Cuprins

Introducere________________________________________________________________2

Istoria Bibliotecii Centrale “Politehnica” din Timişoara____________________________4

Capitolul 1_________________________________________________________________9

Studiul utilizatorilor___________________________________________________________9
1.1 Analiza de piaţă_______________________________________________________9
1.2 Utilizatorii bibliotecilor universitare_______________________________________11
1.3 Studiul utilizatorilor___________________________________________________13
1.3.1 Studiul utilizatorilor Bibliotecii Filiale de Construcţii si Arhitectură – BCUPT_15

Capitolul II________________________________________________________________20
Relaţiile cu publicul şi dezvoltarea serviciilor de bibliotecă________________________20
2.1 Oferta de servicii___________________________________________________20
2.2 Serviciile de bibliotecă_______________________________________________21
2.3 Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă în Biblioteca Filială de Construcţii şi
Arhitectură____________________________________________________________24
2.3.1 Servicii de primire şi orientare a publicului____________________________31
2.3.2 Servicii de formare a utilizatorilor____________________________________32
2.3.3 Servicii de comunicare a documentelor în acces liber__________________33
2.3.4 Servicii de rezervare a documentelor şi de prelungire a termenelor de
împrumut__________________________________________________________________34
2.3.5 Servicii de informare bibliografică___________________________________35
2.3.6 Serviciul de informare on-line si interogare a bazelor de date stocate în
sistem propriu, închiriate, sau distribuite la distantă______________________________37
2.3.7 Servicii oferite de Internet__________________________________________40
2.3.8 Promovarea serviciilor de bibliotecă__________________________________45

Concluzii__________________________________________________________________49

Bibliografie________________________________________________________________50

1
 Introducere

Misiunea principală a bibliotecilor este de a achiziţiona, prelucra, arhiva, pune

la dispoziţia utilizatorilor documente purtătoare de informaţie, fiind astfel o instituţie cu
un rol bine definit în cadrul sistemului cunoaşterii umane.
Rolul bibliotecii constă în satisfacerea cerinţelor de informare şi documentare
ale utilizatorilor, în societatea actuală unde cunoaşterea devine un factor competitiv,
satisfacerea necesităţilor de informare ale oamenilor este în strânsă legătură cu
capacitatea de a face această informaţie disponibilă.
Obiectivul unei biblioteci, centru de informare, centru de formare, centru
cultural şi centru social, este acela de a oferi accesul la orice tip de informaţie, pentru
oricine, oricând şi oriunde. Creând un ambient favorabil lecturii, pentru toate
categoriile de utilizatori, biblioteca dezvoltă gustul pentru lectură al populaţiei.
Relaţională cu sistemul educaţional, biblioteca oferă mediul necesar formării iniţiale a
utilizatorului, oferind atât resurse documentare care permit lărgirea şi aprofundarea
cunoştinţelor transmise în procesul educaţional, cât şi sprijin în formarea şi cercetarea
documentară. De asemenea oferă asistenţă pe linia formării profesionale, a
autoformării, a reconversiei profesionale, contribuind la dezvoltarea economică. Tot
biblioteca realizează integrarea informaţiei în mediul ştiinţific şi cultural, prin
stăpânirea tehnicilor de cercetare documentare, contribuind la dezvoltarea cercetării.
Parte a infrastructurii informaţionale, bibliotecile sunt şi parte a sectorului
bibliografic. Din acest sector mai fac parte librăriile, editurile, companiile care se
ocupă cu rezumarea şi indexarea surselor de informare, diversele reţele de accesare
şi distribuţie a informaţiilor electronice, etc.
Cu aceste structuri, biblioteca se găseşte într-o permanetă competiţie, ele
constituind de asemenea surse de informare, chiar dacă nu întotdeauna la fel de
autoritare.
Pentru a rămâne în competiţie, biblioteca trebuie să fie interesată permanent
de redefinirea sarcinilor şi obiectivelor proprii, reorientându-şi politica de oferte spre acele
produse şi servicii care sunt într-adevăr dorite
de publicul utilizator. In ansamblul acţiunilor întreprinse pentru modernizarea serviciilor
de bibliotecă, introducerea unor elemente de marketing preocupă tot mai mult

2
conducerile acestor instituţii, pe bibliotecari şi pe utilizatori. Studiile asupra publicului,
încercările de adaptare, atât a serviciilor cât şi a politicilor comunicării cu publicul
utilizator, au devenit o practică uzuală a bibliotecilor.
Relaţia pe care biblioteca o stabileşte şi o dezvoltă cu publicul, devine astfel
determinantă în asigurarea îndeplinirii reuşitei rolului şi obiectivelor bibliotecii. Unul din
obiectivele strategice devine îmbunătăţirea propriei imagini prin stabilirea strategiilor de
promovare şi de difuzare a serviciilor şi produselor.
In funcţie de categoriile de utilizatori deservite şi de serviciile specifice pe care
le oferă, bibliotecile îşi dezvoltă propria strategie de optimizare a politicilor de
comunicare şi relaţionare cu publicul.
Biblioteca, privită din perspectiva statutului de instituţie care furnizează servicii,
este interesată în a menţine şi dezvolta relaţii profesionale de comunicare cu publicul-
ţintă.

3
 Istoria Bibliotecii Centrale “Politehnica” din Timişoara

Foto 1 - Sediul Bibiliotecii Centrale a UPT, din 1947 pana azi

Istoria şi cultura unui popor sunt strâns legate de transmiterea şi păstrarea

de-a lungul veacurilor a informaţiei.
La începutul secolului al XX-lea se simţea din ce în ce mai mult nevoia unei
instituţii universitare cu profil tehnic în zona de vest a României. În anul 1920, când
prin Decret Regal s-a hotărât înfiinţarea Şcolii Politehnice, a fost practic decretată şi
înfiinţarea bibliotecii, prin articolul 38 care prevedea:" Art.38. Personalul administrativ
al Şcoalei …cuprinde în afară de director şi subdirector: un bibliotecar."
Activitatea bibliotecii a fost începută în clădirea şcolii primare de pe strada
Telbisz, unde a activat până în anul 1947, când colecţiile acesteia au fost mutate în
sediul actual, de pe strada Piatra Craiului. După numai şase luni de la începerea
primului an universitar timişorean, se poate vorbi efectiv de constituirea colecţiei
Bibliotecii, fondul iniţial de publicaţii fiind obţinut prin generozitatea celor dintâi
dascăli.

4
 Primul bibliotecar menţionat în Anuarele Şcolii a fost Eustaţiu Pandele. După
doar un an, în care a activat singur, a urmat o perioadă de 16 ani în care, pe lângă
bibliotecar, apare menţionat şi un custode de sală, ceea ce demonstrează creşterea
numărului de publicaţii şi a numărului de cititori. Activitatea bibliotecii a continuat în
toţi anii care s-au scurs, paralel cu activitatea "Şcolii", ea fiind cea care a asigurat
suportul material al pregătirii studenţilor şi al activităţii de cercetare.
După 1989 Biblioteca Universităţii "Politehnica" a devenit nu doar colecţionara
valorilor culturii tehnice ci şi cea care, prin ajutorul oferit de tehnica informaţională a
acestui început de mileniu, diseminează informaţiile de ultima oră şi oferă
posibilitatea regăsirii acestora prin metode moderne.
Trecerea de la biblioteca tradiţională la una modernă nu este uşoară, dar după 10 ani
de muncă susţinută se poate spune că Biblioteca s-a înscris ireversibil pe calea
construirii unei biblioteci a viitorului.
Biblioteca Centrală a Universităţii "Politehnica" din Timişoara este parte
integrantă a Universităţii "Politehnica", fără personalitate juridică, subordonată
Senatului acesteia. Ea face parte din sistemul naţional de biblioteci.
(Legea.334/2002î)
Biblioteca Centrală a Universităţii "Politehnica" este o instituţie de învăţământ
şi cultură care răspunde prin structură, funcţionalitate şi servicii cerinţelor complexe
şi diverse de instruire, formare, studiu şi cercetare ale studenţilor, cadrelor didactice,
cercetătorilor şi altor categorii socio-profesionale din universitate în special şi din
mediul universitar în general.
Biblioteca, prin mijloace specifice moderne, sprijină misiunea Universităţii,
oferind acces utilizatorilor la resursele şi serviciile documentare necesare în procesul
de învăţământ şi cercetare, în scopul instruirii profesionale şi al desăvârşirii
personalităţii umane. În acest scop, Biblioteca dezvoltă în principal colecţii de
specialitate cu caracter ştiinţific, dar şi de valoare culturală, pe toate categoriile de
suporturi documentare.
Biblioteca Centrală a Universităţii "Politehnica" din Timişoara este organizată
ca o structură complexă, formată dintr-o unitate centrală cu funcţii coordonatoare şi
unităţi filiale specializate:
1. Biblioteca Filială de Inginerie Chimică;
2. Biblioteca Filială de Construcţii şi Arhitectură;
3. Biblioteca Filială de Inginerie Electrică, Calculatoare şi Telecomunicaţii;

5
 4. Biblioteca Filială de Inginerie Mecanică;
5. Biblioteca Departamentului de comunicare şi limbi străine;
6. Biblioteca Facultăţii de Inginerie din Hunedoara.
Dezvotarea strategică a Bibliotecii U.P.T. are ca misiune dezvoltarea
mijloacelor de informare şi documentare cu scopul îndeplinirii misiunii declarate de “a
oferi utilizatorilor acces la resursele şi serviciile documentare necesare procesului de
învăţământ şi cercetare, folosind mijloace specifice moderne, în scopul instruirii
profesionale şi al desăvârşirii personalităţii umane”1.
Serviciul de Relaţii cu publicul al Bibliotecii U.P.T. se aliniază misiunii şi
scopului declarat al bibliotecii şi în acest sens se delimitează trei direcţii strategice de
dezvoltare:
1. Dezvoltarea resurselor umane – formarea pe toate posturile existente de
oameni bine pregătiţi profesional, cu o cultură solidă şi tendinţe de dezvoltare
permanentă a cunoştinţelor multidisciplinare, trăsătură caracteristică pentru obţinerea
performanţei în domeniul informării şi documentării.
2. Dezvoltarea tehnică şi tehnologică – prin dotarea cu sisteme de calcul de
ultimă generaţie, care să răspundă cerinţelor actuale ale utilizatorilor, atât din punct
de vedere numeric cât şi calitativ, tehnolgie de căutare, indexare a documentelor
electronice specifice sectorului de informare şi documentare, achiziţia de baze de
date actuale şi strict specializate pe domenii tehnice de interes la nivelul utilizatorilor.
Achiziţia soft-ului integrat de gestiune Aleph 500 este primul pas în transformarea
tehnologică a bibliotecii. Din punctul de vedere al modulului de circulaţie varianta
Aleph 500 în comparaţie cu varianta Aleph 300 este mai flexibilă, interfaţa este
prietenoasă şi mult mai accesibilă, permite urmărirea cu uşurinţă a tuturor
operaţiunilor, oferă rapoarte şi statistici variate.
Tehnologizarea serviciilor oferite prin achiziţia RFID – tehnologie care prin
frecvenţa radio utilizată, imunitatea sistemului la condiţiile de mediu, capacitatea de
memorare, posibilitatea de interfaţare cu alte echipamente oferă posibilitatea alegerii
soluţiilor optime pentru diverse aplicaţii. RFID oferă bibliotecii soluţii moderne pentru
identificarea, inventarierea, managementul documentelor indiferent de suport,
furnizarea de statistici variate în ce priveşte utilizarea colecţiilor, diminuarea timpului
de execuţie a unor activităţi cum sunt inventarierea, procesarea simultană a mai
multor documente. Tehnologia RFID este integrată perfect soft-ului Aleph 500,
1
http://www.library.utt.ro/index.html?despre&11misiune&Misiunea_bibliotecii&1

6
permite conectarea cu sistemul informatic al bibliotecii prin interfeţe wirelles, USB,
activează sau dezactivează funcţia antifurt simultan cu împrumutul sau restituirea
documentelor, se poate realiza împrumutul sau restiturea simultană (în pachet) a
documentelor, permite conversia din coduri de bare în RFID, este prevăzut cu
dispozitiv automat de autoservire (SelfCheck) şi restituire (Check-in). Utilizarea RFID
nu numai că va reduce timpul necesar activităţilor de prelucrare a documentelor, dar
va asigura un control riguros al colecţiei şi va oferi utilizatorilor noştri servicii noi,
moderne, cum ar fi posibilitatea restituirii documentelor la orice oră, indiferent de
orarul bibliotecii, economisirea timpului care în prezent se pierde la ghişeul de
împrumut.
La baza serviciilor de informare şi documentare actuale stau achiziţia a două
instrumente de căutare avansată - MetaLib – mediu de căutare pentru resurse
informaţionale la distanţă, oferind utilizatorului un mediu prietenos şi coerent pentru
metacăutări, alături de alte facilităţi cum sunt compararea listelor de rezultate,
arhivarea acestora – şi SFX Open URL – tehnologie care are capacitatea de a
realiza link-uri între bazele de date, la nivelul documentului, indiferent de sursă.
Avantajul SFX este acela că prezintă informaţia utilizatorului extrăgând-o din context,
indiferent de dimensiunea bazei de date, sub o interfaţă standardizată 1.
3. Îmbunătăţirea aspectului legat de comunicare are menirea de a încununa
efortul colectiv de transformare a bibliotecii prezente într-un centru de informare şi
documentare profesionist, specializat, conectat la pulsul spaţiului cibernetic venind în
întâmpinarea utilizatorilor, îndeplinindu-şi pe deplin misiunea. Utilizarea unor politici
de marketing eficiente, conectarea permanentă la profilul dominant al destinatarului
întregului arsenal de efort fizic şi uman îmbinat cu structurarea şi consolidarea unei
culturi organizaţionale bazate pe respect, recunoaşterea profesionalismului şi
susţinerea carierei vor aduce în final satisfacţia succesului.
În 2006 începe construirea unui nou sediu al Bibliotecii in campusul
universitar lângă terenul de sport şi facultăţile universităţii.

1
Integrated Print and Digital Ressources in Library Collections: Ed. Fenner Audrey; New York:
Haworth Press, 2006; p.30.

7
Foto 2 – Viitorul sediu al Bibliotecii Centrale UPT (foto 3D realizată de arhitectul
clădirii)

În continuare mă voi referi pe scurt la aspectele legate de relaţiile cu utilizatorii pe

care le implică următoarele trei procese : analiza de piaţă, serviciile de bibliotecă şi
politica de comunicare a bibliotecii.

8
 Capitolul 1
Studiul utilizatorilor

1.1 Analiza de piaţă

Marketingul de bibliotecă înseamnă dezvăluirea căilor raţionale de comunicare

între cei care propun serviciile (biblioteca) şi cei care le „cumpără" (utilizatorii)11.
Conform unei definiţii date de C. Boca, marketingul de bibliotecă este o activitate
îndreptată către satisfacerea de dorinţe şi necesităţi şi către o informare efectivă şi
eficientă a celor din jur (care alcătuiesc, de fapt, piaţa-ţintă), asupra importanţei folosirii
ofertei respective pentru satisfacerea necesităţilor2.
Pentru realizarea unui plan de marketing este necesară o bună cunoaştere atât
a instituţiei cât şi a utilizatorului. Planul de marketing din bibliotecă descrie un proces prin
care biblioteca încearcă să îşi cunoască şi să îşi înţeleagă utilizatorii. Acesta cuprinde
următoarele etape1:
 analiza de piaţă;
 stabilirea obiectivelor;
 proiectarea mixului de marketing;
 proiectarea politicilor (planuri anuale) de marketing;
 găsirea metodelor de implementare a planului şi a criteriilor de evaluare a
performanţelor activităţii de marketing;
 măsurarea şi compararea rezultatelor cu planul.
Marketingul strategic de bibliotecă stabileşte atât politica de dezvoltare a
serviciilor de bibliotecă cât şi politica de comunicare a instituţiei.
Ca primă etapă a procesului de marketing, analiza de piaţă stă la baza
planificării, introducerii şi controlului programelor orientate spre realizarea scopurilor
organizaţiei3.
Pe fondul acestei analize biblioteca îşi va stabili obiectivele, va proiecta şi
1
Ionel Enache, Mihaela Maftei, Marketingul în bibliotecă. Bucureşti : Editura Universităţii, 2003, Cap.5.1
2
Camelia Boca. “Marketingul în biblioteca universitară”. În Biblios, nr.6, a998, p.50
3
Philip Kotler, op.cit., p.43

9
implementa planurile de marketing, iar mai apoi va compara rezultatele obţinute cu
planul.
Analiza de piaţă va sta la baza politici de dezvoltare a serviciilor de bibliotecă
precum şi a politicilor de promovare a acesteia.
Analiza pieţei bibliotecii reprezintă cercetarea clienţilor şi intereselor lor, a
bibliotecilor concurente şi a influenţelor mediului bibliotecar.
Cercetarea clienţilor şi a intereselor acestora implică efectuarea unor statistici
pe baza răspunsului la întrebări de tipul: cine sunt clienţii bibliotecii, cine utilizează
biblioteca? câţi utilizatori există, care este nivelul lor de cultură, ce cunoştinţe au? ce îi
determină să vină la bibliotecă? în ce perioadă a zilei este utilizat serviciul sau
biblioteca? ce suporturi sau servicii sunt utilizate în special?
În urma cercetării clienţilor, obţinând răspunsuri la întrebările: cine sunt clienţii
bibliotecii, câţi utilizatori există, care este nivelul lor de cultură, ce cunoştinţe au
aceştia, se obţin date care permit definirea categoriilor de utilizatori ai bibliotecii.

10
 1.2 Utilizatorii bibliotecilor universitare

Biblioteca universitară se află prioritar în serviciul studenţilor, al cadrelor

didactice si al cercetătorilor din universitate. In limita stabilită de regulamentul de
organizare al bibliotecii, aceasta îşi oferă serviciile şi altor instituţii de învăţământ
superior si de cercetare, precum şi publicului larg.
Biblioteca Universităţii Politehnica a stabilit două mari categorii de utilizatori, în
funcţie de gradul de apartenenţă la structurile universităţii. Utilizatorii din interiorul
universităţii au fost grupaţi în categoria utilizatorilor interni, iar cei care nu au o
legătură contractuală cu universitatea au fost grupaţi în categoria utilizatorilor externi.
Astfel, categoriile de utilizatori ai bibliotecii universităţii sunt:
 utilizatori interni: cadre didactice, cercetători, doctoranzi, studenţi, angajaţii
universităţii;
 utilizatori externi: lumea academică, publicul larg (elevi, pensionari, şomeri, etc).
Fiecare dintre aceştia au o atitudine specifică faţă de informaţie, astfel,
cadrele didactice folosesc informaţia pentru transmiterea de cunoştinţe având
interese de sintetizare a acesteia, cercetătorii şi doctoranzii folosesc informaţia pentru
creaţie, studenţii folosesc informaţia pentru procesul de învăţare, angajaţii folosesc
informaţia în scopul interpretării, alte categorii în scop de informare având interese
diverse (Tabelul nr.1).1
Atitudinea faţă de Nevoia principală
Categorii de utilizatori
informaţie faţă de informaţie
Elevi
Învăţare Cunoaştere
Studenţi
Cercetători Creaţie Exhaustivitate
Personal din producţie Interpretare Pertinenţă
Planificatori
Precizie
Administratori
Actualitate
Oameni politici Decizie
Cadre didactice Transmitere de cunoşinţe Sinteză
Membrii ai comunităţii Subinformare Multiplă
1
Viorica Prodan, Victoria Stoian. Ghis metodologic de organizare a activităţii de informare şi documentare în
unităţile de cercetare şi dezvoltare

11
 Suprainformare
Tabelul nr.1 Utilizatorii şi atitudinea lor faţă de informaţie

1.3 Studiul utilizatorilor

Pentru satisfacerea cerinţelor informaţionale şi de documentare ale

utilizatorilor, bibliotecarul are datoria de a identifica aceste cereri într-un timp cât mai
scurt, de a face ca serviciile să fie disponibile într-un loc potrivit, într-un mediu
adecvat care să îl încurajeze pe utilizator să apeleze la bibliotecă.
Pentru a le determina eficient interesele, biblioteca trebuie să realizeze un
studiu asupra utilizatorilor. Acesta are ca rezultat obţinerea de date şi concluzii, atât
teoretice cât şi practice.
Studiul utilizatorilor are în vedere analiza valorizării informaţiei de către cititori,

12
pe baza căreia biblioteca află conţinutul şi tipul informaţiei pe care utilizatorul o acceptă
din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
Analiza cuprinde examinarea utilizatorilor prin intermediul unor sondaje,
interviuri, în scopul determinării cererilor acestora.
Se studiază de asemenea comportamentul utilizatorilor faţă de informaţie, pe
baza căruia se stabilesc care sunt modalităţile necesare de instruire şi formare a
acestora.
Studiile se realizează cu ajutorul unor metode şi tehnici specifice1.
 observarea directă a comportamentului utilizatorilor;
 chestionarul de opinie privind serviciile oferite;
 chestionarul privind comportamentul bibliotecarilor;
 chestionarul privind competenţa bibliotecarilor;
 discuţii directe cu utilizatorii;
 analiza sugestiilor şi reclamaţiilor;
 analiza listelor cu propuneri de achiziţii sugerate de utilizatori;
 analiza gradului de implicare a utilizatorilor în activităţile bibliotecii:
 în comisiile de completare a colecţiilor;
 în evaluarea serviciilor şi produselor;

Nu în ultimul rând se studiază aşteptările utilizatorilor legate de calitatea

serviciilor:
 este serviciul accesibil şi oferit la timp?
 instituţia este credibilă şi de încredere?
 instituţia înţelege cu adevărat nevoile utilizatorilor?
 este serviciul consistent?
 este serviciul sigur?
Concluziile rezultate în urma efectuării acestui studiu stau la baza determinării
necesităţilor pe care le pot avea utilizatorii bibliotecii.
Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă oferite acestora se realizează pornind de
1
Ionel Enache, Mihaela Maftei. Marketingul în bibliotecă. Bucureşti: Editura Universităţii, 2003, Cap. 5.3.1

13
la aceste necesităţi exprimate.

1.3.1 Studiul utilizatorilor Bibliotecii Filiale de Construcţii si

Arhitectură – BCUPT

Cu ajutorul metodelor şi tehnicilor specifice de studiu enumerate la

subcapitolul 1.3 s-a observat că utilizatorii Bibliotecii Filiale de Construcţii şi
Arhitectură au nevoie de o îmbunătăţire şi dezvoltare a serviciilor pe care filiala le
oferă.
Atitudinea utilizatorilor faţă de bibliotecă este diferită, în funcţie de categoria din
care aceştia fac parte.
Astfel, cadrele didactice, cercetătorii şi doctoranzii manifestă interes faţă de toate
acţiunile legate de întocmirea listelor de propuneri de achiziţie pe care biblioteca le

14
iniţiază, faţă de participarea în comisiile de completare a colecţiilor.
Fiecare facultate din cadrul universităţii desemnează un secretar ştiinţific,
acesta fiind colaboratorul principal al bibliotecii în relaţia cu utilizatorii interni.
Secretarul ştiinţific reprezintă global interesele de studiu ale utilizatorilor şi participă
activ la crearea listelor de propuneri pentru achiziţie, în urma unei consultări prealabile
cu cadrele didactice din facultate. De asemenea colaborează cu biblioteca, la solicitarea
acesteia, în vederea organizării de expoziţii şi prezentări de publicaţii.
S-a observat totuşi că biblioteca este deficitară sub aspectul comunicării cu
cadrele didactice. Relaţia stabilită pin intermediul secretarului ştiinţific nefiind una directă
cu utilizatorul, se crează breşe de comunicare.
Cadrele didactice şi-au exprimat nemulţumirea legată de faptul că biblioteca
nu reuşeşte să le furnizeze personal şi în timp util informaţii referitoare la:
 modificările de orar survenite;
 confirmarea achiziţiei unor publicaţii solicitate de aceştia;
 oferta de servicii pe care o dezvoltă biblioteca;
Pentru a rezolva nemulţumirile exprimate de către cadrele didactice, biblioteca
centrală a luat măsuri în consecinţă. Astfel, orice modificare de orar prevăzută, care
până nu demult se comunica doar decanatului facultăţii, se comunică în scris inclusiv
directorilor de departamente, care o aduc la cunoştinţa membrilor departamentului.
Transmiterea anunţului de confirmare a achiziţiei publicaţiilor solicitate de
cadrele didactice, se realizează prin poşta electronică, fiecare cadru didactic în parte
primind informaţii despre numărul de exemplare achiziţionate, locaţia acestora în
bibliotecă şi modalitatea de împrumut agreată.
Legat de nemulţumirile pe care cadrele didactice le au vis-â-vis de informarea
asupra serviciilor noi implementate de către bibliotecă, rezolvarea acestei chestiuni
este încă deficitară. Cu toate că biblioteca dispune de un serviciu riguros de
informare, se pare că acesta nu este suficient.
Serviciile noi oferite de bibliotecă sunt în principal legate de informatizarea
sistemului, iar biblioteca le semnalizează prin intermediul paginii web care reprezintă
dealtfel interfaţa de accesare a acestor servicii. Decizia de a semnaliza astfel oferta de
servicii, a avut la bază infrastructura informaţională de care facultăţile din cadrul
universităţii beneficiază, faptul că fiecare cadru didactic are în biroul personal propriul
calculator conectat la Internet.
Motivele pentru care totuşi acest mod de semnalizare a ofertei de servicii nu

15
este suficient ar fi următoarele:
 parte din utilizatori nu sunt familiarizaţi cu accesarea Internet-ului;
 lipsa unei instruiri în vederea formării utilizatorilor pentru a folosii serviciile
informatizate ale bibliotecii.
Biblioteca este preocupată de soluţionarea cât mai rapidă a acestor deficienţe,
încercând deocamdată instruirea cadrelor didactice care şi-au manifestat
disponibilitatea în acest sens, urmând ca în viitorul apropiat să găsească şi alte soluţii.
Utilizatorii studenţi, manifestă faţă de biblioteca filială atitudini diverse, în
funcţie de interesele uneori diferite de informare pe care le dezvoltă.
Astfel, în urma studiului efectuat majoritatea studenţilor reclamă insuficienţa
colecţiilor de documente pe care biblioteca filială le oferă.
Biblioteca filială a fost concepută pentru a veni în sprijinul nevoii de informare a
utilizatorilor facultăţii, în special facilitând accesul la informaţia actuală, de ultimă oră,
pe domeniile de specialitate studiate în facultate. Din acest considerent nu oferă
utilizatorilor accesul la publicaţiile de tip cursuri, îndrumătoare de laborator, culegeri de
probleme, îndrumătoare de proiectare, circulaţia acestor tipuri de documente
realizându-se prin biblioteca centrală, iar la filială existând doar exemplare pentru
studiu la sala de lectură proprie. Astfel, nevoile de informare ale studenţilor din anii I
respectiv II de facultate nu sunt satisfăcute.
Structura programelor analitice ale facultăţii relevă faptul că în anii mici de
studiu, informaţia de bază pentru desfăşurarea procesului de învăţare o reprezintă în
principal tipurile de publicaţii enumerate anterior.
Colecţiile pe care biblioteca filială le oferă, sunt destinate în principal
studenţilor din anii III, IV respectiv V de facultate, unde programa didactică solicită
studenţilor surse de informare pe diverse domenii de specializare.
În cazul nemulţumirilor studenţilor din anii mari de studiu, legate de colecţiile
bibliotecii, acestea se referă la faptul că filiala le oferă accesul direct doar la o parte
din publicaţiile de ultimă oră pe specialităţile care îi interesează. In sediul bibliotecii
centrale funcţionează două săli cu acces liber la raft, prima conţine publicaţii
organizate pe domeniile specifice ale unei biblioteci tehnice, iar cea de-a doua
conţine publicaţii de referinţă. Astfel, o parte din cărţile de specialitate pentru
domeniile artă, arhitectură respectiv construcţii se regăsesc în spaţiul fizic al
bibliotecii centrale, fapt care nemulţumeşte o parte din utilizatori.
Soluţionarea acestor nemulţumiri este aproape imposibilă, deorece pe de o

16
parte spaţiul fizic în care funcţionează biblioteca filială este insuficient pentru
depozitarea tuturor documentelor de interes, iar pe de altă parte problema securizării
documentelor a fost rezolvată deocamdată doar pentru sala cu acces liber la raft, care
conţine publicaţii organizate pe domeniile tehnice specifice, din sediul bibliotecii
centrale.
În urma studiului efectuat s-a relevat că utilizatorii studenţi doresc extinderea
orarului de funcţionare a bibliotecii filiale. Deocamdată filiala este deschisă pentru
public in zilele de miercuri, joi şi vineri, între orele 9 şi 17, iar cititorii ar dori extinderea
programului de lucru până la orele 20. Managementul bibliotecii este deschis acestei
modificări, din păcate însă biblioteca se confruntă cu o lipsă acută de personal,
funcţionând în condiţiile în care are la dispoziţie un număr mai mic de bibliotecari
decât cel necesar pentru acoperirea actualelor necesităţi, aflându-se astfel în
imposibilitatea de a extinde orarul cu publicul pentru bibliotecile filiale.
Alte aspecte pe care studiul le-a reliefat sunt legate de serviciile
complementare sistemului informatizat pe care filiala ar trebui să le ofere.
Ca urmare a solicitărilor repetate în acest sens, biblioteca filială a pus la
dispoziţia utilizatorilor începând cu anul 2007 un calculator cu acces la Internet pentru
ca aceştia să poată beneficia de oferta de servicii informatizate a bibliotecii. Raportat la
numărul de cititori activi ai filialei, un singur calculator este insuficient, dar reprezintă
un început în această direcţie.
Încă din anul 2001 în spaţiul bibliotecii funcţionează un copiator, achiziţionat şi
deservit prin amabilitatea Departamentului de Arhitectură din cadrul facultăţii. Ar mai
fi necesare şi alte echipamente specifice, care să faciliteze procesul de informare.
Prin specificul disciplinelor pe care le studiază, în special disciplinele de
proiectare în construcţii, respectiv proiectare de arhitectură, studenţii necesită surse de
informare de tipul publicaţiilor periodice, documentelor de referinţă, cărţilor cu
conţinut valoros de informaţie al căror împrumut la domiciliu nu se poate efectua, sau
a bazelor de date accesibile prin Internet. Aceste colecţii au un regim de comunicare
doar la sala de lectură, respectiv se regăsesc în bazele de date proprii ale sistemului
informatizat de bibliotecă.
Pentru aceste tipuri de colecţii, facilităţile oferite de un copiator nu sunt
suficiente, biblioteca filială având nevoie de echipamente de tipul: unitate de scriere
CD-ROM, scanner respectiv imprimantă color.
Utilizatorii studenţi au remarcat faptul că la efectuarea xerocopierii anumitor

17
documente, în special a publicaţiilor periodice, acestea se degradează fizic,
respectiv paginile revistelor se desprind. Atât datorită gradului mare de folosire a
acestora cât şi datorită modului deficitar în care acestea sunt legate de cei care le
publică, o parte din colecţiile de periodice din filială se află într-un stadiu relativ
avansat uzură fizică, începând din anul 2003 s-a procedat la recopertarea şi legarea
acestora cu sprijinul centrului de multiplicare al universităţii. Procesul de
recondiţionare al periodicelor este continuu.
La fel ca şi cadrele didactice, unii cititori studenţi au remarcat că nu cunosc
toate serviciile pe care biblioteca le pune la dispoziţia lor.
Facilităţile serviciilor de circulaţie a documentelor, cum sunt rezervarea on-line
a documentelor, respectiv prelungirea termenelor de împrumut telefonic sau prin
intermediul Internet-ului, sau bazele de date ori publicaţiile electronice disponibile,
sunt cunoscute de majoritatea studenţilor, dar există încă un procent mic de studenţi
care nu cunosc aceste elemente.
Concluziile obţinute au permis evidenţierea necesităţilor utilizatorilor bibliotecii
filiale, care sunt similare cu necesităţile exprimate de utilizatorii tuturor bibliotecilor
universitare.
Acestea sunt legate de:
 accesul la o gamă largă de documente;
 capacitatea de a localiza şi regăsi informaţia;
 obţinerea unor servicii eficiente de referinţă;
 accesul la resursele din afara bibliotecii;
 flexibilitatea programului bibliotecii;
 condiţii de studiu adecvate.

În particular, pe lângă acestea, fiecare categorie de utilizatori dezvoltă

necesităţi diferite.
Necesităţile utilizatorilor interni ai bibliotecii universitare sunt:

 nevoia de informaţie de ultimă oră;

 nivel superior de documentare;
 împrumut interbibliotecar;
 colaborare cu bibliotecile specializate pe anumite domenii;
 realizarea de resurse bibliografice pentru studenţi;

18
  instruire pentru utilizarea serviciilor noi introduse de către bibliotecă.

Necesităţile utilizatorilor externi ai bibliotecii universitare pot fi:

 nevoia unei informaţii pertinente, de ultimă oră din diferite domenii;
 reconversie profesională, petrecerea timpului liber, etc.

Considerând necesităţile utilizatorilor ca o "cerere" , serviciile de bibliotecă se

vor dezvolta ca răspuns şi anticipare la această cerere, reprezentând "oferta".

Capitolul II
Relaţiile cu publicul şi dezvoltarea
serviciilor de bibliotecă

2.1 Oferta de servicii

În principiu, oferta de servicii are un caracter omogen, prestaţiile sale fiind

19
constituite dintr-o serie de servicii care, deşi prestate separat, se află în relaţie de
interdependenţă.
O ofertă este largă dacă cuprinde un număr mare de servicii de bază, adică un
număr mare de servicii autonome, având obiective diferite, susceptibile de atragerea
unei clientele proprii. Fiecare serviciu de bază constituie un mod de acces pentru un
client. Cu cât oferta este mai largă, cu atât mai mult clientul îşi poate satisface un număr
ridicat de nevoi. O ofertă este profundă dacă propune o mare varietate de mijloace
pentru a satisface o nevoie exprimată1.
Oferta bibliotecilor tradiţionale are loc în spaţiul fizic al bibliotecii, unde
utilizatorul vine, îşi formulează cererea, aceasta i se soluţionează dacă este posibil şi
pleacă.
O bibliotecă modernă trebuie să ţină seama de posibilităţile de informatizare
în acord cererea pieţei proprii atunci când îşi planifică şi distribuie oferta.
Deoarece desfăşoară activităţi de informare, biblioteca trebuie să considere
utilizatorul un partener indispensabil, un agent de difuzare şi de comunicare a
informaţiilor, un producător de informaţii, un agent al stimulării, adaptării şi
schimbării activităţiilor şi funcţiilor lor, al ameliorării calităţii serviciilor şi produselor
lansate pe piaţa informării2

2.2 Serviciile de bibliotecă

Profilul serviciilor de bibliotecă trebuie proiectat astfel încât să servească

utilizatorii, să dispună de încăperi adecvate de primire şi de orientare, de birouri de
înregistrare şi de restituire a documentelor, de un birou de informaţii, de spaţiu pentru
expoziţii, de săli de lectură cu acces direct sau indirect, de o reţea de calculatoare
pentru utilizatori3.
Serviciile de bibliotecă oferite publicului sunt următoarele:
 servicii de orientare;
 servicii de primire;
 servicii de formare a utilizatorilor pentru folosirea serviciilor bibliotecii;
 servicii de referinţe şi informare ;
1
Jean-Michel Salaun, op. Cit., p.54
2
Ionel Enache, Mihaela Maftei. Marketingul în bibliotecă. Bucureşti: Editura Universităţii, 2003, Cap. 3.2.1
3
Ionel Enache, Managementulbibliotecilor potrivit cerinţelor ergonomiei. Bucureşti: Credis, 2001, p.176

20
  servicii de comunicare a documentelor în acces liber sau indirect;
 servicii de rezervare a documentelor, respectiv de prelungire a termenelor de
împrumut prin sistemul integrat de bibliotecă;
 împrumut interbibliotecar;
 multiplicare la cerere;
 securitate a documentelor;
 serviciul de informare bibliografică şi documentară;
 serviciul de informare on-line şi interogarea bazelor de date distribuite la
distanţă;
 servicii de consultare a bazelor de date stocate în sistemul propriu sau închiriate;
 servicii oferite de Internet;
 servicii de traducere;
 servicii de bibliotecă pentru categoriile speciale de public;
Bibliotecile universitare care au achiziţionat şi implementat un sistem integrat
de biliotecă, pot oferi în general aproape toată gama de servicii enumerate, în
măsura în care baza tehnico-materială precum şi resursele umane şi financiare permit
toate acestea.
Serviciile de bibliotecă, pentru a răspunde cu adevărat cerinţelor şi intereselor
utilizatorilor trebuie să satisfacă anumite condiţii de calitate.
Câteva din caracteristicile care definesc calitatea serviciilor de bibliotecă ar
putea fi1:
 prestarea cât mai corectă a serviciului, prin onorarea promisiunilor şi
executarea lui în cele mai bune condiţii (prestarea serviciului la timp,
respectarea cerinţelor de informare ale utilizatorului);
 manifestarea unei responsabilităţi din partea bibliotecarului, exprimată prin
receptivitate şi dorinţă de a răspunde la solicitările utilizatorului (oferirea cu
promptitudine a informaţiilor, a documentelor solicitate, răspuns la un apel
telefonic al utilizatorului);
 competenţă asigurată prin utilizarea unor cunoştinţe de specialitate şi a unui
personal calificat în prestarea serviciului;
 accesibilitatea serviciului exprimată prin uşurinţa contactării bibliotecii
(mijloace de transport, locuri de parcare, distanţă, orar de funcţionare, timp de
aşteptare pentru prestarea serviciului);
1
Ionel Enache, Mihaela Maftei. Marketingul în bibliotecă. Bucureşti: Editura Universităţii, 2003, Cap. 3

21
  amabilitatea personalului caracterizată prin politeţe, respect, consideraţie;
 informaţii oferite utilizatorului prin folosirea unui limbaj adecvat, adaptat
diferiţilor utilizatori (explicaţia conţinutului serviciului, a tarifului, convingerea
utilizatorului că serviciul îl va satisface);
 credibilitatea asigurată, de regulă, de numele şi reputaţia bibliotecii, trăsăturile
specifice bibliotecarilor şi gradul de apropiere între bibliotecar şi utilizator în
timpul prestării
 siguranţa, care presupune lipsa oricărui pericol, risc, îndoieli în privinţa prestării
serviciului (siguranţă fizică, confidenţialitate);
 înţelegerea nevoilor utilizatorilor, care presupune atât personalizarea nevoilor,
cât şi personalizarea relaţiilor;
 elementele tangibile care trebuie să fie cât mai atractive: săli de lectură cât
mai confortabile, personal cât mai dornic de prestare a serviciilor, aparatură
cât mai modernă.
Organizarea serviciilor trebuie să asigure existenţa unei game suficiente
de servicii prestate la un nivel de calitate conform standardelor.
Gama de servicii trebuie să reflecte echilibrul dintre volumul nevoilor de
informare şi nivelul de absorbţie al pieţei. Biblioteca are posibilitatea de a opta pentru:
 o gamă largă de servicii care acoperă un număr mare de segmente de piaţă. Dar
expansiunea de servicii şi produse dispersează eforturile şi conduce la creşterea
costurilor de producere şi organizare;
 gamă restrânsă de servicii, care prezintă avantajul unei mai bune cunoaşteri
segmentului de piaţă, oferind o marjă mai mare de exploatare.

22
 2.3 Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă în Biblioteca Filială de
Construcţii şi Arhitectură

Fiecare filială a Bibliotecii Universităţii este deservită de un singur bibliotecar,

specializat într-unul din domeniile specifice ale facultăţilor respective. Filialele oferă
aproape toată gama de servicii disponibile la sediul Bibliotecii Centrale, excepţie
făcând serviciul de împrumut interbibliotecar.

Relaţiile dintre bibliotecă şi utilizator se stabilesc pe baza Regulamentului de

organizare şi funcţionare a bibliotecii. Pentru a fi cunoscut de utilizator, regulamentul
este afişat la loc vizibil iar utilizatorului i se înmânează un exemplar al acestuia la
momentul înregistrării .
Colecţiile bibliotecii şi cele ale filialelor bibliotecii centrale sunt accesibile

23
gratuit studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor şi altor categorii de personal din
instituţia de învăţământ superior, iar pentru alte categorii de utilizatori decât cele
menţionate, biblioteca percepe taxe în condiţiile prevăzute de lege.
Biblioteca Universităţii "Politehnica" a stabilit politici de împrumut pentru
utilizatori, diferite în funcţie de categoria şi tipul acestora.
Astfel, pentru utilizatorii interni, este stabilită "Politica de împrumuturi pentru
studenţii Universităţii "Politehnica"", respectiv "Politica de împrumuturi pentru cadrele
didactice şi angajaţii din Universitatea "Politehnica"", iar pentru utilizatorii externi este
stabilită "Politica de împrumuturi pentru cititorii externi ai Universităţii "Politehnica"", după
cum urmează:

POLITICA DE ÎMPRUMUTURI PENTRU

CADRELE DIDACTICE ANGAJATE ÎN UPT
Accesul la documente
Cadrele didactice şi angajaţii UPT pot consulta şi împrumuta publicaţii doar pe baza
legitimaţiei de serviciu şi a înscrierii în Registrul electronic al Bibliotecii.
Politica de împrumut
Publicaţiile din bibliotecă pot fi împrumutate pe o durată determinată de valoarea,
actualitatea şi gradul de solicitare, conform statutelor publicaţiilor şi al utilizatorilor.
Pot fi împrumutate doar la sala de lectură
 materiale de referinţe unicat

 cărţi unicat deosebit de solicitate

 reviste de specialitate şi ziare

24
  standarde şi brevete de invenţie

Condiţiile de împrumut
Întregul personal angajat al UPT care este înscris în Bibliotecă poate împrumuta
publicaţii în condiţiile în care:
 are legitimaţie valabilă

 nu are nici o publicaţie cu termenul de restituire depăşit

 nu are amenzi neachitate

Cărţile achiziţionate din Contracte de cercetare se împrumută de la bibliotecile filiale,

având perioada de împrumut de un an calendaristic.
Numărul maxim de publicaţii ce pot fi împrumutate în acelaşi timp este de 20 pentru
cadrele didactice şi de 10 pentru personalul administrativ al Universităţii.
Cadrele didactice consultante pot beneficia de serviciile oferite de bibliotecă, cu
limitarea la 5 a numărului maxim de documente împrumutate simultan.
Termenul de împrumut al unei publicaţii poate fi prelungit, în conformitate cu statutul
publicaţiei, înaintea expirării datei scadente, dacă nu există o altă rezervare.
Solicitarea de prelungire poate fi făcută:
 la sala de împrumut

 telefonic

 prin sistemul de evidenţă automată cunoscând:

- codul de bare BC=CNP

- numărul de identificare ID=
Nerespectarea termenelor de împrumut la domiciliu se somează în ziua următoare
expirării acestora. Numărul maxim de somaţii trimise este de 3, la un interval de câte
10 zile.
Nerespectarea termenului de împrumut la domiciliu se sancţionează cu plata unei
taxe de 2 RON pentru nerespectarea Regulamentului Bibliotecii, la care se adaugă şi
plata amenzii de 0,2 RON pentru fiecare zi de întârziere/publicaţie.
Nerespectarea termenului de împrumut la sală se sancţionează cu plata unei taxe de
2 RON pentru nerespectarea Regulamentului Bibliotecii, la care se adaugă şi plata
amenzii de 5 RON pentru fiecare zi de întârziere/publicaţie.
Deteriorarea publicaţiilor se sancţionează cu suspendarea legitimaţiei pe o perioadă

25
de minim 2 săptămâni, conform Regulamentului Bibliotecii (Anexa 4, din pagina WEB
a Bibliotecii).
Publicaţiile pierdute, apărute în edituri, pot fi înlocuite doar cu exemplare identice.
Cărţile litografiate la Centrul de Multiplicare al Universităţii Politehnica pot fi înlocuite
cu un exemplar din aceeaşi ediţie. În lipsa acestuia, publicaţiile vor fi plătite în mod
obligatoriu. Înlocuirea documentelor se va face pe baza cererii de înlocuire aprobată
de conducerea Bibliotecii.
Plata documentelor pierdute
Se face conform Regulamentului de funcţionare al Bibliotecii, Anexa 5, care poate fi
consultată pe pagina WEB a Bibliotecii.

POLITICA DE ÎMPRUMUTURI PENTRU STUDENŢII UPT

Accesul la documente
Studenţii pot consulta şi împrumuta publicaţii, pot accesa internetul, pe baza
Legitimaţiei de Bibliotecă prevăzută cu un cod de bare. Eliberarea Legitimaţiei de
Bibliotecă se face la Bibliotecile Filiale sau la sediul Bibliotecii Centrale pe baza
următoarelor:
 carnet de student vizat

 act de identitate

 fotografie 2/3

Accesul în Bibliotecă se face doar pe baza Legitimaţiei de Bibliotecă.

Pierderea acesteia trebuie anunţată imediat la Biblioteca Centrală sau la oricare din

26
filiale, iar duplicatul se eliberează contra sumei de 5 RON.
Publicaţiile din bibliotecă pot fi împrumutate pe o durată determinată de valoarea,
actualitatea şi gradul de solicitare, conform statutelor publicaţiilor şi utilizatorilor.
Se împrumută:
 pe temen lung (semestru): manuale, cursuri, îndrumătoare de laborator şi
proiect pentru uzul studenţilor

 pe termen scurt (o săptămână sau o lună, cu posibilitate de prelungire) cărţi

foarte solicitate sau unicate, CD-ROM-uri

Pot fi împrumutate doar la sala de lectură

 materiale de referinţe unicat

 cărţi unicat deosebit de solicitate

 reviste de specialitate şi ziare

 standarde şi brevete de invenţie

Condiţiile de împrumut
Orice student înscris în Bibliotecă poate împrumuta publicaţii în condiţiile în care:
 are legitimaţie valabilă

 nu are nici o publicaţie cu termenul de restituire depăşit

 nu are amenzi neachitate

Numărul maxim de publicaţii ce pot fi împrumutate de către studenţi, în acelaşi timp,

este de 20.
Termenul de împrumut al unei publicaţii poate fi prelungit, în conformitate cu statutul
publicaţiei, înaintea expirării datei scadente, dacă nu există o altă rezervare.
Solicitarea de prelungire poate fi făcută:
 la sala de împrumut

 telefonic

 prin sistemul de evidenţă automată cunoscând:

- codul de bare BC=

- numărul de identificare ID=
Nerespectarea termenelor de împrumut la domiciliu se somează în ziua următoare

27
expirării acestora. Numărul maxim de somaţii trimise este de 3, la un interval de câte
10 zile.
Nerespectarea termenului de împrumut la domiciliu se sancţionează cu plata unei
taxe de 2 RON pentru nerespectarea Regulamentului Bibliotecii, la care se adaugă şi
plata amenzii de 0,2 RON pentru fiecare zi de întârziere/publicaţie.
Nerespectarea termenului de împrumut la sală se sancţionează cu plata unei taxe de
2 RON pentru nerespectarea Regulamentului Bibliotecii, la care se adaugă şi plata
amenzii de 5 RON pentru fiecare zi de întârziere/publicaţie.
Deteriorarea publicaţiilor se sancţionează prin suspendarea legitimaţiei pe o perioadă
de minim 2 săptămâni şi plata unei amenzi, conform Regulamentului Bibliotecii
(Anexa 4, din pagina WEB a Bibliotecii).
Publicaţiile pierdute, apărute în edituri, pot fi înlocuite doar cu exemplare identice.
Cărţile litografiate la Centrul de Multiplicare al Universităţii Politehnica pot fi înlocuite
cu un exemplar din aceeaşi ediţie. În lipsa acestuia, publicaţiile vor fi plătite în mod
obligatoriu. Înlocuirea documentelor se va face pe baza cererii de înlocuire aprobată
de conducerea Bibliotecii.
Plata documentelor pierdute se face conform Regulamentului de funcţionare al
Bibliotecii, Anexa 5, care poate fi consultată pe pagina WEB a Bibliotecii.

POLITICA DE ÎMPRUMUTURI PENTRU CITITORII EXTERNI AI UPT

Accesul în Bibliotecă
Cititorii externi pot consulta şi împrumuta publicaţii pe baza Legitimaţiei de Bibliotecă
care se eliberează la sala 16, parter, în Biblioteca Centrală, pe baza următoarelor
documente:
Pentru înscrieri individuale:
 act de identitate;

 fotografie 2/3

 20 RON / an sau 7 RON / 3 luni

 50 RON garanţie împrumut la domiciuliu

28
Pentru înscrieri colective:
 lista nominală a utilizatorilor

 70 RON / an pentru un număr de până la 20 de cititori

 140 RON / an pentru mai mult de 20 de cititori

Legitimaţia este valabilă un an calendaristic de la data înscrierii, respectiv un

trimestru. Pentru prelungirea vizei este necesară plata taxei de înscriere anuală,
respectiv trimestrială.
Pierderea acesteia trebuie anunţată imediat la Biblioteca Centrală, iar duplicatul se
eliberează contra sumei de 5 RON.
Restituirea garanţiei se face la Sala 6 a Bibliotecii Centrale după trecerea unei
perioade minime de trei luni de la data înscrierii.
Publicaţiile din bibliotecă pot fi împrumutate pe o durată determinată de valoarea,
actualitatea şi gradul de solicitare, conform statutului publicaţiilor.
Pot fi împrumutate doar la sala de lectură
 materiale de referinţe unicat

 cărţi unicat deosebit de solicitate

 reviste de specialitate şi ziare

 standarde şi brevete de invenţie

Toţi cititorii înscrişi în Bibliotecă pot împrumuta publicaţii în condiţiile în care:

 au legitimaţie valabilă

 nu au nici o publicaţie cu termenul de restituire depăşit

 nu au amenzi neachitate

 Numărul de publicaţii împrumutate

Cititorii externi pot avea împumutate în acelaşi timp un număr maxim de 3 cărţi.
Nerespectarea termenelor de împrumut la domiciliu se somează în ziua următoare
expirării acestora. Numărul maxim de somaţii trimise este de 3, la un interval de câte
10 zile.
Termenul de împrumut al unei publicaţii poate fi prelungit, în conformitate cu statutul
publicaţiei, înaintea expirării datei scadente, dacă nu există o altă rezervare.
Solicitarea de prelungire poate fi făcută:

29
  la sala de împrumut

 telefonic

 prin sistemul de evidenţă automată cunoscând:

- codul de bare BC=

- numărul de identificare ID=
Nerespectarea termenului de împrumut la domiciliu se sancţionează cu plata unei
taxe de 2 RON pentru nerespectarea Regulamentului Bibliotecii, la care se adaugă şi
plata amenzii de 0,5 RON pentru fiecare zi de întârziere /publicaţie.
Nerespectarea termenului de împrumut la sală se sancţionează cu plata unei taxe de
2 RON pentru nerespectarea Regulamentului Bibliotecii, la care se adaugă şi plata
amenzii de 5 RON pentru fiecare zi de întârziere/publicaţie.
Deteriorarea publicaţiilor se sancţionează cu suspendarea legitimaţiei pe o perioadă
de minim 2 săptămâni şi plata unei amenzi, conform Regulamentului Bibliotecii
(Anexa 4, din pagina WEB a Bibliotecii)
Publicaţiile pierdute, apărute în edituri, pot fi înlocuite doar cu exemplare identice.
Cărţile litografiate la Centrul de Multiplicare al Universităţii Politehnica pot fi înlocuite
cu un exemplar din aceeaşi ediţie. În lipsa acestuia, publicaţiile vor fi plătite în mod
obligatoriu. Înlocuirea documentelor se va face pe baza cererii de înlocuire aprobată
de conducerea Bibliotecii.
Plata documentelor pierdute se face conform Regulamentului de funcţionare al
Bibliotecii, Anexa 5, care poate fi consultată pe pagina WEB a Bibliotecii.

2.3.1 Servicii de primire şi orientare a publicului

Înscrierea utilizatorilor studenţi şi cadre didactice ai Facultăţii de Construcţii şi

Arhitectură din Universitatea "Politehnica" se efectuează la sediul bibliotecii filiale a
facultăţii, în orice perioadă a anului, pe baza documentelor solicitate în regulamentul
bibliotecii.
Pentru a beneficia de serviciile bibliotecii, utilizatorul, după ce a luat la
cunoştinţă prevederile regulamentului de utilizare a serviciilor bibliotecii, completează
şi semnează un angajament de respectare a acestuia.
Prin sistemul integrat de bibliotecă, fiecărui utilizator i se crează o înregistrare

30
proprie în baza de date a cititorilor, iar utilizatorilor bibliotecii li se eliberează un permis
de intrare în bibliotecă, prevăzut cu un barcod care permite identificarea unică şi
neambiguă a acestora. Odată cu permisul de intrare, cititorii primesc şi un exemplar
din regulamentul referitor la politica de împrumuturi.
Decizia ca acest serviciu să fie oferit cititorilor în sediile facultăţilor de care
aceştia aparţin, a reprezentat o îmbunătăţire vizibilă a acestui serviciu. S-au rezolvat
astfel acuzaţiile de "birocraţie" la adresa serviciului, cititorului aducându-i-se la
îndemână toate pârghiile procesului de înregistrare. Permisele de intrare în bibliotecă
se eliberează pe loc, la momentul înscrierii, utilizatorul având imediat posibilitatea să
folosească toate serviciile oferite.
Datorită specificului lor, bibliotecile filiale sunt solicitate de către public pentru
o gamă variată de informaţii.
Odată cu implementarea sistemului automatizat de bibliotecă, filiala furnizează
şi servicii de orientare a utilizatorilor.
Până la momentul informatizării bibliotecii, filiala avea posibilitatea să furnizeze
doar servicii de orientare pe baza documentelor aflate la îndemână (care nu erau
foarte diversificate) şi a cunoştinţelor profesionale ale bibliotecarului. Odată cu accesul
la alte surse de informare disponibile prin sistemul automatizat sau prin Internet, aria
de informaţii pentru orientarea utilizatorului s-a extins considerabil.
La solicitarea acestora, bibliotecarul semnalează nu numai documentele şi
informaţiile de care utilizatorii sunt interesaţi, ci şi sursele de informare (publicaţii
secundare, biblioteci, organisme profesionale) şi locul în care acestea funcţionează şi
pot fi găsite.
2.3.2 Servicii de formare a utilizatorilor

Pentru a putea folosi atât informaţia tradiţională cât şi informaţia de pe suport

electronic, utilizatorii trebuie să parcurgă un proces de instruire. Acesta poate fi
realizat în regim organizat sau se poate efectua personal cu fiecare utilzator în parte.
Biblioteca organizează cursuri de instruire a utilizatorilor în această direcţie, la
solicitarea acestora. De cele mai multe ori însă, utilizatorii preferă să fie instruiţi
personal de către bibliotecar, pe măsură ce necesităţile lor se dezvoltă, începând de la
modul de căutare în cataloagele tradiţionale ale bibliotecii, care poate fi considerat cel
mai simplu aspect al instruirii, până la utilizarea serviciilor electronice care necesită

31
abilităţi de folosire a computerului, instruirea poate parcurge mai multe etape.
Din experienţa deservirii bibliotecii filiale, am observat că utilizatorii sunt în primă
fază interesaţi de regăsirea informaţiilor într-un mod cât mai simplu, care să nu
necesite o instruire elaborată. Din lipsă de timp, utilizatorii fracţionează procesul de
instruire în etape aleatorii, care nu întotdeauna îî ajută pe viitor. Momentul în care
nevoia de informaţie devine acută este acela în care utilizatorii apelează din nou la
serviciile de instruire.
Bibliotecarii care deservesc sălile cu acces liber la raft, probabil pentru că
cititorul nu îi percepe izolaţi în spatele unor ghişee, sunt cei mai solicitaţi în oferirea
acestui tip de instruire (bineînţeles în situaţia în care biblioteca nu are un serviciu
destinat doar formarii utilizatorilor).
Cum în general, sălile cu acces liber la raft sunt deservite de un singur
bibliotecar, cel puţin acesta este cazul filialelor, din punctul de vedere al
bibliotecarului se ridică problema eşalonării serviciilor pe care trebuie să le ofere, de
aşa manieră încât nici un utilizator să nu se simtă refuzat.
Momentele când un utilizator solicită instruire, se suprapun nu o dată cu cele în
care alţi utilizatori solicită referinţe bibliografice, sau pur şi simplu împrumuturi,
restituiri sau alte tipuri de servicii. Bibliotecarului nu-i rămâne decât să manevreze
situaţia în interesul clientului, astfel încât fiecare dintre utilizatori să simtă că sunt trataţi
nepreferenţial.

2.3.3 Servicii de comunicare a documentelor în acces liber

Colecţiile bibliotecii filiale sunt în majoritatea lor destinate consultării la sala de

lectură, un procent destul de redus (aproximativ 35% din fondul de publicaţii) fiind
destinat împrumutului la domiciliu.
Spaţiul pentru lectură şi spaţiul în care se găsesc publicaţiile se află în aceaşi
încăpere. Accesul utilizatorilor la publicaţii este liber, publicaţiile fiind organizate pe
domenii de specialitate, iar în cadrul acestora în sistem alfabetic. Regăsirea
documentelor la raft este foarte uşoară, atât datorită sistemului de oragnizare a
publicaţiilor cât şi datorită faptului că fondul de publicaţii deţinut nu este foarte numeros.

32
 Împrumutul publicaţiilor se face în sistem informatizat, atât pentru consultarea
la sala de lectură (doar în cazul cărţilor), cât şi pentru împrumutul la domiciliu, pe
baza permisului de intrare în bibliotecă. Termenele de împrumut pentru publicaţiile
destinate împrumutului la domiciliu sunt destul de reduse, începând de la o zi până la
maxim o lună, cele mai multe având termene de împrumut de o săptămână.
Alte tipuri de documente, cum sunt periodicele, cataloagele, documentele de
referinţă, se consultă doar la sala de lectură.
Restituirea documentelor se face până la data expirării împrumutului,în acelaşi
spaţiu fizic în care s-a efectuat şi împrumutul.
Depăşirea termenelor de împrumut se aduce la cunoştinţa utilizatorilor atât
prin notificări, prin care în avans cu trei zile sunt informaţi că urmează să expire
termenul de restituire, cât şi prin somaţii, începând cu ziua întâi a depăşirii
termenului, transmise în prezent în proporţie de 99 % prin poşta electronică, dar şi
prin scrisori poştale în cazul celor care nu deţin adresă de e-mail avertizări transmise
prin scrisori poştale, cât şi prin poşta electronică, începând cu ziua întâia a depăşirii
acestuia. Avertizările se repetă la intervale de zece zile, pentru o perioadă care se
poate extinde până la 45 de zile.
În situaţia în care restituirea se face după ce termenul de împrumut a expirat,
cititorului i se comunică cuantumul penalizării amenzii datorate pentru depăşirea
termenului de împrumut, urmând ca acesta să achite suma datorată la secretariatul
Bibliotecii centrale, în cazul în care nu restituie cartea în „perioada de graţie” de 3 zile de
la data expirării termenului amenda la sediul bibliotecii centrale. Cititorul nu mai poate
beneficia de serviciile bibliotecii până nu face dovada plăţii respective.
2.3.4 Servicii de rezervare a documentelor şi de prelungire a
termenelor de împrumut

Datorită accesului la sistemul informatizat, biblioteca filială poate oferi servicii

de rezervare, respectiv prelungire a termenelor de împrumut, pentru toate
documentele care se regăsesc în bazele de date proprii.
Astfel, utilizatorii se adresează filialei pentru aceste servicii, indiferent de locul
fizic unde s-a produs împrumutul sau de locaţia documentului solicitat pentru
rezervare. Rezervările se fac pe baza datelor de identificare individuale înscrise pe
permisul de intrare în bibliotecă.

33
 Utilizatorii pot să efectueze aceste operaţiuni şi fără să apeleze direct la
bibliotecar, prin apeluri telefonice sau prin accesarea paginii web a bibliotecii.
Prelungirea termenului de împrumut prin Internet de către utilizator se poate efectua o
singură dată, urmând ca o următoară prelungire să poată fi efectuată doar telefonic sau
contactând direct bibliotecarul.
După efectuarea rezervării, prin consultarea catalogului on-line, utilizatorii pot
verifica personal dacă publicaţia rezervată este disponibilă sau încă se află
împrumutată la alt utilizator, în cazul în care un titlu este solicitat de mai mulţi
utilizatori, se poate activa un procedeu de rezervare în lanţ. în momentul în care
documentul este restituit, modulul de împrumut semnalează bibliotecarului (prin
afişarea de informaţii) faptul că documentul respectiv a fost rezervat şi cine sunt
solicitanţii. Viitorul utilizator este anunţat prin poşta electronică sau telefonic că
publicaţia solicitată este disponibilă.
Publicaţiile rezervate, aflate pe rafturile din bibliotecă, se păstrează la
dispoziţia solicitantului timp de şapte zile lucrătoare, după care, în situaţia în care
acesta nu a efectuat împrumutul, se anulează rezervarea şi se disponibilizează
publicaţia pentru împrumut.

2.3.5 Servicii de informare bibliografică

Bibliotecile universitare asigură servicii de informare bibliografică şi documentară

la cererea utilizatorilor ei specifici.
Acestea se concretizează prin întocmirea de liste bibliografice şi cercetări
bibliografice la cerere.
Biblioteca filială oferă servicii de referinţe bibliografice, la cerere. Aria de
colectare a referinţelor este restrânsă la referiri legate de domeniile construcţii, artă şi
arhitectură. Bibliografiile oferite pot fi specializate (referitoare la o singură disciplină),
selective (respecând anumite criterii impuse de solicitant), bibliografii curente (conţin

34
publicaţiile noi apărute), bibliografii retrospective (conţin publicaţii mai vechi, utilizatorul
stabileşte perioada de apariţie a acestora), bibliografii internaţionale sau naţionale
(conţin publicaţii selecţionate după aria geografică de publicare), bibliografii de
semnalare (nu oferă o analiză a conţinutului publicaţiilor) sau bibliografii analitice
(care oferă o analiză critică a conţinutului publicaţiilor).
Bibliotecarul organizează şi actualizează permanent un complex de cataloage
ale surselor de informare bibliografică, care vor constitui instrumente de lucru.
La cererea utilizatorului, se asigură oferirea de informaţii privind publicaţii şi
resurse pe domeniile specifice de interes, respectiv construcţii, arhitectură şi artă.
Utilizatorul este informat, la cerere, asupra modalităţilor de achiziţionare a surselor de
informare solicitate, asupra adreselor de contact ale furnizorilor şi a altor date
necesare. In situaţiile în care acest lucru este posibil, bibliotecarul intermediază pentru
utilizator corespondenţa cu respectivii furnizori.

Etapele parcurse în cercetarea bibliografică sunt:

 dialogul utilizator - bibliotecar;

 analiza compatibilităţii temei cu profilul fondului documentar;
 divizarea temei;
 indexarea temei;
 stabilirea mijloacelor şi instrumentelor de regăsire a informaţiilor;
 selecţionarea documentelor;
 clasificarea şi ordonarea răspunsurilor;
 forma finală a cercetării.
Informarea utilizatorului cu privire la rezultatul cercetării bibliografice
se face oral sau în scris.

35
 2.3.6 Serviciul de informare on-line si interogare a bazelor de
date stocate în sistem propriu, închiriate, sau distribuite la
distantă

Accesul on-line al publicului la cataloagele electronice (OPAC) permite

interogarea bazelor de date bibliografice, în vederea informării asupra fondului
documentar existent în bibliotecă.
Utilizatorii pot consulta bazele de date proprii bibliotecii universităţii şi bazele de
date oferite gratuit de către alte sisteme prin intermediul Internet-ului, de la orice
calculator legat la Internet. Accesul la bazele de date închiriate de bibliotecă se face

36
prin pagina web a bibliotecii şi este posibil de la orice calculator legat în reţeaua
universităţii. :
Sunt accesibile utilizatorilor următoarele baze de date:
 Current Contents – Engineering, Computing and Technology, care oferă
accesul la cuprinsul a peste 800 de publicaţii periodice aparţinând domeniilor
fizică, chimie, ştiinţele naturii (matematică, statistică şi probabilitate, fizică
nucleară, astronomie, etc) precum şi rezumate pentru aproximativ 80% din
documente;
 Current Contents – Phisical, Chemical and Earth Sciences, care oferă accesul
la cuprinsul a peste 800 de publicaţii din domeniile inginerie, tehnologie, ştiinţe
aplicate(aeronautică, automatică, ştiinţa şi tehnologia calculatoarelor, inginerie
electrică, energetică, minerit, optică, telecomunicaţii, textile, etc), rezumatele
pentru aproximativ 70% din documente precum şi informaţii bibliografice
complete pentru articole, recenzii şi liste editoriale;
 Engineering village 2 – conţine COMPENDEX, INSPEC, GEOBASE, Referex
– conţine baze de date de rezumate;
 Institute of Physics;
 ISI Thomson;
 IEEE Proceedings – conţine o colecţie de lucrări ştiinţifice prezentate în cadrul
conferinţelor IEEE şi publicate pe Internet;
 MathSciNet – Mathematical Reviews on the WEB – conţine articole din reviste
şi lucrări prezentate la conferinţe începând din anul 1940 până în prezent, sub
formă de rezumat sau full text şi cărţi, rezumat, cuprins;
 SCOPUS – cuprinzând rezumate şi citări; Universitatsbibliothek Chemnitz –
pot fi consultate full text teze de doctorat, lucrări de diplomă, lucrări ştiinţifice,
elaborate la Universitatea din Chemntiz;
 Wilson WEB – conţine instrumente pentru regăsirea informaţiilor în bazele de
date Aplied Sci & Business Retro şi Applied Science Full Text;
 Universitatbibliothek Magdeburg Dissertations und Habilitationsangebotsliste
2007 – conţine link-uri către tezele de doctorat susţinute la Universitatea din
Magdeburg;
 Rapoarte de cercetare;
 Teze de doctorat;
 LEGIS – conţine peste 35.000 acte normative.

37
 Cea mai mare baza de date online la care biblioteca are acces este Anelis. Aceasta
oferă acces la literatura ştiinţifică de cercetare cuprinzând reviste străine, brevete,
disertaţii, teze de doctorat si altele, in format online, fara alt suport magnetic sau pe
hartie, in format text integral, livrate prin intermediul Internetului.
Iată câteva platforme cu colecţii de reviste accesibile online de pe orice IP din cadrul
Universităţii „Politehnica” din Timişoara.

În cazul bazei de date bibliografice proprii, selectarea informaţiilor se poate

efectua accesând baza de date doar din reţeaua universităţii. Selectarea se realizează
prin crearea de seturi de căutare, pe baza criteriilor de tip autor, titlu, subiect, cuvinte-cheie,
căutare liberă pe text, etc. Seturile cu rezultatele obţinute, pot fi salvate şi tipărite contra
cost, sau transmise prin poşta electronică.

2.3.7 Servicii oferite de Internet

Utilizatorii bibliotecii universitare sunt în cea mai mare parte tineri, personalităţi
distincte, în formare, pentru care calculatorul a devenit element indispensabil.
Utilizatorul este conştient astăzi de existenţa altenativelor de informare, are un
comportament de consumator, care poate decide oricând să-şi aleagă un alt furnizor.
Se pot face presupuneri în ce priveşte profilul viitorului consumator, dar un
lucru este cert, el va fi din rândul actualei generaţii media, pentru care obişnuinţa
căutării de informaţii sa transferat pe web.
Rolul unui sistem de management al conţinutului constă în optimizarea
comunicării dintre cel ce creează conţinut şi consumatorul acestuia. Comunicarea nu

38
este însă un scop final ci are doar rolul de a cataliza entităţile implicate în scopul
atingerii rezultatului final – suport pentru educaţie, informare.
Interfaţa este aspectul preponderent în atragerea viitorului utilizator. Din acest punct
de vedere viitoarea locaţie a bibliotecii va constitui un mare avantaj în atragerea unui
număr mai mare de utilizatori prin accesibilitate la colecţii, transparenţă, tehnologie
de ultimă generaţie.
Din perspectiva unor modalităţi noi de a comunica, interacţiona şi a oferi noi
servicii de bibliotecă pentru utilizatorul modern pagina web este un element care
poate deschide poarta către informaţie din punctul de vedere al cititorului. Din
această perspectivă utilizarea în structurarea paginii web a unor aplicaţii de genul
blog-uri, feed-urile (RSS), wiki-urile, tagurile (social bookmarks) sau API-urile
(interfeţe pentru programarea aplicaţiilor) pot fi considerate mijloace prin care se pot
obţine elementele ce constituie principii cheie ale aplicaţiilor web şi anume:
 forţa propulsoare a sistemului sunt datele,
 efectele reţelei create de o arhitectură bazată pe participare,
 inovaţie în asamblarea sistemelor şi paginilor – asemănător open-source,
 modele business simpliste, activate pe conţinut şi servicii.
Pentru utilizarea acestor mijloace se foloseşte termenul de software social, tocmai
datorită faptului că descrie serviciile orientate către comunicarea dintre indivizi.
Integrarea acestor tehnologii în bibliotecă se înscrie în tendinţa actuală a web-ului
social, care este centrat pe interesele şi nevoile utilizatorului şi orientat către
comunicare. Comunicarea realizată prin intermediul wiki-urilor şi RSSurilor este o
comunicare media on-line. Comunitatea celor care participă la construirea şi
întreţinerea unei aplicaţii de acest fel este direct şi permanent interesată de noul
conţinut apărut, este în contact permanent cu modificările operate şi prin urmare,
răspunde şi reacţioneză.
Wiki (cuvânt care în hawaiană înseamnă repede) este o aplicaţie web ce
permite utilizatorilor să adauge conţinut şi să păstreze propriile lor versiuni succesive,
dar permite şi oricui altcuiva să editeze conţinutul. Această facilitate de editare dechisă
oricărui utilizator constituie principalul avantaj al wiki-urilor, ele putând fi definite ca
“pagini web deschise, unde orice utilizator înregistrat, poate publica, sau le poate
îmbunătăţi sau schimba... Spre deosebire de autoritatea fixă a cuvântului tipărit
acestea sunt intrări dinamice care ne informează nu doar depre termenul căutat dar

39
şi despre structurile turbulente ale “inteligenţei colective”1
Desigur că aceste caracteristici ale aplicaţiei la prima vedere constituie un
mare dezavantaj, ţinând cont în mod special de structura utilizatorilor – studenţi,
majoritatea tineri sub 25 ani, care în mare parte nu au pretenţii academice ci doresc
doar să-şi structureze o cultură, o bază de cunoştinţe.
Acest dezavantaj poate fi transformat în atuu pentru bibliotecă, ţinând cont de
faptul că având tradiţie în gestionarea datelor şi informaţiilor, manifestată cu
precădere în serviciile de referinţe, biblioteca are competenţa şi profesionalismul care
pot conferi credibilitate informaţiilor furnizate.
Aplicaţiile care se pot clădi pe softwer-ul de tip wiki sunt variate şi pot fi
transformate în instrumente utile atât bibliotecarului cât şi utilizatorului. Dintre aceste
se pot evidenţia:
 depozit intern de referinţe pentru cele mai frecvente întrebări,
 depozit de referinţe bibliografice pentru subiectele solicitate frecvent,
 depozit de referinţe bibliografice pentru solicitările ce necesită
cunoştinţe specializate pentru anumite domenii – prin acesta bibliotecarii de
referinţe pot contribui în timp şi din locaţii fizice diferite la crearea şi actualizarea
acestor bibliografii,
 valorificarea suportului pe care îl pot oferi utilizatorii nu este de neglijat,
iar prin filtrare informaţiile furnizare de aceştia se pot dovedi valoroase, ţinând
cont de faptul că pot avea cunoştinţe şi competenţe profesionale în domenii sau
specializări diverse, pe care bibliotecarii
 nu le pot acumula.
Principalul efort asupra căruia se concentrează emiţătorul în cazul acestui gen
de aplicaţii este cel de creare de conţinut, ceea ce presupune competenţe
comunicaţionale sporite – abilităţi lingvistice, selectarea limbajului adecvat, gândirea
sistemică şi gândirea critică, capacitatea de sinteză
RSS – acronim de la Really Simple Syndication sau Reach Site Summary –
reprezintă o metodă de accesare a informaţiei electronice, constând în faptul că
informaţia nou publicată este trimisă direct către receptor, fără a fi necesar de fiecare
dată când este nevoie de acea informaţie de o nouă subscriere, înlăturându-se în
acest fel inconveniente de genul verificarea periodică a site-urilor, abonamente la
newslettere, irosirea timpului prin navigare sau expunerea la spam-uri.
1
http://www.bjarges.ro/download/2008%20web2.pdf

40
Biblioteca poate valorifica avantajele acestui instrument în sensul promovării imaginii
în spaţiul virtual, prin creşterea volumului şi actualităţii informaţiilor comunicate,
informaţii care pot fi generale sau se pot adresa utilizatorului individual.
Printre facilităţile pe care crează utilizarea acestor tipuri de accesare se pot
menţiona:
 distribuirea unui flux de informaţie de genul – anunţarea noilor documente
intrate în OPAC, structurate pe domenii de interes, în urma configurării unui profil
al utilizatorilor rezultat prin analiza împrumuturilor efectuate sau a descrierii făcute
chiar de acesta,
 anunţuri legate de activitatea bibliotecii, fluxuri informaţionale la care se pot
abona toţi cei care într-un mod sau altul au posibilitatea de a utiliza sau propaga
imaginea prin informaţie,
 preluarea direct de pe site-urile editurilor a noutăţilor editoriale, îmbunătăţindu-
se în acest fel şi sistemul de achiziţie,
 informaţiile actuale obţinute în ce priveşte noutăţile oferite de baze de date
ştiinţifice, revistele electronice, reprezintă un instrument util în activitatea de
management al bibliografiilor,
 în măsura în care cadrele didactice crează conturi publice de feed-uri, se pot
urmări ariile de interes şi sursele de informare – documentare propuse de aceştia
studenţilor, achiziţia putând fi influenţată în acest fel, anticipând viitoarele cereri
ce ar putea veni din partea acestora.
Noile servicii ale bibliotecii trebuie să fie orientate către accesul cât mai simplu
şi rapid al utilizatorului la informaţia de care are nevoie. Şi pentru aceasta fiecare
instrument oferit de noile tehnologii trebuie valorificat din punctul de vedere al
interesului bibliotecii. Valorificare poştei electronice, care a devenit astăzi unul dintre
cele mai utilizate forme tehnologice de comunicare, prezintă o multitudine de
avantaje şi pentru bibliotecă, printre care menţionez:
- furnizarea referinţelor prin e-mail – pentru utilizatorii aflaţi la distanţă, dar care au
acces la Internet – modaliate care prezintă mai multe avantaje, atât din punctul de
vedere al captării atenţiei acelei categorii numită “non-utilizatori”, şi care în acest fel
poate să găsească deschidere din partea bibliotecii, cât şi a utilizatorilor care nu au
contact fizic direct cu biblioteca, din cauza distanţelor, dar pot beneficia virtual de
serviciile oferite de aceasta.

41
 Cererea de informare se poate transmite la orice oră, urmând a primi
răspunsul într-un anumit interval de timp, funcţie de complexitatea cererii,
 furnizarea de referinţe bibliografice conţinute în cataloagele proprii sau din
alte surse de informare ale bibliotecii,
 răspunsuri la cereri de referinţe punctuale, conform specificului colecţiilor şi
serviciilor oferite de bibliotecă,
 informaţii de redirecţionare către o altă destinaţie – bibliotecă, centru de
informare şi
 documentare – care ar putea oferi răspunsuri la cerea de referinţe.
Pornind tot de la primul impact pe care utilizatorul îl poate avea în spaţiul
virtual vis-a-vis de bibliotecă, anume pagina web şi gradul de atractivitate pe care
aceasta îl poate avea asupra lui, este util să perceapă chiar de la acest nivel
disponibilitatea bibliotecii şi implicit a bibliotecarului către comunicare. În acest sens,
un spaţiu de genul “You Say, We Say” – Dumneavoastră întrebaţi, bibliotecarul vă
răspunde, are rolul de a încuraja comentariile şi solicitările utilizatorilor astfel încât
acesta percepe atenţia care i se acordă iar bibliotecarul poate obţine informaţii utile
legate de nevoile, dorinţele sau nemuţumirile consumatorului precum şi aspectele
care trebuie îmbunătăţite în relaţia cu acesta.
Tot în ideea sporirii interesului faţă de bibliotecă, pe pagina web se poate crea
o opţiune denumită Special pentru ... cu destinaţie către un anumit segment cum ar fi
cadre didactice, cercetători, studenţi. Aici poate exista de exemplu pentru cadrele
didactice o opţiune cu ajutorul căreia se poate accesa o bază de date care să ofere
posibilitatea construirii de lecţii din surse primare.
O altă posibilitate de atragere a interesului, este crearea de link-uri către
centre de cercetare, programe şi servicii virtuale care să ofere posibilitatea de discuţii
on-line, arhivare web, programe de videoconferinţe, astfel încât biblioteca să
participe activ în viaţa utilizatorilor, iar aceştia să găsescă întâmpinare pentru cât mai
multe din necesităţile sale.
Structurarea şi consolidarea în timp a unui serviciu de referinţe solid, cu
profesionişti care să aibă capacitatea identificării, sortării şi arhivării pe criterii
biblioteconomice a informaţiilor se impune ca o prioritate pentru serviciul de Relaţii cu
publicul. Crearea de baze de date multiple, pe criterii variate, funcţie de solicitări, va
crea posibilitatea onorării exigenţelor utilizatorilor, precum şi atragerii de noi
utilizatori, din diverse categorii în condiţiile unor pieţe concurenţiale extrem de variate

42
şi agresive.

2.3.8 Promovarea serviciilor de bibliotecă

Politica de comunicare cuprinde un complex de activităţi care au ca scop

informarea publicului-ţintă în legătură cu serviciile şi produsele oferite pe piaţă.
Cunoscute şi sub denumirea de promotion-mix, activităţile promoţionale
urmăresc sensibilizarea publicului în vederea unei noi oferte, precum şi atragerea unor
noi segmente de piaţă1.
Obiectivele promovării sunt:
 cunoaşterea de către utilizator a serviciilor şi produselor de bibliotecă;
 stimularea utilizatorilor şi atragerea acestora în consumul de servicii şi
produse;

43
  transformarea utilizatorilor potenţiali în utilizatori reali, prin prezentarea
avantajelor pe care le oferă consumul de servicii şi produse ale bibliotecii
respective;
 păstrarea contactului cu utilizatorii în vederea informării acestora despre
serviciile şi produsele oferite;
 cunoaşterea motivaţiilor şi a comportamentului utilizatorilor în raport cu aceste
servicii şi produse;
Succesul strategiei de promovare depinde de doi factori: cunoaşterea
satisfacţiilor pe care publicul le aşteaptă de la oferta de servicii, respectiv identificarea
celor mai eficiente metode prin care mesajul poate ajunge la utilizatorii vizaţi.
Promovarea serviciilor de bibliotecă se poate realiza prin instrumente de tipul
reclamei, publicităţii, comunicării persuasive.
Activitatea de reclamă a unei biblioteci moderne este hotărâtoare pentru
crearea unei imagini pozitive şi trasarea căilor de interacţiune cu opinia publică.
Principiile şi regulile reclamei trebuie să se concretizeze pornind de la particularităţile
psihologice ale utilizatorilor, de la specificul bibliotecii ca instituţie în condiţiile
concurenţei pe piaţa serviciilor şi produselor informaţionale. Eficacitatea unei reclame
depinde şi de mijloacele prin care este difuzată. Biblioteca Universităţii Politehnica
foloseşte ca mijloace de difuzare a reclamelor Internetul, presa scrisă, poşta electronică
şi marketingul direct.
Publicitatea în bibliotecă reprezintă o formă de promovare proprie instituţiei.
Biblioteca realizează diverse materiale, organizează diverse activităţi cu costuri
minime pentru a-şi forma o imagine, pentru a promova serviciile şi produsele proprii.
Căile de publicitate folosite sunt: firmele şi avizierele, poşta directă, tipăriturile mici,
ghiduri şi cataloage, expoziţii, relaţiile cu publicul.
Materialele utilizate pentru promovarea bibliotecii sunt pliantele, broşurile,
listele de noutăţi, afişele.
Succesul activităţilor promoţionale constă în capacitatea ofertantului de a se
concentra asupra motivului principal care îi convinge pe utilizatorii potenţiali să devină
reali1.
Iată câteva exemple de afişe, semne de carte, realizate în cadrul Bibliotecii
Centrale UPT, cu care incercăm să aducem studenţii cât mai aproape de noi.
Foto 3 – Afis realizat la început de an universitar prin care ne facem cunoscută
1
Ionel Enache, Mihaela Maftei. Marketingul în bibliotecă. Bucureşti: Editura Universităţii, 2003, Cap. 6.1

44
prezenţa tinerilor studenţi in campusul universitar. Acesta se tipareşte în format A2 şi se
lipeşte în toate facultăţile şi căminele studenţeşti.

Foto 4 – Semn de carte Foto – 5 Semn de carte

Faţă Verso

45
Foto – 6 Afiş distribuit în campus şi facultăţi la început de an universitar

46
Foto – 7 Afiş distribuit în campus şi facultăţi la început de semstru

Concluzii

47
 Bibliotecile universitare se numără printre spaţiile în care se formează
viitoarea clasă intelectuală şi politică, specialişti care vor activa în viaţa economică,
ştiinţifică şi culturală a ţării.
Obligaţia bibliotecilor este de a oferi accesul la o informaţie de calitate şi
actuală, cât mai completă şi mai valoroasă. Asemenea tuturor instituţiilor de acest
gen, Biblioteca Universităţii Politehnica din Timişoara reprezintă un instrument esenţial
de pregătire pentru tineretul universitar, frecventarea ei constituind o condiţie
fundamentală pentru formarea viitorului specialist.
Serviciile oferite de bibliotecă trebuie să se afle în concordanţă cu necesităţile
de informare ale utilizatorilor ei specifici, dezvoltarea şi îmbunătăţirea permanentă a
acestora fiind o condiţie obligatorie. Marketingul de bibliotecă este decisiv în aflarea
şi compatibilizarea necesităţilor utilizatorilor cu posibilităţile bibliotecii.
Studiile asupra publicului, încercările de adaptare, atât a serviciilor cât şi a
politicilor comunicării cu publicul utilizator sunt elemente indispensabile ale
transformării bibliotecii tradiţionale într-o bibliotecă modernă.
Trecerea de la biblioteca tradiţională la una modernă nu este uşoară, dar
datorită eforturilor de implementare a unei politici de dezvoltare competitive, se
poate spune că Biblioteca Universităţii „Politehnica” s-a înscris ireversibil pe calea
construirii unei biblioteci a viitorului.

Bibliografie

48
1. Integrated Print and Digital Ressources in Library
Collections: Ed. Fenner Audrey; New York: Haworth Press, 2006; p.30.
2. BANCIU, Doina; ş.a. Introducere în biblioteconomie.
Bucureşti: Grafoart, 1996.
3. BANCIU, Doina. Sisteme automatizate de
informare si documentare. Bucureşti: Editura Tehnica, 1997
4. BOCA, Camelia. "Marketingul în biblioteca universitară"
- In: Biblios,w.6, 1998
5. ENACHE, Ionel; MAFTEI, Mihaela. Marketingul în
bibliotecă. Bucureşti: Editura Universităţii, 2003.
6. REGNEALA, Mircea. Studii de biblioteconomie.
Constanta: Ex Ponto, 2000
7. REPANOVICI, Angela. Tehnici de informare şi
documentare. Braşov: Reprografia Universităţii "Transilvania" din Braşov, 2001
8. http://www.library.utt.ro

49
50