Din activitatea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice Gheorghe Ionescu-Sisesti” Dezbaterea stiintifica Probleme actuale in amenajarea padurilor din Romania” dedicata dr. ing. Filimom Carcea la implinirea varstei de 90 de ani Evenimentul a avut loc vineri, 4 decembrie 2015, in Sala de prezidiu a Academiei de $tiinte Agricole si Silvice , Gheorghe lonescu-$igesti’, fi ind organizat de Sectia de silvicultura. 1a reuniune - care a fost onorat& de prezenta conducerii Academici de Stiinte Agricole si Silvice (ASAS), a unui distins repezentant al Uniunii Internationale a Institutelor de Cercetari Forestiere (IUFRO), precum si de cea a conduce rii unor importante unitati silvce din Republica Moldova - au participat membrii Sectiei de silvi- culturi a ASAS si numerosi invitafi din unitati de cercetare-dezvoltare, de invitimant si de productie din silvicultura. In prima parte a reuniunii au fost prezentate urmatoarele comunicari stiintifice: ~ Contributii privind fundamentarea unui sis- tem de control al elaborarii si aplicdrii amena- jamentului (dr. ing. Filimon Carcea, dr. ing. loan Seceleanu). ~ Implicatii in amenajarea pidurilor ale unor prevederi din Codul silvie recent modificat (dr. Revista PADURILOR + Anul 131 ¢ lan.-Apr. 2016 + Nr 1-2 ing. Gheorghe Marian Tudoran). Cu privire la confinutul acestor comunictéri publicate integral in acest numar al Revistei Padurilor - au luat cuvintul si au exprimat puncte de vedere: prof. dr. Nicolae Bos, prof. dr. Dumitru Tarziv, prof dr. Alexandru Lucian Curtu, dr. Mihai Daia, prof. dr. Neculae Sofletea $.a. AU fost abordate probleme privind: oportunitatea controlului preconizat si raporturile acestuia cu revizuirile intermediare ale amenajamnetului; controlul respectiv gi interferenta lui cu contro- hul specific regimului silvie; existenta in Codul sil- vie a unor reglementari evazive sau insuficiente; impliafile lucrarilor de conservare, care sunt tra- tate uneori ca intervenfii vizand realizarea unor sortimente de lemn frecvent solicitate; obligatia acordirii de recompense/despagubiri proprie- tarilor de piduri private incluse in arii naturale protejate si dificultafi intampinate in legatur cu aceasti obligatie etc. Autorii comunicarilor pre~ zentate au facut preciziri suplimentare in legatu- x4 cu problemele mentionate.La incheierea dezbaterilor, domnul dr. ing. Joan Seceleanu, presedintele Sectiei de Silvicultura a ASAS, a subliniat principalele aspecte abordate si a formulat concluaii si propuneri, din care sunt de retinut - declinul din ultima perioada a silviculturii romAnesti este cunoscut, starea actuala a piduri- lor fiind analizata in prezent, in Consiliul Suprem de Apirare a Tarii; cauzele acestui declin sunt multiple, dar din randul lor, un loc insemnat re~ vine deficientelor constatate in elaborarea si ap! carea amenajamentului, document tehnic de baz privind gestionarea durabilA a padurilor; - aceste deficiente sunt legate de faptul ca odati cu reconstruirea insuficient pregatita a dreptului de proprietate asupra unei insemnate parfi din fondul forestier national - a sc&zut dra- ‘matic controlul asupra elaborarii si aplicdrii ame najmentelor si, implicit, exigentele privind gos- podarirea rationala a padurilor, - instituirea in activitatea de amenajare a unui sistem de control adaptat conditiilor social-eco- nomic in care sunt gospodarite in etapa actual p&durile farii este absolut necesara; evident, ela- borarea si definitivarea sistemului respectiv tre- buie si aibi la baz o consultare larga a factorilor de raspundere din domenit; ~ implicafiile unor prevederi ale Codului silvic recent modificat asupra modului de gospodari- re a padurilor Romaniei (reconstructia ecologi- ci a unor ecosisteme forestiere vulnerabile la verse calamititi, despagubirea / recompensarea proprietarilor de paduri incluse in arii naturale 98 protejate, renunfarea la elaborarea amenajamen- telor pentru paduri cu suprafaf mai mica de 10, ha $a.) impun revizuirea urgenté a acestui act normativ sau completiri prin acte subsecvente adecvate. Partea a doua a reuniunii a avut un caracter aniversar. in cuvantul stu introduetiv dr. ing. Joan Seceleanu, presedintele Sectiei de Silvicultura, a evidenfiat contributiile esentiale ale dr. Filimon Carcea la fundamentarea stiintificd a amenaja- mentului romanesc, precum si la elaborarea de politii, strategii si programe privind dezvoltarea silviculturii sia sectorului forestier al tari. ‘Adresind cilduroase multumiri distinsilor invitafi prezenti, Domnia sa a subliniat in mod deosebit participarea la reuniune a Presedintelui Academiei de Stiinfe Agricole si Silvice, prof. Gheorghe Sin, membru corespondent al ‘Academiei Romane, a doamnei Renate Priiller, reprezentant oficial al Uniunii Internationale a Institutelor de Cercetari Forestiere, distins mem- bru al Secretariatului General si coordonator al Programului IUFRO - SilvaVoe, precum si a co- legilor din Republica Modova - jurist Ion Cebanu si prof. dr. Alexei Palancean, director general §i respectiv, director general adjunct ai Agentiei Moldsilva gi dr. ing. Dumitru Galupa, director ge- neral al ICAS Chisiniu. Dupa un amplu si elogios Laudatio intocmit de dr. ing. loan Seceleanu si de dr. ing. Ovidiu Badea (publicat in extenso in acest numir al Revistei P&durilor), au fost prezentate alocutiuni si mesa- je de felicitare din partea unor invitati si unitati forestiere Jn cuvantul siu, domnul prof: Gheorghe Sin, presedintele ASAS, a precizat ca, inci din peri- ada in care Iucra in cadrul ministerului de re- sort, dr. Filimon Carcea a acordat atentie si sprijin ‘REvISTA PADURILOR + Anul 151 #Ian.-Apr. 2016 # Nr. 1-2ACADEMIA DE STINTE AGRICOLE SI SILVICE ‘Gheorghe fonescu-sigei™ ‘BUCURESTI ROMANIA prpvoma a elie FTUL ACADEMIC SE CONFERA Donn Ox ing. Flimon CABCEA sembr italir CASAS x prilejul impli wate de 90 de ani, pentru prestigioasa contribute adust la dezvoltareacercetirii linge in omental efreulurit. actiunilor intreprinse de ASAS, apreciind in mod deosebit rolul stiintelor silvice in promovarea unei gestion’ri durabile a padurilor tari, Ca semn al recunoasterii acestei atitudini, precum si a pre- stigioasei sale contributii la dezvoltarea cerce- tarii stiintifice din domeniu, domnul presedinte i-a inmanat sérbatoritului, in numele Prezidiului ASAS, inalta distinctie ,Meritul Academic” si o medalie jubiliara personalizata. ‘A urmat apoi alocutiunea doamnei Renate Priller, delegat al Uniunii Internationale a Institutelor de Cercetari Forestiere (prezen- tati, de asemenea, in extenso). Domnia sa i-a ‘Revista PADURILOR + Anul 131+ Ian.~Apr 2016 + Nr. 1-2 DIPLOMA es inménat doctorului Filimon Carcea, din partea Presedintelui Organizatiei, un certificat de apre- ciere pentru ,,contribufia sa de exceptie si de du- rata la elaborarea si realizarea lucriirii IUFRO pri- vind terminologia forestiera”, precizand totodata, c& sirbatoritul este inci din 1986 beneficiarul uneia din cele mai inalte distinctii IUFRO. {In salutul sau, domnul jurist fon Cebanu, direc- torul general al Agentiei Moldsilva, a subliniat contributiile deosebite ale acestuia la gestiona~ rea durabild a padurilor dintre Prut si Nistru gi i-a inmanat Diploma de gradul intai a Guvernului Republicii_ Moldova pentru contributiile 9respective, precum si un document emis de Moldsilva, prin care numele ,Filimon Carcea” este atribuit Ocolului silvic Edinet si padurii Badragi, situata in aproprierea satului su natal. Diplome de excelen{% i-au mai fost acorda- te sirbatoritului din partea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultur’ Marin Dricea” (prin dr. ing. Romicd Tomescu - director general) si din partea Facultatii de Silvicultura a Universitafii Transivania din Brasov (prin prof Alexandru Lucian Curtu- decanul facultati). Apreciind colegialitatea care il caractrizeaza si mentionand recunoasterea unanima de care se bucura dr. Filimon Carcea ca specialist de exceptie in domeniul amenajarii padurilor, prof. dr. Jon Florescu a subliniat contributiile deosebi- te ale acestuia in domeniul regeneriirii arbore- telor, inclusiv prin calitatea sa de principal arti- zan al instructiunilor si normelor tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor silviculturale. Felicitandu-I pentru publicarea versiunii roma- ne a Terminologiei amenajarii padurilor, Domnia sa a reliefat importanta acestei lucrari, in special pentru invafimantul si cercetarea stiintficd din domeniu. In incheiere, a precizeazat ca sarbatori- tul s-a remarcat intotdeauna ca un eminent spe- cialist, ca om de stiinta, ca om de actiune pozitiva, dar si caom de caracter, aflat cu déiruire si clarvizi- une in slujba silviculturit romanesti in dorinta de a se inscrie, cu rigoare, in timpul alocat dr. Mihai Daia si-a restrans interventia lao singura frazi adresata sirbatoritului: ,,Suntefi, in perceptia mea: un domn distins, elegant, fin, sub- til, gentil, pedant, sarmant, sensibil, delicat, oail, 100 jovial, sdritor, surdzdtor, iubitor, eu mult umor, bun orator, curtenitor, incantator, adesea coplesitor, in- totdeauna sclipitor, atent, corect, muncitor, starui- tor, devotat, dedicat, rezistent, insistent, manierat, elevat, stilat, respectat, adulat, ascultat, apreciat, sociabil, capabil, caritabil, absolut remarcabil”. In alocutiunea sa, prof. dr. Ioan Clinciu, a subli- niat calitafile profesionale si umane ale dr. Filimon Carcea si a apreciat in mod deosebit ,echilibrul atitudinii si inteligenta, onestitatea intelectual, in- tinderea culturii si rara distinctie a personalitatii” acestuia. Mentionand disponibiliatea de a se fi aplecat cu mult competent asupra interferen- {elor dintre domeniul amenajirii padurilor si cel al amenajeii bazinelor hidrografice torentiale i adresindu-i-se in mod direct, vorbitorul a adiu- gat printre altele: ..afi reusit sd devenifi un nume de referinja in silvicultura romaneasca, v-afi con- struit o carierd profesionala de except, care se bu- curd de o prestigioasd recunostere international $i afi lsat o amprenti profesionala de nesters in domeniul amenajarii padurilor, al carui stalp de rezistenfa il reprezentati si la ora actual’. In cuvantul stu, dr. ing. Cristian Stofculescu a subliniat contributia exceptionalii a sarbatoritului la amenajarea padurilor tari, dar si la protejarea acestora, atat pe calea largirii semnificative, prin amenajamentele pe care le-a coordonat, a retelei de arii naturale protejate cu specific forestier, cat si prin faptul c& a transmis si facut cunoscut la cele mai inalte foruri nafionale gi internationa- le competente ,unicitatea patrimoniului natural al farii noastre si programul forestier conservativ Revista PADURILOR + Anul 131 ¢Jan.-Apr. 2016 * Nr. 1-2La randul sau, dr. ing. Stelian Radu, odata cu uriile ocazionate de eveniment, a felicitat_ sir- batoritul pentru publicatiile stiintifice din ultimii ani, menfionand in special importanta celor re~ feritoare la amenajarea si gospodarirea paduri- Jor incluse in arii naturale protejate gi la termi- nologia amenajarii pidurilor, lucrare cu deosebite valente internationale, ‘Au transmis mesaje si au prezentat atentii oca- zionale, personale sau/si din partea unor impor- tante institu forestiere, domnul Codrut Bilea, consilier - Romsilva, domnul Nicolae Tucunel, Revista pipuarton + Amul 131 + lan.-Apr. 2016 « Nr 1-2 presedinte - ASFOR s.a. A.urmat apoi emotionantul raspuns al dr: ing. Filimon Carcea (publicat in cele ce urmeaza). Lucrarile simpozionului s-au incheiat cu © scurti alocujiune a presedintelui Sectiei de Silvicuttura a ASAS, care a transmis sarbito- ritului uriti de sinitate, viata indelungata si noi succese, precum si alese mulfumiri tuturor participantilor la aceasta reuniune memorabila. Biroul Sectiei de Silvicultura a AS.AS 101Laudatio Omagiu dr. ing. Filimon Carcea la implinirea varstei de 90 de ani Doamnelor si domnilor, Exponent de prestigiu al generatiei care s-a re- ‘marcat in dezvoltarea activititii de amenajare a pi: durior din Romania, sirbatoritul de astizi face parte din pleiada celor care au adus contributii valoroase la dezvoltarea stintei si practict silvice romanesti ‘Nascut in comuna Lopatnic din judeful Hotin, la 5 decembrie 1925, a urmat cursurile liceului ,Aron Pumnul” din Cerniuti, iar apoi ale liceului .LC. Bratianu” din Pitesti, unde se refugiase dup’ ocu- parea Basarabiei. Inscris in anul 1945 la Facultatea de silvicultu- ri din cadrul Scolii Politehnice din Bucuresti, F. Carcea a obfinut diploma de inginer silvic in anul 1950 si a continuat si lucreze in recent infiintatul Institut de Proiectéri Silvice (IPS), unde fusese an- gajat inca din anul 1949, Pregatirea profesionala de exceptie a facilitat avansarea rapida a tandrului ab- solvent, de la simplu inginer amenajist, la functille de sef de sectie, sef de proiect si apoi de sef de di- viaje. Pani in anul 1955 si-a pus astfel semnétura pe numeroase studii gi proiecte de amenajament, aplecandu-se insé cu interes si asupra imbunitati- tii tehnicii de organizare a procesului de productie lemnoasé. De aceasta perioada sunt legate preocupérile de adaptare a amenajamentului de codru gradindrit la pédurile cu functii hidrologice din Bazinul Barzavei (OS. Valiug, 1951), pundnd astfel bazele unui expe- iment unic ca dimensiune, important gi valoare stiinfifics, de realizare a unui procedeu practic pen- tru stabilirea posibilitatii in unitatile de productie la care se aplica mai multe tratamente, de elabora- re a primului studiu de perspectiva privind exploa- tarea cu continuitate a resurselor forestiere (1953), dar si de participare la elaborarea instuctiunilor privind zonarea functional a p&durilor, initiata de prof. I, Popescu - Zeletin si legiferata prin HCM nr-114/1954, imulat de distinsul profesor in directia perfee- fiondrii metodelor de amenajare si mai ales a pro- cedeelor de stabilire a posibilitti, se inscrie in 1955 Ja doctorantura si desfégoard in cadrul Institutului de Cercetare si Experimentare Forestier (INCEF), sub prestigiosa indrumare a profesorului, 0 asidua 102 activitate stiinifica. Primele rezultate obtinute in legatura cu .Metoda de amenajare a pidurilor de codra regulat’,tithul tezei de doctorat, nu au intarziat si apara, ele fi- ind deja introduse impreund cu procedeul pe care {I propusese pentru stabiirea posibilitti la crén- guri - in editia din anul 1959 a instructiunilor de amenajare. Sustine teza amintita si obtine titlul de doctor in stiinfe in anul 1964. Conceptul original de gcrestere indicatoare”, fandamentat in lucrare, a influenfat in mod hotirator amenajarea pédurilor din Romania, ‘Acesta avea si stea la baza unui procedeu de stabi- lire a posibilitati pentru padurile de codru regulat, incas in prima si singura metoda de amenajare 1o- maneasca, ce s-a regasit, cu imbunatitiri succesive ale autorului, in normele tehnice de amenajare din anii 1969, 1980, 1986 si 2000, laa cor elaborare au- torul a avut o contributie definitorie. Intre ani 1959 - 1969, ca urmare a realizérilor pro- fesionale deosebite, este numit in functia de gef al Serviciului de amenajarea pidurilor din Ministerul Economiei Forestiere (MEF), perioada in care isi publicd prima editie a tezei de doctorat (1968), ela- boreazi metodologia de amplasare a instalatilor Revista pipuaton + Anul 131 + lan.-Apr. 2016 + Nr. 1-2de transport forestier in concordanta cu resursele forestiere si cu posibilitatea pidurilor (1959) i i tocmeste instructiunile oficiale de aplicare a trata- ‘mentelor pentru pidurile farii (1966). Acestea din ‘urma au stat la baza ulterioarelor norme tehnice de profil (1988 si 2000), care in mod firesc au fost re- alizate tot cu participarea sa, in calitate de coordo- nator si coantor. Instructiunile si normele tehnice respective ~ care au inlocuit vechile «regulile de t&- ieri» din1953 — au promovat tratamente intensive, corespunzatoare diverselor functii de protectie ale arboretelor. In legaturd cu aceasta este remarcabil faptul cA, ined din anul 1967, dr. Filimon Carcea a propus, printr-un document oficial, ca arborete- Je cu structuri naturale, pluriene, si nu fie incluse in planurile de regenerare din amenajament, decat dupa realizarea conditiilor necesare pentru aplica- zea de tratamente prin care sa fie asigurat menti- nerea valenfelelor lor plurifunctionale. Este regre- tabil faptul c&, din cauza exploatarilor excesive din perioada respectiva, acest deziderat mu a fost. Iuat in considerare. {In anul 1968, sirbatoritul de azi se reintoarce la Institutul de Cercetiri si Amenajiri Silvice (ICAS), unde, din functia de director tehnic al sectorului de proiectare/dezvoltare, detinuta pana in anul 1992, restructureazi si dirijeazA intreaga activitate de in- ginerie tehnologica a institutului, iar pe linie stiin- tific, elaboreazi un procedeu nou de stabilire a pposibilitatii pentru pidurile in conversiune dela re- gimul cring la cel de codru, precum si (impreund cu distinsul cercetitor R. Dissescu) un interesant procedeu de stabilire a posibilitatii pentru paduri- le in care se aplick tratamente cu perioada lungs de regenerare. Ambele procedee au fost introduse in practica amenajistica incepand cu anul 1984 gi utilizate in paralel cu procedeul de baza al metodei cresteritindicatoare, In aceeasi perioada, a asigurat coordonarea wnor importante documentatii de sintez privind gos- podirirea generali a pAdurilor (baza seminologi- cc, necesarul de material de impdurire, inventarul forestier national bazat pe amenajamente, pro- gnoza posibilititii padurilor, impadurirea terenu- rilor degradate $..), iar ulterior, in scopul cresterii suprafe{ei forestiere a tari, a elaborat si a promo- vat, de asemenea prin ICAS, primul studiu de fun- damentare a actiunii de realizare a retelei de perdele forestiere de protectie, potrivit Legii 289/2002 (eta- pa intii- zona de cdmpie, puternic afectata de sece- te, din judetele Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman). Revista rADuRiLOR + Anul 131 ¢Ian.-Apr 2016 * Nr. 1-2 Dincalitatea de gefal serviciului amenajairiipadu- rilor din minister si de director tehnic al Institutulut de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS), a coordo- nat direct, timp de peste 30 de ani, activitatea de ‘amenajare a plidurilor din fara gia contribuit la per- fectionarea sistermului de amenajare a pidurilor, f- ind unul din principali autor’ ai tuturor edifilor in- structiunilor-normelor si indrumarelor tehnice de profil. Prin amenajamentele respective s-att consti- tuit numeroase arii naturale protejate, punandu-se astfel sub ocrotire zeci de mii de hectare cu eco- sisteme forestiere de mare valoare stiintificd (cazul actualului Parc National Muntii Apuseni, constitu- it prin amenajament inc din anul 1962 si decre- tat ca atare abia in 1990, cazul rezervatiei Pietrosul Dornei, a extinderii Parcului National Retezat 5.2.) Contributile deosebite din domeniul cercetiti- lor stintifice de profil si realizarile valoroase obti- nute in coordonarea activitatii de amenajare a pa- durilor din Romania sunt materializate in peste 80 de lucraristiintifice gi tehnice, din care 21 tn limbi straine (in reviste si alte publicatii internationa- le), Pe Kang’ aceste lucrari, a elaborat sau a parti- cipat la elaborarea a peste 40 studii de amenajare a padurilor, a coordonat numeroase Iucriti de an- samblu pentru activitatea de silvicultura, inclusiv strategii si programe forestiere nationale, Metoda de amenajare bazati pe cresterea indicatoare, pre~ cum i procedeele de stabilire a posiblititii menti- conate mai sus au fost pe larg prezentate in literatu- ra de specialitate din jar (Rucireanu, 1962; 1967; Rucéreanu, Carcea, 1981; Rucireanu, Leahu, 1982; Giurgiu, 1988; Leahu, 2001; Seceleanu, 2012 etc.) si au facut obiectul unor lucrari de doctorat (Kiss 1966; Ianculescu, 1986; Seceleanu, 1998; Tudoran, 1999 5a). Toate acestea, a care se adauga competenta ‘managerial dovediti in organizarea si conduce- rea gospodaririi pidurilor, au stat la baza alegeri, in anul 1991, ca membru al Academiei de Stiinte Agricole gi Silvice. In arul 1993, este numit consili- er al ministrului apelor, pidurilor si protectiei me- diului, pentru problemele de silviculturd. In aceasta din urma calitate, timp de peste cinci ani, a contri- buit substantial la elaborarea si ameliorarea multor acte normative si decizi, in legaturd cu dificilele gi complicatele probleme ale tranzitiei de la econo- mia forestiera centralizata la economia forestiera de piata, dintre care amintim pe cel legat de elabo- rarea unui nou cod silvic, menit si-1 inlocuiasc& pe cel din aul 1962. 103Dovedind din plin ci nu gi-a uitat nici un mo- ‘ment rdacinile, dupa anu! 1990, in calitate de direc- tor tebnic al Institutului de Cercetairi si Amenajéri Silvice (ICAS) si de consilier al ministrului apelor, padurilor gi protectiei mediului, a promovat si a contribuit substantial la: ~initierea gi coordonarea actiunii concrete de ela- borare ~ cu participarea unor echipe de specialisti din ICAS ~ a primelor amenajamente in limba ro- min pentru o suprafata de fond forestier de peste £80 mii hectare din Republica Moldova; = formarea ~ in cadrul acestei colaboriri gi prin- tro indrumare tehnicd ulterioard ~ a specialistilor amenajisti moldoveni care au asigurat, ulterior, activitatea de amenajare a pAdurilor dintre Prat si Nistru; integrarea acestei activitafi cu cea a nu- cleelor de cercetare existente avea si conduca la infiinfarea, dupa modelul romanesc, a Institutului de Cercetiri si Amenajaci Silvice din Republica Moldova; - dezvoltarea colaboritii si in alte domenii ale silviculturii, precum gi sprijinirea unor demersuri privind asigurarea fondurilor necesare conlucrarii dintre Romania si Moldova in domeniul forestier si al apelor, in perioada 1993-1997. prodigioasé activitate a desfasurat sirbatoritul sim plan international. In anul 1967, a fost coop- tat membru activ al Grupului de Iucru ,Metode de amenajare a padurilor” din Uniunea International a Institutelor de Cercetari Forestiere (IUFRO) si timp de 10 ani (1976 - 1986) a indeplinit functia de presedinte al acestui grup. In aceasta calitate a initiat $i realizat ~ cu o larga participare interna- nal ~ doua lucréri de referinté: ,Forest mana- gement in various countries of the world” (1983) si Determination of the forests allowable cut in various countries of the world” (1986) - marcénd astfel stadiul dezvoltarii, pe plan mondial, a ame- najamentului forestier, ca disciplind stiintifica si activitate practic’. In cadrul diferitelor reuniuni TUFRO (congrese, simpozioane, etc), a prezentat re- ferate si comunicari stiintfice privind functile pi- durii, inventarul fondului forestier national, cadrul de amenajare a pidurilor din Romania, modalitati de caleul pentru stabiliea posibilititi padurilor ete. Pentru contributiile aduse la dezvoltarea teor ei si practicii amenajamentului si pentru felul in care a actionat pe plan international ca presedinte al Grupului de lucru pentru metode de amenajare fa plidurilor, in anul 1986, i s-a decernat distinetia pentru activitate deosebiti (Distinguished Service 104 Award) a Uniunii Internationale a Institutelor de Cercetiti Forestiere. Este primul specialist din tari- Ie Europei de Est si al zecelea din lume care a bene- ficiat de aceast4 inaltA distincti. In intervalul 2002-2014, a patticipat ~ sprijinit pana in anul 2008 side regretatul dr, Radu Dissescu ~ la realizarea proiectului IUFRO ,.Terminologia amenajiirii padurilor” (;Terminology of forest ma- nagement planning”, IUFRO Word Series Vol. 8). Prin aceasta lucrare, Romania a devenit a VI-a fara din Europa care dispune de o versiune completa a acestei terminologii. Versiunea cuprinde 760 de ter- meni din amenajament si din disciplinele gi activi- tile practice adiacente, cu defini in limba roma- ni gi cu echivalentele termenilor respectivi in opt limbi straine. Ea este important pentru colabor’- rile internafionale care se intensifica din ce in ce ‘mai mult la nivelul FAO si al Uniunii Buropene, dar si datorité faptului ci ~ prin definiti gi note expli- cative ~ evidentiazA particularitati remarcabile ale amenajamentului silvic romanesc. Merit amintit in acest context si desemnarea sa, in perioada 1994-1998, ca expert national FAO, ca~ Iitate din care participa la proiectul de anvergura si important deosebit’ privind politicile forestie- re ale tirilor din Europa de Est, elaboraind lucrarea _Sectorul forestier si poiticile legate de dezvoltarea sain Romania’, Apreciind in mod deosebit confinu- tul acesteia, conducerea FAO a aprobat si subventi- nat un proiect tehnic dedicat identificaii si prio- rilizirii acjiunilor de dezvoltare strategica specifice sectorului forestier din Romania, la elaborarea ca~ ruia dr. Carcea a avut o contributie esentiald Tot pe linia conlucrarii internationale, a partici- pat la numeroase reuniuni ale Comisiei Europene a P&durilor, Conferinfei Ministeriale pentru Protejarea Padurilor in Europa, precum gi la actiuni de documentare si colaborare bilaterala (Elvetia, Franta, Germania, fosta URSS, Cehoslovacia) gi la Iucrari de prospectare gi estimare a resurselor fo- restiere in unele fari in curs de dezvoltare (Algeria, Casta Rica, Columbia, Zair, Guinea Ecuatoriala $2). Bogata activitate internaionala a fost favori- zat si de cunoasterea de catre sirbatorit a cinci limbi straine de larga circulatie ~ franceza. spanio- Ja, germana, rusa si italiana. Cao recunoastere a profesionalismului si probitatii morale dovedite de-a lungul vremii, in diverse perioade de timp a activat ca: presedinte al Consiliului tehnico-economic din LC.AS. (pes- te 20 ani), membru al Consiliului departamentulut Revista PADUKILOK + Anul 131 + Ian.-Apr. 2016 * Nr. 1-2silviculturii (14 ani); membru al Consiliului. tehni- co-economic al ministerului de resort (peste 25 ani); ‘membru (5 ani) si presedinte (3 ani) al Consiliului de administratie al Regiei Nationale a Padurilor; mem- bru al Colegiului de redactie al Revistei Padurilor (5 ani), membru al Societatii ,Progresul Silvic” — a ci- rei filial bucuresteand a condus-o in perioada 1990 = 1994 etc, sustinand si din aceste pozitii promova- rea celor mai noi tehnici de lucru pentru asigurarea gestiunii durabile a padurilor. Dovedind multiple valente, sirbatoritul s-a antrenat si intr-o remarcabili mune didacti- ©, prezentind sporadic prelegeri de amenaj ‘ment la Facultatea de Silvicultura a Universitat sTransilvania” din Brasov, un curs de amenaja- re a padurilor timp de doi ani la Universitatea Atheneum” din Bucuresti si activand, in calitate de conductor stiintific (1991 ~ 1998), in cadrul sis- temului de doctorantura organizat la ASAS. A fost de asemenea inclus in repetate randuri in comisiile de doctorat la Facultatea de Silvicultura din Brasov sila Academia de Stiinte Agricole gi Silvie. Este de subliniat in mod deosebit longevitatea sa creativa, Dupi implinirea varstei de 80 de ania ela- borat si publicat 12 lucrai tehnico-stiintifice, dintre care sunt de mentionat cu precddere cele privind: functile padurii si bazele de amenajare (2006), r zultatele aplicdrii codrului gradinarit si raporturile dintre acesta si asa numitul ,tratament al codrului neregulat” (2009, 2013), amenajarea padurilor din Campia Viasiei (2011), reglementari privind ame- najare pidurilor incluse in arii naturale proteja- te (2012, 2013), terminologia amenajérii pédurilor (2014) sa. Pentru o caracterizare de esenta a personalititii sarbatoritului de astizi, apelém la cuvintele acade- micianului Victor Giurgiu, care, cu ocazia implinirii de cdtre acesta a varstei de 80 de ani, afirma ur- miitoarele: Cu 65 de ani in urmi... ati coborat din Hotinul istoric... aici in Valahia Mama, unde, ajutat Revista rXpuRiLOR + Anul 131 + Ian,-Apr. 2016 + Nr. 1-2 de o inteligenta sclipitoare si inzestrat cu o putere de ‘muncit neobignuita, v-afi indlat, pas cu pas, in elita comunitifi academice pe care, acum, cu distinctie 0 onorati. Dar, mai presus de toate, conteazié omul care sti in spatele specialistulu. In toate imprejurdrile ati radiat numai armonie si bund vointé. Afi ajuns la aceasta performanta deoarece religia dumneavoastrét este toleranga, iar filozofia de via este bundtatea Daca ar fi mai multi ca dumneavoastra, lumea sil- vici romaneasci ar fi infinit mai frumoasi si mai eficienti” Acionand cu energie si pasiune, dar gi cu 0 de- osebit modest, in vederea perfectionarii organi- iui stiintfice a gospodaririi fondului forestier ro- ‘manesc, sarbatoritul onoreaza, prin contributile gi indelungata sa participare la conservarea si dezvol- tarea acestei avutii nationale, intregul nostru corp silvic. Astizi, la implinirea invidiatei varste de 90 de ani, comunitatea academicé silvicd, careia, sun- tem convingi, i se alatura intregul corp silvic din Romiénia, va doreste, mult stimate domnule doctor, s& aveti posibilitatea s& oferiti tuturor celor pe care fi prefuiti, cu generozitatea care va caracterizeaz’, timp cat mai indelungat, din prinosul bogatei dum- neavoastra personalitati sia exceptionalei dumnea- voastra experiente. De aceea, cu prilejul aniversirii frumoasei sale varste este oportun - ca odata cu unanime multu- miri pentru eforturile depuse si rezultatele obtinute - stiurim colegului nostru, dr. ing, Filimon Carcea, multa sinitate, noi impliniri in prodigioasa sa ac- tivitate profesionala, spre satisfactia sa, a noastra.a celor care il sarbatorim astazi gi a tuturor silvicul- torilor din tara! LA MULTI SI BINECUVANTATI ANIL dt. ing. oan Seceleanu dr. ing. Ovidiu Badea 105Cuvantul reprezentantului IUFRO Cher Monsieur Carcea Cest vraiment un grand honneur ~ et croyez ‘moi, ce vest pas seulement une fagon de dire ~ est un grand honneur d’avoir la chance de vous joindre aujourd'hui pour cette célébration de votre anniversaire. Je profite de cette occasion pour vous adresser dabord quelques mots officiel, et ensuite quelques mots personnels et, en méme temps, pour vous présenter de petits cadeaux [A titre officiel: Au nom de Union Internationale des Organisations de Recherche Forestier, j'ai été envoyé par le Directeur Exécutif Alexander Buck pour vous transmettre les meilleurs voeux de la part du Président Mike Wingfield et de tout le Comité executif & Poceasion de votre 90éme anni: versaire, Vous avez occupé des fonctions dans le réseau IUFRO et contribué a des groupes de tra- vail de 'TUFRO déja a une époque oi je n'ai pas encore eu une idée ce que c'était de travailler & dire, déja en 1986 vous avez régu une des plus hautes décorations IUFRO, Distinguished Service Award (DSA), pour vos ser- vices au sein de 'TUFRO. Ce n’était que quelques années plus tard que nous sommes entré en contact par l'intermédiaire de Monsieur Griess, le coordonnateur du group de travail SilvaPlan. Nous avons travaillé sur Ia terminologie de l'aménage- ‘ment forestier, ol vous avez. ajouté les termes équi- valents et les définitions roumains tout en souli- gnant les éventuelles différences qui existent dans Tinterprétation par rapport aux autres langues. Dans ce context, j'ai maintenant le plaisir de vous présenter un Certificat d’Appréciation IUFRO: au dr. Filimon Carcea pour son engagement extraor- dinaire et de long terme dans le domaine de la termi- nologie forestiére de 'TUFRO (“for his outstanding and long lasting commitment to TUFRO’s forest terminology work”) Enoutre, nous ]'TUFRO avons eu le défi de trou- ver ce qu'on peut offrir & vous qui avez done déja remporté un des plus importants prix de 'Union. Ily aun petit cadeau que le Président de lIUFRO Mike Wingfield de l'Afrique du Sud, offre & des oc- casions rares et & des personnes exceptionnelles et de mérite. C’est un petit oiseau en bois, qui sym- bolise la souplesse, la réflexion et le génie ~ toutes 106 charactéristiques qui traduisent trés bien ce que les chercheurs IUFRO représent. Vous allez voir que ce petit oiseau peut refléter aussi votre état d’ame, pex. quand il est pensif, il baisse un peu la téte et lorsquill a trouvé une solution, il porte la téte haute de joie. ‘Avant de continuer, laissez-moi encore partager avec vous une information: Apparemment, vous ates né dans une année particuliére: Monsieur Walter Liese, Président de I TUFRO dans la période 1976 ~ 1981, fétera aussi bient6t son 90éme anni- versaire. Et comme vous, il est toujours bien actif et insatisablement engage A titre personnel: Je tiens a vous dire, Monsieur Careea, que j'ai le plus grand estime pour vous et votre fagon de travailler. Quoique ce n’est pas toujours facile de suivre et de satisfaire & vos plus hautes exigences de précision ~ par example, il est arrivé que, méme lorsqu’une définition termi- née, vous lavez revue de nouveau et changé pour mieux I'adapter. Mais c'est exactement cette ambi- tion de ne pas se contenter d'une solution simple et de toujours chercher et aspirer & la meilleure et parfaite expression. II faut des personnes comme ‘vous pour réaliser un projet de terminologie! Monsieur Carcea, merci pour votre engagement et votre esprit qui s'intéresse A la fois aux foréts et 4 la culture, et A vous qui savez raconter des his- toires de facon passionante. ‘Ad maltos anos! Renate Priiller, IUFRO HQ. Revista pipunuon + Anul 131 +Jan.-Apr 2016 # Nr 1-2Raspunsul dlui dr. ing. Filimon Carcea Domnule presedinte, stimate doamne gi stimati domni La inceput, permiteti-mi si adresez alese mul- umiri sei de silvicultura a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, care - la propunerea domnu- ui academician Vietor Giurgiu - a organizat acest evenement aniversat. Sunt recunoscstor domnilor dr. Ioan Secelenau. sidr. Ovidiu Badea pentru bogatul si generosul ma terial prezentat. De asemenea, mulfumesc célduros unititilor, colegilor si prietenilor care au transmis mesaje, precum si distinsilor vorbitori care au fé- cut aprecieri in legatura cu modestele mele contri- butii la dezvoltarea amenajamentului romanes Ja 0 mai buna gospodarire a padurilor fri Stiu bine c& marinimia si generozitatea prezen- tarilor dumneavoastri sunt determinate in mare masura de carcaterul oarecum festiv al acestei re- unjuni, Dac, totusi, in activitatea mea sau in- registrat unele realiziri notabile, aceasta se ex- plica si prin faptul c& in Institutul de Cercetari gi Amenajéri Silvice (ICAS) - institutie in care s-a desfagurat cea mai mare parte a carierei mele - am beneficiat de colaborarea si sprijinul unor specia- listi de exceptie. Acelasi lucru il pot afirma si pen- tru perioadele mai restranse in care am Iucrat in unitatile centrale ale siviculturi Tuturor le pastrez alese amintiri (uni nu mai sunt printre noi), deosebit respect si recunostinta. In ceea ce priveste pregitirea si formarea mea profesionala, prinos de recunostina se cuvine unor ‘mari dascali si predecesori, Promotia Facultatii de Silvcultura a Politehnicii Bucuresti, din care am f3- cout parte, a fost ultima care a avut sansa de a au- dia prelegerile de exceptie ale magistrului silvicul- turii romanesti Marin Dricea, la catedra de profil si, totodati, pe cele ale ilustrului siu coleg gi pri- ten Vintila Stinghe, la catedra de amenajare a padurilor. Mai tarziu, in cursul carierei, m-am bucurat de sprijinul si de indrumarea a doi mentori ai ame- najamentului romanesc. Primul a fost prof. Jon Popescu-Zeletin, care -fiindu-mi si conducator sti- infific - mi-a incredintat o tez de doctorat la care nici n-as fi indriznit si m& géndesc. Profesorul a pus bazele gospodaririi functionale a pidurilor ti- vii gi colaborarea mea la unele din proiectele sale Revista ripurmton + Anul 131 +Tan.-Apr. 2016 + Nr. 1-2 se Nh al he, ere mica fost de un real si nepretuit ajutor. Cel de al doilea - alaturi de care am avut cinstea si lucrez © perioada mai indelungati - a fost prof. Nicolae Rucireanu. Pornind de la conceptul gospodatirii functionale, acesta avea si aducd innoiri esenti- ale gandirii amenajistice contemporane, contu- rand gi dezvoltand ideea ca unul din obiectivele de bazi ale amenajamentului il constituie conducerea structurala a arboretelor sia pdurii,in scopul dea fi indeplinite in conditii optime functiile ce le sunt atribuite. in caceptia acestor mari si distingi precursori, 0 gospodirire rationala/functionala a padurilor - in termeni noi, gestionarea durabild a acestora - se poate realiza numai pe baza unor aciuni bine con- jugate si corelate, specifice atat amenajamentului, cat si culturii padurii, Aga se explica faptul e&, ur- mandu-le pilda, pe lang’ preocuparile fundamen- tale de amenajament, am acordat intotdeauna 0 atentie deosebita tratamentelor silviculturale: de Ja experimentul de la Valiug, pana la participarea la elaborarea normelor de amenajare a padurilor, dar sia celor de alegere si aplicare a tratamentelor, si chiar pana la elaborarea metodei de amenajare 107a cresterii indicatoare. Se stie c& aceasta din urmi este conceputi in asa fel incat, in pldurea supust amenajani, s8 poata fi aplicat o gamit practic ne- limitata de tratamente, in raport cu cerinfele unei gospodiiriri plurifunctionale. Multumesc celor care afi ficut referiri la metoda respectiva. In legiturd cu aceasta eu ma simt ins profund indatorat. La aniversarea precedenta - im- plineam atunci 80 de ani - am promis c& in urma- torii 15-20 de ani am si fac propuneri pentru unele ameliorari ale conceptului de crestere indicatoare siale metodei in ansamblul ei lata ci au trecut deja 10 ani, Cred c&, la varsta mea, dictonul ,festina len- ti”mu prea este de luat in seam’. Promit solemn si ma inscriu in termenul asumat atunc. Recenta lucrare privind terminologia amena- jrii pidurilor a beneficiat si ea de 0 mare sansi: sansa colaborarii cu doamna Renatte Priller, care ne onorezai astizi cu prezenta, in calitate de repre- zentant al Uniunii Internationale a Institutelor de Cercetiri Forestiere (IUFRO). Domuia-sa a contri- buit substantial la realizarea versiunii romane a terminologiei, asigurand si facilitati deosebite pri- vind publicarea ei. Merit recunostinta noastra si, de aceea, vA rog si-mi perimtefi si-i adresez direct céteva cuvinte de multumire ‘Chére Madame Priller, premigrement, je vous prie de transmettre é la Direction de IUFRO. mes senti- ments de réconnaissence et de gratitude pour la dis- tinction décernée. Puis, je vous prie d’accepter ces sentiments pour vous-méme, Madame Prillle, pour tous que vous avez fait pour la parution de la ver- sion roumaine de la terminalogie d’aménagement forestier. Fai été et je suis encore -trés ému, profondement touché de votre amabilité, de votre attention, de vo- tre patience et bien sar, aujourd'hui, de votre partici- ‘pation a cette réunion anniversaire, particullérement vérs la fin de Vannneée, ois le secrétariat de U'TUFRO est, ’habitude, extrémement occupé. ‘Merci beaucoup, Madame Priiller! Cu ocazia acestei intélniri, ag dori si fac un scurt apel citre reprezentantii generatilor tinere de silvicultori. Dragi colegi, din pacate, paidurile frit noaste sunt supuse in perioada actuala: unor presiuni si agresi- uni excesive. Nu este momentul sa vorbim acum nici despre cauze, nici despre méisurile tehnice care se im- ‘pun. Este insd imperios necesar si se actioneze cu {fermitate pentru reconstructia treptatd a constiinfei 108 {forestier in randul proprietarilor de paduri si al po- ‘pulatici, pentru schimbarea radicala a mentalitagit si atitudini fata de padure a clasei poitice si a fac- torilor de decizie, pentru inlaiturarea influentelor po- litice din treburile gospoderiet silvice si pentru sto- parea jafului din paduri. De asemenea, se impune limitarea explotataritor la nivelul posiblitafit reale 4@ paidurilor si valorficarea superioard a masei lem- rnoase, in principal prin produse finite, asa inca i tregul sector forestier si-si regdseascii respiratia, f _gasul si ritmul normal de dezvoltare. Silvicultura a mai trecut prin sitwatt difcile, dar 4a razbit intotdeauna, Sunt convins cd 0 veti face st rizbeascd si de aceasta data. Faptul c& problema pa- durilor a ajuns afi anatizata in forul suprem de apii- rare al farii subliniaza gravitatea situafiei, dar este, in acelagi timp, de natura si ne ajute in acest demers dificil, dar absolut necesar. Vat dorese succes! Doamnelor si domnilor, permiteti-mi s& exprim un gand de recunostint pentru participarea ono- ranti la reuniune a reprezentantilor conducerii ‘Academiei de Stiinte Agricole gi Silvice Gheorghe Tonesu-Sisesti” (ASAS), in frunte cu domnul prese- dinte Gheorghe Sin ~ cdruia ti mulfumese in mod deosebit pentru salutul si cuvintele alese transmi- se din partea domnului academician Cristian Hera, vicepresedinte al Academiei Romane. Va sunt re- cunosciitor, domnule presedinte, pentru distinctia »Meritul Academic” si sper c& in urmitorul dece- niu sii nu se epuizeze stocul acestor prestigioase si din ce in ce mai frumoase medalii aniversare. Prin domnul director general Romic& Tomescu si prin colaboratorii sai prezenti, salut Institutul de Cercetari si Amenafari Silvice, actualul Institut National de Cercetare-Dezvoltare in Silviculturd Marin Dricea’, unitatea mea de suflet, in care mi- ‘am inceput si mi-am incheiat in mod oficial carie- ra de inginer silvic. Faptul cA aceasta prestigioas’ ‘unitate a instituit cu prilejul aniversarii de astizi o diploma special de excelenta are pentru mine 0 valoare inestimabili. Va mulfumese! Mulfumese, de asemenea, conducerii Facultati de Silvicultura si Exploatari Forestiere din Brasov pentru diploma de excelengé acordat si pentru interventia tandrului gi eminentului coleg Lucian Curtu, decanul facult3i Salut participarea la aceast eveniment a unor specialisti de marca din Departamentul pdurilor, Romsilva si din alte unitati forestiere. Multumese pentru atenfiile oferite, pentru felicitari si, in Revista pApuniton + Anul 131 ¢Jan.-Apr. 2016 + Nr. 1-2special, pentru buchetul de adjective selectatate - cu amicifie, umor si buntivoinfa - de distinsul nos- tru coleg Mihai Daia, Ma bucura nespus de mult prezenta colegilor si prietenilor nostri din Republica Moldova. Cu pri- lejul alesei sale alocutiuni, domnul director gene- ral lon Cebanu mi-a inménat dou documente care ‘mA emofioneaza si m& onoreaza in mod cu totul deosebit: 0 diploma guvernamentala si o decizie - memorabila pentru mine - a Agentiei Moldsilva. Revista pAuniton + Anul 131 + Jan.-Apr. 2016 + Nr. 1-2 data cu profunda recunostinta adresata forurilor emitente, va asigur, dragi colegi de peste Prut, de considerafia deosebita si de dragostea frajeasca a ‘unui copimantean de pe melagurile istorice gi de neuitat ale Hotinului strabun. Va mulfumesc! Stimate doamnne si stimati domni, wit mulpumese din inima tuturor! Fotografile ubricit ing. Cristian Becwenw 109