mama. Emil se juca sub nucul btran cind auai un zgomot. — De unde vine acest 2gomot? se intreba si porni in directa de unde venea zgomo- ‘ul, Baiatul ajunse pand la usa garajului unde era o gileata alba, Emil s-a dus mai aproape de gileati ca si o verifice. Cum s-a uitat in ea, a rimas cu gura ciscati. Pe fundul galeti se afla un arici cate incerca cu tot dinadinsul sa iasi afard. — Cum ai ajuns aici? il inereba baiatul. Pe loc incepu si caute un mod de al ajuta pe bietul animal. Nu vroia si ristoarne sgileata, linda se temea cf ariciul se va ri. A deci ci mai ia afard. Se gindi ci iamna se apropie si este posibil ci ariciul nu are unde si stea. Fugi repede in garaj si incep i caute printre lucruri Baiacul avu ideea si facl un culcus pentru arici. Lui nisteziare gi ling grimada de lemne din gridin’ a impristiat ziarul ficut bucigi Nu prea mi pricep la construit culcusuti pentru aric, dar cu sigura strui el un culeus din astea ii spunse. Emil ui o pereche de manusi mai groase pe care mama le folosea la gridinacie si lua afard ariciul cu grijé. L-a pus pe pimant in apropierea grimezii de lemn. [-a pus api intr-un castron, niste boabe de struguri si un mir tia in buciyi miei. Apoi se ascunse si pindi ariciul fri si facd 7gomot. A trecut mai mule de un sfert de ori pind ce ariciul i dintre lemne, Incepu a mirosi ssa grabit citre vasul cu apa. A biut din ea i sa intors ‘mulgumic intre lemne. — Somn usor! sopti Emil zimbind, re ele, isi va con- 7 Scansionato con CamScanriti ‘Atoare! Ocroteste plantele, fi vor fi recunoscatoare! : : re an, Fetita iubea si fie ac “Monica petrecea o parte din vacangi la bunica el in fieca re an. eo. l, Peisjul era rues Si ner era cura, Se ja deseo gu copii ve © Pliceay foarte mult. i an Bunica se trezea intotdeauna devreme. S¢ 1 de in gridina, asemenca unei albine harnice. Intotdeauna ave: de greblat, de plivit i de stropit daca era nevoie. ‘Monica a iesit pe terasi ciscind: — Bunico, iarigite-aitrezi aga de devreme — Eu mi trezesc intotdeauna asa de devreme, bun . — Merité si muncegti atit de mule si si te obosesti? clipi Feria. — Sigue! Hai si-ti arit ceva! spunse bunica gi o lua de mana pe Monica. ‘S-au plimbat pe Kingi terasi unde era plin cu muscate i begonii minunate care miro- seau ademenitor. Apoi s-au gribit citre gridina. Roua de dimineaya stralucea pe frunzele plantelor. Bunicd ti didu fetei si guste un bob de mazire dupa ce © puse pe fata si desfici pistaia. Apoi smulse un morcov din pimint pe care il spala gi il dete fetei. Fata savuna tile din gridina. Capgunile si ciresele au fost ca un desert, foarte bune. 20, gridina ta este un adevarat Paradis, spunse Monica gi a sirutat-o pe obra am spus ci merit orice osteneala. Plantele sunt recunoscatoare pentru gia i, zimbi bunica. rica in haina ei cu flor si se ducea a multi treaba, de pris 2 intrebi somnoroasé fara. ‘gridina are nevoie de mine, spunse Scansionato con CamscanrFii un stapan de animale responsabil! Era o primavara cu toane, ofi strilucea soarele, ori ploua foarte tare. Insi de Paste soarcle strilucea splendid pe cer Clin astepta foarte mult Pastele. -a construit un culeus lepuragului de Paste ca si aiba unde pune ouile de ciocolata, Era atat de emofionat, incit nici nu putea dormi, se treri devreme gi se duse in gridin’. Insi nu se astepta la ceea ce avea si giseasci acolo. Un iepurasalb cu ochit rsit se ascundea in culcus. Calin imbrafgi ghemotocul de bland cu mare bucutie. Se juci cu el toatd ziua, il plimbs peste ro. ‘Cum treceau zilele Calin uita din ce in ce mai mult de prietenul lui nou. Uita si cu- reye culcusul, uit si-i dea de mancare si de baut. Pitingi lui au remarear neglijenga lui si/-au luat la rispundere: Iau inerebat daci nu mai are nevoie de iepurag pentru ci el nu 0 jucitie cio vietate si dacd doreste si pistree trebuie si fie responsabil. Iau spus ct vor duce iepurele la bunicul. $4 nurl duces Il iubese foarte mult pe acest iepuras si a5 dori sil pistrez. VA rog si ma atengionagi daci nu am geii de el cum trebuie, Inci trebuie si mi obignuiese cu asta, mangaie Calin blana pufoasi a iepuragului, De atunci Calin a fost mult mai atent la nevoile iepuragului. A curiyac culcugul cind crebuia gia avut gra ca iepuragul si aiba méncare si api. Mai tirziu, cand iepuragul deveni mare, se muti totusi la bunici, unde avea propria lui familie ia devenie titi, Calin il vizia des sil hrinea cu morcov proaspit, crocant. Datorité iepurasului a invigat pentru o viai ci trebuie si fim responsabil fyi de ani- malele noastre de companic, cici cle se bazeaz pe noi. 39 Scansionato con CamscanrInvata sé te aperi! Noel se pregitea de ora de englezi care era ginuti de obicei intr-o al clas, I, Bite izitcle necesare si se grea la ora. Ajungand la bancd a oben, Spe a tn ha: bul nr ea Deoarece biieelul tia ci ora va incepe in scurt timp, puse ghiozdanul pe podes, foarte mare gi, ca nu curva ssc rstoarne ceva din el. Dups accea se aca in bang Dupi ora de engleci se grabiinapoi in casa lu, indci voiasi-si mandnce gusta, Abia isi despacheed sandvgul eu slam, cind doi biiegi mai mari aparuri in faa lu ‘L-au luat la intrebari cum dea avut curajul si arunce ghiozdanul pe jos. Noel se apang spundnd c& a dorit si stea in banca. Baiatul cel mare, furios, ti spuse si nu mai umble ghiozdanul lui. Dar Noel spuse cf in banc’ poate sta un elev care are ore in acea cast, — Banca est a oricirui copil care ae ori in clasaaceea, Nu am aruncat ghioadand, cilam pus jos cu grij,fiindcd trebuia si stau undeva. Imi pare riu daci esti suparat, dip cred ci nu ai dreptate, spuse Noel hotirat, — Biiegi, este vreo problema? intrebi doamna invigicoare. Da, a fost, insi cred cd am rezolvat-o, zambi Noel la baie. Baieyi au fos surpringi ci un baiat mai mic era att de ferm cu ei si cind s-au mai gh dl odati la cele intimplate au considerat ci poate nu s-au purtat cu Noel cum treba, Noel era mandru, deoarece g-a sustimut punctul de vedere. Mai tirziu baie ay event bun pie, deoarece setenu unul lings cella la ora de informatie ¢ sau ajutatreciproc, Scansionato con CamscanrTnvata s& te descurci! Antonia se pregitea de tabiira de vari si igi impacheta toate lucrurile, insi nu prea avea chef si porneasca. Din picate prietena ei cea mai bunii nu o putea insoyi, deoarece Clitorea undeva cu familia ei, Antonia era foarte tristi din cauza asta Nu stia cum se va simi in eabari, singuri printre copii striini, Bra sigurd cf se va plicts if era fricd ca celal’ igi vor bate joc de ea. Cate planut isi icuse cu prietena et i se vor duce impreun’ in tabira de mestesuguri, insi acest lucru nu mai era posibil Programul din taba prea foarte interesant. In timp ce Antonia se intrista ci va fi singur’, prietenei ei fi pirea riu ci va pierde toate programele interesante, ‘Cand ajunse in tabird, Antonia stitea tot timpul singuri si ctea, Dup& un timp insi sa gindie in felul urmator: “Depinde numai de mine cum mi vot sim in eabiri. $i de ce si ma sime ri cind pot i ma sim gi bine? Mi voi descurcag fir prietena mea, N-are sens si is bosumfla- Ui si si-mi strc zlele petrecute in tabi.” limediae dupa cea decis acestea, se simyi ugura. Sa pus deoparte cate ssa alieu- rat celorlali copii. Erau mule fete de vista iin tabirasi Antonia se imprictenirepede cucde. ‘Actvitigile mesteyugitestierau foarte interesante, au invigat multe lucruri noi. Cel rai frumos era cand stiteat cu coi in jurul focului de tabard, Au cdntat cintece, au discutat si au ris mult. "Antonia ga facut multe prietene sia avur parte de multe experienge noi pe care mu jodati. lea uitat rT Scansionato con CamScanrAi grij de sanatatea ta fizica! Tudor sa gindie ci ar avea nevoie de mai mult liber. avea grija si mindnce sinatos, si invefe, si acd tra un inaintag de excepte si iubea st ‘La inceperea vacangei de vari, tate. El respecta intordeauna regulile regulat exercigi fizice. Juca forbal de ani de zile, P s fae spor: Sia ci sporel activ presupue multe sicrifc,sel chiara sacrifice mule din timp lu ber, aves gaia de con lui Bic ns ia ck merit st fac este nerur "Acum insi s-a gindie ci e timpul si se relaxeze pusin. A miincat mncirusi nesin toate chips ingheyt, a ut suri carbogazoae.S-a jucat mule pe lapeopul lu nu ficea spore deloc. Dupa o siprimand stare lui se schimba, sporcul, migcarea. $i-a luat echipamencul teren igi revenise. Tnere timp sau adunat nigte copii iubicori de frbal pe rerenul de sport si au inceput si dea guturi, Tador i intteba pe biieyi daci se poate juca sie. Baie s-au bucurat de noul inaintas. Toti doteau si fic in echip’ cu el, Ziua trecu foarte repede. ‘Seara, cid Tudor stitea in pat yi-a dat seama ci acesta este scopul viet sale. A realizat ‘ck nu vrea altceva, nu vrea si Ieneveasc ssi ronflie ceva toaté ziua, Viaga lui era sporcul Si pentru asta trebuie si aiba rij de corpul si, de sindtatea lui fzia si emoyionalé. Tador umbla pe terenul de fotbal coati vara si ficea sport regula. Iar in ceea ce privey- tealimenagia sa, ocoli calorille de prisos, manca numai alimente sinatoase $i nu pentru icra fora, ci pentru ci asta il cea fericit. Vroia si aiba geijé de sinaacea lui, fiindet stia ca este cel mai de pret dar al unui om, se simyea mai rau, era plictisit. fi lipsea sis-a dus la alergat. Dupi zece eure de 42 Scansionato con Gamseanrlasa trecutul in urmé, traieste in prezent! Briana incepea clasa a cincea gi se temea de schimbare deoarece auzise de la toatélu- mea ci gimnaziul va fi mule mai greu decit scoala primari. Primele sipeimani au fost mai grele, Avea profesori noi, colegi noi si materi noi. Nu ii era ugor si accepte toate schimbarile, i lipsea invigitoarea ei, doamna Eeaterina, oe Mami; nu-mi place gimnaiul! marcurisi cu erste. Vieau si mai fia eleva doam- nei Ecaterina. "Te ered ck nui place clasa a cincea deoarece nue wor si accepg!schimbirle, mu csi deschis la crurle no. ease de lucrurle wecue, ns acea sa termina nu sripaiintore, via merge inaine. Pentru a vede magia noilor posibiitig rebuie it Schimbi atitudinea, trebuie si-fi deschiziinima, propuse mama. see arcu nu vreau spunse Briana inchizand subictl sa fugit suparard in cure Se parca ck spusele mame nu ners, isi stnd pe lagin se sind cle poi ca asf avat dreprte, Ziel trecutenu ficeaalteva dit si i fie dor dupa tesut Shana amples inima el. Refza tot dea bun incepu ir side o sans A dec cio les pe mama gc va schimbacndinen, va fi deschist I siuyia nou va accepta pe noii colegi si profesor: Renae se si via inci in ua urmatoare. Cand diriginta et lua cevi pent Fennel aa fost print primil voluntari. Aga avu ocizia si cunoasch pe civa cola spe doarna dng Aaccepat ti prima care va fine oprezentare a sori i. Aitadinea Brianei le plicu cuturr, profesor si colegio indr- despre omul pri eau foarte repede. Pesteo lund feiga nici nu igi aducea {ea minunat gl avea o matere favorit: storia. aminte despre greutjile noului an scolar. Se sim- 4B Scansionato con CamscanrAa actif Motiveaza-i pe ceilalti! Desi educatoarele incr. Degeaba incercas cop adapta greu la grin F ovorba la gridinis Gabriel era un copil mai ticut sis cau sil ajute fn cate, el hotii si nu scoati o sistea de vorba cu el, Gabriel riménea mut ‘Acasi insi vorbea cu ati mai mult, era un CO fncimplirile de la gridiniga ce se jucau, ce mancat, Into zia sosi un eopil nou i griiniti, pe care Gabriel nu vorbegt cu nimeni sia orbit cue foarte mult, repede de Gabriel si ciuta comy lui de cele mai multe ori. Sducatoarele ziibeau cind vedeau perechea pain ciudati pe Adrian care vorbe tot timpul 5i pe Gabriel care rimanea ticut, insi ciruia fi plicea si se joace cu copill vorbirey {intro 2i se intimpla un lucru la care nu se astepta nimeni, Gabriel a inceput si vor- beasca la gridini nicul lui Adrian tl molipsi si pe el, spre bucuria tuturor. La ince- pur vorbea numai cu Adrian, apoi dupa citeva zle gi cu ceilalfi copii si cu educatoaree Mai mult de ati, la serbarea de 8 Martie Gabriel recita si o poezie si cinta cu copii Educatoaree si piringii rau foarte mindri de Gabriel si baieyelul a recunoscut ci se simte mult mai bine in grupa de la gradiniti. Nu-i de mirare, deoarece comunicarea este baza relatiilor noastre. pil ev adevira gualit. Povestea toe ce desenau. fl chema Adrian. Adrian nu stia oj si copii. Se ata casicu ceil Scansionato con Camscanrla decizii corecte gi actioneaza rapid! ‘Alegereascolii elei mai pottvite Bianca avea gase ani gi era in grupa mare la grid si inceapat c1ao adevirata provocare pentru pirinti fetfe, deoarce doreau ca Bianca studile in locul cel mai adecvat. Pentru a lua decizia cea mai bund s-au dus la tilor Deschise la ei scoli diferite, ‘Dupa viztele acestea paringi fie credeau ci vor povesti mult cu Bianca despre cele svizute, despre ceea ce i-a plicut si ceea ce nu ia plicut. Se gindeau ci voralege o scoalé fio invigitoare dup o lungi sftuite. Ins cind incepuri si vorbeasa,fergaavea deja propria ei opinie: seas dori ca doamna Gabricla si fie invagitoarea mea, afirma eta lecis asta? se mira mama. — Da, stiu sigur, rlspunsefeiga cu fermitate —aspune-mi, cum a ales intr-un simp att de seue? inerei cata, “Arunal Bianca povesti cia decisinante de Ziva Porlor Deschise ci ova alege pe invattoarea cu eae se sit cel ma bine. $i case simi ce mai bine I ora doamnel Gabriela. “Tad si mama fete! j-au dat seama ci Bianca a luat o decizie bazata pe emogii. Cu toate ck vi doreau si mai ia in considerate s alte aspecte, au accepra deciia ei. Siau ct ‘cipal important lucra pentru un copil in casa india este si iubease scala si pe dloamna invijitoare care i introduce in universul cunostinelor. Denia Bignesi bazati pe emorie 2 dovedit a fi una bund. Doamna Gabriela era 0 invita font dg, nglegitoae pi Sbdioare cu cop din clas 1B. Inr-adevdn presimgirile noastre ne ajuti de multe ort si ludim decizia corect’. 45 Scansionato con CamScanrNu astepta dupa altii! Fi primul care ajuta! unui arenpite pregiesn de dap de Can tou, in goal. La tng evindeau produseleconfecronate de opi paringi. Tos asteptau mcabdare perce cea a anuli. Era oaza perfect pentru cop Ss Hi si lucteze impreuna gin flul acest i clas avea un went in plus a ‘ he Preferata lor era acadeaua in forma de ren ‘Adela si mama ei pregiteau multe lucruri oe sibomboancle de pom informa de urs polar. Pe astea le cumplrau ouriem” CX dip Conform eradiii, doamna dirginté a organizat o intrunire 2 piringlor casi preg sexs cov impreund pentru rg, Cind ai vestes, Adela spuse ch nen Se invotc Ie sooa, Maina ci spuse ee ocize bund pentru ca familie si i impreund de discuta gi face lucrur frumoase. Adela continua si spund ci e frig afard gi chiar nu vreq $3 plece nicer sane copit ere nu au Fut nimic, st meargi el. Mama o ceti blind Si spuse c& sunt oameni care nu au timp sau bani pentru Cig iar ‘ele nu din mindrie partici ci pentru ci vor si petteaca timp impreund. ‘Adela recunoscui ci $i ¢i ii plicea si faci lucruri impreund si Mama o imbrigisi siti propuse si ajungi ele primele sisi pregiteascd un ceai pentru toati lumea, Prajiturd aveau deja. Adela se entuziasma. ajunser a coal, masa era deja preps, Pe vemea rece toy se bucuen de ceaiul erbinte side prajcarafrageds. Astfel dupa-masas-a petrecut intr-o atmosferi foarte buna si s-au ficut multe lucruri frumoase, — Este foarte plicut si muncim impreuni, spunse Adela la finalul zilei. Venise iarna gi se apropia Cri cceru scuze. 46 Scansionato con CamScanrBucura-te de ceea ce primesti! ‘Andrei se trezi indispus pentru ci si-ar mai fi dori si doarmé, avusese o siptimin’ grea, Dar masina de gunoi il trezi la ora sapte. Veni la vecinii care ii ficeau curigenie general. Cobori nervos in bucitire s se gandi ci poate o cand de lapte I-ar putea ajuta siadoarmi mai departe. Mama vizindu-| indispus il intebi ceil deranjeazi, iar baiacul se plinse de masina de gunoi care fi stricase somnul. Mama ii zimbi gil sfitui si nu se Jase indispus de un asa lucru mic. Aga avea mai mult timp si faci o mulyime de lucrur. Dar baiatul nu se inveseli Ii bau laptele cu cacao cu indiferenga gi se gindi sig fa micul dejun, dar descoperi c& cutia de cereale era goala. Asta il supita mai tare. Credea ci doar lui se intémplé astfel de lucruri. Mama fi sugera si giteasci impreuna. Pe chipul mamei aparu un zimbet calm. —Lucrurile mirunte fac via frumoasi. Nu trebui rilor negative, fiindcd aga te-ai putea plnge toati ziua. Trebuie si vezi partea pozitiva a lucrurilor, aga posi si mergi mai departe. Ingeleg ci astizi magina de gunoi re-a trezit foarte devreme. Poti fi supirat toati ziua din cauza asta sau poti vedea lucrurile altel De exemplu pofi spune ci astizi ai timp pentru tot ce vrei, Am putea face ordine intre soldagi tdi, de mult timp plinuim acest lucru, Te ajut cu mare drag, zimbi mama, — Ai dreptate, gandi Andrei cu voce tae. Daci ne apucim acum, poate ne mai ri ne timp si curigim toboganl si cisuja de joaci, find si acestea printe planurile noastre. ‘Andrei nu mai era suparat, astepta si se apuce de lucru. Pani la amiaza si-au terminat toate treburile. Dupi-masa Andrei avea destul timp sit citeasci gis joace forbal cu tatil sau, Pucea fi suprat toati ziua din cauza c& dimineaya nu a inceput conform asteptirilor sale, insi g-a dat seama cd igi poate petrece timpul cu lucruri mult mai importante. 47 te concentrediasupra luctu- Scansionato con Camscanrcomodeaza-te cu alti! amos, Copii sejucau aftr, iar Cornel si Lauren, or de ripadi, dat Cornel ave cog sisedea 5 Leven, suparat ci prietenul lu fl lasisingur, continua omul de ipadi. bee ene incepuri 0 ‘tate cu bulgi, Comnel se distr foarte bin, Laurengiu de uita cu jnd la ei, sar fi jucat gi el- Nu era distraciv si fac singur un om de zapadi. Tot gindindu-se, Laurent a realizat cA co prosti si stea suparat gi i piards distractia. Dorea si se joace cu cella. Fugi in grupul copillor gi incepu si arunce sie cu bulgiti, Cornel fu bucuros si igi vada prietenul la joaci cu cl. a Pesce putin imp amiindoi aveau palronl sicapigonul plin de 24pada, insé nu le prea iu, Ficeau gi aruncau bulgiri de 2ipadi cu mare clan. ind au obost, copii au decis si termine omul de zipadi impreun’. Datoriti efor tulu comun au gi erminac in curt timp. Avea ochi i gura din pietre, iar nasl ier 6 bucati de lem, Parul lui era ficur din nite crengi mai subririinfipe in cap. Dupi-amiaza ese recu repede, In timpul cinei, Laurengiu povest incintat despre jaca cu pricteni. Inainte de a dormi -a mai facut cu mana din gearul carer cd roase prieenului lui alb iar peste cteva minute adormi bustean. Era vacanga de iarn i ningea tare fr siu se jucau ge. Laurengiu veni cu ideea 48 Scansionato con CamscanrFii bun la inima! Diana petrecu mult timp cu paring e la cisuga lor de vacangi. Aveau acolo un mic teren cu 0 casi girneasca. Dianei i plicea foarte mul si fie acolo, Totul era verde, cres- teau niste brazi inalgi in capatul gridinii gi vantul aducea intotdeauna miros ademenitor de flori de pe camp. Diana avea gi o prietena aici. Se imprieteni foarte repede cu fetiga din vecini si aman- doui asteptau foarte mult si se intilneasc& din nou. S-au jucat mule in aer liber si s-au plimbat prin vie. intr-o zi frumoasa de primavara Diana si fetiga stateau pe campul din apropiere, care era plin de papidii. Au povestit, au spus bancuti gi intre timp Diana culegea papidii. Cind a cules descule, a inceput si impleteasci o coroané din florile galbene parfumate. Cind coroana a fost gata, Diana si-a pus-o pe cap. — Ce frumos! suspina Ana. Arigica si zna primiverii. Din picate eu nu pot si-mi fac o coroand ca gia ta. —Nu pofi? se mira Diana. In cazul acesta bineingeles c& fi-o dau cu mare plicere! spuse cu drag si puse coroana pe capul Ane. — Mulqurnese framos, dar nu vreau sé 0 iau dela tine, tu ai icut-o, spuse Ana. — Nuri mare lucru, zise Diana, As fi bucuroasi daci ai accepta aceasta coroani. Stii ce? Fac tepede incd una la fel atunci vom avea coroane identie. Daci ai chef te inva cu mate plicere si impletsi. Avem oat vara la dispoziie, vom avea timp si exersim, ‘Aga agi facut, Peste pug timp dout zine cu coroani stteau pe cimp. Fetgele chiar se purtau ca niste zane adevirate, Sireau in sus, Incercau i zboare gi Inte timp au ris cu pofid mare. Cand au obosit, s-a ajezat jos pe pimant, iar Diana ainviga-o pe Ana siimpleteasc’. 49 Scansionato con CamScanrSecretul const in §ncurajare de joacd cu cella opi. Veng oe iperaun bloc cu tece ere tidea pe lagi, mergea oy Intr-o2icilduroasi de vari, Costel se juca pe reren des la terenul de joaci cu mama lui. Locuiau in aprop!. ‘Veneau aici ori de cite ori aveau ocazia. Se uct —_— biciclera sau se plimbau. : In timp ce ‘Coste se jaca cu copii, mama stitea de vorbi ce ccelale mame. Mamg spunea ci fi ficea bine lui Costel sa fie printre cop! inainte sa mearga Za gradinifa. Pe ddeasupra la etajul al sasela, unde locuiau ci, Costel nu avea VOre faci 2gomot mae pe cues T deans: ctr de font don an As es rrr ace copilul se linistea. "i TContel se ure de multe ori pe cifritoarea copilor mai mari, Mama stitea Intotdeau- ra proectoare lang el, csi jute in cz de vteo problems sii incuraja oe frmpul ecstel reusea cu indemanare si se cafere, iar mama il incuraja si Hauda. O- alta mimi- Go intbi ingeijorai cum de ills si se cajere, dar mama lui Costel i spuse zimbind: "Daca i-a spune si nu se urce,finded va cidea, atunci probabil asta sar st intém- pla, finde mag astepta la asta de la el. Dac fi spun si nu alerge, fiinded va cidea cu sigurangi in clipa urmitoare va cidea. Dar eu am Incredere in el $i copilul are incredere in d,s uite ce bine s-a descurcat. In loc de grija constanta si negativism, mai bine sf incurajam. Asta este secretul. ‘Cealalti mama se gindi la cele auzte. lar Costel datoritd cuvintelor de incurajare de- vvenea din ce in ce mai pricepur si sigur pe sine. Scansionato con CamscanrGandeste pozitiu! Luca avea ase ani cind familia lui a primit cadou un citelus dragilas. Cagehugul crescu repede, primi toate vaccinuril si intreynerea necesara. L-au dus de multe ori la veterinar, care intotdeauna se purta frumos cu el. [Luca a petrecut foarte mult timp cu cifelugul, i inviga multe lucruri, il ingrijea git jubea enorm, Erau cei mai buni prieteni, Din pacare intr-o 2i cigelugul se imbolniivi st trebuia operat, Luca era foarte ingsjorat, dar nu alsa loc gindurilor negative nici pen- trvo secunda si apard, se concentra numai la insindtositea c&inelui. Peureces mule timp cu ciflusul convalescent. II manga, il dezmierda si povestea din curind seva face bine $se vor putea juca impreun in griding, cite ziua de lung’. Cagelugului fi plicea grija primi Canduri poztive le baitului aveau un efec beneficasupra cellu, astfl into animalul de companie se ficu bine, -arevenit pofta de méncae ise plimba in grin’. Truea eta tot timpul lang el. Se bucura ci s- vindecat gif consola ce va face pu- temic din nou curind. ‘Aga s-a si intamplat. In citeva siptimAni cizelusul si-a revenit complet, si a uitat de boals ler burda la fel de vese si ericit ca si inainte. Gandurile pozitive ale lui Luca au contribuie la vindecarea lui api 5 Scansionato con CamScanrA [ Nu amana schimbarea, apuc’-te acum: reme splendid, s fin urma cu doua siprimani incepu vacanga de val |. Era o vreme spl ia care src pe ces Lids noe ence afar cu price cen Opi in casi, Stitea pe canapea si se juca pe lapropul ei. Mam: a ero oe camentul fei. i suger sie joace afar, dar Ligia fir si ie¥-* et spuse ci se simte bine acolo, Mama se tot gindi cum si o scoa insearea asa, i propuse sig schimbe amindout stilul de vag isi apuce de migcare chiar de a. Pentru incepu a chemat-o pe Lidia la alergat. Lidiei nu i-a plicue acest cru, se ry vita in timpul celor zece minute. Dar mama nu se lisa, sinea la planul su. Au luat prin. aul in gridina, Era minunat si savureze bunatitile in timp ce pasirile ciripeau lingi ek nainte de fiecare masi au méncat nigte fructe gi au baut multé ap’. Lidia aprecia mule migcarea si jocurile in aer liber. Mama propuntea mereu lucruti no S-au distrat de minune. Lidiei nu numai c& ii pliceau mai mult activitaile in aer liber, decdt leneveala din fia laptopului, ci ga recipatat energia datoritd careia se simyea mai bine. In curind ea eracea care inventa diferte actvitiyi de practica in aer liber. Ajunsese si indrigeasca si alergaal pana la urma. ‘Modul de viaga sinatos ise paru rentanc gi tate si incepu gi el si se alicure celor dou sportive. Scansionato con Camscanr'u te certa pentru nimicuri! ian, doi vecini gi colegi de gridinigi se jucau mereu impreund. Intr-o zi sau apucat si caute trifoi cu patru foi in gridina. Radu incepu si se laude cu norocul lui. Striga cand gisea vreunul, dar nu il ardta si lui Casian. Casian era deranjat de com- portamentul lui Radu si era suparat ci el nu gisea. Dupa o jumitate de ori i-a suris norocul si lui Casian si gisi un trifoi cu patra foi, nemaipomenit de frumos, Se uiti bucuros la planta verde din palma sa. A decis cd il va presaintr-o carte. Atunci Radu se duse lingi el: — Priveste! Am gisit un buchet intreg, arita mindru. Casian fi spuse ci ce gisise el nu era trifoi cu partu foi. Radu se infurie acuzindu-si prietenul ci nu gtie socoti. — Acum nu ai dteptate, mai verific odata, spuse cu calm — Lasi-ma in pace! strigi supirar Radu si fugi cast Casian sa dus gel acasi, nu voia si se mai certe din caura plancelor iil dean ‘comportamentul prietenului sit ; Peste puyin timp, insi cineva batea la usa lui Casian, Era Radu, — Vieau sicti cer iertare. -am aritat mamei trifoiul sia spus ci este numai unul cu tru foi. Imi pare rit, se scuzi Radu. = Nu face: nimi, spuse Casian, Nu are ost sine certim pentru nimicuri, deoarece sun vem prieten, Dack pewecem dimpul cu discui es astea mu vor avea timp sine jucim, Poste cdteva minute cei doi bai se jucau firé grit in mijlocul camere, cu trenul si ‘alea ferati din lemn si au dat repede uitirii oearta de dupa-masi. 53 Scansionato con Camscanrsat Rami calm, nu te nec&ji- jneaga cind se trezi se lovi din greseala in picig, ul patului, Nu era o lovitura mare, insi sia nimerit exact degel de ior este cay ‘mai ciaut o carte groasi acum citeva zle, deci tient foarte ders peu "A vrut si se imbrace cu colangi ei preferags pe care ent micl lug a ia cand 3 arnbricat cu ela observar cau o gauri a genunchi. Ce 0 deranja gi mal mUleera ch nig nu stia unde sau cand i-a rupt. Era furioasd rit — © sander aa eal ei wort, pe care era desenat o feigé sun cay ins diy rye. avrsat peel laptele cu cacao dela micul dejute ya ne Gam mergeat spre yoal cu ctl, dint-odati a inceput si ploul. Plova neineay sicei doi erau uzi din cap pant in picioare. Si daca asta n-ar fi fost destul, Stela obse Fetia stitea cu capul in pamant. Simfea ci tot ce este m: iva respectiva. — Am avut gi eu zile din astea, spuse Carla, Nu te necij Sim cd ziua de azi e un cosmar,izbucni Stela. Am tneirziat, m-am udat, ce se mi poate intimpla? spuse ea suparata. Prietena ei, Carl, fi spuse si nu lase niste marunig sgindurile negative si o acapareze. Stela asculté sfatul Carle. $i lucruri bune incepurisi ‘se intimple, Gasi niste banugi in ghiozdan, la matematica primi un zece. La finalul ale Stel reali ci de fapeavu o 21 bund. Fetele se bucurari. Secla simgi cd are 0 21 cu ghinion. Dimi vila scoala ca gi-a uitat acasi baucura, ai rau se intampla cu ea in fi strice ziua, sit nu ae 54 Scansionato con CamscanrImparte ce ai! Marcel sa dus in tabard de vari la mar. In prima 2i au mers cu biciclet, iar seara au preparatsliniugi frit la jar, Buciile de stinind au ajuns pe fegiruiinsogie de capa {Uni au prepara si cartofi copy in jar. Toat lumea primea o fle de pine pentru. pre- it pine eu grisimea ce cidea de pe slanind. Doamna invigicoarea tat ryi i ardci copilor Ramana Bucijie de skinina au fost pregitt i copii sau apucau de mancat Din picaesnina lui Marcela alunect de pe frigate sa ciaut in foc, Marcela ince- pucsi plingi in hohote. — Mia ciaustinina in Un biel, Kevin, sii in ajutoral Iu: — Impare cu drag slinina mea cu tine. E foarte crocanti, ajunge pentru amindoi. — Efe foarte bun la sufled il ud doamna inviioare. Kevin a pas fifi lu la milo, afl amido pucuri manca din slinina gustoas, Kevin Fa ttat pe Marcel si doarmi tn camera Ii, Cameeleavea tet paar, atl fn lui Mihnea. Dupi cin jucari ci i jocuri de socetat. Mareel se altura lui Kevi Marcel i Kevin au mas priten bun si dupa abr Este adevirat cin orice ruse ascunde si un bine, doar o bucati de slinina i-a apropiat pe cei doi baicy foc si mi-e tare foame, se intristi cl. 55 Scansionato con Camscanr_ if Fii multumit de tine insuti: plicea cf paul ef era saten gi ny Bama supara gi fapcul i mei deoarece a primit 0 nota de noua la grams. frumoasi si dexteapt sc nu ae mo 3 se gindeas’ lf sig. Nu Maia nu era niciodaci mulyumiti de sine ini. ™ Madalina. blond, ci nu era la fel de inal cag colega ei, ci nua igi foarte bun’ la sfrgit de semestru, tick, Degeaba fi spuneau piringi cit este o fei frum Si fe nemulyumiti de sine, ea nu asculta pe nimeni si condinus 8 Sola unde iva Maia ava aniversarea de 50 de ani sise nea 0 8 TONE ea cocazie. Togi copiii au primie un balon col il lanseze deodatd in ae. § Jorat, si trebuiau si e ‘Maia lansat balonul ei, ins& acesta s-aagigat de gard. Fetiga sa supavat Nu putea supor. eae atonal eas ialat in sus, deodaci cu baloanee czlrllgi cop. Deodar si pe aad iii dela balonul Blonul se intact cer dansind, insi fia ames Pred pe gard, arch nei nu tac sa incimplat, inst simea co doar glezna, Cea au figi in ajutorul i, dar piciorul o durea at de car, inci nu putea umbla. Peste pun timp a sosit medical, care a constarat ci Maia g-a rupt glezna. ‘Maia izbuent in plans o durea piciorulfoare tare. Cugetind asupra celorineimplae, realizi ci nu trebuia si se ocupe de balon, A luato decizie proasté si s-a rinit, iar balonal nu merita deloc. Piciorul i fusese pus in ghips. Nui plicea si stea in casi, S-ar fi bucurat de o plimbare sau chiar side ora de educate fired, Lucruri de care se plingea, acum filipseau. Invagicd ‘nemulgumirea nu e buna gi cl erebuie si aprecieri cei. Se ficu bine gi se intoarse la cou. Colegio primiri cu bucurie. ° ° e 56 Scansionato con CamscanrPaul sia dori foarte mult 0 masinuté rosie, Avea foarte multe masini, insi de culoare rosie nu avea. S-ar fi bucurat enorm daci ar fi primi o masini de sport, eventual deca- Paring lui i-au promis c& de ziua lui va primi cadoul dorit daca va i cuminte, Intr-o zi insorita de primavara copiii se jucau in curtea gridinitei. Paul se juca in ni- sip cu niste baiesi. Doamna educatoare le-a dat lopeti si gileti. Cum punea nisipul in gileard, deodata vizu ceva rosu in nisip. Incepu si sape, ca si cum ar cauta o comoara, Din nisip aparu o masinugi rosie. Inima lui Paul batea mai repede. Nu sta ce si faci gi dince-un impuls a bagat maginuga in buzunar, ca nu cumva si vada si ceilalyi copii. Dupa aceea s-a dus la gard gi cind s-a asigurat ci nu se uiti nimeni la el a scos magina rosie din buzunar. A sters praful de pe ea sia examinat-o cu curiozitate. Era puyin wari, insi era masini de sport rosie. Nua fost masini decapotabil, da asta nu il deranjadeloc. Se gindea ce norocos este, deoarece nu mai trebuia si agtepte pin a ziua lui, Dupa asta insa il cuprinseri remuscirile, fiinded se gindea ci este posibil ca cineva si fi pierduc rmasina, Cum altfel ar f ajuns in nisip? Gandurile il suplrau, Poate cineva era tise din aura masini Tis, a dus- la doamna educatoare, ar ea aprecae ges Pal. Sia Gi Fabian pierduse masina gplansese mult dupa ca. [a mulgumie biiruli tudindul su onestitatea lui, desi a vaaut ci era trst. Pen et a eee, rb apie cel do- reste o masind roye, Aduses hte crioane cola iar Paul ncepu si povestease Haran etpane Fa ascultat i Into 2i ia desenat o masind sport, Lui Paul fi plicer foaree mult desenul se bucurs of «fost cna, Aca a pus desemn! deasupet patului siu si -a admirat mult timp. 7 Scansionato con CamscanrNu judeca pe cineva inainte sa-! cunosti! dina, deoarece Octavian a rsping, Nimeni nu dorea si se joace cu Robert la gf ae eee ae nimeni bakandu-se, Octavian zvonul ci biiatul este bitius. Desi nu La vizut asta cu atata convingere, inci roati lumea il credea sii evitau cu cof! Pe Robert. Doan na educatoare privea intimpliile cu ingijorare, nui pices excluderea baie Intr-o zi de noiembrie un baiegel nou sosi in grup. Damian s-a murat recent in o cu familia lui, Era prictenos, vse i vorbirey. Deoarece nu cunostea pe nimeni, nu ay prejudeciti fagi de Robert. S-a dus la el ss-a jucat cu el. Iar Robert se bucura de tor, gu cel nou. Ceilalti copii il avertizari pe Damian: — Nu te juca cu Robert! Este bitius! Damian rispunse in felul urmitor: — Bur inci nu [-am vizut pe Robert bitindu-se cu cineva, Eu am vizut numai ese bun la inima. Imi imprumuti jucisille sale ori de cate ori cer, Ne jucim si ne distim ipreund, Agi vedea gi voi asta, daci Lagi cunoaste mai bine. Haidegi, jucag-vacy ‘Uni copii -au ascultat gi sat asezat jos pe covor lang Robert. Se ucau cu masinye si dinozauri. A iesit la iveali ci Robert are idei foarte bune in timpul jocului. Au rs foarte mule dupi-masa ast Biiegii au recunoscut ci Damian avea dreptate. Nu trebuia si- judece pe Robert dupi nigte zvonuri. In loc si- excludi trebuia sil cunoasci mai bine. Au invafat ci nu tebuie crezut tot ce se spune despre cinevaAccepta ajutorul altora! Copii se pregiteau de ziua de 8 Martie la gridiniya, Au facut felicitiri pe care au lipit floricolorate de hartic. Copiii mai mici nu prea se descurcau cu foarfeca. Oricit incerca Dalia nu putea decupa florile —Teajuccu plicere, spuse Elena, care avea deja sase ani. Ea putea folosi deja foarfeca cu uyuring’. Nu am nevoie de ajutot! se ris la ea Delia, Vreaus-o fac eu deoarece va fi pentru ceai-a ajutat pe acei copii care nu se descurcau si acceprau ajutorul ci. fn curind felicitarile cu flori erau terminate, numai Delia nu era gata cu cadoul, Vi- znd munca celorlali feiga izbucni in plans, insi nu mai indrdznea si ceara ajutor, Se rusina fiindcé mai fnainte nu a acceptat ajurorul Din fericire Elena nu se supara. A stat lang Delia gi s-au apucat de treaba impreuna. Elena decupa lorie, iar Delia le lipea pe felicitare. — Veai, impreuna este mule mai usot! zambi Elena, — Asa este, spuse doamna ‘educatoare, Nu este o rusine si acceptim ajutorul altora daci nu ne descurcim singuti. ‘ ; » Malfumese! spuse Delia Elene i admira cu bucureflicitareaFicu Fetiqa a inviyat ceva din asta, Data vitoarecind s-a fntimplat si apari o problemi a acceptat ajutorul alrora. 59 Scansionato con CamScanr