Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
( )
f f ( 46 ) − 2022.
5p 3. Rezolvaţi ecuaţia ln ( 4 − x ) = ln 4 − ln x.
5p 4. Un şofer are de efectuat o cursă pe o distanţă de 250 de km cu o maşină care consumă 8
litri de combustibil la 100 de km. Preţul unui litru de combustibil este de 7 lei. Aflaţi
cât l-a costat cursa în final, dacă firma i-a decontat 25% din contravaloarea
combustibilului consumat.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A (3, 5) şi B (5, 1) .
Calculaţi distanţa de la O la M , unde M este mijlocul segmentului AB .
1
1 5p 6. Arătaţi că sin 2x − cos x = 0 ştiind că sin x = .
2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1 0
1. Se consideră matricele P = , Q = 0 0 , O2 = 0 0 şi, pentru orice n
−1 0 1 1 0 0
număr natural, definim An = nP + (n + 1)Q.
5p a) Arătaţi că det A2 = 6.
5p b) Arătaţi că PQ = QP = O2 , P 2 = P şi Q 2 = Q.
5p c) Calculaţi A2 ⋅ A3 ⋅ A4 ⋅ … ⋅ A2022 .
3y + x
2. Pe mulţimea 0, ∞ ) definim legea de compoziţie „ ∗ ” prin x ∗ y = .
xy + 3
5p a) Arătaţi că 12 ∗ 3 = 1.
5p b) Rezolvaţi ecuaţia 2 x ∗ 0 = 3.
5p c) Calculaţi ((((6 ∗ 5) ∗ 4) ∗ 3) ∗ 2) ∗ 1.
5p a) Arătaţi că
5p b) Arătaţi că
2
1. Calculăm membrul stâng z − 2z : ( )
2 2 2
z = 1 + i ⇒ z = (1 + i) = 1 + 2 i + i = 1 + 2 i − 1 = 2i ...............................................................2p
2z = 2 (1 + i) = 2 + 2i ....................................................................................................................1p
z 2 − 2z = 2i − (2 + 2i) = 2i − 2 − 2i = −2 ....................................................................................2p
Soluţie alternativă 1
2 2
z = 1 + i ⇒ z − 1 = i ⇒ (z − 1) = i ⇒ ........................................................................................2p
2 2 2
⇒ z − 2z + 1 = −1 ⇒ z − 2z = −1 − 1 ⇒ z − 2z = −2 .............................................................3p
Soluţie alternativă 2
z = 1 + i ⇒ z = 1 − i. Dar z şi z sunt soluţiile ecuaţiei x 2 − (z + z ) x + zz = 0 .......................2p
2 2
z + z = 1 + i + 1 − i = 2, iar zz = (1 + i)(1 − i) = 1 − i = 1 + 1 = 2 ..........................................2p
Prin urmare, z verifică ecuaţia x 2 − 2 x + 2 = 0, deci z 2 − 2z = −2 ...........................................1p
Soluţie alternativă
f (k) − 1, f (k) este par
Avem f (f (k)) = 2 ..............................................................................1p
f (k) − 3, f (k) este impar
f (k) este par pentru k impar şi f (k) este impar pentru k număr par.......................................1p
3. Impunem condiţiile de existenţă pentru cei doi logaritmi şi obţinem mulţimea admisibilă a
soluţiilor:
4 − x > 0 ⇒ x < 4 ⇒ x ∈ ( 0, 4 ) ..................................................................................................1p
x > 0 x > 0
Avem apoi
inj
4 4
ln (4 − x) = ln 4 − ln x ⇔ ln (4 − x) = ln ⇔ 4 − x = ⇔ ............................................................2p
x x
2 2
⇔ 4x − x = 4 ⇔ x − 4x + 4 = 0 ⇔ ...........................................................................................1p
2
⇔ (x − 2) = 0 ⇔ x = 2 ∈ (0, 4) ....................................................................................................1p
Observaţia 1. Ecuaţia poate fi rezolvată fără a impune condiţiile de existenţă pentru cei doi
logaritmi. În acest caz, prezumtivele soluţii obţinute în urma rezolvării ecuaţiei date, trebuie
verificate obligatoriu în ecuaţia iniţială.
Observaţia 2. Ecuaţia ln (4 − x) = ln 4 − ln x poate fi prelucrată şi altfel. De exemplu:
inj
ln (4 − x) = ln 4 − ln x ⇔ ln (4 − x) + ln x = ln 4 ⇔ ln x (4 − x) = ln 4 ⇔
inj
2
⇔ 4x − x 2 = 4 ⇔ x 2 − 4x + 4 = 0 ⇔ (x − 2) = 0 ⇔ x = 2 ∈ (0, 4) .
4 4
Observaţia 3. Ecuaţia 4 − x = , pentru x ∈ (0, 4) , se poate rescrie x + = 4. Aplicând
x x
inegalitatea dintre mediile aritmetică şi geometrică, avem
4
x+
x ≥ x ⋅ 4 ⇔ x + 4 ≥ 2 4 ⇔ x + 4 ≥ 4.
2 x x x
4 2
Deoarece avem egalitatea în inegalitatea mediilor, rezultă x = ⇔ x = 4 ⇔ x = 2 deoarece
x
x ∈ (0, 4) .
5. Aflăm întâi coordonatele punctului M (utilizând formula pentru coordonatele mijlocului unui
segment) apoi aflăm lungimea segmentului OM (utilizând formula distanţei dintre două puncte
în plan).
x + xB 3+5
xM = A ⇒ xM = ⇒ xM = 4 ...................................................................................1p
2 2
y + yB 5 +1
yM = A ⇒ yM = ⇒ y M = 3 ...................................................................................1p
2 2
2 2
OM = (xM − xO ) + (y M − y O ) ⇒ ........................................................................................1p
2 2
⇒ OM = (4 − 0) + (3 − 0) ⇒ OM = 4 2 + 3 2 ⇒ ..................................................................1p
⇒ OM = 16 + 9 ⇒ OM = 25 ⇒ OM = 5 ...............................................................................1p
1. a) An = nP + (n + 1) Q ⇒ A2 = 2P + 3Q ⇒ ..........................................................................1p
1 0 0 0 2 0 0 0 2 0
⇒ A2 = 2 + 3 ⇒ A2 = + ⇒ A2 = .............................................2p
−1 0 1 1 −2 0 3 3 1 3
2 0
det A2 = = 2 ⋅ 3 − 0 ⋅ 1 = 6 ....................................................................................................2p
1 3
2 0 0
0 0 = 0 ⋅ 0 + 0 ⋅ 1 0 ⋅ 0 + 0 ⋅ 1 = 0 0 = Q ..................................................1p
Q = Q ⋅ Q = 1 1 1 ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 1 ⋅ 0 + 1 ⋅ 1 1 1
1 1
2023!
A2 ⋅ A3 ⋅ A4 ⋅ … ⋅ A2022 = (2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ … ⋅ 2022) P + (3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ … ⋅ 2023) Q = 2022! P + Q = ..........1p
2
0 0 2022! 0
2022! 0 0 =
2022!
= ........................1p
= +
− 2022! 0 2023 ! 2023 ! 2023 ! − 2022! 2023 ! 2021 ⋅ 2022! 2023 !
2 2 2 2 2 2
3
2. a) 12 ∗ 3 = 3 + 12 = ..............................................................................................................2p
12 ⋅ 3 + 3
27 + 12 ...................................................................................................................................2p
= =
36 + 3
39
= = 1 ........................................................................................................................................1p
39
0 x
2. b) 2 x ∗ 0 = 3 ⇔ 3 + 2 = 3 ⇔ ..............................................................................................2p
2x ⋅ 0 + 3
1 + 2x
⇔ = 3 ⇔ ............................................................................................................................1p
0+3
x x x x
⇔ 1 + 2 = 3 ⋅ 3 ⇔ 1 + 2 = 9 ⇔ 2 = 9 − 1 ⇔ 2 = 8 ⇔ .............................................................1p
x 3
⇔ 2 = 2 ⇔ x = 3 .......................................................................................................................1p
31 + 3 +
2. c ) Observăm că ∗ 1 = = = 1, pentru orice ∈ 0, ∞) ....................................3p
⋅1+ 3 3 +
Apoi, ((((6 ∗ 5) ∗ 4) ∗ 3) ∗ 2) ∗ 1 = ((((6 ∗ 5) ∗ 4) ∗ 3) ∗ 2) ∗ 1 = a ∗ 1 = 1 ...............................................2p
a
1 . b) Ştim că pentru funcţiile derivabile, punctele de extrem local se află printre zerourile
derivatei. Reciproca nu este însă adevărată.
x
f ′ (x) = 0 ⇔ −xe x = 0 ⇔ x = 0 ( e > 0, pentru orice x ∈ ℝ )....................................................1p
f ′ (x) > 0 pentru orice x ∈ (−∞, 0) şi f ′ (x) < 0 pentru orice x ∈ (0, ∞) ....................................2p
Deoarece f este strict crescătoare pe intervalul (−∞, 0 şi strict descrescătoare pe intervalul
x
∞⋅0
1−x ∞ (1 − x)′ −1 −1
lim f (x) = lim (1 − x) e = lim = lim = lim = = 0 ............1p
x! − ∞ e − x l ' H x! − ∞ −x −∞
(e )′
x! − ∞ x! − ∞ −x x! − ∞ −e
x −∞ 0 ∞
f ′ (x) + + + + + + + + + 0 − − − − − − − − − −
1
f (x) 0 −∞
M
Fie k ∈ (0, 1) , arbitrar.
lim f (x) = 0
x! − ∞
f strict crescătoare pe (−∞, 0 ⇒ există şi este unic ∈ −∞, 0 astfel încât f = k ............1p
( ) ( )
f (0) = 1
f continuă pe (−∞, 0
f (0) = 1
f strict descrescătoare pe 0, ∞)
⇒ există şi este unic ∈ (0, ∞) astfel încât f ( ) = k ...........1p
lim f (x) = −∞
x! ∞
f continuă pe 0, ∞)
Concluzia: pentru orice k ∈ (0, 1) , ecuaţia f (x) = k are exact două soluţii reale, una strict
negativă, cealaltă strict pozitivă.
2. a) Avem
......................................................................2p
3
x3 33 03
= = − = 9 ...................................................................................................................3p
3 0
3 3
2. b) Avem
.............................................................2p
..................................................................2p
e
e3 1 x3 e 3 1 e 3 1 e 3 e 3 1 2e 3 + 1
= − ⋅ = − − = − + = ........................................................1p
3 3 3 1
3 3 3 3 3 9 9 9
2. c ) Vom calcula întâi integrala definită apoi vom utiliza forma canonică a funcţiei de gradul II:
......................................................2p
8
= − 2a + 2a 2 = ..........................................................................................................................1p
3
2 2 2
4 1 13 1 13 13 pentru orice
= 2 a − a + = 2 a − + = 2 a − + ≥ , a ∈ ℝ .........................2p
3 2 12 2 6 6
13 1
Concluzie: minimul este egal cu obţinut pentru a = .
6 2