1) Care sunt ştiinţele care compun sistemul ştiinţei dreptului?

 Teoria generală a dreptului

 Științele juridice de ramură
 Științele juridice istorice
 Științele ajutătoare

2) Care este rolul ştiinţelor ajutătoare (participative) în cadrul sistemului

ştiinţelor dreptului?
Rolul științelor ajutătoare în cadrul sistemului științelor dreptului este de a asigura
cunoașterea fenomenelor de drept sau corecta aplicare a dreptului, folosind
metode și mijloace științifice proprii, specific altor științe.

3) Care sunt regulile metodei comparative şi cum poate fi explicată fiecare

dintre acestea?
1. Se va compara numai ceea ce este comparabil -
2. Termenii supuși comparației se vor considera în conexiunile lor reale, în
contextul social, politic, cultural, în care au apărut -
3. Se va ține seama nu numai de sensul inițial al normei, ci și de evoluția în timp
a normei -

4) În prezent şi dreptul folosește calculatorul (computerul) pentru programele

legislative care uşurează accesul la legislaţie, pentru diferite evidențe precum cele
legislative, sau ale deciziilor de practică judecătorească, sau cele criminologice.
Considerați că rolul acestuia ar trebuie crescut astfel încât chiar să-l înlocuiască pe
judecător în pronunțarea soluțiilor în procesul judiciar? Argumentați răspunsul pe
care îl formulați.
Din punctul meu de vedere, calculatorul nu trebuie să-l înlocuiască pe judecător în
pronunțarea soluțiilor, întrucât dincolo de latura normative, rigidă a sistemului de drept,
acesta are, invariabil, și o parte umană, subiectivă, pe care cel care ia hotărârile în procesul
judiciar, trebuie să o ia în considerare. Astfel, nu este suficientă doar cunoașterea legilor,
lucru pe care un calculator îl poate face cu ușurință, ci este necesară și interpretarea cu
acuratețe atât a intenției legiuitorului, cât și a contextului social sau economic în care norma
respectivă a fost adoptată și în care trebuie aplicată.
5) Comentați următoarea afirmaţie „Dreptul este matematica ştiinţelor sociale".
Dreptul este matematica științelor sociale deoarece dintre toate științele din domeniu, dreptul
este cel care necesită abordarea cea mai logică, cea mai sistematică. În creionarea dreptului,
legiuitorul aplică o serie de principii, iar în interpretarea și aplicarea dreptului, magistrații se
folosesc de mai multe metode, printre care și cea a raționării logice. Astfel, dreptul deseori
necesită o abordare analitică, specifică științelor exacte.

6) Care sunt caracteristicile familiei dreptului romano-germanic?

Caracteristicile familiei dreptului romano-germanic sunt :
 Diviziunea în drept public și drept privat
 Organizare în mai multe grade de jurisdicție
 Judecătorul are libertatea de apreciere a probelor
 Jurisprudența nu este izvor de drept, ci are rol creator
 În fruntea instanțelor se află o instanță supremă
 Hotărârile judecătorești se motivează

7) În ce constă structura de stat? Explicați de ce România este un stat unitar, iar

Germania este un stat federal.

8) Comentați următoarea apreciere a lui Montesquieu- „libertatea este dreptul de a

face tot ceea ce îngăduie legile; şi dacă un cetăţean ar putea să facă ceea ce ele
interzic, el nu ar mai avea libertate, pentru că și ceilalți ar putea să facă la fel".

9) Analizați rolul Constituţiei în asigurarea cadrului de funcționare legală a întregului

sistem de organizarea socială.

10) Care este diferența dintre norma juridică și norma socială?