CRISTIAN MARUNTEANM MIHAELA STANCIUCH INGINERIA GEOLOGICA | A DEPOZITELOR DE DESEURI Editura Universititii din Bucuresti = 2001 -Referen stint: Prof. de. ing, Daniel Seridcana Prof. dr: ing, Alexandru Gheorghe (© Eaitura Universiti din Bucuresth {os Panduri 90.92, Bueuresti- 76235; Tel canal: editara@unibuero Internet: wr.eiterasnibacr0 ‘Desrieren CIP a Biliotei Nationale a Rominich MARUNTEANU, CRISTIAN Inginria geologies a deporitelor de deseui/ Cistian Mirunjeano, Stinciacu Mitaea ~ Buctrest, Editar Universita din Bacar, 2001 P-; cm, Bibbogr. ISBN 973-575.559.9 1. Stncicu, Mihaela 55 CUPRINS INTRODUCERE. sol 1 TIPURI DE DESEURI SI METODE DE DEPOZITARE. 3 1a. Torus pest 3 TLL Clasifcareadescuror urbane si rorale enor soa omnes) 3 LLL. Dupa proverent 3 LLL2 Daps compecitie 1 TLL 3. Dupe earactristele principale de tratare 4 TLL. Dupe posible de reli... 4 1.1.2. Claficareddeseurlor prictoase (conform convent dela Basel- 1989 yi convent dela Bamako-1991) : 5 112 1. Tpurt de deseurtperculase 5 11.2.2. Const eae sunt rsponsail de caracterulpericuls al deseuritor. : 6 1.13. Clasficarea desenitor radioactive 6 1, MEvObE DE DEFOZITARE 7 121. Depocte de supra 7 L2IL Depostedeschise ip rambew) 7 12111 Claseareadeprtor de deeur urbane (confor stand omens. 8 T2112 Clasiieaea depositor de deseurprovnte din industria mined 3 termoenergetca 9 1.2.1.2 Deposite santa. un 121.3. Depocite de deseur in sistem inchs R 1.2.4. Deposte de dejeur toxic 2 122. Depocite subterane : "4 11221 Deporte in colecoarehidrogeologice Hn 1.222 Deposit in cavern rezulate prin dizlvare 15 12.23. Deposte in excavat sublerane 16 2. 2ONAREA SUCCARTOGRAFTEREA SUSCEPTIBILTTNTI LA POLUARE PENTRU DEPOZITE DE DESEURI A MEDIULUT GEOLOGIC 18 51 IbeNTINCAREA CIITERN. OR GEOLOGICESAMDIENTALE XAPROCEDURILORPENTI SELECTAREA AMTLASAMIENTULE 18 2D PRINCIPU DE CARTOGKATIERE FE BAZA CRITERHILOR GEOLOGICE St ANIENTALE 21 253 Hak De SUSCEETIBILTATE LA POLUARE PENTRU DEPOZITELE DE DEseUR 23 2.3.1, Princip de basa ale suscepubilithtferemurifor. 2BINGINERIA GEOLOGICA A DEPOZIFELOR DE DESEURI 2.3.2, Realisarea hailor de suscepibiitate cu exemple si studi de ca. 23.21. Realizarea hargilor de suscepnibilitate. 2.3.2.2 Studi de caz ale unor hari geologice ingineresefecruate in ‘Scopul anplasarit unor depocite de deseuri 3. CARACTERIZAREA AMPLASAMENTELOR DEPOZITELOR DE DESEURT 31, STUDILE GEOLOGICE REGIONALE. SLI. Investigatia deporitelor superficiale 3.1.2. Imvestigati hidrogeologice 3.1.3. Factor special 3.14. Teste de laborator. ‘SIA. Determinari petrogratice. 3.1.4.2 Testari geochimice. 3.1.5, Prezentarea rezultatelor stulilor geologice regionale. 43.2. SrupIt HIpROGEOLOGICE 33. STUDILGEOTEHNICE. 3.3.1. Imvestigai de tren necesare adopiari sailor constructive. 3.3.2 Analizele de stabiltate 3.3.3, Determinarea proprietor fizico-mecanice “3.3.3.1. Incercarifizico-mecanice de laborator.. 3.3.3.2. Determmart in situ 3.3.3.3 Incercdr fizico-mecanice in stu 3.4, INVESTIGATIL GEOFIZICE DE TEREN 34. Generale : 3.4.2. Metoda rezitivitai aparente. 3.43. Metoda electromagnetismulul indus (JEM) 3.44, Metoda reflectiet electromagnetic (RE 3.4.5, Selsmica de refracte. 3.4.6. Geofizica de sonda, 3.47. Alte metode geofizice 4, SISTEME DE ETANSARE SI DRENAJ, 411, BaRIFRA GEOLOGICK 4.1L Parametri bariere geologice 4.1.2. Remedierea strat de argild compactata al bariere! geologice 4.2, BARTER ARTIFICIAL 4.2.1. Privipit de baza privind caractersicle $i functionarea sistenul de etansare si drena} +42.2, Materale folosite pentru sistemele artficiate de etansare si drenay “42.2. Argilele si compusit bentonitict. 42.2.2. Geomembrane. 42.23. Geotesile 4.2.2.4. Geogrile (geogridur), geofllete (geonenr) 64 INGINERIA GEOLOGICA 4 DEPOZITELOR DE DESEUR! 4.2.2.5, Geocompozit 4.2.3, Unlizarea bentontelor $1 zeoliilor ca bariera tehca. 42.4. Sisteme moderne de etansare st drenaj “42.4.1 Sisteme de etansare si drena ale depozitelor de deyeuri -municipale 70 424.2, Sisteme de etansare st drenay ale depozitelor de desewri periculoase: W 5, EVALUAREA AMPLASAMENTULUL 2 5.1, CONDITH GEOMORFOLOGICE. 7 5.2. OMOGENITATEA VERTICALA SI ORIZONTALA A CORPULUI DE ROCT 73 53. COMPOZITIA MINERALOGICK SI PETROGRAFICA. 3 ‘Se, CARACTERISTICILE GRANULOMETRICE SI GEOMECANICE ... 4 5.5. PARAMEERII MACKOSTRUCTURALI 4 5,6, CONDITITECTONICE 00 4 5.7, STABILITATEA TERENULUL.. - 75 5.8. PREZENTA DEFOZITELOR MINERALE IN SUBSOL. 75 5.9. CoNDITHHIDROGEOLOGICE 5 6, EVALUAREA IMPACTULUI DEPOZITELOR DE DESEURE 7 6.1. POLUAREAAPELOR S1SOLULUT 7 Impactul asupra apelor subterane.. 78 6.2. POLUAREAAERULUL 82 6.3 IMPACTULASUPRA FLOREI, FAUNEII ECOSISTEMELOR VULNERABILE... 53 6:4, IMPACTUL ASUPR4 PEISMIULUE NATURAL, CULTURALST URBAN. 83 648 IMPACTLL ASUPRA COMUNITATILOR LOCALE, MODULLT TRADIFIONAL DE VISTA St LUMLIZATUL RESURSELOR NATURALE. ne ne 66.6, MATRICEDE IMPACT. 8s 66.1, Clasificarea importantet 83 6.6.2. Clasificarea magnitudint 86 7. MONITORIZAREA DEPOZITELOR DE DESEURT a 171, PRINCHPHE DE BAZA ALE MONITORIZARI LUCRARILOR INGINEREST! AMBIENTALE. 87 7h. Introducere 8 7.1.2 Tipur de rfele de monitorizare a7 7.13. Seopurile rflelor de monitorizare. 38 7.14 Principt de proieciare a retelelor de monitorizare 89 7.1.5. Particulartd ale diverselor tipurt de retete de monitorizare 95 1.2. MONITORIZAREA APELOR SUBTERANE IN ZONA AMPLASAMENTELOR DE DESEURL 96 73, PROGRESE TEHNICE ALE MONITORIZARIL DIN ULTIMI ANE 100 7.4, SrupI DE CAZ. 102 BIBLIOGRAFIE. 106INGIVERIA GEOL OGICA A DEPOZITELOR DE DESEURE INTRODUCERE Dejeuile, indifrent de modul de depositare, reprint una din sursle Importante de poluare ex majoritatca tipurilor de poluan. in acelas timp, depocitle de degeui de suprafy pun probleme deosebite de gestione ‘praetor din ce ince mai mari de teen pe care le ocup,precum si probleme legate de stabiltatea depoitlr. Jn tara noaste depozitarea de suprafi este modul principal de stocare, ina, ev exceptia depozitelor miiere, este operat int-o manierl radimentard st neecologic, In conte una interes general cu tol sporadic pens stabilrea iterilor de seleeic a amplasamentelor depozitelor de deyeuri si penta realizes hinilor de suscepiiitate a poluae a terenurilor, realizarea unui stadia im acest sens devine nu numai nevesar, dar si obligatrie in eonditile cerute de Legea protetioi meh. Prepararea uni Ghid general de itecmite a hinlor pent amplasarea Aepocitlor de doje, care s8 ofereo imagine comprehensiva ait geologlor st ‘illorlor geolog, ft 3h altor spocalig (ctor: de decizie din adminisafic, mengjaea terior, agenft de mediv ete), presupune considera: pivind snmitoreatopica 1. Tipus de deseur i metode de depotae: depoaitara la supra * depoditara in subteran 2, Zona si cartograliereasuscepsbilii la poluae pentru deportele de dese: = identificarea riterilor geologice si ambientale pentru selectia amplasamentului, «= determinarea principilor si metodelor prin care aceste crite pot fi | prezentate cartografic; | + infocmirea hérilor de susceptibilitate pentru amplasarea depoziteor, cu exemple si studit de ea 3. Caracterizarea amplasamentelor depozitelor de deyeusi | ~ programul de cereetare geological, - progranl de cercetare geotchnici, - programa de cercetare hidrogeologic’:INGINERIA GEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEURI 4, Sisteme de etansare gi drena naturale; antici; 5, Evaluarea amplasamentuhi 6. Evaluarea impactului depozitelor de deseui; 7, Monitorizarea deporitelor de degeuri proiectatea retelei de monitoizare; ~ programul de msuratori Chip ow inns pnty sme si ana teters in vedrea splat depozelor de dey, pet seca Cralarca anplesumente, penta desemaea elemento de proleae ide Ingact al deporttor de dei asipra medi ce Lacrtea ost fill et dele produto de de de deyeu, pet rar in mare nt ert de ea ee kale admis, need tril protec mel fod in {cela ty solu gps protien depotsr Ge dey INGINERIA GEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEUR! 1, TIPURI DE DESEURI SI METODE DE DEPOZITARE. Descurile provin in principal din activitari industriale (inchuxind st actvilie minire, din agricul si din reziduurile menajere (sau municipal) Proportia anuaki cu care contibuie flecare sursé in raport cu cantitates totalt de deseur dterd de lao far la alta. Aceasta este, de exemplu, in SUA de ‘TaM desouri industriale (din care 63% din industria minier®), 22% degeurt ‘gvicoe, 8% degeuri menajere (reprezentind pentru SUA cea 250 mil. tone) si To reziduari din apele wzate, in Franja 69% reprezint’ deseuri agricole, 26% degeuri industriale si 5% degeuri menajere (cca 30 mil. tone) in Anglia 75% ddgeuri indusrale gi 259% descuri menajere si comerciale etc, In Rominia se produc anual circa 6,5 mil. tone degeut solide, dar datele sunt incomplete LL, TiruRt pe pESEURI 11.1. Clasifcarea deseurilor urbane si rurale (conform standardului rominese - IRS 13350) CCriterile dupa care se clasifict deseurile urbane si rurale sunt + provenienta; = vompozitias + earactersticle principale de tratare; = posbiliajile de refolosie. 1.1.1.1, Dupi provenienta Teron, | Denumireatipali de deseu 7 [Degeuri menajere | Loouinge Institut social - administrative 2 | Deyeuriasimilabile | Industrie local, ateliere ete. celor menajere Intreprinderiindustrale 3 | Deyeur stradale ‘Salubrizarea efilor de eiveulaje public (ctr, ale trotware) F | Deseurkanimaliere | Abatoare Eearisarea tritoriul Uniti zootehnice Spitale, policlnic, dispensar, institute de cereetir cu profil medical ete Provenienta 5 | Daseur sptalicest asimilabie celor mengjere | Deseuri de grind ‘Grid, parcui,seuarari, spi verzi amenajate etc. 3INGINERIA GEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEURL LoGIC4 A DEPOZITELOR DE DESEURL refolosite Exemple de dojeut Degeut refolosibile ca tare ‘Stic; metale feroase, metale neferoase, ; plastice; abacire, pieltie, blindsie; em: plutd;caucive 7 _[bseutapice [Asin arcindoila ‘Deja etoosiie ca | Resa de: hi, carton, til, metale Stati de epurre materi prime feroase, metaleneferoase textile, plstice, : Hasnale,fose septice et secundare taeare pice, blame; ler; plat, Doge deconsiust [Demola ae: rstialimentare; restr Repari consti ‘eget legume; face; restr ona Sine ee (ancomirant) Insta Socal - adinisteative 1.1.2. Clasiticarea degeuritor periculoase (conform convent de lt an ‘Basel - 1989 i conventck dela Bamako - 1991) ean Dejeuile periculoase sunt, conform documentelor mentions, accle ct] Denumires pula de Trenple de depo deseuri care prezintt una sau mei multe din urmatoarele caractersici: sunt T Seve ‘Sporive infamabile, oxidant, otBvteare, infetioase, crozive, force. ‘Dejeur cu comport | Restar metalice eoase, metalie morgan neferoase, din constuei(btonne, 1.1.2.1. Tipu do deseur periulonse tencuil, pavaje ete); stil, cioburi de = YOToate deseurle conn sau cre sunt contaminate cu radiometizi sticl; ceramic; zgu, cena agregate 1 Yi Deseunie clinic proveite dn spitale, centre modal icici diverse: prafnimolur anorgaice 1 Ya Degeurle din producetea si pepararea produsclor farmacentice; 2 [Dejeur cu comporfie | Resta vegetae; restr nimalire 2 ¥3 Deseurilefarmaceuice, drogur 5! medicamente: orpanict Inti, cartoane, produse din inte; ene; 1 4 Deseurile din produceres si utlizarea produsclor bioacide si plastic; fem: pluti estar de la ftofumsceutce, preluctreapicilor si bldnuor, restr de = YS" Degeurile din fibrcarea si utlizarea chimicalclor pent. Ia prelucrares cauciueuli nmol conserva lemnuli orzanice = Ye Deseurile din fsicarea si llizarea slvenior organics 2 ¥7 Deseurile din opeafuni de tratamente temic confinand cam, 11.13. up casters principale de tare « Y7 Devore cpr selon oy og ‘Ne ert] Denumirea pu de Exemple de deve 1 Yo Deseurile de amestecri lei‘, hidocarbar'apa, enmisi, deseu = 10 Degeurile confinind san care sunt contaminate cu bifenili 1 | Deseuri combustibile | Resturi de: hartie, cartoane, produse din policlorinat, si/sau terfenili policlorinati s’sau bifenili polibrominati; hire; textile: plastic; fem; putt = Vit Degeurile provenind din rafnare, distil sau tratament protic, 2 [Dejeur Femmeniabile | Restur alimentae; legume, uct; restai * YI2 Degeurile din produceen si utizarea cereal, vopsllr _ _ animalere " piemenfer, acurilor 3 | Deseuri inert Resturi: metalice evoase, mealice = Vil Deyeunle. din’ produceres si utlizarea rinilor, caucineub, neferoase, din construc (betoane, plastifanpior,adezivilo tencuiel, pavae ote), sc; ceric - Yi Deyeunie chimice din activi do crcetare sau didactice noi sat 2gurk emus; pint oto i ci efeet necunoscu; ~ Y15 Deseurile de natura explzivas 1.1.14. Dupi posible de refolosie 7 ¥16 Deseuile din producerea si utlizaea chimicallor ferografice st Nren. | Denunivea modu de smateriaelor de provesae; = YI7 Deseurie din tratarea de suprafata a metaelor si plasticlor; * YI8 Deseurile rezultate din opetatunile de depunere a deseurilor industrial,1.1.2.2, Constituent care sunt responsabil de caracteral periculos al deseurilor Clasificaji de la Y19 la Y44: carbonili de metal; berliu si compusi de beriliu; compusii cromului hexavalent; compusi de cupru; compust de zine: ‘urmatoarele clemente si compusii lor’ arseniu, seleniu, cadmiu, stibiu, telur ‘mercur, thalu, plumb; compusi fluorine’ anonganice excepting fluorura de caleiu; cianuri anorganice; solu acide sau aciz in stare solid; solutit bazice sau baze in stare solid azbest(praf sau fibre); compusi fosforului organic; eianuri organice, fenoli si compusi ai fenolului inchuzind clorofenoli; eteri; solventi organici halogenat: solventi organici excluzind solvenfi halogenai: produse din failia dibenzofuran policlorinat; compusi organohalogeni alfii decat substanjele ‘menjionate in acest paragrat, 1.1.3, Clsiticarea deseurilor radioactive {in fanotie de nivel radionctivitti, degurile pot fi clsificate in deseut de racivactvitate scdzut, radoactvtate medic gi radioactvitate ridicat. Tinind seuma de fatale substnfee radioactive ii reduc in imp radioactivitaten (imp ‘care vaviazi ine citeva secunde si céteva sute de mii de ani), deseurile radioactive msi pot fi elasiticate in deseuri cu vif Ing (aiid perioada de injumitjite mai mare de 30 de ani si deyeuri cu via sour “Metodee de gestine side stocare a deseurilor radioactive trebuie 5 fie adaptate la natura acestora i la durata radiaetvitai lor. Din acest punct de vedere, conform programului RADWASS (Standarde de Sigurant@_ pentru Deseuile Ragioative) al Agente Intemationale pentru Energia Atomicd (LAE), se pot distinge tri tipuri de degeuri radioactive: deseus foarte stb radioactive, cleseuri de joas si medi radioactivtte st deseuri de radionetivitte dicta « Deseurle foarte slab radioactive (EW) au radioativitstea destul de propia de cea natural, dar pot avea efecte grew de prevzut pe termen lung ‘Masi cant de deseur lichide, cum ae f apa de rie 5 produsele activate in sistemal de ricte, sunt depozitate prin dilute si dispersie. Cu teat e@ niveul INGINERIA GEOLOGIC A DEPOZITELOR DE DESEURL a cae dats event! anor ip Ra asi ili, cum Se mo ee nc naa re ao tC a ei to ag wa nl se a dopontre subtean,wlznd ispio bartelor = : Se amen pe in eo rt nt ie ee ae se hans Ser i eat ata we i. Soest a a adioactivitate (FLW) trebuie si fie depozitate in formajiuni geatogice iS a min ee i a 1.2, Merooe ne beroZiTARe — Prosi eto de dep deyerior sun doce supa uitzandqo slide ert be agai tu pene du Ca olen wor eye egaie tonce sav Hii) depos rand penta ct ext ei vasa " a ae wa jaa opin seen 7 Gispumerea in cavemne rezaltate prin dizolvae (in sare), ‘luca miner nchse i conieTe Sat ie } Tadioactv este scizut, unele orgaisme pot concenta anumite elemente = depuerea deseo solide in eras miner nchse Fm con ce radioative. De exer, stile cae triese in aproicrea canal de evacuare capt Byer al centrale’ nucleare de la Humboldt Bay: (California) au concentrat izotopul i vata ae Tadioati Zn 65 ino canitate de 12000 de or ma mare decd in mod nom, 12.1 Dees desis et iimpactul asupra ecosistemelor marine si asupra oamenilor find necunoscut } > vite deachise (tp rambleu) 8 Dupe deputation (LN) on ego 12.14 Dep dete pan a dele fe See cu viata scurti (SL sau deseuri A, conform terminologiei franceze) gi degeuri cu Malin oars He a dn poze menage, ee viata lung (LL sau deseuri B). ral cpunilor gi alte rocese se dispun Ia supra terenuli in depozite ul Deseurle de tp SL devin inofensive in msi putin de 300 de ani si provin audereaclrbunlo s alte procese se disp sapre 1 i cariee abandonat). Este de 5 din centrale nucleare, spitale, industria agroalimentard, laboratoare de cercetare deschise (pe suprafete fey ae ae aa ee en i tc. Descurile de tip LL provin in special din instalatile de retraare a Tot ca amplesamenl st ib wn So ne dll Broo combust nan pine efortari petra redvcer ols Tnconjutor, in cazul unui sistem hiogeologic nefavora : ‘ Descutle de radivgetvitate ridicaa (HLW sau deseust C)_ sunt hidrogeologie inconjurtor. In cazul eedINGINERIA GEOLOGIC A DEPOZITELOR DE DESEURL __INeIVERIA GEOLOGICA A pEPOZITELOR DE DESEUR! (prezenja unui acvifer fieatic), cea mai bund misurd de proteetie constd in srearea uni sistem hidrogeologic inversat, prin pomparea apei din interiorul ‘nei incinte etanse. Schema unui deposit deschis de suprafaa cu este prezentat in figura 1.1 Ean ‘ng Fora) de ‘srens) ea A Mt Besos ccor Ne ierria an Figura 1.1, Depoztdeschis (ip rambleu) LLipsa compactrii face recuperarea si rogenerarea terenurilor dificil si ‘majoritatea depozitelor sunt abandonate. in Romania acesta este modu predominant de depozitate, operat, cu excepfia depozitelor miniere si a nor I epozite recente, int-o maniera rudimentara in conditii anaerobe, materile organice din deseurile menajere produc dioxid de carbon, care formeaza impreund cu apa un acid slab. Acest acid reactioneaza cu metalele si alti ioni solubili, contaminand astel apa care rece prin depozit. Cantitates de precipitayii are din acest motiv un rol important supra potentialului de poluare al deporitulu Zaurle i cenusie sunt mai putin poluante dar afecteazd mari suprafete de teren, Ele pot fi insi reciclate si utilzate ca ramblew pentru lucriile miniere abandonate, ca amestecuri bitumninoase pentru imbracdmintea asfalicd, penta stabilizarea solurior,fabricarea cimentului sau cérimizlor ete Proprititile terenului din amplasament au, de asemenea, o importanta deoscbita prin natura si permeabilitater se, adacimen nivetului hidrostatic, viteza si directa de curgere a apei subterane Pentru reducerea efeetelor asupra mediului pot fi utilizate unele metode a suplimentare, cum ar fi stabilizarea(fizicd si chimicd), soidifcarea, iar pentes deseurile menajere incinerarea (metoda prin are volumul deseurilor poate redus pind la un sfert din volumul inital) 53 acoperirea cu sol (depozite sanitae), 1.2.1.1.1, Clasificarea depozitelor de deseuri urbane (conform standardului romdnese -IRS Standard Romain SR 13343) Deporitele de degeuri urbane se clasifid astel a) Dupa natura deseurile: ~ depozit de deseuri mengjere (sau asimilabile deseurilor menajere) ’ | = deporit de deseut speciale; = depozit de deseuri inert coleotarea si evacuarea apelorexfiltrate: soy ye “ monodeponie ~ deporit controlat pentru deseu ccare mu pot genera procese care si impun definite, de acelasi " ‘b) Dupa continutul de substante organice: pet eee mm aon an ie kn on Ta er di int Meron nina — cn a Sega Sy pr on wcities st eset Seer -Sonea areca dae oan ‘Bieta ai in nn in ceea ce priveste tipurile de depozite de deseuti pr von nce se ota init nthe SSE Ee Sanne lon * Sea ame eas ra = ——— ween 2 ay eam, ren mapa cu ii pire (it Se sis tt aa yan 1 SST eon nso gE Scams ene ia ray ale Ta em cn den i rei acca rama de nat mineral See produce 0 le subtipuri, in fimetie vite de pentru punerea °frcevent utlizata in cazul amplasate pe terenuri plate; _IneIvERIA GEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEURI + cu iniljare spre aval, in care fay de digurile de amorsare, aul depuneri se deplaseaza catre aval (esteriorul depuneri). Aces tip prezinta vip: + supratnalfare cu strate inelinae + suprainaljare cu strate orizontale Avantaje: - asigurl un grad de stabiltatecrescut, metoda folosindu-se eu succes in regiunil cu seismicitatecrescuta; Dezavantaje:- permite dezvoltarea limita pe vertical, pentru ed foloseste de material grosier * tip de inalare cu “ax central’, in care sterill se poate depune: + fic in strate inclinate in jurul unui unic dig de amorsare, + fic in strate orizontale dispuseintre doud diguri de amersare. Aceastd metodi reprezinté o combinajie a metodelor anterioare, reatizind © stabiltate medie si folosind o canttate rezonabiki de material grosier. Este dor. C. Dupa raporturile existente inte topografia amplasamentului si geometria. depuneri: ‘= depuneri de vale, in care versanjit naturali sunt elemente de spriin 51 care se caracterizeaza prin existenfa unui unic taluz exterior. Acest tip este foosit in egala masurd in cazul haldeler si iazuilor de decantare _Avantaje:- tip extrem de economic, motiv pentru care este foarte folosit, Dezavantaje:- rise erescurt de eroziune a taluzului exterior; + necesiti misuri de etangeizare spre versanfi, construcia lunorsisteme de subtraversare a eventualelor cursuri de ape pe care le bbareaza, construct unor sisteme de drenaj si epurare a apelor filtrate prin deport ‘+ depuneri de coasta, in care depozitul se consttuie pe baza a tre diguri Avantaje- in cazul haldelor, acest tip permite varierea inaljimi acestora, Dezavantaje:- stabiltate dependentd exclusiv de cea a versantului natural pe care repauzeaza + poate genera fenomene de instabilitate in zona infeioart a versantui, ‘= depuneri pe teren plat in care acumularea sterilului se fice fie prin rambleiere, in eazulhaldelor, fe in interior unui perimetru delimitat de un dig exterior, in carulinzurilor de decantare Avantaje: ~ si solujie constructiva in cazul jazuilor de decantare Dezavantaje: - sunt neeconomice; = necesita sisteme complexe de etanseizare si drenaj ‘+ depuneri de carira, care se folosesc exclusiv in cazul depunerilor de steriluscate si care presupun fie folosrea amplasamentului unei cariere, fie realizarea prin mijloace mecanice a decoperti terenulu, 10 ee ears) DE DESEUR INGINERIA GEOLOGICA A DEPOZITEL 1. Dupa canttatea de material pe care o nglobeaza - «deporte mici~ pentru care volumele de stril inmagezinate variaza inte {60.000 si 1.200.000 mr, iar inaltimile depozitelor variazl intre 25 si 40 «oxime - yo cate volun de te inmate vain ener 920 00 hie depetlor vara inte oe =p ee vlumse de tl epee 5000.00 1 iil eporilr 100 Dupe poral na cd: - Sue many on ca oie omit 2 cn ei concave coon nies Sean an al crac ine oi al (so 3 ry pcre pul pt able (srs bz ‘ores insti cease a inpreama a manos beara sa et 4 rahe pence pedi ane sil ot 8 Ca em pe ested (enti stale me jon nl mara, aster pins tide) So En calc cine = prevent el combusie Fone ne pa at nd bm FO Ein nce stor de cme den i eee eMan cpontaren taser scfrease~ op, plumb, 26 mn eater pio sexu spor a opera deporte, be doppese dscns de 25 eee cxpenttce anil = cae prezn 0 alone Te esa de suite ay meen tee J tamer ea peas saan ee rtinmen eur ~ avin peste 90% parle t ron Ss ice north tds pope seer smoveiie cca i east -et oo are gat nun a eta ate porno oezine sez ium ugh de ear teoar 7 MGS | minier terenur nstabile,i z 3 a leaps, a cari grosime, permeate si apace de retadare it con Percohit | Sent sav | Nediw Mares are | [eraser de cviehd tae ws 2.32, Realzarea hati de susceptbiltate cu exemple s sti de ee Prezenta ‘Exploatate sau | Exploatari miniere | Zone miniere in 2.3.2.1, Realizarea hartilor de susceptibilitate resurselor | mine nese | suberane, sa zone _|eurs de explatare a ‘incurs de. rele ‘Harfle de susceptibilitate pentru amplasarea depozitelor de deseuri constau incrale incurs de investigae | petimetree lor aaa fe proecte tn gener in teh set de it pre Dow dire le tnt hi de Pree Zesstisd | ane de protease | Resuse size | | dacmenai,cuprinil rate datele neces, ir cen de wei ete hats de renisclr san |aciere furor potable cu [suede supra | | suscep propria labora pe bara zona. rezeronreor de |imporante | reuse de ape ape mineral Prina hart de documenta include toate vile protjate Fest: ror oe mineral do radol 3, | znte or de tra nade peng eswse mira 51d ape pa, minrle st cu seumuler deape [roe znede | | rece ec. Cea det dou hart de documentae, nut i "arta de geofacter subterane sau capt | gradul 1912, arti | | re zint,capacitatea de poluare a apelor subterane, exprimaé prin structura st | e supra ae ‘ransmisivitatea neviferelor, precum si fenomenele dinamice afectnd teren Fi alsa pa] Zone pasts Pare aio ‘Node evr teenth ial nacpal ez tro de rea i mai pain] Zone pros man ea ae ain rezervaioe | vnloroase ne, | boos, renvati sao la sara 150.00 (dup Hrasin 5 Adameova) exe pez naturale si | plduri devastate | biocoridoare, paduri | naturale, piduri tabelul 2:3. pide productive pst Jn functie de influenta acestora asupra amplasamentulu, terenurile pot fi clasificale in tei categori, respectiy, zone teritorale “fiworabile", "moderat favorabile” si “nefivorabile. Incorporarea unora dintre factori int-o cateworie particular de susceptbilitate este fie prescrisa prin lege (de exemmpl, rezervaiile naturale, zonele de protectie ale resurselor de apa etc), fie o problem’ de ‘evaluate profesional. "zonele nefavorabile” dezvoliarea depozitelor de deseuri este fie imerzisi, fie presupune modificarea schemei de amenajare a testorivlu, | Efe ABI 1C1 ACH IDI ID? 2D? 303 3D4 4D4E Iodifcaea legislate sam mason tinice foarte eostisioare peat preven | nemo eb HCL ACK IDL ID? 202 “D> fpaccia wave netia | Tease [Crome adineinca la) Araneae | ‘Amplasaren deporitclor de descr in “zoncle maderat favorable este || -aenferelor | suprafa) a acvieludelor —| problem de consens side considera chnologice 5 eeonomice A> 10° mis 0-2m Probleme pts apart chiar in zonele considerate “favorable, de exer || B= 10-‘iis 223m Es n raport cu dreptul de proprietate, zonele de protectie ale unor obiective 10°? nes 510m msmaniate | | (avrostrizi, aeroporur et.) sa opeitia wor rezident local. D= 10° mls a= 10m | L pera © problema de mare important est vrei plu aapsar P| F< 10-ws | seed 10-78 | smi |_| subleranegi/sau costurile necesare pentru misurile de prevenite st remediere. Din L acest punet de vedere, suscepitiltatea mediului geologic pent depovitele de ~ dleseuri este determinata in principal de stractura geologieddefinind Harta de zonare (sau "hata de susceptbilitae a tes se compileaza penneabibtatea si transmisivtatea terenuli Depozitele de suprafa pot fi | Pe baza celor doua hari de documentare. Cu ajutorul st se imparte ari sudan onstrute ou minima ders ila un pret sezut din punctde vedere al lnrailr Fi Zone fivorabile, moderat favorabile gi nefavorabile,Iuind in considerate 4e protecjie numai in srucunigeologice eu wn stat impermeabil in apropierea 2 2luradul_de protectie legal. viscul de poluare a apelor subterane si prezenta fenoménelor geodinamice de hazard, 2.3.2.2. Studi de caz ale unor hii geologic i scopul amplasari unor deporite de deseuri merest efectuate in Penira a avea 0 vedere general asupra dezvoltii internationale pe care © ae cartografiageoloncdspecializat in depoite de deur sterile, sau consult peste 25 de ht si apoarte de pe pata continent. Fecare dine ele prezints situa unice, dat impreund aldtuiese) un cutent international in pracica domeniufui cartosrafii geologice inginees folosite in. scopel anplasiri ‘depozitelor de deseur. Evident cd fiecare bart respect conte specie ale itt de origin, fapt care pune in evden principle dup care a fst alcatuid Din acest mots, scopal anlizari acestor hii mu a fost de evalare calito, ci de extragere 2 unor prncipit metodoogice gi tehncicartografic,prvite ea rod al experientei acestor fr, cae cartoprafirea depovtelor de deyeuri a ajuns deja Teun nivel avansat, Din mumirul mare de iri stdiate sa selestat doua, provenind din gr (Austria si Slovacia) reprezentate in condacerea camisiei de lucrs euopene a acest domeniu, Ambee hau aceasi sears sunt produse in aclay an A Harta susceptiilti la amplasarea depozitelor de deseuri in regiunea Styria = Austria (Vicko, 1995). Institutul de Geologie Ambiental al Centrului de Cereetare Joanneum din Graz a fost soictat de autoritatile din Styria si selecteze si si investigheze zona in vederea ammplasirii unui depozit de deseuri, pe baza datelorculese din hati de ppotenjial natural. Primul pas a constat in realizatea unei his a susceptibilitii teritorului din jurul localitais Styria la amplasarea unui depozit de deseuri, Ia scar mic ~ 1! 200.000, al carci scop a fost de punere in tema a autoritailor locale, Lucrarea sa realizat pornind de ta stabilirea criterilor de eliminare a zonelor nesusceptibile, folosindu-se anumii parametsi geolopici, clirora Hi sea diugat factori ce fin de protectia mediului ambiant, protectia surselor de apa subterana si a i2voarclor, facilitiile de transport. Harta const de fapt in sase variante tematice (analtice) ale hist zonei studiate, ce iau in considerare uurmaitoaree: ‘* zonatea_pe_altitudini mai mari de 1000 min vederea stabil ‘liter de wansport; # natura zonelor proejate © determinarea zonelor de protect w apei: © delimitarea zonclor cu roci carstifabile; bepozireLoR DE DESEURL + delimitarea rocilor cuatemare neconsolidate, fia piturd de sol coperitoare: ‘+ deimitarea rocilor facturate sia celor precuaterare reprezentate pit sedimentealuvale AAcestora lise adaue o a gaptea, nuit hart sinoptica, hata care Te simttizenzA. Hliminarea arilor situate Ta indlimi mi mari de 1000 m deasupre ivelfui masit repreziia 0 restrofie generala, care se referd in special la eile de transport. Ea nu trebuie considerata ca © regula strict, mai ales in ele mntoase €8 aceea Ia care ne refeim. ome singurele unit keologice in care conditile av fost favoabile au fost stragle roase ariloase, ce acopert ferasele vechi plestocene, in Tungal valor din estul gi sil Strict si cae in majoritate av fost clsificate ca susceptible amplasiit depot de dese. ; MisRocle sstase gi filtele cate prezin © mare varibiitate « proprsttilor petrografice, numeroasele sedimente fine de varsté tear, cit si morencle peistovene a fost caracterizate ca avand o suscepsibilitate me. ‘Susceptibiliatea geologicd a zonelor si preselecia amplasamentelor 1 disiricul Soria scdrite I: 25.000 ~ 1:30.000. - ‘Aceasta hart reprezinto continuare a heii antriowre, care a constat in ase etape, inte care cea de atria przinta o deosebita important din punct de Yedere geologic-ngineresc, in respectiva hari se iau in considerare umatoarele ‘+ permeabilitatea si grosimea depoztelorsuperficiale; localizarea posite’ apei subterane; facilitate si protecpiasistemului de alimentare eu ap existenfatastrilor, preventaavilor winiere; ‘geodinamica paturi superficie gi alte fnomene ce fn de aad natural; mmorfologia versanilor; ; Ca rezultat al evaluirit fleute de o echipa de geologi si specialist in amengjareatertoruli, saw conturat zonele favorabife amplasirit depozitulu ‘compuse din subzone caraeterizate de susceptibilitatibune si medi Jn un mod aseminator s-au desfigurat lucrile si in Slovacia, unde studinl de amplasare al unui depozit de deseuri sa efectuat in dowd etape. S-2 plecat dela o hart de suscepibiltti scara 1: 200.000, considerati ca baza de study pentru sutoritajile locale in vederea evaluariimpactul acestr eri. Au Tt aleatite apoi hari de susceptibiltae la searile 1: $0,000, pentru fecare district nat in considerare. Cele dova tipuri de histi au fost intoemite conform standardeloracceptte de Ministrul Medial din Republica SlovaedB, Harta suscepti (000) ~ Stovacia Harta zonetor legal protejte (planga 2.4) a pus in evidengl informatit de bazi despre zonele hidrogeologice proteate, conturulapelor de suprata i subterane,rezrvoaree aferente, precum si zonele de capi, perimetrele legal protejate (rezervatit naturale, parcuri nationale, locuri de interes local, paduri Proteate ete). In zonele in care acesti factor’ apar, amplasarea depozitului a Alevenit i ita fe exclu Harta cu factor geologici (plansa 2.5), pane in evident riscul potential de poluare a apei subierane, exprimat prin transmisvitate (foarte mare > 10°* nts, sez < 10°* mrs), permeabilitatearoslor(poroase, fisurat, carstice), precum si caracterul si grosimea harierelor naturale ce apar la suprafaa terenlui (root ‘mpermeabile cu gros >2m, K;-<10"emis) Sunt eoroborate date referitoar la Potenfatl de slunecare al rotor, extinderes zonelor eartce, seismicitatea si fenomenele de subsident, adncimea apei subterane, precum si directia de curgere. Harta cu zonarea ‘eritoriuui (planga 2.6) a fost obfinu prin simpla suprapanere a hiilor antrioae,delimivindse te pur de unit + perimeire cu suscepiilitate mate, in care apar foci cu potential soizut sa rmediu de polare a apei subterane gif alterestifit de media; + perimetre cu susceptibiltate medic, constitute din oci eu potenfial media de poluare a apelor subterane si pentru care se impun st ali factor limitatvi de med, sau in care apar alunecar de teren extise: + perimeireindisponibile amplasarii depozitelor de deseuri, in care riseul contamindrit pei subterane este major, saw in care apar Enomene de subsidenf iar restrictileecolosice sunt exclsiviste Harta 1: $0.00 a suscepubilatn terenulut fa amplasarea depocitln de deseuri~ Slovgcta Obicsivil acesei seit de hit est ce priveste ti a amplasarea depozitelor de deseuri (seara 1:200 ‘8 ofere informatit aminungite in ceea ‘+ riscul potential de poluarea 2 apei subterane gi costurile ecesareapliciei _nisurilor de remediore in caz de producere a unei conamniniris, + Sabizates amplasamentuli,inteleednd prin aceasta problemele legate de slunecile de teen, capacitatea portant terenlu, estimates eirterlor dinace + proiccarea sistomelr de securitate Evaluarea suscepibilitjitterenuli ln amplasarea deporte de deycuri ‘a bazat pe prncpileflosite in mod obisnuit in Slovacia Ta realizarea halo nutifinetionate (Vek, 1995). Uniti teritorate de baz (subzone) reprint un model al trenula de findare pan ta adancimea de 1S min care sunt figurate strtele,grosimile lr, precum gi adncimea roeit de bavi precuaterare 51 adéncimea ape subterane Fiecare strat este caracterizat in termeni hidrogeologiei de stat acvifer sa 14 GEOLOCICA A DEPOZITELOR Dé DESEUR sls mare (lng 2.7) rein dsb zonal in inte de | Se oy cca seca Conder ener reeitcare asopurie artical clr dot comet a rezentarea datelor, cit $i principile aplicate la realizarea celor dows hart nt barn de da linen acest, Dc n Avia aeesten eae re eo unr hi genet, pone 1 ce vel 8 or ‘Sie re Hone reds, Svs fe tol ‘Jet aogier i ogcloie sa mick (wae a tet bard de date exch pent peeica rier de “Ui dar caren puncte vere cars costs Merl tae de soseepie povind son gels, care intl eres splatter dort de dee te andlor cn erfore tw auras, dete so pezetars. date Reese sun dnt St ca ince capasinten de socre inate SE So nate solu dea toa est om mae a ‘Sac even a awe crespna en ive de Seon niet : tive scales. dtr nile A esses conceive in iwactca’peclogica inincreascd hare de susceptblitate sunt fie dara dn ode Selo sau peolgcengereyt fe sit elie pin Scrspncca ai mar hain mane Waaoral sao gon! contr TA spec de anpasanet yeni deporte de deer sunt fare fs tin cit ator eile trie eee dp ere a Fetal Se resmandt coscsen sf insoie de coe «50 fla de Uetive, pom a fe © imi rea ini Evauren aca hinjile geologice ii ele vor conduce Ia hat)INGINERLA GEOLOGICA 4 DEPOZITELOR DE DESEURL zonelor carta in termeni de suscepsibilitate la amplasarea depozitelor de deseut presupune cateva etape ‘+ selectiacrterilor (uctorlor geologic’) ou efect semmiticativ asupra -susceptibilitjii zone la amplasarea depozitelor de deseuri: + ordonarea fictorilor in clase in finetie de influenta acestora asupra epocitul ‘© regruparca factorlor in categorii de susceptibiitate gi prezentarea acestra into harta a suscepribilitai; ‘© selectarea i evaluarea amplasamentelor alternative folosind metode ccamitative si analize dcizionale Iwaiwent GEOLOGICA 4 pEPozirELoR DE DESEURI lange 2.1. Harta formatiunilor cu potential de bavierd geologicd in regiunea HanovraINGINERIA GEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEURI ‘Legends plansei 2.1 [F=ES ctasa 1a Clasa 1b SS crmre ZZ Casa 2b SQ Clasa 3 a EZZiZz) Cs Asi eu roei barteri Ait cu roei vind potenjial bun de ecranae, avoperte cu rei pemeaile cu grosime >3 m Ait ou ros van poten moderat de ecranare Ait cu rei avind poten modern de ecrnare, acoperite cu rei pemeabile ca grexime>3 m Axil curoei avn pote mitt de eeranare Axil cv roc avind potential limita! de ecrmare ‘ooperite eu roei pemmenbile cu grosime >3 m Granita districtulut Legenda C2] zoneexetuse Granite districtutui Planss 2.2, Harta zonelor exchuse Fegal in regiume "anovaIxGIVERIA GEOLUGICA A pEFOZ! on pe nese <4_A DEPOZITELOR DE DESEURE _ Legenda plangei 2.3. Asti cu roci bariera Ait cu rect avind potengal bum de esrnare, coperitecuroci permeable cu prose >3 m Ait cu 100i avid poten moderat de crane Ait cu roi vind potenial maderat de ecranare, acopesite cu rei pameabilecugresime>31m Ai euros aviind porn imita de cere ZEEE] Clasa 3 b Asi cx tock avind poten imitat de ecrmare secpeitecu penta grsine Sm we A ‘Suprafata de cercetare I x ‘Numele gi numarul forajului de cercetare FEES casa a Zone favorabile EET chase cima 5 Zone modera favoraile EE cn, “rer RRS casa 3 0 EE=2 cians 5 [ce] Zone exchse Granta distritului Zone nefavorabile Planga 2.3, Harta de zonare a susceptibilitati terenulu fa amplasarea deporitelor de deseuri (dupa eliminarea zonelor excluse legal) inreginea Hanovra 3sINGINERTA GEOLOCICA A DEPOZITELOR DE DESEURL Plansa nr; 24, LEGENDA HARTH ARTILOR PROTEIATE LEGAL Zone preate cu resrse de apd Zone pets cu esse de ape mineral grad 131) Zone poste cu resurse de pe irae (raul ID) Zone rotate tomporar cu resese de ape merle uy ose potsate cu capi de ape suberane De@@ 000 Rezervoare folsite pene alimewtareacu ap TI Sars de atimantare ou a8 de sural eu) TD? ror folositca sus de alimentare cu ap (num) BR? suns subtrans de atimontare cu ap (rami) 4 tevor de apa mineral gi termal (name) © 5 nina cu sp miners trmata (our) SSH Rerenor det inconsineto: ‘ein Zone protjate cu resurse minerale —— I Evtocsisubverana Rei amie EBD Pacrajons ev oe protite JP seam) prrgat ED Reem mee dese BD) Loe poste Parc rd protete Siti protejate i stadia D CED vonumente naturale Zone protsate eu caracter nar Zone protejte snitarcu capt de ape de supra i subterane gral 1 9 ows potent soitar cx capt de ape de supra si subterae (eral 1) LLEGENDA HARTI CU FACTORI GEOLOGICISCARA 1:200000, Permesbilitate de tip pores, transmistte mare Sau foarte mar a sue ampenmeaile(rosime <2 m) Tipu AL, cv state impermeable (gos >2 m) Pexmeabiate de ip carte sa sual, transmit foarte are sa moderated state permeate Tipu a2, custateimpermeatile(grsime >2 m) ‘a3 Petts fsurall ranma foarte axe sa foarte mare, ‘rd sua impermeable XS Tipu AS, custae impermeable (grosime =2 m) pr Petmesbiitat dtp pores, transmisvitae medi, ‘A state impermeable (grosime <2 m) Bi Tipul Bi, custate impermeable (grosime >2 m) ‘nz Permeaiitate de ip poros-fisura,transmiivitate medi ia stateimpercalle (rosie <2 m) Tipu B2 cusrateimpermalile (grosime>2.m) 1p3Penmoaitat de tip Sura tansmisivitate medi, ‘ed sate impermzailo(arosime <2 m) BS Tipul BS, custaeimpermeaile(grosime >2 m) C1 Permeitate de ip pros, ansmisvitate sc, (C2 Permeaitate de ip fsra-poros, ransmisivitate eat, (C3 Permeaiiate dip sural, ansmisivitate e828, Cooiientat ransmisvca i's’) ot 10° 10? ‘Aunecri deren cars Zone de subside miners Limiafenomenelor geodinamice Woseste (MKS) Plane de sai Directin de curgere a ape’ suberane Nivel po subteraneINGINERLA CEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEURL oat Se oneness RRR Zar enemas FEB 200 menor Zone iundabil escbadere) raat de protect eat Teoria exis pnos (cae) Zone bite Teac tina liao (8) (ecttce TOI 20 excase ee inate [alta] Aritreduse exsinse ‘isc poluarilapelor subteranecosurile Imdserlr de protect Resurse minerale fra protecte legal ‘i iia) oo ‘Fenomene geodinamice Seti toa set cam Anes ay Met ‘i exineecnee imide s veep | site mre [SB] ai ede tne . ~ instabilvate a versangilor Fenomene gotvenice Asi ree ence =e) Snvabitiate »versanoe Ark esis imate de Tip de acl numer de crore tnrearar ale mplosancnitor potion de dogs Ait enise—exclte de Deport de depen incurs de ‘rove Socio beds ita de erosions epost de depen cam de CD pier Artreduse excuse de eroziane Deport de dogeri monitor ai Ca) Ca] a cextins exclu de Deposit de dese propus spre ‘spon subterane CB) tine Ai reduse_exchse de Depok de defer abandonat ‘spon sbierane C= Namie de invegisuare a1 fmpa-samentelor depositor ae degeur ‘enomenecartice [BRE] esme cons de tema limite de anga nr. 2.7. LEGENDA HARTH DE DOCUMENTARE L Fenomete hdogeologice $i gealoglce oo potent cu reuse de fpe mineral de ord 19 1 one proto cu esuse de age manera de ori Ee se Zone cs ape mineral protjte temporar Eo 22394, Zon de preci sitar a ‘nor suse deaplsuera doce 1st Zone de protec sania a nor susedeapdsbera eon am Zone de capt Zeno de roti a wor ovine Reveroareinconstrstic falosite per alimetare cu apt Rezervoar fost patra limantareacu ap Invoare fost a limntarea cua ‘Sure subterane do alimentare cuss E ryoare mineral sternal Hee D OO EOL Foraje cu ap minerals tem Zone pronjte de depose minerale Ain curs de exploatare revere de supra ‘Ahi protgare rezarve de sopra An curs de esplostare revane subterne rir a9 DU Zone inundabile Zone euimportate rezerve de apa subtecana Zone miiinose Adincimes pa subterane Divesinde cure Alte deporte Deporite mineral locale Deporte mineral cu ‘expleatarea inca Recervati naturale Parcur nana Peis protaat Zone protgjate in general Revevai nature de stat ‘Situ potejate de interes loca Gri pacar protsate Siri prosjte in stdiu Situ natural monurente Pdr proteate Pur de iteres special Ari protgate,rezerve sutra Arilin explatars,rezenve sonfinnate Carer) ncpre 1 abroad Babstot)ncpeebtnet___ineiweris ceovocre’ 4 perozireLon pe pEseuRL Plansa nr. 2.8. LEGENDA HARTI DE DOCUMENTARE IT Riscul poludril apelor subterane/costurile misuritor de 1|1{|0--+. o@000000 protectie Foarte mare Mare Mediu Mic Foarte mie Zone excluse Zone limitate Zone informative Carst subteran Carst de supratiga Zoi miner Zone eu crovuti in loess Fagage de eroziune Deformapi ale versantilor Falii cu direefe/inetinare Pali Panze si ini de inclecare roseiste INGINERTA GEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEURI Plansa nr. 2.9. LEGENDA HARTH DE SUSCEPTIBILITATE, rorabit___| -Moderat favorail favorit a fonlene {mt Zone cu alunecirt de tren wal de extindere $ marimea suo; _ = tral de anizouopie tectonied/petrografca a masei de soci lua in JERIA GEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEURE = prospectiunea geofizicd, care va completa informatile geologice in jonele fir aflorimente si va oferi informatii asupra naturit st adancimii istemelor de fisuratie, a permeabilitait relative a acestora, ‘Studiul geologic revional va urmari, de asemenea, urmitoarele aspectele caracteristicile morfologice ale zone structura, vrsta geologic i stratifieatia depozitelor de suprafatas ‘rhitecturatectonied a structri; structura geologica de adincime a perimetrului, vizind prezenta ceavitiilor sau a rocilor soluble; prezenta acviferelor, hhazardul natural al zonei (seismicitae si riseul de producere a altor tipuri de catastofe naturale), 3.1.1. Investigatia depozitelor superficiale si morfologici regionali, depozitele = gradu de carsificare ssiscul de subsident + elajia efort-eformate a rocilor = permeablitate la apa, zaze si soli agresive(hidrocarburi, et.) "312. Anvestigati hidrogeologice Toate depozitele de deseuri pot avca un impact poluant asupra apelor Apelor de supra sau al altorsurse deaimentare eu ap. ‘Sunt nevesare indi aprofundate reertoare Ia regimul apelor subterane, ice yor include evapo-transpiraia dependent de condiilehidrometeorologice;, -4g= Varia toculu de umiditate din pura superficial; y= apa ui (debit de suprafatinflai) + determinarca clit apei prin anaizarea nu doar a ionilor majo, cis clementelor minore sin special a metalelor grele; gama elementelor ce se vot ‘analiza va depinds att’ de normele de protecie a apelor subterane, cit sid calttea degeurilor ce urmeazi ase depots. Determindvile m sitr de permeabiliate si prolevarea de probe presupu ealizarea una sau mai multor foraj. In toate cazurile, cesta se vor echip afl inet s4 poatd fi folosite ulterior ca piezametre de observafie gi contol eventual a foraie de pompare in cazul contaminatt aeviferuli. Se vor efetu in consocin’ foraje cu diametrs interior minim de 160 mm pentru a permit Introducerea unei pompe cu deit de 0 m'yh Procedura tpi de echipare va f atl: = tronsonul siperior, eu diametr de 300-00 mm = tronsonul median, cu diam de 250 mm (mini in apart eu troson Superior = tubare cu diameta de 160 mm, eu dispunerea tubulatri la nivel acviferuti; * winplerea spatula inelar eu material filuant pe circa 1 m deasup rivelfui aevife, urmat de I'm de avi, resto spain inelar pant suprafata terenul umn si fe cimenta Granwlometia formatiunis acvifere conditioneaza ati tpul material flan, cit 3 ipul firulu folosit, Dimensiuile ochiurlor fru vor fi zeneral egale cu das (dimensivnen granulometicd « matrialulu filtrant di spatial inelar, eorespunzitoare procentului de 85% de pe curbe granulometii 4s IWeRIA GEOLOGICA 4 DEPOZITELOR DE DESE esta va fi constituit din material preponderent sili Pe fologice rulate, ovoid side diametr uni ‘Gaanulometria pitrigolui mirgaritar se va fimoyie de Ug.= coe! ‘Un ‘Coefiientul de neuniformitate al pietrigu D™ diametul elementelor de pietrs margarita, ios, dur, rezistent, eu Forme form (pietrig maetritar) fini dupa urmatoarea regula, scientul de neuniformitate a statu acvifer daa! div: ji maegaritar Da! Die = diametrl granulelor din steatului acvifer in forma cea mai general se poate jderle ochiuilor filtrulu ezale ou hs ‘adopta formula D = (4-5) dhe, tt ‘Fabel 3.1. Moduri de definite a filtrelor Us “Autor Diametrul D al pietrigului (mm) UyLS__| Faso USA) | D= Td su De Bn » oimogene si Ferenuri foarte wwiforme Johnson ‘omogene fe acestein in puturile saw fora} (Fran vale ‘Terenuri pufin mage Dy= 6d Sects | tevaah Bae Diss | Un? Ltewsogene | __. -Pomparit " le experimentale sunt executate la debit constant, -masurindu-se o jele aflate in apropiere, Pentru un debit 1, parametri hidraulici la un moment dat vor fi: elarea, AH (abaterea nivelului piezometric in forajul de pompal rele implantte la distant de influcn{s, notati cu R, care este distant ped area este nul sau neeliabila - OTs azul depozitelor de degcuri, aeviferele sunt in general cu nivel liber, |S Iolosese doua metode de interpretare s prounorz - in foraje cu diverse paliere, cu masurarea nivelului apei in Puy it, "= poinpari experimentale pe un sin a ‘mfsurarea nivelului apet input stu it nite care permite estimarea proprietor fil spar experimentale Ta diverse paliere, ate permite mfsurren proprietor s pa piezometrele apropinte Irate ale acviferalu cu debit constant (Fig. 3.2 € ct al, 1992) - sunt executate pompart la 3-4 paliere, separate de pauze ivclul apei revine la cota initial. Se masoart it denivelarea la sfarsitul palierului, c@t si ” astfel pentru Fievare palier denivelarea reziduald laINGINERIA GEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEURI INGINERIA GEOLOGICA A DEPOZITELOR DE DESEURL first perioadei de revenire; acest tip de testare permite trasiea eurbelor |) 3.3, sryDM GEOTENNICE Garaterisice ale acviferelor (debidenivelare), care pun in evident poncte Shitice A corespuncatoare debtulti fitie Q., ce mu trebuie depasit in faza de | 33.1, Imvestigatide teren necesare adoptarii soliton constructive cxploatare a acviferuu, “Tnvestigajile geotehnice necesare studierii amplasamentelor depozitelor “"pomplriexperimentale de lungs dural ~ sunt executate ta un singu lhe ggseun true sf conducd ka stabilirea unui program de investigare teste pale, ok un Jehit constant, sbilizatReventea nveluluipiezometric Webuie W perator care va completa pe sara avait investigator de teen ‘urmasita pand la recdstigarea integral nivelului initial Tomjcle si puturile deschise ofert ca si galerie gi tunelurileinformatit "Acestetesle permit masirarea in teen a paramerilor hidrodinamici fry subsoil. Procedeele geofzice pot fi Floste ca metode indirect, mat (iransmisivitate gi coeficient de inmagazinare), cit gi preconizarea evolu le! and ale de ceoetare sunt exine tlenvclrt in funcpe de debital extasInerpretaea daelorprimare este bazatit""” Foajele pot ole informafitasupra subsolui pe locati spesifice si pe © pe formalee lui Theis, specifice repimului nestatonar, Se admit fn general § Anica get, Anizotropile ce pot aarea ce urmare a schimbaiconiilor de formulele de aproximare logaritmica atc i Jacob: are necesité pentru studiere o refea densi de foraje sau santuri lung = penta etapa de deserestre a nivel piezometc: traa pernite abilirea leplor de vavaye ale diversilr parametn. 0183-0 yg 22 Hle_de investigare (Inclsiv testrile gi deschideile im adncime) “Te ‘farmareasct indeaproape standardele nationale si in plus trbuie si fle in cae: 1 integisttri Fotografice ale puturitor dechise si probelorrecoltate As = denivelarea observata (m); tinderea lucrarilor de investigare trebuie s& acopere toatd suprafata Q =debitul pompat (m'/hy; Si zoncle adiaconte i tebuie sf umareasel tn epeial evitren impulses de la nceputal pomp (se); 5 pam de pa sbterrd.Adncimes de investiga trebue 38 X= distana la care se afl punctal de observate(m): u fare entra acopert zona activa deport saw eestl S = cooficintul de inmagazinae sien sce eis ap sin * tapa de revenire a nivelului piezometric, dupa oprirea ari: Aeolo sat nu a mai fost investigat, este ne he a mes on ma gle le eal oe as, = SIE og! inconjuratoare va fi de asemenca investigata. Aceste cerinje minime vor in cioumstane speciale a formafunilor de suprafai se va face prin mul scus de la opritea pompari (S22); \Validaren rezultatelor obtinute prin aproximare logaritmica se face pri ‘rasarea sinterpretarea drepteireprezentative denivelare - logaritm de timp 4 ‘pompare, sau denivelare rezidual-Iogaritm de timp de revenire dleterminarea grosimii swatelor si idenificarea Pe diagrama As - log t, se definese: ca de hava si formatiunea acoperitoare; Spama cepiet a fica de sonda sau de suprafafa pentru determinarea distributie 0183-0 0183-0 Tor si permeabilititi relative, . iparea geotehnicé a roci de baza se va putea realiza prin: 20 gutfel ca 7 ~abscisa timpult ee ¥ Aura conului de depresie Ja momentul t este data de diagrama s-log prin ecuatia dreptei i de sonda si misuritori pe profile geoelecrice penta generala a structurii si permeabiltagit (corelate cu datcle de pentru cazuri speciale