Licenta

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
Pereș Cristian Elian Nanu Elena Denisa
Anul 2023
Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor la S.N. Nuclearelectrica S.A.
2
„ ” 3
CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR LA

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A.
Pereș Cristian Elian Nanu Elena Denisa
Anul 2023
4
„
„ ” 5
- al coordonatorului lucrării de licenţă -

6
INTRODUCERE......................................................................................................................10
CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA
CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR..............................................................................11
1.1. Legea contabilității......................................................................................................11
1.1.1. Prezentarea situațiilor financiare.........................................................................11
1.1.2. Contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune........................................12
1.2. Clasificarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor................................................13
1.2.1. Clasificarea cheltuielilor și veniturilor de exploatare după natura lor................14
1.2.2. Clasificarea cheltuielilor și veniturilor financiare după natura lor.....................19
1.2.3. Clasificarea cheltuielilor și veniturilor cu impozitul pe profit și alte impozite
(cheltuieli și venituri fiscale)............................................................................................20
1.2.4. Clasificarea cheltuielilor după destinația lor.......................................................20
1.2.5. Clasificarea veniturilor după sursa lor................................................................22
1.3. Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS)................................22
1.3.1. Standardele Internaționale referitoare la venituri și cheltuieli............................23
1.4. Indicatorii economico-financiari specifici veniturilor și cheltuielilor....................24
CAPITOLUL 2 – PREZENTAREA SOCIETĂȚII NUCLEARELECTRICA S.A.........27
2.1. Prezentarea societății analizate..................................................................................27
2.2. Scurt istoric...................................................................................................................28
2.3. Structura organizatorică a societății..........................................................................28
2.4. Personalul.....................................................................................................................31
2.5. Acționarii......................................................................................................................31
2.6. Concurența...................................................................................................................32
2.7. Clienți............................................................................................................................32
2.7. Furnizori.......................................................................................................................34
2.8. Analiza SWOT.............................................................................................................34
CAPITOLUL 3 – CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR LA
S.N. NUCLEARELECTRICA S.A........................................................................................35
3.1. Contul de Profit și Pierdere........................................................................................35
1) Venituri din vanzarea de energie electrica.............................................................36
2) Alte venituri de exploatare.....................................................................................36
3) Venituri financiare..................................................................................................37
4) Cheltuieli financiare...............................................................................................37
5) Cheltuieli cu impozitul pe venitul suplimentar.......................................................37
6) Cheltuieli cu personalul..........................................................................................37
7) Alte cheltuieli de exploatare...................................................................................38
3.2. Analiza indicatorilor economico-financiari specifici veniturilor si cheltuielilor....38
3.3. Bugetul de venituri și cheltuieli..................................................................................40
I. VENITURI TOTALE......................................................................................................41
II. CHELTUIELI TOTALE................................................................................................42
III. REZULTATUL BRUT.................................................................................................46
CONCLUZII...........................................................................................................................46
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................46
„ ” 7
Observaţii:
- Se recomandă folosirea facilității de creare automată a cuprinsului (utilizarea Heading-
urilor de pe pagina Styles, şi a Table of Contents de pe pagina References) – în
Microsoft Word 2007;
- Cuprinsul va avea maxim 1 pagină;
- Se vor utiliza minim 2 niveluri de împărţire a texului în secţiuni/subsecțiuni, dar nu
mai mult de 3;
- Lucrarea va începe pe prima pagină impară după finalizarea cuprinsului (pagina 9);
- Lucrarea va avea minim 25 de pagini (fără a include bibliografia și anexele), dar nu
mai mult de 50 de pagini (fără a include bibliografia și anexele).
Lucrarea va utiliza următoarele formatări:

- Introducerea se va scrie pe aceeaşi pagină cu rezumatul și cuvintele cheie;
- Între cuvintele cheie și Introducere se lasă 2 rânduri libere;
- Înainte și după fiecare titlu de secțiune/subsecțiune se lasă 1 rând liber;
- Textul începe de la marginea paginii, fără aliniat.
- Page setup: Page size A4, orientation portrait; Margins: mirror margins, top 3cm, bottom
2cm, inside 2.5cm, outside 2cm, gutter 0.5cm; Layout: header 1.7 cm (different odd and
even), footer 0cm, section start continuous, page alignment top;
- Page numbers: top, outside, font Times New Roman size 10, bold;
- Paragraph format: line spacing single, uncheck widow/orphan protection, alignment
justify;
- Font: Times New Roman size 12, regular;
- Figurile și tabelele trebuie să aibă titluri descriptive și se numeroteză cu numere arabe
consecutive. Figurile și tabelele trebuie centrate;
 Toate figurile, imaginile și obiectele similare trebuie incluse în obiecte de tip Microsoft
Word Picture și centrate. Descrierea tabelelor se plasează deasupra acestora, a figurilor
dedesubt;
 Descrierea figurilor începe cu un număr de identificare, de exemplu Figura 1. Sau
Tabelul 1. – utilizându-se litere îngroșate (Bold), textul de descriere folosind litere
obișnuite;
 Fiecare figură sau tabel trebuie plasată în text cât mai aproape de prima referire din text.
Layout-ul pentru fiecare obiect trebuie să fie “in line with text”;
 Figurile și tabelele se introduc după ce sunt citate în text;
 Toate figurile și tabelele trebuie să aibă trimiteri în text și sunt urmare, dacă este cazul,
de ”Sursă”.
 Pentru a exemplifica coduri sursă se va folosi tipul de litere Courier New, mărimea 9,
bold, indentată după necesități, ca în exemplul de mai jos:
8
http://rau/test.cgi?a=1
http://rau/test.cgi?a=1’
SQL Injection
http://rau/test.cgi?a=<script>…
„ ” 9
10
INTRODUCERE
Lucrarea numită „Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor la S.N. Nuclearelectrica S.A.”

abordează aspectele financiar-contabile ale cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor exercițiului
pentru S.N. Nuclearelectrica S.A., dar și aspecte teoretice sau practice.
Această lucrare este împărțită pe 3 capitole:
 Noțiuni generale privind contabilitatea cheltuielilor și veniturilor
 Prezentarea societății Nuclearelectrica S.A.
 Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor la S.N. Nuclearelectrica S.A.
În primul capitol am realizat o scurtă introducere în contabilitate și am prezentat standardele
și elementele teoretice principale ale cheltuielilor, veniturilor și rezultatului exercițiului printr-
o scurtă comparație a celor 2 ramuri importante ale contabilității: contabilitatea financiară și
contabilitatea managerială.
În al doilea capitol am descris societatea aleasă pentru analizare, am scris un scurt istoric al
acesteia și am prezentat indicatorii importanți. Nuclearelectrica S.A. este o societate
importantă în țara noastră din punct de vedere energetic, dar și economic, înființată în anul
1998.
Ultimul capitol reprezintă împletirea informațiilor prezentate în capitolele anterioare, iar cu
ajutor acestor informații vom analiza factorii economico-financiar ai firmei, vom exprima
bugetul de venituri și cheltuieli și vom analiza evoluția contului de profit și pierdere în timp.
Concluziile sunt alcătuite în funcție de importanța față de subiectul lucrării. Concluziile au
rolul de a prezenta aspectele esențiale ale lucrării, pe scurt și într-un mod ușor de reținut.
Scopul lucrării este de a înțelege pe deplin tema abordată din punct de vedere teoretic prin
definirea, clasificarea și ilustrarea conceptelor de venituri și cheltuieli, dar și din punct de
vedere practic prin exemple și comparații privind societatea aleasă spre analizare.
Contabilitatea este cea mai importantă componentă a sistemelor informaționale economice.
Sistemul informațional economic (sau de gestiune) aferent înregistrărilor contabile depinde de
cantitatea de informații pe care o furnizează, precum și de calitatea acesteia.
"Un sistem informațional de gestiune este un sistem om-mașină, care procură informațiile
necesare operațiilor, managementului și funcțiilor de decizie din organizație... Structura
sistemului este fundamentată nu numai pe tehnologie, dar și pe modelele de utilizare a
informațiilor și de luare a deciziilor de către indivizi”. (G.B. Davis)
Contul de profit și pierdere este situația financiară care măsoară cât de performantă a fost o
organizație în timpul unui exercițiu financiar utilizând indicatori pentru capacitatea de a
genera bani (venituri), consumul resurselor (cheltuieli) și eficiența sau ineficiența firmei
(profituri sau pierderi).
Cheltuielile sunt sumele care se plătesc pentru achiziționarea de stocuri, imoblizări și servicii
sau sumele care vor fi plătite pentru achitarea unor datorii la stat sau la anumiți furnizori,
rezultând scăderea capitalului.
Veniturile sunt sumele realizate în urma unor creșteri a încasărilor sau a beneficiilor
economice prin intrarea sau ieșirea activelor din firmă sau prin descreșterea efectivă a
datoriilor, rezultând creșterea capitalului propriu.
Rezultatul exercițiului financiar ne arată situaţiile analitice a cheltuielilor şi a veniturilor
pentru o perioadă de gestiune și mai este cunoscut sub denumiri precum cont de profit și
pierdere sau cont de rezultate.
Cuvinte-cheie: cheltuieli, venituri, contabilitate, sistem, societate, profit, rezultat, pierdere,

informații, sume, exercițiu.
„ ” 11
CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA

CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR
1.1. Legea contabilității
Contabilitatea „trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea,

publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi
fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu
investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice
şi alţi utilizatori”1.
Observație: În legea de mai sus sunt prezentate obiectivele situațiilor financiare (furnizarea
corectă a informaţiilor despre poziţia financiară, performanţele financiare şi modificarea
poziţiei financiare a întreprinderii), dar și utilizatorii informației contabile (interni sau
externi). În continuarea acestei secțiuni voi prezenta mai detaliat factorii menționați în Legea
contabilității.
1.1.1. Prezentarea situațiilor financiare
Situațiile financiare (sau raportările financiare) ajută la comunicarea informațiilor contabile și

sunt de 4 tipuri:
a) Bilanțul prezintă poziția financiară a firmei prin echilibrul dintre active (imobilizate și
circulante) și pasive (capitaluri proprii și datorii).
Activele sunt resursele obținute din evenimente anterioare de la care se așteaptă
beneficii economice în viitor. Se împart în 2 categorii mari: active imobilizate și active
circulante.
Capitalurile proprii sunt drepturile acționarilor și asociațiilor asupra activului net a
entității, după deducerea datoriilor. Drepturile proprietarilor cresc în funcție de
numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar sau asociat.
Datoriile sunt reprezentate de obligațiile de plată pentru activele furnizate în trecut.
Acestea se împart în datorii pe termen scurt (maxim 1 an) și datorii pe termen lung
(peste 1 an).
b) Contul de profit și pierdere este documentul de sinteză care ajută la comunicarea

informațiilor despre performanța financiară prin relația dintre venituri și cheltuieli din
care se află rezultatul exercițiului financiar.
Veniturile reprezintă procesul de furnizare a unor bunuri sau servicii către clienți din
care rezultă beneficii economice.
Cheltuielile reprezintă procesul de achitare a bunurilor sau serviciilor necesare entității
și a datoriilor existente.
Rezultatul exercițiului financiar concluzionează performanța societății calculând
diferența dintre venituri și cheltuieli (profitul - veniturile care au depăşit cheltuielile;
pierderile - cheltuielile care nu au fost acoperite din venituri).
c) Situația fluxurilor de trezorerie monitorizează încasările și plățile din activitățile de

exploatare, de investiții și de finanțare pentru un exercițiu financiar.
Încasările reprezintă tranzacțiile în numerar care aduc beneficii economice pentru
entitate într-un exercițiu financiar.
1
Legea nr. 82/1991, art. 2, al. 1.
12
Plățile sunt tranzacțiile în numerar care reprezintă achitarea unor sume către furnizori,
salariați, asociați, acționari, stat, etc.
d) Situația modificărilor capitalurilor proprii furnizează informații despre modificările

elementelor de capitaluri proprii. Elementele de capitaluri proprii sunt:
 Aporturile de capital social reprezintă contribuțiile asociaților/acționarilor în
bani sau în bunuri către entitate. Acestea sunt de 2 feluri: capital subscris
vărsat și nevărsat.
 Primele de capital ajută în cazul emiterii de noi acțiuni prin aducerea de noi
aporturi. Există mai multe tipuri de prime, acestea fiind: prime de emisiune,
prime de fuziune/divizare, prime de aport, prime de conversie.
 Rezervele sunt acele sume care acoperă pierderile cauzate în urma activității
economico-financiară a societății.
 Rezervele din reevaluare reprezintă diferența dintre valoarea justă şi cea
contabilă netă a activelor din care rezultă plusuri sau minusuri de valoare din
reevaluarea activelor.
 Rezultatul reportat este cunoscut ca și un profit nedistribuit sau o pierdere
neacoperită din exercițiile financiare anterioare.
 Rezultatul exercitiului financiar influențează creșterea sau descreșterea
capitalului în funcție de evoluția veniturilor și cheltuielilor dintr-un exercițiu
financiar.
e) Notele explicative ajută la reprezentarea informațiilor despre elementele semnificative

ale firmei, care nu se regasesc în bilanț, cont de profit si pierdere, situația fluxurilor de
trezorerie sau situația capitalurilor proprii.
1.1.2. Contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune
Contabilitatea financiară este sistemul general al contabilității care se concentrează pe

informațiile din trecutul organizației pentru a formula situațiile financiare necesare
utilizatorilor. Acest sistem de informare este folosit în mare parte de utilizatorii externi, dar
poate fi utilizat și de cei din interiorul entității.
Utilizatorii externi includ investitorii, clienții, creditorii, furnizorii, mass-media, angajații și
concurența. Aceștia folosesc informația contabilă astfel:
Investitorii sunt persoanele fizice sau juridice care dețin capital într-o firmă și au o anumită
influență asupra acesteia, realizând diferite operațiuni pentru creșterea profitului și
dezvoltarea entității. Investitorii au nevoie de informațiile contabile ale firmei în care
investește pentru a realiza dacă se merită să investească în continuare sau să se retragă.
Clienții sunt persoanele sau entitățiile care au nevoie de anumite bunuri sau servicii pe care le
vor achiziționa sau închiria de la anumiți furnizori. Clienții au nevoie ca informația contabilă
să fie corect realizată și prezentată de companii pentru ca aceștia să decidă care sunt furnizorii
cei mai potriviți pentru ce își doresc sau furnizorii cei mai de încredere pentru o posibilă
colaborare pe termen lung.
Creditorii sunt persoanele fizice sau entitățiile care au vândut bunuri, au furnizat un serviciu
sau au împrumutat bani și li se datorează anumite sume de bani. Creditorii folosesc informația
contabilă pentru a constata cărei persoane sau entități îi va oferi dreptul de creanță. Aceștia
pot fi de 2 feluri: creditori comerciali (furnizori) și creditori financiari (băncile).
Furnizorii se ocupă cu transmiterea de bunuri sau servicii către companiile care plătesc pentru
acestea. Furnizorii folosesc informația contabila pentru a-și da seama dacă viitorii lor clienți
„ ” 13
vor fi capabili să realizeze plata la timp. În caz contrar, furnizorii vor respinge colaborarea cu
compania respectivă.
Mass-media influențează opinia publică la nivel național sau global prin difuzarea
informațiilor financiar-contabile ale firmelor, ajutând publicul larg să-și formeze propria
opinie în legătură cu evoluția economiei.
Angajații sunt preocupați în mare măsură de rezultatele firmei în care lucrează, deoarece
astfel ei pot presupune dacă vor fi în continuare plătiți corespunzător sau se pot aștepta la
niște măsuri negative asupra lor din partea conducerii.
Concurența analizează punctele slabe sau forte ale companiilor concurente pentru a realiza ce
avantaje au față de acestea sau ce pot îmbunății pentru a deveni mai calitativi și profitabili în
comparație cu celelalte companii.
Contabilitatea de gestiune (contabilitatea managerială și a costurilor) se orientează spre

viitor, deoarece oferă informații sub formă de previziuni și bugete. Aceasta ajută utilizatorii
interni ai unei entități să ia decizii.
Utilizatorii interni sunt managerii, care sunt responsabili de planificarea, organizarea și
dezvoltarea entității pe care o conduc. Managerii folosesc informația contabilă pentru
întocmirea sistemelor de bugete și pentru realizarea controlului asupra sistemelor și planurilor
companiei. Informația contabilă are următoarele caracteristici calitative:
Relevanța – „Informațiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a ajuta
utilizatorii de informații în luarea deciziilor”2. (OMFP 1802/2014, art. 31)
Reprezentarea exactă – „Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă,
neutră şi fără erori”3. (OMFP 1802/2014, art. 34)
„Comparabilitatea este una dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să
identifice şi să înțeleagă similitudinile şi diferențele dintre elemente” 4. (OMFP 1802/2014, art.
39, al. 2)
„Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informațiile reprezintă exact fenomenele
economice pe care îşi propun să le reprezinte”5. (OMFP 1802/2014, art. 42, al. 1)
„Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca
aceştia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informațiile, cu atât sunt mai
puțin utile”6. (OMFP 1802/2014, art. 43)
Inteligibilitatea reprezinta „Clasificarea, caracterizarea şi prezentarea în mod clar şi concis a
informațiilor7”. (OMFP 1802/2014, art. 44)
Observație:
Planul de conturi din România are în componență un sistem de conturi pentru contabilitatea
de gestiune care cuprinde 3 grupe:
Grupa 90: Decontări interne (cheltuieli, producția obținută, diferențe de preț)
Grupa 92: Conturi de calculație (cheltuielile activităţii de bază, cheltuielile activităţilor
auxiliare, cheltuielile indirecte de producție, cheltuieli generale de administrație, cheltuieli de
desfacere)
Grupa 93: Costul producției (costul producţiei obţinute, costul producţiei în curs de execuţie)
1.2. Clasificarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor

2
OMFP 1802/2014, art. 31.
3
Idem, art. 34.
4
Idem, art. 39, al. 2.
5
Idem, art. 42, al. 1.
6
Idem, art. 43.
7
Idem, art. 44.
14
Conform Legii contabilității, republicată:

“Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, după
caz”8.
“Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz” 9.
Potrivit Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB:
- veniturile reprezintă „creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale valorii activelor sau
descreşteriale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultatedin contribuţia acţionarilor.”10
- cheltuielile reprezintă „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabilesub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele
rezultate din distribuireaacestora către acţionari.”11
Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt conturi cu funcție de activ, iar conturile din
clasa 7 „Conturi de venituri” sunt conturi care se înregistrează la pasiv.
Conturile de cheltuieli şi venituri se închid la sfârşitul exercițiului financiar prin transferarea
acestora asupra rezultatului exerciţiului. Veniturile se trec în creditul contului 121 “Profit şi
pierdere”, iar cheltuielile, în debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
Contabilitatea financiară clasifică cheltuielile în raport cu natura lor economică, prin
repartizarea acestora în 3 categorii: cheltuieli de exploatare, financiare şi extraordinare.
Contabilitatea managerială clasifică cheltuielile după destinația lor economică.
1.2.1. Clasificarea cheltuielilor și veniturilor de exploatare după natura lor
A. Cheltuielile de exploatare se referă la consumul de resurse ale entității pentru

realizarea de activități economice cum ar fi producția sau prestările de servicii.
Cheltuielile de exploatare se impart pe următoarele grupe din Planul de conturi:
a) Cheltuieli privind stocurile (Grupa 60):
- 601 Cheltuieli cu materiile prime
- 602 Cheltuieli cu materialele consumabile
- 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
- 6022 Cheltuieli privind combustibilul
- 6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
- 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
- 6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
- 6026 Cheltuieli privind furajele
- 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
- 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
- 604 Cheltuieli privind materialele nestocate
- 605 Cheltuieli privind energia si apa
- 6051 Cheltuieli privind consumul de energie
- 6052 Cheltuieli privind consumul de apa
- 6053 Cheltuieli privind consumul de gaze naturale
- 6058 Cheltuieli cu alte utilitati
- 606 Cheltuieli privind animalele si pasarile
8
Legea nr. 82/1991, art. 16, al. 1.
9
Idem, al. 2.
10
Standardele internaționale de raportare financiară, Editura The World Bank, Autor Hennie van Greuning, 2007
11
Idem
„ ” 15
- 607 Cheltuieli privind marfurile

- 608 Cheltuieli privind ambalajele
- 609 Reduceri comerciale primite (funcție de pasiv)
Exemplu:
Se înregistrează în contabilitate consumul de materii prime, conform Bonului de consum.
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime
b) Cheltuieli cu serviciile executate de terți (Grupa 61):

- 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
- 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
- 613 Cheltuieli cu primele de asigurare
- 614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile
- 615 Cheltuieli cu pregatirea personalului
Exemplu:
O societate comercială apelează la un furnizor în vederea efectuării de reparaţii a 2
mijloace de transport.
% = 401
611 Furnizori
Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
4426
TVA deductibilă
c) Cheltuieli cu alte servicii executate de terți (Grupa 62):

- 621 Cheltuieli cu colaboratorii
- 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
- 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
- 6231 Cheltuieli de protocol
- 6232 Cheltuieli de reclama si publicitate
- 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
- 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
- 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
- 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
- 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
Exemplu:
Se inregistreaza plata in numerar pe baza unor contracte de colaborare cu avocaţi.
621 Cheltuieli cu colaboratorii = 5311 Casa în lei
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (Grupa 63):

- 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Exemplu:
Taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop
personal, predate cu titlu gratuit care depăşesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă
lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate
salariaţilor sub forma avantajelor în natură.
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 4427 TVA colectata
d) Cheltuieli cu personalul (Grupa 64):

- 641 Cheltuieli cu salariile personalului
- 642 Cheltuieli cu avantajele in natura si tichetele acordate salariatilor
- 6421 Cheltuieli cu avantajele in natura acordate salariatilor
16
- 6422 Cheltuieli cu tichetele acordate salariatilor

- 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
- 6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale
- 6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
- 6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
- 6455 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile de viata
- 6456 Cheltuieli privind contributia unitatii la fondurile de pensii facultative
- 6457 Cheltuieli privind contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de
sanatate
- 6458 Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
- 6461 Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munca corespunzatoare
salariatilor
- 6462 Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munca corespunzatoare altor
persoane, decat salariatii
Exemplu:
Inregistrarea salariilor brute datorate personalului.
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 „Personal -salarii datorate”
e) Alte cheltuieli de exploatare (Grupa 65):

- 652 Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator
- 654 Pierderi din creante si debitori diversi
- 655 Cheltuieli din reevaluarea imobilizarilor corporale
- 657 Ajutoare şi împrumuturi nerambursabile transferate altor persoane juridice fără
scop patrimonial
- 658 Alte cheltuieli de exploatare
- 6581 Despagubiri, amenzi si penalitati
- 6582 Donatii si subventii acordate
- 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
- 6584 Cheltuieli cu sumele sau bunurile acordate ca sponsorizari
- 6586 Cheltuieli reprezentand transferuri si contributii datorate in baza unor acte
normative speciale
- 6587 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente similare
- 6588 Alte cheltuieli de exploatare
Exemplu:
Inregistrarea taxelor de mediu achitate.
652 Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator = 5121 Conturi la banci in lei
f) Cheltuielile din provizioane, amortizari si ajustari pentru depreciere sau pierdere

de valoare (Grupa 68):
- 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru
depreciere
- 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
- 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
- 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor
- 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante
- 6817. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea fondului comercial
- 6818. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea creantelor
reprezentand avansuri acordate furnizorilor
- 686. Cheltuieli financiare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru
pierdere de valoare
„ ” 17
- 6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor

- 6863. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a
imobilizarilor financiare
- 6864. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
- 6865. Cheltuieli financiare privind amortizarea diferentelor aferente titlurilor de stat
- 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligatiunilor si a altor datorii
Exemplu:
Se calculeaza si se inregistreaza amortizarea amenajarilor de terenuri, valoarea
amortizabila este 20.000 lei, durata normala de utilizare este 10 ani.
20.000lei/10ani = 2000lei/an
6811 Cheltuieli exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 280 Amortizari privind
imobilizarile necorporale
B. Veniturile de exploatare se referă la beneficiile economice obținute de entitate

pentru realizarea de activități economice cum ar fi producția sau prestările de
servicii.
Veniturile de exploatare se impart pe următoarele grupe din Planul de conturi:
a) Cifra de afaceri netă (Grupa 70):
- 701. Venituri din vanzarea produselor finite
- 702. Venituri din vanzarea semifabricatelor
- 703. Venituri din vanzarea produselor reziduale
- 704. Venituri din lucrari executate si servicii prestate
- 705. Venituri din studii si cercetari
- 706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
- 707. Venituri din vanzarea marfurilor
- 708. Venituri din activitati diverse
Exemplu:
Preţul de vânzare al produselor finite, produselor agricole şi al activelor biologice de
natura stocurilor, vândute clienţilor.
4111 Clienti = Venituri din vanzarea produselor finite
b) Venituri aferente costului producției în curs de execuție (Grupa 71):

- 711. Variatia stocurilor (cont bifunctional)
Exemple:
Reluarea produselor în curs de execuţie, la începutul perioadei
711 Variaţia stocurilor = 331 Produse în curs de execuţie
La sfârşitul perioadei, costul produselor în curs de execuţie
331 Produse în curs de execuţie = 711 Variaţia stocurilor
c) Venituri din producția de imobilizări (Grupa 72):

- 721. Venituri din productia de imobilizari necorporale
- 722. Venituri din productia de imobilizari corporale
Exemplu:
Se inregistreaza valoarea imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu.
% = 721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
203
“Cheltuieli de dezvoltare”
205
18
“Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, şi alte drepturi şi valori similare”

208
”Alte imobilizări necorporale”
233
“Imobilizări necorporale în curs”
d) Venituri din subvenții de exploatare (Grupa 74):

- 741. Venituri din subventii de exploatare
- 7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
- 7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale
consumabile
- 7413. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
- 7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
- 7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala
- 7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
- 7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
- 7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata
Exemplu: Inregistrarea subvenţiilor de exploatare primite în contul curent.
5121 Conturi la bănci în lei =741 Venituri din subvenţii de exploatare
e) Alte venituri din exploatare (Grupa 75):

- 754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi
- 758. Alte venituri din exploatare
- 7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
- 7582. Venituri din donatii si subventii primite
- 7583. Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
- 7584. Venituri din subventii pentru investitii
- 7588. Alte venituri din exploatare
Exemplu:
Evidenţierea creanţelor privind clienţii incerţi şi debitorii diverşi, reactivate ca urmare
arevenirii acestora la starea de solvabilitate.
4111 Clienţi= 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi
f) Veniturile din provizioane, amortizari si ajustari pentru depreciere sau pierdere

de valoare (Grupa 78):
- 781. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de
exploatare
- 7812. Venituri din provizioane
- 7813. Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor
- 7814. Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante
- 7815. Venituri din fondul comercial negativ
- 7818. Venituri din ajustari pentru deprecierea creantelor reprezentand avansuri acordate
furnizorilor
- 786. Venituri financiare din amortizari si ajustari pentru pierdere de valoare
- 7863. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor
financiare
- 7864. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor circulante
- 7865. Venituri financiare din amortizarea diferentelor aferente titlurilor de stat
Exemplu:
Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.
„ ” 19
151 Provizioane = 7812 Venituri din provizioane
C. Rezultatul din exploatare se exprimă ca rezultat pozitiv (profit), atunci când

veniturile din exploatare sunt mai mari decât cheltuielile din exploatare sau ca
rezultat negativ (pierdere), atunci când cheltuielile de exploatare sunt mai mari
decât veniturile din exploatare.
1.2.2. Clasificarea cheltuielilor și veniturilor financiare după natura lor
A. Cheltuielile financiare reprezintă consumul de resurse ale companiei pentru luarea

deciziilor de finanțare și de investiții.
Cheltuielile financiare se regăsesc în Grupa 66 „Cheltuieli financiare” din Planul de
Conturi. Acestea sunt:
- 663. Pierderi din creanțe legate de participații
- 664. Cheltuielile privind investițiile financiare cedate
- 665. Cheltuielile din diferențele de curs valutar
- 666. Cheltuielile privind dobânzile
- 667. Cheltuielile privind sconturile acordate
- 668. Alte cheltuieli financiare
Exemplu:
Se inregistreaza valoarea pierderilor din creanţe imobilizate.
663 Pierderi din creanțe legate de participații = 267 Creanţe imobilizate
B. Veniturile financiare reprezintă beneficiile economice realizate de companie după

luarea deciziilor de finanțare și de investiții.
Veniturile financiare se regăsesc în Grupa 76 „Venituri financiare” din Planul de
conturi. Acestea sunt:
- 761. Venituri din imobilizări financiare
- 7611. Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate
- 7612. Venituri din actiuni detinute la entitati asociate
- 7613. Venituri din actiuni detinute la entitati controlate in comun
- 7615. Venituri din alte imobilizari financiare
- 762. Venituri din investiții financiare pe termen scurt
- 764. Venituri din investiții financiare cedate
- 7641. Venituri din imobilizari financiare cedate
- 7642. Castiguri din investitii pe termen scurt cedate
- 765. Venituri din diferențe de curs valutar
- 766. Venituri din dobânzi
- 767. Venituri din sconturi obținute
- 768. Alte venituri financiare
Exemplu:
Înregistrarea încasării dividendelor aferente titlurilor sau investiţiilor financiare pe
termen scurt.
5121 Conturi la bănci în lei = %
761 Venituri din imobilizări financiare
762 Venituri din alte investiţii financiare pe termen scurt
C. Rezultatul financiar se exprimă ca rezultat pozitiv (profit), atunci când veniturile

financiare sunt mai mari decât cheltuielile financiare sau ca rezultat negativ (pierdere),
atunci când cheltuielile financiare sunt mai mari decât veniturile financiare
20
1.2.3. Clasificarea cheltuielilor și veniturilor cu impozitul pe profit și alte impozite

(cheltuieli și venituri fiscale)
A. Cheltuielile din impozitul pe profit se regasesc Grupa 69 din Planul de Conturi si se

clasifica astfel:
- 69. Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
- 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
- 694. Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontarile in cadrul grupului fiscal
in domeniul impozitului pe profit
- 695. Cheltuieli cu impozitul specific unor activitati
- 698. Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in elementele de
mai sus
Exemplu:
Inregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat.
691 Cheltuieli cu impozitul = 441 Impozit pe pe profit
B. Veniturile din impozitul pe profit se regasesc Grupa 79 din Planul de Conturi si se

clasifica astfel:
- 79. Venituri din impozitul pe profit
- 794. Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontarile in cadrul grupului fiscal
in domeniul impozitului pe profit
Exemplu:
Se inregistreaza valoarea impozitului pe profit de recuperat in urma decontarilor intre
membrii grupului fiscal in domeniul impozitului pe profit
794 = 451 Decontări între entităţile afiliate
Observație: Planul de conturi s-a completat cu 4 conturi noi de venituri și cheltuieli,

potrivit Ordinului 4.291/2022 al Ministrului Finanțelor pentru reglementarea unor
aspecte contabile. Aceste conturi sunt:
- 6053 Cheltuieli privind consumul de gaze naturale
- 6058 Cheltuieli cu alte utilități
- 694 Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în
domeniul impozitului pe profit
- 794 Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în
domeniul impozitului pe profit
1.2.4. Clasificarea cheltuielilor după destinația lor
Clasificarea după destinație ilustrează cheltuielile prezentate pe funcțiile care se pot

identificare la nivelul unei entități. Într-o astfel de prezentare a cheltuielilor, principalele
operații care alcătuiesc activitatea curentă sunt grupate pe funcții ale entității (centre de
costuri), furnizându-se informații privind:
- costul funcției de producție/exploatare (costul vânzărilor)
- costul funcției de vânzare (cheltuieli de distribuție)
- costul funcției de conducere (cheltuieli de administrație generală)
- costul funcției de cercetare-dezvoltare (cheltuieli de cercetare-dezvoltare)
- costul funcției financiare (cheltuieli financiare)
Cheltuielile sunt definite ca fiind diminuări ale beneficiilor economice exprimate în unități
monetare care se înregistrează în contabilitate la momentul dării in consum, iar costurile se
„ ” 21
referă la valoarea resurselor totale consumate pentru realizarea producției de bunuri sau
servicii.
Cheltuielile reprezintă elementele constitutive ale costurilor. În acest sens există două
modalități de clasificare: costuri directe și costuri indirecte, respectiv costuri variabile și
costuri fixe. Aceste două clasificări sunt utile pentru separarea cheltuielilor în vederea
determinării diverselor tipologii de cost (de producție, complet), respectiv pentru prezentarea
informațiilor în contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după funcții.
A. Clasificarea costurilor în funcție de modul lor de repartizare:

Costurile directe sunt costurile care pot fi identificate și urmărite ușor pe un anumit
obiect de cost.
Costurile indirecte sunt costurile care nu pot fi identificate direct pe un obiect de cost, ci
trebuie repartizate.
B. Clasificarea costurilor după dependența lor față de activitate:

Costurile variabile sunt costuri care se modifică în același sens și într o anumită proporție cu
modificarea volumului de activitate.
Costurile fixe sunt costuri care rămân relativ constante la o variație a volumului de activitate.
Observație:
Diferențierea dintre cheltuieli și costuri se definește prin raportul dintre contabilitatea
financiară și cea de gestiune. Pentru contabilitatea financiară se realizează distincția între
cheltuieli propriu-zise și cheltuieli sub formă de pierderi, iar pentru contabilitatea de gestiune
este necesară separarea costurilor în costul perioadei și costul produsului.
Contabilitate financiară:
Cheltuielile propriu-zise apar în cursul activităților curente și normale ale întreprinderii, fiind
găsite sub forma costului vânzărilor, costul consumului de stocuri, salarii și amortizări.
Cheltuielile sub formă de pierderi (reduceri de beneficii) nu apar mereu în activitățile curente
și normale ale întreprinderii; acestea se regăsesc în diferențele nefavorabile de curs valutar,
sconturile acordate clienților, cheltuielile financiare sub forma pierderilor nete din cedarea
investițiilor financiare pe termen scurt.
Contabilitate managerială:
Costul produsului/stocurilor reprezintă totalitatea cheltuielilor asociate cu bunurile
achiziționate, cu produsele fabricate în scopul vânzării sau destinate consumului intern.
Costul produsului (costuri variabile) = Costuri directe cu materiale directe + Costuri directe
cu manoperă directă + Costuri indirecte de producție (1)
Costul perioadei reprezintă totalitatea cheltuielilor care nu au legătură directă cu achiziția sau
producerea de produse.
Costul perioadei (costuri fixe) = Costuri de distribuție + Costuri de administratie (2)
Din formulele (1) și (2) rezultă:
Costul complet = Costul de productie al produselor finite vandute + Costul perioadei (3)
Calculul profitului din exploatare (rezultatului exercițiului) în cadrul contabilității
manageriale se află cu ajutorul marjei brute sau a marjei contributive:
Cifra de afaceri Cifra de afaceri
- Costurile bunurilor vândute - Costuri variabile
= Marja brută din vânzări = Marja contributivă
- Costul perioadei - Costuri fixe
= Rezultat = Rezultat
1.2.5. Clasificarea veniturilor după sursa lor

22
Sursele de venit reprezintă intrările dintr-un buget. Acestea se clasifică în 2 categorii:

- Venituri active
- Venituri pasive
Veniturile active sunt câștigurile obținute de pe urma desfășurării unei activități într-un mod
constant. Venitul activ dispare în momentul în care activitatea respectivă nu mai este prestată.
Exemple:
- salariul primit în fiecare lună de un angajat;
- freelancing;
- veniturile obținute din activitățile online care necesită muncă zilnică;
- venituri din profesiile liberale;
- veniturile obținute de proprietarii de afaceri care se implică într-un mod activ;
- diverse alte activități care necesită implicarea constantă pentru obținerea unui venit.
Veniturile pasive sunt câștigurile financiare care implică eforturi reduse în ceea ce privește
câștigarea banilor și menținerea respectivei surse de câștiguri. Se mai poate spune și că aceste
venituri apar în continuare, chiar dacă activitatea s-a încheiat.
Exemple:
- veniturile din drepturi de autor
- veniturile din crearea de aplicații mobile sau site-uri web
- dobânzi bancare
- asocierea într-o afacere
- venituri din videoclipuri pe Youtube sau alte platforme de streaming
- venituri din chirii
Observație:
Diferențierea dintre venituri și câștiguri se realizează conform Cadrului general IASB astfel:
Veniturile propriu-zise apar din activitățile curente ale întreprinderii și pot fi găsite sub formă
de venituri din vânzări (cifră de afaceri), comisioane, dobânzi și chirii.
Câștigurile nu apar din activitățile curente, fiind determinate din reevaluarea titlurilor
imobilizate, din creșterea valorii contabile a activelor sau din vânzarea imobilizărilor
corporale.
1.3. Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS)
Standardele Internaționale de Raportare Financiară reprezintă un set de standarde

contabile, emise de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB), în cadrul
cărora se organizează și se raportează informațiile financiare. În prezent nu se mai emit
Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS), iar cele deja existente vor fi înlocuite cu
standarde IFRS.
Ordinul Nr. 881 din 25 iunie 2012, art. 1, al. 1 se referă la „societățile comerciale
ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată au obligația
de a aplica Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) la întocmirea situațiilor
financiare anuale individuale. În urma acestui Ordin, societățile comerciale care aplică IFRS
nu mai au obligația „să întocmească și situații financiare conforme cu reglementările contabile
naționale”12. (CECCAR)
Bursa de Valori București este o piață de capital importantă în România, dar și în
Europa Centrală și de Est, care administrează o piață reglementată și un sistem alternativ de
tranzacționare (ATS), conforme cu standardele europene.
12
Ordinul Nr. 881 din 25 iunie 2012, art. 1, al. 1.
„ ” 23
Piața Reglementată reprezintă principala piață a BVB, unde sunt tranzacționate

instrumentele financiare (acțiuni, drepturi, obligațiuni) naționale sau internaționale. Pentru
listarea unei companii pe piața reglementată trebuie să se îndeplinească următoarele condiții:
- Să fie societate pe acțiuni (SA)
- Să aibă o valoare a capitalurilor proprii de minim 1 milion de euro
- Să aibă acțiuni nedeținute de companie sau investitori strategici în valoare de 25%
- Să fie activă de minim 3 ani și să prezinte rapoartele financiare pentru acești ani
„Valorile mobiliare care nu îndeplinesc cerinţele de admitere la tranzacţionare pe o
piaţă reglementată pot fi tranzacţionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare” 13.
(Legea 297/2004, art. 139, al. 2)
1.3.1. Standardele Internaționale referitoare la venituri și cheltuieli
Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare (Cadrul conceptual) al

Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) definește indicatorii
principali ai performanței financiare astfel:
„Veniturile sunt creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de
gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării
datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia celor legate de
contribuţiile proprietarilor”14.
„Cheltuielile sunt diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune
sub formă de ieşiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care
contribuie la diminuări ale capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea
acestuia proprietarilor”15.
Observații pentru standardele referitoare la venituri și cheltuieli:

1) Descrierea veniturilor din activități curente conform:
IAS 18: „Venituri din activități curente se ocupă cu reprezentarea veniturilor curente rezultate
din diversele activități ale entității, precum: vânzarea de bunuri, prestarea de servicii,
generarea de dobânzi, dividende, redevente”.
IAS 18: „Venitul din activitățile curente este recunoscut atunci când există probabilitatea că
entității îi vor reveni în viitor anumite beneficii economice și cand aceste beneficii pot fi
evaluate credibil”16.
Observație: Activitățile curente sunt reprezentate de activitățile obișnuite ale firmei, stabilite
după obiectul de activitate ale acesteia. Recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu
recunoașterea creșterii de active sau cu recunoașterea reducerii datoriilor.
2) Clasificarea cheltuielilor după natură sau destinație:

IAS 1: „O entitate trebuie să prezinte o analiză a cheltuielilor recunoscute în profit sau
pierdere utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinaţia lor în cadrul
entităţii, în funcţie de care dintre acestea furnizează informaţii care sunt mai fiabile şi mai
relevante”17.
Observație: Majoritatea companiilor aleg cel mai frecvent prezentarea analizei cheltuielilor
după destinația acestora, deoarece această metodă este considerată mai credibilă și relevantă,
urmând ca în note să prezinte analiza cheltuielilor după natură.
13
Legea 297/2004, art. 139, al. 2.
14
Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, art. 70, al. a).
15
Idem, al. b).
16
IAS 18 „Venituri din activități curente”.
17
IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare”.
24
3) Prezentarea elementelor extraordinare ca venituri și cheltuieli:

IAS 1: “O entitate nu trebuie să prezinte niciun element de venituri sau cheltuieli drept
elemente extraordinare în situaţia (situaţiile) care prezintă profitul sau pierderea şi alte
elemente ale rezultatului global, sau în note”18.
Observație: Elementele extraordinare sunt incluse în contul de profit și pierdere sau în note,
dar nu sunt prezentate ca elemente extraordinare, acestea nefiind clasificate distinct.
1.4. Indicatorii economico-financiari specifici veniturilor și cheltuielilor
Indicatorii economico-financiari ai firmei numiți și indicatori cheie de performanță (KPI =

key performance indicators) economico-financiară sau indicatori de succes (KSI = key
success indicators) sunt instrumente pentru măsurarea și urmărirea progresului și performanței
companiei. Ei reflectă rezultatele firmei ori situația economico-financiară a acesteia la un
moment dat. În general ei sunt reprezentați de o serie de cifre obținute din toate extrasele de
cont, rapoartele contabile și alte documente care reflectă situația economică a companiei.
Indicatorii de performanță se definesc ca acei indicatori de măsurare a performanței unei
companii, a unui departament anume din cadrul companiei sau a fiecărui angajat / proces.
Indicatori utilizati in analiza economico-financiara a veniturilor si cheltuielilor pentru
caracterizarea dimensiunii activităţii întreprinderii, pentru aprecierea rezultatelor şi urmărirea
performanţelor sale comerciale se folosesc următorii indicatori:
1) Cifra de afaceri (CA)
Cifra de afaceri reprezintă suma totala a veniturilor din operaţiuni comerciale efectuate de o
firmă respectiv vânzarea de produse și servicii, într-o perioadă de timp ((lună, trimestru, an).
Elementele principale de care depinde mărimea cifrei de afaceri sunt:
- capacitatea de producţie
- resursele (umane, financiare, materiale)
- cererea pieței
2) Profitul operational (EBIT)

Profitul operațional reprezintă diferența dintre cifra de afaceri și toate costurile necesare
pentru desfășurarea activității de bază a companiei. Profitul operațional este acel profit din
care nu s-au scăzut încă dobânzile și impozitele (Earnings Before Interest and Taxes - EBIT).
Exemple de cheltuieli care pot fi incluse în calcul profitului operațional:
Costuri directe de producție – materii prime, salariile angajaților
Costuri vânzări și marketing
Costuri asistență juridică sau consultanță de business
Costuri de dezvoltare sau de cercetare
Amortizarea și deprecierea
Profit operațional= venituri operaționale – costuri de producție – costuri operaționale
administrative – amortizare și depreciere
Sau mai simplu:
EBIT = EBITDA – Amortizarea și Deprecierea
3) Profitul din exploatare (EBITDA - Earnings before interest, taxes, depreciation

and amortization)
Indicatorul EBITDA - Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization
se traduce ca profitul inainte de dobanzi, impozite, depreciere si amortizare.
In structura termenului se utilizeaza atat termenul de depreciere cat si cel de
amortizare deoarece
18
Idem
„ ” 25
Conform standardelor internationale, termenii de amortizare și depreciere se refera la

doua lucruri diferite:
– deprecierea se refera la imobilizari corporale;
– amortizarea se refera la imobilizari necorporale;
EBITDA se calculeaza astfel:
EBITDA = Profitul net - Cheltuiala cu dobanda - Cheltuiala cu impozitele –
Cheltuiala cu amortizarea si deprecierea
4) Rezultatul financiar net

Mărimea rezultatului financiar net reprezintă un interes important pentru proprietarii
întreprinderii, deoarece acesta reprezintă sursa principală de calcul a dividendelor.
Conform deciziei proprietarilor, ea poate fi de asemenea repartizată pentru formarea
rezervelor, achitarea pierderilor din anii trecui sau în alte scopuri.
Prin scăderea din rezultatul financiar a sumei cheltuielilor aferente impozitului pe
profit se determină rezultatul financiar net.
Rezultatul financiar net = (Venituri financiare – Cheltuieli financiare) – Cheltuieli
aferente impozitului pe profit
5) Profitul brut
În contabilitatea românească, profitul brut este diferența dintre total venituri și total
cheltuieli, înainte de calculul impozitului pe profit.
Profit brut = Venituri totale – Cheltuieli totale
La nivel international, profitul brut (Gross Profit) este calculat ca diferență între
veniturile din vânzări și cheltuielile aferente producerii sau cumpărării bunurilor
(COGS- Cost Of Goods Sold).
Profit brut = CA – Cheltuieli de producție
Observatie:
Profit brut = Rezultat operational + Rezultat financiar
6) Profitul net
Profitul net se calculează ținând cont de mai mulți factori: venituri și cheltuielile
operaționale sau de producție, taxe și impozite. În funcție de metodele contabile
folosite pot exista în literatura de specialitate mai multe formule de calcul pentru
profit, dar toate folosesc profitul brut, profitul operațional și profitul net. Fiecare dintre
acești termeni oferă informații importante despre modul în care poate fi îmbunătățită
performanța companiei respective.
În principal, profitul net reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli, însă calculul
acestuia se face scăzând din profitul brut pe cel operațional.
Din valoarea profitului brut, în urma deducerii altor cheltuieli (de tip operațional, care
includ chirii, marketing etc.), se obține profitul operațional.
Din valoarea acestuia din urmă, după ce se deduc taxele și impozitele, valoarea rămasă
este cea a profitului net.
Profit operațional = Profit brut – Ch operaționale
Profit net = Profit operațional – Taxe și impozite
Rezultatul exercitiului net = (Rezultat operational + Rezultat financiar) - Cheltuiala cu
impozitul pe profit
7) Indicatorii de profitabilitate
Indicatorii de profitabilitate ofera informatii despre eficienta cu care o societate isi
utilizeaza resursele pentru a genera profit. Obtinerea de profit pe termen lung este
26
vitala atat pentru supravietuirea companiei, cat si pentru beneficiile aduse actionarilor
sau asociatilor.
Principalii indicatori de performanta sunt:
1) Rentabilitatea financiara a capitalului propriu (ROE - Return On Equity)
Indicatorul permite estimarea câștigurilor pe o unitate de capital investit in actiuni sau
profitul care revine proprietarilor pentru investitiile facute in companie. O rentabilitate
mare a capitalurilor proprii inseamna o maximizare a capitalului investit si
posibilitatea incasarii dividendelor la finalul exercitiului financiar.
Rentabilitatea capitalului este unul dintre cei mai importanți indicatori ce masoară
performanta unei companii si este calculat ca raport intre profitul net obtinut de
companie si capitalurile proprii, exprimand practic modul si eficiența cu care
actionarii si-au investit banii.
Formula de calcul:
ROE = (PN / CPR) x 100
PN = Profit net
CPR = Capitaluri proprii
Valoarea înregistrată de acest indicator trebuie să fie mai mare decât 5%, astfel se
poate afirma faptul că activitatea desfăşurată în cadrul societăţii a fost eficientă din
punct de vedere alfructificării capitalurilor proprii.
Observatie:
O alta variantă a acestui indicator se calculeaza ca raport intre profitul unei companii
inainte de impozitare (EBIT) si capitalul angajat (capital propriu + datorii pe termen
lung) si se numeste Rentabilitatea capitalului angajat (ROCE - return on capital
employed), reflectand eficienta capitalului total investit intr-o afacere.
ROCE = EBIT / Capital angajat
2) Marja de profit
Marja de profit este unul dintre cei mai importanți indicatori financiari pe care o
afacere trebuie să îi monitorizeze. Aceasta arată cât profit generează o afacere în
raport cu veniturile sale totale, ceea ce este esențial pentru evaluarea performanței
financiare, luarea deciziilor, analiza concurenței si stabilirea prețurilor.
a) Marja profitului operational (MPO)

Marja operationala reprezintă profitul obținut din activitățile de bază ale unei
companii, înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile și taxele. Spre deosebire
de marja profitului brut, marja de profit din operationala include cheltuielile
administrative și pe cele de promovare a afacerii.
Formula de calcul:
MPO = EBIT / CA * 100
b) Marja profitului net (MPN)

Marja neta a profitului este un indicator financiar de profitabilitate, care ne arata in
procentecat de profitabila este activitatea totala a unei companii. Cu cat procentul
este mai mare, cu atat firma din punct de vedere a profitabilitatii este mai stabila si
ne sugereaza o situatie buna a acesteia.
In functie de valoarea marjei profitului net situatia unei firme poate fi:
MPN < 1 % Instabila
MPN 1 % – 15 % Stabila
MPN >15 % Volatila
Formula de calcul:
„ ” 27
MPN = PN / CA * 100
c) Marja profitului brut (MPB)

Marja profitului brut exprima profitabilitatea intregii activitati, profitul luat in
considerare nefiind influentat de impozitul pe profit. Pentru comparatia cu alte
perioade si societati marja este mult mai reprezentativa, deoarece influenta
fiscalitatii este mai redusa. O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul
ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina
un pret optim de vanzare.
Formula de calcul:
MPB = PB / CA * 100
CAPITOLUL 2 – PREZENTAREA SOCIETĂȚII NUCLEARELECTRICA S.A.

2.1. Prezentarea societății analizate
În anul 1998 se înființează Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. confom Hotărârii nr.
365/1998 (publicată în Monitorul Oficial nr. 246/03.07.1998):
„Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A., societate comercială pe acţiuni, cu sediul în
municipiul Bucureşti, bdul General Gheorghe Magheru nr. 33 (str. Polona nr. 65), sectorul
1”19. (art. 1)
„Capitalul social iniţial al Societăţii Naţionale "Nuclearelectrica" - S.A. este de
1.497.882.360.322 lei, integral vărsat”20. (art. 8)
„Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. are ca obiect principal de activitate
producerea de energie electrică prin tehnologii nucleare, activitate de interes strategic, precum
şi producerea de combustibil nuclear şi activităţi conexe”21. (art. 9)
SN Nuclearelectrica S.A. este înregistrată din 2 iulie 1998 la Registrul Comerțului al Camerei
de Comerț si Industrie cu Numărul de Ordine în Registrul Comerţului: J40/7403/1998, iar
Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului este 10874881.
Domeniul principal de activitate este reprezentat de cod CAEN 351: Productia, transportul si
distributia energiei electrice, iar activitatea principala a societatii se reprezinta prin cod CAEN
3511: Productia de energie electrica.
Societatea se află sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deținând 82.49%% din acțiuni
si alti acționari - 17.50% după listarea companiei la bursă in 2013.
Nuclearelectrica este unicul producător de energie de origine nucleară din Romania.
Societatea are două sucursale, fără personalitate juridică:
 Sucursala CNE Cernavodă
 Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Pitești
Centrala nucleară de la Cernavodă a fost proiectată cu un profil inițial de cinci reactoare cu
tehnologie canadiană. Până în prezent (ianuarie 2023) au fost puse în funcțiune 2 unități.
Unitatea 1, intrată in operare comercială din 1996 si Unitatea 2, intrată in operare comercială
din 2007 asigură împreună aproximativ 18% din necesarul național de energie.
Fabrica de combustibil nuclear Pitesti produce fascicule de combustibil nuclear necesar
funcționării și producerii de energie electrică în Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, iar prin
dublarea capacității de producție, va asigura combustibil nuclear și pentru unitățile 3 și 4.
Obiectivele societății sunt următoarele:
a) Operarea unitatilor nucleare in conditii de siguranta si securitate nucleara pentru personal,
populatie, mediu si activele de productie.
19
HG. nr. 365/1998 (publicată în Monitorul Oficial nr. 246/03.07.1998), art. 1.
20
Idem, art. 8.
21
Idem, art 9.
28
b) Asigurarea unei productii fizice de cel putin 9.6 Mil. MW.

c) Indeplinirea obiectivelor majore investitionale si implementarea planurilor de investitii
aprobate prin buget.
d) Implementarea proiectelor de modernizare, integrare si securizare a fluxului informational
si infrastructurii IT (hardware si software) la nivelul SNN.
e) Valorificarea productiei de energie electrica realizata la CNE Cernavoda, in conditii de
eficienta economica.
f) Respectarea principiilor guvernantei corporative si a codului de etica si integritate.
g) Imbunatatirea gradului de mentinere / atragere a personalului inalt calificat, in conditiile
unei piete a muncii specializate.
h) Dezvoltarea / imbunatatirea capabilitatilor de raportare, control si management al riscului.
2.2. Scurt istoric
SN Nuclearelectrica S.A. (SNN) este o companie înființată pe data de 2 iulie 1998 prin
reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate (RENEL).
Regia Autonomă de Electricitate (RENEL) este o fostă companie de stat, înființată în anul
1990. Societatea deținea toate activitățile în domeniul curentului electric în România:
producție, transport, distribuție. În anul 1998 RENEL este desființată prin împărțirea în:
 Compania Națională de Energie Electrică CONEL S.A.
 Societatea Națională Nuclearelectrica S.A.
 Regia Autonomă pentru Activități Nucleare.
Evenimente importante pentru Societatea Națională Nuclearelectrica S.A.:
La data de 19 mai 2001 se semnează Contractul de Finalizare si Punere în Funcțiune pentru
Unitatea 2, cu AECL Canada si Ansaldo Nucleare (Italia).
Pentru februarie 2003 se realizează angajamentele de creditare canadiana, italiana, franceza si
americana care au fost semnate cu Societe Generale (Franța), Credit Lyonnais (Franța) si
Banca Romana de Dezvoltare (BRD).
La data de 24 martie 2003 intră în vigoare Contractul de Finalizare si Punere în Functiune a
Unității 2 de la CNE Cernavoda, semnat de SNN, AECL si ANSALDO.
La 21 septembrie 2004 începe producerea de combustibil nuclear necesar primei încărcări a
reactorului Unității 2.
La 23 februarie 2007 a fost finalizată încărcarea reactorului cu combustibil nuclear.
Pe 5 octombrie 2007 a avut loc inaugurarea oficială a Unității 2 de la Cernavodă după
numeroase teste de punere în funcțiune și funcționarea acestuia la putere nominală.
În data de 25 martie 2009 se realizează înregistrarea companiei de proiect SC EnergoNuclear
SA, care va fi responsabilă pentru construirea Unităților 3 si 4 de la CNE Cernavodă.
În noiembrie 2010 se obține avizul favorabil de la Comisia Europeană pentru proiectul
Unităților 3 și 4. Cele 2 unități vor crește aportul de energie nucleară in sistemul energetic
național la nivelul anilor 2030.
Noiembrie 2013 reprezintă data listării SN Nuclearelectrica S.A. la Bursa de Valori București.
În data de 9 noiembrie 2015 se semnează Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea,
construirea, operarea si dezafectarea Unităților 3 si 4 de la CNE Cernavodă cu compania
China General Nuclear Power Corporation.
La 9 octombrie 2020 România și Statele Unite ale Americii au parafat un acord
interguvernamental pentru cooperarea în ceea ce privește proiectul Unităților 3 și 4 de la
Cernavodă, retehnologizarea Unității 1, precum și cooperare pe diverse paliere în domeniul
nuclear civil din România.
2.3. Structura organizatorică a societății

„ ” 29
Principalele organisme de guvernanță corporativă ale SNN sunt: Adunarea Generală a

Actionarilor si Consiliul de Administratie.
Societatea este administrată în sistem unitar. Administrarea se realizează de unul sau mai mulţi
administratori, numărul acestora fiind întotdeauna impar. Când sunt mai mulţi administratori, ei
constituie un consiliu de administraţie (art. 137 din Legea nr. 31/1990).
1) Adunarea Generală a Acționarilor

AGA este organismul de guvernare corporativă al societății, care decide asupra
activității acesteia și asupra politicii ei economice și de afaceri.
Atribuțiile principale ale Adunării Generale a Acționarilor, ordinare și extraordinare
sunt cele prevăzute în Legea nr. 31/1990 (republicată, cu modificările ulterioare),
Actul Constitutiv al SNN, Regulamentul de Guvernanță Corporativă al SNN și
Regulamentul privind organizarea si desfășurarea AGA SNN.
Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) poate fi convocată în următoarele situații:
(i) Ca urmare a deciziei Consiliului de Administratie al SNN de către Președintele
Consiliului de Administrație sau de un membru al acestuia, pe baza împuternicii
date de Președinte;
(ii) La cererea acționarilor reprezentând, individual sau împreuna cel putin 5% din
capitalul social, și dacă cererea conține dispoziții ce intră în atribuțiile Adunării.
Reguli generale de desfășurare a Adunării Generale a Acționarilor:

a) În ziua şi la ora stabilite în convocare, şedinţa AGA va fi deschisa si prezidata de
Presedintele Consiliului de Administratie, iar în lipsa acestuia de persoana care îi ţine
locul.
b) La AGA vor participa membrii Consiliului de Administratie, Directorul General,
precum si Directorul Financiar, Directorul Directiei Juridice etc, in functie de
subiectele inscrise pe ordinea de zi.
c) Auditorii externi vor fi prezenți la adunarea generală a acționarilor atunci când
rapoartele lor de audit sunt prezentate în cadrul acestor adunări.
d) Fiecare actionar ce are drept de vot primește câte un buletin de vot pe care il va utiliza
la votare. Consiliul de Administratie poate decide cu privire la utilizarea altor metode
de vot (pe bază de buletin de vot cu cod de bare, vot prin mijloace electronice direct in
cadrul adunarii,etc.)
e) SNN emite raport curent cu hotararile adoptate de AGA in termen de cel mult 24 de
ore de la data tinerii sedintei, raport curent trasnmis Bursei de Valori Bucuresti si
Autoritatii de Supraveghere Financiara.
2) Consiliul de Administratie
Consiliul de Administratie este organul executiv al societății format din 7 membri.
Membrii Consiliului de Administrație sunt desemnați de către Adunarea Generală
Ordinară a Acționarilor, la propunerea Consiliului de Administrație în funcție sau a
acționarilor, pentru un mandat de 4 ani.
Consiliul de Administrație funcționează și are în principal atribuțiile prevăzute în
Legea nr. 31/1990 (republicată, cu modificările ulterioare), OUG 109/2011 si Actul
Constitutiv al Societății Naționale Nuclearelectrica S.A. precum si cele prevăzute în
Regulamentul propriu de organizare si funcționare.
Consiliul de Administrație este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare și
utile pentru realizarea obiectului de activitate al societății, cu excepția celor rezervate
de lege pentru Adunarea Generală a Acționarilor.
30
3) Comitetele Consultative
În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență 109/2011 privind Guvernanța
corporativă a întreprinderilor publice, în cadrul Consiliului de Administrație pot fi
create comitete consultative, însărcinate cu desfășurarea de investigații si cu
elaborarea de recomandări pentru Consiliul de Administratie, în domeniile respective.
În cadrul Consiliului de Administrație al SNN se constituie următoarele comitete cu
rol consultativ:
a) Comitetul Consultativ pentru Nominalizare si Remunerare - desfășoară investigații
si elaborează recomandări pentru CA în ceea ce privește remunerarea
administratorilor, directorilor si personalului sau nominalizarea de candidați pentru
diferitele posturi de conducere.
b) Comitetul Consultativ pentru Audit - are rolul de a asista CA în realizarea
atribuțiilor acestuia pe linia de audit intern si o funcție consultativă în ceea ce privește
strategia si politica Societății privind sistemul de control intern, auditul intern si
auditul extern, precum si controlul modului in care riscurile semnificative sunt
administrate.
c) Comitetul Consultativ pentru Securitate Nucleară - asigură asistență și/sau evaluare
independentă în domeniul securității nucleare si a protecției mediului înconjurător
pentru președintele și membrii Consiliului de Administrație al SNN-SA.
d) Comitetul Consultativ pentru Strategie, Dezvoltare si Proiecte Mari de Investiții -
elaborează recomandări cu privire la strategia de dezvoltare a Societății și Proiectele
Mari de Investiții.
4) Conducerea executivă
Consiliul de Administratie deleagă conducerea societății unuia sau mai multor Directori,
numind pe unul dintre ei Director General. Directorul General poate fi numit dintre
administratori, care devine astfel administrator executiv sau din afara Consiliului de
Administratie.
Directorii Generali sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii societății,
în limitele obiectului de activitate. Directorul General reprezintă Societatea în relațiile cu terții
și în justiție.
Directorii generali se împart în funcție de direcția/departamentul acestora, astfel:
a) Directorul financiar (Direcția financiară și Serviciul administrativ):
- Departamentul raportări financiare și buget
- Departamentul financiar-contabilitate
- Departamentul trezorerie
- Departamentul corporate finance
b) Director general adjunct operațiuni:
- Direcția tehnică și securitate nucleară
- Departamentul dezvoltare și evaluare sisteme de management
- Departamentul analiza management procese
- Departamentul combustibil
c) Director general adjunct servicii corporative:
- Direcția juridică
- Direcția comunicare, sustenabilitate și relații cu investitorii
- Direcția strategie resurse umane
- Direcția procurare
d) Director general adjunct comercial și de dezvoltare:
- Direcția dezvoltare investiții
„ ” 31
- Direcția tranzacții energie electrică

Funcție importantă care influențează conducerea este compusă din:
a) Direcția de audit și management al riscurilor
b) Direcția proiecte strategice și relații internaționale
c) Direcția tehnologia și securitatea informației
d) Departamentul de control financiar și managerial
Observație: Organigrama sediului este valabilă de la data de 25.11.2022 și reprezintă

realizarea unei scări ierarhice, care ilustrează grafic societatea de la conducere până la
organizarea angajaților pe departamente.
2.4. Personalul
O altă componentă vitală pentru orice societate este reprezentată de angajați. Defalcarea pe
categorii a personalului se prezinta astfel:
2022 2021
Personal cu functie de 89 221

conducere
Personal cu functie de 2.256 1.984
executie
Total numar efectiv de 2.345 2.205
salariati
Numarul mediu de salariati ai Societatii in cursul anului 2022 a fost de 2.221 (2021: 2.002
salariati). La 31 decembrie 2021 numarul efectiv de salariati este de 2.345 (2021: 2.205
salariati).
2.5. Acționarii
SNN este o companie cu capital majoritar de stat, acționarul principal fiind Statul român prin
Ministerul Energiei urmat de alți acționari, persoane fizice si juridice române si străine.
Structura acționariatului la 31 decembrie 2022 se prezintă astfel:
Tip acționar Număr acțiuni deținute Deținere din capitalul social

(%)
Statul Roman - Ministerul 248.850.476 82,4981%
Economiei, Energiei si
Mediului de Afaceri
Alti acționari 52.793.418 17,5019%
Total 301.643.894 100%
Deținătorii de acțiuni ordinare au dreptul de a primi dividende, așa cum sunt acestea declarate
la anumite perioade de timp, si dreptul la un vot pe o acțiune în cadrul Adunărilor Generale
ale Acționarilor Societății
Ultima majorare de capital social a avut loc în anul 2020 prin subscrierea unui număr de
130.043 acțiuni noi, în valoare de 1.300.430 RON, reprezentând aportul în natură al Statului
Român, reprezentat de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, si în numerar
al acționarilor Societății.
Observație: Evoluția prețului acțiunilor SNN în 2022 a atins valoarea de 44,3 lei/acțiune la
data de 31.12.2022.
32
2.6. Concurența
Participanții la piața energiei electrice din România, acreditați de ANRE sunt:

 Producătorii de energie;
 Compania de Transport a Energiei Electrice, Transelectrica S.A.;
 Distribuitorii de energie;
 Furnizorii de energie;
 Traderii de energie
Concurenții principali ai S.N. Nuclearelectrica SA sunt:

PROFIT 2021 2022
Hidroelectrica 3 miliarde lei 4 miliarde lei
Nuclearelectrica 1 miliard lei 2,7 miliarde lei
Romgaz 1,9 miliarde lei 2,5 miliarde lei
Transelectrica 0,5 milioane lei 530 milioane lei
Transgaz 187 milioane lei 369 milioane lei
Hidroelectrica - a fost înființată în iulie 2000, iar acum este lider în producția de energie
electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic
Național din România.
Romgaz – a fost înființată în anul 1909, cu sediul central la Mediaș, este cel mai mare
producător de gaze naturale din România, având ca obiect de activitate extracția
hidrocarburilor.
Transelectrica - a fost înființată în iulie 2000 prin reorganizarea CONEL, având ca obiect de
activitate transportul energiei electrice, operator de sistem și dispecer.
Transgaz - a fost înființată prin desprinderea de Romgaz în vederea restructurării și separării
extracției, transportului, depozitării și distribuției gazelor naturale.
2.7. Clienți
Clienții finali ai S.N. Nuclearelectrica S.A. sunt împărțiți în 2 categorii importante, astfel:
a) Client casnic - clientul care cumpără energie electrică pentru consum propriu casnic,
excluzând consumul pentru activități comerciale sau profesionale
b) Client noncasnic - clientul care cumpără energie electrică pentru uzul propriu, altul
decât cel casnic; în această categorie intră și producătorii, furnizorii sau operatorii de
rețea care cumpără energie electrică pentru consumul propriu
Energie electrică vândută de S.N. Nuclearelectrica S.A. în anul 2022 a fost produsă din
următoarele surse:
A. Surse convenționale
- Nuclear (97,31%)
- Gaze naturale (0,58%)
- Cărbune (0,63%)
B. Surse regenerabile
- Hidroelectric (0.88%)
- Eolian (0,43%)
- Biomasă (0,03%)
- Solar (0,11%)
Energia vândută de producatorul SNN şi achiziţionată din import: 0%
„ ” 33
Ca producător de energie pe piața de energie electrică din România, SN Nuclearelectrica SA

vinde pe piața angro energia produsă de cele doua unități ale CNE Cernavodă. De la 1
ianuarie 2021, piața energiei din România a fost complet liberalizată, SNN vânzând întreaga
producție pe piața concurențială.
Pe piața concurențială, vânzările se fac cu respectarea cerințelor din Legea nr.123/2012 a
energiei electrice si a gazelor naturale, pe bază de oferte publice si nediscriminatorii, atribuite
prin licitații organizate de OPCOM (operatorul pieței de energie si gaze naturale din
Romania).
Energia electrică a fost vândută pe baza licenței de producător, astfel:
 Pe piata concurentiala prin contracte de vanzare – cumparare de energie pe pietele
administrate de operatorul de piata OPCOM S.A.:
- in principal PCCB–LE-FLEX si PCCB–NC (Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale
de energie electrica cu modalitatea de tranzactionare a contractelor prin Licitatie Extinsa
si respectiv modalitatea de tranzactionare conform careia contractele sunt atribuite prin
Negociere Continua)
- PI (Piata Intrazilnica), PZU (Piata pentru Ziua Urmatoare)
- PCSU (piata centralizata pentru serviciul universal – in anul 2019);
 Pe PE (Piata de Echilibrare) administrata de Transelectrica (operatorul de transport si
de sistem din Romania), in cazul dezechilibrelor pozitive;
 Prin contracte de furnizare de energie în baza Licenţei de producere energie electrică
nr. 5/03.12.1999.
Vanzari pe tipuri Cantitati in MWh % din total vanzari Pret mediu [lei/MWh cu Venituri din vanzari
Tg inclus] [lei]
Vanzari pe piata 10.513.116 99,61% 602,33 6.332.359.322
concurentiala (contracte
bilaterale si vanzari pe
PZU si PI), din care:
–Vanzari pe contracte 9.409.435 89,15% 531,36 4.999.818.284
PCCB –LE, PCCB –LE
Flex, PCCB –NC, PC –
OTC, contracte negociate
direct si contracte de
furnizare
–Vanzari pe PZU si PI 1.103.681 10,46% 1.207,36 1.332.541.038
Dezechilibre pozitive pe 40.798 0,39% 696,63 28.421.035
PE*
Total vanzari in anul 10.553.914 100% 602,69 6.360.780.357
2022
Observații:
Societatea Nuclearelectrica SA are 3245 contracte pentru licitații publice în valoare
totală de 4.360.396.787 RON. Pentru anul 2022 valoarea contractelor a crescut față de
alți ani, ajungând la suma de 773.042.166 RON.
2.7. Furnizori
Furnizorii Nuclearelectrica care realizează produse, servicii sau lucrări clasificate ca

importante pentru securitatea nucleară, destinate CNE Cernavodă și FCN Pitești, trebuie sa
obțină statutul de “furnizor calificat”.
34
Cerința de calificare și selecție a furnizorilor este o cerință legală care se regăsește atât în
Legislația specifică achizițiilor sectoriale (Legea 99 din 2016), cât și în Legislația aplicabilă
domeniului nuclear (Norma CNCAN NMC-06, aprobată prin Ordinul CNCAN nr. 70/2003).
Cele doua concepte sunt însă diferite și nu trebuie confundate.
Criteriile de calificare și selecție privind achizițiile sectoriale se împart în 2 mari categorii:
(1) Motive de excludere; (2) Criterii privind capacitatea ofertanților. Potrivit art. 185 alin. (1)
din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de
atribuire numai criterii privind capacitatea referitoare la:
a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (art. 186);
b) situaţia economică şi financiară (art. 188-190);
c) capacitatea tehnică şi profesională (art. 191-192).
Calificarea furnizorului din punct de vedere al legislației CNCAN (Comisia Naţională pentru
Controlul Activităţilor Nucleare) este obligatorie și trebuie finalizată înainte de semnarea
contractului. Conform legii, organizațiile care dețin autorizație CNCAN “se asigură că
furnizorii săi de produse, servicii sau lucrări precum și subfurnizorii acestora, în lanț, instituie
și mențin propriul lor sistem controlat de management al calității”.
Observație: SNN derulează marea majoritate a procedurilor de achiziții pe platforma
electronică SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice), prin urmare, pentru a deveni
furnizor SNN primul pas este înregistrarea în sistem, ca ofertant, si familiarizarea cu
functionalitățile platformei. Pe platforma SEAP firmele interesate pot găsi informații despre
Programul Anual al Achizițiilor Sectoriale al SNN si/sau despre licitațiile deja inițiate de
SNN. Totodată, pentru anumite proiecte mai complexe, SNN inițiază Anunțuri de consultare a
pieței, care se publică tot în SEAP. În cadrul consultării de piață se pot organiza întâlniri cu
furnizorii interesați; aspectele supuse consultării pot viza potențiale soluții tehnice, financiare
sau contractuale pentru satisfacerea nevoii SNN.
2.8. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe
- Indicatori de performanta ridicati si grad - Dependenta de furnizori unici pentru
inalt EAF (>90%) care cresc materii prime: apa grea, apa tehnologica si
competitivitatea Societatii; dioxid de uraniu) , echipamente, piese de
- Procesul de productie este bazat pe o schimb si servicii;
tehnologie eficienta (fasciculele de - Putere redusa de negociere cu furnizorii de
combustibil sunt produse intern); echipamente/servicii critice;
- Predictibilitatea costurilor de operare si - Rigiditate in procesul de supply chain (lant
mentenanta; de aprovizionare) ca urmare a cadrului
- Expertiza in industria de producere a legislative;
energiei nucleare si in activitatile de - Cultura birocratica (dezavantaje: rigiditate,
vanzare; intarzieri, coruptie, etc.)
- Relatii stabile si credibilitate in mediul de - Structura organizatorica neoptimizata,
afaceri; procese rigide.
- Resursa umana inalt calificata.
CAPITOLUL 3 – CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR LA

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A.
„ ” 35
3.1. Contul de Profit și Pierdere
Societatea a analizat principalele fluxuri de venituri care sunt reprezentate de vanzarile de

energie electrica/termica sau de transportul de energie electrica (Venituri din exploatare), prin
aplicarea modelului “cinci pasi” prevazut de IFRS 15:
Pasul 1: Identificarea contractului cu un client
Pasul 2: Identificarea obligatiilor de prestare din contract
Pasul 3: Determinarea pretului tranzactiei
Pasul 4: Alocarea pretului tranzactiei pentru obligatiile de prestare din contract
Pasul 5: Recunoasterea veniturilor pe masura ce Societatea indeplineste o obligatie de prestare
Societatea livreaza bunuri (energie electrica si termica) pentru care considera ca recunoasterea
veniturilor sa aiba loc la un moment in timp, la momentul in care controlul activului este
transferat clientului si anume la livrarea bunurilor.
Cheltuielile din exploatare cuprind in principal cheltuielile cu impozitul suplimentar
(Contributia la Fondul de Tranzitie Energetica), cheltuielile cu personalul, costul energiei
electrice achizitionat, costul cu combustibilul nuclear. Aceste cheltuieli pot fi recunoscute
atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare
legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creștere a valorii unei datorii.
Veniturile financiare cuprind in principal venituri din dobanzi aferente depozitelor bancare si
numerarului, venituri din dividende, precum si castigurile din diferentele de curs valutar.
Veniturile financiare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere in baza contabilitatii de
angajamente, folosind metoda dobanzii efective.
Cheltuielile financiare cuprind in principal cheltuiala cu dobanda aferenta imprumuturilor si
pierderile din diferente de curs valutar. Toate costurile indatorarii care nu sunt direct
atribuibile achizitiei, constructiei sau producerii unui activ sunt recunoscute in contul de profit
si pierdere utilizand metoda dobanzii efective.
Veniturile și cheltuielile aferente Contului de Profit și Pierdere pentru Societatea

Nuclearelectrica SA sunt următoarele:
1) Venituri din vanzarea de energie electrica

2022 2021
Vanzari de energie pe - 65.878

piata reglementata
Vanzari de energie pe 6.337.880.311 3.096.113.550
piata libera
Vanzari de energie 5.729.022 6.940.688
termica
Venituri din vanzarea 33.276 29.457
certificatelor verzi
Total 6.343.642.609 3.103.149.573
Observatie: Certificatul verde este titlul care atestă producerea de energie electrică din surse
regenerabile de energie. În prezent, fiecare MWh de energie verde produs din surse
regenerabile este recompensat cu un număr de certificate verzi 0,4934314 certificate
verzi/MWh pentru anul 2022).
2) Alte venituri de exploatare

2022 2021
36
Venituri din subventii 14.354.675 14.354.155

pentru investitii
Venituri din subventii 872.785 -
de exploatare
Venituri din 3.592.024 6.223.431
despagubiri, amenzi si
penalitati
Venituri nete din 1.970.976
vanzarea activelor -
detinute in vederea
vanzarii
Venituri din reluarea 74.987.912
provizioanelor si -
ajustarilor de
valoare
Alte venituri 73.660.311 64.691.980
Total 167.467.707 87.240.542
Observație: Subventiile pentru investitii (Venituri in avans pe termen lung) au fost acordate in
anul 2007 si au constat in stergerea unor penalitati si datorii afererente contractelor de
imprumut. Subventiile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere drept venituri in
intervalul 2007 - 2026, pe durata ramasa de amortizat a Unitatii 1.
3) Venituri financiare
2022 2021
Venituri din dobanzi 217.880.002 52.247.112

Venituri din diferente de 19.972.561 8.749.348
curs valutar
Venituri din dividende 64.331 1.840
Venituri financiare privind 70.929 23.523
amortizarea diferentelor
aferente titlurilor de stat
Alte venituri financiare 9.623 2.896
Total venituri financiare 237.997.446 61.024.719
4) Cheltuieli financiare
2022 2021
Cheltuieli din diferente de (24.181.408) (25.821.026)

curs valutar
Cheltuieli privind dobanzile (5.446.186) (10.590.459)
Total cheltuieli financiare (29.627.594) (36.411.485)
5) Cheltuieli cu impozitul pe venitul suplimentar

2022 2021
Cheltuieli cu impozitul pe 1.085.014.712 -

venitul suplimentar /
Contributia la Fondul de
Tranzitie Energetica
„ ” 37
Total 1.085.014.712 -
6) Cheltuieli cu personalul
2022 2021
Salarii si indemnizatii 509.613.797 408.570.366

Cheltuieli cu asigurari 45.622.074 35.516.867
sociale si asimilate
Total cheltuieli cu 555.235.871 444.087.233
personalul
7) Alte cheltuieli de exploatare

2022 2021
Cheltuieli cu serviciile 97.145.646 90.869.487

executate de terti
Cheltuieli cu ANDR 100.535.482 102.229.602
Cheltuieli privind energia si 91.234.449 83.919.600
apa
Cheltuieli cu combustibilul 62.382.451 55.021.008
Cheltuieli cu contributia 3.121.500 3.120.333
ANRE
Cheltuieli cu primele de 13.555.971 12.263.163
asigurare
Cheltuieli cu transportul si 10.748.596 7.831.854
telecomunicatiile
Cheltuieli cu impozitul pe 71.957.976 67.980.477
cladiri
Cheltuieli cu provizioanele - 25.051.292
si ajustari de valoare, nete
Alte cheltuieli din 51.123.820 47.155.468
exploatare
Total 501.805.891 495.442.284
Observații:
Cheltuieli cu ANDR
Incepand cu 2007, in urma Hotararii Guvernului nr. 1080/2007 privind gestionarea in
siguranta a deseurilor radioactive si dezafectarea instalatiilor nucleare, Societatea este obligata
sa vireze doua tipuri de contributii la ANDR:
- Contributie pentru dezafectarea fiecarei unitati nucleare in valoare de 0,6 EUR/MWh
energie electrica neta produsa si livrata in sistem;
- Contributie pentru depozitarea permanenta a deseurilor radioactive de 1,4 EUR/MWh de
energie electrica neta produsa si livrata in sistem.
Cheltuieli cu contributia ANRE
Contributia ANRE pentru anul 2022 se calculeaza in baza Ordinului ANRE nr.143/2021,
reprezentand 0,1% din cifra de afaceri realizata a anului 2021, din activitatile derulate in baza
licentelor detinute.
Alte cheltuieli din exploatare
In pozitia “Alte cheltuieli din exploatare” sunt incluse cheltuielile aferente autorizatiilor de
functionare platite catre CNCAN Bucuresti in valoare de 9.900.000 RON (31 decembrie
2021: 9.900.000 RON).
38
3.2. Analiza indicatorilor economico-financiari specifici veniturilor si cheltuielilor
Analiza indicatorilor economico-financiari ai unei firme oferă o imagine generală a stării

respectivei afaceri pe termen scurt, mediu și lung.
In functie de tema aleasa voi prezenta principalii indicatori economico-financiari specifici
veniturilor si cheltuielilor (indicatorii de performanta) pe care ii voi imparti in 2 mari
categorii:
Indicatori de performanta specifici Contului de Profit si Pierdere
- Cifra de Afaceri (CA)
- Profitul operational (EBIT)
- Profitul din exploatare (EBITDA - Earnings before interest, taxes, depreciation and
amortization)
- Rezultatul financiar net
- Profitul net
- Indicatorii de profitabilitate
Indicator*) Perioada de 12 luni Perioada de 12 luni Variatie

[mii RON] incheiata la incheiata la
31 decembrie 2022 31 decembrie 2021
Productie (GWh) 10.200 10.377 (1,7%)
Venituri din exploatare, din care 6.499.004 3.203.880 102,8 %
Venituri din vanzarea energiei 6.343.643 3.103.150 104,4 %
electrice (CA)
Cheltuieli din exploatare, mai putin (1.866.725) (1.461.544) 27,7 %
depreciere si amortizare, si
impozitul pe venitul suplimentar
Cheltuieli cu impozitul pe venitul (1.085.015) - -
suplimentar / Contributia la Fondul
de Tranzitie Energetica
EBITDA 3.547.264 1.742.336 103,6 %
Depreciere si amortizare (605.455) (562.856) 7,6 %
EBIT 2.941.809 1.179.480 149,4 %
Venituri financiare 237.997 61.025 290,0 %
Cheltuieli financiare (29.628) (36.411) (18,6)%
Rezultat financiar net 208.369 24.614 746,5 %
Cheltuiala cu impozitul pe profit, (421.162) (167.832) 150,9 %
neta
Profit net 2.729.016 1.036.262 163,4 %
Contul de profit si pierdere pentru perioada de 12 luni incheiata la 31 decembrie 2022 este
prezentat in Anexa 1.
Cifra de afaceri (CA) a crescut in anul 2022 cu 104,4 % fata de anul 2021, aceasta afectand
pozitiv veniturile din exploatare, cifra de afaceri reprezentand majoritatea veniturilor din
exploatare.
Variatia CA = (CA 2022 – CA 2021) / CA 2021 = (6.343.643 - 3.103.150) / 3.103.150 * 100
= 1,044 * 100 = 104,4%
Veniturile din exploatare au crescut cu 102,8 %. Aceasta crestere este determinata de
cresterea pretului mediu ponderat al energiei electrice vanduta de la 284,29 RON/MWh in
„ ” 39
anul 2021 la 600,15 RON/MWh in 2022 si a vanzarii unei cantitati totale de energie electrica
mai mare cu 1,7%. Societatea a livrat 99,61% din energia vanduta.
Variatia veniturilor din exploatare = (V expl 2022 – V expl 2021) / V expl 2021 * 100 =
(6.499.004 - 3.203.880) / 3.203.880 = 1,028 * 100 = 102,8%
Cheltuielile din exploatare, mai putin depreciere si amortizare au crescut cu 27,7% in cursul
anului 2022, fata de aceeasi perioada a anului 2021. Aceasta evolutie este determinata in
principal de cresterea cheltuielilor cu energia electrica achizitionata, cheltuielilor cu reparatii
si mentenanta, cheltuielilor cu combustibilul nuclear a altor cheltuieli din exploatare.
Variatia cheltuielilor de exploatare = (Ch expl 2022 – Ch expl 2021) / Ch expl 2021 * 100 =
(1.866.725 - 1.461.544) / 1.461.544 * 100 = 0,277 * 100 = 27,7%
Profitul din exploatare (EBITDA - Earnings before interest, taxes, depreciation and
amortization) a crescut cu 103,6 % fata de aceeasi perioada a anului precedent, in principal ca
urmare a cresterii veniturilor din exploatare cu 102,8 %, influentate de cresterea cu 104,4 % a
veniturilor din vanzarea energiei electrice.
EBITDA 2022 = Venituri exploatare – Cheltuieli exploatare – Cheltuieli cu impozitul pe
venitul suplimentar = 6.499.004 - 1.866.725 - 1.085.015 = 3.547.264
EBITDA 2021 = Venituri exploatare – Cheltuieli exploatare – Cheltuieli cu impozitul pe
venitul suplimentar = 3.203.880 - 1.461.544 – 0 = 1.742.336
Variatia EBITDA = (EBITDA 2022 – EBITDA 2021) / EBITDA 2021 = (3.547.264 -
1.742.336) / 1.742.336 * 100 = 1,035 * 100 = 103,5%
Profitul operational (EBIT - Earnings before interest, taxes) a crescut cu 149,4% fata de anul
precedent.
EBIT 2022 = EBITDA - Depreciere si amortizare = 3.547.264 - 605.455 = 2.941.809
EBIT 2021 = EBITDA - Depreciere si amortizare = 1.742.336 - 562.856 = 1.179.480
Variatia EBIT = (EBIT 2022 – EBIT 2021) / EBIT 2021 = (2.941.809 - 1.179.480) /
1.179.480 * 100 = 1,494 * 100 = 149,4%
Rezultatul financiar net a inregistrat o crestere de 746,5%, influentand pozitiv rezultatul net.
Rezultatul financiar 2022= Venituri financiare – Cheltuieli financiare = 237.997 - 29.628 =
208.369
Rezultatul financiar 2021= Venituri financiare – Cheltuieli financiare = 61.025 - 36.411 =
24.614
Variatia rezultatului financiar = (208.369 - 24.614) / 24.614 * 100 = 7,465 * 100 = 746,5%
Profitul brut poate fi calculat prin 2 metode folosind datele disponibile de mai sus:
Profit brut = EBIT + Rezultatul financiar net
Profit brut = V totale – Ch totale
Profit brut 2022 = 2.941.809 + 208.369 = 3.150.178
Profit brut 2022 = (6.499.004 + 237.997) – (1.866.725+1.085.015+605.455+29.628) =
6.737.001 – 3.586.823 = 3.150.178
Profit brut 2021 = 1.179.480 + 24.614 = 1.204.094
Profit brut 2021 = (3.203.880+61.025) – (1.461.544+562.856+36.411) = 3.264.905 –
2.060.811 = 1.204.094
Variatia profitului brut = (PB2022 – PB2021) / PB2021 * 100 = (3.150.178 - 1.204.094) /
1.204.094 * 100 = 1,616 * 100 = 161,6%
40
Cresterea cheltuielii nete cu impozitul pe profit a diminuat influentele pozitive ale celorlalte
elemente. Aceasta crestere a fost determinata de cresterea profitului impozabil calculat pentru
anul 2022.
Variatia ch cu impozit profit = Ch imp profit 2022 – Ch imp profit 2021 / Ch imp profit 2021
* 100 = (421.162 - 167.832) / 167.832 * 100 = 1,509 * 100 = 150,9%
In perioada de 12 luni incheiata la 31 decembrie 2022, SNN a obtinut un profit net de

2.729.016 mii lei, cu 163,4% mai mult decat in anul precedent.
Profit net 2022 = Profit brut - Cheltuiala cu impozitul pe profit, neta = 3.150.178 - 421.162 =
2.729.016
Profit net 2021 = Profit brut - Cheltuiala cu impozitul pe profit, neta = 1.204.094 - 167.832 =
1.036.262
Variatia profitului net = (PN 2022 – PN 2021) / PN 2021 * 100 = (2.729.016 - 1.036.262) /
1.036.262 * 100 = 1,634 * 100 = 163,4%
Indicatorii de profitabilitate:
1) Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) si angajat (ROCE)
a. Rentabilitatea capitalului angajat = Profit inaintea platii dobanzii si a impozitului pe
profit (EBIT) / Capital propriu * 100
ROE 2022 = 2.941.809 / 10.535.504 * 100 = 27,9%
ROE 2021 = 1.179.480 / 8.365.261 * 100 = 14,09%
b. Rentabilitatea capitalului angajat = Profit inaintea platii dobanzii si a impozitului pe
profit (EBIT) / Capital angajat * 100
ROCE 2022 = 2.941.809 / 10.992.266 * 100 = 26,7%
ROCE 2021 = 1.179.480 / 8.962.824 * 100 = 13,1%
2) Marja de profit
a. Marja profitului operational
Marja profitului operational 2022 = Profit operational (EBIT)/Cifra de afaceri*100 =
= 2.941.809 / 6.343.643 * 100 = 46,37%
Marja profitului operational 2021 = Profit operational (EBIT)/Cifra de afaceri*100 =
=1.179.480 / 3.103.150 * 100 = 38%
b. Marja profitului brut

MPB 2022 = Profit brut/Cifra de afaceri*100 = 3.150.178 / 6.343.643 * 100 = 49,6%
MPB 2021 = Profit brut/Cifra de afaceri*100 = 1.204.094 / 3.103.150 * 100 = 38,8%
c. Marja profitului net

MPN 2022 = Profit net/Cifra de afaceri * 100 = 2.729.016 / 6.343.643 * 100 = 43,01%
MPN 2021 = Profit net/Cifra de afaceri * 100 = 1.036.262 / 3.103.150 * 100 = 33,3%
3.3. Bugetul de venituri și cheltuieli
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli al societăţii exprimă forma sintetică a veniturilor şi

cheltuielilor ce privesc activitatea societăţii.
Bugetul are un caracter previzional, întocmindu-se în trimestrul IV al anului curent pentru
anul următor şi se aprobă de Adunarea Generală a Acţionarilor.
I. VENITURI TOTALE
„ ” 41
Veniturile totale au fost estimate la suma de 5.186.756 mii lei, din care venituri din exploatare
5.100.618 mii lei și venituri financiare 86.138 mii lei.
1. Veniturile din exploatare în cuantum de 5.100.618 mii lei cuprind venituri din producția
vândută în sumă de 5.027.967 mii lei, din care veniturile din vânzarea produselor
reprezentând energie electrică și termică sunt in sumă de 5.025.766 mii lei.
1.1. Veniturile din vânzarea energiei electrice – 5.019.758 mii lei, la o cantitate programată
pentru vânzare de 10.597 GWh, rezultând un preț mediu ponderat de vânzare de 473,68
lei/MWh.
1.2. Veniturile din vânzarea energiei termice au fost estimate luând în considerare o cantitate
de energie termică livrată de circa 69,92 mii Gcal, la prețul de producere și transport de 85,93
lei/Gcal. Astfel, valoarea preliminată a fi obținută din vânzarea producției de energie termică
în 2022 este de 6.008 mii lei, având deci o pondere redusă în totalul veniturilor din exploatare.
1.3. Venituri din redevențe și chirii au fost estimate la suma de 788 mii lei reprezentând
veniturile obținute din închirierea unor terenuri și a unor spații administrative, iar alte venituri
în cuantum de 1.412 mii lei sunt reprezentate de venituri diverse, inclusiv venituri din
vanzarea certificatelor verzi.
1.4. Veniturile din vânzarea mărfurilor în sumă de 15.180 mii lei reprezintă valoarea
transportului energiei electrice. Tariful de transport stabilit de ANRE este de 1,49 lei/MWh
(tarif reglementat începand cu 01 ianuarie 2022, deci estimat pentru tot anul 2022 la această
valoare).
1.5. Venituri din producția de imobilizări în sumă de 40.800 mii lei reprezintă valoarea
capitalizată a costurilor privind personalul alocat proiectelor Retehnologizare Unitatea 1 si a
Instalatie de detritiere, proiecte dezvoltate conform Strategiei de investiții a SNN aferentă
perioadei 1 iulie 2020 – 1 iulie 2025 si desfășurate prin intermediul Sucursalei CNE
Cernavodă.
1.6. Veniturile aferente costului de producție în curs de execuție – 1.813 mii lei, estimat în
conformitate cu producția planificată a fasciculelor de combustibil nuclear de la FCN Pitești.
1.7. Alte venituri din exploatare în sumă de 14.859 mii lei, reprezintă, în principal, veniturile
din subvenții pentru investiții, reprezentând rambursările de împrumuturi și plățile de dobânzi
efectuate de către Statul Român către bănci, în numele SNN, pentru finanțarea Unității 1. De
asemenea, în cadrul acestor venituri sunt estimate venituri din vânzarea activelor corporale.
2. Veniturile financiare, în sumă de 86.138 mii lei, au fost estimate pe baza previzionării
veniturilor din diferențe de curs valutar și a dobânzilor ce vor fi remunerate de către bănci la
depozitele în lei și valută constituite de societate și venituri din dobânzi previzionate peste
nivelul realizat în anul anterior.
(mii lei) Anul 2021 Anul 2021 Anul 2022 Anul 2022
Bugetat Realizat Bugetat Realizat
VENITURI 2.740.197 3.249.890 5.186.756 6.629.587
TOTALE
Venituri 2.682.021 3.188.865 5.100.618 6.437.790
exploatare
Veniturile din 2.607.373 3.098.877 5.019.758 6.335.305
vanzarea
energiei
electrice
Veniturile din 6.008 6.008 6.008 6.008
vanzarea
energiei termice
Venituri din 654 821 788 865
redevente si
42
chirii
Veniturile din 13.373 13.490 15.180 22.903
vanzarea
marfurilor
Venituri din 27.743 18.559 40.800 30.203
productia de
imobilizari
Veniturile 6.010 21.574 1.813 22.977
aferente costului
de productie in
curs de executie
Alte venituri din 20.474 30.357 14.859 18.444
exploatare
Venituri 58.176 61.025 86.138 191.797
financiare
II. CHELTUIELI TOTALE

Cheltuielile totale în sumă de 2.617.238 mii lei cuprind cheltuieli exploatare de 2.580.090 mii
lei și cheltuieli financiare 37.148 mii lei.
Fundamentarea cheltuielilor s-a realizat având în vedere indicii estimați ai inflației și/sau
evoluția cursurilor de schimb valutar previzionate conform prognozei de toamnă a Comisiei
Naționale de Prognoză.
O centrală nucleară poate funcționa în condiții de securitate nucleară deplină și de excelență
operațională, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare pentru activitătile de
mentenanță, operare si investiții.
1. Cheltuielile din exploatare în sumă de 2.580.090 mii lei sunt formate din cheltuieli cu
bunuri si servicii, cheltuieli cu impozite, taxe si vărsăminte asimilate, cheltuieli cu personalul
si alte cheltuieli de exploatare.
A) Cheltuielile cu bunuri si servicii în sumă de 946.937 mii lei cuprind cheltuielile detaliate
mai jos:
A1 - cheltuieli privind stocurile în sumă de 640.395 mii lei reprezintă consumul de materii
prime și materiale necesare atât programului de mentenanță curentă cu Centrala în funcțiune,
cât și pentru programul de mentenanță prevăzut a se realiza în opririle planificate sau
neplanificate, respectiv piese de schimb, materiale auxiliare, alte materiale consumabile,
obiecte de inventar și echipamente de protecție a muncii, consumul de energie, apă și gaze,
cheltuieli cu mărfurile (energia electrică cumpărată de pe piața liberă pe perioada opririlor,
achiziția de certificate verzi, taxa pentru introducerea energiei în rețeaua de transport care se
plătește la CN Transelectrica SA).
a) Cheltuielile cu materiile prime în sumă de 157.862 mii lei reprezintă consumul de
pulbere de uraniu, pentru fabricarea combustibilului nuclear.
b) Cheltuieli cu materialele consumabile în sumă de 97.758 mii lei se compun din:
- cheltuieli cu piesele de schimb (28.890 mii lei), cheltuieli generate în principal de
programele curente de întreținere, reparații și înlocuire ale unităților nucleare
- cheltuieli cu combustibilii (3.780 mii lei), creștere cu aproximativ 1.243 mii lei,
justificată de creșterea prețului combustibilului lichid ușor (CLU)
- cheltuieli cu alte materiale consumabile (65.088 mii lei), reprezintă consumul de
materiale pentru întreținere curentă și reparații, de radioprotecție și protecția muncii,
materiale de tipul: gaze tehnice și speciale, uleiuri, chimicale, materiale de radioprotecție
și alte materiale consumabile pentru întreținerea și funcționarea centralei
„ ” 43
c) Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar în valoare de 4.267 mii

lei. În anul 2022 au fost estimate cheltuieli suplimentare în valoare de aproximativ
2.053 mii lei, destinate în special pentru susținerea activităților departamentelor de
întreținere și reparații, radioprotecție, administrative și protecție fizică, reprezentând
echipamante individuale necesare pentru protecția corpului, mobilier de birouri și
accesorii de birou necesare spațiilor de lucru, precum si mobilier necesar dotării
spațiilor de cazare din Complex.
d) Cheltuieli privind energia și apa în sumă de 90.823 mii lei, includ cheltuielile cu apa
tehnologică (utilizarea apei de răcire din Dunăre), consumul de apă curentă și energie
electrică pentru spațiile exterioare.
e) Cheltuieli privind mărfurile în sumă de 289.684 mii lei. În această categorie intră:
- contravaloarea transportului energiei electrice - 15.180 mii lei
- cheltuielile cu energia electrică estimată a fi achiziționată de pe piața liberă pe perioada
opririlor planificate sau neplanificate - 274.504 mii lei
A2 - cheltuieli privind serviciile executate de terți în sumă de 122.083 mii. Nivelul estimat
necesar al serviciilor se bazează pe cerințele specifice de operare, precum și pe contractele în
derulare care în general sunt multi-anuale, deci nivelul tarifelor din contracte este cert.
a) Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile (105.244 mii lei), care cuprind atât serviciile
necesare programului de mentenanță curentă cu Centrala în funcțiune pentru toate
sistemele Centralei (sistemele electrice, de ventilație, mecanice, de monitorizare)
b) Cheltuieli privind chiriile (2.297 mii lei) cuprind cheltuielile privind suprafețele
închiriate pentru depozitarea echipamentelor și materialelor din gestiunile CNE,
chiria pentru rezervoarele de stocare a azotului și hidrogenului, chiria detectoarelor
portabile multigaz, chiria pentru închirierea liniei electrice aeriene LEA #5606 și
chiria pentru un nou sediu destinat Sediului Executiv.
c) Cheltuieli privind primele de asigurare (14.543 mii lei) includ asigurarea de risc
nuclear a Centralei, asigurarea de răspundere pentru personalul de conducere și de
administrație, asigurarea privind deplasările în străinătate, asigurarea pentru
accidente de muncă și boli profesionale pentru personalul SNN, etc.
A3 - cheltuieli cu alte servicii executate de terți, în sumă de 184.459 mii lei
reprezintă:
a) Cheltuieli privind comisioanele și onorariile – 12.736 mii lei, reprezintă în
principal cheltuieli privind consultanța juridică
b) Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate sunt estimate la o valoare de 2.118
mii lei, astfel:
b1) Cheltuieli de protocol (340 mii lei)
b2) Cheltuieli de reclamă și publicitate (1.778 mii lei)
c) Cheltuieli cu sponsorizarea – 13.037 mii lei, sunt prevăzute la un nivel superior
celui bugetat in anul 2021.
d) Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane– 6.723 mii lei, reprezentând o
ușoară creștere față de nivelul anului 2021, determinate de creșterea tarifelor
practicate de unii transportatori;
e) Cheltuieli de deplasare, detașare, transfer– 3.066 mii lei, prezintă o creștere față
de valoarea realizată în anul 2021, ca urmare a creșterii necesităților privind
deplasarea personalului în străinătate și în țară.
f) Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații - 565 mii lei, cuprind cheltuielile
estimate pentru servicii de telefonie și internet, în creștere față de nivelul realizat
al anului 2021, în conformitate cu nivelul de activitate necesar și în conformitate
cu modificările tarifelor privind serviciile de telefonie fixă, mobilă și servicii de
date.
44
g) Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate estimate la 546 mii lei, cuprind

cheltuielile estimate pentru comisioanele bancare, la aceeași valoare ca nivelul
realizat al anului 2021.
h) Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți – 26.319 mii lei, din care:
h1) Cheltuieli de asigurare și pază (2.891 mii lei) cuprind servicii de asigurare și
pază a obiectivelor și a personalului, în creștere cu 247 mii lei față de nivelul
realizat al anului 2021. Serviciile de pază pentru obiective înregistrează însă o
creștere față de anul 2021, justificată de necesitatea unui număr mai mare de
posturi de pază, la care se adaugă orele pentru intervenții de urgentă;
h2) Cheltuieli privind întreținerea și funcționarea tehnicii de calcul (16.322 mii
lei), cuprind cheltuielile cu întreținerea stațiilor de lucru, a serverelor și
echipamentelor HP, a sistemelor de gestiune, a bazelor de date, precum și pentru
echipamentele IT. Creșterea estimată este cauzată de creșterea cheltuielilor cu
serviciile de suport tehnic pentru anumite licențe și serviciilor de întreținere
hardware (Asset Suite);
h3) Cheltuieli cu pregătirea profesională în valoare de 7.012 mii lei. Nivelul
acestor cheltuieli este determinat de necesitatea asigurării pregătirii personalului,
inclusiv personalul de conducere/coordonare, operare, mentenanță și tehnic prin
intermediul unor experți din organizații de specialitate externe, precum și
pregătirea personalului de operare nou angajat conform programului de pregătire
obligatoriu. Creșterea este estimată ca urmare a necesității de a asigura instructori
autorizați din cadrul unor organizații externe în vederea formării de operatori
nucleari principali și de dispeceri șef de tură.
h4) Cheltuieli cu anunțurile privind licitațiile și alte anunțuri (84mii lei) sunt
estimate pe baza valorilor anuale din contractele încheiate cu mass media.
i) Alte cheltuieli– 119.349 mii lei, în care sunt cuprinse alte servicii de exploatare,
precum servicii de gestionare a deșeurilor radioactive, neradioactive și de
decontaminare, asistență tehnică, întreținerea sistemului de termoficare, servicii
de curățenie a spațiilor tehnologice și administrative, întreținere spații de
depozitare, servicii prestate de către organizații de specialitate nucleară privind
dezvoltarea de programe comune. Creșterea se datorează în principal cerințelor
suplimentare pentru servicii de exploatare, servicii de gestionare a deșeurilor
radioactive, neradioactive și decontaminare, programe de cercetare –dezvoltare.
B) Cheltuielile cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate în sumă de 356.896 mii lei
cuprind cheltuielile cu taxa de autorizare, taxa de mediu, alte taxe și impozite.
a) Cheltuieli cu taxa de autorizare reprezintă taxe și tarife CNCAN privind
securitatea nucleară, în valoare de 9.940 mii lei.
b) Cheltuieli cu taxa de mediu – 104.116 mii lei, reprezintă taxa de dezafectare a
unităților nucleare și depozitarea definitivă a deșeurilor radioactive.
c) Cheltuieli cu alte taxe și impozite de 242.840 mii lei:
c1) Impozit pe venituri suplimentare - 161.540 mii lei
c2) Impozite locale - 78.086 mii lei
c3) Taxă ANRE de 3.117 mii lei
c4) Alte taxe în sumă de 97 mii lei, reprezentând cheltuieli aferente TVA
nedeductibil, impozitului pe venitul nerezidenților și alte taxe de drum.
C) Cheltuielile cu personalul, în sumă de 574.133 mii lei, cuprind: cheltuieli cu
salariile, bonusuri, alte cheltuieli cu personalul, cheltuieli aferente contractului de
mandat și altor organe de conducere și control, comisii, comitete și cheltuieli cu
asigurările și protecția socială, fonduri speciale și alte obligatii legale.
„ ” 45
D) Alte cheltuieli de exploatare, în sumă de 702.125 mii lei cuprind: cheltuieli

privind activele imobilizate, cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale și
necorporale, ajustări și deprecieri pentru pierdere de valoare și provizioane și alte
cheltuieli.
2) Cheltuielile financiare în sumă de 37.148 mii lei au fost luate în considerare
cheltuielile cu dobânzile și comisioanele scadente în anul 2022, diferențe de curs
aferente creditelor externe contractate pentru realizarea și punerea în funcțiune a
Unității 2 de la CNE Cernavodă, precum și alte cheltuieli financiare.
CHELTUIELI 2.077.109 2.045.797 2.617.238 3.622.094
TOTALE
Cheltuieli 2.042.425 2.009.385 2.580.090 3.591.998
exploatare
Cheltuielile cu 755.546 680.785 946.937 947.035
bunuri si servicii
Cheltuieli 486.137 487.726 640.395 732.393
privind stocurile
Cheltuieli 118.387 100.117 122.083 95.443
privind serviciile
executate de terţi
Cheltuieli cu alte 151.022 92.942 184.459 119.199
servicii
executate de terţi
Cheltuieli cu 180.306 184.564 356.896 1.297.067
impozite, taxe şi
vărsăminte
asimilate
Cheltuieli cu 471.282 454.298 574.133 564.254
personalul
Alte cheltuieli de 635.290 689.738 702.125 783.643
exploatare
Cheltuieli 34.684 36.411 37.148 30.096
financiare
III. REZULTATUL BRUT

Pentru anul 2022, în baza veniturilor și cheltuielilor previzionate rezultă un profit
brut de 2.569.518 mii lei, mai mare cu 174,3% decât cel bugetat pentru anul 2021.
Propunerea de Buget de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2022 prevede repartizarea
unui procent de 50% din profitul contabil distribuibil către acționari.
Nivelul profitului brut este determinat de cumulul profitului din exploatare și al
rezultatului financiar bugetat. Profitul din exploatare este estimat la nivelul a
2.520.528 mii lei, iar rezultatul financiar este estimat la nivelul a 48.990 mii lei.
Rezultat 639.596 1.179.480 2.520.528 2.845.792
exploatare
Rezultat 23.492 24.614 48.990 161.701
financiar
46
Rezultat brut 663.088 1.204.094 2.569.518 3.007.493
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Pereș Cristian Elian Nanu Elena Denisa

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR LA

Pereș Cristian Elian Nanu Elena Denisa

- al coordonatorului lucrării de licenţă -

Lucrarea va utiliza următoarele formatări:

Lucrarea numită „Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor la S.N. Nuclearelectrica S.A.”

Cuvinte-cheie: cheltuieli, venituri, contabilitate, sistem, societate, profit, rezultat, pierdere,

CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA

1.1. Legea contabilității

Contabilitatea „trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea,

1.1.1. Prezentarea situațiilor financiare

Situațiile financiare (sau raportările financiare) ajută la comunicarea informațiilor contabile și

b) Contul de profit și pierdere este documentul de sinteză care ajută la comunicarea

c) Situația fluxurilor de trezorerie monitorizează încasările și plățile din activitățile de

d) Situația modificărilor capitalurilor proprii furnizează informații despre modificările

e) Notele explicative ajută la reprezentarea informațiilor despre elementele semnificative

1.1.2. Contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune

Contabilitatea financiară este sistemul general al contabilității care se concentrează pe

Contabilitatea de gestiune (contabilitatea managerială și a costurilor) se orientează spre

1.2. Clasificarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor

Conform Legii contabilității, republicată:

1.2.1. Clasificarea cheltuielilor și veniturilor de exploatare după natura lor

A. Cheltuielile de exploatare se referă la consumul de resurse ale entității pentru

- 607 Cheltuieli privind marfurile

b) Cheltuieli cu serviciile executate de terți (Grupa 61):

c) Cheltuieli cu alte servicii executate de terți (Grupa 62):

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (Grupa 63):

d) Cheltuieli cu personalul (Grupa 64):

- 6422 Cheltuieli cu tichetele acordate salariatilor

e) Alte cheltuieli de exploatare (Grupa 65):

f) Cheltuielile din provizioane, amortizari si ajustari pentru depreciere sau pierdere

- 6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor

B. Veniturile de exploatare se referă la beneficiile economice obținute de entitate

b) Venituri aferente costului producției în curs de execuție (Grupa 71):

c) Venituri din producția de imobilizări (Grupa 72):

“Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, şi alte drepturi şi valori similare”

d) Venituri din subvenții de exploatare (Grupa 74):

e) Alte venituri din exploatare (Grupa 75):

f) Veniturile din provizioane, amortizari si ajustari pentru depreciere sau pierdere

151 Provizioane = 7812 Venituri din provizioane

C. Rezultatul din exploatare se exprimă ca rezultat pozitiv (profit), atunci când

1.2.2. Clasificarea cheltuielilor și veniturilor financiare după natura lor

A. Cheltuielile financiare reprezintă consumul de resurse ale companiei pentru luarea

B. Veniturile financiare reprezintă beneficiile economice realizate de companie după

C. Rezultatul financiar se exprimă ca rezultat pozitiv (profit), atunci când veniturile

1.2.3. Clasificarea cheltuielilor și veniturilor cu impozitul pe profit și alte impozite

A. Cheltuielile din impozitul pe profit se regasesc Grupa 69 din Planul de Conturi si se

B. Veniturile din impozitul pe profit se regasesc Grupa 79 din Planul de Conturi si se

Observație: Planul de conturi s-a completat cu 4 conturi noi de venituri și cheltuieli,

1.2.4. Clasificarea cheltuielilor după destinația lor

Clasificarea după destinație ilustrează cheltuielile prezentate pe funcțiile care se pot

A. Clasificarea costurilor în funcție de modul lor de repartizare:

B. Clasificarea costurilor după dependența lor față de activitate:

1.2.5. Clasificarea veniturilor după sursa lor

Sursele de venit reprezintă intrările dintr-un buget. Acestea se clasifică în 2 categorii:

1.3. Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS)

Standardele Internaționale de Raportare Financiară reprezintă un set de standarde

Piața Reglementată reprezintă principala piață a BVB, unde sunt tranzacționate

1.3.1. Standardele Internaționale referitoare la venituri și cheltuieli

Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare (Cadrul conceptual) al

Observații pentru standardele referitoare la venituri și cheltuieli:

2) Clasificarea cheltuielilor după natură sau destinație: