Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Practica Sem 2
Proiect Practica Sem 2
BRASOV
PROIECT DE PRACTICA
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
INFECTIE URINARA
BRASOV 2022
CUPRINS
CAPITOLUL I.................................................................................................................................1
1.2.RINICHII...................................................................................................................................1
1.3.FORMAREA URINEI...............................................................................................................2
1.4.REGLAREA NERVOASĂ.......................................................................................................2
1.5. REGLAREA UMORALĂ........................................................................................................2
1.6.MICŢIUNEA.............................................................................................................................2
1.7.VEZICA URINARĂ..................................................................................................................2
CAPITOLUL II INFECTIA URINARA (ITU)............................................................................4
2.1. DEFINIŢIE:..............................................................................................................................4
2.2. CLASIFICARE.........................................................................................................................4
-ITU inalte..................................................................................................................................4
-ITU joase...................................................................................................................................4
2.3.CAUZE......................................................................................................................................5
2.4.FACTORI DE RISC COMUN (atat la femeie cat si la barbat).............................................5
2.5.SEMNE SI SIMPTOME...........................................................................................................5
2.6. INVESTIGATII.......................................................................................................................6
2.7. TRATAMENT..........................................................................................................................6
Masuri profilactice la femei si barbati.........................................................................................7
Masuri profilactice la femei.........................................................................................................7
Masuri profilactice la barbati.......................................................................................................7
CAPITOLUL III..............................................................................................................................8
3.1. RECOLTAREA SÂNGELUI....................................................................................................8
3.2. EFECTUAREA TEHNICII.....................................................................................................8
3.3 RECOLTAREA URINEI...........................................................................................................8
3.4.RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍ.......................................................................................9
3.5.UROGRAFIA............................................................................................................................9
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ..........................................................................................11
1.CULEGEREA DATELOR.........................................................................................................11
2.DIAGNOSTIC............................................................................................................................12
CAPITOLUL V CONCLUZII.......................................................................................................13
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................14
CAPITOLUL I
Metabolismul celular produce CO2 si anumite substante finale provenite în special din
catabolismul proteic, aportul oxigen poate si el realiza cantitǎti excesive de anumiti electroliti
(apa, NaCl, diferite sǎruri minerale) care trebuie eliminati.
Plamânii elimina CO2 si alte substante volatile, iar substantele nevolatile inutilizabile sau
în exces sunt eliminate împreuna cu o anumita cantitate de apa, în cea mai mare parte prin rinichi
si accesorii prin sudoare si materii fecale. Prin eliminarea substantelor nevolatile rinichiul
reprezinta principalul organ care mentine constant volumul, concentratia electroliticǎ si reactia
chimica a lichidelor organismului.
Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la reglarea tensiunii
arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza, prin schimbarile ionice contribuie la
mentinerea echilibrului acido-bazic.
APARATUL SECRETOR se compune din:
- rinichi, orgene de excretie,
- cai urinare
- calice-mici
- calice-mari
- pelvis renal
- uretere
- vezica urinara
- uretra.
1.2.RINICHII
1
1.3.FORMAREA URINEI
1.4.REGLAREA NERVOASĂ
1.6.MICŢIUNEA
Urina elaborata de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor, umple calicele si
bazinetul, apoi prin contractia acestora, este eliminata în ureter. Prin unde de contractie urina este
transportata de-a lungul ureterului pâna în vezica urinara.
1.7.VEZICA URINARĂ
3
CAPITOLUL II INFECTIA URINARA (ITU)
2.1. DEFINIŢIE:
Infectia tractului urinar (ITU) este o infectie bacteriana care afecteaza vezica urinara,
rinichii, ureterele sau uretra. Aceste organe si tuburi alcatuiesc tractul urinar. Cele mai multe ITU
sunt infectii fie ale vezicii urinare fie ale rinichiului.
La adultul sanatos ITU sunt rareori severe. Cu toate acestea, ITU pot determina lezarea
rinichiului punand chiar viata in pericol daca nu sunt tratate prompt, in special la persoanele care
asociaza si alti factori ce predispun la complicatii. In mod obisnuit cauzele infectiilor urinare
sunt reprezentate de bacteriile ce patrund in uretra si ascensionarea acestora in tractul urinar.
Bacteriile de la nivelul intestinului gros, prezente in fecale reprezinta cea mai comuna
sursa de infectie a tractului urinar. Una dintre cele mai probabile cauze a ITU la femeie e
reprezentata de raportul sexual care favorizeaza introducerea bacteriilor in uretra. Atat femeile
cat si barbatii pot face ITU daca intarzie sa urineze. Alte cauze ce favorizeaza dezvoltarea ITU
sunt reprezentate de obstructiile sau problemele tractului urinar.
Mai putin obisnuit este ca bacteriile din sange sau sistemul limfatic sa ajunga in tractul
urinar.Cineva poate avea ITU daca are unele din urmatoarele simptome:
- durere sau arsuri cand urineaza (disurie) ,
- nevoia de a urina frecvent si eliminarea unei cantitati mici de urina ,
- sensibilitate sau greutate in partea de jos a abdomenului,
- urina tulbure sau urat mirositoare ,
- durere intr-o parte, in spate sub cutia toracica (durere in flanc) ,
- frison si febra ,
- greata si varsaturi.
Marea majoritate a ITU sunt diagnosticate pe baza simptomatologiei si a sumarului de
urina. Urocultura poate fi folosita sa confirme suspiciunea de ITU dar nu este intotdeauna
necesara. Multe dintre cadrele medicale prescriu antibiotice in cazul unei ITU fara sa astepte
rezultatul uroculturii daca simptomele si rezultatele sumarului de urina sugereaza o ITU.
Mai mute teste pot fi facute daca simptomele nu se amelioreaza sub tratament sau infectia
poate fi complicata prin sarcina, diabet, litiaza renala (piatra la rinichi), marirea prostatei sau alte
afectiuni. Majoritatea ITU pot fi tratate cu succes cu antibiotice pe cale orala.
2.2. CLASIFICARE
-ITU inalte
-pionefrita (abcesul renal), pionefroza, abcesul
perinefric ;
-clinic :durere lombara, febra> 38, simptome de infectie sistemica
-ITU joase
-cistita bacteriana acuta si cronica, pericistita, uretrite acute si cronice nespecifice, periuretrite;
-clinic : polachiurie,imperiozitate,disurie ,sensibilitate suprapubiana ,globul vezical;
-infectiilegenitale la barbat,
- prostatita acuta ,prostatita bacteriana cronica,prostatita nonbacteriana ,abcesul prostatic,empiem
vezicular,epididimita acuta :orhiepididimita acuta,epididimita cronica ;
-clinic : durere perineala ,ejaculare dureroasa ,hemospermie .
4
2.3 .CAUZE
Bacteriile ce intra in uretra si ajung in tractul urinar reprezinta cauza infectiilor de tract
urinar. O alta sursa de infectie e reprezentata de bacteriile ce colonizeaza (ce traiesc) in intestinul
gros si sunt prezente in scaun.
Raportul sexual favorizeaza introducerea bacteriilor in tractul urinar, in special la femei.
Cateterele (sondele), care sunt mici tuburi flexibile ce se introduc in vezica pentru a
permite urinei sa curga, reprezinta surse comune de infectie bacteriana la persoanele spitalizate o
lunga perioada de timp sau la cele care au aceste catetere permanent.
Ocazional bacteriile patrund din sange sau sistemul limfatic cauzand infectiile vezicii sau
rinichiului. Litiaza renala (piatra la rinichi), marirea prostatei la barbati sau alte probleme de
structura (anomalii) ale tractului urinar pot contribui la ITU prin limitarea capacitatii
organismului de a elimina urina.
Unele femei datorita structurii genetice sunt predispuse sa faca ITU repetate (infectii
recurente).
5
2.6. INVESTIGATII
2.7. TRATAMENT
6
si pentru bolile cu transmitere sexuala (infectia cu Chlamydia Trachomatis sau gonoree). Spitalizarea
este obligatorie in cazurile unei infectii renale (pielonefrite) severe sau atunci cand infectiile vezicii
urinare sau ale rinichiului sunt complicate.
7
CAPITOLUL III
8
3.4.RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍ
Materiale necesare:
-cǎrbune;
-ulei de ricin;
-materiale necasare explorǎrii clismei, evacuatoare.
Se pregǎteste pacientul din punct de vedere psihic.
Se anuntǎ si se explicǎ necesitatea tehnicii.
I se va explica tehnica si regmul alimentar necesar pentru reusita acesteia.
Se face pregǎtirea alimentarǎ a pacientului.
Cu 2-3 zile înaintea examenului va consuma un regim alimentar fǎrǎ alimente ce contin celulozǎ
(adicǎ fǎrǎ fructe, legume, zarzavaturi, paste fǎinoase, pâine) si ape gazoase.
In ziua precedentǎ examenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai, apǎ.
In seara precedentǎ examenului va consuma o canǎ cu ceai si o felie de pâine prǎjitǎ.
In dimineata examenului nu mǎnâncǎ si nu consumǎ lichide.
Dupǎ examen regimul alimentar este obisnuit.
Pregǎtirea medicamentoasǎ a pacientului
Cu 2-3 zile înaintea examenului se administreazǎ cǎrbune si triferment de 3 ori pe zi câte 2
tablete.
In dimineata si seara precedente examenului se administreazǎ 2 linguri de ulei de ricin si se
efectueazǎ clisma evacuatoare simplǎ.
Inaintea examinǎrii pacientul îsi goleste vezica urinarǎ si se controleazǎ radioscopic dacǎ nu mai
existǎ aer în intestin.
Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat sǎ se dezbrace si sǎ se aseze în
decubit dorsal pe masa radiologicǎ.
Dupǎ efectuarea radioscopiei bolnavul este condus în salon si instalat comod în pat.
Examenul se noteazǎ în Foaia de observatie.
3.5.UROGRAFIA
Definitie
Este o metodǎ curentǎ de examinare morfofunctionalǎ a rinichilor si a cǎilor urinare, utilizând
substante iodate hidrosolubile, administrate intra-venos.
Materiale necesare
-toate materiale necesare radiografiei renale simple;
-substante de contrast: Odiston 30-60-75%;
-medicamente antihistamice;
-medicamentatia de urgentǎ;
-seringi de 20;10;2 ml de unicǎ folosintǎ;
-ace de unicǎ folosintǎ pentru intra-venoase si intra-musculare.
Se pregǎtesc materialele.
Se efectueazǎ pregǎtirea psihicǎ, alimentarǎ si medicamentoasǎ descrisǎ la radiografia renalǎ
simplǎ (în plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul cunoscut).
Se face testarea sensibilitǎtii organismului la substanta de contrast.
Se injecteazǎ un ml Odiston intra-venos prin omogenizare cu sânge.
9
Se comunicǎ pacientului sǎ nu se sperie la unele simptome ce pot sǎ aparǎ: ameteli, greturi sau
dureri abdominale care dispar repede si fǎrǎ consecinte.
Dacǎ pacientul prezintǎ reactii hiperalergice se întrerupe administrarea si se anuntǎ medicul.
Dacǎ toleranta este bunǎ se administreazǎ intra-venos substante de contrast:
-pentru adulti: -20 ml Odiston 75%
-25 ml Odiston 60%
-pentru copii - în functie de vârstǎ
-5-15 ml Odiston 60% sau 50%
La 8-10 minute de la efectuarea injectiei se executǎ radiografii în serie, aproximativ la
30;60;90;180 minute.
Dupǎ examen pacientul este condus la salon.
Examenul se noteazǎ în Foaia de observatie.
10
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ
1. CULEGEREA DATELOR
Date Antropometrice
Greutate -54 kg
Inǎltime - 1.64 m
Elemente biografice legate de sǎnǎtate
-A.H.C. fǎrǎ importantǎ
-A.F.P. menarha la 13 ani (ciclu regulat la 28 zile + 3zile fǎrǎ modificǎri patologice)
-A.P.P.apendicectomie la 13 ani
avort la 20 ani (sarcinǎ de 2 luni, intrerupere fǎcutǎ la cerere, a decurs fǎrǎ complicatii)
Motivele internǎrii
-stare general alteratǎ-disurie,
-febrǎ,
-frisoane,
-transpiratii
reci.
Istoricul bolii
Fǎrǎ un motive în urmǎ cu o sǎptǎmânǎ, starea generalǎ a pacientei s-a degradat. Prezintǎ
dureri la urinare si urineazǎ foarte des. Nu a urmat nici un tratament. În urmǎ cu 2 zile starea
pacientei s-a deteriorat mai rǎu, prezentând si febrǎ, frisoane, transpiratii. In urma acestori
simptoame, se prezintǎ la medicul de familie de unde I se face bilet de internare cǎtre Spitalul
Municipal Sacele. In urma investigatiilor fǎcute la spital I se pune diagnostic.
Diagnostic medical la internare
INFECTIE URINARA
11
PROBLEME ACTUALE PROBLEME POTENŢIALE
-eliminare inadecvatǎ cantitativ si -dezechilibru hidro-electrolitic
calitativ în surplus -risc de complicatii=> PNC
-alterarea temperaturii corporale -I.R.A., I.R.C.
-vulnerabilitate fatǎ de pericole
-comunicare ineficientǎ
-dificultate în a se recrea
-lipsa cunostintelor
2. DIAGNOSTIC
12
CAPITOLUL V
CONCLUZII
Definitie: ITU este inflamatia acutǎ sau cronicǎ care afecteazǎ tesutul interstitial renal-
spatiul dintre nefroni.
Etiologie: Germenii cei mai frecventi întâlniti sunt: escherichia Colli, Proteus, Klebsiella,
Piocianic, Stafilococ.
Obisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cǎilor excretoare renale,
afectiuni renale congenitale, tumori, litiaza renalǎ, cistita.
Participarea asistentei medicale la investigatii
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea
clinicǎ a bolnavului.
Ajutând medicul si pacientul, asistenta medicalǎ creeazǎ un climat favorabil pentru relatia:
Medic – pacient – asistentǎ
Evolutia si prognosticul sunt favorabile în contextul în care tratamentul este aplicat corect
si factorii favorizanti sunt îndepǎrtati.
În urma aplicǎrii tratamentului, desi toate semnele bolii au dispǎrut nu se poate vorbi de
vindecare decât dupǎ controlul repetat al uroculturii în urmǎtoarele luni.
S-a observat cǎ ITU, chiar atunci când nu este tratatǎ, se amelioreazǎ, febra dispare în
câteva zile, boala poate trece în cronicitate.
13
BIBLIOGRAFIE
14