GHICITORI CU ANIMALE

Casa mare-si duce-n spate,

Pe talpici adevarate,
Iar pe unde trece lasa
Fir de-argint si de matase.
(melcul)
Coada ei este stufoasa
Dar de gaini nu se lasa.
(vulpea)
Vine mosul pe carare,
Cu cojocul in spinare.
(ursul)
Din gradina lui Mihai,
De sub tufe de urzici
A iesit un ghem de scai
Ca sa caute furnici.
Ce sa fie oare, ghici?
(ariciul)
Are-o coada infoiata,
Hoata este si sireata;
Dar e vai de coada ei,
Cand da peste Grivei.
(vulpea)
Corabie plutitoare
Pe nisipuri, calatoare!
(camila)
Din flori plicuri de dulceata
Strange de cu dimineata.
(albina)

Colorat e ca o floare,
Trupul fin si mic el are,
Zboara vara pe campie,
Spuneti ce-ar putea sa fie.
(fluturele)
Mica, dar voinica,
In spate ridica
Sacul cu povara,
Sa-l duca la moara.
(furnica)
Are gatul foarte-nalt
Si picioarele cam lungi
Daca vrei sa-i dai o floare
E cam greu la ea s-ajungi.
(girafa)
Care-i dobitocul
Ce pazeste focul
Si-si spala cojocul?
(pisica)
Cred ca macu-i place tare
Zilnic cere-n gura mare
Dupa atata mac-mac-mac
Pleaca sa inoate-n lac.
(rata)
Zboara-n sus,
Zboara-n jos,
Neagra este
De la coada pana la cioc.
(randunica)
De pe coada l-ai calcat
Se descolaceste indata
Si venin ai capatat.
(sarpele)
Curelusa verde
Prin iarba se pierde.
(soparla)

Ce are barba
Si totusi nu e barbat?
(tapul)

Are zeci de ace groase

Dar nu tese nici nu coase.
(ariciul)

Rontaie nuci si alune

Sare gratioasa
Coada-i e stufoasa
De-o ghicesti, indata spune!
(veverita)

Animal cu chip de om
Topaie din pom in pom!
(maimuta)

Cine poate sa-l ajunga

Pe acest alergator,
Care-si poarta puii-n punga ?
Il ghiciti foarte usor!
(cangurul)
Urias cu nasul mare
Poarta oameni pe spinare!
(elefantul)
Animal cu trup tarcat
Si cu git nemasurat!
(girafa)
O sopirla de cinci coti,
Hai, ghiceste-o daca poti
(crocodilul)
Are-un ac micut si fin,
Zboara lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)
Parca-i un curcan golas
Si fricos si urias!
(stutul)

Atunci cand sunt in ograda

Ga, ga, ga se iau la sfada
Iar cand sunt pe langa lac
Baie intruna fac.
(gastele)
Jupaneasa durdulie
Cu rochita cenusie
Lucrata din pene lucii,
Cauta pe lac papucii.
(gasca)
Vine fuga pe carare
Culegand la pietrisoare.
(gaina)
Cine canta toata vara
Prin fanete cu ghitara?
(greierele)
La deal repede si fara ocol,
Iar la vale rostogol.
(iepurele)
Urecheat cu haine sure
Sta pe camp si in padure.
(iepurele)
Poare fi un soricel
Insa are aripioare
Zboara noaptea-n chip si fel
Purtand numele de floare.
(liliacul)
Sunt mititel si dracusor
Si ma hranesc cu sange de om.
(tantarul)

Are dansul si picioare

Dar e-obisnuit sa zboare;
Tin, tin, tin si piscatura...
Cine-i obraznicatura?
(tantarul)
Vara umblu dupa miere,
Iarna dorm sa prind putere.
(ursul)
In cojoc intors pe dos
Mormaind morocanos,
Umbla pustnic prin padure
Dupa miere, dupa mure.
(ursul)
E lanos si sta la stana
Si pe oi el le aduna
(cainele)
Nu-i pisica, nici motan
E vargat si roscovan!
(tigrul)
Nu e cal, dar are coama
Si-i puternic fara seama,
Il ghicesti usor, cand vrei,
Ca e scris pe banii mei!
(leul)
La cap limba cu miere,
La coada limba cu venin.
(albina)
Animal cu capu-n jos
Si este foarte tepos
De vrei sa-l ridici de jos
(ariciul)
Este un prieten bun,
El ma duce unde-i spun
Cu capastru si cu sa

Iarna-mi plimba sania.

(calul)
oade oase,
Sta in cusca,
Pe dusmanii sai ii musca.
(cainele)
Am o casa varuita
Nicaieri nu-i gaurita.
(oul)
Arunci sus, ii alb
Pica jos, ii galben.
(oul)
Am o pasarica-n sac,
Sotie de pitpalac!
(prepelita)
Cocolos pe sub masuta
Isi ia coada in labuta
Si istet precum e el
Il prinde pe soricel.
(pisoiul)
Are blana matasoasa,
La caldura toarce-n casa;
La labute-are gherute
Stau ascunse in pernute.
(pisica)
Am un frate
Tese-o panza minunata
Fara ite, fara spata.
(paianjenul)
Am aici in batatura
O uzina cu untura,
Care umbla prin ograda
C-un surub in loc de coada.
(porcul)

Iarna-si vara nasu-n blana

Si din unghii isi sug hrana
Iar vara, sus pe munti,
Zmeura culeg desculti.
(ursii)
Cumetrita cea sireata
Vine-adesea prin vecini
Si-amatoare se arata
De a cumpara gaini.
(vulpea)
Roscovana cea isteata
Umbla pe la cotineata.
(vulpea)
Cat e vara - cucurigu!
Cucurigu - cand da frigu!
Cine-i frate dumnealui?
Cum il cheama?
Poti sa-mi spui?
(cocosul)
In aer ramurile-si are
Acest trofeu de vanatoare.
(cerbul)
Am trup, dar n-am corp;
Am gat, dar n-am cap;
Am maneci, dar n-am maini.
(camasa)
Mandru, inalt si frumos,
La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
Si te poarta in spinare.
(calul)
Barba are,
Popa nu-i
Coarne are
Vaca nu-i
(capra)

Am un dorobant
Si e pus in lant
(cainele)
Animalele din casa
Umbla pe sub masa
Cand se intanlesc
Rau se ciondanesc
(cainele si pisica)
La cap pieptene
Si la coada secere
La grumaz cos cu graunte.
(cocosul)
Am o pasare rotata
Sta cu coada involburata
Si te-alearga in curtea toata.
(curcanul)
Cine umbla mult prin lume
Si tot se striga pe lume?
(cucul)
Catre soare se avanta
Dimineata-n zori si canta.
(ciocarlia)
Soricel cu aripioare
Poarta numele de floare.
(liliacul)
Voinicel cu cornisoare
Umbla cu casa-n spinare.
(melcul)
E bun dobitoc
Foarte incapatanat
Urechi lungi,
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
(magarul)

Cine sade in cuibar

Ca un cocolos de var?
(oul)
Ea este buna la toate,
Ne da carne, ne da lapte,
Iar vitei mititei
Se numesc copiii ei.
(vaca)
Are-o coada infoiata,
Hoata este si sireata
Dar e vai de coada ei
Cand da peste ea grivei.
(vulpea)
O sportiva cu renume
Umbla-n pomi dupa alune.
(veverita)
Tus ghidus, coada roscata
Peste cetini aruncata.
(veverita)

GHICITORI CU PLANTE
Rosu ca focul
Iute ca dracul.
(ardeiul iute)

Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
n paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie
Sta mereu ntr-un picior.
(ciuperca)
Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
(bradul)
Dupa ploaie, la plimbare,
Cu umbrele mici... de soare!
(ciupercile)
FetiSoara
Cu rochita rosioara,
Cand prind a te dezbraca
N-am de ce ma bucura
Ca ncep a lacrima.
(ceapa)
n gradina lui Pandele
E un pom plin cu margele,
La culoare-s rosii toate
Cu codite-mperecheate.
(cireSele)
Chiar de-si trece vara toata
Sub al sau cojoc tepos,
Toamna cand l-arunca jos,
Minunat e de bronzata.
(castana)
Cine se-ngrasa legat?
(dovleacul)

Ce buruiana cand o atingi

ti face numai basici?
(urzica)
Ce traieste dupa moarte
Si-altul vrea ca s-o tot poarte?
(floarea)
Care floare
Parca-i soare?
(floarea soarelui)
O mie de fratiori,
O mie de dintisori
Stau nfipti cate si-o mie
ntr-un fund de farfurie.
(floarea soarelui)
Alba pasaruica,
Pe arac se urca;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)
Ce cade-n apa
Si nu face stropi?
(frunza)
Clopotel mititel
Cine suna lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai vantul,
Clatinandu-l, leganandu-l,
Da de veste-n toata tara
Ca soseste primavara.
(ghiocelul)
Voinicul cu haina alba
Iese primul din zapada.
(ghiocelul)
Printre multi stejari e unul
Gros si multisecular,
l iubim precum strabunii
Si-l numim cu drag....
(gorunul)

Dupa deal, dintr-un tezaur

Au tasnit sageti de aur.
(graul)
Am camasi nenumarate
Le port pe toate mbracate.
(varza)
Ce-i mandru la sat
Si bun la mancat?
(graul)
De aici si pana la munte
Numai paturi asternute.
(holdele)
Cupe albe sangerii,
Stau pe lujere nfipte,
Parc-ar fi niste faclii!
Hei, ghiceste-le, de sti!
(lalelele)
Patru frati ngemanati
Intr-un cojoc mbracati.
(miezul de nuca)
Sade mosul n camara
Cu mustatile afara.
(morcovul)
nalt cat casa,
Verde ca matasa,
Dulce ca mierea
Amar ca fierea.
(nucul)
Eu am patru frati
ntr-un cojoc bagati
(nuca)
Ce-i din lumea mare-adus
Si la mare masa pus?
(piperul)

Cine se naste-nfasat?
(porumbul)
Sta burtosul pe campie
Nasturei n el o mie.
(porumbul)
Toamna te nutreste
Iarna te-ncalzeste,
Poftim de ghiceste.
(pomul)
Zeci de umbrelute mici,
S-au unit sa fac-o floare,
Dar trecu vantul pe-aici
Si le risipi n zare.
(papadia)
Ascuns n camasa verde,
Miezul de foc nu se vede.
Cand mananci o feliuta,
Parca sufli-n muzicuta.
(pepenele)
Face fructele negre
Gheare are,
Verde este,
Si-n padure el traieste.
(rugul)
Trupu-i este teava-nalta,
Creste numai unde-i balta;
Iar n varf are un spic
Ca o coada de pistic!
(stuful)
Soarele o coace,
Mana o rupe;
Piciorul o calca,
Gura o bea.
(strugurele)
Ce-i rosu, mar nu-i;
Creste-n pamant, ceapa nu-i?
(sfecla)

Cu camasa foi si cline,

Camarile toate pline,
Toamna sunt de recoltat
Si hambarele de ocupat.
(Stiuletele

GHICITORI CU OBIECTE
Urechi are, dar n-aude,
E micut si tot impunge.
(acul)
Nu-i baiat ca sa nu-l stie.
Faurit e din hartie,
Vant puternic vrea si sfoara
Si-atunci zbarnaie si zboara.
(zmeul)
Tortul, untul, fripturica
Le-a varat in el mamica,
Pare un dulap vopsit,
Inauntru-i ger cumplit.
(frigiderul)
Ce dihanie ciudata,
Cu gat lung si gura mare,
A-nghitit, asa, deodata,
Tot ce-i pulbere-n covoare?
(aspiratorul)
Pe batrani ii sprijinesc,
Pe calatori intovarasesc,
Pe cei rai ii pedepsesc.
(bastonul)
Zi si noapte,
Stau de paza;
N-am picioare
Si tot umblu;
N-am nici mana
Si tot bat.
(ceasul)

Sub padure gramadita

Sade lumea invelita
Ziua de soare fugita,
Noaptea de luna pitita.
(casa)
Chip de om, dar minte n-are
Nici nu cere de mancare.
E indragita de copii
Ca le-aduce bucurii.
Oare ce e?
(papusa)
Mic, mititel
Ingradeste frumusel.
(acul)
De ziua ta tu il primesti.
Oare ce o fi el?
(cadoul)
Mititelu-ntr-o ureche
Face noua haina veche.
(acul)
Iarna te incalzeste,
Vara te umbreste,
Poftim de ghiceste!
(pomul)
Patru frati intr-o camasa imbracati.
(nuca)
Mama sau bunica-l face,
Il framanta si il coace.
Cu stafide, nuci sau mac.
Ati ghicit! E...
(cozonacul)
Cine are o singura ureche
Dar nici cu aceea nu aude?
(acul)
Sunt rotunda sau patrata
Ascut creionul indata.
(ascutitoarea)

Petale de flori micute,

Asezate-n cutiute,
Sa putem picta cu ele
Oameni, case, floricele.
(acoarele)
Sus pe coama muntilor,
Muntilor, caruntilor,
Sta voinicul cel tepos
Vesnic verde si frumos.
(bradul)
Intr-o scorbura uscata
Sade o catea turbata.
(sabia)
Iarna fuge,
Vara zace.
(sania)
Cand nu e zapada
Doarme in ograda,
Dar cand ninge-afara
Cu copiii zboara.
(sania)
Doua lemne odobele,
Celelalte - maruntele.
(scara)
Am un prieten priceput
De toata lumea stiut;
Imi da sfaturi si imi spune
Tot ce se petrece-n lume
(ziarul)
Nu-i pasare si totusi zboara
Daca-l tii bine de sfoara.
(zmeul)
Am o rata
Fara viata,
Trece apa cat de mare,
Ba te duce si-n spinare.
(barca)

Slabanoaga fanu-l frange,

Iar coltata-n urma-l strange!
(coasa si grebla)
N-are maini si totusi bate,
Bate-ntruna zi si noapte.
Sade oriunde l-ai pune
De-l privesti timpul iti spune.
(ceasul)
Bucatica de carbune,
Cu vesmant de lemn,
Pe hartie lasa urme
Scriind orice semn.
(creionul)
Nu sunt carte, dar am foi
Pregatite pentru voi
Cu linii sau patratele
Sa puteti scrie pe ele.
(caietul)
Scurta, groasa, un-te duci?
Ars in fund, ce-ai sa ma-ntrebi?
Unde eu ma duc,
Tot tie-ti aduc.
(ceaunul si cofa)
Are foi si nu e pom,
Iti vorbeste ca un om
Si cu cat o indragesti
Tot mai mult o folosesti.
(cartea)
Ticaie la capul tau
Si te trezeste mereu
(ceasul)
Are foi si scoarta
Dar nu e copac,
Cine-o intelege
Minte are-n cap.
(cartea)
Din pamant ma nasc,
In apa mor,
In aer ma vestejesc,

Si la foc ma vestejesc.
(caramida)
Am o fetita
Sarutata de toti pe gurita.
(cana)

Am o luna cu maner,
Am furat-o de pe cer;
Straluce ca o vapaie
Si mananca numai paie.
(secera)

Retevei rotund
Strange paru-n fund.
(caciula)

Ce-i mai inalt decat calul

Si mai mic decat porcul?
(saua)

Incarligat si-ntortocheat
Si de urechi e agatat.
(cercelul)

E facut de muncitori
Si traieste pe ogor;
Toata ziua el munceste,
Urla de te-nebuneste.
(tractorul)

Am o frunza care te omoara.

(cutitul)
Bunicutul de la tara
Are un prieten bun
Bate cu el multe cuie,
Face gardul de la drum.
(ciocanul)
Cine bate si nu e batut?
(ceasornicul)
Cine zi si noapte tutun fumeaza
Si nu se mai satura?
(cosul)
Sade mosul sub uluc
Si fumeaza din ciubuc;
Apoi, dupa ce-a fumat,
Il hranesc cu aluat.
(cuptorul)
Mosnegut cu pielea goala
Tine vinul de navala.
(dopul)
Alba si suleimenita
Cand urata, cand iubita;
Vara nu vor sa ma vada,
Iarna toti ma-nbratiseaza.
(soba)

Toata ziua: cica - cioca;

Vine seara boca - boca.
(toporul)
Am o trasura mare,
La vale fuge tare,
La ses innebuneste
La deal gafaieste.
(trenul)

Doi caini gatuiti

Peste poarta azvarliti.
(desagii)
Are dinti multi si mititei
Si nu sufera niciodata de ei.
(fierastraul)
Nici afara,
Nici in cer,
Nici pe pamant.
(fereastra)
Iese mosul din coliba
Cu nasul plin de mamaliga.
(facaletul)

Doua surioare
Foarte taietoare.
(foarfecele)

Am o catea rasfatata,
Sta la usa agatata.
(lacatul)

Subtirel si mititel
Joaca lumea dupa el.
(fluierul)

De paza la poarta
Cercelus cu toarta
Agatat stingher
De urechi de... fier.
(lacatul)

In padure naste,
In padure creste,
Vine-acasa si horeste.
(fluierul)
Lumina prin ce trece
Si nu se opreste?
(geamul)
In padure nascui,
In padure crescui,
Acasa cand m-au adus
Slujitor casei m-au pus.
(gardul)
Ciuruc-butuc
De urechi te-apuc.
(hardaul)
Este groasa sau subtire
De o imbraci ea cald iti tine.
(haina)
Ate crete
Puse-n bete.
(itele)
Am doua surori
Legate de sfori;
Cand noaptea se lasa,
Se vara sub masa.
(incaltamintea)
Baba grea, ingreunata,
Sade de cui agatata
Si lumina casa toata.
(lampa)

Primavara inverzeste,
Toamna-ngalbeneste,
Si iarna te-ncalzeste.
(lemnul)
Buturuga uscata;
O ridici incarcata
Si o lasi jos usurata.
(lingura)
Suflet tine
Suflet n-are.
(leaganul)
Am o mana fara oase,
Cand se rupe, o poti coase!
(manusa)
Nu vorbesc si nu sunt viata
Dar fac zgomot de te-ngheata,
Stau de paza la hotara
Vars prin gura foc si para.
(tunul)
De plic se lipeste
Tara ocoleste.
(timbrul)
Ce arde in gura
Si face fum ca o sura?
(tigara)

Carligel legat cu sfoara

Prinde pesti si-i scoate-afara!
(undita)
Eu pe orisicine
Intampin cand vine,
Cand pleaca afara
Eu il petrec iara.
( usa )

Ce umbla viata toata

Si drumul nu-l trece niciodata?
(moara)
Ce are forma unei maini
Si tot nu-i mana?
(manusa)

Forma de ciuperca are

Si de ploaie ne apara.
(umbrela)

Din pamant ma nascui

In lume traii
Si cand murii
In gunoi ma pomenii.
(oala de lut)

Zece-o bat sa intre-n plasa

Unu-o prinde si n-o lasa.
(mingea de fotbal)

N-are limba si nici gura,

Si arata orice faptura.
(oglinda)

E rotunda, colorata
Si copiii nu-i rezista,
Fara ea, ora de sport,
Ar fi ora cea mai trista.
(mingea)

Cat am trait
Pe foc m-ai fript,
Iar dupa ce-am murit
Pe drum m-ai azvarlit.
(oala)

Multi sportivi o indragesc;

De ce oare o lovesc?
(mingea)

Ce-i gata
Si tot trebuie gatit?
(patul)

Ce se frange
Si se strange
Si se baga-n buzunar?
(metrul)

Ciuperca uscata
In cui agatata.
(palaria)

Patru picioare are,

Dar sa le miste
Nu e in stare.
(masa)
Am o gaina pestrita
Si la coada ferfenita.
(matura)
Ce e mai dulce si mai dulce
Si prin bazait se-aduce?
(mierea)

Cine are dinti multi

Si nu poate musca?
(pieptenele)
Ce fiara cu limba rama
Si cu spatele darama?
(plugul)
Ce n-are suflet
Si suflet fura?
(pusca)
Peste ape, prins in scoabe,

Sade mosu-n patru labe ,

Si cum sta asa plecat
Eu trec apa pe uscat.
(podul)

Scoate pestii de pe fund.

(undita)

Cine are pene

Si nu zboara?
(perna)

GHICITORI ANATOMICE

Nici in casa nici afara

Talpa mea e drum de tara.
(pragul)
In padure nascui,
In padure crescui,
Acasa m-au adus,
Calcatoarea satului m-au pus.
(puntea)
Am o cutie
Ca o colivie
Si canta la nebunie.
(radioul)
Am picioare dar nu merg,
Oboseala o-nteleg.
(scaunul)
Nu-i fierbinte,
Dar usuca.
(sugativa)
Tin cerneala-n rezervor
Ca sa poti scrie usor.
(stiloul)
Mananca toata ziua
Si tot flamanda ramane.
(soba)
Si afara si in casa,
Ghici ce e?
( usa )
Inelus rupt

Si nici nu doresc sa aiba;

Barbatii o tin ca o podoaba,
Iar cand o au
Incearca sa se curate de ea.
(barba)
Peste tot gasesti in lume
Cinci frati cu acelasi nume.
(degetele)
El e sus, are si ochi
Nas si gura del deochi.
(capul)
Cinci pitici
Cinci voinici...
Cat ii vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce vrei.
Scrii,
Joci mingea,
Impletesti,
Palate construiesti.
(degetele)
Am o rasnicioara
Toata ziua rasneste
Si noaptea se odihneste.
(gura)
Ce fuge mai repede decat toate?
(gandul)
Bate fara incetare,
Incepand de la nascare;
Iar cand ceasul a sosit,
Atunci si ea a tacut.
(inima)

Durere rece
Prin inima trece.
(junghiul)

GHICITORI DIVERSE

Ce apa este in lume

Fara nisip?
(lacrima)

A lasat-o Dumnezeu

Ce sede in apa
Si tot se adapa,
Omul imbatraneste,
Ea nu putrezeste.
(limba)
Nu e laie,
Nici balaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)
Furculita cu cinci dinti
Capatata din parinti.
(mana)
Ce nu poti cantari?
(mintea)
Am un ciocanas de piele
Cu doua gaurele.
(nasul)
Am doua ape-aprinse,
Sub doua paturi intinse.
Ghici ce sunt?
(ochii)
Am doi frati,
Care nu se pot vedea.
(obrajii)
Am doua surori gemene
Ce dorm in picioare.
(sprancenele)

Ca s-o bei si tu si eu.

(apa)
Oglinda cerului
n adapostul pamantului.
(apa din fantana)

Floare si soare,
Ploaie si ninsoare
Se laie pe rand
Zile, nopti furand...
(anotimpurile)
Omul strange cat traieste
Si la ea el se gandeste
Pentru ea el patimeste
(averea)
N-are culoare,
N-are miros;
Dar la toti
E de folos
(aerul)
Am doi frati
Cu sfori legati
Si-n picioare ncaltati.
(bocancii)
n padure mersei,
Al treilea picior ajunsei.
(bastonul)
Ce va trec prin maini,
Fara de-a le fi stapani;
Se pastreaza-n san si-n lada,

Fara ei nu faceti treaba?

(banii)
Fumul dracului,
n capul omului.
(betia)
Iat-o nu-i
Daca nu-i
Nici eu n-o spui.
(scanteia)
Cuie mici cu maciulie
Stralucesc pe cer o mie,
Dar cand iese soarele
Fug de-si rup picioarele.
(stelele)
O cetate minunata
Sta cu poarta descuiata,
Dar nu poti n ea pasi
Daca nu stii a citi.
Are-n ea comori potop
Oricat iau nu scade-un strop.
(Stiinta)
Urla lupul la hotara
Si s-aude-n alta tara.
(tunetul)
Ce trece pe dinaintea ochilor
Si nu-l poti vedea?
(timpul)
La margine de oras
Am un stup care-i fruntas,
Iar albinele din el
Fac miere din otel.
(uzina)
Ce merge pe apa si nu se uda?
(umbra)
Ce sta n umezeala
Si nu se uda?
(uleiul)

Fug de tine
Si tu musai dupa mine.
(umbra)
Trei surori, poti sa zici,
Una mare doua mici
Vin n fiecare an
Si pun lacat la ghiozdan.
(vacantele)
Poti sa-l faci ca-i sanatos
Chiar de stai cu capu-n jos
E un sport mai de folos.
(yoga)

Drept, nalt si subtirel

Cu vesmant de lemn pe el,
Are varful de carbune
Pe hartie multe spune.
(creionul)
Ce trece prin sat
Si cainii nu bat?
(ceata)
E o gradina mandra, semanata
Cu poezii, cu glume si povesti,
Dar nu se lasa lesne vizitata
Decat cand stii, copile, sa citesti.
(cartea)
Am un brau vargat
De cer spanzurat.
(curcubeul)
La cap pieptene,
La trup pepene,
La coada secere,
La picioare raschitoare.
(cocosul)
Nu-l ntrebi
Si ti raspunde

Cauti n jur
Si nu Stii unde.
(ecoul)

Cand sa treci
Si cand sa stai.
(semaforul)

Ce e mic la vedere
Dar mare la ncapere?
(capul)

n colt de strada
Trei ochi iscoada.
(semaforul)

Care cer n-are stele?

(cerul gurii)

Campul alb, oile negre

Cin-le vede nu le crede,
Cin-le paste le cunoaste.
(scrisul)

N-are minte
Dar te prinde.
(capcana)
Cine le face pe toate cu masura?
(croitorul)
Dis de dimineata-n zori
Varsa lacrimi peste flori
Soarele s-a ridicat
Si pe loc el le-a uscat.
(roua)
Cine poate manca fierul
Fara sa-si rupa dintii?
(rugina)
Cand apare el pe cer,
Stelele s-ascund si pier!
(soarele)
Ciucur verde sau roscat
Pe arac sta agatat,
Cine este? L-ati aflat?
(stugurele)
Cin` se urca pe catarg
Ca sa fluture n larg?
(steagul)
Cu trei ochi
n trei culori
E atent la trecatori
Si-ti arata
Fara grai

Cine are urechi

Si nu aude?
(surdul)
Alba ca creta
Moale ca lana
Usoara ca pana
Piere ca spuma.
(zapada)
Moale, alba si pufoasa
Pentru camp e haina groasa.
(zapada)
Naframa vargata
Peste mare-aruncata.
(curcubeul)
ti vorbeste
Si turceste,
Si-orice limba nimereste.
(ecoul)
Cine te-ngana
Si nu te superi?
(ecoul)
S-a facut de cand e lumea
Si va fi cat va fi lumea.
(drumul)
Murgul rage
n parloage,

Lelea-ngana
n gradina.
(ecoul)
Lungul urca si coboara
n scranciob i-o fetiscana!
(fantana cu cumpana)

Vantul stinge
Vantul l ncinge.
(focul)
Ce trece prin pod
Si nu hodorogeste?
(fumul)

Strugure nu-s, nici piatra nu-s,

nsa cad din nori, de sus;
Florile eu nimicesc
La caldura ma topesc.
(grindina)
Un balaur
Solzi de aur,
Sta n munte priponit,
Apa band necontenit.
(hidrocentrala)
Cine vine cu stelute
Albe-n frunte
Dinspre munte?
(iarna)

Sageata mparatului
Sparge casa dracului.
(fulgerul)

A venit baba din munti

Peste rauri facand punti
Si a prins spunand povesti
Flori de gheata la feresti.
(iarna)

Parc-ar fi niste petale,

Ori stelute ce danseaza
Norii le presara iarna
Si pe gene ti le asaza.
(fulgii de nea)

Mic si bun de gura

Sa-l opresti nu poti;
Nu-l adapa nimeni
I-adapa pe toti.
(izvorul)

Iepurila ncaltat
Sta la margine de sat.
(fricosul)

Ce este bun la privit

Si lesne la ametit?
(vinul)

Nu e soarec nici orbete,

Roade pete pe caiete.
Ar fi bine si frumos
Sa nu-i dam nimic de ros.
(guma)

Pana cocostarcului
Bate fata targului.
(varul pe pereti)

De-ai gresit, ia seama bine,

Foloseste-ma pe mine!
Foaia alba va ramane
Ai grija sa scrii mai bine.
(guma)

Pana-mpanata,
Pe apa lasata,
De vanturi manata,
Suflet n-are, suflet duce,
De pamant nu se atinge.
(vaporul)
La stat
Nu-i nalt,

Dar la nas
N-o sa-i ajungi
Nici cu scari din cele lungi.
(ngamfatul)

Zece sarme ordonate

Cu cate zece bile colorate.
Fiecare copil stie
Ca asta nu-i jucarie!
(numaratoarea)

Harachiri si facea
Daca lupta el pierdea.
(japonezul)

Ce e mai amar si mai amar?

(necazul)

Aur, bucatele,
n gura sobei mele.
(jaratecul)

Trece monstrul marea

Cu parul alb ca sarea.
(norul)

Ce ngheata vara
Mai iute decat iarna?
(laptele)

Pe sub razele de soare

Zboara peste camp o floare.
(norul)

Ochii casei mele

Oglinda de stele.
(luna)

De la mare pan la munte

Picura stele marunte.
(ninsoarea)

Cine stie o craiasa

Toata noaptea luminoasa
ntre stele locuieste
Oare cum se mai numeste?
(luna)

Ce trece prin sat

Si canii nu bat?
(negura)

E rotunda si balaie
Intra noaptea n odaie.
(luna)
Un frunzis ntre valcele
Cu treizeci de ramurele.
(luna anului)
Doisprezece frati alearga,
Anul cat este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreaga,
Niciodata nu se-ajung.
(lunile anului)
Ce e mare si mai mare
Si de nimeni teama n-are?
(legea)

Sunt o sa,
Pe care nu calareste nimeni;
Sunt fereastra
Dar nu la casa.
(ochelarii)
Roata rotita,
De om muncita
Si de lume nghitita.
(painea)
Este un lucru
Pe care unii l au ntreg,
Altii pe jumatate
Iar altii deloc.
(parintii)
Ia gandeste-te si spune
Cine-i mai bogat n lume?
(pamantul)

Ce zboara pe sus
Si nu-l vezi?
(vantul)
Urlu si ma nvartesc
Pe drumeti i ngrozesc.
(viscolul)
Ce se leaga cu gura
Si nu se dezleaga cu mana?
(vorba)
Lumineaza necontenit
Daca nu este oprit.
(wolframul)