Utilizarea Sistemelor Expert in Promovarea Deciziei Economico-Financiare

DE LA SOCIETATEA
INFORMAŢIONALĂ LA ECONOMIA
BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE
-1-
Utilizarea sistemelor expert în promovarea deciziei economico-financiare
PARTEA I-a
UTILIZAREA SISTEMELOR EXPERT ÎN
PROMOVAREA DECIZIEI ECONOMICO-
FINANCIARE
-2-
Introducere
Odată cu creşterea complexităţii activităţii economice, informatica câştigă
tot mai mult teren, ea devenind indispensabilă în activitatea de gestiune şi
evidenţă contabilă a întreprinderii cât şi a controlului. Diferite programe
informatice facilitează şi acelerează timpul necesar rezolvării cu succes a
problemelor prin oferirea de informaţii economico-financiare optime, necesare
în luarea deciziei. Aceste programe par să fie incapabile în rezolvarea tuturor
problemelor, în care intervin diferite raţionamente, sau unde este necesar să se
facă faţă la situaţii multiple, care nu pot fi specificate a priori.
Multitudinea de situaţii economico-financiare cu care se confruntă o
unitate economică, oportunitatea cu care trebuie luată decizia în rezolvarea
acestora cât şi necesitatea utilizării cunoştinţelor experţilor în economie au
concurat la apariţia sistemelor expert specializate în luarea deciziilor
economico-financiare.
-3-
Inteligenţa artificială este un subdomeniu al informatici destinat dezvoltării

calculatoarelor şi sistemelor de programare menite să imite raţionamentele
minţii omeneşti.
Cercetările în domeniul inteligenţei artificiale se desfăşoară, pe de o parte,
în domeniul sistemelor expert în vederea rezolvării problemelor, a comenzii
roboţilor, a interogării inteligente a bazelor de date şi în elaborarea mediilor de
programare inteligentă. Pe de altă parte, un număr apreciabil de cercetători îşi
desfăşoară activitatea în direcţia recunoaşterii formelor. În acest domeniu se
constată progrese rapide în înţelegerea şi sinteza vorbirii, prelucrarea imaginilor
şi concepţia roboţilor. Pe lângă aceste direcţii de cercetare, nu trebuie însă uitate
cercetările fundamentale care privesc reprezentarea cunoştinţelor, sistemelor
cognitive, învăţarea limbajului natural.
În ultimi ani, în cadrul târgurilor internaţionale, au loc expoziţii cu roboţi
care încearcă să imite cât mai mult instinctele animale şi chiar umane, folosind
inteligenţa artificială.
Folosirea inteligenţei artificiale are tot mai multă aplicabilitate în diverse
domenii de activitate astfel încât putem afirma cu tot mai multă certitudine că
computerul rezolvă cu succes multe situaţii de luare a decizilor optime cu
deosebită promptitudine înlocuind chiar decizia umană.
-4-
Capitolul 1 - Inteligenţa artificială
1.1 Istoricul şi definirea inteligenţei artificiale şi a sistemelor

expert
Inteligenţa artificială este un subdomeniu al informaticii destinat
dezvoltării calculatoarelor şi sistemelor de programe menite să imite mintea
umană.
Termenul de inteligenţă1 vine de la cuvântul latin "intelegere" care
înseamnă a alege dintre, a înţelege, a percepe şi a şti.
În dicţionarele de specialitate găsim prezentat termenul de inteligenţă ca
fiind "capacitatea de a învăţa sau înţelege din experienţă, abilitatea de a
achiziţiona şi memora cunoştinţe, capacitatea de a răspunde rapid şi cu succes la
probleme noi, utilizarea facultăţii de a raţiona în rezolvarea problemelor şi
conducerea activităţilor cu eficacitate". Aceste funcţii sunt de altfel
caracteristice inteligenţei naturale.
Inteligenţa naturală (umană), este considerată, abilitatea umană de a lua
decizii pe baza informaţiilor memorate anterior folosind in acest proces gândirea
şi raţionamentul.
Inteligenţa artificială îşi propune să imite cât mai mult inteligenţa naturală
a oamenilor cu ajutorul computerului.
1 ?
Ioan Andone, Alexandru Ţugui, Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi marketing,
p.12
-5-
Istoria inteligenţei artificiale şi a sistemelor expert2
Semnalmente ale apariţiei sale îşi găseşte izvoarele încă din zorii
civilizaţiei, pot fi sesizate din cele mai vechi timpuri, respectiv în anii 3000-
2778 Î.C., în Egipt, putem considera că s-a realizat primul "sistem expert", pe
hârtie de papirus şi care prezenta diverse tehnici aplicabile în chirurgie. În ani
200 Î.C. chinezii realizau la rândul lor diverse piese automate şi orchestre
mecanice.
Momentul apariţiei inteligenţei artificiale este legată de reuniunea de la
Darmouth College (Hanover New Hampshire) din anul 1956 unde s-a prezentat
programul de demonstare a logicii propoziţiilor "Logic Theorist" de către
Newell, Saw şi Simon. Denumirea consacrată de "Inteligenţă Artificială" a fost
data de către John McCarthz în acelaşi an. În perioada 1959-1960 au apărut şi
primele programe de demonstrare a teoremelor bazate pe logica propoziţiilor.
Explozia ştiinţelor deceniului 1960-1970, a permis elaborarea principiilor
majoritare în cercetarea arborescenţelor şi a unor idei de bază, care sunt utilizate
şi astăzi în cercetarea, în rezolvarea problemelor şi a sistemelor expert. Cărţile
de sinteză ale lui Newell, Simon (1972) şi Nilsson (1971) marchează sfârşitul
acestei perioade. Principalele metode de explorare arborescentă, utilizate şi în
prezent în programele sistemelor expert, provin din această perioadă.
Realizările cercetărilor se concentrează mai ales asupra problemelor cu o
descriere simplă, dar cu complexitate în rezolvare, de exemplu, şahul sau
demonstrarea teoremelor matematice. În aceste domenii programele au rămas
vreme îndelungată sub posibilităţile celor mai buni experţi, ele nefiind capabile
să-i depăşească pe cei mai buni specialişti.
Pare paradoxal faptul că, în domeniul sistemelor expert, problemele care
nu erau foarte clar definite şi care comportau un mare număr de reguli şi de
fapte, cu toate că aveau doar o strategie limită, nu prea au fost abordate.
Cercetătorii erau preocupaţi în primul rând "de probleme a căror enunţ este
2
Guz Benchimol, Pierre Levine, Jean-Charles Pemerol - Sisteme expert în intreprindere, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1993, p.14
-6-
simplu, în care totul este cunoscut cu certitudine şi trebuie construită o

arborescenţă în adâncime şi cu posibilităţi în lăţime".
DENDRAL, este considerat primul program expert care a debutat spre
sfârşitul anilor `60, la Universitatea Stanford, sub conducerea lui B. Buchanan,
E. Feigenbaum şi J. Lederberg. Acest program determina structura dată de o
moleculă, plecând de la spectrul de masă stabilit cu ajutorul unui spectograf.
După anii 1970 preocupările s-au deplasat de la programele şi strategiile
de căutare, spre cercetarea naturii cunoştinţelor.
La începutul anilor `80 s-a elaborat sistemul expert MYCIN la
Universitatea Stanford de către Shortliffe, destinat utilizării sale în domeniul
medical.
Sistemul PROSPECTOR, elaborat de către Duda, Hart, Nilsson împreună
cu o echipa SRI, deschidea o nouă perspectivă în elaborarea sistemelor expert,
făcând totodată trecerea de la perioada de pionierat la sistemele expert
comerciale. Acestea îşi găseau aplicabilitate în toate domeniile de activitate.
Primul limbaj de realizare a sistemelor expert a fost LISP realizat de către
McCarthy în anul 1959. Acest limbaj a fost perfecţionat în decursul anilor şi a
permis ralizarea sistemelor expert MYCIN şi DENDRAL.
În ani `70 apăreau alte limbaje de programare ca: MICRO-PLANNER
realizat în anul 1971 de către Sussman, Wingrad şi Charniak; PLANNER
realizat în anul 1972 de către Hewit; CONNIVER realizat în anul 1972 de către
McDermott şi Sussman.
Tot în această perioadă îşi făcuse apariţia şi limbajele cunoscute sub
denumirea "limbaje orientate spre obiect", printre acestea numărându-se
limbajul SIMULA-67 (realizat în anul 1970 de către Dahl, Mzhrhaug, Nzgaard)
şi SMALLTALK-72 realizat în anul 1976 de către Kay.
În anul 1970 apărea limbajul PROLOG realizat de Alain Comerauer şi
Roussel în Franţa, bazat pe logica predicatelor.
-7-
*
* *
Putem observa că încă de la început s-au elaborat în fapt diverse
instrumente de realizare a sistemelor expert deşi primele programe realizate nu
au fost capabile decât pe departe să atingă scopul propus. DENDRAL un
program de geologie destinat descoperirii zăcămintelor nu a fost niciodată
folosit practic deoarece, experimentele din teren au concluzionat că experţii în
domeniu erau mult mai utili decât simularea pe calculator.
Cercetările ulterioare şi evoluţia sistemelor de calcul însă au creat noi
perspective realizării sistemelor expert astfel încât astăzi se folosesc în foarte
multe domenii de activitate, iar necesitatea lor devenită indispensabilă,au fost
datorate în principal calităţilor superioare pe care le oferă în timp, faţă de orice
expert uman.
1.2. Structura şi funcţionarea unui sistem bazat pe inteligenţa

artificială
Conceperea şi realizarea sistemelor inteligente au avut ca bază de plecare
structura sistemelor naturale de inteligenţă.
Concluzii Concluzii
Concluzii
Soluţii Concluzii
Soluţii
Soluţii
Sfaturi Soluţii
Sfaturi
Sfaturi
Decizii Sfaturi
Decizii
Decizii Decizii
Gândire Interfaţă
Gândire Interfaţă
Informaţii Informaţii
Informaţii Cunoştinţe Informaţii
exteriore de Cunoştinţe exteriore de
exteriore memorate prin Baza de
analizat în de memorate
exteriore
analizat în de
procesul de prin Baza de
cunoştinţe
baza cărora seîn
analizat
procesul de baza cărora seîn
analizat
cunoştinţe
învăţare
iabaza cărora se
decizia învăţare iabaza cărora se
decizia
ia decizia ia decizia
Sistem de inteligenţă naturală Sistem de inteligenţă artificială
-8-
La baza inteligenţei se află cunoaşterea. În cazul inteligenţei artificiale

aceasta este stocată în baza de cunoştinţe sub formă de fapte, concepte,
proceduri şi relaţii iar rolul gândirii este deţinut de interfaţă, care caută în baza
de cunoştinţe, informaţii asemănătoare cu informaţiile primite din exterior, le
analizează prin proceduri de comparare şi elaborează concluzii, sfaturi, soluţii
sau decizii.
Capacitatea de analiză şi luare a deciziilor, a unui sistem de inteligenţă
artificială, este limitată de cunoştinţele pe care acesta le are stocate în baza de
cunoştinţe.
1.3 Câteva comparaţii între programele informatice clasice şi

sistemele de inteligenţă artificială
Inteligenţa artificială a dat o nouă perspectivă şi modalitate de abordare a
informatici privite din umbra scopului urmărit în realizarea sistemelor de
inteligenţă artificială.
Scopul inteligenţei artificiale era determinat de următoarele obiective:
 obiectivul primar - să facă, în general, maşinile mai inteligente;
 obiectivul laureatului Nobel - să înţelegem ce este inteligenţa;
 obiectivul antreprenorial - să facă maşinile mai utile;
Programele clasice prelucrează datele (care trebuie să fie complete)
folosind metode matematice numerice şi algoritmice pentru obţinerea de
informaţii precise referitoare la datele analizate.
Sistemele de inteligenţa analizează informaţiile (care pot fi incomplete)
folosind metode logice şi în principal euristica, oferind rezultate sub formă de
explicaţii, concluzii, sfaturi, soluţii cu privire la informaţiile analizate.
Sistemele inteligente au spre deosebire de cele convenţionale capacitate de
raţionament, o interfaţă cu utilizatorul bazată pe dialog, oferă rezultate incerte şi
-9-
prezintă mobilitate şi adaptabilitate la schimbări prin actualizări în baza de

cunoştinţe.
Exemplu: Un program clasic oferă informaţii concrete despre capitalul
circulant, capitalul fix, cifră de afaceri ale unei firme, exprimate în unităţi
monetare pe când un sistem inteligent poate spune despre aceiaşi firma că a
obţinut o cifră de afacere medie, folosind capitalul circulant cu un randament
bun iar capitalul fix nu a fost utilizat la maximum.
1.4 Aplicaţii ale inteligenţei artificiale

În ultimii ani ai scolului trecut, inteligenţa artificială a primit noi valenţe,
fiind folosită în diverse domenii de aplicabilitate devenind indispensabilă.
Aceasta se folosea cu succes in domenii ca: sisteme expert, rezolvarea
problemelor, prelucrarea limbajului natural, recunoaşterea formelor, robotică,
învăţământul asistat de calculator, etc.
1.4.1 Sistemele expert sunt aplicaţiile cele mai des utilizate, fiind folosite
în toate domeniile de activitate care necesită analiza unei situaţii de către un
expert în domeniu şi luarea de decizii în timp optim. Domeniile de aplicare sunt
foarte diverse, ca de exemplu cel economico-financiar, juridic, management,
militar, industrie, agricultură, geologie, etc.
Metodele şi tehnicile actuale de programare şi dezvoltare a sistemelor
expert permit realizarea de sisteme expert şi multiexpert care sunt mult mai
eficiente prezentând, un grad ridicat de fiabilitate chiar mai bun decât expertul
uman, rezolvând cu succes probleme complexe întru-un timp foarte scurt.
1.4.2. Un alt domeniu unde se foloseşte inteligenţa artificială este cel de

rezolvare a problemelor. Varietatea tematică a problemelor ce pot fi rezolvate
este diversă, putând fi cantonate în domeniului matematicii (rezolvarea de
teoreme şi reducerea formulelor) cât şi în alte diverse sectoare, cum ar fi cele
- 10 -
care apar în domeniul economico-financiar (pentru determinarea factorilor care

concură la neîndeplinirea planului de producţie sau probleme de personal, etc.)
Mai există, de asemenea, sisteme de inteligenţă artificială capabile să verifice
rezultatele muncii din laboratoare sau să simuleze efectele produse de fenomene
naturale (cutremure, furtună, etc.) sau accidentale (accidente rutiere, feroviare,
aviatice, catastrofe, etc.)
1.4.3. S-au efectuat şi se fac în continuare cercetări susţinute şi asidue

pentru îmbunătăţirea comunicării dintre om şi calculator. Diverşi cercetători
încearcă să realizeze această comunicare prin interfeţe care să folosească
limbajul natural folosit zi de zi. Această muncă este îngreunată de necesitatea
mare de resurse necesare acumulării unui dicţionar ce cuprinde asocierea
cuvintelor cheie cu pronunţia acestora. Problemele comunicaţiei în limbaj
natural sunt foarte complexe determinate de timbrul vocal şi semnificaţia
multiplă a cuvintelor.
Rezultatele sunt îmbucurătoare, realizându-se deja diverse sisteme de
recunoaştere a limbajului uman (telefoane cu apelare vocală, editoare de text
care scriu după dictare, traducătoare, etc.).
1.4.4. Sistemele de recunoaştere a formelor sunt capabile să identifice

trăsăturile obiectelor reale sau imaginile acestora, iar informaţia astfel obţinută o
utilizează pentru soluţionarea anumitor probleme.
Tehnologia a permis realizarea de roboţi care au fost trimişi în spaţiul
cosmic, iar rezultatele obţinute au fost peste aşteptări.
Se încearcă de asemenea introducerea tehnologiei robotizate în industria
constructoare de maşini pentru realizarea de autovehicule ce se deplasează fără
şofer, conduse de computere ghidate prin satelit dotate şi cu sisteme de
deosebire a formelor.
- 11 -
Situaţia actuală internaţională zbuciumată de atacurile tot mai frecvente şi

mai diverse ale terorismului, determină căutarea unui răspuns la activitatea de
cercetare pentru realizarea de sisteme de recunoaştere şi deosebire a formelor
umane şi materiale pentru a se asigura securitatea şi integritatea în instituţiile
publice.
1.4.5. Robotica înseamnă dotarea maşinilor cu capacitatea de a funcţiona

independent, fără controlul omului.
Tehnologia a permis realizarea de roboţi pentru utilarea fabricilor,
înlocuind munca manufacturieră, realizându-se astfel un randament sporit.
De asemenea sunt realizaţi roboţi care să lucreze în domenii în care
prezenţa omului ar fi periculoasă (lucru în mină, medii toxice sau cu substanţe
radioactive, lucrul cu explozivi, etc.).
1.4.6. Învăţământul asistat de calculator este un subdomeniu al

inteligenţei artificiale folosit de programele destinate procesului de educare
pentru a oferii studentului, în mod inteligent, accederea pe o treaptă de învăţare
superioară în funcţie de nivelul de cunoştinţe acumulat până la un moment dat.
1.5 Tehnici de realizare a sistemelor de inteligenţă artificială

În timp au fost dezvoltate şi utilizate diferite tehnici de realizare a
sistemelor de inteligenţă artificială 1 cum sunt reţelele neuronale artificiale,
algoritmi genetici, sistemele expert, sistemele fuzzy şi sistemele hibride.
Sistemele neuronale artificiale au apărut în anii `80 şi au la bază
reprezentarea cunoaşterii sub formă de reţele neuronale. Neuronii artificiali sunt
conectaţi între ei şi au un mod de funcţionare inspirat din funcţionarea
neuronilor naturali.
1
p.23-31
- 12 -
Sistemele neuronale sunt folosite atunci când avem de a face cu informaţii

empirice şi nu pot fi folosiţi algoritmi suficienţi de rapizi şi corecţi pentru
prelucrarea acestora. Acestea pot fi folosite pentru soluţionarea problemelor de
marketing bancar, comercializarea titlurilor, evaluarea creditelor, diagnosticul
financiar al firmelor şi optimizării dintre cele mai diverse. Cele mai cunoscute
aplicaţii sunt: sistemul neuronal pentru detectarea fraudelor cu cărţi de credit al
companiei Visa Internaţional şi sistemul neuronal CHRIS (Card Holder Risk
Indentification Service), care identifică tranzacţiile efectuate în staţiile de
benzină, achitate tot cu cărţi de credit şi raportează eventuale fraudele.
Sistemele inteligente bazate pe algoritmi genetici sunt inspirate din
funcţionarea sistemelor biologice şi se bazează pe încurajarea soluţiilor capabile
să rezolve o problemă şi penalizarea soluţiilor fără succes. Repetarea lor de
foarte multe ori aduc rezultate notabile în optimizarea soluţionării problemelor
cu mulţi parametri. Au fost obţinute rezultate bune prin utilizarea lor în
selectarea personalului, selectarea portofoliilor, comerţul cu titluri, afaceri
financiare, evaluării creditelor, detecţiei fraudelor şi predicţiei falimentului.
Sistemele fuzzy se bazează pe logica fuzzy şi dispun de mare flexibilitate,
obţinându-se astfel rezultate foarte bune în majoritatea domeniilor de activitate
începând cu recunoaşterea scrisului de mână şi terminând cu evaluarea
creditelor.
Logica fuzzy se bazează pe atribuirea obiectelor de caracteristici bine
determinate (de exemplu: o maşină poate fi scumpă sau ieftină).
Unul dintre cele mai cunoscute sisteme inteligente care folosesc logica
fuzzy este "Fuji Bank" din Tokio, specializat în comerţul cu titluri de credit pe
termen scurt, conţine aproximativ 200 reguli de producţie fuzzy. Acesta
funcţionează încă din anul 1993 şi aduce lunar câştiguri de aproximativ 800.000
USD.
Sistemele hibride au apărut ca o necesitate datorată complexităţii
operaţiilor pe care trebuie să le realizeze un sistem inteligent. Acestea
- 13 -
înglobează două sau mai multe tehnici de realizare a sistemelor inteligente.

Părţile componente ale unui sistem hibrid raportează fiecare rezultatul unei
alteia astfel încât rezultatul final să fie cel mai bun.
Bursa din Londra a finalizat un produs numit MonITARS (Monitoring
Insider Trading an Regulatory Surveillance) folosit pentru supravegherea celor
peste 100.000 tranzacţii zilnice şi depistarea afacerilor dubioase. Acest sistem
este realizat prin combinarea tehnologiei algoritmilor genetic, logica fuzzy şi
reţelele neuronale.
1.6. Avantaje ale inteligenţei artificiale în domeniul

economico-financiar
Inteligenţa artificială adaugă un surplus de utilitate calculatoarelor, acestea
putând fi folosite, pe lângă programele clasice de ţinere a evidenţei, (realizate de
obicei în limbaje de gestiune a datelor), în manipularea şi interpretarea datelor în
scopul luării deciziei. După cum bine se cunoaşte, volumul tot mai mare de date
utilizate în domeniul economico-financiar fac indispensabilă folosirea sistemelor
inteligente pentru management şi a sistemelor de sprijinire a deciziei. Acestea au
rolul de interogare a bazelor de date şi de sintetizare a informaţilor astfel încât să
vină în sprijinul managerului în luarea deciziilor.
Un loc aparte îl ocupă sistemele expert care joacă un rol important în
politicile manageriale asupra cunoaşterii referitoare la: competitivitatea firmei,
calitatea totală, rapiditatea reacţiei faţă de competitori, reducerea costurilor,
coerenţă şi dinamism în comportament.
Un alt segment al economiei influenţat de inteligenţa artificială este
folosirea pe scară largă a roboţilor industriali care fac munca mai competitivă,
realizând în acelaşi timp un randament foarte ridicat.
- 14 -
Inteligenţa artificială a avut un impact major asupra dezvoltării

economice. Odată cu dezvoltarea acesteia s-a manifestat un grad de
complexitate în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a tuturor activităţilor .
De asemenea inteligenţa artificială are un grad de perisabilitate mai redus
decât inteligenţa naturală, un cost mai mic (cu toate că se cheltuieşte foarte mult
pentru realizarea ei, odată realizată, se poate multiplica într-un număr infinit de
exemplare), poate fi actualizată uşor si poată fi folosită perioadă lungă de timp.
Aplicaţiile inteligenţei artificiale în domeniul economico-financiar sunt în
principal cele destinate pentru: desfacerea produselor bancare şi a celor din
domeniul asigurărilor, piaţa de capital, investiţiile de portofoliu, supravegherea
bancară, planificare, proiectare, diagnostic financiar, gestiunea resurselor
umane, contabilitate şi audit, impozitare, control şi monitorizare.
- 15 -
Capitolul 2 - Sisteme expert pentru

promovarea deciziilor manageriale
Mediul concurenţial reprezintă principala provocare pentru orice

întreprindere. Confruntată cu probleme tot mai complexe, întreprinderea
modernă trebuie să răspundă rapid şi corespunzător la ceea ce reprezintă
progresul tehnico-ştiinţific şi schimbarea rapidă a condiţiilor în care îşi
desfăşoară activitatea. Acumularea în timp, datorată cercetărilor permanente în
domeniul economic, a tot mai multe informaţii şi soluţii în rezolvarea situaţiilor
neprevăzute apărute în activitatea economică a întreprinderii şi care face tot mai
greoaie luarea unei decizii rapide.
Sistemele expert în domeniul economico-financiar vin în sprijinul
managerului în procesul de luare a deciziilor. Scopul acestora este de
reproducere de către calculator a raţionamentelor umane, astfel încât
conducătorii pot să ia decizii în rezolvarea problemelor economice la un
moment dat, în timp oportun, înlocuind cu succes experţii în domeniu.
Funcţiunea de bază a sistemelor expert este raţionamentul ele putând fi
definite chiar ca fiind programe informatice capabile să reproducă
raţionamentul.
Principalele moduri de raţionament folosite sunt:
- deducţia care permite să se obţină concluzii plecând de la reguli ale căror
premise sunt verificate;
- inducţia care conduce la reguli plecând de la observaţii parţiale
determinate adesea de scheme predefinite.
- 16 -
Cele două moduri de raţionament prevăzute pot fi utilizate într-un mod

analitic (se descompun raţionamentele în submodule mai uşor de analizat), sau
într-un mod sintetic (se reunesc raţionamentele pentru a forma un modul
comun).
Un sistem expert poate fi definit prin următoarele caracteristici 1:
 din punct de vedere conceptual un sistem expert vizează reconstituirea
raţionamentului uman pe baza expertizei efectuate de către experţi;
 sistemul expert dispune de cunoştinţe cu ajutorul cărora poate
desfăşura activităţi intelectuale;
 sistemele expert sunt concepute şi realizate pentru exploatarea
cunoaşterii dintr-un domeniu particular numit domeniul problemei;
 sistemele expert dispun de metode de invocare a cunoaşterii şi
exprimarea expertizei, comportându-se ca un "asistent inteligent";
 ca nivel de realizare informatică, sistemele expert se bazează pe
principiul separării cunoaşterii (baza de cunoştinţe) de programul care
o tratează (motorul de interfeţe);
 sistemele expert sunt capabile să memoreze cunoaşterea , să
stabilească legăturile între cunoştinţe şi să infereze concluzii, soluţii,
recomandări, sfaturi, respectiv cauzele unor fenomene şi situaţii pe
baza faptelor şi prelucrării cunoaşterii incerte.
2.1. Caracteristicile sistemului expert

Sistemele expert încercând să imite expertul uman prezintă
următoarele caracteristici2:
 cunoştinţele sunt independente de mecanismul de raţionament; se
introduc în vrac, nu depind unele de altele, iar modificarea unui
element nu influenţează raţionamentul;
1
Ioan Andone, Alexandru Ţugui, Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe - bănci şi marketing,
Editura Economică, pagina 10.
2
Zaharie Dorin, Pavel Năstase - Sisteme expert, Editura Dual Tech, 1993, pagina 9, 10
- 17 -
 spre deosebire de programarea clasică, unde trebuie să se descrie

explicit toate prelucrările într-o manieră statică, unde trebuie să se
descrie explicit toate prelucrările într-o manieră statică, sistemul
expert se caracterizează printr-o abordare declarativă în care se
specifică cunoştinţele (independente unele de altele) care vor fi
exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament;
 sistemul expert să fie capabil să explice raţionamentele făcute şi să
argumenteze soluţiile obţinute într-o manieră asemănătoare expertului
uman;
 cunoştinţele manipulate de sistemul expert sunt în principal de natură
simbolică spre deosebire de programele clasice care utilizează
preponderent date numerice;
 sistemele expert trebuie să fie capabile să gestioneze baze de
cunoştinţe de volum mare şi să trateze cunoştinţele inexacte şi
incomplete;
 sistemul expert utilizează metode empirice bazate pe experienţă, care
conduc la soluţiile cele mai bune;
 sistemul expert este specializat într-un anumit domeniu şi nu în
rezolvarea unei singure probleme, (de exemplu în cazul programelor
clasice).
2.2. Structura sistemului expert

Un sistem expert trebuie să îndeplinească următoarele obiective:
 să preia cunoştinţele informaţiile de la expert;
 să stocheze cunoştinţele;
 să permită un dialog prietenos cu utilizatorul;
 să furnizeze informaţiile solicitate de utilizator;
- 18 -
 să solicite altor programe (SGBD, programe utilitare) date şi

informaţii pe baza cărora oferă beneficiarului soluţii, sfaturi,
recomandări, explicaţii;
 să fie solicitat de alte programe pentru furnizarea de informaţii într-un
anumit domeniu;
 să fie capabil să primească informaţii din mediul fizic exterior prin
senzori de captare;
 să fie capabil să acţioneze dispozitive şi instrumente în funcţie de
decizia pe care a luat-o la un moment dat.
Plecând de la obiectivele pe care trebuie să le îndeplinească un sistem
expert putem preciza că acesta are următoarea structură:
 baza de cunoştinţe;
 modul explicativ;
 motor de interfeţe;
 modul de achiziţie a cunoaşterii;
 interfaţa de dialog;
Pe baza materialelor bibligrafice de specialitate studiate, ne permitem să
încercăm a prezenta în continuare, o reprezentare grafică a structurii generale a
unui sistem expert.
- 19 -
STRUCTURA UNUI SISTEM EXPERT
EXPERT
Cognitician
Sistem
Modul de achiziţie a Expert
cunoştinţelor
Baza de Baza de
cunoştinţe fapte
Motor de Modul
interfeţe explicativ
Interfaţă de dialog (utilizator)

Utilizatori
Program apelant Beneficiari Dispozitive, instrumente
SGBD, prog.
Program apelat Senzori de captare
utilitare
- 20 -
După cum se observă în figura de mai sus, rolul sistemului expert este de
a prelua cunoştinţele de la expertul în domeniu, le stochează în baza de
cunoştinţe sub formă de piese de cunoaştere şi le redă utilizatorului sub formă de
explicaţii, decizii, sugestii, informare.
Baza de cunoştinţe este destinată pentru stocarea (memorarea)
cunoştinţelor specializate într-un anumit domeniu, preluate de la expertul uman,
sub formă de piese de cunoaştere care descriu situaţii evidente, fapte reale sau
ipotetice precum şi euristici.
Reprezentarea cunoştinţelor se face în mai multe moduri, dintre care cele
mai des folosite sunt: reţele semantice, regulile de producţie şi cadrele. Atunci
când cunoaşterea este memorată sub forma regulilor de producţie, baza de
cunoştinţe conţine două componente: baza de reguli şi baza de fapte.
Baza de fapte conţine datele unei probleme concrete care urmează să fie
rezolvată (formularea problemei) precum şi faptele rezultate în urma
raţionamentelor efectuate de motorul de interfaţă asupra bazei de cunoştinţe.
Baza de reguli înglobează relaţiile între fapte, necesare la formarea
raţionamentului.
Motorul de interfeţe este un program sau chiar un circuit integrat cu rol
de a prelucra cunoştinţele din baza de cunoştinţe, în funcţie de informaţiile
primite de la utilizator, oferind acestuia în final rapoarte, texte, grafice şi liste
afişate pe ecran sau listate la imprimantă.
Motorul de interfeţe este în acelaşi format din două componente principale:
sistemul de administrare al bazei de cunoştinţe şi procesorul de interfeţe
simbolic.
Sistemul de administrare al bazei de cunoştinţe se ocupă cu ordonarea,
actualizarea şi căutarea în baza de cunoştinţe după anumite linii de raţionament.
Procesorul de interfeţe simbolic are rolul de a furniza liniile de
raţionament.
- 21 -
Interfaţa de dialog cu utilizatorii constituie elementul de legătură între

sistemul expert şi utilizatori. Aceasta trebuie să ofere o grafică prietenoasă,
folosind un limbaj adaptat la specificul utilizatorului.
Precizăm că drept utilizator al sistemului expert poate fi considerat, fie o
persoană care consultă sistemul expert într-o anumită problemă, un alt program
care apelează sistemul expert pentru obţinerea de anumite informaţii utile în
procesarea pe care o realizează sau diverse mecanisme şi instalaţii care pot fi
acţionate în urma deciziei luate de sistemul expert.
De asemenea se cuvine a mai face precizarea că interfaţa de dialog poate fi
folosită de către sistemul expert pentru procurarea de informaţii utile pentru
luare a deciziei. Aceasta poate fi folosită pentru punerea în legătură a sistemului
expert cu diverse programe, aparate, instrumente, senzori care îi furnizează
informaţii utile în luarea deciziei.
După aprecierea unanimă a specialiştilor în domeniu, interfaţa de dialog cu
utilizatorii este recomandată să asigure funcţionarea sistemului expert în
următoarele trei moduri de lucru:
 modul de lucru folosit de utilizatorii care beneficiază de rezultatele
sistemului expert în activitatea pe care o desfăşoară;
 modul de lucru folosit de utilizatori experţi care verifică şi
actualizează baza de cunoştinţe;
 modul de lucru cu utilizatorii studenţi, care folosesc sistemul expert în
procesul de învăţare.
În prezent mediile de dezvoltare a sistemelor expert permit realizarea
interfeţelor de dialog sub formă de meniuri, comenzi şi pictograme oferind o
grafica uşor de folosit şi intuitivă utilizatorului.
Modulul explicativ este componenta soft a sistemului expert care oferă
utilizatorului explicaţii cu privire la soluţiile problemei, erorile sau neajunsurile
apărute în procesul de luare a deciziei.
- 22 -
Modulul de achiziţie a cunoştinţelor are rolul de a permite actualizarea

bazei de cunoştinţe. Cogniticianul (inginerul care se ocupă cu achiziţionarea
cunoştinţelor necesare funcţionării unui sistemului expert) achiziţionează
cunoştinţele de la expertul uman prin diferite căi şi mijloace actualizând baza de
cunoştinţe folosindu-se de interfaţa cu aceasta oferită de către modulul de
achiziţie a cunoştinţelor. În viitor se întrevede realizarea modulelor de achiziţie a
cunoaşterii care conferă posibilitatea actualizării bazelor de cunoştinţe
folosindu-se limbajul natural, ceea ce va duce la o realizare rapidă a unui sistem
expert.
Munca de procurare şi implementare a cunoştinţelor în baza de cunoştinţe
este un proces complex şi de durată care necesită mai multe sarcini ce trebuie
avute în vedere respectiv: identificarea problemei de rezolvat, conceptualizarea
şi structurarea cunoştinţelor, verificarea, validarea şi îmbogăţirea sistemului.
2.3. Modul de funcţionarea a unui sistem expert.

Pentru explicarea modului de funcţionare a unui sistem expert, ne vom
referii la tehnicile folosite de acesta pentru selectarea cunoştinţelor din baza de
cunoştinţe necesare în luarea deciziei.
Baza de cunoştinţe este actualizată de către cognitician cu informaţii
primite de la expertul în domeniu. Acestea trebuiesc prelucrate înaintea
implementării pentru a putea fi recunoscute de către sistemul expert.
Baza de cunoştinţe stochează cunoştinţe în baza de fapte (sub formă de
informaţii, pe baza cărora sistemul expert ia decizia) şi reguli (care descriu
raţionamentul folosit în luarea deciziei).
Baza de fapte stochează toate informaţiile, posibile, despre un anumit
obiect prin atribuirea acestuia de caracteristici, de exemplu:
dobânda este mare, inflaţia este mică, mediul social este bun, etc.
Regulile sunt folosite în procesul de luare a deciziei ca raţionament, de
exemplu:
- 23 -
Dacă inflaţia este mică şi

Dacă dobânda este mare
atunci
se urmăreşte economisirea
altfel
se urmăreşte a se face investiţii
Regulile sunt formate din condiţii şi concluzii. Logica folosită de sistemele
expert este bazată pe afirmaţii: "dacă condiţiile sunt adevărate atunci concluziile
sunt adevărate" sau "dacă există concluzii care sunt adevărate atunci condiţiile
trebuie să fie adevărate".
La stocarea cunoştinţelor în baza de fapte şi în procesul de raţionament,
sistemul expert, foloseşte operatori logici (AND, OR, NON, APARŢINE, etc),
operatori matematici (*, /, +, -, %, etc) şi propoziţii. De asemenea în procesul de
implementare a cunoştinţelor şi concepere a raţionamentului, trebuie ţinut cont
de regulile de ortografie şi folosire a parantezelor, utilizate în matematică şi în
logică, pentru ierarhizarea operaţiilor1 care au loc, cât şi a proprietăţilor acestora
(comutativitate, asociativitate, etc).
Un rol important în procesul de funcţionare al sistemului expert îl are
motorul de interfeţe care realizează căutarea si selectarea faptelor precum şi
regulilor care contribuie la procesul de luare a deciziei.
Scopul este soluţia problemei care se pune iar sistemul expert trebuie să ia
o decizie în acest sens. De exemplu - în această perioadă este mai bine să
economisesc sau să fac investiţi?
Modul de căutare a motorului de interfeţe poate fi reprezentată prin grafuri.
În funcţie de strategia de căutare folosită de sistemul expert, acesta poate fi
prezentat în următoarele ipostaze:
1
Într-o operaţie matematică ordinea de efectuare a operaţiilor este: ridicare la putere şi radical; înmulţire şi
împărţire, adunare şi scădere.
- 24 -
 motorul cu căutare înainte - folosit atunci când domină scopurile

iar căutarea se face pe principiul dacă condiţiile sunt adevărate
atunci concluziile sunt adevărate;
FAPTE SCOPURI
Condiţii Soluţii ale problemei
 motorul cu căutare înapoi - folosit atunci când domină faptele iar

căutarea se face pe principiul dacă concluziile sunt adevărate atunci
condiţiile sunt adevărate;
FAPTE SCOPURI
Condiţii Soluţii ale problemei
 motorul cu căutare în adâncime - motorul caută o regulă folosind

concluzia anterioară ca faptă până când concluzia devine una din
soluţiile la problema de rezolvat;
1
Modul de căutare este dat de ordinea
arcelor (1, 2, 3, 4, 5, 6). Vârfurile arcelor
4 5
3 şi 6 sunt concluziile finale sau soluţiile
2
problemei de rezolvat
- 25 -
 motorul cu căutare pe laterală - motorul caută mai întâi toate

regulile care folosesc faptele ce le are la dispoziţie în acel moment.
1
4
Modul de căutare este dat de ordinea

2 3
arcelor (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7). Vârfurile
5
arcelor 6 şi 7 sunt concluziile finale sau
soluţiile problemei de rezolvat
6
Funcţionarea sistemului expert este controlată de motorul de interfeţe. În

funcţie de scopul avut de utilizator, motorul de interfeţe selectează din baza de
reguli, regulile ce trebuiesc aplicate pentru rezolvarea problemei propuse pentru
a fi soluţionată. În funcţie de regulile avute la dispoziţie, motorul de interfeţe
alege din baza de fapte, faptele ce servesc ca şi condiţii la regulile selectate
anterior. În urma aplicării regulilor se nasc noi fapte ce actualizează baza cu
fapte veridice. În funcţie de cunoştinţele avute la dispoziţie motorul dialoghează
prin intermediul interfeţei de dialog cu mediul exterior (utilizatori, senzori, alte
programe informatice) pentru procurarea de noi cunoştinţe necesare în luarea
deciziei. În momentul în care scopul a fost atins sau baza de reguli aplicabile s-a
terminat, procesul de căutare ia sfârşi iar faptele din baza de fapte veridice sunt
trimise modului explicativ, pentru întocmirea raportului explicativ.
Un posibil model de funcţionare a unui sistem expert poate fi considerat şi
cel prezentat în "schema de funcţionare" de mai jos.
- 26 -
Interfaţă
Bază de Reguli
utilizator
fapte
Scop
Faptă
nouă Filtrar
Filtrar
e
e
Motor de
Fapte veridice interfeţe Reguli
cu scopul
aplicabile
propus
Există
NU - Stop reguli
ciclul aplicabile
Modul DA - Se reia
explicativ ciclul
Raport
explicativ Schema de funcţionare a unui sistem expert
2.4. Realizarea unui sistem expert.

Procesul de realizare a unui sistem expert poate fi sintetizat în parcurgerea
următoarelor trei faze: Dezvoltarea, consultarea şi îmbunătăţirea sistemului
expert.
Faza de dezvoltare a sistemului expert constă în realizarea părţilor
componente ale sistemului expert (baza cunoştinţelor, motor de interfeţe, modul
explicativ, modul de achiziţionare a cunoaşterii şi interfeţele de dialog utilizator)
de către analişti programatori, cât şi în achiziţionarea cunoaşteri de la experţi în
- 27 -
domeniu sau din alte surse şi implementarea acestora în baza de cunoştinţe de

către cognitician.
Acest proces este cea mai grea şi complexă activitate, care se desfăşoară
pe o perioadă lungă de timp şi la care participă expertul, cogniticianul, analistul
programator şi utilizatorul final.
Expertul în domeniu este caracterizat printr-un nivel superior de cunoştinţe
şi aptitudini care îi permite rezolvarea calitativ superioară, în raport cu ceilalţi, a
problemelor specifice domeniului aprobat. În plus, ca actor implicat în
constituirea unui sistem expert, el trebuie să dispună de capacităţile necesare de
comunicare, în sensul transmiterii cunoştinţelor sale relevante, precum şi
disponibilităţi, ca timp şi voinţă, de a face accesibilă expertiza pe care o deţine.
Inginerul de cunoştinţe (cogniticianul) este factorul central, care cumulează
activităţile de proiectare, elaborare, exprimare şi implementare a sistemului
expert. Denumirea atribuită acestuia evidenţiază focalizarea activităţii sale pe
cunoştinţele aferente problemei abordate. Principalele atribuţii ale inginerului de
cunoştinţe sunt: evaluarea problemei, intervievarea experţilor, identificarea
metodelor de rezolvare a problemelor, alegerea soluţiei software, scrierea în cod,
testarea sistemului, revizuirea sistemului, integrarea sistemului în contextul de
lucru, întreţinerea sistemului. Ponderea principală revine atribuţiilor referitoare
la achiziţia, modelarea şi organizarea cunoştinţelor.
Analistul programator este persoana care desfăşoară activitatea de
programare a sistemului expert realizând părţile componente ale acestuia (baza
de cunoştinţe, motorul de interfeţe, modulul de achiziţionare a cunoştinţelor,
modulul explicativ, interfaţa utilizator).
La realizarea sistemului expert se folosesc generatoare de sistem expert
care pot fi setate în funcţie de domeniul utilizat la parametri optim de utilizare.
Acestea asigură funcţionarea sistemului având structurate din punct de vedere
fizic părţile componente ale unui sistem expert, rămânând în seama
cogniticianului activitatea de achiziţionare şi implementare a cunoştinţelor.
- 28 -
Utilizatorul final are, în cazul sistemelor expert, un rol mai puţin pregnant
în raport cu cel care îi revine în alte acţiuni de informatizare; astfel el poate
contribui la procesul de achiziţie a cunoştinţelor şi de definitivare a aplicaţiilor
oferite de sistem. În analiza rezultatelor furnizate de sistemul expert, utilizatorul
final promovează criterii dependente de nivelul său de participare la actualizarea
bazei de cunoştinţe a sistemului:
 cei cu nivel înalt de participare sunt sensibili la ambiguitatea
formulării deciziilor;
 pentru ceilalţi utilizatori, acceptarea recomandărilor sistemului, în
special a celor care amendează propriul punct de vedere, depinde de
autoritatea şi credibilitatea celor care au constituit sistemul.
Principalele probleme ce intervin în colectarea tuturor cunoştinţelor
necesare constituirii modelelor conceptuale şi a bazei de cunoştinţe sunt:
 lipsa de sintetizare iniţială, consecinţă a faptului că în exercitarea
activităţii sale expertul nu are nevoie să-şi exteriorizeze cunoştinţele;
 tendinţa firească de omitere a cunoştinţelor generale care aparţine
fondului comun al profesiei sau domeniului respectiv (cunoştinţe de
bun simţ) şi care pentru expertul uman sunt subînţelese;
 existenţa mai multor surse de cunoştinţe;
 dificultatea de a indentifica, din masa de cunoştinţe, pe cele necesare
sau relevanţe;
 necesitatea de a colecta un număr mai mare de excepţii şi de cazuri
nespecifice pentru a putea conferi suficientă flexibilitate viitorului
sistem; nu trebuie uitat că, spre deosebire de aplicaţiile informatice de
gestiune tradiţională, un sistem expert îţi propune, prin definiţie, să
rezolve probleme nestructurate sau slab structurate în care excepţiile
sunt frecvente;
- 29 -
Colectarea cunoştinţelor se poate realiza pe cale manuală sau automată.

Principalul procedeu de culegere este interviul, folosit frecvent şi în crearea
aplicaţiilor informatice convenţionale.
 automatizarea achiziţionării cunoştinţelor presupune definirea unor
instrumente informatice care să asigure următoarele servicii:
 asistarea expertului în transmiterea directă a cunoştinţelor sale, fără a
mai fi necesară participarea altei persoane (în speţă, a cogniticianului);
 sprijinirea cogniticianului în culegerea mai eficientă a cunoştinţelor, în
special în cazul problemelor de mari sau complexitate ridicată;
inducţia automată, adică generarea automată de reguli de producţie pe
baza uni set exemple sau cazuri formulate de expert sau chiar a
conţinutului unei baze de date nespecifice.
Achiziţionarea şi descrierea cunoştinţelor este o activitate complexă ce
constă în:
 identificarea obiectelor, conceptelor sau noţiunilor folosite; această
identificare nu trebuie înţeleasă aici numai ca o enumerare ci ca un
proces de atribuire de indentificatori unici şi de rezolvare a
problemelor legate de eventualele ambiguităţi, de sinonimii şi
omonimii;
 descrierea obiectelor, conceptelor sau noţiunilor folosite, prin
precizarea atributelor şi a valorilor relevante ale acestora, care îmbracă
de foarte multe ori o exprimare pronunţat calitativă, de genul "bun",
"excelent", "mediocru", "opus", "contrar", relevanţa, la rândul ei, este
apreciată prin prisma percepţiei persoanei sau persoanelor a căror
expertiză urmează a fi captată şi este, în consecinţă, supusă
subiectivismului;
 organizarea cunoştinţelor, care constă în indentificarea şi prezicerea
reţelelor ierarhice sau de clasificare ale obiectivelor, conceptelor sau
noţiunilor folosite de către experţi; cu acest prilej pot fi stabilite care
- 30 -
sunt conceptele primare şi cele derivate precum şi relaţiile de transfer

succesoral dintre ele.
Cunoştinţele colectate în cadrul acestei etape nu sunt direct utilizate: ele
urmează a fi structurate şi exprimate în forma adecvată metodei de reprezentare
a cunoştinţelor şi a particularităţilor motorului de inferenţe.
Faza de consultare cuprinde activitatea pe care o desfăşoară utilizatorul
sistemului expert în procesul de exploatare al acestuia după ce a fost dezvoltat şi
validat de către comisia de omologare.
Consultarea sistemului expert se face de către utilizator prin adresarea de
întrebări specifice domeniului de activitate. Sistemul acceptă întrebările oferind
răspunsuri sub formă de explicaţii, sugestii, sfaturi, concluzii, etc.
Răspunsurile pe care le dă sistemul expert sunt determinate de baza de
cunoştinţe de care acesta dispune capacitatea motorului de interfeţe pe care o are
de a căuta în baza de cunoştinţe şi euristicile folosite de acesta pentru selectarea
răspunsului adecvat situaţiei impuse.
Faza de îmbunătăţire, a sistemului expert, constă în activitatea ce se
desfăşoară pe timpul exploatării pentru actualizarea bazei de cunoştinţe cu
informaţiile şi datele noi apărute în domeniu, precum şi cea de îmbunătăţire a
motorului de interfeţe cu noi metode şi principii de luare a deciziei.
Această activitate este desfăşurată de persoana care se ocupă cu
întreţinerea şi exploatarea sistemelor expert.
2.5. Câteva aplicaţii în domeniul economico-financiar ale

sistemelor expert.
Aşa după cum am subliniat anterior, aplicaţiile sistemelor expert sunt din
cele mai variate, găsindu-şi rolul şi locul într-o multitudine de domenii.
Promptitudinea şi rapiditatea de rezolvare a problemelor apărute în activitatea
cotidiană desfăşurată, uşurinţa de utilizare şi consultare de către manageri în
- 31 -
acţiunile pentru luarea deciziei optime duc practic la indispensabilitatea acestora

şi în domeniul economico-financiar.
Aria de cuprindere în care se utilizează acestea este determinată în
principal de funcţiile pe care le îndeplinesc sistemele expert.
 Funcţia de control şi monitorizare - controlul inteligent al sistemelor;
 Funcţia de depanare şi reparare - recomandă corecţii ale deficienţelor
funcţionării sistemelor;
 Funcţia de proiectare - proiectarea produselor şi sistemelor;
 Funcţia de diagnostic şi întreţinere - localizează erorile de funcţionare
şi recomandă corecţiile necesare;
 Funcţia de instruire - Îmbunătăţeşte performanţele celor care învaţă
folosind strategiile CAI (Computer Asisted Instruction);
 Funcţia de interpretare - clarificarea unor situaţii, inferarea situaţiilor
noi pe baza semnalelor de la senzori;
 Funcţia de planificare - dezvoltă scheme de activitate orientate spre
scop (obiective);
 Funcţia de predicţie - inferarea unor situaţii probabile pe baza
informaţiilor deja cunoscute;
 Funcţia de simulare - deducerea consecinţelor acţiunilor sau a
evenimentelor declanşate de către sistemul însuşi;
 Funcţia de clasificare (taxonomie) - organizarea entităţilor
(obiectivelor) pe clase/categorii;
 Funcţia de selecţie - Identificarea celei mai bune alternative dintr-o
listă de posibilităţi.
Domeniile de activitate în care sistemele expert îşi găsesc pregnant
utilitatea sunt:
 Medicină şi biologie - se folosesc cu precădere funcţiile de diagnostic
şi întreţinere;
 Geologie şi geologie;
- 32 -
 Agricultură şi agronomie;
 Tehnică şi sisteme tehnice - se folosesc funcţiile de diagnostic,
întreţinere, depanare, reparare, control şi monitorizare;
 Domeniul economic şi financiar-contabil - se folosesc funcţiile de
planificare, predicţie, simulare, selecţie, diagnostic.
 Chimie, biochimie, militar, etc. - se folosesc funcţii de planificare şi
interpretare;
 Informatică şi inginerie - se folosesc funcţiile de control şi
monitorizarea sistemelor complexe;
Revenind la domeniul economic şi financiar-contabil putem spune că au
fost realizate numerose sisteme expert acoperind şi uşurând munca desfăşurată
cu precădere acelora din domeniul asigurărilor şi al băncilor.
Activităţile mai importante unde sistemele expert îşi găsesc aplicabilitate în
domeniul economic şi financiar contabil sunt:
 În producţie, sistemele expert fiind folosite pentru:
 conducerea roboţilor industriali şi atelierelor flexibile de
producţie;
 CAM, CIM (Computer Aided Manufacturing/Computer
Integrated Manufacturing)
 diagnosticul şi întreţinerea sistemelor;
 controlul calităţii;
 controlul proceselor în timp real;
 În domeniul finanţelor, sistemele expert sunt folosite pentru:
 consiliere plasamentele financiare;
 gestiunea impozitelor;
 marketing financiar;
 diagnostic financiar;
 acordare de credite;
 planificare financiară;
- 33 -
 gestiune portofolii, etc.

 Pentru gestiunea resurselor, sistemele expert îşi găsesc aplicaţia
în:
 evaluarea funcţiilor;
 stabilirea baremurilor;
 selecţia personalului;
 determinarea profitului;
 pensionare;
 instruire, etc.
 În marketing, sistemele expert se folosesc pentru:
 evaluarea potenţialului pieţei;
 analiza forţei şi slăbiciunilor concurenţei;
 gestiunea reţelelor de distribuţie;
 alegerea mediilor publicitare, etc;
 În domeniul asigurărilor, sistemele expert sunt utilizate pentru:
 garanţii;
 vânzări;
 rezolvare reclamaţii;
 analize actuariale;
 plasamente investiţionale;
 gestiune portofolii.
 În activitatea bancară, sistemele expert ocupă primul loc pentru:
 confruntare clienţi-produse;
 evaluare riscuri;
 acordarea de credite comerciale;
 gestiune portofolii;
 audit colateral;
- 34 -
 evaluarea creditelor;
 tranzacţii bancare;
 prezentare încasări din vânzări;
 declaraţii bancare;
 gestiune datorii;
 schimburi cu străinătatea;
 gestiune acreditive, etc.
 În activitatea de brokeraj, sistemele expert îşi aduc o importantă
contribuţie la:
 analize investiţii;
 prelucrare tranzacţii;
 sprijin comercial;
 gestiune risc;
 vânzări;
 oportunitate arbitraj;
 monitorizare preţ-acţiune;
 schimburi cu străinătatea;
 gestiunea ratei dobânzii.
 În domeniul financiar contabil, sistemele expert se folosesc
pentru:
 auditing;
 planificarea impozitelor întreprinderii;
 determinarea impozitului pe profit;
 contabilitate financiară şi contabilitate de gestiune.
- 35 -
2.6 Sisteme multiexpert

Un manager, în procesul de conducere, în funcţie de decizia pe care o are
de luat trebuie să consulte unul sau mai mulţi experţi în domenii diferite.
Costurile ridicate ale comisioanelor percepute de către aceşti experţi, coroborat
cu timpul mare afectat în consultarea acestora şi a conflictelor apărute pe
parcursul soluţionării problemei datorate viziunilor diferite asupra problemei au
dus la necesitatea realizării sistemelor multiexpert ca o soluţie alternativă.
Sistemele multiexpert sunt sistemele care înglobează cunoştinţa a mai
multor experţi în domenii diferite şi sunt destinate soluţionării problemelor ce
necesită un grad ridicat de performanţă.
Arhitectura unui sistem multiexpert1 are la bază arhitectura unui sistem
expert şi respectă principiile:
 conţine mai multe module de cunoaştere, similare bazelor de
cunoştinţe din sistemele expert;
 motorul (motoarele) de interfeţe trebuie să fie separate de module
de cunoaştere;
 modularitatea cunoaşterii trebuie să rămână validă la metanivelul
expertizei. Adăugarea, modificarea sau ştergerea unui modul de
cunoaştere nu trebuie să afecteze direct alte module din sistem;
 funcţionarea globală a sistemului trebuie să permită aflarea soluţiei
optime la o problemă pusă, (dacă există);
 procesul inferenţial care a condus la rezultat să fie similar
raţionamentului uman. Acest principiu înseamnă că ordinea
intervenţiei fiecărui modul de cunoaştere respectă pe aceea a
experţilor, a cărei reflectare o reprezintă. De fapt, aceasta este şi
restricţia principală pentru rezolvare. În sistem multiexpertiza
constituie o reţea de module de cunoaştere, cu cuplare slabă, în care
1
Bielawski, L., Lelelnd, R., Inteligent Systems design, John WilleZ, New Zork. pag. 25
- 36 -
nici un modul nu poate avea o vedere generală şi completă asupra

reţelei pentru a servi ca arbitru şi supraveghetor;
Problema care trebuie rezolvată poate avea unul sau mai multe scopuri ce
sunt soluţionate împreună sau separat de către modulele sistemului expert.
O atenţie deosebită se cere la realizarea sistemelor multiexpert pentru:
comunicarea între bazele de cunoştinţe;
modul de soluţionare a problemei;
organizarea cunoaşterii în sistemul multiexeprt.
2.7. Strategii folosite în implementarea sistemelor expert într-o

întreprindere
În prezent, în lume, se practică patru strategii principale de implementare a
sistemelor expert în întreprindere1:
1. Folosirea unor sisteme expert de mică dimensiune pentru activităţi
inteligente implementate pe microcalculatoare compatibile IBM PC/PS;
2. Folosirea unor sisteme expert de mărime medie implementate pe
microcalculatoare şi staţii de lucru destinate consultanţei şi transferului
expertizei;
3. Folosirea unor sisteme expert mari dezvoltate pentru maşini LIPS sau
pentru staţii de lucru de mare capacitate;
4. Utilizarea unor sisteme expert inteligente în produse informatice clasice
pentru calculatoare mari.
Fiecare dintre strategiile prezentate mai sus au avantaje şi dezavantaje în
ceea ce privesc costurile, beneficiile, echipamentele folosite, timpul de
implementare şi dezvoltare cât şi personalul calificat în exploatarea acestora.
Din această cauză este necesar combinarea lor şi alegerea în funcţie de resursele
disponibile şi nevoia de rezolvare a problemelor, strategia cea mai eficientă.
1
I. Andone, A. Ţugui - Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi marketing, Ed.
Economică, pag. 80, 81
- 37 -
Există mai multe variante de utilizare a sistemului expert într-o

întreprindere:
 înlocuirea completă a sistemului uman;
SISTEM
problema consultanţă (sfat)
EXPERT
consultanţă (sfat)
 înlocuirea parţială a expertului uman;
SISTEM
EXPERT
EXPERT
consultanţă (sfat)
UMAN
 asistarea expertului uman;
SISTEM
EXPERT
EXPERT
UMAN
 asistarea unei aplicaţii informatice clasice;
APLICAŢIE
utilizator raport
INFORMATICĂ
SISTEM
EXPERT
- 38 -
 integrarea într-o aplicaţie informatică clasică;
SISTEM
EXPERT
utilizator raport
APLICAŢIE
INFORMATICĂ
 interfaţa de intrare într-o aplicaţie informatică;
SISTEM APLICAŢIE
utilizator raport
EXPERT INFORMATICĂ
 interfaţă de ieşire dintr-o aplicaţie informatică;

raport
APLICAŢIE SISTEM
utilizator consultaţie
INFORMATICĂ EXPERT
sfat
 utilizarea în scop de instruire şi documentare;
SISTEM sfaturi, consultaţii,

utilizator
EXPERT reţete, explicaţii
- 39 -
Capitolul 3 - Limbaje de programare şi

medii de dezvoltare a sistemelor expert
Inteligenţa artificială şi sistemele expert fac parte, aşa cum am mai arătat,
ca origine, din marea familie a informaticii. Pentru generarea şi dezvoltarea
acestora, la fel ca software-ul clasic, sunt folosite limbaje de programare şi
generatoare de sisteme expert.
Diferenţa dintre un limbaj de programare (Pascal, Prolog, LISP) şi un
generator de sisteme expert constă în capacitatea generatoarelor de a dezvolta un
sistem expert pe baza unui dialog interactiv cu programatorul, simplificând
foarte mult munca de programare a principalelor elemente componente ale
sistemului expert. Generatoarele de sisteme expert includ limbaje de programare
pentru inteligenţa artificială de nivel mai înalt decât limbajele de programare a
sistemelor expert. Natura specializată a acestor medii de dezvoltare le
recomandă pentru construirea sistemelor expert, dar nu şi pentru o programare
cu scop general, universal. Din această cauză sunt dese situaţiile în care anumite
funcţii trebuie elaborate în limbaje de programare procedurale.
Principalul element distinctiv, funcţional, al unui mediu de dezvoltare a
sistemelor expert faţă de un limbaj de programare procedurală constă în
focalizarea reprezentării astfel1:
 limbajul de programare se concentrează pe tehnicile mai flexibile şi
mai robuste de reprezentare a datelor şi de manipulare a acestora;
1 ?
ed. Economică, 1999, p.257;
- 40 -
 prin contrast, mediile de dezvoltare a sistemelor expert se focalizează

pe cele mai flexibile şi mai robuste metode de reprezentare a
cunoaşterii;
 paradigma programării procedurale oferă un singur nivel de abstracţie
implementat prin metoda ca: operatori, structuri de control etc., în care
datele şi metodele sunt intercondiţionate;
 paradigma sistemelor expert oferă două niveluri de abstractizare:
abstracţia datelor şi abstracţia cunoaşterii
Mediile de dezvoltare a sistemelor expert separă datele sau cunoştinţele de
metodele lor de manipulare. De exemplu, într-un sistem expert bazat pe reguli,
faptele sunt abstracţii ale datelor, iar regulile sunt abstracţii ale cunoaşterii.
În prezent, cercetările în problematica mediilor de dezvoltare a sistemelor
expert sunt orientate în patru mari direcţii1:
 limbaje de programare şi instrumente pentru ajutor în programare;
 medii şi instrumente generale pentru sisteme expert;
 medii şi instrumente specifice problemei;
 medii şi instrumente specifice domeniului.
În principiu, orice mediu de dezvoltare a sistemelor expert trebuie să
întrunească următoarele trăsături2:
 să fie puternic, mentenabil şi să dispună de limbaje standardizate;
 să posede biblioteci bine dotate cu cod sursă, cod obiect şi cunoştinţe
în domeniu;
 să utilizeze staţii de lucru şi platforme cu caracteristici grafice de
înaltă rezoluţie, color, cu ferestre multiple şi actualizare rapidă;
 să dispună de instrumente software pentru utilizare uşoară;
 să utilizeze cele mai bune echipamente de intrare;
 comunicarea intre procese să fie standardizată şi flexibilă;
1
Giarratano, J., Rilez, G., Expert Szstems. Principles and Programming, Designing Expert Systems using
CLIPS, PWS Pub., Boston, 1993 p.175;
2
Puppe, F., Szstematic Introducţion to Expert SZstems Springer, Berlin, 1993, P.12
- 41 -
 interfaţa de dialog să fie prietenoasă şi uniformă;

 să dispună de editoare capabile să trateze module de program cu
structură individuală;
 după dezvoltare pe cele mai bune medii de programare, sistemul să
poată fi translatat în limbaje şi maşini mai potrivite ca viteză şi
memorie de lucru.
Experienţa informatică actuală1 sugerează că este preferată utilizarea unui
produs program comercializat în scopul rezolvării unor probleme, decât să se
construiască un nou produs program. Astfel, orientarea generală în selectarea
unei paradigme constă în a considera mai întâi paradigmele procesurale, datorită
faptului că s-a acumulat o mare experienţă în acest domeniu şi, numai dacă,
efectiv, problema nu se poate soluţiona cu programe procedurale, să treacă la
paradigme neprocedurale, cum este şi aceea a inteligenţei artificiale.
Sistemele expert, fiind un subdomeniu al inteligenţei artificiale, s-au creat
medii şi instrumente specializate pentru dezvoltarea lor, precum şi limbaje de
inteligenţă artificială.
În prezent, pe piaţa internaţională software se găsesc foarte multe limbaje
de programare şi generatoare de sisteme expert. Oferta acestora se găseşte pe
Internet în site-urile de prezentare ale firmelor producătoare.
Pentru achiziţionarea unui generator de sisteme expert trebuie avut în
vedere următoarele caracteristic:
 domeniul de activitate în care acesta poate fi folosit;
 sistemul de operare sub care lucrează;
 caracteristicile ce trebuie să le îndeplinească computerul pe care
trebuie să ruleze sistemul expert;
 modul de achiziţie şi implementare al cunoştinţelor;
 metodele de căutare în baza de cunoştinţe;
 tipul de proceduri folosite;
1
ed. Economică, 1999, p.250;
- 42 -
 numărul de reguli pe care acesta le acceptă;

 preţul de achiziţie.
*
* *
În continuare prezentăm câteva generatoare de sisteme expert ce sunt
comercializate pe piaţa internaţională1:
ACQUIRE - este un mediu complet pentru dezvoltarea şi întreţinerea
aplicaţiilor inteligente. Este un instrument hibrid care lucrează cu obiecte
structurate, reguli de producţie şi tabele de decizie. Dispune de posibilităţi de
gestiune a cunoaşterii incerte, elaborare de rapoarte şi autodocumentarea bazelor
de cunoştinţe în mediul hipertext. Funcţionează sub toate sistemele de operare
compatibile IBM-PC/PS. Este produs de Aquired Inteligence Inc., Victoria,
Canada. Informaţii despre produs se pot obţine pe Internet la adresa
http://www.com/ai.
ART Enterprise - este un generator expert bazat pe reguli de producţie şi
obiecte structurate, integrate cu baze de date la nivelul întreprinderii. Controlul
în baza de cunoştinţe se face numai înainte. Este produs de Brightware inc.,
Novatto Ca, U.S.A. Informaţii despre produs se pot obţine pe Internet la adresa
http://www.brightware.com.
CBR Express - Este o familie de generatoare de sisteme expert care
realizează regăsirea informaţiei bazate pe cazuri. Din anul 1999 generatorul K-
Commerce se comercializează pentru aplicaţii inteligente şi comerţul electronic.
Produsul este realizat de Interface Corporaţion, Segmeda, CA, USA iar
informaţii se pot obţine la adresa de pe Internet http://www.interference.com
Comdalec - mediu de dezvoltare a sistemelor expert în timp real care
dispune de o arhitectură deschisă şi raţionament bazat pe timpi. Prezintă o
1
ed. Economică, 1999, p.419-426;
Guy Benchimol, Pierre Levine, Jean-Charles Pomerol, Sisteme expert în intreprindere, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1993, p.159-196.
- 43 -
configuraţie orientată spre obiect şi are interfeţe cu baze de date şi diverse

dispozitive de intrare ieşire. Generatorul este produs de Comdale Technologies
Inc., Toronto, Canada. Informaţii despre acest produs se pot găsi pe Internet la
adresa http://www.comdate.com.
C-PRS (Procedural Reasoning System in C) – este primul generator de
sistem expert care implementează tehnologia raţionamentului procedural. Poate
fi instalat pe platforme multiple sub orice sistem de operare şi oferă posibilitatea
lucrului în timp real în aplicaţii de diagnostic şi supraveghere a reţelelor de
telecomunicaţii, controlul roboţilor mobili, controlul traficului aerian şi alte
aplicaţii în care intervin cereri şi restricţii pentru monitorizarea sistemelor în
timp real. Generatorul este produs de către ACT Tehnologies LABEGE, Franţa
iar informaţii de aspre acesta sunt disponibile apelând la E-mail:
cprs@ingenia.fr.
CPR (Case-base Problem resolution) – este un generator produs de către
The Halery Entreprise, Inc., Sewcklez, PA, U.S.A. destinat aplicaţilor de
rezolvare a problemelor bazate pe cazuri. Informaţiile despre acest produs sunt
disponibile pe Internet la adresa http://www.haley.com.
CxPERT – este un generator de sisteme expert care produce cod C. Acest
generator de sisteme este produs de Software Plus Ltd. Crofton , MD, U.S.A.
DClass – este un generator de sisteme expert pentru scop decizional folosit
în aplicaţii de producţie bazate pe arbori decizionali. Acest generator este produs
de CAM Software, Orem, UT, U.S.A.
The Easz Reasoner – este un sistem inteligent de tip CBR (Case Based
Retrieval) care oferă memorie asociativă adaptivă, regăseşte cazuri similare
dintr-o memorie dată pentru un caz nou, extinde interogările de tip QBE,
indexează bazele de date folosind arbori decizionali, maximează informaţii prin
minimizarea complexităţii, realizează o mare diversitate de regăsiri în bazele de
date voluminoase. Acesta este produs de către The Halery Entreprise, Inc.,
- 44 -
Sewcklez, PA, U.S.A. iar informaţii despre acest produs se pot obţine pe
Internet la adresa http://www.haley.com.
ECLIPSE – este un generator de sisteme expert de tip CLIPS (NASA)
care realizează în principal comparări orientate pe date, suport scopuri multiple
şi reprezentări raţionale şi obiectuale pentru integrarea cu SGBD-uri de tip
dBASE. Acesta este produs de către The Halery Entreprise, Inc., Sewcklez, PA,
U.S.A. iar informaţii despre acest produs se pot obţine pe Internet la adresa
http://www.haley.com.
Exsys CORDVID - este un generator de sisteme expert care poate fi
folosit eficient pentru dezvoltarea aplicaţiilor în domeniul economico-financiar.
Poate realiza aplicaţii integrate şi hibride cu bazele de date şi calculul tabelar,
programare liniară, logica fuzzy, reţele neuronale. Este produs de EXSYS Inc.
Albuquerque, NM, USA. Informaţiile despre acest produs sunt disponibile pe
Internet la adresa http://www.exsysinfo.com.
Gensym’s G2 – este un generator de sisteme expert, orientat spre obiect,
pentru aplicaţii de monitorizare, diagnosticul şi controlul evenimentelor
dinamice în medii on-line. Acest produs este realizat de Gensym Corporation,
Cambridge, MA, U.S.A. având informaţii disponibilela
http://www.gensym.com.
HUGIN System – este un generator de sisteme expert aplicabile în
domenii caracterizate de incertitudine. Generatorul dispune de un sistem
deductiv bazat pe probabilităţi, aplicabil la reţelele complexe în care domină
relaţiile de tip cauză-efect. Acest produs este realizat de Huggin Expert A/S
Alborg O, Danemark. Informaţii utile despre acest produs se pot obţine accesând
pagina de Internet http://www.hugin.dk.
Exemplele pot continua cu multe alte generatoare de sisteme expert care
sunt disponibile pe piaţa internaţională.
- 45 -
Capitolul 4 - INVEST ~ O aplicaţie

practică a sistemelor expert în economie
4.1. Descrierea sistemului expert INVEST

Pe timpul desfăşurării activităţii, o societate comercială se confruntă cu
diverse situaţii economice care pot pune în dificultate procesul de conducere şi
de luare a deciziei la un moment dat.
După cum bine se cunoaşte, situaţia economică a unei firme poate fi
stabilită cu ajutorul indicatorilor economico - financiari folosiţi în diagnosticul
financiar al acesteia.
Scopul analizei economico-financiare este de a stabili diagnosticul
financiar al unei firme pentru atingerea următoarelor obiective:
 aprecierea principalelor rezultate financiare obţinute;
 aprecierea modului de constituire, a structurii, a surselor şi a
utilizărilor de resurse;
 evidenţierea modalităţilor de realizare a echilibrului financiar;
 examinarea randamentului capitalului investit;
 aprecierea riscului de exploatare, financiar şi de faliment;
 analiza valorii firmei.
Aceste informaţii sunt utilizate atât de către personalul din interiorul firmei
(conducător, acţionari, salariaţi) cât şi de alte persoane, din exteriorul firmei,
- 46 -
(potenţiali investitori, bănci pentru acordarea împrumuturilor, companii de

asigurări, parteneri, etc.).
Analiza financiară a unei firme se realizează în toate cazurile de către
specialişti de regulă experţi în domeniul economico-financiar.
Sistemul expert de diagnostic financiar al unei firme înlocuieşte cu succes
expertul din domeniul financiar-economic oferind consultanţă în procesul de
conducere al firmei şi informaţii utile pentru mediul extern şi de colaborare al
firmei.
Scopul declarat al sistemului expert este de a furniza concluzi necesare
pentru informarea:
 conducătorului firmei cu privire la modul de gestionare a resurselor
firmei şi strategiile ce le poate folosii în corectarea sau menţinerea unui
grad ridicat de rentabilitate al firmei;
 actualilor şi potenţialilor acţionari despre performanţele
managementului, reflectat în creşterea valorii întreprinderii şi implicit
asupra avuţiei acestora;
 cu privire la resursele financiare al firmei şi perspectiva dezvoltării sau
expansiunii, realizării de investiţii, angajării unei lupte concurenţiale;
 firmelor de asigurări cu privire la riscul la care se expune firma în
procesul de desfăşurare a activităţii
 mediului bancar cu date referitoare la gradul de îndatorare, lichiditate
şi solvabilitatea cât şi gradul de risc la care este supusă firma în
desfăşurarea activităţii, necesare în acordarea de împrumuturi acesteia;
 necesitatea fundamentării deciziilor de participare pe piaţa financiară,
în condiţiile dezvoltării şi diversificării acesteia.
Baza de cunoştinţe a sistemului expert trebuie să deţină informaţii cu
privire la:
 bilanţul contabil;
 active imobilizate;
- 47 -
 active circulante;
 conturi de regularizare şi asimilare;
 prime privind rambursarea obligaţiilor;
 capital propriu;
 provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
 datorii;
 conturi de regularizare de profit.
 bilanţul financiar:
 active imobilizate nete;
 active circulante;
 capital permanent;
 datorii pe termen scurt.
 bilanţul funcţional:
 ciclul de investiţii;
 ciclul de exploatare;
 ciclul de finanţare;
 contul de profit şi pierdere:
 cifra de afaceri;
 venituri din exploatare;
 cheltuieli din exploatare;
 venituri financiare;
 cheltuieli financiare;
 venituri excepţionale;
 cheltuieli excepţionale;
 rezultatul curent;
 rezultatul net al exerciţiului;
 număr de personal:
 personal direct productiv;
- 48 -
 personal TESA;
precum şi la relaţiile care se află între principalii indicatorii economico-
financiari:
 indicatori de structură:
 imobilizări nete în total activ;
 stocuri în total activ;
 alte active circulante în total activ;
 disponibilităţi în total activ;
 creanţe în total activ;
 capital propriu în total pasiv;
 capital propriu în total activ;
 capital propriu în total pasiv;
 capital permanent în total pasiv;
 datorii pe termen lung în total pasiv;
 datorii pe termen scurt în total pasiv;
 datorii de exploatare în total pasiv;
 gradul de îndatorare;
 autonomia financiară pe termen lung;
 indicatori de echilibru:
 indicatori ai fondului de rulment:
o gradul de acoperire a activelor imobiliare (GAAI);
o GAAI cu capital permanent;
o GAAI cu capital propriu;
o fondul de rulment;
o fondul de rulment de exploatare;
o fondul de rulment propriu;
o fondul de rulment propriu;
o fondul de rulment împrumutat;
- 49 -
o rata de finanţare a nevoii de fond de rulment;

o gradul de acoperire a activelor circulante de fondul de
rulment;
o gradul de acoperire a stocurilor de fondul de rulment;
 indicatori ai trezoreriei:
o trezoreria imediată;
o trezoreria relativă;
o lichiditatea generală;
 indicatori de gestiune:
 viteza de rotaţie a capitalurilor:
o viteza de rotaţie a capitalului economic angajat;
o viteza de rotaţie a activelor imobilizate;
o viteza de rotaţie a activelor circulante;
o viteza de rotaţie a capitalurilor proprii;
o viteza de rotaţie a capitalurilor permanente;
o viteza de rotaţie a stocurilor;
o viteza de rotaţie a creanţelor;
o viteza de rotaţie a datoriilor de exploatare;
 indicatorii de rentabilitate:
 rentabilitatea economică brută;
 rentabilitatea economică netă;
 rentabilitatea financiară brută a capitalurilor permanente;
 rentabilitatea financiară netă a capitalurilor permanente;
 rentabilitatea financiară brută a capitalurilor proprii;
 rentabilitatea financiară netă a capitalurilor proprii;
 efectul de (levier);
 efectul de levier (brut).
- 50 -
INVEST - este elaborat ca proiecţie a viziunii proprii asupra unui sistem

expert cu scopul de a sprijinii decizia unui întreprinzător de a face investiţii într-
o firmă cât şi câteva recomandări cu privire la restabilirea economico-financiară
a firmei în cazul în care aceasta se află într-o situaţie dificilă.
Principalele obiective (scopuri) şi informaţii pe care le oferă acest sistem
INVEST, sunt legate de:
 situaţia financiară a firmei, căreia sistemul expert îi acordă o
notă de la 1 la 10 în funcţie de rentabilitatea generală a firmei,
gradul de risc la care se supune în desfăşurarea activităţii şi
stadiul acesteia în care se află (de creştere economică,
maturitate economică sau declin economic);
 stadiul economic în care se află firma (de creştere economică,
maturitate economică sau declin economic);
 rentabilitatea financiară a firme (foarte mică, mică, mare,
foarte mare);
 gradul de risc la care se supune firma (risc foarte mic, risc mic,
risc mare, risc foarte mare);
 decizia de a investi în această firmă în funcţie de rentabilitatea
oferită şi gradul de risc la care se supune poate fi: excepţională,
foarte bună, bună, rea, foarte rea);
 sugestii cu privire la modalităţi de rentabilizare a activităţii
desfăşurate şi reducere a riscului.
Analiza financiară pe care o face sistemul expert INVEST se reduce la
analiza rentabilităţii firmei şi analiza riscului firmei.
Principalii indicatori economico financiari folosiţi de sistem pentru analiza
rentabilităţii firmei sunt:
 rentabilitatea economică;
 rentabilitatea financiară;
 valoarea dobânzii nominale.
- 51 -
În analiza riscului se au în vedere toate aspectele legate de analiza riscului

economic, riscului financiar şi riscului de faliment.
Principalii indicatori folosiţi de sistemul expert INVEST pentru stabilirea
riscului sunt:
 excedentul de trezorerie;
 lichiditatea;
 solvabilitatea;
 gradul de îndatorare.
Aceşti indicatori urmează să fie analizaţi pe larg în subcapitolele ce
urmează împreună cu relaţiile dintre ei şi contribuţia pe care o au la stabilirea
raportului decizional.
Sistemul expert INVEST mai foloseşte informaţii referitoare la valoarea
curentă a activelor nete faţă de perioada precedentă necesare pentru a stabili
stadiul de dezvoltare economică în care se găseşte firma (stadiul de creştere
economică, stadiul de maturitate economică sau stadiul de declin economic.
4.2. Interfaţa utilizator şi principali indicatori folosiţi în luarea

deciziei
Aceasta este o interfaţă prietenoasă oferită de generatorul de ecrane a
mediului de dezvoltare a sistemelor expert „EXSYS Profesional”, Ex Design.
Lansarea în execuţie a mediului de dezvoltare a sistemelor expert „EXSYS
Profesional” se face, după ce acesta a fost în pralabil instalat pe calculator,
accesând iconul aferent de pe desktop-ul sistemului de operare „Windows”.
Accesul la generatorul de ecrane ExDesign, a mediului de dezvoltare se
face prin accesarea opţiuni ExDesign din meniul vertical Options al acestuia.
Generatorul de ecrane ExDesign permite realizarea de interfeţe întâlnite în
mod obişnuit la sistemele informatice care rulează în sistemul de operare
„Windows”. Interfaţa este formată din ferestre decorate cu obiecte (push button,
- 52 -
radio, button, check box, slide bar, edit box, line, arrow, oval, retangle, rounded
rect, text, mousebox. PCX, list meters, pi graph) cărora li se poate atribui diverse
acţiuni asupra variabilelor sau calificatorilor din baza de cunoştinţe a sistemului
expert. Ferestrele şi obiectele aferente acestora se pot colora prin apelarea
butonului Color, care va activa o fereastră ce permite selectarea culorii atât
pentru literă cât şi pentru fond oferind posibilitatea realizării de ecrane
atrăgătoare şi uşor de utilizat.
Ecranul de prezentare al generatorului de sisteme expert EXSYS Profesional
Pentru accesarea sistemului expert INVEST este necesar lansarea în

execuţie a generatorului de sisteme expert EXSYS Profesional şi deschiderea
fişierului invest.rul folosind opţiunea Open din meniul File al acestuia.
Lansarea în execuţie a programului expert se face prin intermediul opţiunii
Options, run din meniul sistemului.
Ecranul de început al sistemului prezintă tema şi autorul acestuia. Pentru
a continua rularea sistemului este necesar apăsarea tastei Enter.
- 53 -
Ecranul de început al sistemului expert
Sistemul începe rularea prin afişarea unui ecran de întâmpinare care face o
prezentare sumară a sistemului şi a regulilor de folosire a acestuia.
Ecranul de întâmpinare al sistemului expert INVEST este: „Acest
program ajutã un investitor în luarea deciziei de a face investiţii într-o firmã.
Foloseşte ca informaţii de luare a deciziei principalii indicatori economico-
financiari. Sugestiile oferite de acest program au un grad ridicat de certitudine.
Acest program răspunde doar la situaţii economice reale.”
- 54 -
Ecranul de întâmpinare al sistemului expert INVEST
Pentru a continua rularea sistemului expert este necesar apăsarea butonului

„Continue”.
Sistemul expert va continua rularea prin prezentarea unor ecrane de dialog
cu utilizatorul cu ajutorul cărora se va informa de principalii indicatori
economico-financiari ai firmei necesari în luarea deciziei.
Primul ecran se informează despre tipul de investiţie pe care investitorul
doreşte să o facă: o investiţie pe termen scurt (sub un an de zile), o investiţie pe
termen mediu (între un an şi 5 ani) sau optează pentru o investiţie pe termen
lung (investiţia se face pentru o perioadă mai mare de 5 ani).
Informaţiile, obţinute din acest ecran, sunt necesare pentru calificarea
investiţiei în funcţie de rentabilitate şi gradul de risc la care se supune
investitorul.
- 55 -
Ecran de dialog cu utilizatorul pentru selectarea termenului investiţiei
Următoarea întrebare pe care sistemul o pune în cadrul dialogului avut cu

utilizatorul este: "Activele imobiliare nete, actuale ale firmei, faţă de perioada
precedentă au o valoare:". Răspunsul la această întrebare este disponibil prin
alegerea uneia din opţiunile:
 mai mică - activele imobiliare nete actuale au o valoare mai mică decât
activele imobiliare nete din perioada precedentă;
 aproximativ egală - activele imobiliare nete actuale au o valoare
aproximativ egală cu activele imobiliare nete din perioada precedentă;
 mai mare - activele imobiliare nete actuale au o valoare mai mare faţă
de activele imobiliare nete din perioada precedentă.
Informaţiile se pot obţine prin compararea valorii activelor imobiliare din
bilanţul contabil aflate în rubricile: exerciţiul financiar curent şi exerciţiul
financiar precedent.
- 56 -
Informaţiile sunt necesare pentru stabilirea fazei economice în care se află

firma:
 faza de creştere economică;
 faza de maturitate economică;
 faza de declin economic ;
În cazul în care valoarea activelor imobiliare nete curente este mai mare
decât valoarea activelor imobiliare nete ale exerciţiului precedent, firma se află
în faza de creştere economică. Aceasta foloseşte capitalul propriu şi cel
împrumutat pentru a face investiţii în active imobiliare. Este de aşteptat ca
acţiunile deţinute la o firmă care se află în perioada de creştere să nu aducă
dividende, deoarece aceasta investeşte profitul obţinut pentru dezvoltare
(folosirea profitului pentru investiţii este mai ieftină decât creditele obţinute din
diverse surse de finanţare, iar randamentul firmei pe termen lung este mai mare).
Atunci când valoarea activelor imobiliare nete, curente sunt aproximativ
egale cu activele imobiliare nete ale exerciţiului precedent, firma se află în
- 57 -
perioada de maturitate. Acţiunile acestei firme aduc dividende din profitul pe

care îl obţine.
Atunci când valoarea activelor imobiliare nete, curente sunt mai mici ca
activele imobiliare nete ale exerciţiului precedent, firma se află în perioada de
declin economic. Aceasta a recurs la vânzarea de active imobiliare pentru
restrângerea activităţii sau pentru plata datoriilor curente pe care le are.
Investiţia în această firmă are un grad ridicat de risc pe termen lung. Se pot face
speculaţi la bursă prin cumpărarea şi vânzarea acţiunilor pe termen scurt.
Rentabilitatea economică este definită ca raport între rezultatul
exerciţiului înainte de deducerea sarcinilor financiare (respectiv dobânzi şi
impozite) şi capitalurile permanente ale firme.
Rezultatul brut al exerciţiului

Re = ———————————— x 100
Capitaluri investite
- 58 -
Valoarea procentuală a rentabilităţii economice se poate alege de pe o grilă

culisată şi poate lua valori între 0% şi 100%.
Rentabilitatea economică reflectă performanţa firmei independent de
modul de finanţare şi sistemul fiscal iar aceasta trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii1:
 să fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a
dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe care şi l-au asumat
furnizorii de capital (acţionari şi creditorii unităţii); dacă societatea are
o rată de rentabilitate economică mai mare decât rata dobânzii la
capitalurile împrumutate, atunci firma poate beneficia de efectul levier
(de pârghie financiară) al îndatorării, în caz contrar îndatorarea devine
consumatoare de capital propriu, având loc "efect de măciucă"
 să asigure menţinerea substanţei economice a unităţii, păstrarea valorii
sale, ceea ce este garantat dacă rata economică este mai mare decât
rata inflaţiei.
Principalele măsuri ce se impun pentru creşterea ratei sunt:
 sporirea ratei de rentabilitate comercială prin creşterea volumului
activităţii, modificarea structurii activităţii în favoarea unora cu
profitabilitatea mai mare, reducerea cheltuielilor de exploatare,
creşterea preţurilor de desfacere bazată pe îmbunătăţirea calităţii;
 accelerarea vitezei de rotaţie a capitalului investit prin optimizarea
structurii capitalului investit, reducerea duratei şi costurilor
investiţiilor în curs de execuţie, creşterea ponderii imobilizărilor fixe
active, reducerea nivelului stocurilor şi duratei ciclului de fabricaţie
pentru producţia în curs de execuţie, reducerea nivelului stocurilor şi a
duratei livrărilor pentru produsele finite, reducerea nivelului creanţelor
şi a duratei medii de încasare.
Valoarea procentuală optimă a rentabilităţii economice este 25 %.
1
Lorant Eros-Stark, Ioan Marius Pantea -Analiza situaţiei financiare a firmei, ed Economică, p.239
- 59 -
Rentabilitatea financiară este definită ca raport între rezultatul net al

exerciţiului şi capitalurile proprii ale firme.
Profitul net al exerciţiului

Rf = ———————————— x 100
Capitaluri proprii
Rentabilitatea economică reflectă remunerarea netă a capitalurilor proprii,

adică arată cât profit net revine capitalurilor proprii. Rata măsoară randamentul
utilizării capitalurilor proprii, adică plasamentul financiar pe care acţionarii l-au
făcut prin cumpărarea acţiunilor firmei.
Rata rentabilităţii financiare trebui să fie superioară ratei medii a dobânzii,
pentru a face acţiunile firmei mai atractive şi pentru a creşte cursul lor pe piaţa
bursieră. Rentabilitatea financiară este influenţată de modul de procurare a
capitalului, fiind sensibilă la structura financiară, respectiv la situaţia îndatorării
societăţii.
Măsuri de creştere a rentabilităţii firmei:
- 60 -
 sporirea rentabilităţii comerciale, adică modificarea profitului net într-

un ritm superior modificării cifrei de afaceri, prin reducerea
cheltuielilor de exploatare, sporirea volumului de activitate, folosirea
unui regim favorabil de calcul al amortizării şi al provizioanelor;
 sporirea vitezei de rotaţie a capitalurilor investite, dinamica cifrei de
afaceri trebuind să devanseze dinamica propriilor capitaluri, ceea ce
înseamnă fructificarea superioară a capitalului;
 creşterea gradului de îndatorare, dacă rentabilitatea economică este
mai mare decât costul mediu al capitalului împrumutat.
Valoarea optimă a rentabilităţii financiare este dacă aceasta este mai mare
decât rata dobânzii de pe piaţă.
Ecranul de dialog cu utilizatorul de mai sus, cere introducerea ratei

dobânzii pe piaţă, sau rata dobânzii de referinţă pentru calculul rentabilităţii
financiare a firmei.
- 61 -
Sistemul expert INVEST mai necesită introducerea ratei dobânzii

practicate pe piaţă ca sistem de referinţă pentru calculul rentabilităţii financiare a
firmei, aceasta înglobând rata dobânzii reale şi rata inflaţiei.
În raport cu rata dobânzii practicate pe piaţă, sistemul expert INVEST
concluzionează că rentabilitatea financiară poate fi:
 mică - dacă rentabilitatea financiară a firmei este mai mică decât
dobânda practicată pe piaţă;
 satisfăcătoare - dacă rentabilitatea financiară a firmei este mai mare
decât dobânda practicată pe piaţă şi mai mică decât dobânda practicată
pe piaţă + 6 %;
 mare - dacă rentabilitatea financiară a firmei este mai mare decât
dobânda practicată pe piaţă + 6% şi mai mică decât dobânda practicată
pe piaţă + 12 %;
 foarte mare - dacă rentabilitatea financiară a firmei este mai mare decât
dobânda practicată pe piaţă + 12%.
Trezoreria netă a firmei reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la

dispoziţia firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu
financiar.
Trezoreria netă la un moment dat permite determinarea echilibrului
financiar între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment.
Trezoreria netă = Fond de rulment - Necesarul de fond de rulment
Valoarea acesteia poate fii:
 pozitivă - este determinată de fondul de rulment superior
necesarului de fond de rulment. Se asigură astfel posibilitatea
efectuării de plasamente şi a deţinerii de disponibilităţi băneşti.
Firma se află într-o situaţie favorabilă, cu menţiunea că nu
întotdeauna o trezorerie pozitivă este semnul unei situaţii
favorabile, deoarece scopul întreprinderii este antrenarea resurselor
- 62 -
în activităţi eficiente. Pe termen scurt trezoreria pozitivă înseamnă

realizarea echilibrului financiar, dar pe termen lung ar putea
semnifica insuficienţa utilizării lichidităţilor cu efecte negative în
remunerarea capitalului (costul de oportunitate)
 negativă - evidenţiază un dezechilibru financiar, când nevoia de
fond de rulment nu poate fi finanţată în întregime din resurse
permanente, apelându-se la credite pe termen scurt.
Rata lichidităţii curente exprimă capacitatea firmei de a-si achita

obligaţiile curente pe seama activelor curente. Valoarea cesteia se calculează
prin raportarea activelor curente la pasivele curente ale firmei.
Active curente
Lichiditate curentă = ———————— x 100
Pasive curente
- 63 -
Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:

 valoarea minimă acceptată a acestui indicator este 100 %, sub această
valoare, firma se află în pericolul incapacităţii de plată. Firma în acest
caz trebuie să apeleze la credite pe termen scurt pentru a dispune de
lichidităţi necesare acoperiri datoriilor.
 valoarea maximă acceptată a acestui indicator este 200%, peste
această valoare, firma nu utilizează în mod corespunzător activele
curente. În această situaţie firma poate face investiţii pe termen scurt
pentru a obţine o rentabilitate mai bună.
Rata lichidităţii imediate apreciază măsura în care datoriile exigibile pe

termen scurt pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti şi creanţe; pune
în corespondeţă elementele cele mai lichide ale activului cu datoriile pe termen
scurt.
Active curente - stocuri
Lichiditate imediată = ——————————— x 100
Pasive curente
- 64 -
Valorile de referinţă ale acestui indicator sunt:

 valoarea minimă acceptată a acestui indicator este 75 %, sub
această valoare, firma se află în pericolul incapacităţii de
plată. Firma în acest caz trebuie să apeleze la credite pe
termen scurt pentru a dispune de lichidităţi necesare acoperiri
datoriilor;
 valoarea maximă acceptată a acestui indicator este 125 %,
peste această valoare, firma nu utilizează în mod
corespunzător activele curente. În această situaţie firma poate
face investiţii pe termen scurt pentru a obţine o rentabilitate
mai bună.
Raportul de solvabilitate generală al firmei arată măsura în care activele

totale proprii ale firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei. Se calculează ca
raport între capitalul propriu firmei şi total activ
- 65 -
Capital propriu
Indicele de solvabilitate = ——————— x 100
Total activ
Valoarea minimă acceptată a indicatorului este de 35 %. Sub această

valoare firma poate intra în incapacitate de plată a datoriilor pe termen mediu şi
lung. Conducerea firmei trebuie să prevadă eventualele dezechilibre ce pot apare
în balanţa de plăţi şi să ia măsuri de reeşalonare a datoriilor.
Valoarea optimă a indicatorului este de 50 %.
O valoare prea mare a indicatorului indică posibilitatea firmei de a face
împrumuturi pe termen mediu şi lung pentru investiţii în vederea dezvoltării.
Gradul de îndatorare al firmei evidenţiază politica de finanţare a

întreprinderii, respectiv modul în care aceasta atrage resurse pentru a-şi acoperi
necesităţile. Acesta se exprimă ca raport între capitalul propriu şi cel
împrumutat.
- 66 -
Capitalul împrumutat
Gradul de îndatorare = —————————— x 100
Capitalul propriu
Valoarea optimă a acestui indicator este de 30 %. O valoare prea mică a

indicatorului arată că firma poate apela la credite pe termen mediu şi lung pentru
investiţii în vederea unei creşteri economice. O valoarea prea mică pune
problema solvabilităţii firmei pe termen lung existând riscul de a intra în
incapacitate de plată. Conducerea firmei trebuie să prevadă eventualele
dezechilibre ce pot apare în balanţa de plăţi şi să ia măsuri de reeşalonare a
datoriilor.
Ecranul de sfârşit al dialogului este cel prezenta mai jos. Acesta face
câteva precizări cu privire la gradul de certitudine al concluziilor şi
recomandărilor făcute de sistemul expert INVEST.
- 67 -
Pentru a continua este necesar apăsarea butonului "Continue".
4.3. Raportul decizional al sistemului expert - INVEST

La sfârşitul rulării, sistemul expert prezintă un raport decizional cu
principalele concluzii şi recomandări necesare investitorului în luarea deciziei de
a investi în această firmă.
Concluziile principale cuprinse în raport sunt cele referitoare la:
 situaţia financiară a firmei;
 faza de dezvoltare a firmei;
 gradul de risc la care este supusă firma;
 rentabilitatea firmei.
Totodată sistemul este capabil să prezinte şi o gamă complexă de
recomandări care se referă la:
 decizia de a investi în firmă;
 utilizarea disponibilităţilor pentru creşterea rentabilităţii firmei;
- 68 -
 apelarea la credite pe termen scurt, mediu sau lung pentru redresare

economică sau pentru efectuarea de investiţii asigurând creşterea
economică a firmei.
Sistemul expert INVEST va acorda situaţiei financiare a firmei o notă

cuprinsă între 0 şi 10 în funcţie de rentabilitatea economică a acesteia şi gradul
de risc la care se supune.
Determinarea gradului de risc a firmei se face prin acordarea de puncte a
principalilor indicatori care participă la stabilirea riscului:
Valoarea Punctajul acordat

Indicator economic
indicatorului riscului
Pozitivă 0
Trezoreria netă
Negativă 1
Lichiditate imediată - Li Li > 125 0
100 < Li < 125 1
- 69 -
Valoarea Punctajul acordat

Indicator economic
indicatorului riscului
75 < Li < 100 2
Li < 75 3
Lc > 200 0
150 < Lc < 200 1
Lichiditate curentă -Lc
100 < Lc < 150 2
Lc < 100 3
Solv > 300 0
200 < Solv < 300 1
Raport de solvabilitate - Solv
166 < Solv < 200 2
Solv < 166 3
Gi > 50 2
Gradul de îndatorare - Gi 30 < Gi < 50 1
Gi < 30 0
Punctajul acordat riscului poate avea valori cuprinse între 0 şi 12.

Gradul de risc al firmei în funcţie de punctajul obţinut se poate clasifica
astfel:
 risc foarte mic - punctaj risc < 3
 risc mic - 3 < punctaj risc < 6
 risc mare - 6 < punctaj risc < 9
 foarte mare - punctaj risc > 9
Rentabilitatea firmei se poate clasifica în funcţie de rentabilitatea
financiară şi dobânda practicată pe piaţă astfel:
 mică - dacă rentabilitatea financiară este mai mică decât dobânda
practicată pe piaţă;
- 70 -
 satisfăcătoare - dacă rentabilitatea financiară este mai mare decât

dobânda practicată pe piaţă şi mai mică decât dobânda practicată pe
piaţă + 6 %;
 mare - dacă rentabilitatea financiară este mai mare decât dobânda
practicată pe piaţă + 6% şi mai mică decât dobânda practicată pe
piaţă + 12 %;
 foarte mare - dacă rentabilitatea financiară este mai mare decât
dobânda practicată pe piaţă + 12%.
La stabilirea rentabilităţii s-a ţinut cont de faptul că profitul investitorului
trebuie să fie alcătuit din:
 dobânda pură a capitalului investit rezultată din costul de
utilizare a acestuia;
 rata inflaţiei care determină erodarea capitalului investit
datorită evoluţiei procesului inflaţionist;
 rata dobânzii determinate de riscul rambursării capitalului
investit.
Notarea situaţiei financiare se face prin acordarea de puncte indicatorilor
economico-financairi ai firmei în funcţie de calitatea pe care aceştia o au în stabilirea
echilibrului economic al acesteia:
calitatea punctaj acordat

Indicator economic
indicatului situaţiei financiare
Rentabilitate economică > 25% 1
Mică 0
satisfăcătoare 1
Rentabilitate financiară
mare 2
foarte mare 3
Grad de risc foarte mic 3
Mic 2
- 71 -
calitatea punctaj acordat

Indicator economic
indicatului situaţiei financiare
Mare 1
foarte mare 0
Creştere 2
Faza economică a firmei maturitate 1
Declin 0
Pozitivă 1
Trezoreria netă
Negativă 0
Prin însumarea punctajului obţinut la fiecare indicator de calitate se obţine

nota situaţiei financiare a firmei care poate avea o cotaţie cuprinsă între 0 şi 10.
Stabilirea deciziei de a investi în această firmă este stabilită de sistemul
expert în funcţie de rentabilitatea firmei şi riscul asumat de investitor, pe baza
calificativelor obţinute la aceşti indicatori.
Grad de risc
Foarte
Foarte mic Mic Mare
mare
Cea mai
Mică Bună Rea Foarte rea proastă
posibilă
Rentabilitate
Satisfăcătoare Foarte bună Bună Rea Foarte rea
Foarte
Mare Foarte bună
bună
Bună Rea
Foarte Foarte
Foarte mare Excepţională
bună bună
Riscantă
Diagrama deciziei de a investi a sistemului expert INVEST
- 72 -
Ultima secvenţă oferită de sistemul în discuţie este cel referitor la scopuri

acesta oferind posibilitatea utilizatorului de a cere sistemului expert lămuriri cu
privire la concluziile la care acesta a ajuns, apăsând butonul "HOW". Prin
această acţiune sistemul expert arată metoda logică pe care a folosit-o prin
intermediul bazei de fapte şi regulile utilizate de acesta în procesul de decizie.
4.4. Programarea sistemului expert - INVEST

Programarea sistemului expert INVEST s-a făcut cu ajutorul generatorului
de sisteme expert „Exsys Profesional” în varianta „demo” oferită de producător
pe Internet la adresa http:www.exsys.com. Această variantă se adresează în
principal şi exclusiv studenţilor, nepermiţând realizarea unui sistem expert a
cărei baze de cunoştinţe conţine un număr de reguli mai mare de 50.
Subject: - subiectul sistemului expert

Program de sprijin in luarea deciziei de a investii intr-o firma
- 73 -
Autori: - realizatori ai sistemului expert

Sorin CIONTU şi Cornel JUCAN
Starting text: - mesajul de început al sistemului expert

Acest program ajutã un investitor în luarea deciziei de a face ivestitii
întro firmã. Foloseste ca informatii de luare a deciziei principalii
indicatori economico-financiari. Sugestiile oferite de acest program au
un grad ridicat de certitudine. Acest program rãspunde doar la situatii
economice reale.
Ending text: - mesajul de sfârşit al sistemului expert

În functie de corectitudinea rãspunsurilor pe care le-ti dat la
întrebãrile puse de program, ve-ti primi rãspunsuri si sugestii corecte
în luarea deciziei.
Uses all applicable rules in data derivations.
Probability System: 0 - 10
DISPLAY THRESHOLD: 1
QUALIFIERS:
1 Trezoreria netã a firmei este:
Pozitivã
Negativã
Used in rule(s): 0001
2 Activele imobiliare nete actuale ale firmei fata de perioada anterioara sunt:
- 74 -
Mai mici
Aproximativ egale
Mai mari
Used in rule(s): 0014 0015 0016 0033 0034
3 Doriti sa faceti o investitie pe termen:

Mic
Mediu
Mare
CHOICES:
FORMULAS: - Formulele utilizate de sistemul expert – INVEST
1 [NOTA R]+1
Used in rule(s): (0001)
2 [INDAT]>30
3 [INDAT]<50
4 [NOTA R]+1
5 [INDAT]>=50
6 [NOTA R]+2
7 [LICHID I]>125 AND [LICHID I]<=100

Used in rule(s):
8 [LICHID I]<125 AND [LICHID I]>=100
- 75 -
9 [NOTA R]+1

Used in rule(s):

12 [NOTA R]+2
13 [LICHID I]<75
14 [NOTA R]+3
15 [LICHID C]<200 AND [LICHID C]>=150

16 [NOTA R]+1
17 [LICHID C]<150 AND [LICHID C]>=100

18 [NOTA R]+2
19 [LICHID C]<100
20 [NOTA R]+3
21 [RENT E]>25
22 [NOTA RENT]+1
- 76 -
23 [RENT F]>=[RATA D] AND [RENT F]<[RATA D]+6

24 [NOTA RENT]+1
25 [RENT F]>[RATA D]+6 AND [RENT F]<=[RATA D]+12

26 [NOTA RENT]+2
27 [RENT F]>[RATA D]+12

28 [NOTA RENT]+3
29 "DECLIN"
30 "MATURITATE"
31 "CRESTERE"
32 [NOTA]+0
33 [NOTA RENT]=0
34 "FOARTE MICA"
35 [NOTA RENT]=1
36 "MICA"
37 [NOTA RENT]=2
- 77 -
38 "SATISFACATOARE"
39 [NOTA RENT]=3
40 "MARE"
41 [NOTA RENT]=4
42 "FOARTE MARE"
43 [NOTA]+4
44 [NOTA]+3
45 [NOTA]+2
46 [NOTA]+1
47 [NOTA R]<=3
48 "FOARTE NIC"
Used in rule(s):
49 [NOTA]+3
50 [NOTA R]>3 AND [NOTA R]<=6

51 "MIC"
- 78 -
52 [NOTA]+2
53 [NOTA R]>6 AND [NOTA R]<=9
54 "MARE"
55 [NOTA]+1
56 [NOTA R]>9
57 "FOARTE NARE"
Used in rule(s):
58 [NOTA RENT]<=1 AND [NOTA R]>9

59 "CEA AMI PREOASTA POSIBILA"

Used in rule(s):
60 "CEA MAI PROASTA POSIBILA"

61 [NOTA RENT]=1 AND [NOTA R]>6 AND [NOTA R]<=9 OR [NOTA

RENT]=2 AND [NOTA R]>9
62 "FOARTE REA"
63 [NOTA RENT]=1 AND [NOTA R]>3 AND [NOTA R]<=6 OR [NOTA

RENT]=2 AND [NOTA R]>6 AND [NOTA R]<=9 OR [NOTA RENT]=3
AND [NOTA R]>9
64 "REA"
- 79 -
65 [NOTA]+1
66 [NOTA RENT]=1 AND [NOTA R]<=3 OR [NOTA RENT]=2 AND

[NOTA R]>3 AND [NOTA R]<=6 OR [NOTA RENT]=3 AND [NOTA R]>6
AND [NOTA R]<=9
67 "BUNA"
68 [NOTA]+2
69 [NOTA R]>9 AND [NOTA RENT]=4

70 "RISCANTA"
71 [NOTA]+2
72 [NOTA RENT]=2 AND [NOTA R]<=3 OR [NOTA RENT]=3 AND

[NOTA R]<=6 OR [NOTA RENT]=4 AND [NOTA R]>3 AND [NOTA R]<=9
73 "FOARTE BUNA"
74 [NOTA]+3
75 [NOTA RENT]=4 AND [NOTA R]<=3

Used in rule(s):
76 [NOTA]+3
77 "EXCEPTIONALA"
- 80 -
78 [NOTA R]+0
Used in rule(s): [0001]
79 "FOARTE MIC"
80 [NOTA]-1
Used in rule(s):
81 [NOTA]-2
Used in rule(s):
82 "FOARTE MARE"


85 [NOTA]+1
86 "FOARTE BUNA"
87 [LICHID I]>65 OR [LICHID C]>200

Used in rule(s):
88 " Firma nu utilizeaza corespunzator activele curente. Firma trebuie sa

faca investitii pe termen scurt pentru plasarea lichiditatii."
89 " Firma este in incapacitate de plata a datoriilor pe termen scurt. Firma

trebuie sa apeleze la credite pe termen scurt sau termen mediu pentru a
dispune de lichiditate curenta."
90 " Firma poate sa faca investitii pentru dezvoltare, apeland la credite pe

termen mediu si lung."
- 81 -
91 " Firma se afla in incapacitate de achitare a datoriilor pe termen mediu

si lung, trebuie sa faca o reesalonare a datoriilor sau sa inceapa
procesul de restructurare."
92 [LICHID I]<75 OR [LICHID C]<100

93 [SOLV]>275 AND [INDAT]<30

Used in rule(s):
94 [SOLV]<30 OR [INDAT]>50
95 [SOLV]>50 AND [INDAT]<30

VARIABLES: - variabilele folosite de sistemul expert INVEST
1 NOTA – nota acordată situaţiei financiare a firmei, are o valoare intre 0 şi 10

Situatia financiara a firmei este de nota:
Numeric variable – variabila este de tip numeric
Displayed at the end of a run – se afişează în raportul de decizie al sistemului
expert
Initialized to 0.000000 – valoarea iniţială a variabilei
Used in rule(s): (0017)* (0017) [0017]* [0017] (0019)* (0019)
(0020)* (0020) (0021)* (0021) (0022)* (0022)
(0023)* (0023) (0024)* (0024) (0025)* (0025)
(0027)* (0029)* (0029) (0030)* (0030) (0031)*
(0031) (0032)* (0032) (0033)* (0033) (0034)*
(0034)
2 FAZA – reţine faza economică în care se află firma (creştere, maturitate,

decline)
Firma se afla in faza de:
String variable – variabila este de tip şir de caractere
Displayed at the end of a run – se afişează în raportul de decizie al sistemului
expert
Used in rule(s): (0014)* (0015)* (0016)*
- 82 -
3 RENT E
Rentabilitate economica
Numeric variable
Upper limit = 100.000000 – limita superioară a variabilei
Lower limit = -100.000000 – limita inferioară a variabilei
4 RENT F
Rentabilitate financiara
Numeric variable
Upper limit = 100.000000 – limita superioară a variabilei
Lower limit = -100.000000 - limita inferioară a variabilei
Used in rule(s): 0011 0012 0013
5 RATA D
Rata dobanzii
Numeric variable
Upper limit = 100.000000
Lower limit = 0.000000
Used in rule(s): 0011 0012 0013
6 LICHID I
Rata lichiditatii imeniate
Numeric variable
Used in rule(s): 0004 0005 0006 0035 0036
7 LICHID C
Lichiditate curenta
Numeric variable
Used in rule(s): 0007 0008 0009 0035 0036
8 INDAT
Gradul de indatorare
Numeric variable
Used in rule(s): 0002 0003 0037 0038
10 INVEST
Decizia de a investi in aceasta firma este:
String variable
- 83 -
Displayed at the end of a run

Used in rule(s): (0028)* (0029)* (0030)* (0031)* (0032)* (0033)*
(0034)*
11 RISC
Gradul de risc al acestei firme este:
String variable
Used in rule(s): (0023)* (0024)* (0025)* (0026)*
12 RENTAB
Rentabilitatea firmei este:
String variable
Used in rule(s): (0018)* (0019)* (0020)* (0021)* (0022)*
13 SOLV
Solvabilitate
Numeric variable
Used in rule(s): 0037 0038
14 NOTA R
Nota risc
Numeric variable
Initialized to 0.000000
Used in rule(s): (0001)* (0001) [0001]* [0001] (0002)* (0002)
(0003)* (0003) (0004)* (0004) (0005)* (0005)
(0006)* (0006) (0007)* (0007) (0008)* (0008)
(0009)* (0009) 0023 0024 0025 0026
0027 0028 0029 0030 0031 0032
0033 0034
15 NOTA RENT
Nota Rentabilitate
Numeric variable
Initialized to 0.000000
Used in rule(s): (0010)* (0010) (0011)* (0011) (0012)* (0012)
(0013)* (0013) 0018 0019 0020 0021
0022 0027 0028 0029 0030 0031
0032 0033 0034
- 84 -
16 REC1
Firma nu utilizeaza corespunzator activele curente. Firma trebuie sa
faca investitii pe termen scurt pentru plasarea lichiditatii
String variable
Used in rule(s): (0035)*
17 REC2
Firma este in incapacitate de plata a datoriilor pe termen scurt. Firma
trebuie sa apeleze la credite pe termen scurt sau termen mediu pentru a
dispune de lichiditate curenta
String variable
18 REC3
Firma poate sa faca investitii pentru dezvoltare, apeland la credite pe
termen mediu si lung
String variable
19 REC4
Firma se afla in incapacitate de achitare a datoriilor pe termen mediu
si lung, trebuie sa faca o reesalonare a datoriilor sau sa inceapa
procesul de restructurare
String variable
RULES: - regulile sistemului expert INVEST

----------------------------------------
RULE NUMBER: 1
IF:
Trezoreria netã a firmei este: Pozitivã
THEN:
[NOTA R] IS GIVEN THE VALUE [NOTA R]+1
ELSE:
----------------------------------------
- 85 -
RULE NUMBER: 2
IF:
[INDAT]>30
and [INDAT]<50
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 3
IF:
[INDAT]>=50
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 4
IF:
[LICHID I]<125 AND [LICHID I]>=100
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 5
IF:
[LICHID I]<100 AND [LICHID I]>=75
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 6
IF:
[LICHID I]<75
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 7
IF:
[LICHID C]<200 AND [LICHID C]>=150
THEN:
----------------------------------------
- 86 -
RULE NUMBER: 8
IF:
[LICHID C]<150 AND [LICHID C]>=100
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 9
IF:
[LICHID C]<100
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 10
IF:
[RENT E]>25
THEN:
[NOTA RENT] IS GIVEN THE VALUE [NOTA RENT]+1
----------------------------------------
RULE NUMBER: 11
IF:
[RENT F]>=[RATA D] AND [RENT F]<[RATA D]+6
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 12
IF:
[RENT F]>[RATA D]+6 AND [RENT F]<=[RATA D]+12
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 13
IF:
[RENT F]>[RATA D]+12
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 14
- 87 -
IF:
Activele imobiliare nete actuale ale firmei fata de perioada anterioara
sunt: Mai mici
THEN:
[FAZA] IS GIVEN THE VALUE "DECLIN"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 15
IF:
sunt: Aproximativ egale
THEN:
[FAZA] IS GIVEN THE VALUE "MATURITATE"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 16
IF:
sunt: Mai mari
THEN:
[FAZA] IS GIVEN THE VALUE "CRESTERE"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 17
IF:
Doriti sa faceti o investitie pe termen: Mic
THEN:
[NOTA] IS GIVEN THE VALUE [NOTA]+0
ELSE:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 18
IF:
[NOTA RENT]=0
THEN:
[RENTAB] IS GIVEN THE VALUE "FOARTE MICA"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 19
IF:
[NOTA RENT]=1
THEN:
- 88 -
[RENTAB] IS GIVEN THE VALUE "MICA"

and [NOTA] IS GIVEN THE VALUE [NOTA]+1
----------------------------------------
RULE NUMBER: 20
IF:
[NOTA RENT]=2
THEN:
[RENTAB] IS GIVEN THE VALUE "SATISFACATOARE"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 21
IF:
[NOTA RENT]=3
THEN:
[RENTAB] IS GIVEN THE VALUE "MARE"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 22
IF:
[NOTA RENT]=4
THEN:
[RENTAB] IS GIVEN THE VALUE "FOARTE MARE"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 23
IF:
[NOTA R]<=3
THEN:
[RISC] IS GIVEN THE VALUE "FOARTE MIC"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 24
IF:
[NOTA R]>3 AND [NOTA R]<=6
THEN:
[RISC] IS GIVEN THE VALUE "MIC"
----------------------------------------
- 89 -
RULE NUMBER: 25
IF:
[NOTA R]>6 AND [NOTA R]<=9
THEN:
[RISC] IS GIVEN THE VALUE "MARE"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 26
IF:
[NOTA R]>9
THEN:
[RISC] IS GIVEN THE VALUE "FOARTE MARE"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 27
IF:
[NOTA RENT]<=1 AND [NOTA R]>9
THEN:
[NOTA] IS GIVEN THE VALUE "CEA MAI PROASTA POSIBILA"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 28
IF:
[NOTA RENT]=1 AND [NOTA R]>6 AND [NOTA R]<=9 OR [NOTA
RENT]=2 AND
[NOTA R]>9
THEN:
[INVEST] IS GIVEN THE VALUE "FOARTE REA"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 29
IF:
[NOTA RENT]=1 AND [NOTA R]>3 AND [NOTA R]<=6 OR [NOTA
RENT]=2 AND
[NOTA R]>6 AND [NOTA R]<=9 OR [NOTA RENT]=3 AND [NOTA
R]>9
THEN:
[INVEST] IS GIVEN THE VALUE "REA"
----------------------------------------
- 90 -
RULE NUMBER: 30
IF:
[NOTA RENT]=1 AND [NOTA R]<=3 OR [NOTA RENT]=2 AND
[NOTA R]>3 AND
[NOTA R]<=6 OR [NOTA RENT]=3 AND [NOTA R]>6 AND [NOTA
R]<=9
THEN:
[INVEST] IS GIVEN THE VALUE "BUNA"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 31
IF:
[NOTA R]>9 AND [NOTA RENT]=4
THEN:
[INVEST] IS GIVEN THE VALUE "RISCANTA"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 32
IF:
[NOTA RENT]=2 AND [NOTA R]<=3 OR [NOTA RENT]=3 AND
[NOTA R]<=6 OR
[NOTA RENT]=4 AND [NOTA R]>3 AND [NOTA R]<=9
THEN:
[INVEST] IS GIVEN THE VALUE "FOARTE BUNA"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 33
IF:
[NOTA RENT]=4 AND [NOTA R]<=3
and Activele imobiliare nete actuale ale firmei fata de perioada anterioara
sunt: NOT Mai mici
THEN:
and [INVEST] IS GIVEN THE VALUE "EXCEPTIONALA"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 34
IF:
sunt: Mai mici
- 91 -
and [NOTA RENT]=4 AND [NOTA R]<=3

THEN:
and [INVEST] IS GIVEN THE VALUE "FOARTE BUNA"
----------------------------------------
RULE NUMBER: 35
IF:
[LICHID I]>125 OR [LICHID C]>200
THEN:
[REC1] IS GIVEN THE VALUE "."
----------------------------------------
RULE NUMBER: 36
IF:
[LICHID I]<75 OR [LICHID C]<100
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 37
IF:
[SOLV]>50 AND [INDAT]<30
THEN:
----------------------------------------
RULE NUMBER: 38
IF:
[SOLV]<30 OR [INDAT]>50
THEN:
- 92 -
Capitolul 5. ELABORAREA UNUI SISTEM EXPERT PENTRU

DETERMINAREA PROVIZIOANELOR DE RISC ÎN ACTIVITATEA
BANCARĂ
Capitolul 6 - ÎN LOC DE CONCLUZII

Încă de la apariţie, omul, a încercat să-şi uşureze munca şi existenţa
inventând diverse unelte şi instrumente ca rod al inteligenţei sale. Inteligenţa şi
capacitatea sa creativă au concurat la desprinderea s-a din regnul animal. De mii
de ani încoace, inteligenţa umană prin creaţie a contribuit la complexitatea vieţii
aducând noi valenţe şi sensuri ale acesteia. An după an, Eră după eră,
cunoştinţele acumulate au format baza pentru noi creaţii, astfel încât fiecare din
descoperirile anterioare se găsesc în „codul genetic” al noilor descoperiri. Omul
a încercat ca prin aceasta, să aducă îmbunătăţiri condiţiei sale astfel ca rodul
creaţiei să fie o prelungire a capacităţilor sale fizice şi intelectuale. Dar nimic
din ce s-a creat până acum nu a înlocuit omul în munca sa creativă.
Inteligenţa artificială va fi cauza începerii unei noi ere în dezvoltarea
omenirii. Ea se află încă la început dar evoluţia ei va da noi sensuri vieţii
găsindu-şi locul şi rolul în toate domeniile de activitate. Astfel, Peter Drucker în
„Societatea postcapitalistă” (ed.Image,1999) consideră că în secolul XXI,
resursa economică de bază nu mai este capitalul, nici resursele naturale, nici
munca, ci cunoaşterea.
- 93 -
De asemenea academicianul Mihai Drăgănescu în lucrarea „Perspectivele

Societăţii Cunoaşterii în România” face referire la era informaţiei care cuprinde,
în general, trei mari perioade: societatea informaţională, societatea cunoaşterii şi
societatea conştiinţei.
Astfel despre societatea cunoaşterii autorul scrie1:
„S-a prefigurat că va sosi un moment al societăţii cunoaşterii, dar abia în
ultimul deceniu al secolului XX conceptul s-a impus în SUA datorită lucrărilor
sociologului Peter Drucker şi ale altora. În ultimii, ani societatea cunoaşterii a
devenit recunoscută ca o etapă nouă a erei informaţiei, respectiv a societăţii
informaţionale.
Philippe Busquin, comisarul european pentru cercetare, susţine acţiuni
pentru al VI-lea plan-cadru de cercetare în vederea societăţii cunoaşterii, iar
programul eEurope 2005 prevede acţiuni pentru „re-skilling for the knowledge
society” şi „knowledge economy”.
Câteva consideraţii succinte pe care ne permitem a ni le însuşii şi prezenta,
privind societatea cunoaşterii, le redăm încontinuare:
-Spre deosebire de unele puncte de vedere care privesc numai economicul
(economia digitală, piaţa internet) societatea cunoaşterii nu este numai economia
bazată pe cunoaştere. Aceasta este foarte importantă, decisivă, esenţială şi
cuprinde utilizarea şi managementul cunoaşterii existente sub forma cunoaşterii
tehnologice şi organizaţionale, producerea de cunoaştere tehnologică nouă prin
inovare, o nouă economie în care procesul de inovare este determinant, în care
bunurile intangibile devin mai importante decât cele tangibile.
-Societatea cunoaşterii reprezintă mult mai mult, deoarece asigură o
diseminare fără precedent a cunoaşterii către toţi cetăţenii prin mijloace noi,
folosind cu prioritate Internetul, cartea electronică şi metodele de învăţare prin
procedee electronice (e-learning), urmăreşte extinderea şi aprofundarea
cunoaşterii ştiinţifice şi a adevărului despre existenţă, este singurul mod prin
1
http://www.racai.ro/~dragam/AGIR2.pdf
- 94 -
care se va asigura o societate sustenabilă din punct de vedere ecologic şi va fi o

nouă etapă în cultură (bazată pe cultura cunoaşterii care implică toate formele de
cunoaştere, inclusiv cunoaşterea artistică, literară etc).
-În fine, societatea cunoaşterii asigură bazele unei viitoare societăţi a
conştiinţei, a adevărului, moralităţii, creativităţii şi spiritului.
Vectorii tehnologici şi funcţionali ai societăţii cunoaşterii

Pentru realizarea „societăţii cunoaşterii” trebuiesc definiţi o serie de vectori
(tehnologici şi funcţionali) care ar trebui introduşi în acţiune într-o succesiune
firească pentru posibilităţile ţării noastre. Ceea ce trebuie urmărit cu atenţie
deosebită este îmbinarea între societatea informaţională şi elementele societăţii
cunoaşterii, imediat, fără parcurgerea succesivă a acestor etape, pentru o treptată
transformare a celei dintâi în cea de a doua. Pentru aceasta, calea de urmat, după
părerea noastră, este aceea a urmăririi vectorilor tehnologici şi funcţionali care
conduc la „societatea cunoaşterii”.
Astfel de vectori sunt:
Tehnologici:
Internetul, pentru care este nevoie de o multiplă extindere în vederea
societăţii cunoaşterii, prin cuprinderea fiecărei instituţii în reţea, a fiecărui
domiciliu şi a fiecărui cetăţean, prin trecerea la transmisii de bandă largă, ceea
ce înseamnă creşterea vitezei de transmisie (de menţionat că în octombrie 2002
s-a organizat şi la Bucureşti, o sesiune ştiinţifică cu titlul 'International
Conference of Information Society Technology for Broadband Europe'), apoi
trecerea, susţinută de către Uniunea Europeană, de la protocolul Ipv 4 la Ipv 6,
amplificarea aspectelor de conţinut specifice societăţii cunoaşterii, de
constituirea de baze de date şi de cunoştinţe, apariţia întreprinderilor şi
organizaţiilor virtuale, muzeelor virtuale etc.
Cartea electronică, o tehnologie care s-a impus şi va deveni esenţială.
Firma SOFTWIN s-a remarcat prin abordarea acestui domeniu la scară
- 95 -
internaţională. Academia Română, împreună cu Institutul de Informatică (ICI),

SOFTWIN şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării au organizat în anul 2001 o
sesiune internaţională prin care s-a scos în evidenţă, pentru prima oară, rolul
cărţii electronice în economia şi cultura românească. S-a publicat un volum cu
lucrările sesiunii, iar ICI, la iniţiativa prof.Doina Banciu, directorul general ICI a
lansat o „librărie electronică” la sediul institutului.
Se aşteaptă ca parlamentul să finalizeze legea privind comerţul electronic
pentru ca activitatea acestei librării să se poate desfăşura în mod firesc, similar
cu cele din străinătate. O anumită producţie de cărţi electronice a început în
România, dar în cea mai mare parte, este doar de „natură artizanală”.
Inteligenţa artificială, despre care putem remarca: ''În regim de croazieră
societatea cunoaşterii se va baza în cele mai multe activităţi pe agenţi inteligenţi.
Inteligenţa artificială va fi esenţa tehnologică a societăţii cunoaşterii. Ea va
antrena internetul, nanotehnologiile, dar şi vectorii funcţionali ai societăţii
cunoaşterii. Inteligenţa artificială, în primii 20 de ani ai secolului XXI, va depăşi
inteligenţa omului (numai pentru aspectele structurale, fără intuiţie şi
creativitate)''.
Treptat, toate aplicaţiile informatice vor recurge la agenţi inteligenţi.
Agenţii inteligenţi, -care nu sunt altceva decât sisteme expert cu inteligenţă
artificială-, vor fi folosiţi pentru ‘mineritul’ datelor (data mining) şi chiar pentru
descoperiri formale de natura cunoaşterii (knowledge discovery).
Omul îşi va desfăşura activitatea, din ce în ce mai mult, într-un mediu
inteligent.
Cercetările româneşti în domeniul inteligenţei artificiale au început în anii
1980 la Institutul Central de Informatică iar în anul 1981 a fost organizat primul
Simpozion naţional de inteligenţă artificială,(de către acelaşi institut). Produse
concrete au fost elaborate de către, acad. Gheorghe Tecuci (sistemul DISCIPOL)
pe care l-a dezvoltat apoi la George Mason University în SUA, Dan Tufiş,
membru corespondent al Academiei Române şi director al Institutului de
- 96 -
cercetări pentru inteligenţă artificială, care a organizat,- la un interval de peste

20 de ani-, al doilea Simpozion naţional de Inteligenţă Artificială, în aprilie
2004. De menţionat că şi la Iaşi, în perioada 15-20 iulie 2002 a avut loc o
sesiune internaţională cu titlul "European Conference on Intelligent systems and
Technologies", organizată sub conducerea prof. Horia-Nicolai Teodorescu,
membru corespondent al Academiei Române.
Nanoelectronica, care după opinia majorităţii specialiştilor în domeniu,
va deveni probabil principalul suport fizic pentru procesarea informaţiei, dar şi
pentru multe alte funcţii ale societăţii cunoaşterii. Institutul naţional de
microtehnologie (acad. Dan Dascălu, Mihai Mihăilă, membru corespondent al
Academiei Române, dr. Irina Kleps) a înfiinţat chiar un Centru de cercetare
pentru nanotehnologii a cărui activitate cunoaşte o dezvoltare rapidă.
Funcţionali:
Managementul cunoaşterii va deveni activitatea funcţională de bază în
societatea cunoaşterii la toate nivelurile în economie, pentru întreprinderi,
organizaţii, instituţii, administraţii naţionale şi locale. Un aspect important pe
care ţinem să-l subliniem va fi acela al utilizării morale a cunoaşterii la nivel
global, care va deveni tot mai preocupant pentru viitoarea societate a conştiinţei.
Învăţarea electronică (e-learning), a doua activitate funcţională
fundamentală.
În acest context în anul 2002 Academia Română în colaborare cu
SOFTWIN, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi SIVECO au organizat o seziune
ştiinţifică dedicată stadiului şi perspectivelor acestui vector funcţional în
România.
E-sănătatea, sistemul de îngrijire a sănătăţii la nivel social şi individual, la
care se adaugă cunoaşterea genomului şi a bioinformaticii genelor şi proteinelor
biologice privind funcţiunile pe care le determină structurile de gene.
E-guvernarea, căreia i se acordă o mare atenţie la nivel naţional şi
european, dar care va trebui să fie reconsiderată pentru societatea cunoaşterii.
- 97 -
E-economia, care se va transforma într-o economie bazată pe cunoaştere,

cu multe aspecte specifice.
Protejarea mediului înconjurător şi asigurarea societăţii durabile şi
sustenabile, ceea ce va fi posibil numai prin societatea cunoaşterii.
Aprofundarea cunoaşterii despre existenţă.
Generarea de cunoaştere nouă tehnologică.
Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii şi inovării.
Perspective
Se poate constata că românii au făcut un efort, deloc neglijabil, în
domeniul tehnologiei informaţiei, care asigură acea tradiţie şi atmosferă
culturală favorabilă creşterii şi dezvoltării societăţii informaţionale şi societăţii
cunoaşterii.
Totuşi, în anul 1999 constatam că România era o ţară destul de rămasă în
urmă din punct de vedere informaţional. Chiar deputatul Varujan Pambuccian,
preşedintele comisiei de specialitate pentru tehnologia informaţiei şi
telecomunicaţii a Parlamentului României remarca la începutul anului 2001
prezenţa a două Românii informaţionale, una restrânsă, -avansată- şi alta,
subdezvoltată (pe ansamblu predominând subdezvoltarea).
Perspectivele noastre au redevenit optimiste. Un studiu de specialitate
relevă că în anul 2002, peste 60 la sută din elevii din Bucureşti, aveau un
calculator personal acasă. O serie de acţiuni guvernamentale şi realizări ale
firmelor particulare şi unităţilor de cercetare şi de învăţământ ne dau senzaţia,
astăzi, că prindem pasul cu societatea informaţională europeană.
Problema care se cere rezolvată urgent este aceea de a acţiona pentru a nu
pierde trenul societăţii cunoaşterii. Şi mai mult decât atât, de a racorda de pe
acum această societate, treptat, la cerinţele societăţii conştiinţei.
În România activitatea de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale se
află încă în faza de pionierat. Majoritatea sistemelor inteligente sunt importate
odată cu tehnica în componenţa căreia intră şi aceasta.
- 98 -
Sistemele expert folosite pentru sprijinirea deciziei economico-financiare

sunt folosite cu precădere în instituţiile financiare, bancare şi de asigurări.
Perioada de tranziţie şi lipsa unei concurenţe puternice pe piaţa românească,
determină participarea scăzută a acestora la nivel de întreprindere, firmă sau
companie. În multe din entităţile economice din ţară activitatea economică este
orientată, de foarte multe ori, după „bunul simţ” al managerului. Odată cu
accentuarea concurenţei, când profitul firmei depinde cu precădere de strategiile,
tacticile, metodele şi metodologiile folosite, de management şi de marketing, iar
atunci când se pune problema că acesta va mai putea rezista pe piaţa economică
numai dacă va reuşi să-şi optimizeze activitatea desfăşurată, necesitatea
sistemelor expert devine indispensabilă. Acestea vor sprijini deciziile
economico-financiar ale managerilor şi întreprinzătorilor în rezolvarea unei
situaţi date cu soluţii şi sfaturi prompte şi în timp real. Importanţa şi
rentabilitatea folosirii sistemelor expert la nivel de întreprindere nu decurge
numai din cheltuielile aferente mici utilizării acestora ci şi din promptitudinea şi
eficienţa deciziilor pe care acestea le furnizează referitor la activitatea
economică desfăşurată.
Avantajele sistemelor expert1 în domeniul economico-financiar cât şi în
diverse domenii de activitate sunt numeroase iar acestea variază în funcţie de
tipul fiecăruia şi domeniul în care acestea activează.
1. Sistemele expert sunt „un tezaur de cunoaştere” care înglobează munca şi
experienţa experţilor în domeniu. Aceasta este disponibilă utilizatorului în
permanenţă, fără costuri suplimentare, fiind necesară actualizarea periodică a
acesteia în funcţie de modificările şi cunoştinţele noi apărute.
2. Sistemul expert poate furniza decizii, soluţii, sfaturi, etc într-un timp forate
scurt simplificând şi reducând forate mult procesul decizional.
1
editura Economică, Bucureşti, 1999, p.71, 72.
- 99 -
3. Utilizarea sistemului expert nu necesită o înaltă calificare în domeniul.

Rezultatele folosirii sistemului expert pot fi la nivelul celor furnizate de
expertul uman.
4. Sistemul expert poate fi un excepţional pedagog pentru utilizator datorat
manierei în care acesta explică rezultatele obţinute pe baza raţionamentelor
folosite.
5. Preţul unui sistem expert raportat la beneficiile pe care le aduce acesta este
net avantajos cheltuielilor cu salariile şi comisioanele experţilor umani.
6. De asemenea un sistem expert mai prezintă şi avantajele că poate fi uşor
întreţinut, se poate dezvolta uşor cu ajutorul generatoarelor de sisteme expert,
au potabilitate ridicată şi o documentare uşoară.
Este de asemenea important să menţionăm beneficiile1 pe care le aduce
implementarea unui sistem expert într-o întreprindere:
1. Efecte de raţionalizare:
 economii la costul personalului;
 utilizarea mai bună a capacităţilor de producţie;
 economii din producţie;
 economii din documentare automată.
2. Efecte de îmbunătăţirea calităţii:
 exploatarea efectelor din raţionalizările multiple;
 controlul soluţiilor propuse de personal şi programe;
 calificarea înaltă şi instruirea rapidă a personalului;
 proiectarea rapidă şi mai bună a ofertelor pentru obţinerea de
comenzi;
 echiparea produselor scumpe cu inteligenţă proprie pentru acelaşi
nivel de diagnostic;
1
editura Economică, Bucureşti, 1999, p.73, 74.
- 100 -
 automatizarea activităţilor din mediul înteprinderii pentru legături

de fabricaţie mai reuşite.
3. Efecte organizaţionale pozitive:
 multiplicarea expertizei;
 conservarea expertizei;
 descentralizarea luării deciziilor;
 favorizarea schimbului şi evoluţiei expertizei;
 distribuirea dinamică a deciziilor.
- 101 -
Bibliografie
 Bogdan I şi colectiv  "Tratat de Management Financiar Bancar",
Editura Economică, Bucureşti, 2002;
 Capanu I  "Indicatori Economici. Calcul, prezentare",

Anghelache C Editura Economică, Bucureşti, 2000;
 Cîrstea E  "Economia şi gestiunea intreprinderii",

Pârvu F prezentare, Editura Economică, Bucureşti,
1999;
 Daniel Volovici  "Inteligenţă artificială şi sisteme expert",

Editura Universităţii din Sibiu, 1997;
 Diaconescu N.  "Bănci, sisteme de plăţi, riscuri", Editura

Economică, Bucureşti, 1999;
 Dumitrescu D.,  "Evaluarea întreprinderilor. Metode. Tehnici.

Dragotă V. Incertitudine". Valoare, Editura Economică,
Bucureşti, 2000;
 EXSYS  "Getting Started with Exsys CORVID",

Albuquerque, NM 087110 USA, 2003;
 Guy Benchimol,  "Sisteme expert în întreprindere", Editura

Pierre Levine, Tehnică, Bucureşti, 1993;
Jean-Charles Pomerol
 Hesselbein Frances  "Organizaţia viitorului", Editura Teora, 2001;

Marshall
- 102 -
 Ioan Andone  "Sisteme inteligente în management,

Alexandru Ţugui contabilitate, finanţe-bănci şi marketing",
Editura Economică, Bucureşti, 1999;
 Jucan Cornel Nicolae  "Sisteme expert în modelarea deciziilor

financiare", Editura "Alma Mater", Sibiu,
VOL I-2003;VOL.II-2006.
 Jucan Cornel Nicolae  "Sisteme expert, proiecţii în economia

naţională", Editura "Alma Mater", Sibiu, 2002;
 Jucan Corneliu Nicolae  "Sisteme Informatice de asistare a deciziei

Ciontu Sorin financiare", Editura ALMA MATER, Sibiu,
2004;
 Lorant Eros - Strak  "Analiza situaţiei financiare a firmei", Editura

Ioan Marius Pantea Economică, Bucureşti, 2001;
 Marin Toma  "Ghid practic pentru audit financiar şi

Marius Chivulescu certificarea bilanţurilor contabile", Editura
CECCAR, Bucureşti, 1995.
 Nicolae Balteş  "Analiza economico-financiară a

întreprinderii", Editura Universităţii "Lucian
Blaga", Sibiu, 2003;
 Nicolae Balteş  "Contabilitate financiară", Editura

Universităţii "Lucian Blaga", Sibiu, 2001;
 Popescu D şi colectiv  "Economie politică", Editura Continent, Sibiu,

2000;
Stoica Marian „Sisteme Informaţionale Economice -Concepte şi

studii de caz -”, Editura ASE, Bucureşti, 2005
 Thierauf R.J.  "Expert systems in Finance and accounting",
Quorum Books, New Zork, 1990;
 Zaharie D şi colectiv  "Sisteme expert - teorii şi aplicaţii", Editura

Dual Tech Bucureşti, 1999;
- 103 -

Utilizarea Sistemelor Expert in Promovarea Deciziei Economico-Financiare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilizarea Sistemelor Expert in Promovarea Deciziei Economico-Financiare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DE LA SOCIETATEA

Inteligenţa artificială este un subdomeniu al informatici destinat dezvoltării

Capitolul 1 - Inteligenţa artificială

1.1 Istoricul şi definirea inteligenţei artificiale şi a sistemelor

Istoria inteligenţei artificiale şi a sistemelor expert2

simplu, în care totul este cunoscut cu certitudine şi trebuie construită o

1.2. Structura şi funcţionarea unui sistem bazat pe inteligenţa

Sistem de inteligenţă naturală Sistem de inteligenţă artificială

La baza inteligenţei se află cunoaşterea. În cazul inteligenţei artificiale

1.3 Câteva comparaţii între programele informatice clasice şi

prezintă mobilitate şi adaptabilitate la schimbări prin actualizări în baza de

1.4 Aplicaţii ale inteligenţei artificiale

1.4.2. Un alt domeniu unde se foloseşte inteligenţa artificială este cel de

care apar în domeniul economico-financiar (pentru determinarea factorilor care

1.4.3. S-au efectuat şi se fac în continuare cercetări susţinute şi asidue

1.4.4. Sistemele de recunoaştere a formelor sunt capabile să identifice

Situaţia actuală internaţională zbuciumată de atacurile tot mai frecvente şi

1.4.5. Robotica înseamnă dotarea maşinilor cu capacitatea de a funcţiona

1.4.6. Învăţământul asistat de calculator este un subdomeniu al

1.5 Tehnici de realizare a sistemelor de inteligenţă artificială

Sistemele neuronale sunt folosite atunci când avem de a face cu informaţii

înglobează două sau mai multe tehnici de realizare a sistemelor inteligente.

1.6. Avantaje ale inteligenţei artificiale în domeniul

Inteligenţa artificială a avut un impact major asupra dezvoltării

Capitolul 2 - Sisteme expert pentru

Mediul concurenţial reprezintă principala provocare pentru orice

Cele două moduri de raţionament prevăzute pot fi utilizate într-un mod

2.1. Caracteristicile sistemului expert

 spre deosebire de programarea clasică, unde trebuie să se descrie

2.2. Structura sistemului expert

 să solicite altor programe (SGBD, programe utilitare) date şi

STRUCTURA UNUI SISTEM EXPERT

Interfaţă de dialog (utilizator)

Program apelant Beneficiari Dispozitive, instrumente

Interfaţa de dialog cu utilizatorii constituie elementul de legătură între

Modulul de achiziţie a cunoştinţelor are rolul de a permite actualizarea

2.3. Modul de funcţionarea a unui sistem expert.

Dacă inflaţia este mică şi

 motorul cu căutare înainte - folosit atunci când domină scopurile

Condiţii Soluţii ale problemei

 motorul cu căutare înapoi - folosit atunci când domină faptele iar

Condiţii Soluţii ale problemei

 motorul cu căutare în adâncime - motorul caută o regulă folosind

 motorul cu căutare pe laterală - motorul caută mai întâi toate

Modul de căutare este dat de ordinea

Funcţionarea sistemului expert este controlată de motorul de interfeţe. În

2.4. Realizarea unui sistem expert.

domeniu sau din alte surse şi implementarea acestora în baza de cunoştinţe de

Colectarea cunoştinţelor se poate realiza pe cale manuală sau automată.

sunt conceptele primare şi cele derivate precum şi relaţiile de transfer

2.5. Câteva aplicaţii în domeniul economico-financiar ale

acţiunile pentru luarea deciziei optime duc practic la indispensabilitatea acestora

 gestiune portofolii, etc.

2.6 Sisteme multiexpert

nici un modul nu poate avea o vedere generală şi completă asupra

2.7. Strategii folosite în implementarea sistemelor expert într-o

Există mai multe variante de utilizare a sistemului expert într-o

 înlocuirea parţială a expertului uman;

 asistarea expertului uman;

 asistarea unei aplicaţii informatice clasice;

 integrarea într-o aplicaţie informatică clasică;

 interfaţa de intrare într-o aplicaţie informatică;

 interfaţă de ieşire dintr-o aplicaţie informatică;

 utilizarea în scop de instruire şi documentare;