Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(A)
Mititelu-ntr-o ureche
Face nouă haina veche.
(acul)
Mic, mititel
Îngrădeşte frumuşel.
(acul)
Roşu ca focul
Iute ca dracul.
(ardeiul iute)
A lăsat-o Dumnezeu
Ca s-o bei şi tu şi eu.
(apa)
Oglinda cerului
În adăpostul pământului.
(apa din fântână)
N-are culoare,
N-are miros;
Dar la toţi
E de folos
(aerul)
(B)
Am doi fraţi
Cu sfori legaţi
Şi-n picioare încălţaţi.
(bocancii)
În pădure mersei,
Al treilea picior ajunsei.
(bastonul)
Ce vă trec prin mâini,
Fără de-a le fi stăpâni;
Se păstrează-n sân şi-n ladă,
Fără ei nu faceţi treabă?
(banii)
Fumul dracului,
În capul omului.
(beţia)
Sus tună,
Jos răsună,
Cetele s-adună.
(biserica)
Am o raţă
Fără viaţă,
Trece apa cât de mare,
Ba te duce şi-n spinare.
(barca)
(C)
Bucăţică de cărbune,
Cu veşmânt de lemn,
Pe hârtie lasă urme
Scriind orice semn.
(creionul)
Am un brâu vărgat
De cer spânzurat.
(curcubeul)
Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri şi pe ogor,
Prin grădini şi-n deal la vie
Stă mereu într-un picior.
(ciuperca)
Barbă are,
Popă nu-i
Coarne are
Vacă nu-i
(capra)
Am un dorobanţ
Şi e pus în lanţ
(câinele)
Roade oase,
Stă în cuşcă,
Pe duşmanii săi îi muşcă.
(câinele)
La cap pieptene
Şi la coadă secere
La grumaz coş cu grăunţe.
(cocoşul)
La cap pieptene,
La trup pepene,
La coadă secere,
La picioare răşchitoare.
(cocoşul)
Am o pasăre rotată
Stă cu coada învolburată
Şi te-aleargă în curtea toată.
(curcanul)
Ce e mic la vedere
Dar mare la încăpere?
(capul)
Care-i satul
Unde câinii nu latră,
Cocoşii nu cântă
Şi oamenii nu lucrează?
(cimitirul)
N-are minte
Dar te prinde.
(capcana)
Am o fetiţă
Sărutată de toţi pe guriţă.
(cana)
Retevei rotund
Strânge păru-n fund.
(căciula)
Încârligat şi-ntortocheat
Şi de urechi e agăţat.
(cercelul)
Bunicuţul de la ţară
Are un prieten bun
Bate cu el multe cuie,
Face gardul de la drum.
(ciocanul)
Năframă vărgată
Peste mare-aruncată.
(curcubeul)
Fetişoară
Cu rochiţa roşioară,
Când prind a te dezbrăca
N-am de ce mă bucura
Că încep a lăcrima.
(ceapa)
(D)
Cinci pitici
Cinci voinici...
Cât îi vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce vrei.
Scrii,
Joci mingea,
Împleteşti,
Palate construieşti.
(degetele)
(E)
Nu-l întrebi
Şi îţi răspunde
Cauţi în jur
Şi nu ştii unde.
(ecoul)
Îţi vorbeşte
Şi turceşte,
Şi-orice limbă nimereşte.
(ecoul)
Murgul rage
În pârloage,
Lelea-ngână
În grădină.
(ecoul)
Cine te-ngână
Şi nu te superi?
(ecoul)
(F)
Colorat e ca o floare,
Trupul fin şi mic el are,
Zboară vara pe câmpie,
Spuneţi ce-ar putea să fie.
(fluturele)
Ce pădure
E fără uscătură?
(fir de păr)
Nici afară,
Nici în cer,
Nici pe pământ.
(fereastra)
Vântul stinge
Vântul îl încinge.
(focul)
Două surioare
Foarte tăietoare.
(foarfecele)
Care floare
Parcă-i soare?
(floarea soarelui)
O mie de frăţiori,
O mie de dinţişori
Stau înfipţi câte şi-o mie
Într-un fund de farfurie.
(floarea soarelui)
Subţirel şi mititel
Joacă lumea după el.
(fluierul)
În pădure naşte,
În pădure creşte,
Vine-acasă şi horeşte.
(fluierul)
Săgeata împăratului
Sparge casa dracului.
(fulgerul)
Albă păsăruică,
Pe arac se urcă;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)
Iepurilă încălţat
Stă la margine de sat.
(fricosul)
Ce cade-n apă
Şi nu face stropi?
(frunza)
(G)
Clopoţel mititel
Cine sună lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai vântul,
Clătinându-l, legănându-l,
Dă de veste-n toată ţara
Că soseşte primăvara.
(ghiocelul)
Jupâneasa durdulie
Cu rochiţa cenuşie
Lucrată din pene lucii,
Caută pe lac papucii.
(gâsca)
Am o râşnicioară
Toată ziua râşneşte
Şi noaptea se odihneşte.
(gura)
În pădure născui,
În pădure crescui,
Acasă când m-au adus
Slujitor casei m-au pus.
(gardul)
(H)
Ciuruc-butuc
De urechi te-apuc.
(hârdăul)
(I)
Aţe creţe
Puse-n beţe.
(iţele)
(Î)
Am două surori
Legate de sfori;
Când noaptea se lasă,
Se vâră sub masă.
(încălţămintea)
La stat
Nu-i înalt,
Dar la nas
N-o să-i ajungi
Nici cu scări din cele lungi.
(îngâmfatul)
Două lemne-hodolemne
Şi la mijloc brâu de piele.
(îmblăciul)
(J)
Aur, bucăţele,
În gura sobei mele.
(jăratecul)
Durere rece
Prin inimă trece.
(junghiul)
(L)
Poare fi un şoricel
Însă are aripioare
Zboară noaptea-n chip şi fel
Purtând numele de floare.
(liliacul)
Şoricel cu aripioare
Poartă numele de floare.
(liliacul)
Ce şede în apă
Şi tot se adapă,
Omul îmbătrâneşte,
Ea nu putrezeşte.
(limba)
Am o căţea răsfăţată,
Stă la uşă agăţată.
(lacătul)
De pază la poartă
Cerceluş cu toartă
Agăţat stingher
De urechi de... fier.
(lacătul)
Primăvara înverzeşte,
Toamna-ngălbeneşte,
Şi iarna te-ncălzeşte.
(lemnul)
Buturugă uscată;
O ridici încărcată
Şi o laşi jos uşurată.
(lingura)
Ce îngheaţă vara
Mai iute decât iarna?
(laptele)
E rotundă şi bălaie
Intră noaptea în odaie.
(luna)
Nu e laie,
Nici bălaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)
Suflet ţine
Suflet n-are.
(leagănul)
(M)
Voinicel cu cornişoare
Umblă cu casa-n spinare.
(melcul)
E rotundă, colorată
Şi copiii nu-i rezistă,
Fără ea, ora de sport,
Ar fi ora cea mai tristă.
(mingea)
Ce se frânge
Şi se strânge
Şi se bagă-n buzunar?
(metrul)
Ce nu poţi cântări?
(mintea)
Am o găină pestriţă
Şi la coadă ferfeniţă.
(mătura)
E bun dobitoc
Foarte încăpăţânat
Urechi lungi,
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
(măgarul)
(N)
Am un ciocănaş de piele
Cu două găurele.
(nasul)
Eu am patru fraţi
Într-un cojoc băgaţi
(nuca)
Trece monstrul marea
Cu părul alb ca sarea.
(norul)
(O)
Am o casă văruită
Nicăieri nu-i găurită.
(oul)
Am doi fraţi,
Care nu se pot vedea.
(obrajii)
Sunt o şa,
Pe care nu călăreşte nimeni;
Sunt fereastră
Dar nu la casă.
(ochelarii)
Am un şarpe cu ciulini,
Doarme furişat în spini,
Învelit până la brâu
Şi-mi mănâncă-un stog de grâu.
(ogorul)
Cât am trăit
Pe foc m-ai fript,
Iar după ce-am murit
Pe drum m-ai azvârlit.
(oala)
(P)
Roată rotită,
De om muncită
Şi de lume înghiţită.
(pâinea)
Este un lucru
Pe care unii îl au întreg,
Alţii pe jumătate
Iar alţii deloc.
(părinţii)
Ce-i gata
Şi tot trebuie gătit?
(patul)
Am un frate
Ţese-o pânză minunată
Fără iţe, fără spată.
(păianjenul)
Ciupercă uscată
În cui agăţată.
(pălăria)
Cine are dinţi mulţi
Şi nu poate muşca?
(pieptenele)
Am aici în bătătură
O uzină cu untură,
Care umblă prin ogradă
C-un şurub în loc de coadă.
(porcul)
Care-i dobitocul
Ce păzeşte focul
Şi-şi spală cojocul?
(pisica)
Cine se naşte-nfăşat?
(porumbul)
Ce n-are suflet
Şi suflet fură?
(puşca)
Ia gândeşte-te şi spune
Cine-i mai bogat în lume?
(pământul)
Primăvara te înveseleşte,
Vara te umbreşte,
Toamna te nutreşte
Iarna te-ncălzeşte,
Poftim de ghiceşte.
(pomul)
În pădure născui,
În pădure crescui,
Acasă m-au adus,
Călcătoarea satului m-au pus.
(puntea)
Cântăreţul Domnului,
Sărăcia omului.
(popa)
(R)
Am o cutie
Ca o colivie
Şi cântă la nebunie.
(radioul)
Zboară-n sus,
Zboară-n jos,
Neagră este
De la coadă până la cioc.
(rândunica)
(S)
Cu trei ochi
În trei culori
E atent la trecători
Şi-ţi arată
Fără grai
Când să treci
Şi când să stai.
(semaforul)
În colţ de stradă
Trei ochi iscoadă.
(semaforul)
Nu-i fierbinte,
Dar usucă.
(sugativa)
Iat-o nu-i
Dacă nu-i
Nici eu n-o spui.
(scânteia)
Iarna fuge,
Vara zace.
(sania)
Când nu e zăpadă
Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară
Cu copiii zboară.
(sania)
Soarele o coace,
Mâna o rupe;
Piciorul o calcă,
Gura o bea.
(strugurele)
Albă şi suleimenită
Când urâtă, când iubită;
Vara nu vor să mă vadă,
Iarna toţi mă-nbrăţişează.
(soba)
Am o lună cu mâner,
Am furat-o de pe cer;
Străluce ca o văpaie
Şi mănâncă numai paie.
(secera)
(Ş)
Cureluşă verde
Prin iarbă se pierde.
(şopârla)
O cetate minunată
Stă cu poarta descuiată,
Dar nu poţi în ea păşi
Dacă nu ştii a citi.
Are-n ea comori potop
Oricât iau nu scade-un strop.
(ştiinţa)
(T)
E făcut de muncitori
Şi trăieşte pe ogor;
Toată ziua el munceşte,
Urlă de te-nebuneşte.
(tractorul)
Am o trăsură mare,
La vale fuge tare,
La şes înnebuneşte
La deal gâfâieşte.
(trenul)
De plic se lipeşte
Ţara ocoleşte.
(timbrul)
(Ţ)
Ce are barbă
Şi totuşi nu e bărbat?
(ţapul)
Ce arde în gură
Şi face fum ca o şură?
(ţigara)
(U)
Eu pe orişicine
Întâmpin când vine,
Când pleacă afară
Eu îl petrec iară.
(uşa)
La margine de oraş
Am un stup care-i fruntaş,
Iar albinele din el
Fac miere din oţel.
(uzina)
Şi afară şi în casă,
Ghici ce e?
(uşa)
Ce stă în umezeală
Şi nu se udă?
(uleiul)
Fug de tine
Şi tu musai după mine.
(umbra)
Ineluş rupt
Scoate peştii de pe fund.
(undiţa)
(V)
Ce zboară pe sus
Şi nu-l vezi?
(vântul)
Urlu şi mă învârtesc
Pe drumeţi îi îngrozesc.
(viscolul)
Ce se leagă cu gura
Şi nu se dezleagă cu mâna?
(vorba)
Patru merg,
Patru stau
Şi vamă dau.
(vaca)
O sportivă cu renume
Umblă-n pomi după alune.
(veveriţa)
Pana cocostârcului
Bate faţa târgului.
(varul pe pereţi)
Pană-mpănată,
Pe apă lăsată,
De vânturi mânată,
Suflet n-are, suflet duce,
De pământ nu se atinge.
(vaporul)
(W)
Luminează necontenit
Dacă nu este oprit.
(wolframul)
(Y)
(Z)
Am un prieten priceput
De toată lumea ştiut;
Îmi dă sfaturi şi îmi spune
Tot ce se petrece-n lume
(ziarul)
Albă ca creta
Moale ca lâna
Uşoară ca pana
Piere ca spuma.
(zăpada)
Toamna
Au plecat spre tari cu soare
Pasarile calatoare,
Caci la noi e frig si ploua,
Vintul bate cu putere
Frunzele-au cazut si eie.
I n camara adunate
Stau la sfat fructele coapte.
Nu este greu de ghicit
Ce anotimp a sosit?
Morcovul
Tarus galben ascutit
In pamint sade infipt,
Cine este?
L-ati ghicit?
Conopida
Miezul e floare spumoasa,
Iar in jur frunze de varza!
Cartofii
Deasupra iarba se-ncurca
Si sub ea oua de curca!
Merele
Mingisoare aurii,
Galbene sau singerii,
Hai sa le ghiciti copii!
Strugurele
Ciucur verde sau roscat
Pe arac sta agatat,
Cine este? l-ati aflat?
Perele
Mere mari cu biberon
Au crescut la noi in pom!
Nuca
Patru frati intr-o camasa imbracati.
Pomul
Iarna te incalzeste,
Vara te umbreste,
Poftim de ghiceste!
Morcovul
Poezii si Ghicitori
Ghicitori cu flori, fructe si plante
Pufulet
Pufulet e un pisoi
Cu mustati albe si moi
Ziua toata el se joaca
Cu un nod de la cravata