pg Ree | aa TE ME oe Si es, UO ha eS DEZVALUIRI Dy TN CULISELE ISTORIEIDespre aceasta carte tuturor ne plac enigmele. Dar cand este vorba / despre un personaj celebru sau cand intrebari despre mari evenimente istorice raman fara aspuns, povestea capati o dimensiune suplimentara —una pe care nici o opert de ficfiune nu © poate contine. Accasta antologie de 91 de povestiri ne poarti iner-un trecut dramatic in care licomia, tai- nele, incriga, tradarea, pasiunea, nesabuinya si crima au afectat mult prea adesea cursul istoriei si au lasat un labitine uimitor de mistere pe care cercetatorii inca mai incearca sa le elucideze. Povesti fascinante si un caleidoscop de imagini ne transporta in miezul unor evenimente ciudate, dar adevarate, si ne prezinta uncle dintre cele mai uimi- toate si notorii personaje din ultimele secole. Epi- soadele relacate sunt aranjate tematic mai degraba decat cronologic, fiind insorite de numeroase casete ce infatiseaza intamplari si personalitati similare. To- tul_ intr-o cavalcada plina de suspans, dezvaluiri si noi informagii semnificative. »Disparuti fara urma*, prima din cele sapte sec tiuni, relateaza despre soarta celor doua corabii ale lui Sir John Franklin pierduce in timpul expeditiei arctice, astfel incae vreme de peste un secol nu s-a mai stiut nimic despre acesta; explica de ce Mao a vrut sa scape de un rival de la conducerea Chinei ro- sii; si ceea ce sa intamplat probabil cu faimosul sef de orchestra Glenn Miller in zborul spre Franta din 1944. .Morgi in imprejurari suspecte™ ni-i prezinea de Dag Hammarskjéld, Wolfgang Amadeus Mozart si dictatorul sovietic Iosif Stalin ca numarandu-se printre cei care au avue parte de un sfirsit invaluic in mister. Printre figurile fascinante introduse in ,Per- sonaje ciudate si enigmatice™ se afla Lawrence al Arabici, sinistrul calugar Rasputin, lord Byron si Be~ nedict Arnold. »Vinovac sau nevinovat? — este intrebarea care ‘inca se mai pune in ceca ce-i priveste pe anathistii Sacco si Vanzetti, spioana Mata Hari din cel de-Al Doilea Razboi Mondial si presedintele Nixon in afacerea Watergate. Istorisirile despre acestia, pre- cum si despre alte personaje sunt prezentate in cea de a patra sectiune. Regele Arthur din Camelot, contele Dracula, lady Godiva, Romeo si Julieta — istorici si detectivi literari incearca sa separe reali- tatea de mit in ,Adevar si legenda*, Stiau Statele Unite ca Japonia avea sa atace Pearl Harbor? Cine a scris cu adevarat piesele shakespeariene? Cum a ajuns Rutherford B. Hayes presedinte dupa ce a pierdut alegerile din 1876? Opiniile specialigtilor ne sunt prezentate in ,Intrebari fara raspuns*. Jar in capitolul final, ,Greseli fatale", aflam de ce invazia lui Hirler din Rusia a fost un esec, ce L-a determinat pe Custer sici atace indienii sioux la Little Big Horn si cum strategia lui Napoleon de la Waterloo a dat greg. Editorii de la Reader's Digest au cautat in culisele istoriei pentru a scoate la iveala cele mai interesante evenimente si cele mai incitante personaje pentru aceasta incursiune in trecut. Sunt cercetate mistere, enigme si sunt prezentate opinii ale expertilor; sunt oferite raspunsuri la intrebari — demonstrindu-se inca o data ca adevarul este intr-adevar mai ciudat decat fictiunea.Cuprins Disparuti fara urma Destinatie: Marea Mare a Sudului 12 In 1785, exploratorul francez La Pérouse 4 pornit increzator intr-o calatorie in jural lumii Disparitia comorilor de razboi nariste 18 In 1945, aur in valoare de milioane de dolari si inestimabile opere de arta au disparut. Secretele turnului 23 Fiti regelui Angliei Eduard al IV-lea au fost probabil ucisi din ordinul unchiului lor O prabusire politica 26 Ministrul Apararii al Chinei intentiona sa il inlature de la putere pe Mao Zedong: in schimb, a murit intr-un accident de avion. Exploratorul disparut al Australiei 3 In 1848, un explorator german neexperimentat «a fost prima care a traversat continental. Sfarsitul unei idile 37 Tanarul si chipegul soldat s-a vscatsoarta ciind a incercat sd fugd cu printesa casdtorita. In iadul de verdeata 42 Un colonel britanie era convins ea in jungla braziliana se ascundeau orage dispartae. Colonia disparuca 51 AIntorcdndu-se in 1590 la asezarea sa din Virginia, guvernatorul englez nu a mai gasit decdt un mesaj cifrat gravat pe un copac. Zbor fara intoarcere spre Franta 56 In 1944 Glenn Miller plecase pentru a sustine un concert in fapa trupelor, cand avionul sau aa disparut, Moarte in gheata arctica 62 Englecul spera sa gaveasca Pasajul de Nord Vests in schimb, ela fost cel indelung catutat Evadare intr-o alta lume 69 Selipitoral fizician s-a imbarcat pe un vapor cu destinatia Sicilia; a ajuns oare in Argentina? 2, Morti in imprejurari suspecte Regele nebun 74 Ludovic al I-lea al Bavariei ducea 0 viaga de basm in castelele sale: cum s-au inecat el si doctoral lui intr-un lac alpin? Moarte la Ndola 81 Dag Hammarskjold incerca sa pund capat rachoiului civil din Congo, cénd avionul in care se afla sa prabusic in mod misterios. Cautat: Raoul Wallenberg 44 Inseland vigilensa nazisilor, curajosul diplomat suedes a fost aresat de armata sovierica si dus in Rusia. Ucisiner-o incaierare 86 Un dramaturg care Lar fi purus egala pe Shakespeare a fost omorat eu 0 loviturd de ‘uit; oare sia prea multe?Destinul unei fami 90 Ulvionul par al Rusiei era un conducator slab, dar un tata devotat; oare bolevicii au omordt ‘intreaga familie? Sinucidere sau crima? 144 Deprimat, avand de ficut fara acuzatiilor, fostul exploraror Meriwerher Lewis a murit ‘prematur intro coliba din Tennesce. ‘Triunghiul regal 96 Regina Elicabeta 1a Angliei avea un favorit printre curtenii sti; dar exista un obstacol ‘in calea cisitoriei lor: acesta avea o soe. Ingropat intr-un mormant anonim 98 Wolfgang Amadeus Mozart era convins cat Reeviernul pe care il compunea era destinat propriilor funeralii 102 Asasin singuratic sau conspiratic? La céteva decenii dupa asasinarea lui JE Kennedy, la Dallas, mulpi american ‘mai cred ea adevrul inca mu a fost spus, Fiul impocriva tatalui 109 storia ba judecat cu asprime pe regele Filip al I-lea al Spaniei; a ordonal el oare ‘moartea fiului sau? Intrigs Ja Kremlin 113 Despre losif Stalin s-a spus ca a murit din cauce naturale; multi au fos sceptci. Un filozof asasinat? Soa spus ca René Descartes a murit de pnewmonie in Suedia; dupa trei sute de ani Sa avansat ipotezd unei otraviri us Imparatul in exil 124 ‘Napoleon a murit convins ed este victima unei conspiratis date recente au dovedit ct a avut dreprate Sotul nedorit ‘Maria, regina Scopiei, sa plictsie curand de tanarul e sof; a avut ea un amestee in moartea acestuia? 129 O moarte anungata 146 Jn 1943, seful guvernului polones a avut un accident de avion; moartea lui fusese anuntata cu sase sdptaméni inainte, Personaje ciudate si enigmatice Lawrence al Arabiei 152 Sino nfs a independ popoarelor arabe a avut, se pare, motivasii personale pentru acpinile sale. Calugarul nelegiui 158 Rasputin a avut o influent nefastd asupra familie imperiale a Rusii: i-a urmarit aceasta ‘pe Romanovi pana la moarte? Idolul unei epoci 162 Lordudl Byron a socat 0 inereaga natiune cu viata hui scandaloasa, dar a inspirat 0 genenatie de luptatori pentra libertate, Credinta in astre 167 Cel mai faimos general din seeolul al XVI-lea era calduzit de credinta in astrologie; aceasta sit i fost cauzainfringeri lui? Profet sau sarlatan? Tragedia de la V 132 174 Doar servitorii stiau ca arbiducele avea Nostradamus, un medic frances din secolul 0 visita secrets intdliea romantica a avut alXVE-lea, a anticipat coenimente ce urmae tun sfarsit fatal pentru améndboi sa se petreaca in urmatoarele 20 de secole. Impostor pe tronul Rusiei? 139 Parintele bombei atomice 7 Final parului a fost ucis cu crusime in 1591 — sais poate adevarul este alrul? Un btrbat care se Pretindea a fi mogtenitorul eronutui sia facut aparitia 12 ani mai tarzin Unul dintre cei care au contribuit la victoria Staselor Unite in cel de-al Doilea Ratzboi Mondial, J. Robert Oppenheimer, a fost mai térziu suspectat de tradare.Cautatorul Troiei 183, Un milionar german si-a realizat ambigia deo viatd cand a descoperit locul unde se aflase ciindva stravechiul oras al lui Homer. Despotul pocait 188 A rdmas cunoscut in istorie sub numele de Ioan cel Groaznics primal far al Rusiei a muritcenind sd se inalje rugaciuni pentru victimele sale Eroul cransformac in tradator 190 AA fost unl dintre cei mai buni generati «ai lui Washington; astied nurmele lui este sinonim cu tradarea. Drama pe gheara 195 Robert F Scott nu a veusit sa ajunga primul la Polul Sud moartea a facut din el un ero. Omul care sa creaut pilotul pacii 202 Rudolf Hess voia sa puna capat celui de-Al Doilea Razhoi Mondial; in schimmb, aa petrecut zeci de ani in inchisoare. Femeia singuratica din padure 208 Dian Fosey sia consacrat viata saloarii gorilelor din Aftica de Est; cine it dorea ‘moartea? O avere daruita stiingei 210 Mostenirea lasata de un engles a contribuit la crearca Institutului Smithsonian. Vinovat sau nevinovat? Enigmele nerezolvate de la Watergate 214 O spargere banala a dus la demisia preedintelui Nixon; in ce masura era acesta implicat? Ivirea zorilor 219 Numele ci a devenit simbolul spionajuduis dar a fost Mata Hari spioana? Conspiragia cardinalilor 223 In simpul Renasterii, Curtea papal de la Roma era un focar de intrigi Prea scump pentru o regina 226 ‘Maria Ancoaneta a reficeat colierul in valoare de 8 milioane de dolar, daar a fost invinuita de scandalud provocat de vinzarea acestuia O eroare judiciara 231 Condamnarea pentru tradare si deportarea hui Alfred Dreyfus au divizat pucernic Franta. Soria autoritara 236 Ecaterina cea Mare a ajuns pe tronul Rusiei dupa moartea sozubui ei, cu care avusese 2 casatorie nefericita Tradator sau patrio? 241 Pentru: nationalist irlandeai, Roger Casement este un erou al migcarii de independenga; englecii Iau executat pentru tradare. Mai straniu decat ficyiunea 246 Povestea politista a lui Edgar Allan Poe se baza pe wn fapt real; ce anuame sta seriitorul despre crima comisa? Prabusirea unui favorit 248 Sir Walter Raleigh, un eurtean credincios «al reginei Elisabeta 1a Anglici, a fost trimis la moarte de succecorul acesteia 252 Pedcapsa cu moartea pentru spionaj atom: Fihel si Julius Rosenberg au fost executaji _pentris iradare; de ce se faceau ei vinoval Acuzata: regina 256 Regele George al IV-lea al Angliei era decis sa scape de consoarta sa; putea fi adwlerul ei dovedit? Justitie egala pentru tori? 261 ‘Au fost anarhigtii Sacco si Vanzetsi vetime ‘ale isteriei antiradicale? Sau poate unul dintre ei eva chiar vinovat? Sinucidere din ordinul Fihrerului 265 A fost cel mai celebru general al Germaniei naziste; de ce i-a ordonat Hisler lui Erwin Rommel sa se sinucida? ‘Cumplita incercare pentru un erou 270 A fost Bruno Richard Hauptmann, omul ‘executat pentru ripirea si uciderea micubud Lindbergh, adevaratul vinovat?rel O plimbare calare intrata in istorie 320 | Pentru a-si proteja poporul de darile | impovaratoare, lady Godiva, despuiata de vegninte, sa preumblae calare prin Covent ste povestea adeviratd? Adevar si legenda Cel mai faimosnaufragiat din lume 322 - Robinson Crusoe, eroul primului roman englez, a avut mai multi corespondenti in viaga In cautarca regelui Archur 276 yeaa din secolul al XVI -lea, A domnit in epoca spiritului cavalerese — aya ee spune povestea; realitatea insd este cu rotul alta Pentru Cruce si Coroana 326 — Se presupune cit Roland si-a dat viata resistin Patriocul vamp 281 unui atac al musulmanilor asupra ariergarsii Dracula este chintesenta groazei; serimoyul sda lui Carol cel Mare; povestea adevaratd este cu real este un erou national al voménilor. totul alta Pe urmele unui ealhar 285. Tinerii indragostiti din Verona 329 Numele lui este sinonim cx lupta omului de Romeo si Julieta, personajele shakespeariene, rind pentra libertate; cercetatorii inca nu au sum ei mai elebr indedosits era stat la putut demonstra existenta lui. baza acestet povesti nemuritoare? Un pact cu diavolul 288 Jn literatura, Faust si-a vindut sufletul diavolului; a fost el un precursor al oamenilor de stiinta de mai térziu? O femeie pe Scaunl papal 293 Se spunea ca femeile aveau o influent ‘puternied asupra papalitasii medicvales a devenit vreuna dintre ele eu adevavat Papa? Razbunare in numele lui Siegfried 296 4 pees mel gr ies fe Intrebari fara raspuns de curaj si personaje eroice. A Deposedat de dreptul primului nascut? 334 Conducator al unei notorii bande de proserisi «fost asasinat in Germania ert el mostnitorud Jesse James a reusit sa-si castige reputatia de crewmen ‘Robin Hood american. a — — Surprinsiin zori 341 Dama cu camelii 306 Devastatorul atac japonez de la Pearl Harbor a Celebra curtezand, Marie Duplesis, a fost declangat razboiul: fusesera oare avertizate jimortalizata in literatura flancead printr-un Starele Unite? roman sio piesa de teatru. = —_—_— Geniul necunoscut 347 Cautind Eldorado 310 Piesele shakespeariene au resistat vreme de 400 Indienii le-au vorbit conchistadorilor despre 0 de ani si sunt jucate in lumea intreaga; dar capetenie invesmantata in aur; tardmud lui despre autorul lor se stie surprinzattor de pugin. legendar nu a fase gasitniciodata s ——___ Allegerile furate 352 Parintele libertatii elvetiene? 315 Rutherford B. Hayes a fose declarat presedinte A tintis marul asezat pe crestetul fului sau, iar capoi ba ucis pe tiranul care i-a cerus sa fad aceasta; a existat Wilhelm Tell cu adeviat? in martie 1877; istoricti sunt de pareve ca adlegerile fusesera de fape castigate de rivalulCrime pe malusile Tamisei 356. Rarboiul-fulger care a equat 399 Crimele atroce din toamna lui 1888 au Hitler invinsese Franta si izolase Marea ingrozit Londra; Jack Spintecatorul nu a fost Britanie; de ce sa intors insa spre est ca st niciodatad identifica sau prins. starneasca ursul rus adormit? Flacari la Berlin 359. Ultima revistenta a lui Custer 405 Hitler i-a acuzat pe comunistii germani de Chipesul comandant de cavalerie a ignorat incendierea Reicbstagului; era aceasta 0 ordinele si si-a impairtis rupele alate in conspiratie menita sa rastoarne regimul nazist? inferioritate numerica in batilia de la Little er Bighorn. ‘Omul cu masea 364 e Dece se temea Ludovie al X1V-lea al Frantei Jocul puterii la Roma 410 de misteriasul prizonier? ‘Mussolini tia cd adversarii sai voiau sal ——— _destituie in iulie 1943; de ce Il Duce nu a Mana neagra 369 actionat in vreun fel? “Asasinatul de la Sarajevo a dus la declanserea eer Primului Rétzboi Mondial; cine era Vaporul care nu se poate scufunda 414 responsabil? are un act de neglijenta sa fi fst responsabil pentru scufundarea vaporului Titanic in Distrus in aer 372 aprilie 1912? In 1963, Uniunea Sovietica a doborat un — ‘avion de pasageri coreean; sa fi fost atacul Gheyaria lui Seward 420 _justificat in vreun fel? Rusia era convinsd cd filcuse 0 tranzactie ——————arvantajoasa vanztind Alasta Statelor Unite Regele, fiu de macelar? 378 in schimbul sumei de 7.2 milioane de dolari. Victor Emmanuel al I-lea al Italiei nu parea potrivit sd fie rege; sd fi luat vreun alt copil Ultima batalie a imparatului 424 Tocul adevaratului mostenitor dupa incendiul ‘Napoleon s-a planuit cu grija atacul dela de la palas? Waterloo; de ce nu a mai functionat faimoasa [ui strategie? ‘Tinta loviea — scufiundacat 383 Germania a fost condamnata pentru Jurnalele secrete ale lui Hitler 428 seufundarea Lusitaniel in mai 1915; sf fost Se spunea cd a fost 0 lovitura de pres cum au un complot britanic? putt editorii revistei germane sa fie atét de eo = 1 indusi in eroare de un fakificator? Delfinul disparuc jeg fr ils casa Mogenitorul tronului Frantei a murie in captivitate in iunie 1785 — sau a supraviepuit? [7] Invincibila Armada 394 In mod surprinzator, Filip al U-lea al Spaniei nu a reusit sd coordoneze atacul impotriva Angliei. Dezastru in desert 431 Eforturle diplomatice nu au reusit sd ducat la cliberarea ostatcilor americani din Iran; ce nu «a functionat in efortul de saloare? 435 O victorie abandonata? Regele Carol al XUf-lea al Suediei La invins pe Petra cel Mare al Rusiei, dar nu a continua rmarirea adversarului sau pand la Moscova.12 Disparuti fara urma Marea Mare a Sudului Calatoria de explorare intreprinsa de La Pérouse avea sat dureze patru ani, cu o revenire in Franta in vara lui 1789. Cele doua corabii au fost vazute ultima oara pe cand navigau in nord-estul Australiei; nici unul din cei peste 400 sute de oameni aflati la bordul celor doua nave nu a mai fost gasit vreodata. patru, manate de vantul de nord-vest. Doua Zoclete au primit ordin sa insoyeasca corabiile pana in larg. Astfl, in aceasta zi, La Pérouse si-a inceput calato- ria in jurul lumii" Cu acest mesaj transmis pe 1 august 1785, amiralul Jean-Francois de Galaup, conte de La m onoarea si raportez.ca La Boussole si LAs A rrolabe au plecat in dimineata aceasta la ora 22. Pérouse, il informa pe regele Ludovic al XV-lea ca pa- risea porcul francez Brest pentru a traversa Oceanul Adantic si mai apoi Marea Mare a Sudului, numele sub care era cunoscut la acea vreme Oceanul Pacific Desi descoperit cu aproape 300 de ani mai devre- me de exploratorul spaniol Balboa, Pacificul era abia acum explorat si cartografiat in mod sustinutmulyumita in primul rand celor tei calatorii int prinse de capitanul britanic James Cook intre 1768 5i 1779. Expeditia lui La Pérouse era menita st asi- gure Frantei o pozitie alacuri de Anglia, la vremea respectiva fara care domina navigatia pe mari Un navigator experimentat Chiar inainte de a implini 44 de ani, La Pérouse a parasit Brestul. Se afla deja la apogeul unci cariere care deburase in 1756 cu inrolarea sa ca aspirant de marina la virsta de 15 ani, in momentul declansarii Razboiului de Sapte Ani dintre Franta si Anglia. In 1783, deja veteran a 18 campanii in serviciul garii sale, se retrasese pe domeniile familiei din sudul Frantei — ca apoi si fie solicitat sa conduca expedi- sia ce urma sa descopere toate teritorille care scapa- sera vigilengei capitanului Cook” Nu sa precupetic nici un efort in pregatirea expedi- tici. La bordul celor doua fregate de cite 500 de tone cu nume nimerit alese: La Bousole (,Busola") si LAs srolabe (,Ascrolabul’, un instrument pentru masurarea distangei dintre astri sia inaltimii lor deasupra orizon- tului) — au fost stivuite provizii pentru o calacorie de patru ani, Pentru bibliotecile corabiilor au fost obvinu- te ultimele harti si documente ale expeditiilor antcrioa- re, iar la bord a fost adus un observator portabil. Prin- Destinagie: Marea Mare a Sudului 13 tte darurile si obiectele destinate trocului cu bastinasii se numarau 600 de oglinzi, 2 600 de piepteni, 6 rone de margele de sticla si 50 000 de ace de cusut. ‘Se dadea o adevarata competitie pentru cele vreo 400 de posturi de pe cele doua vase. Printre candidati se numara si un sublocotenent de la Academia Milita- 1a din Paris, in varsta de 16 ani: un corsican cu nume- le de Napoleon Bonaparte. Desi figura pe lista preli- minara, nui a mai fost selectat si a ramas in Franga — fapt cu consecinte uriage pentru istoria tari sale. Momentul plecarii a sosit in cele din urma. In uralele mulimii si bubuitul salvelor de tun, La Bousole si LAs ‘rolabe au ridicat ancora din Brest in zorii acelei zile de august. Calatoria spre necunoscut incepuse. Tragedie in Alaska La 25 ianuarie 1786 — dupa mai multe popasuri in diferite insule de pe intinsul Oceanului Atlantic — cele doua corabii au inconjurat Capul Horn si au patruns in pele Pacificului. Dupa o escal la Valparaiso, Chile, au Dupat inconjurul Capului Horn, cele dowd corabii conduse de La Pérouse au patruns in apele Pacificului a inceputul anului 1786. Parcursul lor, traversind si inconjurind oceanul,sisfirsind intr-un naufragiu a Vanikoro, ete trasat pe harta de mai jos. (GROEMLANA cou Soe a “. AMERICA DE NORD ome ra se FRANTA os a {BHeONA os OCEANUL sane : AFRICA sent FUPHE nous ATLANTIC, scone GRANADA AMERICA cr NOUA ZEELANDA reeves DESUD. Uapuara ieee yee vapeacg™ EUROPA,14 Disparuti fara wma Cooperare intre dusmani 1a Pérouse sia petrecut cea mai mare parte din carie rasa in marina luprandu-se cu englezi. Si torus, ca explorator, -a bucurat de sprijinul si cooperarea fost lor sti inamici — gratie unui gest plin de omenie din timpului Razboiului de Independents al Americ. Comerqul cu blanuri pe care Anglia il facea cu Canada reprezenta o importanta sursa de ve discrugerea acestuia ar fi fost in avantajul colonis lor rebeli sia aliagilor lor francezi. Cand capicanul La Pérouse a primie ordinul de a ataca facroriile de blanuri engleze de la Golful Hudson in 1782, el a actionat rapid si decis. A cucerit si distrus forcurile, ddar a crugat locuingele acelor englezi care s-au refu- giatin ceritorile canadiene salbacice si ostiles cand a pplecat, le-a lasat chiar hrana si_provizii ca s4 poata supravietui iernii care se apropia. Daca ar fi proce- dat altfl, a declarat La Pérouse explicindu-si gestul de clement, a fi fost inuman din partea sa. Desi mai mati sai de la Paris poate ca nu au apreciat compasiunea laudabila a lui La Pérouse, actiunile nu i-au fost uitace inst in Anglia, Astfel, trci ani mai rarziu, pe cind se pregatea si-si lanseze expedigia in Pacific, englezii au acceptat imediat sa coopereze la proiectul stu stingific. ‘Unui mediator francez i sa permis accesul la harti- le, insemnarile si rapoartele capitanului James Cook, care in urma celor tei calatori increprinse in Paci- fic intre 1768 §i 1779 isi castigase repuratia de cel ‘mai mare navigator al epocii sale. Printre documen- tele lui Cook se aflau si 20 de pagini cu date amanun- tite despre prevenirea si traramentul scorbucului — la acea vreme cea mai temuta boala printre marinari. Esce ncindoios ca La Pérouse a invatat aceasta lecie de la Cook, caci se stie nici unul dincre membrit cchipajului sau mu a suferit de scorbut in cei trei ani de calatorie despre care ni sau pastrat martufi (Cand a parasit Brestul in 1785, La Pétouse a luat cu sine doua ,ace magaetice" sau busole, care il insotsera pe capitanul Cook in jurul lumii. Le primise in dar de Ia Socictatea Regala Brianica si tratat aceste suveni- ruri ct sentimente aproape de veneratic teligioast pentru memoria acelui mare si inegalabil navigator". ajuns pe Insula Pastelui la 8 aprilie. Urmatoarea oprire a fost Maui, in insulele Hawai, descoperite cu numai opt ani inaimte de capitanul Cook (si unde exploratorul britanic fusese ucis de bastinasi ost). Ancorand la 28, mai intr-un golf care inca fi mai poarra numele, La Pé- rouse a refuzat si tevendice tertoriul in numele lui Lu- dovic al XVElea, ,Obiceiurile europenilor in astfel de ‘ocazii sunt cu totul ridicole*, a declarat el. Muntele St, Elias, la extremitatea nordict a pen- insulei Alaska, a oferit ocazia ca pentru prima oata Ghesari impunatori demina golful Alaska, unde au ancorat in 1786 La Boussole si L’Astrolabe. Desentul ‘ste realizat de artistul expeditiei, Duche de Vancy. sa poata fi zarita coasta Americii de Nord. Pe cand cartografia linia tarmului catze sud, expeditia france- zaa fost lovira de dezastru. Doua barci de recunoas- tere care faceau masuratori la intrarea in golf au fost rastumace de valuri si in_naufragiu au pietit 21 de oameni, dintre care 6 ofigeri. Cu toate acestea, La Pérouse sia continuat cercerarile pe toara durata ve- rii, inaintand spre sud pana la Monterey, California, Din California, expeditia franceza s-a indreptat spre vest traversind Pacificul sila 3 ianuarie 1787 a ajuns in colonia portugheza Macao, la gura de varsare a Fl viului Perlelor din China. Dupa ce s-a reparat corabi le si si-a tefacut proviziile in Filipine, in aprilic La Pe a indreptat spre nord pentru a explora coasta trecand pe lings Taiwan, printre Coreea si Ja- ponia pana in Marea Japoniei si navigand prin stram- toarea care separa Japonia de insula Sahalin a Rusie Carre sfirsitul ‘celei de-a doua veri de explorati, corabiile au atins Peninsula Kamceatka. Acolo La Pérouse a lasat un ofiter vorbitor de limba rusa, Les- seps, cu misiunea de a traversa Siberia indrepta du-se spre Europa si a duce vesti despre realizarile cexpeditiei pana la acea data. Al doilea dezastru, intalnire surprinzdtoare In septembrie 1787, expeditia se afla din now in zona de latitudine sudica. Au facut o escala pentru a se alimenta cu apa proaspata la Turuila, astazi prin- cipala insula a arhipelagului american Samoa. Inat-mati doar cu bate si pietre, bastinasii au aracat salu- pele si au ucis 12 oameni, printre care si pe Fleuriot de Langle, capitanul de pe L'Astrolabe si secundul lui La Perouse. 43 de oameni, jumatate dintre ei raniti grav, au reusit sa scape inot. Francezii s-au retras in graba si s-au indreprat spre coasta de esta Australie. ‘Ajungind in Golful Botany la sfarsitul lui ianuarie 1788, francezii au fost suxprinsi sa dea peste o escadra englena. Aceasta era faimoasa Prima Flota de sapte vase care aducea 750 de detinuti britanici — barbari, femei si copii —, intemeietori celei dintai colonii din Austra- lia. Prin britanicii care revencau in patrie, La Pérouse a ttimis mai multe rapoarte si scrisori; intr-una dintre ele promitea si revina acasa in iunie 1789. La 10 marti cele doua corabii au parasit Australia, in directia nord-est. Nu au mai fost vazute vreodata. A disparut fara urma in imensitatea albastra, avea sa scrie escistul scorian Thomas Carlyle despre La Pé- rouse; ,si doar o umbra misterioasa, indoliata mai za- boveste indelung in gandurile si inimile tucuror. O operatiune de salvare esuata fn vara anului 1789 se implinea mai mult de un an de cand nu se mai primise nici o veste despre La Pé- rouse, dar Franta avea griji mai importante decat soarta unui explorator disparut. La 14 iulie 0 multi- ‘me pariziana lua cu asalt infama inchisoare cunoscu- Destinatie: Marea Mare a Sudului 15 a sub numele de Bastilia — eveniment care a mar- cat inceputul unei revolugii ce avea sa framante tara pana la sfarsitul secolului si sa se incheie cu autoin- coronarea lui Napoleon Bonaparte ca imparat. ‘Abia doi ani mai tarziu guvernul francez se va decide si ofere 0 recompensa pentru orice veste primita de- spre La Pérouse si sa trimite o expeditie de cautare in Pacific. La 25 septembrie 1791, contraamiralul Joseph Antoine Bruni d’Entrecasteaux pleca din Brest. cu doua corabii — la sase ani distanya de momentul cand La Pérouse pornise plin de optimism in expeditia sa. Cutreierind Pacificul in cautarea lui La Pérouse, 'Encrecasteaux a facut o serie de descoperiti stiingi- fice si geografice. Apoi, in mai 1793 s-a oprit la Va- nikoro, o insula din arhipelagul Santa Cruz, situat in nord-estul Australie Echipajul a zari nori de fum ridicandu-se de pe var- furile mai multor inalyimi din acea insula muntoasa, dens impadurita. Sa fi fost un semnal lansat de euro- penii nauffagiai in speranta ca vor fi salvati de o corabie Locuitoriiinsulelor din Marea Sudului se ardtau in general prietenosi cu exploratori franceai. Cu toate aceitea, ei din Tutuila in arhipelagul Samoa, au atacat prin surprindere echipajul ce venise la tarm pentru a-si ‘reface provizia de apa proaspata. Astazi, unele femei din insulele Pacficului poarta ghirlande de lori la gat (insert dreapta jos) pentru a le ura asfel binete oaspetilor.16 Disparuti fara urma alata in trecere prin acele locusi? D’Enerecasteaux era convins ca il gasise pe La Pérouse sau, cel putin, supra- viewuitori ai expeditiei acestuia. Dar dupa ce corabiile sale aproape au esuat pe recifurile ingelatoare din jurul insulei Vanikoro, d’Entrecasteaux sa vazut slic sa plece fara a mai trimite o echipa de cautare. Amiralul sa im bolnavit si a murit doua luni mai tarzius in toamna acelui an corabiile sale au fost capcurate de olandezi in Java, caci la acea vreme Franta revolutionara se afla in razboi cu Olanda si mare parte din Europa. Nici o alta misiune de salvare nu a mai fost organizata de francezi Patru decenii mai tarziu: primele indicii In mai 1826, un irlandez cu numele de Peter Dillon care naviga in nordul Pacificului in cautare de negor si aventura — a poposit pe mica insula Tikopia din arhi- pelagul Santa Cruz. Cand i-a intrebat pe bastinasi de tunde aveau coliercle si margelele de sticla, i sau ararat sialte obiccte, evident de provenienta european: fur culita si o lingura de argint, cutite, cesti de buri de fier si 0 teaca de sabie din argint cu initialele «J-EG.P. Toate acestea, a aflar Dillon, fusesera obtinu- te in urma unui troc cu bastinasii din Vanikoro, insula aflaca la doua zile distanga pe mare. Dillon a ghicic ime- diar ca initialcle ii apartineau lui Jean Frangois Galaup de La Pérouse. Dar tentativa lui de a ajunge la Vaniko- ro nu a avut succes, cici mai corabia mu a putut ridica panzele din cauza acalmiei, iar apoi a incepuc st ia apa, Dillon fiind astfel nevoit in final sa se Inapoieze in Java. La sfargicul verii reusise sa-si asigure fonduri pentru a porni in cautarea supravietuitorilor expeditici lui La Pérouse, dar i-a mai Iuar inca un an pana st reu- seasca sa ajunga cu adevarat pe Vanikoro. In bastinas i-a relatat cum cu multi ani in urma doua corabii au esuat pe recifurile insulei in timpul uunei furtuni, Una s-a scufundat imediat, majoricatea membrilor echipajului inecindu-se sau fiind mancati de rechini. Dar cea de a doua corabie a ramas prinst in recif, si din lemnul ei supravictuitorii au reusit sa-si construiasca o mica ambarcatiune in care ,dupa multe luni pline* au plecat. Doi dintre straini — uunul ,un sef*, celalale slujitorul lui — au ramas pe loc, supravietuind pina nu demult. Pe toata insula oamenii lui Dillon au gasit dovezi ale prezentei fran- ceze, inclusiv un clopot de catarg gravat si o scandura pe care era incrustata floarea de crin a Frantei. Marturia finala In februarie 1829 Dillon a ajuns la Paris aducand cu sine tristele relicve ale nefericitei expeditii conduse de La Pérouse; la autentificarea lor a fost prezent acelast Lesseps care fusese debarcat in Kameceatka la sfarsicul lui 1789 cu rapoartele despre primi doi ani ai expedi- sici si cate petrecuse un an intreg traversind Siberia 0 disputa in jurul lui Venus scoperirea_ramasitelor _cclor Jdoua corabii ale lui La Pérouse a a reprezentat cea mai impor- tanta realizare din caricra de explora: tor a lui Dumont d’Unille. In 1819-20, aproape cu un an ina- inte de popasul in insula Vanikoro, ti- narul ofier participa la 0 expeditie franceza in arhipelagul grecesc. Oprin- du-se in insula Melos (sau Milo), a dat din intamplare peste 0 statuie de ew rind dezgropata de un taran si depozi- nr-un tare pentru capre. [nstrui= tul Dumone @’Unville a recunoscut chipul lui Venus, sau al Aftodicei, zei- fa greaca a iubiei; in mana aceasta nnea marul daruit de Paris, care 0 de- cretase cea mai frumoasa dintre cele trei zcite rivale. Desi prequl cerut de taran era prea ridicat pentru a putea fi platil pe loc, Dumont d'Urville a recu- noscut valoarea statuii. Un sculpror anonim de la sfisitul secolului al I-lea a.Chr. crease o eapodopera in care Chiar 5 fara brate, Venus din Milo ‘cpa we loc de onoare in muzenl Lure din Paris, Faexte una dintre cel a admirateopere de arta din lum sia torsului deavelit al zeiged comtrasta cu faldurile bogate ale veymancului care fi acoperea partea de jos a trupu- Tui. Staruia trebuia sa fie achizgionara pentru Fran. L-a convins pe ambasadorul francez la Constantinopol si trimita un diplo- mat care 32 il insoteasea la intoarcerea in Melos, cu misiunea de a cumpara seatuia. Din nefericire, inere timp ranul 0 vinduse unui oficial cure iar comoara era deja impachetata. Dupa tun pret generos oferic de Dumont @'Unville, taranul a reusic si-si amine teasca cf piesa fusese vinduta inainte francezilor si deci nu putea fi predata turcilor. Searuia impachetata a fost ur- cata pe o brancarda si dust in vitezi pe plaja peneru a fi imbarcata pe cora- bia lui Dumont d'Urville. Turcii care yeneau pe urmele lor i-au atacat si, in incaierarea care a urmat, statuia pierdur ambele brate — pentru tor-Vestile despre descoperirile facute de Dillon ajun- sesera la Paris cu mult inaince de sosirea acestuia si o misiune oficiala de cercetare sub comanda lui Jules Sébastien César Dumont d’Urville fusese deja trimi- st in Pacificul de Sud. La inceputul lui 1829 Du- mont d’Urville ancora in largul insulei Vanikoro. Bastinasii i-au indicat un pasaj prin recif pe care inca il maj numeau ,Calea inselatoare” sau, Trecatoarea cepavelor*. In acea zi furtunoasa cu multi ani in urma, vasul amiral al lui La Pérouse, La Boussole, deschisese drumul catre un aparent loc de refugiu, dar a sfarit prin a nauftagia pe coli de coral ascunsi la mica adancime. Venic in ajutorul sau, LAstrolabe esuase si »Pe fundul apei, la tei sau patru stinjeni adancime”, scria Dumont d’Urville, ,oamenii nostri au vazut an- core, tunuri, ghiulele si 0 mare cantitate de placi de plumb.” Toate indoielile cu privire la adevaratul mor- mant al corabiilor conduse de La Pérouse s-au risipie cind Dumont d’'Unville a reusit 1 recupereze din for- matiunile de coral relicve provenind de pe acestea. Destinapie: Marea Mare a Sudului 17 Pacificul ofera o imagine paradiziaca (sus): ‘otusi majoritatea insulelor sunt inconjurate de recife de coral ingelatoare, precum cele din largul insulei Vanikoro, care sau dovedit a fi morméntul corabiilor La Boussole siL Astrolabe (snga). Clopotul cele de-a dowa Tracer Inainte de plecare, a ridicat la Vanikoro un monument inchinat lui La Pérouse si celor 400 de oameni ai sai participant la expedita lipsita de noroc. Desi au mai avut loc descoperiti ulterioare pe Va- nikoro pina prin 1964, nimeni nu va sti vreodata daca La Pérouse a supravietuit naufragiului, a ramas Ja Vanikoro, unde se avonea ca inainte cu trei ani de sosirea lui Dillon in 1826 mai traiau inca doi fran- ce2i, sau a plecat mai departe cu barca improvizata Ja cateva luni dupa dezastru. Oceanul Pacific isi pastreaza tainele dar pe intinderile sale nemasurate amintirea lui La Pérouse dainuie in de- nnumirile pe care acesta le-a dat unor repere geografice de la Insula Pagelui pana in Hawaii, Japonia si Australia.18 Disparugi fara urma Disparitia comorilor de raizboi naziste O data cu prabusirea Germaniei, conducatorii fascisti au incercat sit ascunda 0 cantitate de aur in valoare de 7,5 miliarde de dolari si mii de capodopere inestimabile furate. Cea mai mare parte a tezaurului nu s-a recuperat niciodata, desi — in mod surprinzator — unele piese au fost descoperite intr-un orasel din Texas in 1990. jombele au fost lansate! Trapele se inchidl! ) war militar al Fortelor Acriene Americane 23 ‘ebruarie 1945. in timp ce 950 de bombardiere importante, inclusiv Cartierul General al lui Hitler, au fost rase de pe fara pamancului sau grav av Tn acea sambata fatala, o zi lucratoare, 5 000 de anga- jati ai principalei banci naziste, monumentala Reichs iate. descarcau 2 265 de tone de explozibil deasupra Berli- nului, capitala Germaniei naziste. In acest bombar- dament, cel mai cumplit din cel de-Al Doilea Razboi Mondial, au fost ucisi in jur de 2 000 de oameni, alti aproximativ 120 000 au ramas fara adapost si cartiere incregi au fost distruse, Multe cladiri guvernamentale bank datand de la inceputul secolului al XIX-Jea, s-au ascuns in buncarul aflac in subsolul cladiri, in timp ce 21 de incarcaturi exploribile loveau impozancul edificiu, demolindw-1 in cele din urma. Cand teribilul asalt ain- cetat, tof lucratorii din Reichsbank si presedintele de notorietate mondiala al acesteia, Dr. Walther Funk, sur La sfisitul razboiului, parlamentul Germaniei, Reichstagul, era 0 ruind masiva in mifjloculpeisajului pustie al Berlinuluipraviequisera, dar distrugerea centrului vital al natiunii care pomise razboiul a declansato strane serie de eveni- mente ce aveau si duca la unul dintre cele mai incitan- te mistere neelucidate ale istoriei. Se pare ca avutia Ger- manic avea sa dispara fara urma pentru a putea fi astel pusi a adapost in timp ce Forrele Aliate inaintau pe tri- toriul german, De fapt, unii oficiali rapaci au incercat sa sustraga in interes propriu milioane, ascunzaind arat de bi- ne lingouri si valuta, incat nu au mai fost gasite vreodata. Subsolurile din Reichsbank adaposteau cea mai mare parte a rezervelor de aur ale Germanici naziste, estimate ha 7,5 miliarde de dolar, la valoarea din zilele noastre, inclusiv circa 1,5 miliarde de dolari in aur italian, Ascunzatoarea secreta a miliardelor Doctorului Frank i-a fost suficienta o singura privire aruncata grimezilor de moloz si focurilor care ardeau inabusic. Imediat a decis transferul inaljlor functionari ai bancii in alte orase de unde urmau st conducd inst: a ordonat ca rezervele in aur si bani sa fie trans- catia ferate intr-o urlast mina de potasiu aflata la. 320 km sud-vest de capitala. Izolata mina Kaiseroda, la 50 km distanga de cel mai apropiat oras, oferea un adapost la 0 adincime de 800 de metri sub pamant. Existau cinci incrai separate care duceau lao retea de galerii subtera- ne insumand 50 km. Transferul secret al grosului rezer- velor naziste, circa 100 de tone de aur si 1 000 de saci cx bancnote, a necesitat 13 vagoane de tren In mai putin de sapte sapramani insa; Armata a II]-a a Satelor Unite sub conducerea generalului George S. Patton inainta spre zona respectiva. De necrezut, dat din cauza vacantei de Pasti nu s-au putut gist destule trenuri pentru ca aurul sa fie salvat; rotusi reprezentan- tii Reichsbank au reusit sa puna la adapose 450 de saci plini cu bancnote. La 4 aprilie au sosit americanii Doua zile mai tarziu, doi ofiteri ai politic’ militare au inealnic pe un drum de tara doua refugiate frantuzoaice si: aplicand ordinul de restrcrionare a deplasarilor civi flor, le-au dus inapoi sub escorta in oragul Merkers. ‘Trecand pe lang Kaiseroda, una dint femei a spus: ‘Asta este mina unde sun tinute lingourile de aur.” La7 aprilie ofiteri americani au coboric cu liftul la 0 adancime de 640 de metri intro grota taiata in stanca de sare, unde au gasit un miliard de marci germane in cei 550 de saci lasati in urma. Dupa ce au dinamitar usa de ofel a Camerei nr. 8, au descoperit peste 7 000 de saci numerotati intro incapere de 45 de metti lun- sgime pe 23 de metri latime si 3,5 metti inalyime, De- Pozitul continea 8 527 de lingouri de aur, monede de aur din Franta, Elvetia si Statele Unite si inca si mai multe teancuri de banenote. Bare de aur si argint, apla- tizate pentru a fi mai usor de depozitar, erau impache- tate in lai si cufere. Erau si geamantane, pline cu dia mante, perle i alte pietre pretioase furace de la victime- Disparitia comorilor de razboi naziste 19 Camera pierduta ine nesmosa pak a cn et ar oe lebrei,camere de chiblimbar a tarilor”, o in - eee eA am eee eet a proprictatea regelui Frederic Wilhelm al Prusici, ea a fost daruita de acesta in 1716 aliatului stu rus, tarul Pecru cel Mare, care fusese cucerit de .farmecul inex- primabil" al decoratilor sale stralucitoare. Petru a am- asat acest dar generos iner-un pala de langa capitala Serena, polistedlpey et osaknpion sali de bancher si adaugindu-i 24 de oplinzisio podea de sidef. Doua secole mai tarziu, cind au invadat sia in eel de-Al Doilea Razboi Mondial, nemgii au re- vendicat darul si Lau dus in castelul de la Kénigsberg pentru reconstructe. Dupa ce a fost pentru scurt timp ‘expusi publicului, camera a fost demonrata si deport ‘tata in pivnitele castelului inainte ca orasul si fie dis- trus de bombardamentele brianice din august 1944, Dupa rizboi nu s-a mai gasit nici o urma a aces- tei comori unice in pivnitele castelului bombardat. Circulau nenumarate zvonuri conform carora na- zisti ar fi ficut-o disparuta imbarcind-o pe un vas, ulterior scufundat de un submarin sovietic. In cele din urma, anumite dovezi din 1959 pareau sa indi- ce ef fusese ascuns’ intr-o salina folosita pentru de- pozitarea si altor lucrari de arta. Cand insa anche- tarori s-au apropiat de presupusa ascunzitoare, s-a produs o explozie misterioasi care a inundat purul ‘minei, ficand imposibila salvarea comori le lagarelor de exterminare, precum si saci plini cu Iu rari dentare din aur. Impreuna cu alte sume in valuta, mai purin insemnate, provenind din Marea Britanie, Norvegia, Turcia, Spania si Portugalia, intreaga captura se dovedea a fi unul dintre cele mai bogate tezaure din ume la acea vreme. El reprezenta un procent uimitor de 93,17% din intreaga rezerva financiara a Germanici Jz momentul cind razboiul se apropia de sisi. Dar aceasta nu era tot. In alte galerii care se intre- fescau prin stanca de sare, s-au mai descoperit 400 de20 Disparugi fara urma tone de obiecte de arta, inclusiv picturi din cele 15 muzee germane si carti valoroase din colectia Goethe de la Weimar. Sub 0 supraveghere severa, comorile gisite in salina au fost inchise in 11 750 de containe- te si incarcate in 32 de camioane a cate 10 tone fieca- re, pentru a fi transporrate la Frankfurt, unde au fost depozitate in subsolurile fiialei locale Reichsbank. In pofida zvonurilor insistente despre disparitia unuia dintre camioanele convoiului, nu s-a pierdut nimic din aur sau operele de arta pe durata transportului. O comoara se face nevazuta In opinia lui Joseph Goebbels, seful_ propagandei hidleriste, vinovaca de ajungerea tezaurului nagiunii in imainile Alagilor era ,criminala neglijenta in serviciu® a lui Funk. Fahrerul aprobase initiativa de evacuare a rezervelor ramase. De fapt, autorul planului fusese chiar ofigerul insarcinat cu paza lui petsonala, un co- lonel de politie cu numele de Friedrich Josef Rauch. Urmand exemplul Gestapoului — care incepuse deja transferarea aurului, bijuterilor, obiectelor de arta sia valurei pe care le avea in poscsie in mine, lacuri si alte ascunzatori de prin muntii din sudul Bavariei si nor- dul Austrici —, colonelul Rauch a sugerat ca 6,83% din rezervele oficiale de aur ramase in Reichsbank sa fic trimise in Bavaria pentru a fi puse la adapost. Lin- gourile de aur si monedele ce aveau sa fie trimise ar fi avut astazi o valoare de 150 de milioane de dolari. In cursul lunilor urmatoare, bombardamentele Alia- tilor au increrupt comunicatile si initiative individua- Je au creat un scenariu complicat care nu a fost nicio- data elucidat in mod satisfacator. Valuta a fost incarcata fn doua trenuri, in timp ce un convoi de camioane a fost pregatt st transporte lingourile de aur si monede- le. In haosul unui imperiu care se prabusea, trenurile au avut nevoie de doua siptimani ca si strabara dru- ‘mul de 800 de kilometri pana la Munchen. Pe parcurs, colegul doctorului Frank, Hans Alfred von Rosenberg Tipincki, « onlonat ca soci on vluth 8 Be Ini din tren si transferati in convoiul de camioane. In cele din uurma, camioanele au dus banii, monedele de aur, lin- gourile si valuta strana intr-un orasel din Alpit Bava- Fic, in vreme ce renurile s-au indreptat spre Miinchen, Intre timp, Rosenberg-Lipinski a reginuc un sac cu va- Jura straina gi cinci lazi mici .pentru anut Nu se sie care a fost soarta acestora, dar este posbil ca, data fiind prabusirea iminenta a Germaniei nazist, ofi- cialul banciisi-si fi pregatic un viitor confortabil. ‘Aldi -au urmat exemplul. Camioanele incarcate cu comori au strabatut des impadurigii mungi Karwendel pana la o tabara de antrenament pentru infanteric. In timp ce ofiterii haryuiti discurau unde sa ascunda ce ‘mai rimasese din tezaurul natiunii, se pare ci Emil Ja- nuszewski de la Reichsbank a luat doua lingouri de aur (valorand astazi aproape jumatate de milion de dolari). Cand nu s-a mai putuc aprinde focul ints-o soba de la popora ofiterilor si cineva a dat peste acestea blocind cosul, batranul si respectabilul Januszewski s-a sinucis Intre timp, restul rezervelor de aur fusese ingropat in ascunzatori bine protejate in apropierea unci mici ca- bane alpine izolate, cunoscute sub numele de Casa din Padure. Valuta sub forma de bancnote fusese impartita in rei depoaite si ascunsa pe tei virfuri de munte di- ferite. Ultrior, cele doua lingouri de aur recuperate si 6 mare cantitate de valuta au sfarsic prin a ajunge in grija unui anume Karl Jacob, un functionar local. Nu au mai fost vazute vreodata. Mai mul inferior implicati in ascunderea comorii, inclusiv mili- tari distinsi, se pare c& nu au rezistat tentatiei. Curind, de. Funk si alti oficiali nazi fost arestati de Forgele Aliate, dar nici unul nu a mar- turisit ca ar i stiue unde se afla ascunse rezervele de aur disparute. In cele din urma, armata americana a recuperat 0 parte din aurul de la Reichsbank in va- loare de circa 14 milioane de dolari, precum si aur german provenind de la alte agentii guvernamentale valorand 41 milioane de dolari, insa comoara de la Casa din Padure nu a putut fi gasita. Timp de patru ani ancheratori americani au incercat cu insistenga st clucideze misterul, dar in cele din urma au fost ne- voiti sa raporteze ca circa 3,5 milioane (46,5 milioa- ne astazi) in aur si circa 2 milioane (12 milioane as- tazi) in bancnote disparusera fara urma. Jaful cuceritorilor ‘Nemgii nu au fost singurii care au profitar de ocaz surprinzatoare oferite de risipirea aurului, a valutei sia obiectelor de arta inestimabile. Spre indignarea unor ofiteri precum generalul Patton, care avea principii stric- te in privina modului cum crebuiaw administrate co- morile naziste si care declara ,Vreau ca nimeni sa nu poati spune vreodata ci ticalosul ala de Patton a furat ceva din ele", un numar alarmant de ridicat de soldagi americani cadeau prada ispitei. In aproape 300 de cazuri ccunoscute, lucrari de arta valoroase au fost transportate ilegal in Statcle Unite. Vinovagii au fost judecati pentru fare si fic condamnayi la inchisoare, fie disponibilizat ‘Mai tarziu, in 1990, lumea a fost gocata sa afle ca ve~ ritabile comori de arta germana, inclusiv una dintre cele mai valoroase si insemnate, din punct de vedere istoric, lucrari de arta medievala, erau fara nici o expli- catie oferite spre vanzare de mostenitorii unui obscur vereran de razboi dintr-un orasel de provincie texan. Pana la moartea sa in 1980, Joe T. Meador, proptie- tarul unui magazin de feronerie si un pasionat de orhi- dee, se pare ca a piistrat infigurat intr-o patura un ines- timabil manuscrs al celor patru Evangheli datand din secolul al IX-lea, pe care-| arita frecvent prietenilor siescoperirea surprinzatoare de la Deen an: izita comandantului suprem al Fortelor Aliare, Dwight Ei a patru dintre general si si George Patton. Impulsivul ofiter, amincindu-si de momentul cand a 23- ri pentru prima oara nepretutele pic- ‘uri in uli, scria: ,Cele pe care le-am vazut valorau, dupa parerea mea, 2,50 dolari si erau de genul pe care prin barurile din America." Alii au avut inst o perspectva diferta,eaci co- lectia includea capodopere de Renoir, ‘Titian, Rafael, Rembrands, Diirr, ‘Van Dyck si Manee (sus). Dar chiar si aveste repere atistice erau puse in um- bra de cea mai valoroasa opera din pa- trimoniul Germanic, celebrul cap vechi de 3 000 de ani al frumoaseire- 3¢ a Egiprului antic Nefertii, Multe eghgenene pero din imprejurimi. Capi naristi acumulasera comori riage de arta de la cetateni particular, precum si din muzecle tarilor cuceri Mute lucrari se pare ca au fost dist se in timpul razboiului, dar altele, nu enhower, $i Disp purine la numar, leau fost inapoiace proprietarilor de drept, prin eforturile susfinute ale echipelor curatoriale de- semnate sa lucreze cu departamentele de Seat si al Apararii ale Statelor Uni te. Cu toate acestea, mii mu au fost g2 site niciodata, si 0 evidenta realiza recent la Miinchen indica circa 400 de tablouri europene disparute Fureul cezaurclor nat aparyinind inamicului in tie 0 tema bine eu istoriei, consemnaca inca din matelor asirienc, egiptene, grecesti si romane $i continuand cu’ campanile napoleoniene si cuceririle coloniale bri- tanice. Impunacorit pila de port ros ai moscheei Hagia Sophia din Is tanbul, de exemplu, au fost Furati din Persepolisul persanilor de catre cucet totii romani, Cei patra cai faimosi ca brati pe acoperisul caredralei San Ma co dela Venetia, care mai tarziu au fost demontagi pentru a fi protejati impotri- va poluari, reprezentau prada de #azboi adusa din vechiul Constantinopol Jn 1907, Conventia de la Haga cu privire la Razboiul pe Uscat permitea comorilor de razboi naziste 21 in mod expres .salvarea comorilor de arta de pe toate zonele de lupea", dar oficialit nazis rapaci au mers mult mai departe, confiscind obiecte de arta tn are de milioane de dolar de la rari- le subjugate. Unele dintre aestea au fost expuse in muzeele germane, dar altele au. fost depovitate in mod secret sau in casele opulente ale membrilor arajulu lui Hide, iubitori de Printre unitagile speciale insarcinate

S-ar putea să vă placă și

• Evk - 201 KT Evk211

  

  Document7 pagini

  Evk - 201 KT Evk211

  EUROSERV

  Încă nu există evaluări
• Cerere Despagubire Ergo

  

  Document1 pagină

  Cerere Despagubire Ergo

  EUROSERV

  Încă nu există evaluări
• Florin Horvats O Lacrima Pentru Maria Sa

  

  Document301 pagini

  Florin Horvats O Lacrima Pentru Maria Sa

  Bucur Constantin

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Cerere Despagubire Omniasig

  

  Document2 pagini

  Cerere Despagubire Omniasig

  EUROSERV

  33% (3)