mndall:

:1:RIci=1:
liII
1
li l:1: Rttu F
htc:[

ilulitiI:

sczirilc olllcncsti de pe
blSc=isilil l
j=
Cr ,i ale ii Scbcsului,prcculll
i ccle din blea Pianiul.
Dini la conlluenta acestor ri
i =I

ii ) :ur=: _ est dcstul de marc arcal,include comunititi rolllineiti si

l t

aattrtttliSl
1:
i

ittliRtt
e1111
L:r: e:11ls
P
i.t liy:C::t:

1
:

Curopenc
Rb
``
rr TOponilllilc din Tcra Sebus,numc intalnite aici,in spccial pe
alea si
inIunifttbcsului,ridictt uncle int
bttri lcgatc dc trccutlll acestor locuri.Dela
popoarcle indocuropcne[sau arienc,cum mai sunt numite acestca],carC
l"r

: I
indiani numelc Muntclui surianu,seam
numit Surya
lzeu
al Soarelui]; Sandra-numele
unei a$ezafl pastorale din munllt
no$trii, se pionun!6 la fel t" numele altui zer vedic-Chandra,
iar numele
Muntelui Pdpuqa, pare a veni de la alt zeu, numit Paph-Shan. Sincretismul
etno-cultural nu se opreqte aici, aceste pimdnturi fiind bintuite,
poate chrar
locuite de c6tre sumedenii de triburi ariene, in continua miqcare in cdutarea
unor prdzi sau pdquni bogate pentru animalele lor. Din aceste vremurl
indep[rtate dateazi,probabil,
un artefact descoperit accidental intr-un cafiier
nordic al Sebeqului: o
spadd din bronz de la
inceputul bronzului
mijlociu, asemdndtoare spadelor de tip
,,Micenian"
care
poate fi vdztttd la Muzeul Municipal din Sebeq'
Cel1ii, apoi, venili din centrul Europei, au
De aici dacii vor ameninla prin expeditiile lor militare centrul si
1\

)
lai mult inci, imbracilllintca si a:::131= licr. asa cunl le putem edca si astazi pc basOrcliefulc
Columncilui Traian[un mOnumcntinchinati iclcici l razboiul impttratului Traian impot va dacilor],Sunt izbitor
de asemttntttoare cu imbrttcillllintca pcr,ilor.a, cul apar rcliefate in basorclicfurilc Palattllui din Pcrscpolis,iar
Zeul dac al rttzboiului si al furlLIni10r,Sabazios.cra adulat,i in spaliul pcrsic,chiar si la frigieni i la scit CimcrO_
Caucazieni,nulllili,,askezai''Un istonci chiar au speculat posibilitatca ca acci sciti,,askezai''adoratori si ci al lui
Sabazios si care au llligratin spaliul carpatic.ar putea i ulllla celui deal XIIIa trib pierdut al israelienilor care-1

b
p
.c
21111p

6mi .in a
!1li ll

luat Samaria si a dls pc lsracl inobic sila pus si locuia

pomencstc de cetatca Sucidavci,asczattt la sudvcst dc actuala AlbaIulia,posibil in aria actualului Scs,ca flind
accasttt a czarca,,sacilor iranieni dacizati" Principala ocupatiC a acestOra cra prelucrarea metalelor pretioaSC,
podoabele lor iind purttttoarclc influcntelor artisticc asiro
babilonienc,indicnc si pcrsanc,in'1li and grifoni sau
altc animalcbuloasc,asa cunl se pot vcdca la ttlimoasele colicrc dacice dcscopcritc recent la SaJ lisegetuza,
precumfilaCetateadacicttC alna,de pC valea Sebeului.
In accst contcxt poatc fl lcgat

ilegenda Pictrci[ori a Mcsei]JidOVului,un stralliu aforisment st lcos,din

partea dreapth a raului scbcs,maijos de localitatcaT
u.eninddinOrientulIiilociu,dC acolo de unde era adoratsi
zeul Baal,dcsigur ctt accsti,jidovi''au si practicat cultul accstuia.Poatc ctt dc la ci s a mostcnit Si ntllnele unuilnlllltc
de pe in[llimile Sebeqului, numit Balele gi poate tot ei
au imprumutat numele zeului 1or, regelui dacilor,
DeceBAL. De altfel, Munfii Sebeqului
[Masir,ul
montan
$urianu],
au fost parte integruntd a sistemului
de fortificalii ale dacilor; in aceqti munli s-au dat
bdtdliile hotiritoare dintre daci gi romanii lui Traian .
Codrii deqi care acopereau acegti munti, poate undeva in
apropiere de cetatea dacicd a Cdpilnei, vor fi fost
martorii tragicului destin al viteazului rege dac Decebal,
c6nd fugar fiind dupd pierderea Sarmisegetuzli, trddat
de oamenii s[i de incredere
[un
anume Bicilis
dezv6luind lui Traian locul de taind unde a fost ingropat
fabulosul tezaur dacic, care ar fi confinut circa 123 de
tone de aur qi 330 de tone de argintl qi urmirit de
centurionul Maximus, se va sinucide aici, sub
Gurguleul C[pilnii, pentru a nu suporta umilinfele
captivit4iirOmane.
Ocupttia romantt a fost u 11lattt de o cxtraordinartt m orire a vielii eCOnOmico culturale a Dacici.Bogttliilc
natlrale,urbanizarca,tlrlnattt dc un collllC SuStinut dC C c o cconOmiC prospcr
,gralic a
uxului dc illlligranti si a
unei politici cconolllicc adccvatc au fhcut din accaSttt nouttprovincie,unElDorado al antichitttlii,Supranumele ce l
a primit atunci,flind dc Dacia Fclix.Spatiul Sebesului,carc controla acccsul spre calmpurile aurifere din NIItlntii
Apusenii sprc ilnportantul Apulum,va octlpat de corpuri de paztt putemice,la ad osml carOra vor lua in,
multe,,villa rustica"in cadrul cttora va avea loc, desigur mult discutata
simbioztt daco roman: U11lle de locuirc din acea perioad
, S
au gsit
prctutindeni,ln tctoriul despre carc discuthn:laPetrcsti,laPianul de Jos,ln
lunca Lancr2 nului ori la Ru,undc poate f1 localizat o,,villa rllstica''
bogattt iar dcspre propriOtarul acesteia,vctcranul FL.Ruinus,i`espre
falilia sa ne laStt mue inscriptia de pe O ampltt piatrtt votivtt pttstrat
astttzi langttpoarta dc intrare a I isec rtodoxe din localitatc.La Sebes,pe
Dcalul de lut dc la capatul strttz Viilo sau descoperit in ullll cu lnai binc
dc lln secol,doutt sarcofagc din calca dintrc care llnul mai pttstra r 1ite
umanC,iar la confluctta Slatinei cu Sccasul,m vecinttatea vechiului drum
rOman Care lcgalea Oltulti cu anticulAptlum i alemi urlnc sc maid

i azi in spatcle cazaElilor dc pe strada Dttii,sau gttsit llrllnclc llnor ample

constructii rOmanc,dotate cu sistcm de canalizarc lprobabil erau dci

ridicatc tcrlnele miltare],printre care m anul 1421,lllll lttan descoper
o
fabuloasttcomoarttroman:invclitettn ceartt dc albine se gttscauvrco 2000 de
moncdc romane din aur,i dou stamctc tumate din accla i rnetal.Confo.1..
llzantelor dC amnci,bictul l an a predtt comoara sti10r[duptt multe
pripctiicOlnOarattungelaCancclarulVoievodal,Martinllzzi i de la el,p n
Voievodul Transilvanici,la Cuiea lmpe al dc la Viena],iar el,gttsitorLll
comorii a fOst rttspltttit cinic, cu ccara de albinc m care era ttnvelit
cntll ,rn
Retragerea ocupaliei romane din anu1 2 2.
deteJlinat ruinarca orasclor si dccadcrca gra

a a ccOnOnliei
Rcnuniarea la vi4a urban

i la mestesuguri si revenirca la
Viata pastOral

1 la agricultur
,a fost rclativ usoara,dupi ce
abia doutt gcncrat dc oamcni trccuscrtt dc la reconversia
socialtt din tilnpul ocupatiCi rOmallc[106-271] i va avca
consccintc Vitale pentru supravieiuirea rOlllanittttii fn Dacia
cand traiul din satclc allatc in luncilc raurilor lc va fl pus in
pcricol,accsti locuitori latinizati nullliti de catrc popoarcle
neromane
,,valahi''sau,,vlahi''ori,,blahi''[tOt tilnpul de
a
lungul istorici ci s au denunlit pe sinc ca flind romani],sC VOr
retrage la adttpostul pttdurilo
si al plaiurilor alpine.
Tiinp dc catcva sccolc dc acum incolo Dacia va deveni
un adevttrat,
bulcvard''pentrll hoarde barbare plecatc din
nordul Europei ori din mdcp2atclc stcpc alcAsici,bandc a caisicare nu avcauh ar dc agriculttlr
,dar erau
atrase de miraJul Romci satl dc fabulosul Bizani Hullii,golll,geplzii,avttii l slavil apoi,vor stii Cmclnic
accste linuttlri ale noastre,Inullulllindu_SC S ncaseze dc la autohtoni,carc
apa4incau unci popula,ii rOmanizratc,agricolc scdcltarc,cultivatoarc dc
cereale,produscle rnunc lor.graul,meiul i aniinalele,nccesarc modlllui lor
dc vialtt prillllitiv.Iihail Sirianul,ln cronica sa rclateaztt c
,,Slavii sau dlls s
asedieze dou cet
li ale rOmanilor si alte fortttrclC
Ei lc au spus locuitorilor:
ieili afar
,sem4i
i recOlttti,Oi Vtt vom lua doar jumtttate din dtti''.
Relle dilltre cuceritori i cei provizoriu st

anili crau de tip feudal,dc

vasalitatc;astfcl sc cxplic

i paiciparca unui ducc,din sudul Ardcalului,pc

numc Roman[numc sugcst
],la nul
ta lui Attila,rcgclc llllilor[anu1 453],
unde s a dusinsolit dC 700 de c1rcli.si lll CSte eXclus caunitttti lnarlnate de
alc valallilo stt fl participat,silitc saudebunttvoic lacxpedil le r zboinicc,dc
jat ale barbarilo
m rOsttitul sau apusul
lmpcriuluiRoman.
La sfarsitul prilnului lnilcniu,
Transilvania cra atacattt din dou pi:
dinspre est de c e pecinegi[biSeni]si
clllnani iar dinsprc vcst,dc cattc unguri.
Plcctti m urlntt cu trci sutc dc rmi,

rellntt cu tumele lor de animale,

ungllrii au sf

it a sc stabili prin sccolul al

VIII-lea, in mdnoasa cdmpie a Bugeacului, la nord de Marea Neagr6, la gurile
fluviale ale Niprului, Bugului qi Nistrului de unde vor fi gonili de cdtre a1li
barbari[bulgarii], peste Carpafi, tocmai in Cdmpia Panon6. De aici vor pleca in
incursiuni de pradd spre vest, pdnd cAnd cetele lor vor fi nimicite ldnga
Augsburg, in 955 de cdtre Imparatul Otto cel Mare. Din acel moment privirile
1or, in cattarea unui
,,spaliu
vital" se indreaptd spre est, spre Transilvania.
Acesta este momentul c0nd ei intrd in conflict cu tinerele formaliuni de tip
statal, ale valahilor, organizate poate sub influenla slavilor, bisenilor gi a
cumanilor. Ducii[sau
juzii,
cum s-or fi numit aceqti conducdtori de
!ard],
Glad[probabil corect ar fi fost numit Vlad, dar cronicarul anonim iar fi
denaturat numele], Menumorut[MAn6-Moart6] qi Gelou
[Gelu],
stdpdnesc
vestul, nordul gi centrul Transilvaniei. La sud de r0ul Mureq, la poalele
munliloq cam prin zona noastrd, stipinea KianfChian; un sat din vecinitatea
Sebegului ?i poart[ numele-Pianul]. La nord de Mureg, peste cetatea acum
denumitl pe limba slavilor, Bilgrad
fadicd
Oraqul-Alb; slavii, care au
conviefuit vremelnic pe aici au fost desigur impresiona{i de zidurile de marmurd alb[ ale m[re{ului, acum apus,
Apulon] conducea micul sdu ducat Gilas cel TAndr, despre care gtim cd tocmai se creqtina-se la Contantinopole, iar
peste Banat este menlronat ducele Ahtum sau Achtum. Pentru acuratelea istoricd, trebuie men{ionat cd doar ducii
Gelu si Gilas au nume latine: Vlad desigur este de neam slav, Achtum are rezonan![ goticd, Menumorut, pare avar iar
Kian, stdp6n peste
.,silr'a blachorum et bisenorum,, cum menfioneaz[ cronicile vechi, are origine pecinegd, tofi ins[
erau stipini peste populalii de limba romanicd, limb[ de altfel vorbitl incd atit in Balcanii din nord cit qi in centrul
Europei; un misionar cre$tin din secolul alV-lea se mira c5la curtea lui Attila, din C0mpia Panoniei se vorbea in
limba latind. Este gregit a se crede cd aceste populalii barbare au influenlat limba romin[ in mod impoftant,
Peceneag
RzbJc