Master in Bioingineria protezarii

TEHNICI CAD/CAM
Cursul 10
• Facultatea de Bioinginerie medicala,
UMF Iasi
Anul universitar 2012 - 2013
 Cursul 10
• Masini unelte de strunjit si gaurit cu comanda
numerica
 Tehnologii de fabricare
Materiale metalice, plastice si lemn
1. Debitare (taiere, decupare)
2. Turnare
3. Forjare la cald
4. Presare (ambutisare)
5. Prelucrare prin aschiere (pentru metale si materiale necasante)
• Strunjire;
• Gaurire;
• Frezare;
• Rabotare;
• Polizare, netezire
6. Prelucrare prin electroeroziune
7. Prelucrare prin metode neconventionale

Materiale ceramice
1. Presare si aschiere
 10.1 Masini unelte de prelucrare
prin aschiere - terminologie
• Masina: Sistem tehnic alcatuit din corpuri solide, cu miscari relative
determinate, servind la transformarea unei forme oarecare de energie în
lucru mecanic util sau la transformarea unei forme de energie în alta
forma de energie, dintre care una este energie mecanica [Dictionarul
Politehnic ].
Masina de lucru: transformarea unei forme oarecare de energie în lucru
mecanic util.
Masina de forta: transforma o forma de energie oarecare în alta forma de
energie, dintre care una este energie mecanica.

• Masina unealta: o masina de lucru care realizeaza un proces tehnologic de

prelucrare prin aschiere. Este utilizata pentru generarea suprafetelor
pieselor obtinute prin aschiere.
 10.3 Clasificarea masinilor unelte de
prelucrare prin aschiere
• Principalele criterii de clasificare a masinilor unelte sunt:
1. Dupa tipul operatiei de baza: strunguri, masini de frezat, masini de gaurit etc.
2. Dupa universalitate: m-u universale, speciale, specializate.
- m-u universale sunt destinate pt. o gama larga de piese si pot realiza diferite cicluri de
lucru si câteva procedee dintre care unul este de baza; aceste masini prezinta avantajul ca
se elimina transportul semifabricatelor între operatii, se elimina pozitionarile repetate ale
piesei sau sculei; sunt economicoase în productia de serie mica;
Exemple: Strungurile normale, masinile de frezat, masinile de rectificat universale etc.
- m-u speciale sunt destinate prel anumitor suprafete pe o gama restrânsa de piese
utilizand un anumit ciclu de lucru; sunt masini “la tema” si sunt economicoase pentru prod
de serie mare si de masa;
Exemple: masinile ce alcatuiesc linia de prelucrare a blocului motor la Dacia etc.
- m-u specializate sunt destinate pt un anumit tip de piesa sau suprafata la o gama
dimensionala diversificata; permit cateva cicluri de lucru pt un anumit tip de piese si un
procedeu de baza.
Exemple: masinile de frezat roti dintate, masinile de rectificat filete etc.
3. Dupa gradul de automatizare: m-u cu comanda manuala, semiatomatizata, automatizata
(rigida, flexibila).
4. Dupa marime: mici, mijlocii, mari.
5. Dupa clasa de precizie: de precizie normala, de precizie ridicata.
 10.4 Strungul
•
1.1 Generalitati
Pentru prelucrarea suprafetelor de rotatie exterioare prin aschiere se
folosesc masini-unelte denumite strunguri.
Strungurile sunt construite intr-o larga varietate de tipuri si dimensiuni
impuse de dimensiunile,forma si materialul piesei de prelucrat,de precizia
dimensionala si calitatea suprafetelor acestora si de productivitatea lor.

• Strungurile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

- dupa precizia dimensionala si calitatea suprafetei: cu precizie normala si
de precizie;
- dupa greutate si dimensiuni: mici,mijlocii,grele si foarte grele;
- dupa numarul arborilor principali: monoax si multiax;
• - după poziţia arborelui principal ;
• - dupa gradul de automatizare: cu comanda manuala, semiautomate,
automate si cu comanda dupa program sau comanda numerica;
- dupa gradul de universalitate: universale,specializate si speciale;
10.5 Exemple de strunguri
Strung ED 1500IND
Exemple de strunguri
STRUNG UNIVERSAL PARALEL SPF-1500PH
Exemple de strunguri
Exemple de strunguri

Strung cu comanda numerica

Exemple de strunguri

Strunguri cu comanda numerica

Exemple de strunguri
strungul carusel

Un strung carusel este un

strung destinat prelucrării
pieselor de mari dimensiuni și
care sunt prinse pe un platou
orizontal. Strungurile carusel au
axul dispus verticall, iar platoul
se rotește în plan orizontal,
ceea ce facilitează montarea
pieselor voluminoase și grele,
dificil de prins în strungurile
orizontale. În general sunt
strunguri de mari dimensiuni,
diametrul platoului fiind între
1 m și 15 m.
10.6 Partile componente
 10.6 Partile componente
Pe batiul (patul) 1, sprijinit pe două picioare 2 şi 3 şi prevăzut cu ghidajele
longitudinale 4, se deplasează căruciorul 5 pe care se află sania principală
6, cu sania transversală 7 şi săniuţa longitudinală 8 cu suportul portsculă 9.
Pe batiul strungului este montată păpuşa fixă 10, în care se găsesc
mecanismele cutiei de viteze Cv şi arborele principal 11 al strungului, la
capătul căruia este montat dispozitivul de prindere 12 a semifabricatului.
Sub cutia de viteze se află cutia de avansuri şi filete 13, care primeşte
mişcarea de la cutia de viteze şi, prin intermediul unei lire cu roţi de schimb
AsBs (situată sub capacul de protecţie 14), o transmite căruciorului 5 prin
bara de avansuri 15 (la strunjirea obişnuită) sau prin şurubul conducător 16
(la filetare). Păpuşa mobilă 17, aşezată pe nişte ghidaje interioare ale
batiului, se poate deplasa longitudinal (manual la strungurile
mici şi mijlocii şi mecanic la strungurile grele) şi foloseşte la sprijinirea
semifabricatelor lungi sau la operaţii de burghiere, burghiul montându-se în
pinola 18. Motorul electric de acţionare 19 al cutiei de viteze este fixat în
partea superioară a păpuşii fixe (ca în fig.6.1) sau în partea inferioară a
piciorului 2. Unele strunguri universale posedă suplimentar o bară 20 de
legătură a manetelor de pornire-oprire.
 10.7 Parametrii strungului
• Parametrii caracteristici ai strungului sunt:
• distanţa între vârfuri (vârful antrenor fixat pe
arborele principal şi vârful din pinola păpuşii
mobile), care indică lungimea maximă a
semifabricatului ce se poate prelucra între
vârfuri;
• diametrul maxim al semifabricatelor care se pot
prelucra, rotindu-se deasupra ghidajelor batiului
- Db (când piesa este prinsă numai în
dispozitivul universal sau platou), sau deasupra
saniei transversale - Ds
 10.8 Schema cinematică a
strungului
1. Mişcarea principală de rotaţie a
semifabricatului se asigură de lanţul
cinematic principal
2. Mişcarea de avans longitudinal al sculei se
asigură de lanţul cinematic de avans
3. Miscarea de avans transversal al sculei
Schema cinematica a strungului
 O10.9 Principalele functii
Strunjirea este operația tehnologică de prelucrare prin
așchiere a unui material cu ajutorul unui strung.
• ‡Strunjirea longitudinala exterioara;
• ‡Strunjirea frontala;
• ‡Strunjirea de canelare-retezare;
• ‡Filetarea cu cutitul pe strung.
10.11 Cutite de strung
10.12 Exemple de produse
fabricate prin strunjire
Exemple de produse fabricate prin
strunjire
Exemple de produse fabricate prin
strunjire
 Strungul in alte limbi
Engleza: Lathe Italiana: Tornio

Tornio parallelo da banco. 1 – Comando cambio

di velocità; 2 - Comando scorrimento
orizzontale carrello; 3 - Comando scorrimento
trasversale carrello; 4 - Mandrino autocentrante;
Germana: Drehbank 5 - Torretta portautensili; 6 - Comando
scorrimento orizzontale della torretta
Franceza: Tour
portautensili; 7 - Sede della contropunta.
Strunguri cu comanda numerica
Strunguri cu comanda numerica
 10.13 Masini de gaurit
• Maşinile de găurit sunt maşinile-unelte pe
care se execută operaţiile tehnologice de
găurire, lărgire, alezare, lamare, filetare şi
găurire fină.

• Aceste maşini constituie circa 20% din

parcul total de maşini unelte aşchietoare,
 10.14 Clasificare
• Pot fi clasificate:
• după poziţia arborilor principali avem:
- maşini de găurit verticale;
- maşini de găurit orizontale;

• după construcţie şi domeniul de utilizare:

- maşini de găurit radiale;
- maşini de găurit multiaxe;
- maşini de găurit în coordonate;
- maşini de găurit şi alezat orizontale.
 10.15 Caracteristici

• Mişcarea principală de aşchiere este de rotaţie şi este

executată de sculă. Mişcarea de avans se execută axial.
Scula este montată în arborele principal al maşinii prin
intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; în afară
că transmite momentul necesar găuririi, alezării, filetării
etc, transmite şi forţa necesară prelucrării.
.
Mărimea caracteristică a maşinilor de găurit este
diametrul maxim al găurii care se poate prelucra
Alte mărimi caracteristice maşinilor de găurit sunt:
- lungimea maximă a cursei arborelui principal;
- distanţa dintre arborele principal şi ghidajele montant
sau coloană;
- dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului.
10.16 Varante constructive
10.16 Varante constructive
10.16 Varante constructive
Varante constructive
Varante constructive
Masini de gaurit cu comandă numerică
Masini de gaurit cu comandă numerică
 Bibliografie
• Gh.Brabie, O.Ciobanu, Exploatarea masinilor
unelte. Manual litografiat,
Rotaprint, Universitatea din Bacau, 1981

• O. Ciobanu, STATE OF ART OF CAD/CAM IN

PROSTHETICS, BUL. IPI, TOM LIII (LVII), FASC.2
,PP 273-280, 2007