1

Stiinte stravechi
 2
Tarotul

Dintre artele divinatorii tarotul ocupa cel dintai loc deoarece stiinta lui imbina
cunoasterea mai multor domenii ezoterice precum Kabbala, numerologia, astrologia
si elemente din traditia secreta orientala.Cativa reprezentanti de seama.
Unii dintre cei mai competenti autori de ocultism au fost: Teophrastus, Fabre
D'olivet, Eliphas Levi, Paracelsus, Papus si altii, ceea ce arata ca aceasta stiinta este
strans legatata de alchimie, gnosticism si ocultism in general. Toti acestia spun ca
tarotul provine din egiptul antic. Eliphas Levi afirma "Tarotul este un alfabet
hieroglific si numeral care prin intermediul caracterelor si numerelor sale exprima o
serie larga de idei universale si divine". El mai afirma totodata ca: "Cvartetul
simbolic, reprezentat de cele 4 aspecte ale sfinxului (om, vultur, leu, taur) isi
gaseste corespondente in cele 4 elemente ale lumii antice care sunt: pamantul, apa,
focul, aerul. Simboluri care explica prin analogie singurul cuvant ascuns in
sanctuarele de taina ale ocultismului. Acest cuvant nu a fost pronuntat ci scris si
exprimat prin intermediul a 4 cuvinte ce reprezinta de fapt cele 4 litere sacre din
alfabetul ebraic: YOD, HE, VAU, HE ( YEHOVA - numele ebraic al lui Dumnezeu).
Astfel, tarotul este precum o matematica aplicata Absolutului Divin fiind liantul
dintre tot ce este benefic pozitiv si ideal, un fel de loterie a gandurilor la fel de
exacta ca si numerele. Este poate cea mai simpla si mai grandioasa conceptie a
geniului uman".

Preotii marilor traditii spirituale ale antichitatii detineau arta tarotului. Papus
spunea in una din cartile sale ca intreaga intelepciune initiatica a egiptului antic a
fost intiparita in simbolurile tarotului cu scopul de a fi pastrate astfel pentru
generatiile viitoare. Evolutia spirituala apare odata cu patrunderea intelesurilor
arcanelor majore din tarot, ajutandu-ne sa intelegem treptele evolutiei spre
desavarsire. Tarotul clasic contine patru subdiviziuni ale ocultismului: alchimie,
astrologie, Kabbala si magie. Tarotul contine 22 de arcane majore si 56 de arcane
minore. Este necesar sa se insiste asupra simbolisticii figurii ce desemneaza arcana
respectiva. El ne ofera posibilitatea de a aplica eficient ideile continute in arcanele
majore.

Secretul numarului de aur

Cunoscut in antichitate de vechii intelepti, iar apoi in evul mediu de marii

invatati filozofi, geomanti, preoti, alchimisti sau ocultisti, numarul de aur a ascuns
intotdeauna mari mistere. Astazi cercetari complexe au ajuns la concluzia ca
intreaga natura si chiar intreg universul este structurat respectand fidel proportia
perfecta si exacta a numarului de aur. Marile constructii antice precum piramidele
sau temple si catedrale respecta de asemenea proportia fidela a acestui numar de
aur.El reprezinta armonia si perfectiunea in creatie. Numarul de aur este
reprezentat prin ideograma f = 1,618…Proportia tainica a acestui numar
reprezentata fie in triunghiul de aur (isoscel) al lui Pitagora in elipsa de aur din
traditia hindusa sau in spirala de aur care prin sirul lui Fibonacci demonstreaza
cresterea naturala a plantelor pastrand aceasta proportie.In natura spirala generata
de apa (vartejurile), miscarea curentilor de aer in spirala, cochilia melcilor,
dispunerea petalelor de tranafir sau a frunzelor si semintelor din regnul vegetal
 3
pastreaza aceasta proportie perfecta aratand ca in intreaga creatie se manifesta
armonia si perfectiunea divina reprezentata prin aceasta proportie. Aceasta
demonstreaza existenta unui sfere de constiinta a armoniei si frumusetii existente in
intregul universul si care il ghideaza.

Visul mintii

Toate practicile spirituale orientale spun ca lumea în care noi traim este o
iluzie. Chiar si crestinismul spune ca: "Totul în lume este desertaciune. O deser-
taciune a desertaciunilor" - Eclesiastul. Isus spune ca adevarul, realitatea este
undeva mult mai sus, ceva mult mai profund, este la Tatal. Lumea fiind ceva
superficial, exterior, care nu ne lasa sa ne orientam spre noi însine.

Nietzsche afirma undeva ca omul nu poate sa suporte adevarul. El are nevoie

de vise, are nevoie de iluzii pentru a putea exista. Mintea umana are nevoie de
acestea. Fara acestea ea nu poate fi conceputa. Oamenii de stiinta afirma ca omul
poate trai fara sa doarma, dar nu poate trai fara sa viseze. Cercetari recente spun
ca somnul nu este neaparat necesar si ca omul are nevoie de somn doar pentru a
visa. Daca cineva doarme si nu i se permite sa viseze, acesta s-ar trezi dimineata
obosit de parca nu ar fi dormit deloc. În timpul somnului exista anumite perioade -
perioade de somn profund si somn cu vise. Exista un ritm, o succesiune, un ciclu. La
început te cufunzi într-un somn profund 40-45 de minute, dupa care începe faza de
somn cu vise, apoi din nou somn fara vise dupa care visele apar din nou. Trebuie
tinut cont ca totul se deruleaza ciclic în ceea ce priveste structura noastra
psihomentala afectiv-cognitiva. Evolutia spirituala de asemenea se deruleaza ciclic.

Daca o persoana este deranjata în faza de somn profund fara vise, dimineata
el se trezeste normal la fel ca de obicei. Dar daca în timp ce visezi, visul este
perturbat, dimineata te simti foarte obosit si extenuat. Când cineva doarme, daca
viseaza, ochii i se misca în permanenta. Cercetatorii îi spun R.E.M. (rapid eye
mouvement). E ca si cum subiectul ar vedea ceva cu ochii închisi. Când doarme
profund, ochii sai ramân nemiscati. Numerosi cercetatori au dovedit, asadar, ca
mintea umana se hraneste cu vise. Visul este o necesitate, dar, este în totalitate o
iluzie. De aceea practicile orientale dar si cele crestine, isihasmul de pilda, veghea,
legamântul tacerii etc, tind sa îndrepte atentia spre interior, sa nu caute înafara în
visele create despre lume, ci în propria realitate analizând starile interioare, fiind
constient de sine si de actiunile facute si motivul ascuns al acestora. Acest
mecanism functioneaza însa si ziua nu numai noaptea. Uneori gândirea se lasa
purtata de visare, alteori nu. Atât ziua cât si noaptea, mintea penduleaza între
visare si nevisare, iar acesta este un ritm interior. Nu odata ati putut constata în
societate persoane atât de implicate în propriile lor conversatii identificate cu grijile
sau problemele altora care au devenit a lor, coplesiti de starile create în propriile lor
lumi, faurindu-si propriile lor universuri. De aceea oamenii înteleg un singur
fenomen atât de diferit pentru ca îl privesc cu ochii propriilor lor lumi, griji, dorinte,
propriilor vise. Un martor detasat care poate sa priveasca acest spectacol îsi va da
seama ca totul în jur traieste într-un mare vis, iar acesta este lumea.
 4
Toate marile religii propovaduiesc renuntarea, pentru ca odata cu aceasta
dispar preocuparile exterioare. Dispar grijile si dispare suferinta. Nu mai exista nici
un obiectiv care sa te acapareze si poti simti atunci cu adevarat ca esti liber, ca
pentru tine viata exista în orice clipa, acolo si atunci. Daca traiesti asta cu adevarat,
înseamna ca toata fiinta ta s-a transformat, iar daca nu mai exista nimic care sa te
"atinga" cu ceva, s-ar putea ca visele tale sa dispara. Se spune despre cei care au
ajuns la desavârsirea spirituala, ca ei nu mai au vise, ca ei percep clipa de clipa
lumea exact asa cum este în realitate, fara calificative, fara bun sau rau, trecând
dincolo de atributele cu care o înzestram noi, care sunt de fapt niste bariere. De
exemplu: un brotac poate fi vazut ca bun sau rau, urât sau frumos, atragator sau
respingator, sticlos, dragalas etc, dar în realitate un brotac este pur si simplu un
brotac. Daca spunem ca brotacul este scârbos, acest calificativ pe care noi i-l dam
ne afecteaza subconstientul, noi deja credem ca e scârbos si atunci el nu mai poate
deveni altfel pentru noi si de fiecare data când vom auzi cuvântul brotac vom
afirma: ce scîrbos! Ei, acesta este momentul cheie în care se formeaza simbolismul
visului, dar atentie, este vorba despre visul care vine din subconstient si nu din
sursa reala a visului care este inconstientul colectiv, subiect care va fi deschis în
capitolele urmatoare. Imaginea brotacului în vis va produce aceasta senzatie.

Oamenii tind sa creada ce aud de la altii, fie prin ziare, carti sau televiziune, si
aceasta se întipareste în subconstient. Devine ceea ce ei cred cu adevarat. Astfel,
înteleptii spun sa fii atent la absolut tot ce se întâmpla în jurul tau dar fara ca ceva
sa te controleze. Dimpotriva, tu sa fi cel care controleaza. Atunci subconstientul tau
nu va mai fi afectat. Visele tale reflecta ceea ce tu crezi cu adevarat. Religiile spun
"sa nu crezi în nimic, decât în Dumnezeu, si atunci vei fi fericit". Psihologii au
afirmat ca oamenii care privesc lucrurile în mod detasat sunt mult mai lucizi si
actioneaza în momente cheie, dând dovada de mai mult sânge rece, pe când cei
profund inplicati, afectati de toate actiunile lor, fie ca conduc o afacere, fie ca se
întâlnesc cu o femeie, au mai putine sanse de a tine lucrurile în frâu. Noaptea visam
si în timpul visului tindem sa credem ca visul este pura realitate. Simturile ne
transmit visul, ochii îl vad, urechile îl aud, gustam si simtim. Din aceasta cauza
cadem prada iluziei ca visul este real.

Odata Zuang - Zu, un mare maestru zen, dormea sub un copac. Discipolul sau
vrând sa-l întrebe ceva, la trezit. Atunci Zuang - Zu a început sa tipe la el:
Zuang-Zu -"Nemernicule, de ce m-ai trezit chiar acum! Visam ca eram rege într-un
palat si eram înconjurat doar de fete tinere si frumoase."
Discipolul - "Dar maestre, încerca sa linisteasca discipolul, a fost doar un vis."
Zuang-Zu - "Da, dar eu atunci nu stiam asta. Pentru mine visul acela era mai real
decât ceea ce traiesc acum. Poti tu sa întelegi asta?"

Chiromantia - stiinta straveche

Chiromantia este arta care ne permite, prin examinarea mainii sa ne

cunoastem aspectul moral caracterul, atasamentele, subiectele amoroase si norocul.
Ea s-a nascut odata cu civilizatiile cele mai indepartate ale Egiptului, Greciei, Chinei,
care apoi traversand Evul Mijlociu sa ajunga si la noi. Interesul pentru chiromantie
si stiintele oculte in general trebuie cautat in nevoia omului modern de evadare din
 5
campul stramt al observatiei si al stiintei pe care i-o ofera logica, pentru a patrunde
in regatul misterios si fascinant al "ultrasensibilului". Asadar, daca te simti nefericit,
in dragoste sau in viata economica, daca din contra esti fericit, ai noroc sit e bucuri
de sanatate…toate acestea le vei putea observa foarte bine in liniile mainilor tale.

Semnele mainii sunt indicii, darn u au un character definitive in sens absolute:

fiecare este stapanul propriului destin. Trebuie subliniat in acest sens, valoarea
chiromantiei ca mijloc extreme de pretios al adevaratei cunoasteri a noastra si a
celorlalti, fara minciuna, fara ipocrizie, dar cu claritate obiectiva si incredere.

Astfel, pentru a obtine un rezultat précis este necesar sa privesti ambele

maini. Mana stanga simbolizeaza subconstientul si se refera la calitatile tale
potentiale, iar mana dreapta ne arata cum sunt dezvoltate aceste calitati cat si
influenta mediului inconjurator asupra lor.

Daca un semn se intalneste doar pe o singura mana nu are valoare decat de

probabilitate. Un examen atent trebuie sa tina seama si de forma si culoarea mainii.
Culoarea corespunde temperamentului tau. Culoarea roz este tipica pasionatilor,
oamenilor acticvi; o culoare verzuie il reprezinta pe cel intellectual, pessimist,
melancholic; o culoare galbuie se observa la oamenii irascibili, la cei care le place sa
domine si merg cateodata pana la despotism.

Feng-Shui

Veche de mai bine de 5000 de ani, stiinta feng shui îsi are radacinile în
îndepartatul Orient. Chinezii au învatat sa traiasca în armonie cu natura si mediul
din jurul lor, coordonându-si energiile cu cele ale Universului pentru a avea noroc in
dragoste, un camin fericit si pentru a fi sanatosi. Feng shui s-a dezvoltat pe baza
observarii legilor si ciclurilor naturale, si reprezinta o evaluare a energiei, a efectelor
acesteia si a modului în care ele pot fi directionate.

Cele doua tipuri de energii care se regasesc în orice element de lânga noi, yin
si yang, trebuie sa se afle în permanent echilibru. Fiecare o contine pe cealalta, fara
a putea exista singura, de sine statator. Anul nasterii determina elementul feng shui
care va caracterizeaza - apa, lemn, foc, pamant, metal.
In filosofia chineza, "feng shui" inseamna "vânt si apa", iar principiul coordonator
este fluidul "qi"("chi"), energia care graviteaza în jurul nostru, specifica oricarui
element. Asemenea sângelui, care circula prin venele noastre pentru a ne hrani,
CHI-ul porneste din miezul pamântului si înconjoara tot globul. CHI sau energia, are
o forta atât de mare încât poate forma sau distruge continente prin miscari ale
placilor tectonice sau maselor de pamânt.

Este deosebit de util sa cunoastem si sa întelegem acest flux de energie care

strabate în permanenta locuintele noastre, deoarece acesta defineste energiile bune
sau rele emanate din obiecte. Cunoscatorii acestei vechi arte chinezesti afirma ca
adevarata arta feng shui nu are legatura cu practicile magice. Se bazeaza pe stiinta,
dovedita prin rezultate favorabile strânse de-a lungul a 5.000 de ani! Aceasta arta
este deseori comparata cu acupunctura - în ambele cazuri fiind vorba de circulatia
energiei. Acupunctura actioneaza asupra corpului uman, feng shui asupra mediului
 6
înconjurator al omului. CHI este forta vitala care circula în corpul nostru, în casa si
la locul de munca. CHI-ul personal al fiecaruia, precum si cel al mediului
înconjurator, sunt raspunzatoare de capacitatea noastra de a atinge nivelul optim al
starii de sanatate, armonie, creativitate si prosperitate.

Auzim câteodata ca unora începe sa le mearga totul bine de când au agatat în

coltul ferestrei o sfera de cristal. Întâmplare? Deloc, afirma expertii chinezi. Sfera a
concentrat o energie pozitiva, pe care apoi a întretinut-o si a marit-o. Un flux
normal al CHI-ului, poate fi asemanat cu consumul unui pahar cu apa. Atunci când
bem apa, ea hraneste, reîmprospateaza si curata trupul, asigurându-ne vitalitate pe
masura ce se deplaseaza. Atunci când CHI-ul este blocat, efectele sale benefice vor
fi limitate.

Stravechea stiinta are la baza "Ba gua", harta celor opt zone care
caracterizeaza viata unei persoane:
-cunoastere/învatare,
-sanatate/familie,
-bogatie/prosperitate,
-faima/reputatie,
-relatii/dragoste/casatorie,
-copii/creativitatea,
-oamenii de lânga tine / calatoriile / cariera.

Taina numelor

La origine, in traditia tuturor popoarelor din intreaga lume, invocarea numelui

conferea o zestre naturala eschatologica investind cu calitati arhetipale.
Numele Piatra, invoca principiul arhetipal al pietrei, puterea si statornicia.
Numele Floare trezea frumusetea armonia si parfumul beatitudinii.
Iisus ii pune numele de Petru (Piatra) lui Simon pescarul, investindu-l astfel cu
gratia de a fi temelia ezoterica si exoterica a tainelor crestinatatii, imparatiei sale
viitoare.

In vechime numele intotdeauna era direct legat de calitatile a ceea ce el

exprima. Numele este un ambalaj general al coloristicii si diversitatii psihismului
uman. Poate sa dea un ton, sa accentueze sau sa exalte anumite aspecte din
imensul rezervor latent al psihicului uman. Numele inspira aceste calitati, nu le si
impune. Numele devine un element foarte important in societate. El inspira un
anumit gen de personalitate, impregneaza aparent cu calitati sau defecte, impune
respect ori da sonoritate, noblete, starneste curiozitate etc. De aceea si marea
majoritate a vedetelor de cinema isi modifica adevaratul nume, autorii de carti
folosesc nume sonore, pseudonime (cine ar cumpara o carte scumpa semnata cu
numele de Ciupitu Usturel?).De asemena literele numelui devin practic vibratii
sonore care incarca numele cu energii specifice vibratiilor literelor.
Ex: A - vocala pozitiva, deschisa; exprima libertate, solaritate, yang (Apolo)
B - consoana yin, feminin, lunar, apa (Bendis) etc

La originea fonimelor ele asa au fost concepute ca simpla lor rezonanta sa

exprime starea, intelesul holistic obiectiv. Aceasta o intalnim mai ales in filozofia si
 7
studiul limbii sanscrite, considerata ca fiind prima din care descind toate celelalte.
Literele acestui alfabet reprezinta practic manifestarea intregului univers.

In folclorul tuturor popoarelor numele era dat in functie de abilitatile si

rezonantele cu care era inzestrata persoana. De exemplu la amerindieni, un bun
tintas era numit "Ochi ager". La romani un dulgher era numit "Dulgheru". La
germani un muntean era numit "Bergen".