Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Condac 1:
Icos 1:
Întregind lanțul de aur al noilor martiri, cu neasemă nare mai curat decâ t
cel de Ofir, în cetatea marelui Constantin cu îndrazneală pe Hristos
Dumnezeu l-ați mă rturisit și lepă dă rile pentru bună tă țile vremelnice ale
acestui veac trufaș și nestatornic, desă vâ rșit le-ați zdrobit. Drept aceea,
minunâ ndu-ne de mă rimea voastră de suflet, vă aducem cu umilință graiuri
ca acestea:
Bucurați-vă , că avuția cea strică cioasă ați defă imat;
Bucurați-vă , că bogă ția cea gâ ndită ați aflat;
Bucurați-vă , că de frumusețea materialnică nu v-ați biruit;
Bucurați-vă , că pentru dragostea lui Hristos toate gunoaie le-ați socotit;
Bucurați-vă , preaînțelepților, voi partea cea bună ați ales;
Bucurați-vă , că roadele blagocestiei cu bucurie ați cules;
Bucurați-vă , că vitejească ră bdare împreună pâ nă în sfâ rșit ați ară tat;
Bucurați-vă , că biruință deplină asupra lumii, a trupului, și a diavolului ați
câ știgat.
Bucurați-vă , mult-pă timitorilor martiri Brâ ncoveni, care pentru dreapta
credință bine v-ați nevoit!
Condac 2:
Luminați fiind dintru înă lțime, ați primit a pă timi și a muri pentru Ziditorul
tuturor, ca de El să fiți și proslă viți; iar mai dorită decâ t toată lumea vă zută
v-a fost cununa mucenicească , pentru care ați mers la jertfă avâ nd pe buze
câ ntarea îngerească : Aliluia!
Icos 2:
Condac 3:
Icos 3:
Silit ai fost de sfatul cel mare al Ț ă rii Româ nești să primești a fi domnitor,
că ci în vremuri mult tulburate prin înconjură ri de oști și de vră jmași,
blâ ndețea și înțelepciunea ta au adus bună ocâ rmuire. Fericiți suntem noi
că ți-ai tă iat voia ta și ai primit greul sceptru domnesc, că ci spunâ nd și tu
întru sine-ți: „eu și neamul meu vom sluji lui Dumnezeu”, ne îndemnați pe
toți cu dorire a vă striga:
Bucură -te, noule Moise al Ț ă rii Valahiei și a ei propă șire;
Bucură -te, că împreună cu tainicul Ianache îi urzești bună sporire;
Bucură -te, feciorule Constantin, al lui Hristos viteaz oștean;
Bucură -te, bine urmâ ndu-l, tu, minunatule Ș tefan;
Bucură -te, Radule, cel vrednic de laude multe;
Bucură -te, micule Matei, dar desă vâ rșitule la minte;
Bucurați-vă , podoabe neprețuite ale Ț ă rii Româ nești;
Bucurați-vă , mă rgă ritare și binecuvâ ntari ale orașului București;
Bucurați-vă , mult-pă timitorilor martiri Brâ ncoveni, care pentru dreapta
credință bine v-ați nevoit!
Condac 4:
Lă cașuri ale Sfâ ntului Duh ați ajuns prin mucenicie, că ci și voi mult ați
ajutat poporul lui Dumnezeu să se zidească în duh, ridicâ nd mă nă stiri,
biserici, și tipă rind că rți cu aleasă hrană duhovnicească . Cum dar nu vom
câ nta Stă pâ nului tuturor, Celui Ce a binevoit a lucra prin voi, câ ntarea:
Aliluia!
Icos 4:
Condac 5:
Fă clii lumină toare pentru Ț ă rile Româ ne și pentru toată Ortodoxia s-au
ară tat tiparnițele înființate sau restaurate de voi la Snagov și Bucuresti,
Râ mnicu Vâ lcea și Tâ rgoviște, Buză u, Tiflis, și Alep, fă câ nd pe creștinii
romani și greci, iviri și arabi, să câ nte cu toții într-un glas: Aliluia!
Icos 5:
Condac 6:
Dar cum oare vom putea lă uda noi, nevrednicii, râ vna voastră pentru
Sfintele lui Dumnezeu lă cașuri? Că ci unde nu ați zidit sau reînnoit biserici,
mă nă stiri, paraclise, schituri, bolnițe, trapeze? Pentru toate acestea, din
toate pă rțile miluite de voi, orașe și sate Româ nești, mă nă stiri din Sfâ ntul
Munte al Athonului, ca și din Bulgaria, Serbia, Grecia, Albania, din
ostroavele mă rii grecești și de peste tot Ră să ritul Ortodox, pâ nă la muntele
Sinai și Ierusalim ră sună câ ntarea: Aliluia!
Icos 6:
Condac 7:
Cră iasa ctitoriilor tale, sfâ nta mă nă stire Hurezi-Vâ lcea, menită să fie lă caș
de îngropare pentru tine și tot neamul tă u, minunatule voievod Constantin,
dă mă sura dă rniciei și râ vnei de care ai fost și tu mistuit pentru
înfrumusețarea casei lui Dumnezeu, Sfâ nta Biserică , pentru care niciodată
n-ai socotit a fi ceva prea scump. Neasemuita ei frumusețe și armonie ne
îndeamnă a câ nta cu glas de pră znuire lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 7:
Piatra cea mare a mormâ ntului ce ți-ai gă tit în biserica cea mare de aici și
azi suspină după moaștele voastre sfinte, că ci mă nă stirea din Halki și
biserica Sfâ ntului Gheorghe din București au primit această comoară de
neprețuit. Dar duhul, rugă ciunea, și urmele pașilor voștri sunt pretutindeni
la Hurezi și în schiturile ce ați ridicat închipuindu-le în semnul crucii
dimprejur, drept care cu smerenie vă lă udă m, gră ind:
Bucurați-vă , ai marilor împă rați bizantini adevă rați urmă tori;
Bucurați-vă , ctitoria voastră nu are pereche, e ca luceafă rul între
lumină tori;
Bucurați-vă , că șapte ani la dâ nsa, cu osteneală și fă ră preget s-a trudit;
Bucurați-vă , că ci meșterul Manea, iscusit urzitor, bijuterie în piatra v-a
izvodit;
Bucurați-vă , v-a strigat dintru înă lțime schitul ocrotit de Boteză torul Ioan;
Bucurați-vă , vă șoptește Arhidiaconul întâ i mucenic, din schitul închinat lui
de coconul Ș tefan;
Bucurați-vă , auziți și de la schitul patronat de Apostolii Sfinți;
Bucurați-vă , fericiți sunteți voi, feciori domnești și ai voștri pă rinți;
Bucurați-vă , mult-pă timitorilor martiri Brâ ncoveni, care pentru dreapta
credință bine v-ați nevoit!
Condac 8:
Nu a ră bdat mai mult vră jmașul neamului omenesc, tată l minciunii și
ucigașul de oameni, multa voastră lucrare să vâ rsită spre slava lui
Dumnezeu Cel închinat în Treime și spre folosul întregii creștină tă ți
dreptslă vitoare, ci împotriviri a pus în calea voastră cea luminoasă . Dar voi,
prin rugă ciuni stă ruitoare, postiri, milostenii, și vegheri, vă gă teați pentru
ziua încunună rii, și să primiți întâ i paharul pă timirii, Domnului câ ntâ nd:
Aliluia!
Icos 8:
Mulți vră jmași vă zuți și nevă zuți a stâ rnit satana asupra voastră , ploaie de
pâ re, minciuni, și viclenii învolburâ nd mințile hainului sultan Ahmet și
să lbaticului să u vizir Gin Ali pașa. Voi însă , îmbră câ ndu-vă în platoșa
dreptă ții și într-armâ ndu-vă cu armele luminii, prin smerită pocă ință vă
întă reați, pentru care auziți de la noi așa:
Bucurați-vă , că iadul cu slugile lui asupra voastră se pornește;
Bucurați-vă , că oastea cerească spre ajutorul vostru gră bește;
Bucurați-vă , iconomi buni ai Domnului, ce fapte bune pururea râ vneați;
Bucurați-vă , că ci pentru aceasta veți fi și mă rturisitori neînfricați;
Bucurați-vă , că înaintea crudului sultan fiind aduși, l-ați înfruntat;
Bucurați-vă , că pe bă utorul de sâ nge vizir în nedumerire l-ați aruncat;
Bucurați-vă , că puterea cea nebiruită a Sfintei Cruci este cu voi;
Bucurați-vă , viteji netemă tori de ai semilunii puhoi;
Bucurați-vă , mult-pă timitorilor martiri Brâ ncoveni, care pentru dreapta
credință bine v-ați nevoit!
Condac 9:
Ritorii cei mult gră itori nu pot să spună cum voi, de neam domnesc fiind și
crescuți în desfă tă ri, ați putut merge cu neclintită hotă râ re și pe calea cea
strâ mtă cu inimi pline de bă rbă ție. Acestea sunt minunile credinței noastre
să vâ rșite în fiii luminii, ascultă rii, și jertfei! Lui Dumnezeu Celui minunat
întru sfinții Să i pentru aceasta împreună să -I câ ntă m: Aliluia!
Icos 9:
Condac 10:
Ajunși în cetatea Sfâ ntului Împă rat Constantin, ați fost aruncați în
înfricoșata temniță Ș apte Turnuri. În bezna și frigul ce îndurați înlă nțuiți,
Duhul Cel Preasfâ nt se ruga întru voi cu suspine negră ite, harul Lui vă
lumina, vă încă lzea și vă întă rea, învă țâ ndu-vă să multumiți fierbinte lui
Dumnezeu pentru toate și să -I câ ntați: Aliluia!
Icos 10:
Cine va putea spune mulțimea caznelor și a chinurilor la care ați fost supuși
vreme de aproape patru luni, prin care ați covâ rșit chiar și pe mulți dintre
mucenicii cei din vechime. Îngerilor și oamenilor v-ați fă cut priveliște
înfricoșată și de mirare, lă murindu-vă ca aurul cel cură țit de șapte ori în
foc; iar noi, lă udâ nd pe Cel Ce v-a slă vit în viață și după moarte, vă fericim
zicâ nd:
Bucurați-vă , că în temnița întunecată și umedă ați fost închiși;
Bucurați-vă , că în lanțuri și că tușe v-au dat ai voștri pâ râ și;
Bucurați-vă , că ați sâ ngerat cumplit, strujiți ca mucenicii de odinioară ;
Bucurați-vă , că ci cu clește roșit în foc v-au ars pe piept și la subțioară ;
Bucurați-vă , că tari ca diamantul ați ră mas voi în ortodoxie;
Bucurați-vă , că ați crezut cu neclintire în viața veacului ce va să fie;
Bucurați-vă , că Mâ ntuitorul Hristos și Preacurata Sa Maică din înă lțime vă
priveau;
Bucurați-vă , că toți sfinții și toate puterile cerești pentru voi se rugau;
Bucurați-vă , mult-pă timitorilor martiri Brâ ncoveni, care pentru dreapta
credință bine v-ați nevoit!
Condac 11:
Icos 11:
Condac 12:
Condac 13:
O, Sfinților martiri Brâ ncoveni, care ați biruit și v-ați încununat, că utați
dintru înă lțimea fericitei și nesfâ rșitei vieți cerești că tre noi, cei împovă rați
de multe, mari, grele, și nepocă ite pă cate, și primind puțina noastră
rugă ciune ca pe o gâ ngurire pruncească , mijlociți de la Dumnezeul milei și
al îndură rilor să ne izbă vească de chinurile cele veșnice ca, mâ ntuiți fiind,
pururea să -I câ ntă m împreună cu voi în negră ită bucurie a Împă ră ției Sale:
Aliluia!
Apoi se zice iarași Icosul întâ i: Întregind lanțul de aur al noilor martiri... și
Condacul întâ i: Veniți, binecinstitorilor creștini, să aducem cuvioase laude...
Icos 1:
Întregind lanțul de aur al noilor martiri, cu neasemă nare mai curat decâ t
cel de Ofir, în cetatea marelui Constantin cu îndrazneală pe Hristos
Dumnezeu l-ați mă rturisit și lepă dă rile pentru bună tă țile vremelnice ale
acestui veac trufaș și nestatornic, desă vâ rșit le-ați zdrobit. Drept aceea,
minunâ ndu-ne de mă rimea voastră de suflet, vă aducem cu umilință graiuri
ca acestea:
Bucurați-vă , că avuția cea strică cioasă ați defă imat;
Bucurați-vă , că bogă ția cea gâ ndită ați aflat;
Bucurați-vă , că de frumusețea materialnică nu v-ați biruit;
Bucurați-vă , că pentru dragostea lui Hristos toate gunoaie le-ați socotit;
Bucurați-vă , preaînțelepților, voi partea cea bună ați ales;
Bucurați-vă , că roadele blagocestiei cu bucurie ați cules;
Bucurați-vă , că vitejească ră bdare împreună pâ nă în sfâ rșit ați ară tat;
Bucurați-vă , că biruință deplină asupra lumii, a trupului, și a diavolului ați
câ știgat.
Bucurați-vă , mult-pă timitorilor martiri Brâ ncoveni, care pentru dreapta
credință bine v-ați nevoit!
Condac 1:
O, Sfinților martiri Brâ ncoveni, care, prin înțelepte osteneli, comoară sfintei
și dreptei credințe pâ nă în sfâ rșit o ați pă zit, și de la Împă ratul slavei,
Hristos Dumnezeu, nevestejită cunună mucenicească ați primit! Ce graiuri
vom îndră zni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lă udă m mult-
râ vnitoarea voastră viață , de buni iconomi și credincioase slugi ale
Preasfintei Treimi, precum și sfâ rșitul vostru vitejesc, de adevă rați eroi ai
Ortodoxiei, prin care v-ați fă cut priveliște de multă mirare oamenilor și
îngerilor? Cu adevă rat ar trebui mai degrabă să iubim noi tă cerea, ca unii ce
suntem îngreuiați de multe, mari, grele, și nepocă ite pă cate, și nimic bun nu
află m întru noi, care să ne apropie de evlavioasele voastre lucră ri și de
sfintele voastre virtuți, și să ne dea o cuvioasă îndrazneală , spre a îndrepta
că tre voi, cu bună nă dejde, smerita noastră rugă ciune. Dar unde și că tre
cine vom putea alerga, dacă nu că tre Atotputernicul și Atotștiutorul
Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinții Să i, și că tre voi, ca și că tre aceia care,
că lă toria vieții prin valea ispitirii și a plâ ngerii acestui veac înșelă tor bine
să vâ rșind, ca aurul trecut prin foc de șapte ori v-ați lă murit, și ați ajuns
lă cașuri sfințite, în care Tată l, Fiul, și Sfâ ntul Duh Dumnezeu s-au să lă șluit.