Sistem

informational
pentru populatie
Sursele informaţionale ale
demografiei:

 1. recensămantul populaţiei
 2. statistica stării civile și a migrațiilor
 3. anchetele demografice
 4. registrele de populaţie
Indicatori și indici specifici

 Numărul populației - reprezintă totalitatea persoanelor de la un moment

dat, care locuiesc pe un anumit teritoriu, delimitat după diverse criterii
(de obicei administrative).
 Distingem 3 tipuri de numere ale
populației:
 Număr înregistrat
 Număr calculat
 Număr proiectat
 Număr înregistrat – furnizat la recensământ.
 Număr calculat – determinat prin calcule pornind de la
un număr înregistrat la recensământ și luând în
considerare ansamblul intrărilor (nașteri și imigrari) și
ieșirilor (decese și emigrări) de la data recensământului
la data de referință a numărului calculat.
 Număr proiectat – determinat prin calcule pentru un
moment plasat în viitor pornind de la un număr
înregistrat sau număr calculat și adoptând un set de
ipoteze asupra evoluției probabile a celor trei
componente care modifică în timp numărul populației
(fertilitate, mortalitate, migrație).
Populatia globului
8.073.199.265 (16.11.2023 ora 13)

 7 Miliarde : 2011 (12 ani)

 6 Miliarde : 1999 (12 ani)
 5 Miliarde : 1987 (13 ani)
 4 Miliarde : 1974 (14 ani)
 3 Miliarde : 1960 (30 ani)
 2 Miliarde: 1930 (126 ani)
 1 Miliard: 1804
 https://www.worldometers.info/world-population/#pastfuture
Sporul natural

 reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și

numărul persoanelor decedate, în anul de referință.
 În perioada 1990-2011 populația României a scăzut cu
13,3%, principalii factori care au determinat această
scădere au fost sporul natural negativ (cu 22,5%) și
migrația externă (cu 77,5%).
Variația natalității, mortalității și a sporului
natural 1970-2020
 Evoluția numerelor înregistrate în România (sursa: Anuarul
Statistic 2013+ Recensamant 2021)

România 1966 1977 1992 2002 2011 2021

Număr
înregistrat 19103163 21559910 22810035 21680974 20121641 19053815
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf
Densitatea populației

 Densitatea populației măsoară gradul de împrăștiere a

populației și reprezintă raportul dintre numărul
populației (P) și suprafața teritoriului (S – în km2, ha )
pe care acesta o ocupă.

 D = P/S [locuitori/km2]
 Densitatea populației poate să fie de două feluri:
 -o densitate care ia în considerare întreaga suprafață a
teritoriului respectiv (țara, județ, regiune, localitate
etc.);
 - o densitate care ia în considerare numai suprafața
uscatului (se scad apele interioare).
 În România, în 2019, densitatea
populației era de 83 loc/km2.
 Țări/teritorii cu densitate mare:
Singapore - 7423 loc/km2, Vatican -
2272,7 loc/km2, Bahrain - 1715,0
loc/km2, Insulele Bermuda - 1127,8
loc/km2, Bangladesh - 1036,1 loc/km2,
Republica Maldivelor - 1000 loc/km2,
Barbados - 697,7 loc/km2, Maurițius -
660,2 loc/km2, Olanda - 447,1
loc/km2, San Marino - 491,8 loc/km2
 Tări cu densitate mică: Insulele Malvine -
0,2 loc/km2, Mongolia - 1,9 loc/km2,
Guyana Franceză - 2,4 loc/km2 , Australia
- 2,9 loc/km2, Namibia - 2,9 loc/km2,
Botswana - 3,3 loc/km2, Mauritania - 3,5
loc/km2, Canada - 3,5 loc/km2, Libia -
3,7 loc/km2, Guyana - 3,7 loc/km2, Gabon
- 6 loc/km2, Republica Centrafricană - 7,4
loc/km2, Rusia - 8,4 loc/km2
Structura populației pe sexe și
vârstă

 Din punctul de vedere al structurii

populației după sex populația se împarte
în:
 populație feminină și
 populație masculină.
 Importanța cunoașterii structurii
populației pe sexe trebuie văzută prin
prisma implicațiilor demografice și
economice – există diferențe de diviziune
a muncii, în materie de consum, de
specificitate a consumului.
 Structura pe sexe se stabilește determinând greutatea
specifică (ponderea) a populației de sex feminin,
respectiv masculin, din totalul populației.
 Gf = F/Px100
 Gm = M/Px100
 Gf şi Gm = ponderea populaţiei de sex feminin,
respectiv masculin, în totalul populaţiei (în procente);
 F = numărul persoanelor de sex feminin;
 M = numărul persoanelor de sex masculin;
 P = efectivul total al populaţiei.
 Structura pe sexe a unei populații la un moment dat depinde
de:
 raportul dintre sexe la naștere,
 de mortalitatea diferențiată pe sexe și
 de influența factorului imigrațional.
 Raportul dintre sexe la naștere este de aproximativ 105-106
băieți la 100 fete, raport care se schimbă în timp și devine
100 bărbați la 105-106 femei pentru populația totală,
 printre cauze fiind supramortalitatea masculină determinată
de maladii profesionale, accidente, consum mai mare de
alcool și tutun, factori ereditari.
 Conform Recensămânului din 2021 structura populației pe
sexe în România este: 51,5% femei și 48,5% bărbați.
Raportul de feminitate
(masculinitate)

 reprezintă numărul persoanelor de sex

feminin (masculin) corespunzător unui efectiv
de 100 persoane de sex masculin (feminin).
 Rf= F/Mx100
 Rm= M/Fx100
 unde:
 Rf – raportul de feminitate
 Rm – raportul de masculinitate
 M = populaţia de sex masculin
 F = populaţia de sex feminin
Expresia grafică a raportului dintre sexe o
reprezintă curba de masculinitate.

În 2014, în România raportul de masculinitate era de 95 persoane de sex

masculin la 100 persoane de sex feminin.
Până la vârsta de 53 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât numărul
femeilor. Începând cu această vârstă, numărul femeilor l-a depăşit pe cel al
bărbaţilor. Această vârstă, de inflexiune a raportului dintre numărul bărbaţilor
şi cel al femeilor, este în creştere, la 1 ianuarie 2012 şi 2013 raportul
schimbându-se mai devreme, la vârsta de 51 ani.
 Excedentul sau deficitul populației feminine
sau masculine reprezintă:

 E(D)= (M-F)/P*100
Structura populatiei dupa varsta

 Vârsta este exprimată în ani împliniți - de

exemplu, o persoană care are vârsta de 23 ani și
11 luni la 1 iulie, este cuprinsă la vârsta de 23 ani.
În analiza structurii populației pe vârste se pot
utiliza intervale de grupe variabile.
 Pe lângă intervalele anuale (0, 1, 2, 3....99, 100+)
sau cincinale (0-4, 5-9, 10-14...90-94, 95-99,
100+) – cele mai utilizate în analiza demografică,
se pot utiliza intervale mai mici sau grupe mai
mari de vârstă. Astfel, pentru analiza mortalității
infantile se utilizează intervale de grupare de
dimensiunea zilelor, săptamânilor sau a lunilor.
Pentru determinarea dependenței economice se
împarte populația în următoarele grupe: (0-15 ani)
(16-64 ani) (65 -100+ ani).
Raportul de dependență
demografică

 este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă

„dependentă” (persoane de sub 15 ani și de peste 64
ani) și populația în vârstă de muncă (15-64 ani)
exprimat în procente.

 Rd= (P(0-14)+P(65+))/P(15-64)*100
Evoluția structurii populației pe vârste

2000 2005 2012 2014* 2019*

Număr Număr Număr Număr

% % % % %
(mii) (mii) (mii) (mii)

0-14 4098,1 18,3 3372,7 15,6 3184,2 15,8 3090,1 15,5 15,6

15-64 15351,6 68,4 15059,7 69,6 13669,4 68,0 13555,1 68,0 65,9

65+ 2985,5 13,3 3191,4 14,8 3242,3 16,1 3297,4 16,5 18,5
La nivelul Uniunii Europene, anul 2005 a fost anul de schimbare a
raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor, ponderea
populaţiei tinere sub 15 ani (16,3%) fiind devansată de ponderea
populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste (16,6%). Pentru România, anul de
schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost
anul 2009.
 Vârsta medie reprezintă media vârstelor unei populaţii
concrete şi se calculează după formula generală a mediei
aritmetice:

 =

X  ( x + 0,5) Px
 Px

Unde:
X - vârsta medie;
Px = numărul populaţiei de vârstă x ;
0,5 = jumătate din an considerată drept echivalent mediu al variaţiei
abaterilor faţă de data exactă a împlinirii unei vârste oarecare.
 Vârsta mediană este un indicator ce împarte populaţia
unei ţări în două părţi egale, vârsta mediană fiind acea
valoare de mijloc.
 Evoluția vârstei medii și a vârstei mediane

1992 2002 2011 2014*

T M F T M F T M F T M F
Vârsta 35,1 33,9 36,2 37,8 36,4 39,1 40,6 39 42,1 41,2 39,5 42,7
medie

Vârsta 32,5 31,5 35 34,1 34 36 39,1 37,4 40,8 40,7 39,1 42,5
mediană
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf
Piramida varstelor
Tipuri de efecte

 efectul de vârstă – îngustarea piramidei dinspre bază

spre vârf, ca urmare a creșterii intensității mortalității
o dată cu vârsta;
 efectul de generație –deformări ale formei normale a
piramidei, ca urmare a unor efecte sociale de excepție
(război, migrații selective forțate sau politici
pronataliste spectaculoase).
Piramida varstelor Romania
1956,2019
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf
China 2019, 2049

https://www.populationpyramid.net/china/2019/
Germania 2019, 2049

https://www.populationpyramid.net
Turcia 2019, 2049

https://www.populationpyramid.net
Romania 2019, 2049

https://www.populationpyramid.net
India 2019, 2049

https://www.populationpyramid.net
Irlanda2019, 2049

https://www.populationpyramid.net
SUA 2019, 2049

https://www.populationpyramid.net
Îmbătrânirea demografică

 Prin proces de îmbatrânire demografică se

înțelege modificarea structurii populației pe
vârste, în favoarea grupelor de vârstă
înaintată, ca tendință fermă și de lungă
durată
 Îmbătrânirea demografică reprezintă
scăderea ponderii populației tinere și
creșterea în paralel a ponderii populației
vârstnice. Este vorba de o schimbare
structurală, în care creșterea în sine a
efectivelor la vârste avansate are relevanță
numai prin perspectiva creșterii ponderii.
Factori cauzali:

 scăderea de lungă durată a natalității -

conduce la reducerea în timp a generațiilor
tinere și implicit a reducerii ponderii
acestora, asistând în mod automat la o
creștere a ponderii populației vârstnice –
îmbătrânire prin baza piramidei;
 scăderea mai rapidă a intensității mortalității
la vârste avansate comparativ cu scăderea de
la celelalte vârste – îmbătrânire prin vârful
piramidei;
 migrația –care e selectivă cu vârsta.
 Imbatranire demografica

 Gradul de îmbătrânire demografică îl cuantificăm prin

ponderea populației vârstnice (de 60 ani și peste, sau 65 ani
și peste) din totalul populației.
 Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei reprezintă
numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste) care
revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).
Natalitatea

 Rata de natalitate (rata brută de natalitate) măsoară

frecvența sau intensitatea nașterilor în cadrul unei
populații și reprezintă numărul de născuți-vii dintr-un
an (Nv) raportat la populația de la 1 iulie din anul
respectiv (Pm) și se exprimă în număr de născuți-vii la
1000 locuitori.
 N=(Nv /Pm )*1000
Rata generală de fertilitate
(Fg),
 numită și rata de fertilitate, reprezintă numărul
născuților- vii dintr-un an (Nv) raportat la populația
feminină de 15-49 ani, la 1 iulie din anul respectiv (Pf 15-
49) și se exprimă în numărul de născuți-vii la 1000 femei
de vârstă fertilă (15-49 ani).

Rata totală de fertilitate
(RTF)
 numită și indicele conjunctural de fertilitate (ICF)
reprezintă numărul mediu de copii pe care i-ar naște o
femeie în cursul vieții sale fertile, în condițiile
fertilității anului respectiv.
Mortalitatea

 Rata de mortalitate (M) reprezintă numărul persoanelor

decedate dintr-un an (D) raportat la populația de la 1 iulie
din anul respectiv (Pm) și se exprimă în număr de
decese la 1000 locuitori.
 M=(D/Pm )*1000
Rata mortalităţii generale pe
sexe, în perioada 1960-2012

In 2020 rata mortalitatii 13,4

U 11,8, la mie R 15,5 la mie

http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-10-9-15765618-0-
mortalitan2012-2013.pdf
Mortalitatea infantila

 Rata mortalității infantile reprezintă numărul de

decedați în vârstă de sub1 an (D0) la 1000 născuți-vii din
anul respectiv (Nv).
 Rata de mortalitate infantilă este un indicator al stării de
sănătate a unei populații.

 Mi= (D0/Nv)*1000
Evoluția mortalității infantile

1960 1980 1990 2012 2020

Mortalitatea infantilă 74,6 29,3 26,9 9 6,1

3,7
Neonatală (0-28 zile) 21,2 11,1 8,9 4,8
Neonatală precoce (0-6 8,8 6,4 5,2 3,2 2,4

zile)
Postneonatală (1-11 luni) 54,6 18,2 18,0 4,2 2,5
Mortinatalitate

 Rata de mortinatalitate reprezintă numărul de născuți-

morți dintr-un an, raportat la numărul de născuți-vii și
morți din același an și se exprimă în numărul de născuți-
morți la 1000 născuți-vii și morți din anul respectiv.
Variatia mortinatalitatii

2020
3,8
Speranța de viață la naștere
(durata medie a vieții)

 reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de

trăit un nou-născut, dacă ar trăi tot restul vieții în
condițiile mortalității pe vârste din perioada de
referință.
Evolutia sperantei de viata
Speranta de viata la nastere in Europa
Speranța de viață
sănătoasă
 ne arată câți ani din viață trăim într-o stare de sănătate
bună.
 Speranța de viață sănătoasă în România este
aproximativ egala la bărbați si la femei, deși speranța
de viață la naștere este mai mare la femei cu 7 ani
decât la bărbați. Cele mai mari speranțe de viață
sănătoasă se întâlnesc în Malta și Suedia (70 ani), iar
cele mai mici în Slovacia (52 ani) și Slovenia (54 ani).
Structura după starea civilă

 Starea civilă sau matrimonială

reprezintă situaţia unei persoane în
raport cu instituţia sau evenimentul
demografic căsătorie. Stabilirea
structurii populaţiei după starea civilă,
constă în fapt, în determinarea stării
specifice (ponderii sau proporţiei) a
populaţiei necăsătorite, căsătorite,
divorţate sau văduve, în totalul
populaţiei.
 Nuptialitatea
 Căsătoria reprezintă uniunea dintre un bărbat și
o femeie, încheiată în concordanță cu legislația
țării, în scopul întemeierii unei familii și din care
rezultă drepturi și obligații între cei doi soți,
precum și ale acestora față de copii.
 Rata de nupțialitate reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un
an raportat la populația de la 1 iulie din anul respectiv și se
exprimă în număr de căsătorii la 1000 locuitori.
Variatia nuptialitatii

UE-28 a fost în 2011 de 4,2 la mie

2017 in Ro 6,4 la mie (7,3 U si 5,3 R)
2019 in RO 5,8 la mie 6,2 U si 5,3 R)

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/Anuarul_demografic-PROMO.pdf
Divortialitatea

 Divorțul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate

legal, printr-o hotărâre definitivă a organelor
judecătorești, a ofițerului de stare civilă sau a unui notar
public. Datele se referă la acțiunile de divorț pentru care
desfacerea căsătoriei a fost admisă.
 Rata de divorțialitate reprezintă numărul divorțurilor dintr-
un an raportat la populația de la 1 iulie din anul respectiv și
se exprimă în număr de divorțuri la 1000 locuitori.
Variatia divortialitatii

UE-28 a fost în 2011 de 2 la mie

2019 Ro 1,36 la mie
1990 1 divort la 6 casatorii
2017 1 divort la 4,6 casatorii
2020 1 divort la 3,6 casatorii

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/Anuarul_demografic-PROMO.pdf
Structura dupa
nationalitate
 In literatura internationala termenul de nationalitate
are sensul de nationalitate juridica si este identic cu
termenul de cetatenie.
 In literatura romana termenul de nationalitate are
acceptiunea de nationalitate etnica (etnie).
 Etnia este definită ca fiind opţiunea unei persoane de
a aparţine unui grup uman cu trăsături comune de
civilizaţie şi cultură, prin una sau mai multe dintre
caracteristicile referitoare la limbă, religie, tradiţii şi
obiceiuri comune, stil de viaţă şi alte caracteristici
specifice.
 2021
Persoane %
19053,8 100

14801,4 89,3
1002,2 6,0
569,5 3,4
45,8 0,3
22,5 0,1
20,9 0,1
19,4 sub 0,1
18,2 sub 0,1
Structura populatiei dupa limba

 Limba materna
 Limba vorbita in mod obisnuit in familie
 Aptitudinea de a vorbi mai multe limbi
 Limba maternă reprezintă prima limbă vorbită (în primii ani ai
copilăriei) în mod obişnuit în familia persoanei recenzate şi a fost
înregistrată conform liberei declaraţii a persoanelor.

 Limba vorbita in mod obisnuit in familie –gradul de asimilare

lingvistica in cadrul imigrantilor

 Aptitudinea de a vorbi mai multe limbi – utila pentru programe

educative, pt utilizarea in administratie, scoli, mijloace de informare
si comunicare
2021
100,0

91,6
6,3
1,2
0,2
Sub 0,1
Structura dupa religie

 Religia reprezintă credinţa sau opţiunea religioasă

ori spirituală, înregistrată conform declaraţiei
fiecărei persoane, indiferent dacă această credinţă
se manifestă sau nu prin aderarea la o comuniune
organizată pe bază de dogme religioase sau
spirituale specifice.
2021
19053815
16395650

85,3
4,5
3
2,5
0.7
0,6

0,4
0,36
0,29
0,22
0,26
0,17
0,12

0,02
0,1
0,04
0,02
0,15
0,005
0,44
0,35
Migratia internã

 reprezintã schimbãrile de domiciliu si stabilirile

temporare de resedintã în altã localitate decât
cea de domiciliu în interiorul granitelor tãrii.
 Schimbarea domiciliului s-a înregistrat în cazul
persoanelor pentru care organele de politie au
înscris noul domiciliu în cartea de identitate si în
fisa de evidentã a persoanei. Începând cu anul
1992, sunt cuprinse si schimbãrile de domiciliu
dintr-un sector în altul al Municipiului Bucuresti.
 Nu sunt incluse schimbãrile de domiciliu în
interiorul aceleiasi localitãti sau în acelasi sector
si nici dintr-un sat în altul, în cadrul aceleiasi
comune.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-17478056-migratia-interna-
evolutia-somajului-economiei-exista-vreo-corelatie-anul-trecut-peste-350-000-
romani-schimbat-localitatea-domiciliu.htm
Migratia internationala

 Migratia internationala reprezintã schimbarea

resedintei obisnuite în altã tarã si respectiv, din altã
tarã în România.
 Emigratie înseamnã actiunea prin care o persoanã
care a avut anterior resedinta obisnuitã pe teritoriul
României înceteazã sã mai aibã resedinta obisnuitã
pe teritoriul acesteia pentru o perioadã care este sau
se asteaptã sã fie de cel putin 12 luni.
 Imigratie înseamnã actiunea prin care o persoanã îsi
stabileste resedinta obisnuitã pe teritoriul României
pentru o perioadã care este sau se asteaptã sã fie de
cel putin 12 luni, dupã ce, în prealabil, a avut
resedinta obisnuitã într-o altã tarã.
 Migratia internationalã se poate clasifica în functie de
modalitatea de sedere pe teritoriul altui stat (domiciliu
sau resedintã), în urmãtoarele categorii:
 – Migratie internationalã definitivã se referã la
persoane care si-au schimbat domiciliul permanent din
si în Romania;
 – Migratie internationalã temporarã de lungã duratã
se referã la persoane care si-au schimbat resedinta
obisnuitã din si în România pentru o perioadã de cel
putin 12 luni.
 Fluxul de emigranti reprezintã numãrul emigrantilor care au
avut anterior resedinta obisnuitã pe teritoriul României si si-
au stabilit resedinta obisnuitã în altã tarã pentru o perioadã
de cel putin 12 luni, în anul de referintã (anul t);
 Fluxul de imigranti reprezintã numãrul imigrantilor
(cetãteni români, strãini sau fãrã cetãtenie) care, anterior,
au avut resedinta obisnuitã în altã tarã si si-au stabilit
resedinta obisnuitã pe teritoriul României pentru o perioadã
de cel putin 12 luni, în anul de referintã (anul t);
 Soldul migratiei internationale reprezintã diferenta dintre
fluxul de imigranti si fluxul de emigranti, în perioada de
referintã (anul t);
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Migration_and_migrant_population_statistics
Bibliografie

 www.insse.ro
 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Migration_and_migrant_popula
tion_statistics
 Mihaescu, C. (2004) Demografie si metode de analiza,
Oscar Print Bucuresti
 Evenimente demografice in anul 2020, INS 2021
 Romania in cifre, breviar statistic, INS 2021