PROTOCOL DE LUCRU

Lucrarea 3. Soluţii izotonice. Diluţii

1. Soluţii izotonice

Presiunea osmotică este direct proporţională cu numărul de particule care se găsesc

dizolvate într-un volum determinat de soluţie, fiind independentă atât de natura dizolvantului,
cât şi de aceea a solvitului.
Deoarece substanţele dizolvate se comportă în soluţie ca şi cum s-ar afla în stare
gazoasă, prin analogie cu aceasta şi conform legii lui Avogadro, se poate spune că: două
volume egale de soluţii diferite, având aceeaşi presiune osmotică şi aceeaşi temperatură, vor
conţine acelaşi număr de particule, care pot fi molecule sau ioni. Invers, se poate spune că
soluţiile molare de electroliţi şi neelectroliţi care conţin acelaşi număr de particule (molecule
sau ioni), au aceeaşi presiune osmotică. Astfel de soluţii poartă denumirea de "soluţii
izotonice", ele putând avea aceeaşi molaritate sau molarităţi diferite. Astfel, o soluţie de
clorură de potasiu care conţine o moleculă-gram KCl‰ este izotonică cu o soluţie care
conţine o moleculă-gram de NaCl‰ (ambele soluţii având acelaşi număr de particule):

NaCl  Na+ + Cl-; KCl  K+ + Cl-

Prepararea soluţiilor de fosfaţi alcalini, izotonice cu plasma sanguină

O soluţie de NaCl izotonică cu plasma sanguină, conţine 8,6 grame NaCl‰ (147
mmol/l). Plasma sanguină conţine 135-145 mmol/l Na+ şi 96-106 mmol/l Cl-, astfel că plasma
şi serul fiziologic au osmolarităţi apropiate.
Pentru a prepara diverse soluţii de fosfafaţi, izotonice cu plasma sanguină, se
calculează mai întâi soluţia de fosfaţi izotonică cu o soluţie molară de NaCl şi după aflarea
raportului de molaritate, se calculează cantitatea de fosfaţi corespunzătoare la 8,6 g ‰ NaCl.
Pentru prepararea soluţiei izotonice de fosfaţi, se disting trei cazuri, după natura fosfatului:

1. Soluţia de fosfat monosodic (NaH2PO4) izotonică cu o soluţie molară de NaCl

cuprinde o moleculă-gram NaH2PO4 ‰, deoarece ambele soluţii dau câte două particule în
soluţie:
NaCl  Na+ + Cl-
NaH2PO4  Na+ + H2PO4-

Deci soluţia molară de NaCl este izotonică cu soluţia molară de NaH2PO4.

Se calculează cantitatea de NaH2PO4 corespunzătoare la 8,6 grame NaCl ‰ (soluţie
izotonică cu serul sanguin):

1 mol NaCl ..........1 mol NaH2PO4·H2O

58,45 ...........138,01
8,6 .......... x
grame

x → cantitatea de NaH2PO4·H2O ce se va dizolva într-un balon cotat de 1000 mililitri,

completându-se apoi cu apă distilată la semn.

1
 2. O soluţie de fosfat disodic (Na2HPO4) izotonică cu soluţia molară de NaCl
cuprinde 2/3 mol gram Na2HPO4 ‰, deoarece Na2HPO4 dă trei particule, iar NaCl dă două
particule:
NaCl  Na+ + Cl-
Na2HPO4  2 Na+ + HPO42-

Cel mai mic multiplu comun între 3 şi 2 este 6. Deci va trebui să se ia 6 : 2 = 3 mol
gram NaCl ‰.
Deci soluţia Na2HPO4 g este izotonică cu soluţia NaCl 3 M.
3 mol NaCl ........... 2 mol Na2HPO4·12 H2O
3 · 58,45 .......... 2 · 358,18
8,6 .......... x

grame

x → cantitatea de Na2HPO4·12 H2O ce se va dizolva în apă distilată într-un balon cotat de

1000 ml, completându-se la semn după dizolvare.

3. O soluţie de fosfat trisodic (Na 3PO4) izotonică cu NaCl cuprinde 1/2 mol gram
Na3PO4 ‰ deoarece Na3PO4 dă patru particule iar NaCl dă două particule:
NaCl  Na+ + Cl-
Na3PO4  3 Na+ + PO43-
Cel mai mic multiplu comun între 4 şi 2 este 4. Deci, va trebui să se ia 4 : 4 = 1 mol
gram Na3PO4 ‰ pentru 4 : 2 = 2 mol gram NaCl ‰.
Putem spune că o soluţie Na3PO4 1 M este izotonică cu o soluţie NaCl 2 M. Atunci
vom avea:
2 mol NaCl ............1 mol Na3PO4 · 12 H2O
2 · 58,45 ........... 380,17
8,6 ............ x

grame

x → cantitatea de Na3PO4·12 H2O ce se dizolvă într-un balon cotat de 1000 mililitri,

completându-se la semn cu apă distilată.

Soluţiilor izotonice astfel preparate li se poate verifica concentraţia făcându-se

determinarea fosfatului după caz, fie acidimetric, fie alcalimetric.

Prepararea soluţiei de glucoză izotonică cu plasma sanguină

O soluţie de glucoză izotonică cu NaCl 1M va cuprinde 2 moleculegram glucoză ‰,
deoarece în cazul glucozei, aceasta nefiind electrolit, o moleculă-gram dă o singură particulă
(moleculă de glucoză), pe când NaCl dă două particule (ionii Cl- şi Na+).

Deci, raportul de molaritate este de 2 moligram glucoză, pentru 1 molgram NaCl.

Cantitatea de glucoză corespunzătoare la 8,6 g ‰ NaCl va fi:

1 molgram NaCl .......... 2 moligram glucoză

2
 58,45 .......... 2 · 180,16
8,6 .......... x

grame
x → cantitatea de glucoză ce se va dizolva în 1000 mililitri soluţie.

2. Diluţii

În activitatea de laborator apar situaţii în care se impune prepararea unor soluţii de o

anumită concentraţie prin amestecarea a două sau mai multe soluţii ale aceleiaşi substanţe, dar
de concentraţii diferite. Într-o astfel de situaţie se poate utiliza regula amestecurilor sau
regula dreptunghiului.

PARTEA EXPERIMENTALĂ

Se prepară 100 ml de soluție din următoarele 5 concentrații molare:

 Soluția 1 de concentrație 0,34M
 Soluția 2 de concentrație 0,7M
 Soluția 3 de concentrație 1,07M
 Soluția 4 de concentrație 1,44M
 Soluția 5 de concentrație 1,83M,
prin diluarea unei soluții de NaCl 2M.
Organizarea grupelor de lucru şi împărţirea sarcinilor pe grupe
1 grupă studenţi (~ 12 studenţi) = 6 grupe de lucru
Studenţii vor prepara 100 ml soluţie de NaCl de diferite concentraţii molare prin diluarea
unei soluţii stoc de NaCl de concentraţie 2M.
Cadrul didactic verifică concentraţia soluţiei obţinute prin determinarea densităţii
acesteia cu ajutorul densimetrului.

Studenții nu vor lucra cu densimetrul!!!. Fiecare cadru didactic

preia/predă densimetrul la dna Larisa Ștefănuț.

Clorură de sodiu, NaCl, M = 58,44 g/mol; 20°C.

Nr. soluție Concentrație (mol/L) ρ (g/cm3)
Soluția 1 0,34 1,0125
Soluția 2 0,70 1,0268
Soluția 3 1,07 1,0413
Soluția 4 1,44 1,0559
Soluția 4 1,83 1,0707

STUDENŢII SPALĂ STICLĂRIA FOLOSITĂ.

LABORATORUL RĂMÂNE CURAT!