Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicatorii Parcului Auto
Indicatorii Parcului Auto
REZUMAT
Perspectiva transportului auto este legata de tendintele care se manifesta in prezent in acest
domeniu:
o noua abordare a dezvoltarii infrastructurii prin utilizarea unor resurse financiare necentralizate;
Toate aceste aspecte trebuie sa se reflecte in activitatea transporturilor auto printr-o eficienta
economica sporita atat pentru transportator cat si pentru beneficiarii transportului.
A. Drumul
Prin drum se intelege o cale de comunicatie terestra rezervata exclusiv circulatiei vehiculelor si
pietonilor. Din drum fac parte, de asemenea, lucrarile de arta (poduri, viaducte, tuneluri),
lucrarile de protectie, de consolidare si asanare (indiguiri, ziduri de sprijin, drenaje etc.) precum
si locurile de parcare si stationare.
Drumurile din cuprinsul localitatilor se numesc strazi, iar cele din afara localitatilor sosele.
drumuri publice de interes republican - sunt destinate pentru efectuarea transporturilor necesare
intregii economii nationale si ale populatiei (autostrazile, drumurile nationale);
din punct de vedere al compozitiei platformei, in special a partii carosabile, pot exista:
din punct de vedere al compozitiei materialelor din care se executa suprastructura drumului,
exista:
drumuri rigide - contin un strat de beton de ciment sau macadam cimentat pentru a inlatura orice
deformatie sub actiunea autovehiculelor;
drumuri nerigide - admit deformatia drumului sub actiunea autovehiculelor si revenirea la starea
initiala dupa trecerea acestora;
drumuri de tip inferior - cuprind drumurile de pamant naturale si drumurile de pamant amenajate;
drumuri de tip intermediar (tranzitorii) - alcatuite in special din pietris sau piatra sparta;
drumuri de tip superior (modernizate) - sunt drumurile nerigide si rigide, betonate, asfaltate, care
ofera o buna circulatie si sunt rezistente la solicitari transversale si longitudinale;
din punct de vedere al traficului si al vitezei de proiectare, drumurile se grupeaza in cinci clase
tehnici, astfel (Tabelul nr. 2):
Viteza de proiectare
Trafic de vehicule etalon
km/ora
Clasa tehnica
Trafic media
a drumurilor debitul max.
ses deal munte
orar
zilnica max.
I foarte intens peste 10.000 peste 3000
II intens
III mijlociu sub 900
IV redus sub 500
V foarte redus sub 1.000 sub 100
din punct de vedere al exploatarii autovehiculelor exista mai multe categorii de drumuri (M, K, T
etc.) - gruparea se face in functie de gradul de modernizare, de gradul de solicitare al
autovehiculelor (se tine seama de nivelul tehnic al drumurilor si de vitezele care se pot obtine).
Elementele componente ale drumului, aferente amenajarii generale, sunt prezentate in Figura nr.
7.
Drumurile prin functia lor de cai de comunicatii cu caracter general prezinta interes deosebit
pentru societate, cu avantaje de care beneficiaza direct sau indirect toti membrii colectivitatii.
Oferta inadecvata in infrastructura din Romania constituie un factor restrictiv in dezvoltare,
determina mentinerea retelei de transport sub nivelul tarilor europene dezvoltate, atat din
perspectiva capacitatii, cat si a calitatii serviciilor ce pot fi oferite.
Prin constructia etapizata a retelei de autostrazi si drumuri expres, conform programului propus,
se vor imbunatati treptat conditiile de circulatie existente pe reteaua de drumuri nationale
deschise traficului international, facilitand astfel inscrierea tarii noastre in circuitul activ al
schimburilor economice, sociale, culturale si turistice din celelalte tari europene.
B. Parcul de vehicule
Parcul inventar al unei unitati de transport auto e constituit din vehicule rutiere.
Vehiculele rutiere sunt vehicule terestre, pentru transport sau pentru efectuarea anumitor lucrari,
care se deplaseaza prin rulare sau alunecare sau, mai nou, se deplaseaza fara contact cu calea
fiind sustinute prin efect de sol de o perna de aer. Ele pot fi cu autopropulsie sau iara
autopropulsie.
Principalele vehicule rutiere cu autopropulsie sunt autovehiculele, iar dintre vehiculele rutiere
fara autopropulsie numite si vehicule tractabile - cele mai importante, din punct de vedere al
transportului auto - sunt remorcile si semiremorcile.
Autovehiculul este un vehicul rutier dotat cu mijloc de propulsie propriu, care se poate deplasa
pe o cale rutiera sau pe un teren neamenajat.
Autocisterna este un autovehicul destinat transportului de marfuri lichide, al carui spatiu util de
transport este carosat inchis (tip cisterna). In aceasta categorie nu se includ autovidanjezele
folosite la operatiuni de salubritate, acestea fiind autovehicule cu destinatie speciala.
Microbuzul este un autovehicul asemanator autobuzului dar cu o capacitate mai mica (9-14
locuri).
Autoturismul este un autovehicul destinat unui numar mic de persoane (minimum 8 locuri,
exclusiv locul conducatorului auto, sau 10 locuri in cazul celor de tipul autostation). in categoria
autoturismelor se includ si autoutilitarele care sunt autovehicule destinate transporturilor de
persoane, materiale si aparataje, in scop de interventie, avand caroseria asemanatoare
autoturismelor decapotabile, prevazute cu prelate si avand o capacitate de maximum 7 locuri.
Tractorul rutier este un autovehicul cu forta mare de tractiune, in general cu roti pneumatice sau
cu bandaje, folosit in comune, orase sau pe sosele pentru tractarea remorcilor sau a unor vehicule
lucratoare. in aceasta categorie se includ atat tractoarele construite special pentru tractarea
remorcilor, cat si tractoarele cu utilizare universala care au insa permis de circulatie pe drumurile
publice.
Autovehiculele cu destinatie speciala servesc altor scopuri decat cel pentru transportul obisnuit
de marfuri sau de persoane. Ele sunt prevazute cu instalatii si amenajari necesare scopului pentru
care sunt destinate. in aceasta categorie se cuprind: autovehiculele utilizate la lucrarile de
salubritate ale oraselor (autogunoierele, autopluguri, autovidanjeze, automaturatori etc.);
autovehiculele pompierilor; autoateliere mecanice; autosalvarile; autovehicule folosite in scopuri
sanitare (autobai, autodegazatoare); autovehicule inzestrate cu utilaj pentru lucrari de constructii
(autocompresoare, automacarale, autobetoniere etc.).
Evidenta autovehiculelor existente la nivelul unitatilor de transport auto se face prin diferite
categorii de parc. Principalele categorii de parc de autovehicule sunt:
[autovehicule]
Autovehicule ore inventar (Aoi) - cuprind totalitatea autovehiculelor ore din parcul inventar.
Se mai poate determina si prin produsul dintre parcul inventar si capacitatea medie a unui
autovehicul Cn respectiv Cnr.
Capi = Pi × Cn [tone-cap]
sau
Parcul activ Pa cuprinde totalitatea autovehiculelor iesite din garaj pentru efectuarea unui
transport, indiferent de durata lucrului in afara garajului.
Autovehicule zile active (Aza) - reprezinta totalitatea autovehiculelor zile aflate in exploatare.
Parcul bun (Pb) cuprinde toate autovehiculele aflate in stare tehnica corespunzatoare nevoilor de
exploatare, indiferent daca ele sunt sau nu in circulatie.
Valoarea parcului bun este intotdeauna mai mare sau egala cu a parcului activ, deci:
Pb ≥ Pa
Autovehicule-zile bune (Azb) - cuprind totalitatea autovehiculelor aflate in stare tehnica
corespunzatoare nevoilor de exploatare indiferent daca sunt sau nu in circulatie. Valoarea
autovehiculelor zile bune este mai mare sau egala cu valoarea autovehiculelor zile active: Azb ≥
Aza.
Diferenta dintre autovehiculele zile inventar si autovehiculele zile bune (pentru exploatare) o
constituie autovehiculele-zile stationare din cauze tehnice (Azst), iar diferenta dintre
autovehicule zile bune si autovehicule zile active o formeaza autovehicule-zile stationare din
cauze de exploatare Azse (lipsa cereri de transport, lipsa de soferi, duminici si sarbatori legale
etc.).
Autovehicule ore in circulatie (Aoc) - cuprind totalitatea autovehiculelor ore care se afla in
miscare; autovehicule ore in circulatie se stabilesc prin scaderea din numarul autovehiculelor ore
in exploatare a numarului de autovehicule-ore in stationare la operatii de incarcare sau
descarcare si din alte cauze.
Parcul imobilizat cuprinde totalitatea autovehiculelor aflate in diferite imobilizari din cauze
tehnice, de exploatare si din alte cauze.
In Figura nr. 8 se prezinta schema utilizarii posibile a parcului auto inventar, adica structura
fondului de timp, exprimata in autovehicule-zile.
Figura nr. Structura fondului de timp
Spre deosebire de transportul feroviar unde atat activitatea cat si mijlocul de transport sunt sub
tutela unei singure administratii, in transportul rutier drumurile si autovehiculele au administrare
diferita.
parcul auto de deservire publica - acesta cuprinde autovehiculele de marfa si calatori care
presteaza servicii in schimbul unei taxe legale. Acest parc este in administrarea intreprinderilor
(firmelor) de transport auto sau in administratia unitatilor subordonate consiliilor orasenesti sau
municipale (acestea efectueaza mai ales transporturi de persoane in interiorul, uneori si in afara
oraselor, de asemenea transportul marfurilor pentru deservirea si aprovizionarea populatiei
precum si transportul de salubrizare a oraselor);
parcul auto de transport intern cuprinde totalitatea autovehiculelor care apartin direct
intreprinderilor si institutiilor din diferite ramuri ale economiei nationale si efectueaza
transporturi numai pentru nevoile interne, fara a comercializa prestatiile. Aceste autovehicule
efectueaza asa numitele „transporturi tehnologice”, majoritatea fiind cu amenajari speciale
(pentru transporturi de santier si uzinale, transporturi in agricultura, transporturi pentru spitale,
farmacii si camine, transporturi pentru efectuarea prospectiunilor si explorarilor miniere etc.).
Deci, procesul de productie din unitatile de transport auto nu este altceva decat procesul de
transport, si reprezinta totalitatea operatiilor necesare efectuarii de prestatii de transport.
incarcarea marfurilor sau imbarcarea calatorilor (transportul marfii pana la autovehicul, ridicarea
pe platforma, asezarea marfii, asigurarea securitatii marfii in timpul transportului, respectiv
incarcarea si asezarea bagajelor calatorilor);
efectuarea transportului propriu-zis, adica deplasarea marfurilor sau calatorilor intre locul de
plecare si locul de destinatie;
Procesul de transport auto se imparte in cicluri de transport, iar la randul lor ciclul este constituit
din una sau mai multe curse, in functie de specificul transportului.
Prin cursa, in transportul de marfuri, se intelege parcursul unui autovehicul intre doua incarcari
succesive. O cursa cuprinde: incarcarea marfii, efectuarea transportului pana la punctul de
desfacere, pregatirea autovehiculului pentru descarcare, descarcarea marfurilor si inapoierea la
locul de incarcare sau la alt punct de incarcare. Cursa nu este legata de traseul „dute-vino” a
autovehiculului si nici de timpul de executare a transportului. Astfel, un autovehicul destinat
transportului de marfuri si indrumat intr-o localitate indepartata poate efectua mai multe curse pe
traseu.
Parcursul cu incarcatura consta din suma kilometrilor rulati cu autovehiculul incarcat (partial sau
complet) pe intreaga durata a procesului de transport.
Parcursul fara incarcatura - cunoscut sub numele de parcurs gol – se datoreaza unor cauze
diferite, obiective si subiective, din care cele mai importante sunt: parcursul de la garaj la locul
de alimentare cu combustibil (cand acesta este in afara garajului); parcursul de la garaj la statia
de intretinere si reparatii (cand aceasta este in afara garajului); parcursul de la garaj sau de la
statia de alimentare cu combustibil la beneficiar; parcursul de la sediul beneficiarului la depozite,
cand organizarea operatiilor de incarcare-descarcare nu este bine coordonata; parcursul la
inapoiere de la locul initial sau alt loc de incarcare (atunci cand nu exista incarcatura pentru cursa
de intoarcere); parcursul de la ultimul loc de descarcare la garaj; parcursuri neprevazute.
Productivitatea autovehiculelor este cu atat mai mare, cu cat parcursul cu incarcatura este mai
mare sau, respectiv, cu cat parcursul fara incarcatura este mai mic, raportat la parcursul total
efectuat.
B. Trasee de circulatie
La stabilirea traseului de circulatie se tine seama de: lungimea traseului; starea si declivitatile
drumului; intensitatea traficului de circulatie auto; existenta unui numar cat mai mic de
intersectii ale traseului auto cu calea ferata etc.
circulatie pe sectii, mai rar intalnita in tara noastra, cand traseul este divizat pe portiuni numite
sectii, unde se face transbordarea marfurilor.
transportul se executa de un singur sofer, iar in unele cazuri acesta este secundat de un ajutor de
sofer;
transportul se executa cu schimbul de mai multi soferi, fiecaruia revenindu-i una sau mai multe
sectiuni din traseu;
transporturile se executa de soferi care se schimba in timpul cursei, soferul de rezerva fiind
prezent la bord.
[ore]
in care:
tss - timpul de stationare pentru odihna soferului sau din cauze tehnice [ore];
C. Circuite de transport
Circuitul alternativ sau pendular, adica un circuit in care deplasarea autovehiculului se repeta de
mai multe ori intre punctele A si B (Figura nr. 9).
Acest circuit se adopta pentru rentabilizarea sporita a exploatarii autovehiculelor in cazul unor
localitati dispuse pe un traseu inchis,
Circuitul radial, adica acel circuit in care transporturile se fac de la un centru spre localitatile
periferice (Figura nr. 11). Circuitul radial, de fapt, este o combinare a mai multor circuite
alternative, transporturile efectuandu-se pe directii diferite dus-intors.
Circuitul de colectare (Figura nr. 12), adica acel circuit in care autovehiculul se deplaseaza pe un
traseu caracterizat prin cresterea treptata a cantitatii de marfuri incarcate in autovehicul in
diferite puncte A.B.CN ale traseului.
Circuitul de distribuire (Figura nr. 13), adica un circuit invers circuitului de colectare, cand
autovehiculul se deplaseaza pe un anumit circuit caracterizat prin descresterea treptata a cantitatii
de marfuri din autovehicul prin descarcare in diferite puncte ale traseului.
Circuitul de colectare si distribuire (Figura nr. 14), adica o combinare a circuitelor de colectare
si distribuire.
La 16 februarie 1949, Consiliul Economic al Natiunilor Unite a decis sa acorde I.R.U. statut
consultativ. La 2 martie 1959, Consiliul European a facut acelasi lucru, pentru a mari importanta
activitatii LR.U. in domeniul transporturilor rutiere.
La inceput, organizatia s-a ocupat numai de problemele de transporturi rutiere, din Europa, dar,
ulterior, avand in vedere experienta sa si faptul ca este singura organizatie internationala ce
activeaza in acest domeniu, a fost solicitata in intreaga lume.
In prezent LR.U. are peste 100 de membri, impartiti in membri activi (federatiile nationale din
domeniul transporturilor rutiere) si membri asociati (asociatii, grupuri si intreprinzatori interesati
in activitatea I.R.U.).
Scopul principal al activitatii I.R.U. (cum este enuntat in statut), este promovarea si dezvoltarea
transportului rutier in interesul transportatorilor si al economiei in ansamblu.
Organul suprem de conducere al I.R.U. este Consiliul de Directie, care consta in adunarea
generala a membrilor sai.
Din cadrul Consiliului de Directie se alege Comitetul Executiv al I.R.U., care este organul
executiv al organizatiei si este compus dintr-un presedinte si 8 membri.
Secretariatul General al I.R.U. are sediul central la Geneva si are urmatoarele atributii:
reprezinta I.R.U.;
asigura legatura diferitelor organisme ale I.R.U. cu membri sai, precum si cu organisme si
organizatii internationale.
In cadrul I.R.U. sunt organizate 7 comisii care actioneaza ca organe consultative in urmatoarele
domenii:
probleme tehnice;
probleme juridice;
siguranta circulatiei;
probleme vamale;
relatii de munca;
probleme statutare;
probleme financiare.
relatii publice;
costurile infrastructurii;
statistica;
economic;
marfuri periculoase.
in toate ocaziile actioneaza pentru cresterea numarului de autorizatii de transport pentru traficul
international de marfuri, pe care autoritatile competente din fiecare tara le acorda
transportatorilor straini;
in scopul intensificarii comertului exterior, I.R.U. este preocupata de taxele fiscale care greveaza
asupra activitatii de transport rutier si de evitarea dublei impozitari;
acorda o atentie speciala armonizarii relatiilor dintre membri sai si angajatii lor;
informeaza permanent pe membri sai asupra noutatilor din transporturile rutiere prin publicatiile
sale periodice si prin alte documente de specialitate pe care le elaboreaza.
C.M.R. se aplica oricarui transport international de marfuri cu vehicule, in cazul in care pentru
un astfel de transport a fost incheiat un contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros,
daca locul de primire respectiv de eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in 2
tari diferite, din, care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de
nationalitatea partilor contractante. Tara noastra a aderat la aceasta conventie in 1972.
elaborarea unor studii pe probleme legate de transportul rutier de marfuri sub temperatura
dirijata, a tarifelor si conditiilor de transport pentru marfuri perisabile;
Important: Transfrigoroute Europe poate pune la dispozitia membrilor sai avantajele unei retele
europene de aprovizionare cu carburanti, a autocamioanelor, fara plata imediata.
Serviciul de asistenta mutuala internationala (A.M.I.) – acorduri si conventii bilaterale
incheiate de tara noastra cu diferite tari europene.
Prin intermediul acestora partile contractante isi acorda reciproc o serie de avantaje ca:
scutiri reciproce de orice fel de taxe si impozite pentru un numar contingentat de calatorii pe
baza de autorizatie;
Cunoscand rolul, atributiile si importanta I.R.U. pe plan european si mondial, se pot intelege
rolul, atributiile si importanta Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania -
U.N.T.R.R. pentru activitatea de transporturi rutiere din tara noastra.
U.N.T.R.R. reprezinta transportatorii rutieri din Romania, este membra activa a I.R.U. si, avand
in vedere aceste doua calitati, se poate spune ca principala atributie a U.N.T.R.R. este asigurarea
legaturii sub toate aspectele si in toate domeniile, intre transportatorii rutieri din Romania si
I.R.U.
Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania (U.N.T.R.R.) este o organizatie
patronala de ramura, din care pot face parte societati comerciale de transporturi auto din sectorul
particular, public sau mixt, precum si societati comerciale, cu aport strain. U.N.T.R.R. se
adreseaza tuturor societatilor de transporturi rutiere cat si agentilor particulari care detin cel putin
un autovehicul.
U.N.T.R.R. este organizatia ce trebuie consultata de catre guvern cu privire la noile reglementari
specifice transportului auto, similar cum sunt consultate sindicatele pentru probleme sociale ale
salariatilor din aceasta ramura.
Statutul, activitatile si atributiile uniunii sunt stabilite de catre membri sai. O participare cat mai
mare face ca aceasta organizatie sa fie reprezentativa si opozabila puterii executive.
difuzarea unor studii privind transportul auto in perspectiva (intocmite de institutii specializate la
cererea uniunii sau a unor grupuri de societati interesate);
informarea transportatorilor asupra unitatilor bancare care acorda credite, cat si a eventualelor
organisme internationale care ofera credite pentru dezvoltarea initiativei particulare in domeniul
transporturilor auto;
recomandarea firmelor de transport calatori din alte tari (cu care U.N.T.R.R. intretine relatii) a
societatilor comerciale romanesti similare, in vederea deschiderii de curse regulate de transport
calatori;
furnizarea unor harti amanuntite si actualizate, pe zone geografice din Romania, cuprinzand
drumurile pe categorii, restrictiile de circulatie existente, punctele periculoase din punct de
vedere al sigurantei circulatiei, cat si harti destinate traficului international;
instituirea unor premii, impreuna cu Confederatiile sindicale, pentru cei mai buni soferi pe
diverse categorii, cat si pentru cele mai rentabile societati comerciale de transporturi auto;
publicarea periodica a unui buletin informativ cu materiale utile si actuale, de natura celor
amintite.
Stabileste si intretine relatii cu uniuni sau asociatii ale transportatorilor rutieri din alte tari,
participand, prin membri sai, la reuniuni internationale, schimburi de experienta, vizite reciproce,
targuri si expozitii internationale.
instruirea soferilor care executa anumite categorii de trafic (materiale periculoase, postale,
agabaritice etc.).
U.N.T.R.R. faciliteaza obtinerea in conditii avantajoase a unor documente pentru activitatea de
transport intern si international. Totodata, realizeaza legatura intre transportatorii auto, ca uniune
patronala de ramura, si patronatul roman, ca reprezentant al agentilor economici din sectorul
particular si public. Asigura reclama si publicitate pentru transportatorii cu bonitate.
In Romania, in afara de U.N.T.R.R., mai este membra activa a I.R.U. si Asociatia Romana
pentru Transporturi Rutiere Internationale - TRANS, care este o casa de expeditie si care a
devenit membra a I.R.U., inainte de infiintarea U.N.T.R.R. ca organizatie patronala de ramura,
neguvernamentala, care reprezinta interesele transportatorilor rutieri romani.
Cei mai importanti indicatori de cantitate sunt prestatia in tone si parcursul marfurilor, iar dintre
indicatorii de calitate, distanta medie de transport si durata medie a transportului.
In cazul curselor in care se fac descarcari sau incarcari pe parcurs, la sau de la mai multe puncte
in mod succesiv (transporturi de colectare sau de distribuire), prin volumul marfurilor expediate
se intelege incarcatura cea mai mare pe care a avut-o autovehiculul pana la destinatie. Cursa se
considera efectuata in momentul in care autovehiculul a fost descarcat complet.
Masa incarcaturii se determina prin cantarire, etalonare si calculul pe baza de volum si densitate.
in care:
Calculul parcursului marfurilor se face din momentul expedierii marfurilor, luandu-se in calcul
cantitatile de marfuri transportate.
Pentru un autovehicul:
in care:
Deoarece:
in care: Pmzp reprezinta parcursul mediu zilnic productiv (cu incarcatura) al autovehiculului, si
putem scrie:
Pentru intregul parc, parcursul marfurilor pentru o anumita perioada se determina cu relatia:
in care:
Distanta medie de transport, definita ca raportul dintre parcursul marfurilor, exprimat in tone
kilometri, si cantitatea de marfa transportata in tone, adica:
[km]
[km]
Distanta medie de transport se poate exprima: pe cursa, pe ciclu, pe zi sau pentru o perioada
oarecare.
Pentru un ciclu de transport, distanta medie se mai poate exprima si in functie de lungimea
parcursului productiv Lp si numarul de curse Nc corespunzator, adica:
[km]
Durata medie de efectuare a unui transport reprezinta timpul mediu cheltuit pe cursa, cu
efectuarea transporturilor in perioada unui ciclu, adica:
[ore]
in care:
Nc – numarul de curse;
Durata medie de stationare ts, exprimata in ore, reprezinta timpul mediu cheltuit pe cursa cu
stationarile in perioada unui ciclu de transport, adica:
[ore]
Durata medie in circulatie tc, exprimata in ore, reprezinta timpul mediu cheltuit cu efectuarea
unui transport, diminuat cu timpul mediu de stationare, sau timpul total de circulatie intr-un ciclu
de transport raportat la numarul de curse, adica:
sau:
Lt = Lp + Lnp + L0 [km]
parcursul zero L0 reprezinta parcursul efectuat de autovehicul de la garaj pana la primul loc de
incarcare si de la ultimul loc de descarcare pana la garaj, precum si deplasarile in regie de la
garaj la statia de intretinere si reparatii din afara garajului etc.
Parcursul echivalent serveste la calculul parcursului intre doua reparatii capitale, precum si
calculul consumului de combustibil si lubrefianti.
Acesti indicatori sunt indicatori de calitate, marimi medii sau relative, care caracterizeaza intr-o
forma sintetica si expresiva timpii de utilizare ai autovehiculului, utilizarea parcursului
autovehiculului, utilizarea capacitatii de transport, viteza de circulatie, productivitatea mijlocului
de transport etc.
Acesti indicatori cuprind: coeficientul de utilizare a parcului Cup, coeficientul de stare tehnica a
parcului Cst, coeficientul de utilizare a timpului unei zile de lucru Cuz.
sau [%]
Coeficientul de stare tehnica a parcului (Cst) indica gradul de pregatire tehnica a parcului. El se
calculeaza prin raportul dintre autovehicule-zile-bune si numarul de autovehicule-zile-inventar,
adica:
sau [%]
Valoarea Cst este intotdeauna mai mare sau egala cu valoarea Cup, adica Cst ≥ Cup.
Coeficientul de utilizare a timpului unei zile de lucru (Cuz) se determina prin raportul dintre
numarul de autovehicule-ore-active (Aoa) si numarul de autovehicule-ore-active totale (posibile)
in 24 de ore, si este dat de expresia:
Acest indicator arata timpul cat autovehiculele sunt folosite efectiv pentru transporturi; el
depinde de timpul de utilizare a autovehiculelor si de modul de organizare a muncii soferilor.
Parcursul mediu zilnic (Pmz) indica numarul de kilometri parcursi in medie de un autovehicul pe
zi, analizat intr-o perioada anumita (decada, luna, an). Parcursul mediu zilnic se exprima in
kilometri efectivi pe zi, si se determina prin raportul dintre numarul total de kilometri parcursi in
perioada respectiva la numarul total de autovehicule zile active.
[kmt / zi]
sau
Coeficientul de utilizare a tonajului (a sarcinii utile) Cut - indica gradul de folosinta a sarcinii
utile a autovehiculului pe distanta parcursa cu incarcatura. Se calculeaza prin raportul dintre
greutatea (sarcina) efectiv transportata qe si capacitatea nominala a autovehiculului Cn.
In cazul ciclului de transport cu mai multe curse si acelasi autovehicul, relatia devine:
in care:
n = Nc – numarul de curse;
In cazul unui parc de vehicule de diferite tonaje, qef reprezinta tonajul mediu efectiv incarcat pe
un autovehicul in perioada respectiva, iar Cn capacitatea medie de incarcare a unui autovehicul.
Se utilizeaza relatiile:
deci:
in care Pn reprezinta parcursul capacitiv, adica volumul de transport care s-ar fi realizat daca
vehiculele ar fi circulat pe tot parcursul incarcate la capacitatea lor nominala.
n = Nc – numarul de curse.
in care:
n - numarul de autovehicule;
in care:
li - distanta totala a cursei „i”;
n - numarul de curse.
Acest coeficient este un indicator complex, in care se reflecta atat gradul de utilizare a sarcinii
utile (Cut) cat si gradul de utilizare a parcursului (Cups).
Pentru un autovehicul:
Viteza de circulatie
[km/h]
Viteza comerciala exprima viteza medie de deplasare a marfii sau a calatorilor pe un anumit
traseu, si se determina prin raportul dintre lungimea traseului Lt in kilometri si timpul pentru
parcurgerea lui in ore, inclusiv stationarile pe traseu legate de incarcarea-descarcarea marfurilor.
[km/h]
In cazul transportului de calatori cu autobuze, in timpul corespunzator se include si timpul de
stationare al vehiculelor pentru urcarea sau coborarea calatorilor transportati, in statii
intermediare, precum si alte stationari (cauze tehnice, bariere etc.).
Viteza de exploatare este viteza de efectuare a transporturilor in care sunt cuprinse stationarile de
orice fel, inclusiv la punctele de incarcare-descarcare si pe traseu. Se determina prin raportul
dintre parcursul mediu zilnic Pmz, in kilometri, si timpul de efectuare a unui transport ttran in ore.
sau
si
sau
Daca se exprima productivitatea medie pe un autovehicul din parcul activ pentru o anumita
perioada, se obtine:
Wqa = Cuc × Pmz × Zc × [tone km / autovehicul]
sau
sau
unde:
si reprezinta capacitatea medie a unui autovehicul din parcul activ, exprimata in tone sau
locuri.
in care:
Se calculeaza cu relatia:
in cazul transportului de marfa, si cu relatia:
sau
Intrebari de autoevaluare
Care sunt elementele infrastructurii rutiere?