brbilld dcsprc soalta valahilor din Scaunul Scbcsului,se poatc airIIlla ca accasta,in tilnp.

s
a dcradati daca
paniin 1330,la venirca angcvinilor pc scaunul rcgal al Ungarici,valahii,bcnciciau dc tratament cgalcu al ugurilor

i sasilor in fala lCg

,duptt acest tilnp s
a conditiOnat apartcnenla la un,tatllt social superior,dc practicarea rcligiei
oicialc[in aCeltimp cra catolic
].Drcpturmare mai multc imilii denObiliromaniDuzi,comi
i ori cnezi locali]vOr
facc accst pas,maito!i uitandu
si de
a lugtlltinlpului ascendcntanatiOnal
2

a a fosti cazulI Iuniazilo carc au dat

Ungariei pc ccl mai mtte rege a1lor,dc dupa stefrallccl S nt.
Dacttloan de Huncdoara apcrsccutatclcrul ortodox omanesc,dtt sipetttan valahi[dcsi O partc insemnat
a armatei sale o forlnau acestia]i duptt flecare blic maiimpoiant mpotriva turcilo obinuia stt ridicc cate o
bisec
,dar ni
i una din accste biserici nu a fostl bencflciul
romanilo
Nici iul s
,Matei
lllllS rege al Ungariei[1458
1490]nll a awutdc Valahi o atitudinc mai favorabitt a
continuat p gonirea lttanilor si a clcrului rom
,roStind la
adresa acestora,infamele cuvintc:,,olahi ncc ad libertatcm
vocati,ncc ad libertatcm nati''.Toatc aceste problcme car
apttsau pc spatcle r6milot au ttcut ca actul dc uni4iC a
biscricilor ortodoxc si catolicc din Transilvania, din anul
1700, lc insue accstor n stuili,ulll dram dc spcrant
,
acela ca vor sca de iObttgia secul

i ctt vor avca din ou

drepturi socialc cgale cu alc ungurilor si sasilo Dar culn
accstc dezideratc ptteau de la o zi la alta,tot rnai lndepartatc,
mu 10CuitOri din satcle tributarc Sebesului,se Or mtoarce

:l#!W111;:

autorit4i10r guvemamcntale c
,1
anii din juml oraului lsi
alcgjuzii d

capul 10 ctt au prea mulli pOpi,ctt Lc come

l:

WF

1 ln satele romancsti din ur9 apar tulburtti cauzatc fle de

factori ctnici

i rcligioi, fic din cauze sociale. A a sa

intamplat h 1744 i1759 cttld cttlugttii ViSarion si apoi,
SofronievorinstigapopulttiamttOtr aunirii religioasc;asa sa mtamplat h 1787,cttdHoria,Clocai Cri,an,au
dicat simca valah la lupta mpotr a ttlli10r ncmcsimii maghiare,mi,ctti carc de i anihilate dc ttmata
ilmpcrialtt habsburgic
,vor l
sa pcntru mult timp rani
dcschise in suetclc mturOr combatanti10 Aa de
dep2c sc ttunsc,mctt inttun decrct guvemanflcnt,l SC
ccrca ucidcrca Fartt judccattt a cclor ce fugeau in
Muntcnia, prin pasurile
r
Sebesului, si arderea
trllpurilor accstora.O raztt de spcranl Vinc tottli din
partea guvematorului Ardcalului, Salnuel Brtlckental,
carc proclalna,drcptlll egalla pammt,la pttdure,la cas

i la crcstcrea vitelor3 al romanilor cu al sasilor[legea sc

apliCanumaiinzonclcdejurisdictiCalcsasilor].
Anul revolutii10r Europcnc,1848,aduce pentru mull
mccrc
,1
CuitOri ai Scbesullli,o noutt nas:Orasul
va constitui campul dc btttttlie dintre trupcle
rcvolulionare ungurcsti,condusc dc gencralul Bcln si
cele aliatc alc illaperialilor austrieci si rtls
sti.Au loc
chiar si lupte dc stradtt inttc cobatanli,Orasul trecttd dc
mai multc ori dintrom1 ln aa.[Mttmria acclol
cvcnimente stau in un montllnellt din piat
,inti
d
un leu in agonie,ridicat,50 de ani rnai tttziu,la poarta
cimitirului catolic din Sebes,dc pc strada Cantamlui].
Pcste toate accstea,rnai apare si holcra,carc incepe s
fac ctimc m ora
,asa c
locuitorii terorizali VOr cttta
adOSt h Satcle molltanc ale Vttii Sebesului,ori pc
inallimilc feritc din jutt multi dintre ci rcfugiindu
sc
deasupracclebreiRttcRo.
RApa Roqie, situat[ la circa3 kilometri, in nordul oraqului, este o formaliune geologicd cauzatdinurm[ cu 60
de milioane de ani de o formidabil[ alunecare de teren, in ai cdrei perefi de culoare roqie, apele au sdpat in cursul
mileniilor, forme tulbur[tor de frumoase, asem[natoare unor turle de biserici, sau piramide, inalte de cate 5 0- 1 00 de
metri. RApa Rogie, datoritd particularitSlilor florei, este totodatd qi o rezerva\ie dendrologicd, unicat. Privit[ de pe
platoul de la poalele ei, rApa trezeqte in mintea omului imagini ancestrale din vremuri uitate de timp, cdnd aceste
p[mAnturi erau terenul de vdndtoare ale teribilelor animale din indep[rtatul Jurasic. Descoperiri recente
[atdt
de la
Rap cat si din platoul dinspre sud,
numit Glod],nC COniml ptlll c
aici au trhit acei sauropozi uriai
[de tip Hatzegopthcrx]
i Cruz
dinozauri [un velociraptor, ale
carui oasc fosilizate au fost
descoperite aici, a fost nullit
datorittt dilnensiunii lui redusc,
Balaur bondoc], iar ccrtll cra
stapanit dc uriasc cnantionithe]
adevttrat balauri ai visclor ncgrc
ale omenirii Legat de acestc
dcscoperiri,o inscriptie votiVtt pe
o piatrtt din lapidariul Muzcului dc
arhcologic din 2lba lulia,gttsit n
locui nulllit Pa o5,ac010 unde raul
Scbe
sc uncstc cu
lurcsul, nu
depaltc[la 8 hn]de 10Cul acestor
dcscoperiri (}lod, trczcstC prin
textul cioplit in piatri, cateva
scmne de intrcbarc. Inscrisul
relateaz5 o lntalllplare mai apaie,
carc a motivat ridicarca accstui
altarvotiv dc laApulum.Ccicc nc o transmitsuntAur[elius]Marinus Basus etAurelius Castor,doilegionariromani
care dc paztt iind langi pOd[peSte Murcs?],all intccnit pentrtl salvarca unei ac lc[simb01ul Romciimpcrialc],
care cobora dinspre munte si era atacati de trei dragoni,iar ci au salvato dc accas
primadie:,,po[ntCm]Lydi[i]
circumstantcs videmnt nulllcn aquilac descidise[dCSCCndissc]montC Stlpra dracone[S]trcS Valida v[i]Supstrinxit
aqla[m]Hi S[upra]S[Cripti]aq la[m]dC pCriculo libcravemnt''.Dacl nu ar i fost o intamplare ttllburatoarc,
desigur ctt nu s ar i obosit,cei doi lcgionari romani stt ne o translllit
,iar pc langtt asta trcbuic stt fl fost foalte
dctcrlllinali pentrll a lasa postcrittttii alllintirea acesttli evcniincnt care i au lllarcat pc cci doi,mai alcs ctt si costlll
ridicttr accstor altarc votive,cra desttll dc pipcrat.Oare la cc fcl dc intalnirc au palticipat acei romani?Cc fcl de
anilnalc crau acei,,dragoni,,si din cc tilnpuri veneau ci?

brbind desprc soarta alahilor din S[ :S==
5
:ui.se poatc ailllla ca accasta.in tilnp.sa dcradati daca
paniin 1330,la
cnirea angc iniloI Pc sc uirigil il L nganci,valah
,bcnciciau de tratament cgalcu al ugu
lor
si sa
ilor in fhla lCg
,duptt accst tilnp s
a conditiOnat apancnenia la un,tattlt social supcrior,dc practicarca rcligici
oicialc[n aCCl till p era catolic
].Drept urmare mai multe
milii denobiliromttiDuZi,COmi i Ori cnczilocali]vOr
facc accst pas,maitoliuitandu_ idcalugultimpului ascendenianaliOnah.A a a fostsi cazlll Huniazilot carc au dat
Ungarieipc cel mai mare rcgc allo dc dupa stcfanCel sfttt.
Dacttloan de Huncdoara apcrsccutat clcrt1l ortodox
omancsc,dar iperanii Valahi[dcsi O palte insemnat
a arlllatei salc O fOrmau acestia]si d lptt flccare btttttlic mai illlpo ant lnpotriva nlci10r,obi nuia stt ridicc ctte o
biseric
,dar nici una din accste biscrici nu a fost in bencflciul
.manil.
Nici flul s
,Matei,
uns rege al Ungariei[1458
1490]nu a avutde valahi o ttitlldine mai favorabitt a
continuat prigonirea lttanilor,i a clerului romm,
stind la
adrcsa accstora,infamcle cuvinte:,,olahi ncc ad libcrtatem
vocati,nec ad libcrtatem nati''.TOatc aceste probleme car
apttsau pe spatele r6ilo au ttcut ca actul de uni4iC a
bisccilor ortodoxc si catolicc din Transilvania, din anul
1700,stt le insufle acestor nStllili,un dram de sper111
,
acela ca vor scapa dc iobttgla scculara,lc vor avea din nou
drcpturi sociale egalc cu ale ungunlori sa1lo E)ar cllm
aceste dcziderate ptteau dc la o zi la alta,tot mai mdcpartate,
mu1 10CuitO din satele tributare Sebcsului,se Vor intoarce
duptt anul 1740,la vechiul rit ortodOx,ccea ce va fl un factor
permrbatOr m 2on.h anul 1718,o
,enii din Sebe
sc plttlg
autorittti10r 31vcmamentalc c
,1
anii din Jllrul orasului

1
alcgjuzii d tt capulloL ctt auprea mulli pOpi,ctt fac come4
curachiu,c
ocottCllre
sai10r si cer ca atarc ca acestia
fle expulztti sall S fle adui la serbic.in suburbiilc Scbesului
si m satele rommesti din jur9 apar tlllburtti cauzate ic de
fa9tOri etnici si religiosi, flc din cauzc sociale. A,a s
a
intamplatn 1744

i 1759 cand cttlugttdi Visarion si apoi,

Sofronie vor instigapopulaliaimpotrivauniriireligioase; aqa s-aintamplat inllsl,cdndHoria, Cloqca gi Criqan, au
ridicat sdrdcimea valahd" la lupta impotriva impildrilor nemeqimii maghiare, miqcdri care deqi anihilate de armata
ilnperialtt habsburgic
,vor lttsa pentrtl ln
llt tilnp rttni
dcschise m su etele tuturor combatanli10r.A a dc
dcparte se ttunsc,mc ntr_un dccret guvemamcntal se
ccrea ucidcrea
judccattt a cclor cc igeau m
NIuntcnia, prin pasurilc Wr Sebesului,

i arderea
trtlpurilor accstora.O raztt de speranttt Vine totusi din
paca guvematOrtllui Ardealului, Samuel Bmckcntal,
carc proclama,drcptul egal la pttm` lt,la pttdure,la cas

i la crestcrca vitelot al romanilor cu al sa ilor[lcgCa sc

apliCanumalinzonclcdejurisdictiCalesa ilor].
Anul rcvollllillor Europene,1848,aduce pclltru mult
hccrcttii,10Cuitori ai Scbcsului,o noutt n2 aSt:oraul
va constitui campul dc btttttlie dintrc trupelc
rcvolu!ionarc unguresti,cOndusc dc gcneralul Bcln si
ccle aliatc ale ilpcrialilor austricci si ms

ti.Au loc
chiariluptc dc strad trc cobatanli,Orasul trec`d dc
mai multc ori dintromm alta.[Mttia acc10r
evenimcnte stau intr un molllllllllCnt din piat
,mli
ld
un lcu in agonie,ridicat,50 de ani lnai tarziu,la poarta
cimitirului catolic din Scbcs,de pe strada Ctttartllui].
Pcste toatc acestca,mai aparc si holera,carc inccpc s
factt victimc in ora
,a
ac locuitor tcroriztti vOr Cttuta
adOSt in satclc molltallc alc Vttii Scbcsului,ori pc
inaliimile tritc din jur,mulli dintrc ci rchgiindu
sc
deasupra cclebrei R c Ros.

I
DatoHti stattlttllui siu de ora
libcr, Scbe
ul a avut mai tot tilnpul o acti
ittlte ecllnolllici prospcri
lcseria ii sais_au organizat inctt din 1376
n19 brcsle care fllncliOnau pe baza unOr sta
ltc tlni crsal

alabile ir
cadnl acclei,,universitas SaxorLlm,,Transilvanc.Ficcarc breasltt avca in colllpOnCntali lllescriasi din tlnul sau nl
i
multe dOmcn dc activitate[dC ObiCei,inflldite]
i erau cOnduse de ctttrc doi starosti a cttror obliga,ii Si rispundei.
erau dcosebite.Calitatea califlcttr
iecarui mcmbru din breasl

i calitatcaprodusului illit crau condit

impoltan13
t in accle tilnpuri progresul ecOnomic

i cOmercial al
atori,pielari,01ari,dOgari,icrari,arllluricri,tamplah.
reau sediile 10r undc produccall bunurilc atat de lleccsare
lui,llnclc prodtlsc ale lllunc
10r crau cxpusc sprc vanzarc.
in Casa[Hala]breSIC10r.
construittt in Piata NIIare a
oraului la est dc Biscrica
Evanghelictt dupa llltt10Cul
secolului al X
_lea.Mici
unittli dc tip industrial iau
naterc Tn sccOlelc XVII si
X

III:o moartt dc hartic la

Strungari si o tumtttOric de
iersicupm in Scbc.
Cu apoltul ,)grccilor.
din Sebc
si cOmcrtul
cunoatc o dezvoltarc
infloritoarc, in poida
lllturor greutttlilo lCgate de
desclc cOnfnlntttri annate iI]
carc era implicat Sebesul si
nu numai cl.Iar acest
comerl, cum trcbuia
SuSlinut

1 de o
inflastlllcturtt adccvath nu

>
avca sansc de succes.
Asa sa intalllplat c n cctate si in imprlurimi,s
au dczvoltat locuri dc popas si hanuri,unde c
1torii si
ncgtlstorii,giseall cat de cat un ioc dc odih

,sau un loc sigur,pentru adlstarea lor si a rnaririlor10r.inca din anul

1303,Scbcsul,avea casa dc oaspcti:11l allll1 1 387 insu
ircgelc Ludovic,poposca la un han in cctate,al cttrui nume nu
sc cunoastc,dar,ccl maiselcct han va i cel cu nulllelc,,Zum Goldcncn Locwcn,,ridicatin sccOl
llal XV lca,carc va
fl si10cul prcferat,[datOritibunc10r scrvicii carc le asigura],de pOpas pcntru maitoti c
1tOrii illlpOanli cctranzitau
ll
:
l:1:il:Ilitil:lil:il

Wfi
lllI

liircgalcFnanul 1657,o solie rcgaltt suedcztttragC la acc

i si gerinani,regi Ori imparati[IoSif al 11_lea,1l Austriei.
poposestc aici fn anul 1 773
iin anul1 783].PcntJn ci Sebcsul sc dczv01tase langtt un illlpoltant nod l
tlticr cc fhcca
legtttura Transilvanici,inspre nord orifnsprc vest,cu Europa,lnctt dc tilllpuriu au apttl
llt si altc hanuri,,eztra rnu
os,,
numitc si gttdtturi,dc jur impraul
Lll CCt
!,a
CZate pe impOltantcle altcrc de comunicalic,undc ie Opreau
ll:
i
li

'
lttl

,cam in locul unde astttzi estc asczat hanul Lutch 2000,,.

ica fl cut lagttdttul(3utului, a
ezat la liziera padurii
l

ittL

postalioanelc dc pe drumul dintre Sebc

i2lba lulia,al cttmiloc de pctreccre era la fhgttdttul,,Picului"a

at cam la
itt

petrcceapclamilloculsecoluluialXIX_lcal.a devcnit sllsnerhll nrinrinnl

n ,117, 1111111 1lnoi 01llln0 1 m OnOn Ok 1
bani.in aur.d trezorcHa orasului.Autonll furtului a ptttrtlns in sala tczaunllui p
ntr o ni5a de achsirc.I=
doar.conlollll rclati lor dc attlnci alc anchctatorilor,doar o pisicttputea avca acccs.Cercctarea c
Ininalistici.bil
pasul pc loc,pana cand s_a prilnit infollllatia Ctt la Fttgttdttul Cutului,un tantt anlnca cu bani,in drcapta
i stanga.
incotturatde l utari si de damc dc colllpanic,iar acelt`h r nu era altul decat fosttll vttcat Lictt allui Bra
Lica.dc
:

rt
L

t
bl:
],
:sr:ulS
intcrogat si torturat s tttmani init bictlll Lic
,ln zadar au scotocit anchetatorii ulllila lui locuinl
din Gusu,in
zadar au ccrcctat toatc cotloanclc si ascunztttorile dc pc R
)a Rosic[pe undc pastorca Lictt vitele guscnilor],Caci
Lictt nici nu a mttrlllrisit i 1i nici banii[aurtll],nus_au g sit.Pentrtl ca totuisttscapc dcpuscttie itocmaicusc
F

:61W:':L

lWtti

r:i

1
maiputeau lntalnili cOpii sitineri,carc incitati dCmistcml acesta,s
au Cu sarg printrc canioal elc RRoii[mai
alesn grota numita Gaura Ho,lui,accesibih dinspre fomatiunea numi,Papuc],in spcranta descOperi
i
fabuloasci comori.
Adevttraml prOgrcs industrial icomcrcial,lnArdcal,c

iinTerra Scbus,sa intalttplat duptt anul 1 848.Estc

anul cand iobttgia dispare dc facto,ca attte mana de lucJu sc liberalizcaz ,iar datorittt inccpcr
excrcitttrii libcre a
mcscriilor9 1n anul 1872,breslclc se dcsflinleaZ
Totodat c loc si auxul capitalului austriac,pe langtt cel
autohton care,dublatc de nistc politici cconollnicc cicicnte si o noua refolntt adlninistrativ ,vor ducc la inccputul
dczvoltttiiprccedcnt al orasului si a1lnprlurimi101salc.Aasattntamplat,ca micile intrcprindcri,tcStttOria lui
Baumann[nflintatX in1 834]si la tttbttcttria lui Dahintcn[din1843],prin
Oi afluxuri dc capital,devin adcvttate
fabrici. Apar prilnele institlltii bancarc: in anul 1868,sc deschidc la Scbe banca ,,Muhlbachcr Spar und
Vorschussverein"cu capital gerlnan,apoi in 1871 si prilna banctt cu capital romancsc,Albina,iar in anul 1887 sc
dcschidc banca cu capital autohton,,Sebcsana''
i imcdat apoi,in 1896, o sociCtate pe actiuni ,,NIuhlbacher
Sparkassa A.G''.Acestca vorvoriza pc lango investitillc eCOnOlllice,si noul,,boo
1''edilitar carc va fl cuprins
Sebcsul,acum la srsit de secol alXIXleai inceputul secol llui alXXlea.Un hotel cu restaurant de lux
,,Unten
ald,,se ridictt in ccntrtll urbci si nu depaic de el un pasionat ctnolog
i botanist, pc numc Frantz
Bindcr[1920 1875],dup 1 5 ani dc explorttriinAfrica,prin bazinul supcrior al Nilului,se intoarcc acas ,in Sebc ,
cu o bogattt colectic ctnOgraflc

i
si va construi o lllonumentaltt clttdirc al cttrei fl
onton cste dccorat cu fl
llinoasc
frize cc vreau stt anlintcasctt pcriplul lui african. Tot acunl, congregatia evanghclictt lutheran
, sub imboldul
preotului MartinArz,dezvolttt mai vechiul cdiiciu al colcgiului gcinan[cc data din anul 1784],pentrtl ai da o nou
in
liSarc si stnlctllr
n anul 1863,iar dcviza noului lttcas,inscris
pe flontonul ci estc,,Bildung ist frciheit''
cultura estc libertatc].Trebuic stt amintim aici,ctt prima scoaltt mcniionattt m documcntelc ccttttii SCbCSului,a bst
cea din anul 1352,avandu_l ca rcctor pe ohannes,iar in 1438 estc allllintit ca sttld
nd la Sebcs,pe,,studcnttll din
Romos'',cel cc va luptalmpotra turcilot apd tumul din cetatc care Fi va purta numclc[al Studentlllui].Dc
a
lungul lntrcg cxistcnte,acCSt Sistel de illvttt2nant gcinan a hnctionat Sub tutela Pal
ohici Evanghelice C.A.
Prilncle,coli romanesti,apar datorittt discrillllinttrilor sociale si politicc,mai tarziu si inflintcaztt de Obicci pc langi
biserica ortodoxSc pare cttprilna scoalttromancasc ,a fost dcschistt de dascttlul Zacan I]fl
iln,lnallul 1582.,iar in
1779, este pomenitd o
alta funcfiondnd pe
langd biserica din
Joseni, pentru ca dupd
1886, aceste gcoli, se
vorlaiciza.
ti cc iti :ll f
Ora
:uluil adllcilld_[ [i ll
:imI
lll

cu prOpricttti balneO
ctlrativc,captattt d
srilc slatinii,din drtlllnul Dttii],10C
Casci pttdu10r si se va realnentta Para
Ccntral,cu lacul sttu si cu insula din mii10
accstuia ca

i 10c dc promenadtt sau d

,CtttrC
lllilitartt a gamizOanei Or

cnesti.

li

uzina cOnstruittt la intrarea in Parcul Arini.

Nici accst parc nu cste neglJat:VOr i trasate
alei spalioaSe,pentnl promenad
,Iancatc dO
chioscuri, flc pcntru alimentatie public
, fle
pentrureigiu,incazdeprccipit4ii
TOt aici sc
va amentta si Stadionul pcntru fOtbal al
orasului, totul, ln flnal flind un exelcnt
complexpentrudistractie,rCCrcere si sport.

3 J

y
8
:
i
:

.
insd la fel de imporlantd, a tbst costruirea. tlnalrz"'; ':-.:'*"
1912, a Spitalului ordqenesc, reahzar sub patronajul Pnctpesl-
Sofia,
fcare
va fi asasinati, impreun[ cu prinqul mo;tenrtor ai
tronului imparaliei Austro-Un gar e, F r anzFerdinand 1 a S araj er o.
in 1914]. Aqezat in mijlocul unui parc imens, strdbdtut de aiei.
flancate de bdnci, peluze cu flori gi fintini arteziene, spitalul.
numit
,,Sofia,,
dotat corespunzdtor acelor timpuri, at6t cu
personal calificat, cdt qi cu aparatur[ medicald perfotmanti, va fi
un agezdmint medical de referinld pentru locuitorii de pe o mare
razd dinjurul oraqului. Construirea spitalului era, pentru oraq
imperioasS, de-a lungul indelungatei sale istorii, acesta fiind
lipsit de un asemenea stabiliment. PAn[ la 1912, asistenla
medicalS era asigurat[ doar la nivelul unui aqa zis
,,spital"
al
calfclor nevoiasc[desChiS in,anul 1848,langtt prilllttric si dcse3
it de un singw medic]si dC un lazttet unde cra
l
intcmati cci Cu boli foarte col tagioasc[cium
,hOlcr],a
eztt la marginea orasului,in locul nllmit,,Glod''.Tilllp
indelungat doar spiteriilC asigurau o minimtt asistetta mediCal
.Prima fanlacie[spiteriC],numi ,,La ingcr"s
a
dcschis m anul 1799,pentlu ca d lp 50 dc ani stt mai apartt alta,nulllit ,,La vLlltur''si o a trcia,m191o,cu
numclc,,La lcu''Tot in anii constl
ir spitalului au apaluti prilncle cabinetc medicale individuale: unul de
oftallnologic al doctortllui Iaukschi altul dcntar,al doctortllui Krasser.
Alploarca acestlli cfo cdilitar,va fl dcp ittt dOtt m dcceniul opt al veaculli trccut,prinamcnttarca,dup
un proiect al unui concitadin,Dorill Pavel,a cxploatar
colplcxc a potcnlialului hidroencrgetic al raului scbc
.
Acest proiect,a constat m rcalizarca a pam barttC pentlu acullllllarCa apelor[la Oa
a,la T
,la C
alnai la
Pctrcsti]i a pat uzinc[la Galccag,la sugag,la Sttsciori si la Pctrcsti],lucrttri carc au ridicat cnorln potcttialul
econollllic al zonei Scbcsului iau dusila cxploziaturismuluipc leaFmmoash a Scbesului.
Regilul comunist,instalatin Roma
iain 1948,a dus la o rttsturl are a valorilor socialc.Loculindividuluiin
socictate,1 a luat colecti1,indifcrent ctt accst,,colcct
''sc refcrca la industtic,agriculttlr
,come
ori culttlr.
Libertatca individului,cca dc a gandi in lllod crcativ.libcrtatca de llliscare,libera initiativ
,libertatea de vorbirc,
toatc accstca au fostngrttditc,sau conforllllate unui sablon cottunCttlralal unci clase politicc nccaliicate

mrchap

mmmpp

1
'

[lltti
suferit multiplc transfollll
i:o politictt prost aplicat
,d(
agrare si colect izarea

at
,au dus la depopularca satelor,la suprapopulttea ora
elo
,dc multc ori cu clemclltc dc
slabtt calitate moral
,oamcni dczrttdttcintti,scOSi f04at din mcdiul lor dc via
traditiOnal i Carc supu i unei

1T

:li
l
I
:

ll
ingriioritOt iar concomitcnt,elemcnml ulnan act
ap
lmbttrmitc.Datori tuttlror accstor problcmc,sasii,odinioartt mttoritari,satl ccl pttin,dOminanti in multe din
localit ile dinjurul Sebcsului,au cmigratin mas ,in occidcnt,in locul lor iniltrandu
se Opottlistlll,,popor'',1
1igani10
Singura ctnie cuun spor demograflc uluitor ctte au accentuat nlina satclor,alttt dat ,atat de infloritoare.In
dcccniul al nouttlca,calitratea cl

unSeselaunpragmgrJOOt aa mcatevcnimentclc din Deccmbric 1989,care

promitcaureinstaurarearcgilll llui democratic,aurccl ditsperantalnrevenircalatilllpurile dcgloricacetttii.
Asti putcrca econolnictt a Sebesului,llulllit in all
112000,lnunicipiu,rczidtt din mai lnultc platforlne
industrialc ridicatc la hotarclc sale.Sunt intrcprinderi rcalizatc prin capital strttin,sau autohton:fabrici de prclucrarc
a lclllmului,intteprindcri de fabricat tcxtilc,ori fabrici dc marochinttric,11ltreprindCri alc ind
lstriei alimentarc,iar
altcle,alcindustricigrcle,prccum si altc miciintrcprindcrime
tcugttcsti sau dcpresttti se
icii,pelltnlpopu14ie.
Viata SOCialttamunicipiului,cste ghidatX dc scolile accstllia,scoli CucducatiC ClementarX,liccal ,sportiv
i
gilllmazial
[doar ln campusul gimnazial ,,Lucian Blaga,,
invld aproape o mic de elc
].La promovarca cultur
maselor largi contribuici,,Ccntrul cultlral Lucian Blaga,,aflrat
subjllrisdictia COnsiliului Municipal,dar nu p
ltem negl a niCi
rolul altor instit
!
dC Cultllrtt sau de pctrccere a tilnpului
libcr.Municipiul Scbcs estc si organizatorul Festivalului
lntcmationalLucianBlaga,un cvenimcl tdcputcmicttcmulttiC
llltelectual
, cc ttc loc anual intrc zilelc dc 6 si 9 mai, o
adcvarattt sttbtttoarc a locuitorilor strttvcchitllui b
g,precumi
a locuitorilor dintoat
"Te
a Scbus,,si nunumai.
Municipiul Sebc deline Subjurisdictia Satcritorial

i
administrati
si localittttilC Pettesti,lallCrttm si Rtth
,
odinioarttaccstcaflindcntittttide sinc st oare.
P: -:::SIi. ;rumrt de cdtre saqi, Petersdorfi este astdzi un caltier fu)alte cr-,.i ;, ,,>r7,
Inulllcipiului.Documenttt cstc cunosclt din anul 1309,sub l ulnele de,,Castrum Pct
''iind la o

ne O asezarc
obilian sttscasc dicatttpc o stanctt din st lga raului sebes si compustt dintr un castel si o bisc c
,incotturatedC
zidllri falnice dc apttrarc3 ale Cttor rtline,domilli si
azi nordvcstul localit .Aczarea inlllal
,Facca
pttte din moia conlitelui Hcnning, o pcrsoan
bogat
,i foalte influcnttt a acelor timpuri.Henning
se facc rcmarcat ndeoscbi luptand pentru
privilegiile sasilo
contra regilor urzupatori ai
:l1 lit 1t:
:'

1324,cl cadc,struns flind dc o lance inalllllic .In

accasttt cetate, Castrum Petrl, va poposi, spune
I .
l
:
cea toaleta sia scos inclul rcgesc dc pe degct,
punandu_l pe pcrvazul ferestrci dcschisc, in fata
ctteia sc spttla.Se spunc cttun corb,pasarc curioas,
iar fl,,lbat''regclui inelul,zburand cu cl ln cioc,
spre dispcrarca rcgelui,tocmaiin pttdurca rnarc din
apropierea lllictllui castel.A doua zi, inclul va fFl
dccoperit intampltttott dc un vantttor carc

i Cauta vanattll,tocmailangtt un izvor ctl apa rece,unde probabil corbul

insctat sc va fl adttpat.Astfcl,rcgcle si a rcinttat in poscsia valorostllui incl,intalnplarca dand supranumclc acel
li
rege,ConZin,iarlocul dc izvor din pttdurc,va fl nunlit dc atullci,,Fantana corbului''.
Dupa anul 1500,locuitorii smuttt vatta satlllui,m drcapta rttlui,iarin m locul nOii aczttri vor constmi,
mai tarziu[prin anul 1805]o bisCrictt llltlleran .In piateta din spatclc acestcia,se gasestc un insolit lllartor al
tillpwilor cand sattll a fost bantuit dc ciuma din 1739,nunlit,,Piatra f
din Austria,a cttror fodc lllunctt si abnegttic,au acllls curand
prosperitatc comunithtii gemane din Pcttcsti.Tot calll pe atunci sc va
constltli in hotallll dc stld a1 localittttii,0brich de httrtic,carc va
dcvcni,in scuit tilllp,cca inai rnarc si mai ilnpoltanttt fabrictt dc accst
profll din Transilvania.Prosper astttzi

i datorith altor unitttli

industriale si comercialc, Pcttcstiul sc mandreste cu o nlinllnath
Catcdraltt Ortodox
,cu hranl
ll,,Schimbarca la
!
'Si,,Na terea
IIlaic Domnului''.Ctitorittt de ctttre prcotul Nicolac Colllalt, ln
anu12001, continCn intcrior picturi splcndide

i o cllriozitate, in
pronaos se gttscsc portretclc cclor trci pcrsonalitttli cttC,in opinia
ctitomlui,au salvat omenirea de pericolul comunismului:Papa loall
Paul al IIlea,prcscdintclc al crican Geclrgc Bush i lidclLll ruS,
Mihail Golbaciov.Curtea bisericii,ad oStCstei un inic muzcu,
preCum siunlnic monumentridicratin mcmoriapctrilcnilor cttzuli
in ultilnele rttzboaie,ori dispttruti in lagttrele l llsesti,iar doutt tlllllri
folositc dc amata rolllantt in al doilca rttzboi lllondial,3anchcaz

i
onoteazd cei 200 de eroi cdztrli, in a c[ror memorie a fost in[l!at.
Considerat un cartier select al municipiului SebeE, Petregtiui atrage
azi cttltttorul i prin calitatca i pitorcscu1locallrilor salc plblicc.
LANCRAl,este nulllele altei locali
li,a
ezate la limita de nord a municipiului,as zi un caicr liumos al
Sebeuluii fhcca palc,inccpand cu allul 1309,cand a fost polllcllit prillla oartt in cronici,din Scallnul sttsesc al
Sebeului. In accl docul cllt. CStc incntionat,,Nicolac,parohul din Lanchnrukindorf''attat ill litigiu cll capul
biscricii Tlansilvane,cireia,prin proces i se obliga de ai phti dttma.Ini,al,vatra satului se gisca la circa un
kilometm sud est de cea actllali,dar dupijai lc tllrceti din secolul al X lca,locuitorii se vor muta in actuala
10Calie,nunlit atllnci,,La crang''l deunde se prcsupunc ci ar vcni si numclc satului,1,ancr lll.Din punct de vederc
ctnic,populalia Lancrimului[mai cra dclluinit in acclc tilllpuri si Langcndorf satl Lamkerek],cra amcstccat
,aici
locuind atat vlahi cat si sasi,darrcdusi ca si numir,[in anul 1438,tllrcii all ucis sau au luat in robie,pe lllttoritatca
locuitorilor].
B is eric a orto d o xd-P etr e q ti
Ca ulHlarel aici,prccumi in altc patti[la Pianul Romanesc,i maOtatca in tinuml Timi5oarci]vor i m
coloniza!i,dup ocuparea rcgattllui Serbici,de ctttrc turci[1439],sarbi,prccum
i popula!ie Orbitoare de latina t
Balcanivlahi.Rcgelc Ungarici,Vladislav I[1442
1444],lca acOrdat acestora o scrie dc p ilcgii,cerandu_lc
schimb,scrviciu militar[vcStita,,allllattt ncagr ''a rcgelui Matci CO
in,cra alcttmi din sal bi].in
!a dccana
slsesc ci airlnau cu mandrie,,Nc aln a czat aici ca si colonisti,nici ca lllttiereni ci ca si nobili si oamcni boga!i.

:::il
:

"]

::!:=1 :
,
vhdica Savai i dtt mosic in Lancrttm.Ncvrand accsta,
trcacttla calnism,Sava cste mlocuitcu popa Gheor
calvin,carc vroia s lnlocuiasc
,ln liturgh ,limba sarbx cu romana,dar nici accsta nu stttlnult la Episcopic si el
schimbat cu Paul Tordassy[n1570],carC instt moarc in anul 157 1,iar casa cpicopaltt din Lancrttln,sc vinde in ar
1574,sasilor din Scbcs cu49 dc florini.Cu scopul propagandeicalvine,principclc Gheorghc Rakoczy I,a
nflin,at
Lancrttm[?n1637]o moartt dC ha ie,carc descca tipogra ile calnc alc Albei,carc a incliOnat pan 1658.D
cauza csccului politic dc uniatic[de trCCCrc la grcco catolicisln]a
romanilor9 aici,la Lancrttnl,ca dc altfel prctutindeni in Ardeal,tLInurile
ilnpcriale alc gencralului dc tristtt alnintire, ]3ucco
vor bombarda
vccheabiscrictt ortodox
[in 1761],terOrizandpopula:ia.
Generalul Adolf Nikolaus von Bucco
a fost guvcmatorul
Transilvaniei si dclcgat spccial al

aratesei Maria Tcrcza,pentru

paciflcarea spiritelor antiunionistc ce au cuprins o mare partc a
populalici rOmmc ortodoxc, cullninand cu rttscoala rcligiOastt a
accstora,condustt de catrc cttlugarii Visarion si Sofronic dc la CiOara.in
virtutea acestor insttcinttri,Buccov
Va distruge sutc de mttnttstiri si
biSeriCi Ortodoxe,,crctice''si va martiriza sute de c lugttri si dc prcoti,
rin tOa
Transilvttia.Rccompcns
,duptt accste,,victorii"de ctttrc
lmparateas
, cu rangul de feldmaresal impcrial, BuccOw va sttr i,
desigur,atins de blcstemelc romanilot strivit de copitclc propriului sttu
cal,c4a ani maitarziu,la Oparadttmilitartt din cctateaAlbci lulia.
De abia prin anii 1797 1803, va reu i popula,ia Ortodox
maoritar
,din Lancrttm,forln
din romani si sttbi[acumrOmttizali]
s

,i ridicc o noutt biscric

.Cu hramul,,AdollllireaIaic ]Dollllllllui''
aceasta pastreaztt o frurnoastt catapeasmtt din lcllllm sculptat in stil
bizantin,precum i cttcva icoane pictatc m ulci,pe panz
,dc o valoarc
dcoscbit . O veche monograflc a unui localnic, Daniil Bucut nc
povcstestc dcspre cunl s a reusit zidirea accstei biscrici:,,Oanllcn tot
vorbeau sd facd o biseric5, dar bani nu aveau. Un domn dinAlba Iulia, care avea moara comunei in arend[, le-a z
oamenilor ci el va face o bisericd bund qi frumoasS, numai s5-i lase moara pe 16 ani sd umble frrd arendd,pe sean
lui, aga cd oamenii s-au inleles intre ei qi au flcut invoiala.Acel domn a adus in comund toate cele de lipsd qi lucrul
inceput campe la1l97 .Aadus meqteri buni qi au frcutplanul bisericii. Oamenii auziscb o face preamare,ei fiindr
popor llnic. ]Domnul acela a ras

i
rspuns ctt el no facc pe zecc s(
douzcci dc ani,ci o face pc sutc dc aI
dartotla stttnlinta oalnenilor a str nuta
o de Jur im preJur9 Cu cat era zidul(
gros, asa ctt pe la 1803 biserica a fo
gata.Ccl dintai preot carc a sl
it aiCi
fost IOan Pctrascu,zis si popa Anc''::
fala biSCric
,un gttp de 12mcr
enCe
ridicat in anul 1922, un frunl(
monumcnt, inchinat ,,

it91lor mol
1,!
d::1
Ftte rm
,,Illl10nument'' pc care l
au ,,in1lal
hncrttcnii,plttnttdit din tumul tuoa
lor istOric,a fost Lucian Blaga,poc
dramaturgul silozoml carc a marc
prin opcra sa,dcflnitiv cultura Rolllanic
Opera s&, marginalizatd" in perioar
comunist[, recuperatlinsdastdzi,qi-a gdsit deplin loculinpatrimoniul nalional qiuniversal, o m6ndriepentru,,satr
lacrimilor,, care i-a dat nagtere gi in
fdrdna
cdruia qi-a gdsit odihna pe vecie.

ettr
:

______

Avttclle91
Calitttc apttinttd
i Ca Scbesului.
localizatd la limita de est a cet[fii, la circa 4 km de

::F
:lli:
1

,Sl

:]

ir
m1,ime carc dOmin
10calitatca,a fost,in antichitate
si 10cul cxistentei unui ll10numcnt de cult roman si
pentrllreigiul din strcsul citadin al zilelornOastrc.

::II

iflyttullI
T'llalttV
a9au

"ClegCril

rtta

::t:
i
lfIl:IIittltti:lilillflilttil:JFil::

ii sasi10r duptt plecarca acc10r efcmcri

iliT:TttXI

:
: 1
iSnuln
mai pheJ,ap
J b
,,&
ahoruln d

Romdniiii
lahiilnu
elau privilegialii,
.i oli.:ry]-.-yceririi,
de aceea pdmanrul
ror constiru,,
o.r*
..**.de>en
De asemenea,
incepAnd
cu mrjrJcrr
,L."ilr"i
at xm_i;;;r.i,u
upri.u o poti;i;;
l; discriminare
impotn_r
a roman
;ffi;::'1,ff#,?:il:f;rr:fli11,,1,G;b;lH;;*cd
regii unguri, vasari
papei,
au considerat
o dar,
1LttTlttf;H

`
:L

,Franla,incepe ftlHbunda cruciad0 1m00triva c

lhril^r 1
qenma
de o adevaratd
cruciadd
sd elimine
schismaricii
",i"a"*iii"
r".e#i[ll
!ffi;fffr'ffi?]:HTJJ.,d]: ?ntr-o
{ari
mult mai evolua'a,
r..*tu,
ircepe
furiburda
cru.iad5
i-dtr;iut[u.ilo4r
20g-L22gl,un
cult cre
considerat
de aseinenea
schismati
"',i"it
inl fiinJ exte*]nur"u
niicatohrd,afractican{1or
cathari,
care erau
aceeaqi
nagionalitate
cu opresorii
1or. Este de urtrer qtiui,;;;;Tilffi,
""iunea
de
,,nalionalit ate,,avea i
conotafie
decat cea de astizi;un
bun ..tet"un,
*;;ffi;i;t.,.
ioilffi;?#lj'"r..
impdrtasea
valor,e
esenn
ale cuceritorului'
iar.ceamaiimportantd-dintre
"..r;;;,.;;impartaqreu
ur.i".uqi
credin{e.
Nob,ii vlahi, care
abjurat
de la ortodoxism,
ttecanita.ri"i,;1r1,
.;ig-,u-u"i;L,:,g:
regaritateamaghiar[
cuceritoare
aArdearului.
:[iil,UTTf
-*3,1?:Jffi
lil;:*i1fi*t1,6rr=tgll;lrye,eLudovici;;;*,recere:
',-i.i ^-.
r:^--. r
.

ui
::::fTF
i

ill

11

yLttfub.lT,
i:II
1:i
____

II
,

:l
::_,P.
St.Vinlul dc JOS,Scbcsddi_

'
1
atte
1
l

icfttn
ttC

QQ
elc 10t cu raurilc si cL

Q dedb ttcu mu
fcl sau altul, cctari:
Scbesului, fOrlllcaztt flllprcun
acca ,,Tc
,
Scbus''prin teritOriul cttruia, urmeazl s
c1tOrillancnfinl19r0
Port popular
romAnesc