0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
2 vizualizări1 pagină
Integrarea egalității de gen la nivel național reprezintă un proces continuu
de revizuire și perfecționare a activităților de planificare strategică, realizarea
acțiunilor, evaluarea și monitorizarea impactului asupra beneficiarilor femei,
bărbați, fete și băieți deopotrivă.
Integrarea egalității de gen la nivel național reprezintă un proces continuu
de revizuire și perfecționare a activităților de planificare strategică, realizarea
acțiunilor, evaluarea și monitorizarea impactului asupra beneficiarilor femei,
bărbați, fete și băieți deopotrivă.
Integrarea egalității de gen la nivel național reprezintă un proces continuu
de revizuire și perfecționare a activităților de planificare strategică, realizarea
acțiunilor, evaluarea și monitorizarea impactului asupra beneficiarilor femei,
bărbați, fete și băieți deopotrivă.
Pentru o bună înțelegere a complexității abordării integratoare a
egalității de gen, este necesară clarificarea și conștientizarea conceptelor fundamentale, care permit înțelegerea cauzelor apariției și îndrădăcinării inegalităților pe parcursul dezvoltării societății și care diferă atât în aspect teritorial (de la o regiune/țară/localitate/instituție la altă), cât și în timp. Astfel, principalele aspecte definitorii se referă la: - cunoasterea diferențelor între noțiunile de gen și sex; - identificarea stereotipurilor existente în societate; - clarificarea rolurilor de gen atribuite femeilor și bărbaților.
Ce anume se are în vedere prin „gen”?
Dacă noțiunea de sex se referă la caracteristicile biologice care disting
masculii de femele, atunci termenul de gen se referă la un set de caracteristici, valori, convingeri, calități si comportamente, pe care societățile le atribuie bărbaților și femeilor. De aceea, genul este numit construcție socială și este o concepție construită de oameni, grupuri și instituții ce alcătuiesc societatea. Diferențele de gen nu sunt neutre. Acestea sunt construite frecvent în opoziție sau dihotonomic una față de alta (de exemplu, bărbații sunt puternici, iar femeile – au mai puțină forță), creând astfel relații de putere ce rezultă din inegalitățile între bărbați și femei. Aceste relații se pot schimba în timp și variază în funcție de contextul socio-cultural. Genul se intersectează și cu alte dinamici ale identității și puterii, cum ar fi clasa socială, etnia, naționalitatea, orientarea sexuală, statutul de migrant etc. Astfel, relațiile de gen sunt construite (și contestate) la diverse niveluri: micro (individual, gospodărie, comunitate), mezo (piața muncii, sectoare, localitate) și macro (pe plan național).