PREOT PROFESOR DR. DUMITRU Popescu Seo on a ee ieee user LST ir Eee en MRE neato (i ial Mei ee al a ee Natacha Lu nr. veer a SMCs Theat Saal eRe.) ics PIU ekene os ict a SUPRISE Vcc ene Sede iesmant a SE hearse Pio sic int ee eS veces Sie eae 1 A ere oe eet co eae Vi cttminn | me cea seen ee ener Cr a Bete ete ee ae Prey Hoe ie Cae eele ii ayes} Patek ee eg Eee ence et mec ec ecg Cerne ee TON CeCe). PR, PROF. DR. DUMITRU POPESCU ‘Membru de onoare al Academiel Romane IISUS HRISTOS PANTOCRATOR, ‘CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA 'PREA FERICITULU! PARINTE. TEOCTIST PATRIARHUL BISERICH ORTODOXE ROMANE, ® EDITURA INSTITUTULUL BIBLIC 5! DE MISIUNE, ‘AL BISERICIT ORTODOXE ROMANE ‘BUCURESTI - 2005>_> CCoperta: Emit Boj eee ree SSG Seat ere esr ©2008 oma nemo auc pe SET ee ee 1SBN.073.616-097-8 CUVANT INAINTE ‘Se tmplinesc o suti de ani de la nagterea Parintelui Dumitru Arstoel are mana adept cite pining, spre limes Fizik, oe presede Tumea mea Lames metafizied vine dupt ume fie, finds metfirica xt lumea formelor care se adau substntel din exterior, Design, cgi lumen senibilt «Iii Plton, hsmen ict hi Aristotel ‘imine ot tt de slog, stoner inchs Tas ns, in timp oe platonismal siméne orientat sce limes realtor regis spranaeralc, cm vs spane soos, aristotsismal Fnloaroepriviea omulu de la elite cers spre cele pimin- tej care aparin domeniui fcc sau natural. Aga se expe § progrestlculturi apusene in eumoaserea nati, din moment Jn care a rena a orontarea ot platonic, petra a deven i 17. Bide, p962 PR PROF. DR. UMITRU POPESCU utara sristotelismuly cresting Aceastl ristumare radicala de perspectiva flosofie se dé toreazd "tumantei decisive"!8, cu caracter eclesiologc, pe care papa Grigore al VIl-lea Hildebrandt a introdus-o in viala Bise- Fei catolice ia doua jumatate asecolului al XI-lea, dupa sehis- ‘ma cea mare dintre Biseria apuseana si cea rasiriteana, din do- rina de a pune capat simonici. Datorité celebralui stu document -Dictatus papae”, Grigore al Vil-lea a pus temelia nei noi eele- siologi a crestinismului apusean, orienta ede realitaile luis pimditesi, care a dus la dependenta Bisercii eatolice de per- soana Pontifului roman: ,Quod solus Romanus pontifex jure dlicetur universalis" (Pontiful roman este de drept episeop uni- versal); .Quod sententi illus a nullo debeat retractare et ipse fomnium solus retrectare posit” (Deciziile lui nu pot fi retrc- faic de nimeni in afara de el); .Quod Romana Ecclesia a solo ‘Domino sit fundata”(Biserica roman a fost intemeiata de Dom ‘ul insusi) sau cf de la ef provine toath puterea bisericeasea. (a {quo omnis eccelsiastica potests procedit)!®. Pe acest temei, sco- lastica medievala, Insufleyti de dunularistatele, a dat proritate, ‘in doctrina crestina, realitjilor naturale asupra gelor supranatu- vale. A dat priortate lui lisus ea om pe pmant in detriment Iu Hiristos al slavei, Care se altur lui Dumnezeu fa cer, aritind ca rolul Siu a fost si vesteasca Evanghelia, 4 riscumpere omul prin jerfa Sa pe cruce $i si incredinjoze Biserica lui Petru gt lurmasilor sti". Apoi scolasica a dat prioritate Bisericii vizule fiat de cea nevazuta cu ajutorul conceptului de wgraje ereata”, care permite Bisericii si fac3 abstractie de invocarea Duhulu Sfint la prefacerea Sfintelor Daruri in Trupul si Sdngele Ini Hrstos, a3a cum vedem la Fericitul Augustin, si s8 realizeze icepind cu al doilea mileniu de istorie TH Wes Conga pi, p10. 18 bide, p10, 0, 20. hide, 108 , ail ROLEGONENA a srassubstanierea” prin sacerdotiel particular al Biss vi- Jute, care activerzA ,in persona Christi?! in fine, scolastica & {feep sh vorbensi ot mai putin de coli episcopal, izlat la iri Bier, itt mei mol de papa fat in cntul Bise- Fei vate, ea unie uray al ui Peea st ca Vicar al ui Hristos pe rimnt® In imp ce retinismalristrtean ea mereu ma ine {Gest de centralitaten Ii Hristos, powvit Teaditii postolice, tretnismlapuscan manifesta un interes particular fat de ce {alten puteitpapale, potrivt radii romane, Desigur,pon- fern major pe earescolastici au acordato Bieri vazate krimentl Biserieinevizute a determinat Reforma protestant Sf exile Biserica nevizutt mai mult decdt, Augustin asus, find reformatori au renuntt la preote sla aspect de jen 21 Stine Euharsti, Cu to caracterul vielen al controverse, d= TIT, p. 163 Ci sara substantial attic, pe eae a ‘geaat sbiaseoogiel naturale, ca existent chit veal in sine, sco- fase tseut dela pesimistl ougysinian Gf dep urea seit ‘plnianlaclate fas de fomea ies sau viz. Pe acest tne, eo feng us in eeulnjiefmseclulal XULea decade gris creat un el de Introd supranstral era, ere a desinat gira nteioud dine Bi- see VS Blorica nev, Dato acest canes, seolsia a pus ‘Spit cai Duhuli Stat de Sbiet at gratt divine, cum socotea A= bain sa transform prea, care aparine ise vazue in sbieta bil erate (p. 173,170), Gra eeu nu se mai objne pein invoear Dubull Stine prin cicles, oi pe esles eauzalisi nsrumentle™ (178 oependent persons pret, care ite focal ul Hiss (aris ‘Giri Mai mult hig, Bieri vu dobndeysintitat 8 de Bseica ‘ev22ul, finds I inp e fin creat ort primis de i Dons Tsu, {nck in timp activi Sale panSney, Du Sint cobeat In Bseiea evéata mura dup ialaren Domnall ees, 1a Cicizecime, Bseien ‘Eas se afer atl Into realiatede-sne-sttors, eae se dele ‘pe petsoana maior ht Pty, nm c= Diceria nevi aa formal In Zona de umbriateolgii solic pans la Coe Vases. 22, bidem,p. 198, Dato at Toca al Ie, till de ierus Ghrsi™ nv dovine ural un tute prop pape, ei dobindete nfl de sutonone pin acest eel hriolgie at de ict, eit plaseat pe pape deasupa BeiPy PR PROF. DR. DUMITRU POPESCU ema dintre Biscrice vizutl gi cea nevizutd a supravieuit, fiind- 8 gi reformatoni si scolasticti pomeau de la premisa aceluiagi dualism ireductibil al gindiri antce dint sensibil si inteligibil Dualismul ireductibil al flsofiei antice consttue un al doilea aspect fundamental al erestinisnalui apusean, care tebuie avut in yedere la elaborarea wnul rata de teofogie dogmatic. Vv Conca If dela Vatican afinut seama de fnva}imintleisto- rici gis elaborat 0 doctind mai completi despre Biserica vEzuti si evizui, datoriti doctrine’ despre colegialitaea episcopala espre Biserica neviizutS, care a fost recuperatt treptat de tol gia catolicd, Aceste echizitii noi au fost integrate in Constitufia conciliard despre Biserics, ,.Lumen gentium”, alturi de hotiré- rile primului Coneifu de la Vatican eu privire la primatul papal 5 infailibilitatea papal, si transformate in dogme de credin(s ale Bisericii catolice, In spritul scolasticii medievale, Constitutia dogmatic da in continuare prioritae Bisericii vizute fai de Bi- setica nevizuti, pentru cd a fost intemeiati de cStre Domnul, ‘nainte de Cincizecime, pe persoana lui Petru (Matei 16,18). Nou- tatea pe care o aduce Vatican II consti in faptul e& Biserica vi- _zutl este identifica cu episcopatl i teansformatt fa sacrament al Trupului lui Hristos, menit sh fie ,semn si instrumest al uniié intime cu Dumnezeu gi al unitiii aeamului omenesc"?, Acest sacrament constitue cauza instrumental a harului ereat, care se Impirtigeste poporului gi aledtveste gi aspectul mistc al acestui sacrament compus din ierarhia eare ,acfioneazi in persona Christi". Cat priveste Biserica nevizut 0 alt noutate este afr- mafia cf aceasta ia fiinjS la Cincizecime, ea un complement subiectiv al Bisercii vizute, o-daté cu atasarea saeramentald a ‘redinciogilor la trupul lui Hstos reprezentat de ierarhie. Rolul 23. Catihiome de Elie Catholique, Maman, Pai, 192, p. 775. PROLEGOMENA 25 Duitlui Sint este_acela de a fi ,co un sulle al trapulul istic, principin de vit side unitate in diversitatea si bogita daruitor {siharismelor Sale din Biserica "24, Din doctrina conciliului Vatican IL se desprinds ideea on Biserica romano-catolic exist ret categorii de unitate, Mai ini, exist. o unitate bristologict seu sacramental, care apartine Biseriiivazute, constuite din ierahie. De aceea se spune despre Biserica vizutl eX este sacrament al unitjii neamulat omenese. Apoi, exist o unitate pnevmatologicé sau subiectivi, tare aparfine Bisercii nevSzute, constitute de Dub Sfant. Dual Sfint nu scfioneszA niciodata asupra Sfintclor Daruri i med obiectiy, ca sf fe transsubstantieze tn Trupul si SAngele Dom- hulu, ei mumai subiectiv, supra persoanclor, in urma epiclezei, Cis toate ef se arma ci anumitetreifilitirgice plaseazt epi- cleza dupa anamnezi”®, Topt pentru care .Biserica cere Tetalui 4 timit& Duhul Siu asupra pani si vinului"®S, aga cum se tn- ‘éempla in liturghia oriodoxa, totus, dupe tradiiaeatlia,sfin- {iea darurlor se face de cite preot. Mai existé soa tre eate- gorie a unitai Biserici, de accasté data juridicd, ee apartine in od exclusiv Pontiflui roman, pentru a fine impreund Bisorica ‘azul cu cea nevizutt, Caci Pontfal roman este .principiul per- petuu si vizibil” al Biserici,,temelia unitiit care leagd intr ei Fie pe episcopi, fie mullimea eredinciosior”, al unit n ere- din si comuniune”, in virtutea puteri sale .plenare, supreme gi universale, pe care 0 poate exercita totdeauna liber tn Bisei- ef'77, Cu alte cuvinte, prin puereajuridich conferité Pontifulut roman, Vatican Ila eSutat si reconilieze tendinjs neoplatonict ‘Tui Augustin, orientat eltre Biseriea nevizuts, cu cea aristo- telica, a scolastiei, orienatacatte Biserica vizut. Este vorba de Bi Them, p. 809. 25 Ibdem, 9.133, 36, Cotchnne de else Catholique, MamelPn, Paris 1992, p. 1353, 27 Ian, 9.88.26 ‘R. PROE DR. DUMITRU POPESCU recone retro, eae face bade sll Eko en Logos eestor inne both pe stosom ii Sens fia de on neil. Vatican Ua epee dale tml reconllabill soi nis dine omen sees cen Ings ct eonesrt ofc, pnd! T exaeretnans Tut apisean. Deal, ise vocea cea ma astorat a Bieri catlice a spus el .Fuops a fst pituns Ge eens mult profund” consolidat pe tmeia smog eaice'= Ese alevrateaBiserea Citlci a mmifesat fa Vatican I o azumitdsshidereecumni t de Bserin Ordo cea protestant in unin esimensinau contmporan, et Tumi colegialit episcopate, Din acest cau, Vian It 3 evils identce Bieri Catach eu Bisa ll Hass 8 Seelrt ficial et Binet ui Hristo subst th Biteiea Ca, llc Peacst tm, Conia ecunoset existenascramen- inl Biserilor Osodoxe gi pe oa a Comune protestants Gipsite de preaie sacramental) din fra jurs Trecind cuvederea pete unitatea intra exe sre Ondo px pa et Bl rl ee ani. tea Bieri universal, Vatican I orb despre Beis Ortodoxe I plural ea cum ecesia a ips dunt ent. ‘oa vid ace Biers urmeze exemphl Bae re. Co-allice pot at ni cu Roma, Avert respestu is do erin greco-atolit arenes findamentl pe ere 6s peste Vatican Tate! dnd pssczaBiseriea Oriodox Tn tnd unor Bieri prelare Hpsite de unitate se datereaet fate judocd aceasta Biseih cpt propre came juice, nett pe note late a culunt grocer: Imae,Elesiologin rodent mu ete ih pe pe teelie m tural nici numa! pe temeiesuprenaturale pe teen noramtnd (ended Logosoll eternal Tapa pon 2, Papa oan Paul lea pune Nowe Europ tebe se inter lacie of erqing™ Catlgnndoi, 2003, a Kw” PROLEGOMENA 2 ‘ru mintvirea noastr, Care fi confer 0 deschidere ecumenicd hull mai cuprinzitoare decét aceea la care se gindeste Vatican {I Datorita lui Hristos ca Logos fntrupat si ordinit rajionale a treatiei, misiunes Biserici nu este numai aceea dea fi sacrament a unitiyii neamului omenese, ca si-l recapituleze sub Hris- tos", ei de a fi cosmos al cosmosului in Hristos cosmic. in lm tina Logosului Creator, mintuirea adust de Hristos are dimen- ‘Sune cosmicd, imbrajigind cerul si;pSméintul in hotaree infinite fle shiturghiei cosmice". Daca Biseriea Catolicd exceleazi prin {atolicitatea extensiva a eredinciogilor ei, Biseriea Ortodoxd ‘xccleazt prin eatolicitateaintensiv8 a deschideri ei cosmice. In ‘azul in care Biseriea Ortodoxd ar pagi pe calea uniatismulu, ar ‘emunfe laa mai fi eosmos al cosmosului in Hristos cos- inc si sh se transforme in Bisorict particular lipsite de identitate fonfesionala. Vatican Tl pistreazi ticerea asupra dimensiunii cosmice a mintuini finded face abstratie de Logosul Tatalui, prin Care foate au fost ereate Cu toate acestea exist gi evenimente ecumenice care se ri ica peste canoanele prestablite, inspirdndu-se din epoca de glo- rie a Biseriit nedespayjite, Cu ocazia vizitei pe care delegatia ‘Bisereii noastre a icul-o la Vatican in 2002, Sancttatea Sa Papa oan Paul al Lllea si Prea Ferictul Parinte Patrarh Teoctst au semnat o declarajie comunt, care vorbeste despre Biserica Cato- lied si Biserica Ortodoxa la singular, dincolo de eanoane juridice prestabilite, ea si stimuleze dialogul dintre Ortodoxie si Catoli- ism. Sanetitates Sa Papa loan Paul al Il-lea in "Orientale tu- ‘men” spune: ,Cuvintele Occidentului au nevoie de cuvintele COrientului", iar Prea Fericitul Pirinte Patriath Teoctst se adress ‘Sanettji Sale Papa loan Paul al I-ea, cu ocazia vizitei Sale in Ro~ 29, Catchisme de I'glze Catholique, PlwMares 1992 831. «ACS carte’ de anivetalioe ate stlucet peste por ii Dumnezeo eeu fir al Doma ns gate cris Biseris cali th mod efeace gi pet Pu tinde i unpies uma lnveagh cut ce comport ea bun, i> Frsos Capel, uitatea Duae PRL PROF.DR. DUMITRU POPESCU inn spa Matis sptual cae ete cei oe schimbati a parinjilor nostri si istoria acestui popor constit iets zeae preinstg:hoetoate penta vosie dase ae Sis nase, aca tenes Oren Osea Ubu rnd nig pei honed oe ac cai cast cunoast impor ct acai ene ‘exon cst cinoael impor son duane cam ste Pepa oun Pall lence voter scoop ine: lista dine Tra istic pees space Men complementariat ext ell eeninti ston oe oa cba Deca cepine ued la poco covers, ons tn mic imprtan pene sei anon reac, dip tn mini deeapuaee ae Pots ice fdacoperim mpean snl apetege a §itoare a Logosului Tntrupat pentru unitatea Bisericii. Cici Apos- Sh ees pte leroy Tt a of Dera har a expt Evangel sae che Hi agouti Catone afore” Gener lint de edescpene e-Lopemb is peta cai o repre urate I fequel Daas Laer triton egos” (Calas 203}. Dor Contr die Barn ean esd ci ile pe arian eave fat at ream Slaorae cet Wet de tog dager naa Logosului Creator si Méntuitor, cater ali v ‘Am epi seas incusune in domenil ee rial exesioogc apuscie gi rEstrtene penta scale Is vide tora considera report dite Reveljia ving clean on Beason cadrul cepts ister i apse Ta oe 301 te apvois « Popel loon Pout ot ieo ‘sOsservatore Romano”, Cahier special, 1999, p. 7. za ean Yr” PROLEGOMENA 2» ecpinisiml stritcan interpretat cultura ta lumina Revell Ginie ia depisit dilemel teologice cu ere s-aconfruntatde-a fun! istoret in lumina Logosului creator si mantuiter, pe Care [La agezat la temela lumii ie Biseici,erestnismul apusean a jatepretat revelaya divina in finojie de cultura ants si de dallsmal ei, pe care a aezat fa baza lumii gi a Biserici, dnd fusiere numeroaselor dileme cu care se conffunia pn astzi. Jatieele mal importante dinte ele. Pe plan intr este vorba de tila ditrenaturtsipersoand sau despre cea dite unitate si diversitate; pe plan eclesologic, suntem confruntaji de dilema Ginige Hiisoss Bseroi, inte Bisericavazuté si nevizuta din- ite Biserica universal s Bisericile particular, sau dine Scrip- turd si Tre, dire Cuvint si Taine, sau dinte ierahie si poner: pe plan sorerofogc, descoperim diem dntre Hrisos si Dull Sint, har eeat i har nereat,dintre har i natré sau din te credinl gi pte bune; pe plan cosmologi, tntlnim éilema dine Biseriet glume, dine om si natueé sau dine sooulr- ‘ao gi sacralizare ir Ia nivel eshatologic ne lovim de dilema ‘inte Judecata.parculard si Judecata universal, cai multe allele. La bazatuturoracestordileme se afl ema nelamen- tala hrivtologicddisuee Divinitatea i omenitatea Mantuitoruui, dite Tiss al istorii si Heistos al slave, sau inte Persoana gi ‘opera Sa do rlscumpirare. Desigur, pe ealea acoréurilor ecu renice, cae se practick in ultima vreme inte diferite Biserci apusene, dilemel pot sta impreuni, in sens de reconcile, dar ru se pot depagidivergenfle esengale dine ele. Vom arta in uprinsul acest Iueriri dogmatice ct adevtratareconclire gi omplementaritte dint dilemele la care ne-am refeit mai sus se poate descoper in lumina teologie risiritene, find aoeastt teologie are in centrul ei Persoana divino-umani Tui Tisus Hristos Pantoratoul, Care depiseste dualismal dintre lames cea supranturald pune in lumind unitate inte creafii in El insug. Scopul metodei noastre nu este cel de a expune, in mod eomparativ, contastele doctrnare dintre Bise-0 PR. OF. DR. DUMTTRU POPESCU ‘eile cresting, casi cum arf insoluble, cide a por tn mod irenie de'la problematica contemporan8, penn a sublinia e& teologiarisiiteand poarts in en capacitatea ontologicd de a ‘epg cilemeleteologice care eonfuntseretinsml sat eoume- nism actual gi de a pipe cal weit eregtine fn mina lui lis Hrists ca Pantocrator -Aceastimetodi mai ares alte insur, Ea art c8duaismul dneductibil al gindini antice a separatteologi de sprtualtat s a obligatsprituaitatea cresting si oscileze Ine petisml care fuge de lume sactvismul eae se vre prezea in lume, Este ade ‘tat cl acest activism este valoros atuncicind e vorba de In- fruntareaadversarilorextemi, asa cum s-a inttmplat deste or in treat cu cruciate, iar in vremea nossr8 cu migarea sol atti, indrepttt impotiva regimului comunist polonez, xm aadevrat tu de glorie al Papei Joan Paul al I-lea, Cato eaac- tecl Jor valors ins at aetivismul, edt si pietismul rimin neputinioas in fafa culuritseeularizte, care aprinde patimile inaionale din fnfa omului net a agresivitt,erlisin say violeajf mereu crescinda, Dimensiunca psihologia a spiritual tit tebuieinsojth de dimensiunea ef onto smindouf, integrate confinutul unei teologit duhovnicesti cate are in central ei Persoana Mintuitoruhs, 8 poaté contrbul Ia innoirea rupeased gi sufleteasc8 omulu pra Fenastereah Spiritual gi moral in Hristos. Cit timp erestinismul ma va dep opozita dinire mea sensibil $i lumea intligibila,va asista neputineios la fenomencl secularaii, care indepteazd omul tot mai mult de Dumnezeu gil tansformd in prizonieral lumi materiale autonome Metoda pe care am adoptat-o permite api si falosim prin- cipiul select cultarale pentru defniea raportuli dire cuir 51 teologie in lumina Pantocrtoruhi, Pe de o parte, acest Ielod ne arati ci’ multe dine operele aristice ale eulturi antice poet in cle germenele seeuarizai. in ochit emul antic imaginilezelor nu reprezentan ceea ce Teprezin& pentru rr” PROLEGOMENA Ey seu rin ten ia ‘extrem de importante penta viata. si misiunea Biserici in primal rnd, este vorba de revelatia naturald. In cultura antic& gi eee pia meaterern nce 31 Nihifor Cen, op. cit, pA